No. 2 VN EXEMPLAR: 25 BANI Mercur! 3 (15) Aprilie 1885 ROM ANI A M O N1T O R U L O FIC1A L FRETIUL ABONAMENTULUI L\ REGATUL ROMÂNIEI: 86 lei pe an; 20 lei pe 6 luni. Abonamentele Încep din anteia $1 a fierăria lună. HS08 /• . FRETIUL ABONAMENTULUI PENTRU STRAIAHATE 60 lei pe an; 35 lei pe 6 lunL Abonamentele ee pot face la biurourile poștale* PUBUCATIUNILB JUDICIARE SE PLĂTESC : / / 7 P£n& la 50 linii, 5 lei; mai lungi de 50 lini/, 10 lei Orl-ce alte acte introduse in ele / se plătesc deosebitca șipublicatiuhile, dupeiungime. r PRETIULANTNTIURILOB: bani linia de 30 litere. — A dua inserare și mai multe, 20 bani linia DIRECȚIA MONITORULUI SI TIPOGRAFIEI STATULUI Bucuresci, strada Brancoveanu, 9. HiBERTroMLE 81 RECLAMELE 8E PLĂTESC: . Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 80 b. linia. Citatiunile de hotărnicie, 60 b. linia. Publicatiunile primărielor și comitetelor, 60b. linia. 8 U M A. R PARTE OFICIALE — ăftwisteruZ de interne: Decrete—Prescurtări de decrete. Ministerul cultelor și instrucțiune! publice: Decret Ministerul afacerilor străine: Prescurtări de decrete. Ministerul de. finance: Decret —Prescurtări de decrete. Ministerul agriculturi, industrii,comerciului și domenielcr: Decrete. Ministerul lucrărilor publice : Decrete. DecisiunI ministeriale. PARTE NEOFICIALE—Depeșl telegrafice. AnunțiurI ministeriale, judiciare, adminis- trative și particulare. I ARTE OFICIALE Bucuresci, 2 Aprilie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința naționale, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 4.095; VăZend jurnalul consiliului de miniștri No. 3 din 18 Martie 1885; Pe basa art. 1 din legea maximului, Am decretat și decretăm: Art. I, Comunele rurale Bărjoveni și Fărcășeni din județul Roman sunt auto- risate a percepe taxa 30 bani pentru marcatul unei măsuri de lungime, ca- pacitate și greutate. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 28 Martie 1885. CAROL Ministru de interne, I. C. Brătianu. No. 1.036. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința naționale, Rege al României, La toți de față și viitori, sănitate; Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 4.096; VăZend jurnalul consiliului de miniștri No. 2 din 18 Martie 1885; Pe basa art. 1 din legea maximului, Am decretat și decretăm: Art. I. Taxele existente în comuna urbană Roman asupra marcatului masu- rilor se desființeză și comuna este au- torisată a percepe taxa de 30 bani pre- văzută în legea maximului pentru mar- catul unei măsuri de lungime, capacitate și greutate. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 28 Martie 1885. CAROL Ministru de interne, I. C. Brătianu. No. 1.037. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința naționale, Rege al României, La toți de față și viitori, sănitate; Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 4.094; VăZ^nd jurnalul consiliului de miniștri No. 2 din 19 Martie 1885; Pe basa art. 1 din legea maximului, Am decretat și decretăm: Art. I. Comunele rurale Brătulesci și Boghicea din județul Roman sunt auto- risate a percepe taxa de 30 bani pentru marcatul unei măsuri de lungime, capa- citate și greutate. Art. II.' Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 28 Martie 1885. CAROL Ministru de interne, I. C. Brătianu. No. 1.038. CAROL I, Prin grația lui DumneZeu și voința naționale, Rege al României, La toți de față și viitori, să-Mate ; Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat, la departamentul de interne cu No. 4.332; VăZend jurnalul consiliului de miniș- tri sub No. 2 din 21 Martie 1885 ; Pe basa art. 1 din legea maximului, Am decretat și decretăm: Art. I. Comunele rurale Bahna, Bră- nișteni și Boghicea din județul Roman sunt autorisate a percepe taxele coprin- se în anexata listă viZată de consiliul de miniștri. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 1 Aprilie 1885. CAROL Ministru de interne, I. C. Brătianu. No. 1.070. Listă de taxele propuse, dnpe legea ma- ximului, de consiliele comunelor Bahna, Bră- nisteni și Bogh>eea din județul Roman. Lei B. Comuna Brănișteni — 33 de la un decalitru vin nou șah vechih ce se va consuma numai la cârciumile și stabilimentele de comercifi , desființându-se vechea taxă. — 30 pentru marcatul unei mesuri de lungime, capacitate și greu- tate. 34 Lei B. — 26 de la un extract de pe un act de nascere, peste taxa existentă de 74'bani, în total 1 lefi. — 52 idem de căsătorie, peste taxa existentă de 1 leu 48 bani, în total 2 lei. — 16 pentru un bilet de indentitate, peste taxa existentă de 84 bani, în total 1 lefi. Aceste din urmă trei taxe se vor percepe numai când se vor cere asemenea acte. — 32 de la un bilet pentru vîmjarea unei vite, peste taxa existentă de 18 bani, în total 50 bani. O decime asupra coutribu- țiunilor directe către Stat. Comunele Bahna și Boghicea O ^ecime asupra contribuțiunilor di- recte către Stat, peste una existentă, în total duoe ^ecimi. Ministru de interne, I. C. Brătianu. S’a cercetat și aprobat de consiliul de miniștri, în ședința de Joi, 21 Martie 1885. (L.S.C.M.) CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința naționale, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 4.335 > Avend în vedere regala Nostră ordo- nanță cu No. 801 de la 12 Martie 1885; In virtutea art. 31 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul general al județului Muscel este autorisat ca, în actuala se- siune extraordinară, să se ocupe cu for- marea listei juraților pentru exproprieri pe anul 1885. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret- Dat în Bucurescî, la 1 Aprilie 1885. CAROL Ministru de interne, I. C. Brătianu. No. 1.071. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința naționale, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Corpurile legiuitore au adoptat și Noi sancționăm ce urmeză: LEGE 'PENTRU MODIFICAREA LEGE1 SANITARE IN VIGOARE Articol unic — La legea sanitară in MONITORUL OFICIAL vigore se adaog și se modific următo- rele articole: Art. 6. Organele sanitare generale sunt: Pe lângă ministerul de interne, con- siliul sanitar superior, asistat de o co- misiune de farmaciști și cbimiști, de o comisiune veterinară și consiliul superior de epizootii. Art. 9. Direcțiunea și privegherea su- premă a serviciilor sanitare civile e un atribut al ministrului de interne. a) El privegheză și controleză tot ser- viciul sanitar din țeră și sănătatea po- pulațiunel sale întregi; b) Privegheză exercițiul medicinei; c) Ordonă mesurile sanitare de interes general pentru tdtă țera; d) Ia mesuri în contra invasiunel în țerâ a bolelor contagiose la omeni și la animale și înființeză carantine și admi- nistrațiuni carantiuesci speciale, la cas de trebuință; e) Ia mesuri în contra epidemielor și a epizootielor ivite în țeră, cari nu se mărginesc într’un singur district; f) Inspecteză stabilimentele publice și private, anume: spitalele, ospiciele, institutele de nascere, institutele de maternitate, de copii găsiți, de alienați, stabilimentele de ape minerale, caranti- nele; controlă condițiunile igienice ale penitenciarelor și ale închisorilor dis- trictuale; g) Dă permisiune pentru înființarea stabilimentelor medicale private (spitale de tot felul, institute de nascere, insti- tute de alienați, institute pentru vacci- națiune, oficiurl pentru procurarea nu- tricelor, stabilimente de ape minerale); Â) Privegheză exercițiul artei farma- ceutice; dă permisiune pentru deschide- rea de farmacii noul. Pentru tot ce privesce la serviciul sa- nitar din țeră, ministerul de interne va avea o direcțiune separată și un consilii! sanitar superior consultativ. Art. 10. Direcțiunea generale a servi- ciului sanitar se compune de: 1 director general; 1 sub-director, cap al serviciului me- dical și secretar al consiliului sanitar superior; 1 cap al serviciului veterinar; 1 cap al serviciului spitalelor rurale; 1 cap al serviciului administrativ; 1 cap al serviciului statistic; 4 ajutăre; 1 archivar; 1 registrator; 8 copiști; 4 inspectori-veterinari; 