No. 208 un numbr 25 bani >< Duminică* 12 (24) Decembre 1882 ii i m—wpw—■nr.^wmw—»«»—*i»»*t***—»^—w^s————■ MO NIT O RUL O F ÎOIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: ANUNCIURILE: PE AN, TEEI-țEOI și ȘlfcSE lei; ȘliBH LUNI, 10 lei LINIA DE TBEI-țECI LITEBE TBEI-DECI BANI (Antelu Aprilie fi lutOiu Octombre) (Inserarea ll-ași mal departe, 30 b. linia) Publioațiunile judiciare se plătesc : PSn6 la cineî-cjeor linii, 6 lei; mal mari de 50 linii. 10 1 el. Ort-ce alte acte introduse în ele se plAtesc deosebit. ______ ____ca și publicaJiuEile, dupâ mârime. ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale locale. SCRISORILE NEFRANCATE SE REFUSA Inserțiunile șt recLtmeltf se plătea Prima inserare, 60 b. linia; a II șl mal departe, 80 b.linia Citațiunlle de hotărnicie, linia de 30 litere, 60 bani; Publicațiile prim&rielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodâ. S U M A R PABTîtA’'OFICiALA — Ministerul de res- bel: Deor t — Raport.— Prescurtare de decret. Ministerul de interne : Prescurtare de decret. Ministerul de justiție: Prescurtare de decret. Ministerul de finance : Prescurtare do decret. Decisiuni ministeriale. PARTBA NEOFICIALA. — Comunicat.— Discursurile ținute ou ocasiunea desoider.I bursei de oomeroifi din Bucurescl. — Deperl telegrafice. AnunoiurI ministeriale, judiciare, adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 11 Decembre 1882. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația Iul Dumneaei și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Având in vedere legea de înain- tare ; Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, sub No. 21,064, Am decretat și decretăm: Articol unic. —înaintăm la gra- dul de căpitan în arma cavaleriei: Seria I. Ântăiul rănd la vechime. Arhip Dimitrie, din regimentul 10 călărași, locotenent de la 1874, Ianua- rie 1, îu regimentul 8 călărași, vacanță lăsată prin trecerea In posiție de dis- ponibilitate de concedii a căpitanului ȘeptelicI Arcadie AndriașI. Al duoilea rănd la alegere. Derescu Nicolae, de la sefila sub- oficiărilor, locotenent de la 1879, Apri- lie 8, în regimentul 2 roșiori, vacanță lăsată prin trecerea în posiție de dis- ponibilitate de concedii a căpitanului Popdan Grigore. Aceste înaintări se vor consi- dera pe $ioa de 6 Decembre 1882. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 8 Decembre 1882, CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, I. G. Brâtianu. Nțh 3,021. Raportul D-luI ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, La vacanțele de căpitan ce sunt în arma cavaleriei, și în basa tablourilor stabilite de comitetul inspectorilor ge- nerali, din anul 1881, conform cu le- gea de înaintare, am onfire a propune Majestăței Vostre pe locotenenții Arhip Dimitrie, de la regimentul 10 călărași și Derescu Nicolae, de la scola sub- oficiărilor, pentru a fi înaintați la acest grad. Dacă Majestatea Vdstră aprobă a- cestă propunere, O rog plecat să bine voiască â semna anexatul proiect de decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vfistre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, I. G. Brâtianu. No. 2.,064. 1882, Decembre 7. Prin înaltul decret regal, cu No. 3,025, din 8 Decembre 1882, după propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul deresbel, prin raportulNo. 