No» 8 UN EXEMPLAR§ 25 BANÎ Mercur! 10 (22) Aprilie 1885 MWIIl l ■ II. . J f l_~ l «li I Ml I 11 TIIII W imBiri Cir IUTI I—rrT1~IIBTr~ N I MONITORUL OFICIA L FRETIUL ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMANEI: 36 lei pe an ; 20 lei pe 6 lun>. Abonamentele încep din anteia di a fie-caria lună. FRETIUL ABONAMENTULUI PENTRU 8TRAINETATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni. Abonamentele ee pot face la biurourilo poștale. PUBLICATIUNILE JUDICIARE 8E PLĂTESC: Până la 50 linii, 5 lei; mai lungi de 50 linii, 10 lei. Orl-ce alte acte introduse in ele ce plătesc deosebit ca șipublioatiunile, dupe lungime. | PRETIUL ANUNTIURILOR: 30 bani linia de 30 litere. — A dua inserare și mai multe, 20 bani linia DIRECȚIA MONITORULUI81 TIPOGRAFIEI STATULUI Bucuresci, strada Brancoveanu. 9. IN8ERT1UK1LE SI RECLAMELE SE PLĂTESC: Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte,30 h. linia. i Citatiunile de hotărnicie, 60 b. linia. Publicatiunile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. SUMAR PABTE OFICIALE — Ministerul de resbel: Decret— Baport. Deoisiune ministeriale. PABTE NEOFICIALE—Comunicare — De- peșl telegrafice— Diverse. Anuntiuri ministeriale, judiciare, adminis- trative și particulare. PARTE OFICIALE Bucuresci, 9 Aprilie MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația Iul Dumnezeii și voința naționale, Rege al României, La tofl de fafă și viitori, sănitate: Corpurile legiuitore au adoptat și Noi sancționăm ce urmeză: LEGE Art. 1. Ministerul de resbel este aa- torisat a concede fabricel D-lor M. Leon și M. T. Mandrea, pe timp de 10 ani, confecțiunea încălțămintei necesare ar- mata!. Art. 2. D-nii M. Leon și M. T. Mân- drea vor fi obligați ca totă confecțiu- nea încălțămintei de ori-ce fel d upe mo- delele țipe stabilite de ministerul de resbel să o efectueze esclusiv numai în fabrica D-lor, ce o al instalată în Bu- curesci, sau care ar mai instala. Art. 3. Tot materialul de pelărie pen- tru facerea încălțămintei se va da con- cesionarilor de către administrația de resbel, croit din producția tăbăcăriei ar- matei, iar la neajungere, ministerul ’l va cumpera de preferință de la tăbăcă- riile române instalate în țeră. Cel-alt material de confecțiune se va procura cu preferință din țeră, costul lui intrând în prețul stabilit a li se plăti pentru confecție. Acest material nu se va putea între- buința în confecție până nu va fi con- statat de către delegații ministerului ca îndeplinind condițiele prescrise. Art. 4. Cantitatea încălțămintei ce concesionarii vor urma să confecționeze anual se va determina de ministerul de resbel, prin ordinele de comandă, în ra- port cu efectivele budgetare și tarifele reglementare, o-dată la începutul fie- cărui an financiar. Art. 5. Asigurându-se ast-fel acest minimum de lucru concesionarilor, ei vor fi obligați să ’și înzestreze și întrețină fabrica ast-fel ca la ori-ce moment, deo- sebit de partea anuale, să pdtă produce cel mai puțin 500 perechi cisme pe ^i. Art. 6. Totă confecțiunea se va efec- tua sub controlul imediat al ministeru- lui de resbel, prin urmare delegații sei vor fi în drept a asista la tote operațiu- nile, cum și a avea cunoscință de tot ce se găsesce în fabrică, atenanțele sale și în magaziile concesionarilor. Condițiile de detalii! ale confecției se vor stabili de către ministerul de resbel prin anume caet de sarcine, care va face parte din contractul ce se va încheia cu firma M. Leon și M. T. Mandrea. Art. 7. In timpul pe când se lucreză comenzile administrației de resbel, con- cesionarii nu vor putea lucra în sălile unde se efectueză confecția încălțămin- tei militare, nici un fel de confecțiune particulară. Art. 8. Pentru păstrarea materialelor primite de la depositele militare spre confecționare, precum și a materialelor de confecție aprovisionate de concesio- nari și admise de