1 camerier; 2 curieri, și 1 rendaș. Art. 12. Prefecții și comitetele perma- 8 Aprilie 1885 nente ale districtelor îndeplinesc, cu con- cursul medicilor primari și al consilielor de igienă publică ale districtelor, și în li- mitele regulamentelor și instrucțiunilor speciale ce vor primi de la ministrul de interne, atribuțiunile următdre: a) Executarea în raionul districtului a mesurilor sanitare generale ordonate de ministru; b) Privegherea și controlarea servicie- lor sanitare locale, a sănetățel popula- țiunel districtului și a salubrităței urbe- lor și satelor; c) Luarea mesurilor în contra ende- mielor, enzootielor, epidemielor, epizoo- tielor și în contra morbelor contagiose în genere; d) Inspectarea periodică a stabilimen- telor medicale publice, dependințe de district safi de- comună, precum și a celor private; controlarea condițiunilor igie- nice a penitenciarelor și a aresturilor; e) Privegherea obdrelor și a bâlciuri- lor de vite; f) Privegherea transportului vitelor; g) Privegherea comercialul cu sub- stanțe toxice; li ) Privegherea transportului cadavre- lor umane la distanțe mai mari (afară din raionul unei plăși), și elibereză pas- portele pentru transportul cadavrelor în alte districte și peste frontierele țerel,ne mai permițendu-se a se transporta cada- vrele descoperite; i) Darea permisiune!, pentru înființa- rea stabilimentelor industriale insalubre (precisate printr’un regulament special), și privegheză condițiele igienice ale sta- bilimentelor și fabricele industriale în genere; k) Adunarea pentru statistica medi- cală a materialului cules de către sub- prefecțl și de către primari; l) Privegherea vaccinațiunei. Acțiuneaprefecților de districte în afa- ceri sanitare nu se întinde asupra raio- nului urbelor celor mari (Bucurescî, Iași, Craiova, Ploescl, Brăila, Galați, Focșani, Botoșani, Constanța și Tulcea), ai cărora primari remân și în privința sanitară de a dreptul subordonați ministrului de interne. Despre consiliul sanitar superior Art. 19. Un consilia sanitar consul- tativ se institue pe lângă ministerul de interne. Acest consilia este autoritatea sani- tară superioră în Stat și portă numirea de consilia sanitar superior. El se compune din 11 membri ordi- nari, între cari se coprinde și directorul general al serviciului sanitar. Unul din acești membri va fi un vete- rinar, iar altul farmacist safi chimist; cei-l-alți vor fi doctori în medicină. Acest consilia va represinta, pe cât va 3 Aprilie 1885 MONITORUL OFICIAL 35 fi posibil, diversele specialități ale artei medicale. Secretarul consiliului sanitar superior trebue asemenea să fie doctor în medicină. Art. 20. Membri consiliului sanitar superior se numesc de Rege, dupe reco- mandațiunea ministrului de interne, din- tre medicii cei mai distinși prin sciința și experiența lor. La fie-care periodă de 5 ani, o treime dintre acești consilieri se va reînouiprin tragere la sorți. Membri consiliului sanitar superior primesc din budgetul ministerului de interne o diurnă de 20 lei pentru filele de presență. Art. 22. Membri consiliului sanitar superior inspectă tot serviciul sanitar civil, precum și stabilimentele publice și private Sanitare, și propune ministru- lui măsurile necesare pentru îndreptarea neajunsurilor constatate în circumscrip- țiunile lor respective. tj Fie-care membru al consiliului sani- tar superior va inspecta o-dată pe an totă circumscripția sa, în tot ce privesce serviciul sanitar; membrul care nu face inspecția și nu presintă raportul seu dupe o lună de la expirarea anului, se va considera ca demisionat. Raportul asupra inspecțiunei se va publica în Monitorul oficial. Un regulament special va determina circumscripțiunile sanitare și modul fa- cere! inspecțiunilor. Consiliul sanitar superior controleză tote lucrările de igienă publică și aprobă regulamentele votate deconsiliele jude- țiane și comunale, relative la serviciele sanitare saii la igiena publică și salu- britate. Privegheză exercițiul medicinel în tdte ramurile el. Toți medicii cari vin cu diplome din țeri străine și cari ah avut dreptul de libera practică în acele țeri, vor fi su- puși la un examen înaintea unui juriu compus din profesorii definitivi de la facultățile de medicină din Bucuresci și Iași, luațl în numer egal; dreptul însă de liberă practică li se va acorda de către consiliul sanitar superior. Cerceteză și clasifică meritele medici- lor și a altor agenți sanitari, postulanți pentru diferitele posturi medicale; apre- ciază aptitudinea în serviciul sanitar și se pronunță pentru suspendarea sad des- tituirea din postul sanitar. Se pronunță asupra tutulor Gestiuni- lor sciințifice medicale cari i se presintă de diferitele ministere. Privegheză exercițiul farmaciei și pre- face, la necesitate, farmacopea și taxa farmaceutică. Primesce tote sciințele relative la să- nătatea publică din țeră. Studie causa producătore de bdle și propune măsurile de ameliorarea săne- tăței publice în genere și pe cele atin- getore de epidemii în parte. Se informă despre starea și necesită- țile serviciului medical; propune măsu- rile necesare pentru ameliorarea lui; întocmesce instrucțiunile și regulamen- tele atingătore de crearea veri-unel in- stituțiuni sanitare saiî de ameliorarea celor existente. Exercită controlul asupra lucrărilor de medicină legale; examineză în recurs cașurile medico-legale și se pronunță, dupe ce va asculta pe cel ce a făcut ase- menea lucrare asupra greșelilor comise în exercițiul artei medicale și farma- ceutice. Se pronunță în ultima instanță asu- pra orl-cărei cestiuni de domenul igienei publice, a poliției sanitare și a medicinel legale, întru cât ele li se vor supune de ministru. Adreseză ministrului de interne, la finele fie-cărui an, un raport general asupra stărei și a necesităților serviciu- lui sanitar din țeră. Art. 25. Decisiunile consiliului sani- tar superior nu sunt executorii mai îna- inte de a se aproba de ministrul de in- terne, care are dreptul de a admite sau refusa, afară de decisiunile în ceea-ce privesce libera practică a medicinei și veterinăriei, pe cari nu le pdte refusa, nici suspenda. Art. 28. Pe lângă consiliul sanitar su- perior se institue o comisiune compusă de 5 chimiști și farmaciști și o comisiune compusă de 5 veterinari. Membri acestor comisiuni se numesc de Rege, dupe propunerea ministrului de interne. Aceste comisiuni vor fi consultate de direcțiunea generale a serviciului sani- tar și de consiliul sanitar superior asu- pra tutulor Gestiunilor de farmacie și de veterinărie. Ei țin una sau duoă ședințe pe lună și primesc o diurnă de 10 lei pentru filele de presență. La cas de necesitate ei se adună și în ședințe extraordinare. Art. 29. Medicii primari de județe, medicii de la spitalele dependințe de Stat, județ și comună, medicii de peni- tenciare de clasa I și medicii de orașe se numesc prin decret regal, în urma unui concurs, și se revocă asemenea prin de- cret regal. Locurile se dau dupe ordinea clasifi- cației concurenților. Notele obținute de concurenții cari nu ah obținut uu post, nu constitue un drept pentru un post îu cas de vacanța ce se va ivi în urmă. La aceste concursuri se admit numai medi- cii români. Pentru medicii primari de județe, concursul se ține în Bucuresci și juriul se compune din trei membri ai consiliului sanitar superior și duoi pro- fesori ai facultăței de medicină din Bu- curesci. Materia concursului este igiena și poliția sanitară cu legislaținnea sa- nitară, medicina legale șiepidemiologia. Pentru a putea fi admis la concursul de medic primar, trebue să fi servit un an ca medic de plasă sau duoi ani ca me- dic de oraș, sau să fi exersat medicina în țeră patru ani. Pentru medicii eforiei spitalelor civile din Bucuresci și al epitropiei casei sântu- lui Spiridon din Iași, concursul se va ține, pentru cei d’ânteiă la Bucuresci, pentru cel din urmă la Iași. Organisarea acestor concursuri se va regulamenta de către respectivele eforie și epitropie. Un delegat al ministeru- lui de