21,061, s’a aprobat un. concedii de șâpte luni în țâră și în străinătate, căpi- tanului ȘeptelicI Arcadie AndriașI, din regimentul 8 călărași, pentru interese particulare, trecându-se în același timp în posiție de dis- ponibilitate pentru concedii mal mare de șese luni, conform alin. 5, de sub art. 8, din legea posițiel oficiărilor, pe lul ministru al justiției. Domnule ministru, La ordinal D-v. No. 16,590, din 10 Decembre curent, am ondre a răspun- de următorele: Este adevărat că D. Grigore Chri- senghi, fost procuror pe lengă acest tribunal, fără autorisațiunea mea s’a dus la prefectura poliției și a stăruit pe lengă D. director' a scote din arest pe falitul Rosenzweig și să ’l așe^e într’o cameră specială. Chiar înainte de a se duce la poliție ’i atrăsesem a- tențiunea că nu intră în atribuțiunile parchetului ca să schimbe arestul fa- liților, de ore-ce acesta intră în com- petința tribunalului comercial, care ordonase arestarea. Nu este adevărat că eh ași fi spus D-lui Chrisenghi cum că nu ași fi ra- portat D-v. conduita sa incorectă în afacerea falimentului Rosenzweig, fiind că nici o vorbă n’am schimbat cu D-lui în acestă privință. In ceea-ce se atinge de modul cum ’și îndeplinea funcțiunea de procuror pe lengă acest tribunal, am avut o- nore a vă raporta că D-sa punea mul- tă negligență în serviciu, din care cau- să ’și-a atras avertisment sever din partea D-lui procuror-general, că nu venea regulat la parchet și pleca îna- inte de timp, că anchetele nu le făcea cu seriositate, că ținea mult timp do- sarele pentru a face rechisitorul de- finitiv, că punea la dosar actele de an- chetă trămise de auxiliarii parchetu- lui, dând printr'acesta nascere la plân- geri din partea celor vătămațf. Bine-voiți ve rog, D-le ministru, a primi asigurarea distinsei nostre con- siderații. Prim-procuror, 1. E. Dobrescu. Raportul D-lui prefect al poliției capitalei No. 38,995, din îl Decembre 1882, adresat D-lnl ministru al justiției. Domnule ministru. Nu pot mai bine răspunde la ordi- nul D-vostră, No. 16,655, de cât tră- mițându-ve în original raportul D-lui director al prefecturei, cașul a avut loc în lipsa mea. Raporturile ce vi se face, să credeți, D-le ministru, că nu sunt și nu pot fi de cât faptele petre- cute. Bine-voiți vă rog, D-le ministru, a primi încredințarea prea osebitei mele considerațiuni. Prefect, R. Mihai. Raportul D-luî director al prefecturei po- liției capitalei către D. prefect. Domnule prefect, In privința faptului că D. fost pro- curor Chrisenghi a venit la prefectură și ’mi a cerut a muta pe falitul Ro- senzweig, din arestul comun în o ca- meră specială, am ondre a vă expune următorele: Fiind D-vostră la țeră, nu pot a- nume precisa ^ioa, în timpul când fa- litul Rosenzweig se afla în arestul po- liției, a venit la 8 ore săra în cabine- tul meu D. Chrisenghi, ex-procuror, care ’mi ceru să mut pe numitul fa- lit din arestul comun, picând că nu este uman și nici legal a’l pune la un loc cu hoții, adăogând apoi că D-lui vine în calitate de procuror de cere a- cesta. Răspunsul meii a fost că, în ca- litate de procuror nu are de cât drep- tul de a inspecta arestul și nici de loc acel de a regula administrația in- terioră, apoi în ceea ce privesce că faptul de a’l deține în arestul comun nu este legal, ’i am pus în vedere art. 201 din codul comercial, care spune câ faliții se vor deține în arestul po- liției. Am adăogat apoi, arătând mirarea mea, că vine D. Chrisenghi și cere ce- va contrariu celor dispuse de șeful seh, D. prim-procuror. In urma