comisiune, concesiona- rii sunt obligați a avea magazii speciale în cele mai bune condițiuni și cu totul separate de magaziele în cari ar avea materialul seu propriu. Art. 9. Pentru confecția încălțămintei, ori-care ar fi modelele hotărîte de ad- ministrația de resbel, se va plăti conce- sionarilor unul și acelaș preț și anume: lei 3 perechea de cisme, perechea de bot- forți, perechea de încăputături a aces- tora sau perechea de pantofi. Art. 10. Din valorea totale a unei co- menzi se va libera ca avans concesiona- rilor câte o a treia parte, care li se va reține din costul celor din urmă predări. Art. 11. Transportul materialelor de la depositul central din Bucuresci Ia fa- brică și a încălțămintei confecționate la acelaș deposit sunt în comptul conce- sionarilor. Art. 12. Sunt scutite de plata timbre- lor și a taxei de înregistrare t<5te actele ce privesc acestă întreprindere. Asemenea sunt scutiți concesionarii de ori-ce dare directă către Stat, comună saii județ pe timpul duratei acestei con- cesiuni, însă numai pentru materialul procurat de ministerul de resbel pentru confecționarea încălțămintei trebuin- cidsă armatei. Art. 13. Ori-ce contestațiune din par- tea concesionarilor asupra hotărîrilor comisiunilor de primire, cari se vor pre- vedea în caetele de sarcine, se va resolva definitiv de către ministerul de resbel, fără nici un fel de judecată saiî apel. Contra hotărîrilor ministrului de res- bel, concesionarii aiî drept, în termen de 15 «jile de la comunicarea hotărîrei, a recurge în ultimă instanță la consiliul de miniștri, a căruia hotărîre remâne definitivă și executorie pentru ambele părți. Art. 14. Pentru asigurarea executărei condițielor prevăzute aci, precum și pen- tru avansele ce se vor libera concesionari- lor, domniele-lor,la subscrierea contrac- tului, vor garanta cu fondul fabricei și a mașinelor, pentru care se va lua o in- scripțiune ipotecară în regulă. Garanția nu se va putea degagea de cât numai dupe expirarea concesiei. Art. 15. Domnii concesionari sunt o- bligați a asigura contra incendiului fa- brica D-lor, cu tote materialele și unel- tele aflate în ea, la una din societățile de asigurare române. Pentru materialul de pelărie procurat de ministerul de resbel, asigurarea lui se va face de către acesta, iar plata va privi pe concesionari. Art. 16. In cas ca concesionarii să nu se țină de prescripțiunile coprinse aciț 202 saii a celor ce li se vor impune prin cas- tul de sarcine, acestă concesiune rămâne resiliată, fără nici un drept de despăgu- bire pentru concesionari. Acestă concesiune nu se va putea trans- mite altei firme fără aprobarea consi- liului de miniștri. Acestă lege s’a votat de Adunarea de- putaților în ședința de la 19 Martie 1885 și s’a adoptat cu majoritate de 73 vo- turi, contra a 3. Președinte, D. Lecca. Secretar, Em. M. Porumbarii. (L. S. A. D.) Acăstă lege s’a votat de Senat în șe- dința de la 20 Martie 1885 și s’a adoptat cu majoritate de 52 voturi, contra a 6, Președinte, Dimitrie Ghika. (L. S. S.) Secretar, Ap. Mănescu. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în Bucurescî, la 1 Aprilie 1885. (L. S. St.) CAROL Ministru de resbel ad interim, Ministru de justiție, I. C. Brătianu. C. Nacu. No. 1.074. Raportul ministrului de resbel către Rege. Sire, Corpurile legiuitore votând și adop- tând proiectul de lege prin care ministe- rul de resbel este autorisat a concede fabricel D-lor M. Leon și M. T. Mân- drea, pe timp de 10 ani, confecțiunea în- călțămintei necesară armatei, subscrisul are on6re de a ruga pe Majestatea Vos- tră să bine-voiască a semna alăturatul decret pentru sancționarea și promul- garea acestei legi. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de resbel ad interim, I. C. Brătianu. No. 2>033. 