interne va face parte din juriul concursului. Nu se va putea admite la concursul de medici primari în spitalele eforiei saii ale sântului Spiridon, și în ori-ce alt spital de o capacitate superidră, de cât doctori în medicină, avend sau patru ani de practică sad duoi ani de funcțiune ca medic secundar într’un spital, șah în fine când vor proba că ah fost cel puțin duoi ani ca intern în spitalele din Paris, sau că aii fost duoi ani ca asistenți în spitalele din Germania, saii vor fi făcut stagiul de un an ca medic de plasă. Medicii primari ai eforiei spitalelor civile din Bucuresci și ai epitropiei sântu- lui Spiridon din Iași nu pot fi permutați dintr’un spital în altul fără consimți- mentul lor. Consiliile comunale ale celor ^ece orașe mari ’și vor regulamenta asemenea sin- gure concursurile pentru numirea medi- cilor plătiți din budgetele lor. Pentru posturile de medici de oraș și de spitale comunale din cele-l’alte urbe, precum și pentru posturile de me- dici la spitalele județene, concursul se va ține în Bucuresci și în Iași de duoe ori pe an. Juriul concursului se va com- pune de un membru al consiliului sa- nitar superior, de duoi profesori ai fa- cultăței de medicină și de duoi medici primari ai eforiei spitalelor civile din Bucuresci. Pentru medicii mai sus numiți de peste Milcov, concursul se va ține la Iași, iarăși de duoe ori pe an. Juriul va fi compus de un delegat al consiliului sanitar superior, de duoi profesori ai fa- cultăței de medicină și de duoi medici primari ai epitropiei sântului Spiridon din Iași. Art. 30. Medicul primar al județului este capul serviciului sanitar al județu- lui. El depinde de ministerul de interne și lucreză în înțelegere cu prefectul. El dă concursul șeii, în tot ce prive- sce serviciul sanitar al județului, pre- fectului, consiliului general și comite- 36 MONITORUL OFICIAL tului permanent al județului, și are can= celaria sa la prefectură. Art. 31. Medicii primari de județe se numesc și se revocă prin decret regal de către ministrul de interne. Numirea se face în urma unui con- curs depus în conformitate cu art. 29 din acestă lege și se plătesc din casa județu- lui cu lei 400 lefă și 200 diurnă pe lună. Doctorii în medicină cari aii ocupat prin concurs funcțiunea de medic-primar în spitalele eforiei din Bucuresci, saii a epitropiei generale a casei sântului Spi- ridon din Iași, pot fi numiți medici-pri- mari de județe, de orașe și spitale fără alt concurs. Pensionarii nu pot benefi- cia de acestă dispensă de concurs. Nu pot fi admiși la concurs pentru posturile de medici-primari de județe, medicl-primari și secundari, medici de orașe, penitenciare, de cât doctorii în medicină români și cari aii făcut un an serviciii de medic de plasă, dupe obți- nerea gradului academic, saii patru ani de practică ca medic. Medicii-primari nu pot fi strămutați dintr’un județ în altul, fără consimți- inântul lor. In cas de abateri de la datoriele func- țiune! lor, el vor fi admonestați de di- rectorul general al serviciului sanitar. Penalități mai mari, precum suspen- darea sau revocarea pentru abateri gra- ve, se aplică în urma avisului consiliu- lui sanitar superior; ministrul pote mie.- șora pedepsa dată de consiliul sanitar superior, însă în nici un cas a o agrava. Art. 32. Medicul primar controleză și privegheză tot serviciul sanitar în dis- trict și tot ce privesce igiena publică și poliția sanitară, cu excepțiune numai a celor Zece orașe principale din țeră, cari sunt subordonate consiliului sanitar su- perior. El privegheză exercițiul medici- nei și al farmaciei și visiteză, în unire cu medicul respectiv de urbe saii de plasă, farmaciile din raionul seu. Art. 35. La finele fie-cărui an, medi- cul primar, în înțelegere cu consiliul de igienă și salubritate publică, supune consiliului sanitar superior un raport general asupra serviciului sanitar și a- supra sănătăței publice din district. A- cest raport va fi publicat prin Monitorul oficial. Art. 36. Fie-care plasă va avea cel puțin un medic, doctor saii licențiat în inedicină. Medicii de plasă se numesc și se re- vocă prin decret regal de căi re ministrul de interne. Ei se plătesc din casa județului cu 250 lei lefă și 200 lei diurnă pe lună și locuesc la reședința sub-prefecturei. In cas de abateri de la datoriele func- țiunei lor, ei vor fi admonestați de me- j dicul-primar al județului. Penalități | mai mari, precum suspendarea safi re- vocarea pentru abateri grave, se aplică în urma avisului consiliului sanitar su- perior. Pe lângă medicii de plasă, județele vor avea vaccinatorl puși sub contro- lul personalului medical și sub a lor răspundere. Art. 40. Fie-care comună urbană va avea unul saii mai mulți medici, dupe întinderea ei și dupe numărul popula- țiunei. In cele Zece orașe mari, direcțiunea serviciului sanitar și veterinar a orașu- lui este încredințată unui medic-primar al orașului. Medicii de urbe se numesc și se revocă prin decret regal de către ministrul de interne, dupe recomandația consiliului comunal, basată pe concursul făcut în conformitate cu art. 29 din acestă lege. Medicii de urbe se plătesc din casa co- munale în modul următor: Medicii-primari de urbe cu lefă de la 400 până la 600 lei pe lună; Medicii de urbe din capitalele județe- lor și medicii de despărțiri din cele Zece urbe mari, cu lefă de la 400 până la 500 lei pe lună; Medicii de urbe din comunele cari nu sunt capitale de județe, cu lefă de la 200 până la 400 lei pe lună. In capitalele județelor medicii de urbe trebue să fie doctori în medicină; în cele-l’alte urbe ei pot fi și licențiațl în medicină. Art. 41. In cas de abateri de la dato- riile funcțiune! lor, medicii de urbe sunt pasibili de penalitățile prescrise la art. 31. Art. 42. Medicul de urbe este subor- donat primarului urbei și supus con- trolului medicului primar al județului, cu excepția celor Zece orașe principale, ai căror medici primari sunt supuși con- trolului direct al ministerului de interne. Art. 47. Consiliul de igienă și salu- britate publică se va compune de prefec- tul județului, de medicul primar al ju- dețului, de medicul saii medicii comu- nali ai capitalei județului, de medicul spitalului județen, de medicii primari ai spitalului central din capitala județu- lui (unde există un asemenea stabili- ment), de primarul capitalei județului, de duoi membrii ai comitetului perma- nent al județului, de un architect, de un inginer, de un farmacist și de un vete- rinar. Cele Zece orașe principale din țeră vor avea câte un consilii! de igienă și de salubritate publică special, sub preșe- dința primarului, compus de toți me- dicii în serviciul comunei, de un archi- tect, de un inginer, de un veterinar și de un farmacist. Consiliul de igienă și salubritate pu- 3 Aprilie 1Ș85 blică al județului Ilfov, presidat de pre- fectul județului, se va compune de me- dicul primar al județului, de duoi alți medici, de duoi membrii ai comitetului permanent al județului, de un inginer, de un farmacist și de un veterinar. Art. 51. Consiliile de igienă și salu- britate publică vor priveghia sănătatea publică în raionele lor, împreună cu prefectul; vor propune din propria lor inițiativă măsurile necesarii pentru îm- bunătățirea condițiunilor igienice ale județului și ale populațiunei sale și se vor ocupa de tote Gestiunile sanitare ce li se vor presinta spre deliberare de că- tre prefect sau de către consiliul sanitar superior. Consiliile de igienă și salubritate pu- blică privegheză în raionele lor exerci- țiul medicinei și al faripaciei, starea igienică a diferitelor stabilimente pu- blice, precum: spitale, aresturi, închi- sori, școli, așezăminte industriale și în genere salubritatea comunelor. Ele stu- diază căușele endemiilor și propune mă- surile pentru combaterea lor, a epide- miilor și a bălelor contagiose în genere. Art. 52. Regulamentele și instrucțiu- nile elaborate de consiliul de igienă și salubritate publică se vor supune la a- probarea consiliului sanitar superior. In aceste regulamente se