acestora, D. Chrisenghi se retrage și după câte-va momente re- întorcându-se ’mi spune că s’a întâl- nit cu D. prim-procuror, care mă ruga ca amic, împreună cu D. Chrisenghi, ca să puu în o camei a specială pe Rosenzweig. Cu regret acum vih a vă arăta că acestă alegațiune a D-lui Chrisenghi era inexactă, de ore-ce a doua-^i chiar, D. prim-procuror a venit la prefectu- ră și ’mi-a spus că a reproșat D-luI Chrisenghi intervenirea în favorea fa- litului Rosenzweig și că nici de cum nu ’l-a autorisat sâ facă acestă de- marșe pe lengă prefectură. Acestea fiind cele petrecute, am o- nore, D-le prefect, a vi le supune la cunoscință. Primiți vă rog, D-le prefect, asi- gurarea distinsei mele considerațiuni. Director, Gr. A. Morteun. DESCHIDEREA BURSEI DE COMERCIU DE PE LÂNGĂ CAMERA DE COMERCIU a circumscripției V, cu reședința la Bucuresci, în dioa de 1 Decembre 1882. Discursul D-luI președinte al camerei de oomeroiii. Domnule ministru, Domnii mei, Ca organ al camerei de comerciii și industriei din Bucuresci, este du dato- ria mea a vă exprima fericirea cu care representanți! comerciului și industriei capitalei văd astă-^i realisându-se una din cele mai vechi dorințe ale lor, una din îmbunătățirile comerciale cele mai practice, cele mai folositdre și cele mai generale simțite. Astă-$f, în adevăr, capitala ’și des- chide bursa de comerciiî, ’și deschide adică'marele șeii târg în care ah ase vinde și cumpăra tot felul de efecte publice și de comerciiî, precum și tot felul de mărfuri, mai cu semă produse ale pă- mântului român. De când comerciul nostru a luat o întinsă desvoltare, de când transacțiunile între indivizi s’au înmulțit,de când credi- tul Statului s’a manifestat prin emisiunea de titluri asupra sa, și diferitele societăți comerciale aii răspândit pe piețele nds- tre acțiunile lor, înființarea unor burse de comerciii devenise o necesitate care nu se mai putea întârzia. Comerciul le reclama și mișcarea Păs- tră economică, din 4i în ^i crescândă, le garanta alimentarea și vitalitatea. Ne trebuia numai ca autoritatea pu- blică să intervină spre a asigura regu- lata funcționare a acestor institute, spre a garanta prin măsuri înțelepte și prac- tice înlesnirea transacțiunilor, onestita- tea operațiunilor, fidelitatea și esacti- tatea execuțiunilor precum și consta- tarea adevăratelor cursuri ale valorilor ce se negociază la burse. Avem tătă convicțiunea că bursa din capitală nu va întârzia a produce bu- nele efecte la cari se asceptă comer- ciul și industria. Cu toții ne vom iniția în manipu- larea operațiunilor acestui noh târg de valori fiduciari, cari nu de mulți ani s’au înmulțit pe piețele năstre, cu toții să căutăm a ne ajuta reciproc și a da concursul nostru pentru reeșirea și pros- perarea acestui institut. Timpul și experiența ne vor arăta încă ce va mai fi de făcut pentru a ameliora, de va fi trebuiță, acestă casă a comercianților, care pentru prima oră se clădesce pe teritorul român. De aceea cu toții suntem datori a exprima recunoscința și mulțumirile nostre guvernului și în deosebi D-lui ministru al comerciului, pentru că aii cunoscut și ah apreciat acestă veche și legitimă dorință a comercianților, și prin inițiativa ce a luat de a înființa bursele de comerciii ah dat îndestulare unei trebuințe atât de simțită pe pie- țele nostre comerciale, ah mai înde- plinit una din condițiunile ce se cer pentru progresarea și înflorirea comer- ciulul român. Plin de încredere în viitorul comer- ciulul român să strigăm cu toții: Să trăiască România! Sâ trăiască M. S. Regele! Sâ trăiască M. S. Regina! Să trăiască guvernul! 