1885, Aprilie 1. DECISIUNE MINISTERIALE Prin decisiunea D-luI ministru de fi- nance sub No. 13.035, D. Anton Popo- MONITORUL OFICIAL viei s’a numit la casieria județului Ilfov, în funcțiunea de copist în locul D-luI P. Marinescu, trecut în altă funcțiune. PARTE NEOFICIALE Bucurescî, 9 Aprilie Exc. Sa Sir William White, tră- mis extraordinar și ministru pleni- potențiar al EnglitereY, avend a lipsi cât-va timp de la postul seti, aface- rile legațiuneY sunt încredințate, cu începere de la 10(22) ale curenteY, D-luY Percy Sanderson, în calitate de însărcinat de afacerY. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al monitorului) Londra, 20 Aprilie—Englitera a ce- rut Rusiei să ’și retragă trupele de la granița afgană. Rusia a refusat. Totuși Pcdl-Mall-Gasette, care dă acestă nou- tate, crede la un aranjament, și adaugă că D. Gladstone, făcând mâine o cerere de credit, se va explica înaintea parla- mentului. Viena, 20 Aprilie — țliarele vorbesc cu mare neliniște despre sgomotul pri- vitor la apropiata demisiune a D-lui Giers, și spun că acestă demisiune, pro- vocată de partida militară din Peter- sburg, va grăbi conflictul anglo-rus. Atena, 20 Aprilie—Alegerile -s’aă fă- cut într’o ordine perfectă, D. Tricupis a căijut. Belgrad, 20 Aprilie — Guvernul se ocupă de numirea succesorului D-lui Kujundzic, ca ministru plenipotențiar al Serbiei la Roma, care a fost pus tn dis- ponibilitate fiind că a făcut să apară în cjiarul oficios Nemzet un^articol care res- pinge energic ori-ce politică de expan- siune în spre Salonic, și icare adaugă că cel mai mare adversar al unei asemenea politice este ministrul afacerilor străine. Lemberg, 20 Aprilie — țbarele din provincie spun că s’aă ridicat mari for- tificațiuni în jurul orașului Kiew, unde ar fi concentrați 30.000 omeni. Sofia, 20 Aprilie—Cu ocasiunea mile- narului sânților Ciril și Metodiu, ah fost iluminații cari aă ținut 3 nopți. Sâm- bătă s’a cântat o liturgie solemnă înso- țită de o procesiune impunetore și de un Te Deum, Ia care asista întregul corp diplomatic. La banchetul oferit de municipalitate numerdselor deputațiuni venite din tdte ținuturile locuite de Bulgari s’aiî pronunțat multe discur- 10 Aprilie 1885 suri și toaste, dar toți au sciut a con- serva un caracter eminamente religios și național, lăsând absolut la o parte ori-ce politică. Discursul principelui domnitor a fost aclamat cu căldură. Duminică s’a dat un strălucit con- cert de amatori. A^i, pe un timp minunat și înaintea unei mulțimi imense, principele urmat de un strălucit stat-major și de membrii militari al corpului diplomatic, a trecut în revisie trupele cari ah defilat în urmă într’o ținută și o ordine admirabile. Londra, 21 Aprilie—ț)iarele englese confirmă scirea cum că negociările între Englitera și Rusia întâmpină obstacole. Cu tdte acestea Standard speră că se va ajunge la o înțelegere. Daily News ^ice că expedițiunea con- dusă de generalul Graham s’a sfârșit și că corpul de armată pus sub ordinile acestui general a fost rechemat din causa căldurilor excesive. Pesta, 21 Aprilie—Pester Lloyd crede a scie într’un mod sigur, în urma sciri- lor venite din Constantinopol, că Pdrta nu a luat încă nici o hotărîre care să implice un angagiament din partea sa față cu Englitera sau cu Rusia. Roma, 21 Aprilie — Scrisori venite din Masuah semnaleză o dre-care vrăj- mășie în sentimentele regelui Abysiniei față cu Italia. Atena, 21 Aprilie — Resultatul ale- gerilor în totă Grecia pare, favorabil 0- posițiel. Berlin, 21 Aprilie — Reichstagul a adoptat proiectul privitor la sporirea impositelor vamale asupra vitelor. Pesta, 21 Aprilie — Un mare incen- diu a isbucnit în usinele din Diosgyoer cari aparțin Statului și unde lucreză 1.500 lucrători. Pagubele se socotesc la 1.000.000 fiorini. (Havas.) D. Christea Gagos din comuna SIo- bozia-CiorăscI, județul Râmnicu-Sărat, oferind 6 lei pentru procurarea cărților necesare unui elev serman din șcdla a- celel comune, ministerul ’i exprimă mul- țumirile sale pentru acestă bine-voitore ofrandă. DIVERSE In sera de 27 Martie trecut, o femee din comuna Antonesci, județul Teleor- man, a născut duoe fete ’și un băiat; muma și copil sunt pe deplin sănătoși. MONITORUL OFICIAL 203 10 Aprilie 1885 ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL CULTELOR ȘIINST RUCȚIUNEI PUBLICE Neputându-se ocupa în mod proviso- rih, înarma concursului anunțat pe pentru că a comis faptul de furt de obiecte, în locul amen- dei de 50 lei ; Cerem ca ori-ce agent al forței publi- ce să aresteze și să conducă pe sus nu- mitul la temnița din Călărași; Mandăm și ordonăm directorului ace- stei închisori a primi și reține pe sus- numitul la ^ișul penitenciar pe tot tim- pul determinat mal sus și calculat de la încarcerare, când Ia expirare ’l va li- bera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presintulul mandat. Dat la 8 Martie 1885. No. 1.078. — In numele legei și al M. S. Regelui» Noi, procuror pe lângă tribunalul județului Ialomița, In basa art. 193 din codul de proce- dură criminale; In temeiul sentinței acestui tribunal No. 555, pronunțată în audiența de la 10 Septembre 1884, prin care condamnă pe Maria Dumitru Ciuraru, română, majoră, de profesiune menageră, cu do- miciliul necunoscut, la închisore corec- ționale pe termen de 4 ^ile, pentru că a comis faptul de furt, în locul amendei de 20 lei ; Cerem ca orl-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus- numita la temnița din Călărași; Mandăm și ordonăm directorului ace- stei închisori a primi și reține pe sus- numita la «jisul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare o va libera de nu va fi deținută pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executârea presintulul mandat. Dat la 9 Martie 1885. No. 1.138. Parchetul tribunalului Vlașca In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Vlașca, In basa art. 193 diu codul de proce- dură criminale ; In temeiul procesului verbal de insol- vabilitate, dresat de agentul de urmărire, și a sentinței acestui tribunal No. 579, pronunțată în audiența de la 8 Octom- bre 1880, prin care condamnă pe George Papadopolu, major, cu domiciliul ne- cunoscut, la amendă de lei 50, cu apli- cația art. 28 din codul penal, pentru că a comis faptul de bătae ; Cerem, ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus- numitul Ia temnița din Giurgiiî pe ter- men de 10 ^ile ; Mandăm și ordonăm directorului ace- stei închisori a primi și reține pe sus- numitul la ^isul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de Ia încarcerare, când Ia expirare’! va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem, ca ori-cedepositar al forței pu- blice să dea ajutor, Ia cas de necesitate¹ pentru executarea presintulul mandat. Dat la 9 Martie 1885. No. 978. —In numele legei și al M.S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Vlașca, In basa art. 193 din codul de proce- dură criminale ; In temeiul procesului verbal de in- solvabilitate, dresat de perceptorul cir- cumscripției 14, și a sentinței acestui tribunal No. 227, pronunțată în au- diența de la 26 Martie 1884, prin care condamnă pe Tudor Biscat, major, de profesiune plugar, cu domiciliul necu- noscut, la amendă de lei 18 bani 22, cu aplicația art. 28 din codul penal, pen- tru-că a comis faptul de delict silvic ; Cerem ca orl-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus- numitul la temnița din Giurgiu pe ter- men de 3 $ile ; Mandăm și ordonăm directorului ace- stei închisori a primi și reține pe sus- numitul la $isul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-cedepositar al forței pu- blice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presintulul mandat ; Dat la 12 Martie 1885. No. 1.012. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Vlașca, In basa art. 193 din codul de proce- dură criminale : In temeiul procesului verbal de insol- vabilitate, dresat de perceptorul circum- scripției 27, și a sentinței acestui tribu- nal No. 824, pronunțată în audiența de Ia 31 Octombre 1884, prin care condamnă pe Ilie Radovanovici, major, de profesie muncitor, cu domiciliul necunnscut, la amendă de lei 10, cu aplicația art. 28 din codul penal, pentru că a comis fap- tul de furt; Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus- numitul la temnița din Giurgiu pe termen de 2 «jile ; Mandăm și ordonăm directorului ace- stei închisori a primi și reține pe sus- numitul la ^isul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare’l va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem, ca orl-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesi- tate, pentru executarea acestui mandat. Dat la 12 Martie 1885. No. 1.014. — In numele legei și al M.S. Regelui, Noi, procurorul tribunalului Vlașca, In basa art. 193 din codul de proce- dură criminale ; In temeiul procesului verbal de insol- vabilitate, dresat de agentul de urmărire, și a sentinței acestui tribunal No. 354, pronunțată în audiența de Ia 11 Maiti 1881, prin care condamnă pe M. Geor- gescu, major, de profesiune sergent nop- turn, cu domiciliul necunoscut, Ia a- mendă de lei 10, cu aplicația art. 28 din codul penal, pentru că a comis faptul de lovire; Cerem ca orl-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus- numitul la temnița din Giurgiu pe ter- men de 2 tjile; Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus-numitul la $isul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la încarcerare, când la expirare’l va li- bera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca orl-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentrn executarea presintulul mandat. Dat la 15 Martie 1885. No. 1.056. ^In numele legei și alM. S. Regelui, Noi, procurorul tribunalalui Vlașca, In basa art. 193 din oodul de proce- dură criminale; In temeiul procesului verbal de in- solvabilitate, dresat de agentul de ur- mărire, și a sentinței aceștui tribunal No. 388, pronunțată în audiența de la 20 Maiiî 1881, prin care condamnă pe Dumitrache Marin, ce’I ^ice și Ivanca, major, de profesiune muncitor, cu domi- ciliul necunoscut, la amendă de lei 40, cu aplicația art, 28 din codul penal, pentru că a comis faptul de lovire ; Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus- numitul la temnița din Giurgiu pe ter- men de 8 222.220 Obligațiuni de Stat ale 6°/c 1 Apr.---1 Octom. loc. cred, mobiliar . . . 200 , » căel ferate române . 7% i Isc.---1 luliu „ română de construc. 250 , * Obligațiuni de Stat ro 8% l Ian. ---1 luliu acțiunile băncel „Pre- 350 , mâne (convertite ru- 5% 1 Ian.---1 luliu Prima societate de rea- 100 „ . rale) ......... 5 % 1 Maiii---1 Noem. sigurare România. . . 200 . » Împrumutul (Stern) . ■ uel 20 Tragerea , (Openheim). p «o l Ian.---1 luliu , municipal (7 % Ian.---1 luliu MONETE 1883 ........ 8’o . Ian.---1 luliu Napoleon de aur .... --- Împrumutul municipal (5 % ---1 Noem Galben austriac . . . . --- 1884 ........ 5 ’/o Imperial rusesc .... --- împrumutul orașului Lira otomană......--- Bucuresci (losurl) Biletele Băncel Națion. --- VALORI DIVERSE SCHIMB « U 1 1 l 1 1 1 I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Argint . . ....... --- ierisurl funciare rurale. Londra ...... ceb Aur ... . 13.40 -13.75% Idem urbane . . „ .... 3 luni Fiorini de hârtie austr. --- Idem orașnlul Iași Paris.......cei Rubla de hârtie .... --- Obligațiunile «aael pen- „ .....3 luni siunilor ....... Pruncia......oek „ .... 3 luni Viena.......oek „ .....3 luni „ . . nap. (scurt) Berlin ..;... oek „ ... .3 luni Germania .... oek „ . . 3 lun i Amsterdam . . 3 luni Petersbnrg. . 3 luni Belgia ... . 3 luni * .....(sewxt) Elveția ... 3 luai Italia ... * lui TIPOGRAFIA STAI ’ULUl ......... ” Director, AL, PENUVYICI n