va prevedea și însărcinarea dată unui farmacist a face observațiunile meteorologice, pe cari le va comunica consiliului sanitar superior. Art. 53. La finele anului, fie-care con- siliu de igienă și salubritate publică va supune consiliului sanitar superior un raport general asupra stărei sănătăței publice în raionul lui și asupra lucrări- lor săvârșite în cursul anului. Art. 54. Veterinarii, veterinarii de ju- dețe, veterinarii de despărțire din zona preventivă, directorii punctelor de ob- servație clasa I, precum și veterinarii de orașe, se numesc și se revocă prin de- cret regal. Art. 55. Veterinarii-inspectori se aleg dintre veterinarii cari s’au distins în funcțiunile ce au ocupat prin concurs. Art. 56. Veterinarii de județe, vete- rinarii de despărțire din zona preven- tivă și veterinarii de orașe se numesc în urma unui concurs, făcut dupe un regu- lament special. Art. 57. Veterinarii-inspectori, vete- rinarii de despărțire din zona preven- tivă și directorii punctelor de observa- ție sunt subordonați directorului gene- ral al serviciului sanitar. Veterinarii celor Z^ce orașe mari sunt subordonați medicilor primari ai acelor orașe. Veterinarii celor-I’alte orașe sunt su- bordonați primarilor și supuși controlu- lui veterinarului județului respectiv, 87 3 Aprilie 1885 iar cel de județe consiliului județian și medicilor-primari de județe. Art. 58. Veterinarii de județe se plă- tesc din casa județului cu lefă de 300 lei și cu diurnă de 100 lei pe lună. Veterinarii de despărțire din zona preventivă se plătesc din fondul de epi- zootii cu lefă de 300 lei și cu diurnă de 150 lei pe lună. Directorii punctelor de observație clasa I se plătesc din casa Statului cu lefă de 350 lei pe lună. Veterinarii de orașe se plătesc din casa comunală, cu lefă de la 200 până la 350 lei pe lună. Art. 59. In cas de abateri de la dato- riele funcțiune! lor, veterinarii-inspec- tori, veterinarii de județe, veterinarii de despărțire din zona preventivă, directo- rii punctelor de observație și veterina- rii de orașe vor fi admonestați de către directorul general al serviciului sanitar. Penalități mai mari, precum suspenda- rea saii revocarea pentru abateri grave, se aplică în urma avisului comisiunei veterinare; ministrul pdte micșora pe- depsa dată de consiliul sanitar superior, însă în nici un cas a o agrava. Art. 60. Veterinarii de județe și de orașe conlucreză cu medicii-primari de județe și de orașe pentru combaterea acelor bole ale animalelor cari se pot transmite omului. Art. 61. Atribuțiunile consiliului su- perior de epizootii, ale comisiunei vete- rinare, ale inspectorilor-veterinarl, ale veterinarilor de județe, ale veterinarilor de despărțire din zona preventivă, ale directorilor punctelor de observațiune și ale veterinarilor de orașe, se deter- mină prin legea de poliție sanitară-ve- terinara și prin regulamentele basate pe acea lege. Art. 60, 61, 62 și 63 devin articolele 62, 63, 64 și 65. Art. 66. Fie-care din aceste duoâ ad- ministrațiuni se compune de trei mem- bri cu o diurnă din veniturile ei. Corpul medical formeză, pentru fie- care administrațiune în parte, un con- silii! consultativ. Abaterile comise de medicii acestor așezăminte se judecă de colegiul medi- cal al fie-cărei administrații. Art. 67. Pentru construcțiunile din noii, se vor supune planurile și devisele la aprobarea ministrului de interne, dupe ce și colegiul medicilor primari va f da avisul șeii. Ele nu vor putea schimba destinația veri-unui edificii! fără autorisația mini- strului. Art. 68. Medicii așezămintelor acestor administrațiuni se numesc prin concurs, conform art. 29. Medicii și funcționarii în serviciul acestor administrații, cu apuntamente de MONITORUL OFICIAL la lei 120 în sus, precum și administra- țiile filiale, chemate a cârmui unele sta- bilimente dependințe de administrația centrală, se numesc și se revocă prin de- cret regal, dupe propunerea făcută de către administrația respectivă către mi- nistrul de interne. Asemenea se numesce și se revocă prin decret regal medicii spitalelor rurale, ai penitenciarelor de clasa I, ai spitale- lor județiane și comunale. Numirea se face pe basa unui concurs, care se va regulamenta în conformitate cu art. 29 din acestă lege. Medicii spitalelor județiane și comu- nale cu un numer de paturi mai mic de cât 20, vor fi retribuiți cu 300 lei lăfă pe lună; medicii spitalelor mai mari vor primi lefă lunară de 400 lei minimnm. In orașele cari nu sunt capitale de ju- dețe, medicul spitalului pdte ocupa tot d’o-dată și postul de medic de oraș, pri- mind atunci și o osebită retribuțiune din partea comunei. In cas de abateri de la datoriele funcțiune! lor, medicii spi- talelor rurale, ai penitenciarelor de clasa I, ai spitalelor județiane și comu- nale, sunt pasibili de penalitățile pre- scrise la art 31. Art. 67 se suprimă. Art. 68 devenit art. 69. Prefecții, sub- prefecții, primarii comunelor urbane și rurale, medicii primari de județe, me- dicii de plăși, medicii de urbe, veterinarii inspectorii, veterinarii de județe, veteri- narii de despărțire din zona preventivă, directorii punctelor de observațiune și veterinarii de orașe cari vor călca acestă lege, vor fi pasibili de amenda de la 50 până la 1.000 lei; și, dacă din negli- gența lor a suferit sănătatea șah chiar viăța cetățenilor, ei vor fi pedepsiți cu închisore corecționale de la 15 Zile până la un an. La aceleași pedepse vor fi supuși ad- ministratorii și medicii carantinelor cari vor călca regulamentele și instrucțiunile speciale pentru așeZeminte carantinesci. Aceste amenZi vor intra în casele co- munelor respective, spre a alimenta fon- durile medicamentelor gratuite pentru săraci. Art. 69 devenit art. 70. Dreptul de a exercita medicina, farmacia, veterinăria, chirurgia dentistică și moșitul se doben- desce în virtutea titlurilor academice li- berate de către facultățile de medicină române, cari titluri vor fi viZate de mi- nistrul instrucțiune! publice. Asemenea se dobândesc aceste drepturi în virtutea diplomelor străine , verificate de mini- strul de interne, pe basa examenului depus înaintea consiliului sanitar supe- rior , conform alin. 7 de la art. 22 din acestă lege. Până la formarea unui număr înde- stulător de mdșe cu diplome, pentru tre^ buința populațiunilor din comunele ru- rale , unde nu se vor găsi moșe cu di- plome în număr suficient, se tolereză exercițiul moșitului și mdșelor prac- ticante. Consiliile județiane și comunele ur- bane vor înscrie în budgetele lor un nu- măr de burse pentru întreținerea și în- mulțirea elevelor din comunele rurale în șcdlele de moșit. Facultățile de medicină vor însciința pe consiliul sanitar superior asupra tu- tulor diplomelor liberate, cari dati drep- tul la exercițiul medicinel, farmaciei, artei veterinare, chirurgiei dentistice și moșitului. Art. 70 devenit art. 71. Ori-cine va voi să exercite medicina, farmacia, me- dicina veterinară, chirurgia dentistică și moșitul în țeră, va însciința despre acăsta pe consiliul de igienă publică al circumscripțiunei în care ’și-a ales do- miciliul, căruia ’! va presinta și titlu- rile constatătdre că a dobăndit permi- siunea la exercițiul artei sale în România. Consiliul de igienă publică va co- munica tutulor farmaciștilor din cir- cumscripțiunea lui numele medicilor și veterinarilor cu dreptul de a exercita arta lor, cari s’aii stabilit în raionul respectiv. Art. 71 și 72 devin art. 72 și 73. Art. 73 devenit art. 74. Prescripțiu- nea ordonanțelor și eliberarea medica- mentelor de către veterinari este supusă la aceleași reguli ca și ordonanțele pen- tru «imeni, cu singura deosebire că taxa farmaceutică pentru prescripțiunile. ve- terinare va fi mai scăZută. Art. 74, 75, 76 și 77 devin art. 75, 76, 77 și 78. Art. 78 devenit art. 79. Exercițiul far- maciei se privegheză de către ministrul de interne. El controlăză farmaciile prin consiliul sanitar superior, prin comisiu- nea chimio-farmaceutică și prin dele- gații acestora; dă concesiuni pentru în- ființarea