3124 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Decembre 1882 Răspunsul D-lul ministru al agriculturel, «omerciulul și. lucrărilor publice. Domnilor, laîi act cu o vie plăcere de mulțu- mirile ce adresați guvernului pentru inițiativa ce a luat Ia Înființarea bur- selor de comerciâ. D-vdstre, prin organul autorisat al co- mercialul, ați aretat tn mod clar,care este misiunea burselor și cât de necesar era de a avea un organ, care să asigure relațiu- nile ndstre comerciale, regularitatea și siguranța de care alte țări civilisate se bucură de mult timp. Desvoltarea comerciului nostru de mai mulți ani încdce, avântul luat de instituțiele nds- tre economice, creditul Statului care s’a manifestat tntr’un mod atât de fe- ricit tn țâră și tn străinătate, ne im- punea datoria imperidsă de a complec- ta legiuirea ndstră asupra burselor, care, tn codicele nostru comercial, este menționată numai. Dacă țera este as- tă-^I înzestrată cu o legiuire de sigu- ranță și garanție pentru comercid, mă simt dator a constata că impulsiunea a venit de la D-vdstre. In adevăr, relațiunile Zilnice ale co- merciulul nostru, tn special transac- țiunile pieței Bucuresci, și modul cum comercianțil a& înțeles a le face, a in- spirat ferma încredere, că am câștigat destulă maturitate spre a merge Îna- inte tnțelepțesce și cu pași siguri pe calea de desvoltare și progres a comer- ciuiul. Urez dar, D-lor, activitățel D-vdstre comerciale succesul cel mal deplin; u- rez ca încrederea și dorințele ce ați manifestat, cu ocasia acestei solemni- tăți, să dea tot prestigiul necesar a- cestei instituții, care cu drept cuvînt s’a numit templul creditului public, Discursul D-lul G. I. Boambă, looo-țiitor de sindic al bursei de comeroiti. Domnule ministru, Domnule președinte, Domnii mei, Este cât-va timp de când crearea u- nel burse a început a preocupa și la noi publicul într’un grad deosebit. Des- voltarea ce a luat în anii din urmă a- verea mobiliară făcu să se simță din ce în ce mal mult lipsa acestei insti- tuțiunl, Ia a cărei inaugurare avem sa- tisfacțiunea de a asista aZI. Dați-ml voe, D-lor, de a veni în nu- mele confraților mei, agenți de schimb și de mărfuri, spre a manifesta senti- mentele ndstre de recunoștință pentru noul pas ce se realiseză acum in ordi- nea economică din țâra nostră. Onor. D. ministru și D. președinte al camerei de comercid ne aii schițat, în trăsuri lămurite, și cu elocința ce o dă adevărul în ori ce fapt, rolul bur- sei, al acestei instituțiuni care cu drept cuvînt s’a numit: «Templul creditului public.® Necontestat nu toți aâ aceeași părere asupra rolului ce e chiamată a avea în Stat bursa. Unii ’și-o închipuesc drept un loc periculos, unde se întâlnesc Zilnic cel ce voiesc să ’și încerce norocul; după aceștia operațiunile cari se tratezâ la bursă sunt nisce jocuri ademenitdre de câștig făcute a profita de credulitatea unora și de a ațâța lăcomia a'tora. Prevențiunileaceste, deși nedrepte, tre- bue să recundscem că ’șl aii un număr dre-care de aderenți. De aceea, în momentul de a lua nas- cere Ia noi instituținnea economică a burselor, se cuvine să punem bine în lu- mină principiul și obiectul acestui tem- plu, a cărui vechime, de o potrivă cu a comerciului, se perde în negura