farmaciilor și confirmă pe di- rigențil lor. Art. 79 devenit art. 80. Aii drept de a exercita farmacia în țeră, aceia cari posedă diplome de farmacist de la facul- tățile de medicină din țeră, precum și aceia cari posedă diplome străine verifi- cate de către consiliul sanitar superior și aprobate de către ministrul de interne. Certificate de asistent în farmacie se libereză de către facultățile de medicină din țeră. Certificate de asistent în farmacie, li- berate de autorități din străinătate, nu sunt valabile în țeră. Titlul academic de farmacist, recu- noscut în țeră, nu conferă dreptul la deschiderea unei farmacii. Dreptul acesta se dobândește numai 38 MONITORUL OFICIAL în virtutea unei concesiuni speciale a ministrului de interne. Art. 80 devine art. 81. Art. 81 devenit art. 82. Numărul, fe- lul și preparațiunea medicamentelor ofi- cinale (obligatorii) se prescrie de farma- copee. In fie-care an, și ori de câte ori progresele sciinței saii experienței fă- cute vor reclama adăogiri saii modificări în farmacopee, ministrul de interne, dupe propunerea consiliului sanitar su- perior, va publica un anex saii supli- ment al farmacopeel. Art. 82 devenit art. 83. Prețul medi- camentelor se va fixa prin taxa farma- ceutică. Ori de câte ori modificațiunile introduse în farmacopee în interesul publicului va reclama și modificarea ta- xei, ministrul de interne, luând avisul consiliului sanitar superior, va publica un anex saii supliment al taxei farma- ceutice. Călcarea legei și a regulamentelor far- maceutice se va supune la o amendă de la 100 până la 2.000 lei și cu închiderea farmaciei. La aceeași amendă vor fi supuși far- maciștii cari dirigeză o farmacie fără autorisația ministrului, farmaciștii di- rigenți cari vor admite în farmaciele lor farmaciști saii asistenți fără titluri re- cunoscute în țeră, saii elevi nematricu- lați la scdla de farmacie, precum și di- rigenții de farmacie cari nu aii farma- ciele lor aprovisionate cu materiale de calitatea prescrisă de farmacopee și în cantitățile prescrise de regulamentele farmaceutice. Administrațiele locale, dupe avisul consilielor de igienă, aprobate de mini- strul de interne, pot dispune d’adreptul - închiderea unei farmacii, când acesta va fi dirigiată de către un farmacist nere- cunoscut ca dirigent de către ministrul de interne. Art. 83 devenit art. 84. Nimeni nu pdte cumpăra dreptul (concesiunea) unei farmacii dacă nu însușesce condițiunile prevăzute la art. 93 din acestă lege. Art. 84 devenit art. 85. Numai în lipsă de licențiați în farmacie români, se pot admite până la anul 1886 ca di- rigenți de farmacii și farmaciști străini. Art. 85 devine art. 86. Art. 86 devenit art. 87. In cas când trebuința va cere ca să se dea concesiu- nea pentru deschiderea unei farmacii noul, ministrul de interne, basat pe a- visul consiliului sanitar superior, dat asupra cerere! autorităților locale șah a mai multor farmaciști români, va pu- blica concurs, care nu se va putea ține de cât dupe 2 luni de la data publica- țiunei. In orașele unde există deja mai multe farmacii, numărul lor se mai pdte în- mulți, la cas de trebuință, în propor- țiune ca să vină o farmacie la cel puțin 5.000 locuitori. Farmacistul care a deschis o farmacie în urma unei concesiuni primită pe basa unui concurs, nu se mai pote presinta la alt concurs pentru concesiune de far- macie. Art. 87 devenit art. 88. Concesiunea pentru deschiderea unei farmacii se dă pentru o anume personă și pentru o a- nume localitate (comună). Dreptul farmacielor deschise în vir- tutea unei concesiuni dată de guvern pe basa unui concurs , se pdte transmite prin vîmjare unui farmacist român, care însușesc^ condițiele pentru a putea di- rige o farmacie în timpul vieței conce- sionarului. In acest cas concesionarul nu se mai pote presinta la un alt concurs. Dupe mdrtea concesionarului, văduva șah copii pot transmite dreptul farma- ciei prin vîn^are către un farmacist ro- mân care însușesce condițiele pentru a putea dirige o farmacie, șah pot admi- nistra farmacia printr’un farmacist di- rigent român (administrator saiî provi- sor), saiî a o arenda unui farmacist român. Farmaciele existente astăzi cu dreptul personal vor beneficia, ca și cele ce se vor deschide pe viitor , de drepturile specificate în acest articol, cu excepțiu- nea farmacielor din Dobrogea, cari a- parțin unor persone cari nu însușesc condițiele prescrise la art. 93 din acestă lege. Pentru stingerea monopolului, Statul va putea cumpăra acest drept de la pro- prietarul farmaciei. Art. 88 devenit art. 89. Concesiunile se daiî farmaciștilor români cari însușesc calitățile prescrise la art. 93 din acestă lege. Presintându-se mai mulți concurențl, ei se vor supune unui concurs. Un regulament special va precisa con- dițiunile acelui concurs. Art. 89 devine art. 90. Art. 90 devenit art. 91. Concesiunea pentru deschiderea unei farmacii se va stinge: a) In cașul când farmacia nu va în- cepe a funcționa în timp de 9 luni dupe darea concesiunei; b) In cas când concesionarul va fi o- sândit pentru o crimă. Art. 91 devine art. 92. Art. 92 devenit art. 93. Sunt conside- rați ca farmaciști dirigenți: Proprietarii, arendatorii ori admini- stratorii farmacielor particulare și di- rectorii farmacielor întreținute din fon- durile publice , precum farmaciele spi- talelor, etc. Ei vor însuși calitățile următore: a) Să posedă diploma de farmaciști (licențiați ori magistri în farmacie) de 3 Aprilie 1885 la facultatea de medicină română, ori de la o facultate străină : și, în cel din urmă cas, să fi trecut cu bun succes exa- menul prescris pentru admiterea la exer- cițiul farmaciei în țeră; b) Să fie români saiî naturalisațl; c) Să nu fi fost supuși la vre-o pe- depsă infamantă. Art. 93, 94 și 95 devin art. 94, 95 și 96. Art. 96 devenit art. 97. Tribunalele și curțile pot retrage unui farmacist, pen- tru un timp mărginit, care timp nu va trece peste un an și jumătate, dreptul de a dirige o farmacie și chiar dreptul de a exercita farmacia sub direcțiunea unui alt farmacist, în cașurile următdre: a) Când farmacistul va fi fost supus mai de multe ori la penalități pentru călcarea regulamentului farmaceutic, a farmacopeel șah taxei farmaceutice; b) Când farmacistul va fi afectat de o bălă mintală, ori supus abusurilor bău- turilor spirtdse. In cașul când se retrage unui farmacist dirigent pentru un timp mărginit drep- tul de a dirige o farmacie, el va fi obli- gat a instala îndată un administrator pentru dirigiarea el, care va însuși cali- tățile prescrise la art. 93. Nesupunendu-se acestei obligațiuni guvernul va interveni, închinând farma- cia sau numind d’a-dreptul un adminis- trator. Art. 97, 98, 99 și 100 devin art. 98, 99, 100 și 101. Art. 101 devenit art. 102. Vîmjarea substanțelor medicamentdse brute și a materiilor toxice de către fabricele chi- mice, droguiști, materialiști și băcani, este supusă la regulamente speciale. Nici un medicament compus străin și nici o specialitate farmaceutică străină nu se pote vinde în țeră fără permisiune speciale a consiliului sanitar superior. Consiliul sanitar superior nu pdte refusa acestă permisiune de cât medicamente- lor cari vor conține substanțe vătămă- tore sănătățeî publice saiî cari, în urma unei analise chimice, s’ar găsi că nu co- respund cu eticheta ce portă și cu modul preparațiunel indicate. Pentru obținerea permisiunel se va plăti o taxă de 100 lei. Consiliul pdte retrage autorisarea dată medicamentelor cari nu ar mai cores- punde modelului depus. Vîmjarea medicamentelor compuse nu este permisă de cât farmaciștilor. Cel cari vor contraveni acestor prescripțiuni sunt pasibili de penalitățile prevăzute prin art. 83 Art. 102,103,104,105,106,107,108, 109 și 110 devin art. 103,104, 105,106, 107, 108, 109, 110 și 111. Art. 111 devenit art. 112. Intdte ces- tiunile relative la igiena industriale, de- cisiunile autorităților administrative lo- cale (primarul, sub-prefectul) sunt su- 3 Aprilie 1885 MONITORUL OFICIAL 39 puse la apel către consiliul de