tim- purilor. Sarcina acesta ne-a fost înles- nită mult de adâncile cuvinte ale D-vdstre, D-le ministru și D-Ie preșe- dinte. In adevăr, precum ați $Î8, ce altă misiune pdte avea bursa în ochii ca- pitalistului, în facia economistului și financiarului, de cât aceea de a ocroti și consolida interesele comerciului, care aZI represintă unul din cele mai puter- nice elemente ale averei unul Stat? Pe de altă parte se scie, e un prin- cipii! trecut în stare de axiomă «Z^ Că creditul' public constithe cu prefe- rință unul din isvdrele bogăției națio- nale. Acest credit însă nu este de cât consecința cundscerei posițiune! și sol- vabilităței părților contractante. Unde se pdte obține însă aceste cunoscințe mal cu înlesnire ca la bursă ? Creând între comercianți, Zi°e darride, numerdse puncte de contact, stabilind între denșil, ca să Zicem ast-fel, nisce relațiunl apropo permanente, le oferim ocasiunea de a se cundsce, de a se aprețui, de a se judeca sănătos gradul de încredere ce ’șl inspiră mu- tual. Pe de altă parte progresul comer- ciului, forța sa reală e legată de în- tinderea, de importanța și de multipli- citatea operațiunilor. Bursele de comerciă răspund și la acsst scop. Dealtminterl, D-nii mei, foldsele reale ce le oferă dânsele aii fost îndes- tul aprețuite de comercianți cari de mult, chiar la noi, aă contractat obiceiul de a ține reuniuni Zilnice în locuri a- numite. In acâstă privință, ca și în multe altele, practica a premers legis- lațiunel. Guvernul vine apoi, ținând compt de progresele și cerințele timpului, de a introduce o organisare regulată și sigură în executarea târgurilor, cari sunt a se face numai în bursă, și ne-a dat nouă agenți de schimb și de măr- furi sarcina de oficiări publici, cari să priveghiăm la mersul lor, la forma și executarea lor. Cu tote că acestă sarcină ne ar fi mult înlesnită »Zi când ordinea și în- crederea călăuzesc mersul nostru social, însă pe de altă parte observând cum alături cu agricultura, o altă mișcare energică începe a se ivi pe câmpul e- conomic spre comerciii și industrie, cum valdrea mobiliaiă dobândesce din o Zi în alta mai mari proporțiunl, nu suntem în drept de a ne face ilusiuni. Seim ce greutăți ne așceptă, cundscem cât de delicat este oficiul ce ne ați în- credințat. Insă punând, după cum se cuvine, mal presus de interesele ndstre perso- nale, interesul publicului, sperăm, și aceste sunt sentimentele asociațiunei întregi a agenților de schimb și de mărfuri, că ajutați de onor, guvern, călăuziți de povețele comercianților, vom putea, cu sacrificii, îndeplini mi- siunea ce ne ați încredințat. Prin noi ânșine, D-lor, ori cât de meritorii ar fi străduințele ndstre, nu se va putea face totul. Dacă bine se cere în acestă instituțiune, apoi credem că trebue să T așteptăm cu toții și din altă direcțiune nu numai de la agenți; trebue ca publicul să se obiclnniască aprotegea și încuragea o instituțiune pe care respectând’o va onora creditul Sta- tului și prin dânsul creditul public. Trebue, precum dicea Bozerian, ca im- pulsiunea spre bine să vie din afară în întru. Va mal trebui, pentru ca in- stituțiunea să propășdscă, ca cele 3 mari puteri ale Statului să ne acorde sincerul lor concurs. Noi sperăm în ajutorul tutulor și mulțâmindu-vâ, D-le ministru și D-le președinte, de măgulitdrele cuvinte ce ne ați adresat, ne încredem timpului, viitorului, care e chiămat mai mult ca toți a consolida tânăra instituțiune