igienă pu- blică. Prefectul va executa votul consiliului de igienă publică, sad va apela în ter- men de Zece Zile la ministrul de interne. Particularii cari se cred vătemați In interesele lor, vor apela la ministrul de interne în contra decisiunilor prefectului și ale consiliului de igienă publică ase- menea tn Zece Zile. Dupe notificarea ministerului, va cere avisul consiliului sanitar superior. Art. 112 devenit art. 113. Pentru stră- mutarea așezămintelor insalubre deja existente se va elabora un regulament ad-hoc de către consiliul sanitar superior. Art. 113 și 114 devin art. 114 și 115. Art. 115 devenit art. 116. Un regula- ment special va prescrie condițiile igie- nice ale șcdlelor și internatelor de edu- cațiune, publice și private. Pe lângă educațiunea spirituale, cea fisică nu va fi negligiată. In nici un cas prefecții și, în cele Zece orașe principale, primarul, dupe avisul consiliului de igienă, nu vor putea în- chide șcdlele și internatele cari nu se vor afla în condițiuni igienice mulțumitore, de cât luându-se avisul ministrului de culte și instrucțiune publică. Art. 116 devenit art. 117. Penitencia- rele centrale, aresturile curților, închiso- rile județelor și ale sub-prefecturilor și casele de poprelă ale comunelor se vor întreține în starea cea mai salubră, vor fi ferite de aglomerațiune excesivă a de- ținuților. Alimentațiunea condemnați- lor și a preveniților și cele-l’alte condi- țiuni igienice ale închisorilor în genere se vor prescrie prin regulamente spe- ciale. La construcțiunea penitenciarelor cen- trale va fi consultat consiliul sanitar su- perior asupra condițiunilor clădire!. A- semenea vor fi consultate consiliile de igienă publică la construirea închisorilor județene. Art. 117 devenit art. 118. Planurile pentru construcțiunea din noii și pentru prefacerea radicală a ori-cărui spital pu- blic șah privat vor fi supuse aprobărei consiliului technic și consiliului sanitar superior. Planurile spitalelor județene și co- munale vor fi controlate în privința igie- nică de către consiliile de igienă publică respective. Art. 118, 119 și 120 devin art. 119, 120 și 121. Art. 122. Pe lângă laboratoriul fa- cultățel de medicină se va înființa o sec- țiune speciale pentru controlarea ali- mentelor și a băuturilor din comercih și pentru orl-ce lucrări chimice privitore la igiena publică și la poliția sanitară. Un regulament special va determina modul funcționărei și direcțiunel acestei secțiuni a laboratorului de chimie. Art. 121 devenit art. 123. Administra- țiunile vor priveghia necontenit comer- ciul cu alimente și băuturi, vor înlătura din comerciii alimentele și băuturile vă- tămătore sănătăței și vor înlesni aprovi- sionarea urbelor cu alimente de prima necesitate. Veterinarii de județe și de orașe pri- veghiază, în înțelegere cu medicii pri- mari de județe și de orașe, alimentele de proveniență animală. Carnea, untura, mațele și tote cele- l’alte părți de la râmătorii afectați de boia trichinosei se vor arde. Carnea și untura de Ia râmătorii afec- tați de cisticercus (măzărică) nu este admisă în consumațiune. Untura însă se pote întrebuința pentru fabricarea să- punului. Asemenea se vor distruge părțile ani- male afectate de tubercule. Art. 122 devine art. 124. Art. 123 devenit art. 125. Consiliile co- munale sunt obligate a îngriji ca locui- torii să găsescă cu înlesnire apă bună de băut. In cas de neîndeplinirea acestei obliga- țiuni, ministerul, dupe avisul consiliului sanitar superior, pdte pune la cale face- rea lucrărilor necesarii pentru aprovi- sionarea unei comune cu apă, în soco- tela comunei. Art. 124 și 125 devin art. 126 și 127. Art. 126 devenit art. 128. Pentru apă- rarea țărei în contra importațiunei unui morb epidemic contagios dintr’un Stat vecin, ministrul de interne, dupe ayisul consiliului sanitar superior și cu apro- barea consiliului de miniștri, pote or- dona închiderea fruntariilor pentru că- lătorii infectați sa& suspecțl și pentru mărfuri și alte obiecte susceptibile de a transmite un contagiâ. și pote sechestra călătorii morboși și mărfuri pentru un timp determinat printr’un regulament special. Acel regulament va prescrie tdte ca- șurile când se pote înființa carantina, timpul carantinei pentru diferitele mor- be în parte și condițiile igienice ale ca- rantinelor (lazaretelor). Art. 127,128,129 și 130 devin art. 129, 130, 131 și 132. Poliția veterinară se suprimă. Art. 131 se suprimă și se înlocuesce cu următorul art. 133: TITLUL XXV Despre pensiunile funcționarilor sanitari Art. 133. Medicilor și veterinarilor ju- dețelor și comunelor li se vor reține din salariele lor o sumă egală cu reținerea făcută de către Stat funcționarilor sel; acestă sumă se va vărsa în casa pensiu- nilor și va da drept medicilor și veterina- rilor să li se servescă pensiuni conform cu legea. Medicii și veterinarii județelor și co- munelor, cărora până astăzi nu Ii s’a făcut rețineri de către comună sad ju- deț, pot vărsa de o-dată suma reținerilor calculată la salariul ce aii avut în tim- pul funcțiune!, pentru a li se socoti anii de pensiune de Ia epoca numitei lor în funcțiune. Comunele și județele cari aii făcut re- țineri asupra salarielor medicilor și ve- terinarilor le vor vărsa în casa pensiu- nilor. TITLUL XXVI „Mesuri în contra bolelor epizootice și virulente în genere, ivite în întrul țerel“ se suprimă și se înlocuesce cu: „Despre serviciul veterinar'. Art. 132 și 133 se suprimă și se înlo- cuesc cu următorele art. 134 și 135: Art. 134. Serviciul de poliție sanitară veterinară se face în conformitate cu prescripțiunile legei de poliție sanitară veterinară. Art. 135. Sunt și rămân abrogate tdte disposițiunile contrarii acestei legi. Art. 134, 135, 136, 137, 138,139,140 precum și articolul final din legea de la 31 Martie 1877 se suprimă. Acestă lege, împreună cu statul la dânsa anexat, s’a votat de Senat în șe- dința de la 16 Martie 1885, și s’a adoptat cu majoritate de 54 voturi, contra a 6. Președinte, Dimitrie Ghika. (L S. S.) Secretar, Gr. G. CaȘeleanu. Acestă lege, împreună cu statul la den- sa anexat, s’a votat de Adunarea depu- taților în ședința de la 17 Martie 1885, și s’a adoptat cu majoritate de 69 vo- turi, contra a 8. Președinte, D. Lecca. (L. S. A. D.) Secretar, C. C. Arion* 40 MONITORUL OFICIAL Statul personalului ăirecțiunei generale a serviciului sanitar TRATAMENTUL NUMIREA FUNCȚIUNILOR Fie-care pe lună Total pe an Left Diurne 6 Lei Lei Lei 1 Director general............ 750 500 15.000 1 Sub-director, cap al serviciului medical și secretar al consiliului sanitar superior........ 600 200 9.600 1 Cap al serviciului veterinar......... 450 --- 5.400 1 Cap al serviciului spitalelor rurale...... 450 --- 5.400 1 Cap al serviciului administrativ....... 400 --- 4.800 1 Cap al serviciului statistic ......... 400 --- 4.800 4 Ajutdre............... 260 --- 12.480 1 Archivar............... 200 --- 2.400 1 Registrator.............. 200 ---• 2.400 8 Copiști, din cari unul însărcinat și ca secretar al co- misiunel chimio-farmaceutice, câte 30 lei diurnă pe lângă Mfă.............. 110 30 10.920 4 Inspectorl-veterinari........... 500 200 33.600 1 Camerier............... ---- 70 840 2 Curieri. . . .............. ------ 70 1.680 1 Rândaș................ --- 60 720 Consiliul sanitar superior 11 Membri ai consiliului sanitar superior, câte 20 lei diurnă de ședință fie-care, pentru ședințele ordinare și extra-ordinare............ 20.000 5 Membri ai comisiune! chimio-farmaceutice, câte 10 lei diurnă de ședință fie-care, pentru ședințele ordinare și extra-ordinare............ 2.500 5 Membri ai comisiunel veterinare, câte 10 lei diurnă de ședință fie-caro, pentru ședințele ordinare și extra- ordinare ................ --- T _ 2.500 Consiliul superior de epizootie Diurna și transportul membrilor consiliului superior de epizootie.............. - _ 2.880 Laboratoriul de chimie 1 Șef al secțiunei laboratoriului........ 500 6.000 1 Ajutor ................ 