la a cărei fondare asistăm aZI. Răspunsul D-lul ministru al agriculturel comerciului și lucrărilor publice. Domnule sindic, Domnilor mijlocitori, Misiunea D-vdstre este fdrte grea și delicată; D-vdstre sunt încredințate nu numai interesele comerciului nostru, dar D-vdstră sunteți depositaril mora- lităței acestor afaceri. Comerciul nos- tru este tânăr și are nevoe de multă activitate și de un mare devotament. Nu mâînduoescii că D-vdstre, tineri ca și comerciul, pătrunși de aceste sim- țiminte, veți aduce, în transacțiunile 12 (24) Decembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 3125 ce faceți, acel caracter de siguranță și moralitate, care singur pdte să dea pie- ței ndstre soliditatea reclamată de cre- ditai și comercial nostră. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului). Sofia,, 22 Decembre.— Principele A- lexandru fiind indispus, generalul So- bolef, președinte al consiliului a des- chis Adunarea națională prin citirea discursului tronului picând: „Pătruns de rolul ce o Adunare legislativă e chemată a juca în organisarea țărel, am crezut că trebue a usa de puterile ce ’mi s’aii conferit de către Adunarea din Ș istov, spre a stabili representațiunea națională pe base raționale și stabile. Scopul ce 'ml propusesem spre a su- pune unul control imparțial funcționa- rea guvernului, e în sfârșit atins. Sunt fericit a constata că alegerea poporu- lui spre a’l representa s'a îndreptat pe dmenil cărora independența posițiunei lor sociale 'I pane cât se pdte mal bine în stare de a'șl îndeplini misiu- nea lor.* Discursul reamintesce câ impositul fonciar a substituit dijma și că acestă reformă a. produs fdrte fericite resul- tate. Anunță presentarea mal maltor proiecte de lege pentru reorganisarea financelor și a justiției, pentru crearea unei bănci naționale și a unei socie- tăți de construcțiuniface mențiune despre studiele tecnice relative la con- struirea de căi ferate în Bulgaria, stu- dii asapra cărora discursul atrage în- tr’un mod particular atențiunea. Came- rei. Censtată progresele făcute de ar- mată, justificând pe deplin sacrificiele ce țera ’și impune pentru ea. In privința afacerilor străine, Prin- cipele lj, plasa Jiu-de-Jos, retri- bu t cu lei 300 lefa și 150 diurnă. Județul Dolj, plasa Câmpul, retri- buit cu lei 300 lefa și 150 diurnă. Județul Dolj, plasa Dumbra a, retri- buit cu lei.300 lâfa și 200 diurnă. Județul Fatciu, plasa Fălciu, retri- buit cu lei 250 lefa și 150 diurnă. Județul Gorj, plasa Jiu-Gilortu, re- tribuit cu lei 400 lefă. Județul Mehediuț¹, plasa Ocolul 11, retribuit cu Iei 300 lăfă și 200 diurnă. Județul Mehedinți, plasa Ocolul IV, retribuit cu lei 300 lăfâ și 200 diurnă. Județul Mehedinți, plasa Ocolul V, retribuit cu lei 300 lefa și 200 diurnă. Județul Mehedinți, plasa Ocolul VI, retribuit cu lei 300 lăfâ și kOO diurnă. Județul Nâmțu, plasa Muntele, re- tribuit cu lei 350 lâfâ și 100 diurnă. Județul Prahova, plasa Câmpu, re- tribuit cu lei 250 lefa și 100 diurnă, și plasa Filipesci, retribuit cu 250 lei lâfâ și 100 lei diurnă. Județul Prahova, plasa Podgoria, re- tribuit cu lei 250 lâfă și 100 diurnă. Județul Putna, plasa Vrancea, retri- buit cu lei 200 lâfâ și 100 diurnă. Județul Roman, plasa Fundu-Sârata- de-Jos, retribuit cu Iei 300 lefă și 150 diurna. Județul Tutova, circumscripția IV, retribuit cu lei 500 lefi. Județul Vâlcea, plasa Citețele, retri- buit cu lei 300 lâfa și 200 diurnă. (3) Eforia spitalelor civile. La institutul maternitatea aflâudu-se un post vacant de mdjă internă, se face cunoscut D-nelor mdșe diplomate cari ar dori să ocupe acest post, să se pre- sinte cu cerere la eforie spre a fi nu- mită. Retribuțiunea acestui post este de Iei 80 pe lună, având și locuință în spital. No. 8,928. 