300 ----- 3.600 1 Elev................. --- 100 1.200 2 Servitori......... | --- 80 1.920 Acest stat, împreună cu legea, s’a votat de Senat în ședința de la 16 Martie 1885 și s’a adoptat cu majoritate de 54 voturi, contra a 6. Președinte, Dimitrie Ghika. (L. S. S.) Secretar, Gr. G. Capele anu. Acest stat, împreună cu legea, s’a votat de Adunarea deputaților în ședința de la 17 Martie 1885 și s’a adoptat cu majoritate de 69 voturi, contra a 8. Președinte, D. Lecca. (L.S. A.D.) Secretar, C. C. Arian. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în Bucuresci, la 1 Aprilie 1885. (L. S. St.) Ministru de interne, I. C. Brătianu, No. 1.076. CAROL Ministru de justiție, C. Nacu. 3 Aprilie 1885 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința naționale, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănătate .• Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 4.383; Avend în vedere regala Ndstră ordo- nanță cu No. 211 de la 29 Ianuarie 1885; In virtutea art. 31 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul general al județului Bacău este autorisat ca, în actuala se- siune extraordinară, să se ocupe și cu cestiunile următâre: a) Să ia cunoscință de ordinul ministe- rului de interne sub No. 3.604, relativ la plata exproprierilor dupe linia telo- dinamică de la Tergu-Ocna la Saline; b) Să se pronunțe asupra sporirel fon- dului casei creditului agricol cu suma de lei 40.000; c) Să ia cunoscință de petițiunea D-luî lordache Iurașc, prin care renunță la executarea disposițiunilor testamentare ale defunctului colonel A. Peretz. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 1 Aprilie 1885. CAROL Ministru de interne, I. C. Brătianu. no. 1.082. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința naționale, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănătate : Adunarea deputaților a adoptat și Noi sancționăm ce urmăză: LEGE Art. I. Se deschide pe sdma ministe- rului de interne un credit suplimentar de lei 2.500 la cap. VII, § 3, art. 97 al budgetului pe anul 1884—1885, pentru plata lucrătorilor mobili de la tipogra- fia Statului. Art. II. Acest credit se va trece prin compturi și se va acoperi din fondul a- cordat pentru deschidere de credite su- plimentare și extraordinare pe anul 1884—1885. Acostă lege s’a votat de Adunarea deputaților în ședința de la 20 Martie 1885 și s’a adoptat cu majoritate de 55 voturi, contra a 4, fiind și 8 abțineri. Președinte, D. Lecca. Secretar, P. Străjescu. (L. S. A. D.) 3 Aprilie 1885 MONITORUL OFICIAU 41 Promulgăm acăstă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în Bucuresci, la 2 Aprilie 1885, (L.S.St.) CAROL Ministru de interne, Ministru de justiție, I. C. Brătianu. C. Nacu. Ministru de finanoe, G. Lecca. No. 1.099. Prin decretul regal cu No. 1.069 din I Aprilie 1885, dupe propunerea făcută crin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, și pa basa art. 65 din legea comunale, D. Ale- xandru Pătărlăgeanu s’a confirmat în funcțiunea de primar al comunei urbane Tecuciu, în locul D-luI D. Morțun, de- misionat. Prin decretul regal cu No. 1.072 din I Aprilie 1885, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. N. Găr- descu este numit în funcțiunea de comi- sar clasa II pe lengă prefectura poliției Capitalei, în locul vacant. Prin decretul regal cu No. 1.081 din I Aprilie 1885, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. 'Petre Georgescu, directorul prefectureî jude- țului Fălciu, este autorisat să gereze lu- crările acel prefecturi, pe timpul absen- ței D-luI prefect în congediul ce i s’a acordat. MINISTERUL CULTELOR Șl INSTBUCțIUNEI PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința naționale, Rege al României, La tofl de față și viitori, săniiate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul cul- telor și instrucțiunel publice No. 3.631, Am decretat și decretăm: Art. I. D. loan Andonescu, licențiat în drept și actual șef de biurou în mi- nisterul de finance, se numesce șef al secției comptabilitățel și cultelor în lo- cul D-luI V. Blehan, demisionat. Art. II. D. N. Frundescu, actual ve- rificator de gradul II în direcția comp- tabilitățel din ministerul de finance, se numesce în postul de verificator clasa I în locul D-luI M, Balasidi. Art. III și cel din urmă—Ministru Nos- tru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunel publice este în- sărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în Bucuresci, la 30 Martie 1885. CAROL Ministru cultelor și instrucțiunel publice, D. Sturdza. No. 1.063. MINISTERUL AFACERILOR STRllNE M. S. Regele, asupra raportului D-luI ministru secretar de Stat la de- partamentul afacerilor străine, a bine- voit, prin decretul regal No. 628 din 1885, a înainta la gradul de oficer al or- dinului Sttua României pe D. Constantin Nacu, ministrul justiției, cavaler al ace- lui ordin de la 1881. M. S. Regele, asupra raportului ace- luiași D. ministru, a bine-voit a acorda D-luI căpitan Georgiade Obedenaru Ion, comandantul companiei gendarmilor din Capitală, înalta autorisațiune de a primi și purta însemnele ordinului Corâna de fer clasa III, ce i s’a conferit de M, S. împăratul Austriei. MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința naționale, Rege al României, La tofl de față și viitori, sănttâte : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul finan- celor No. 10.566; VCțlend transacțiunea încheiată între acel minister și D-na Ecaterina Razu, moscenitdrea repausatulul seu soț Fo- tache Razu, garantnl D-luI N. Constan- tinescu, fost vameș la Zimnicea, prin care D-na Razu, prin plata sumei de 60 lei deja efectuată la tesaur, este apă- rată de verl-ce urmărire provenită din datoria alesă asupra D-lui N. Constan- tinescu prin hotărîrea înaltei curți de compturl No. 56 din 1875; Avend în vedere avisul consiliului de advocați No. 378 din 1884, prin care se opinăză pentru încheierea transacțiunel; Avend în vedere aprobarea dată de consiliul miniștrilor prin jurnalul No. 7 din 5 Decembre 1884, precum și omolo- garea tribunalului Ilfov, secția de nota- riat, No. 184 din 11 Ianuarie 1885; Avend în vedere art. 20 din legea pen- tru administrarea domenielor Statului, Am decretat și decretăm: Art. I. Transacțiunea încheiată între ministrul financelor și D-na Ecaterina Razu se aprobă și de Noi. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul financelor este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 21 Martie 1885. CAROL Ministru de finance, G. Lecca. No. 1.011. TBAN8A0ȚIUNE Intre subscrișii, Noi, ministru de finance de o parte și Ecaterina Razu, în calitate de moș- tenitdre a decedatului șeii soț Fotache Razu, de alta S’a încheiat următdrea transacțiune: Noi, ministru de finance, avend în ve- dere propunerea de transacțiune făcută de D-na Ecaterina Razu, moștenitdrea decedatului șeii soț Fotache Razu, prin care oferă ca, contra răspundere! sumei de încă 60 lei, să se stingă cu desăvâr- șire creanța Statului contra decedatului șeii soț; Având în vedere că defunctul Fota- che Razu, în calitate de garant al D-lni N. Constantinescu, fost,vameș la Zimni- cea, a fost condemnat prin decisiunea înaltei curți de compturl No. 56 din 14 Martie 1875, să plătăscă Statului suma de 491 lei vechi, cu procent de la 1863; Avend în vedere ca față cu starea de scăpătăciune absolută a D-nei Ecateri- na Razu, ministerul ’i-a încuviințat să stingă acestă datorie în rate lunare de câte 20 lei, că în urma acestei conven- țiuni D-na Razu a și răspuns în diverse rânduri suma de lei 177, bani 5, ast-fel că capitalul se află deja aprdpe acoperit; că prin plata sumei de 60 lei se achită întregul capital și o parte din procente; Având în vedere că Statul n’a suferit nici un prejudicii!, și că starea miseră a D-nei Razu face cu neputință plata integrală a acestei datorii din causa' procentelor cari cresc neîncetat; Având în vedere avisul consiliului de advocați No. 378 din 1884, prin care opineză pentru admiterea transacțiune!, Convenim ca D-na Razu să plâtescă suma de lei 60, îndată dupe aprobarea definitivă a acestei transacțiun! cu care să se considere stinsă cu desăvârșire a- cestă creanță. Eti, Ecaterina Razu, declar că pri- mesc acestă transacțiune și mă supun întru tdte condițiunilor dintr’ânsa. Ministru de finance, G. Lecca. p. Directorul vămilor,Gr. E. Golescu. Ecaterina Razu. No. 41.893. 1884, Decembre 5. 42 MONITORUL OFICIAL 3 Aprilie 1885 Tribunalul Ilfov, secția de notariat No. 184.—1885, Ianuarie 11 In <5 milimetri. Calitatea acestor 4 furnituri va fi fer de Vesfalia best, best. 135 pachete șurupuri de fer pentru lemn, cu capul lat de 30x6. 28 pachete nituri de fer cu capul pu- țin bombat de 40X7. 16 pachete nituri de fer cu capul ro- tund de 35X7. 7.168 bucăți scânduri de brad de 1,95X0,245X0,033. 3.584 bucăți scânduri de brad de 1,95X0,225X0,033. Sunt rugați amatorii ca, în mențio- nata ^i ȘÎ sus indicate să se presinte cu oferte și garanții în regulă spre a concura, conform legei comptabilităței generale a Statului. Garanția va fi de 5 la sută din prețul ce oferteză amatorul. Ofertele vor conține și termenul în care pot furnisa acestă furnitură. Condițiele de furnisare, precum și mostrele se pot vedea în tote filele de lucru, de la orele 9—11 dimineța, și de la 2—5 dupe amia^I. No. 994. 1885, Martie 30. Regimentul 1 geniu De la construcția liniei ferate Titu- Târgoviște remânend unele unelte și materiale ce pot încă funcționa și între- buința, precum : ToptSre de copaci, robe, lopeți și cas- male, grătare per petriș, sape de fer, ma- carale, hamuri, sobe de fer, isolatdre mari, sîrme de telegraf, diferite lemnă- rii de brad și stejar, cutii, compasuri, echere de cauciuc, pantograf, niveau £- gault, nivel cu bulă de aer, harta Ro- mâniei, lampe cu sticle, glob și altele, dulapuri de brad etc., se face cunoscut D-lor concurenți că, la 20 Aprilie 1885, se vor vinde prin licitație t<5te aceste obi- ecte ; o parte din aceste materiale sunt la casarma regimentului 1 geniă (Co- troceni); iar mare parte la gara Titu. Inventare detaliate ce anume mate- riale se află în Bucuresci și ce sunt la Titu se pot vedea în fie-care ^i la ca- sarma regimentului 1 geniă (Cotroceni), de la orele 8 dimineța până la 5 post- meridiane. No. 1.688. 1885, Martie 30. Comisia de administrație a regi- mentului 23 dorobanți Comisia de administrație a regimen- tului 23 dorobanți publică spre cuno- scința generale că, în ^iua de 15 Apri- lie 1885, orele 10 dimineța, se va ține licitație în localul cancelariei regimen- tului 23 dorobanți, în Călărași, pentru darea în antreprisă a 233.000 kilograme lemne necesare corpului pe anul finan- ciar 1885—1886,și cari vor fi depuse în localitățile următdre: La statul-major al regimentului în Călărași 31.500; Pentru compania lin Călărași 40.000; Pentru compania 2 la comuna Soca- riciu 53.500 ; Pentru compania 3 la comuna Du- desci 37.500; Pentru compania 4 la comuna Piua- Petrei 52.500 ; Pentru compania 5 la comuna Slobo- zia 4.500; Pentru compania 6 la comuna Cio- china 4.500; Pentru compania 7 la comuna Urzi- ceni 4.500; Pentru compania 8 la comuna Con- diesci 4.500. Total 233.000. Lemnele vor fi de esență tare (tufă), ele vor fi tăiate de cel puțin 6 luni îna- intea predărei și nu vor fi mai grdse de 12 c. m. în diametru până la 18 c. m. Lemnele vor fi predate în termen de o lună de ^ile dupe aprobarea licitației. Concurenții pentru a fi admiși la lici- tație vor fi români saii naturalisați și să justifice înaintea comisiei că ah plătit contribuția cel puțin pejirimestrul cu- rent, fiind de o dată însoțiți și de ga- ranție în valdre de 10°/₀ din suma tota- le a lemnelor ; iar cele-alte condițiuni se pot vedea în tote filele de lucru, în cancelaria regimentului de la orele 8 a. m. până la 12 și de la 2 p. m. până la orele 5. Corpul flotilei La licitația anunțată prin Monitorul oficial No. 246, pagina 5.614, nepresin- tându-se concurenți pentru furnisarea materialelor notate mai jos, necesare corpului în cursul anului 1885—1886, se publică o nouă licitație care se va ține în ^iua de 19 Aprilie, orele 2 post- meridiane, la Galați, în cancelaria cor- pului. Pentru cantitatea și calitatea mate- rialelor precum și cele-alte condițiuni, doritorii pot vedea caetul de sarcine și modelele aflate la corp, în t<5te filele de lucru de la orele 9 diminâța până la 3 dupe amia^I. Garanția pentru admitere la concu- rență va fi de 2.000 lei în numerarih sad efecte ale Statului. Felul materialelor: Accid sulfuric, accid azotic ordinar, accid azotic fumant, accid clorhydric , ață de vele, ace de cusut, accid carbonic, albastru de JPrusia, albastru de Paris, antimoniu (sulfur), alb de Prusia, balo- ne de plută mari, baldne de plută mici, bureți, bumbac pachete, bumbac vată, buiolurl de lemn, bidinele, bandule, bi- cromat de potasă, cauciuc rotund sala- mastră de la 5—25 m.m,, cauciuc lat de la 2—20 m.m., cauciuc lat alb de la 10—30 m.m., cauciuc pânză de la 2—8 m.m., cauciuc rotund cu spermacet de la 5—15 m.m., cauciuc rotund l-a calitate, cauciuc lat l-a calitate, cărămizi re- flectare, cărămizi ordinare, colaci de scăpare, clei ordinar, casmale, co^I de ciocane, catran rusesc, damarlac, felina- re de stopă rotunde, felinare de stopă pătrate, felinare No. 6 de arbore șah semnale, felinare No. 12 pentru baterie, fesnice No. 21 pentru interior, lămpi cu suspensiune genuchiulară No. 13, fes- nice No. 11 cu dublă mișcare pentru lu- minare, felinare de posiție No. 6 roșii, felinare de posiție No. 6 ver$I, felinare de arbore, giamuri rotunde diametru 0.210, grosime 8 m.m., idem 0.157, gro- simea 14 m.m., idem 0.187, grosime 12 m.m., idem 0.250, grosimea 5 m.m., idem 0.180, grosime 12 m.m., idem 0.140, gro- simea 12, giamuri drepte grosime dublă, lungime 0.50, lărgime 35—45 , idem 0.60, lărgime 40—55, idem 0.70, lărgime 50—65, idem 0.80, lărgime 60—70,idem 0.90, lărgime 70—80, galben de Prusia, gheme de sf<5ră, hârtie ordinară, hidro- fuga, ispole, manometri, merlin alb, merlin cătrănit, macarale duble, mușa- ma pentru platforme, mușama pentru parchet, mușama neagră, mahon, oloiti secativ, pânză șmirghel, potasă calciu | pentru fer, pastice, perii de covertă, pe- ril de per cu codă, parâmă albă,parâmă cătrănită, perii pentru șters tuburi, pile pentru bișcheiă, pile de săpat lemn, po- stav civit, perii de blac, păment pentru fonderie, palisandre, perii de alamă pen- tru rulouri, pele de marochin pentru forge, pele de iuft pentru basculă, rame, roșu de Prusia, rașchete de pele,rașche- te de fer, rodanțe galvanisate,șurupuri patentate, sonde de lemn, șarlac alb, șar- lac ordinar, salamastră de spermacet, tablă de zinc, ținte de alamă, ciment butde, talpă de pele, vacs, valvule de cauciuc dupe model, vacometri. No. 1.476. 1885, Martie 29. Escadronul gendarml Bucuresci Fiind-că la licitația ținută tn $iua de de 28 Martie 1885, dupe publicațiunea No. 320, inserată In Monitorul oficial No. 276 din 1885, nu s’ati presintat de- stul concurențl, se publică din noii lici- tațiune pentru Herța __ 7+ . Rtu-Vadului --- H 8+ , Brosceni 6+ , Horea _ 6+ . Roman --- 6+ , Budesci --- 9+ » Huși _ 8+ , Roși-de- Vede --- Plde 12H F x Bubușu --- Plde 7+ » Iași --- 5+ . Sascut --- Nor 6 b „ Burdiqeni --- Nor 4+ X Isaccea 8+ , Săveni --- • 7+ x Biată --- 8+ x Ivesci __ 10 b , Severin --- T» 10 b . Calafat --- 7+ x Macin _ 8+ , Sinaia --- Plde 2 ” ■ Călărași --- 8-F , Măgurele --- țț 8+ . Slatina --- Nor «+ . Câmpina --- Plde 6+ . Mahmudie Nor 8+ . Slobosia --- a 8^ Câmpu-Lung --- 5+ . Mamomița --- 6+ , Spineni --- Plde 6-1 F . Caracal --- 4+ X Mangalia M. Senin, marea calmi 9+ , Stefănesci --- Nor »+ » Oeatal MM Plde 10+ , Mărășesci --- Nor 8F , Bulina --- Senin 9 b x Cernavoda MM Nor 84- , Mărgineni Plde 4+ . Tecuciă --- Nor 10+ , Cetate -- 7+ . Medgidie -- Nor 7+ . Ttrgoviște --- Plde 8 + . Oodăesci". --- 8+ , MihăUeni 7+ . Tirgu-Frumos --- Nor 6+ X Constanța MM Nor, marea calmi 9+ . Misii --- 10+ , Tir gu-Jiu --- M 8+ X Corabia MM Nor 9+ a Moinesci 6+ . Tergșoru --- Plde 8+ . Oosia •MM Plde 8+ . Neamțu --- Plde 8+ . litlcea --- Nor 8+ X Oraiova