1882, Decembre 9. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE. Un avis al ministerului de marină al Greciei, face cunoscut că spre S. V. ca- pului Ducato al insulei Leucada (Theaky șah 8-ta Maura) distanță de aprope vio de milă, s’a descoperit o stâncă sub-marină, la adâncime de 5 stânjeni, a cărei ₜsituațiune topografică este cea următăre: Latitudine N 38° 33’ 26” Longitudine E 20o33’ 22” Greenwich Aria viatului 7° 45’ Vest. Se publică acesta cpre sciință navi- gatorilor interesați. No. 19,819. 1882, Decembre 9. MINISTERUL CULTELOR ȘI AL INSTRUCȚIUNEI PUBLICE. Elevul Popiceanu Eugenio, per- Zând certificatul eliberat de direcțiu- nea șcdlei de băețl din Râmnicu-Vâl- cea, sub No. 128, din 1881, ministerul publică spre cunoscința generală, că acel certificat este și rămâne anulat. No. 19,195. 18o2, Decembre 8. —VâZând că licitația ce a fost publi- cată pe Zioa de 5 Septembre trecut, pentru darea în întreprindere a con- strocțiunilor localelor liceelor din Bâr- lad și Botoșani, n’a dat nici un resul- tat, ministernl publică o nouă licita- țiune pentru darea în întreprindere a construcțiune! acestor duoă locale de licee și anume : Pentru localul liceului din Berlad , pe Zioa de 25 Ianuarie, iar pentru cel din Botoșani, pe Zioa de 30 Ianuarie 1883 ; Aceste licitații se vor ține în Bucu- resci la orele 2 din Zi, tQ pretoriul mi- nisterului instrucțiunei, prin îndepli- nirea tutulor formalităților prevăZute de legea comptabilitățel generale a Sta- tului. Licitațiile se vor ține prin oferte si- gilate, cari oferte, spre a fi admise, ur- mâză a fi însoțite și de o garanție pro- visorie în bani saii efecte garantate de Stat, garanție care va fi egală cu 5 la sută din totala sumă a devizelor aces- tor construcțiuni. Garanția definitivă va fi de 10 la 12 (24) Decembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 3129 antă din sama ce va resulta la licitație. Garanțiile concurenților se vor păs- tra la minister până ce consiliul de mi- niștri va aproba saâ. respinge resulta- tul licitației. Termenul în care se cere ca aceste construcțiuni să fie gata de chee ,si pre- date întocmai după planurile, devizele și caetele de însărcinări, este până la 1 Octombre 1884. Plata acestor construcțiuni se va face safi în numărătore sau prin'anuități cu dobândă de 5 la sută, amortisabilă în 25. ani, conform legei de. construcțiuni promulgată cu înaltul decret sub No. 1,664, din 1882. Concurenții vor fi datori a prevedea în ofertele lor și una din condițiunile de plata arătată mal sus , cu cari vor voi a lua în întreprindere aceste lucrări. Amatorii de a lua în întreprindere aceste construcțiuni, pot consu ta pla- nurile , devisele și caetele de însărci- nare în Bucuresci la ministerul instruc- țiunei , în ori-ce ^i de lucru de la o- rele 11 5. No. 18,387. (7, 5$) 1882, Noembre 19. — La licitațiunea ținută pentru fa- cerea obiectelor de îmbrăcăminte ne- cesare elevilor șcdlei normale Carol I din Bucuresci, nedându-se un preț sa- tisfăcător pentru Stat, ministerul pu- blică o nouă licitare, pe ^ioa dc 2 Ia- nuarie 1883. Efectele de procurat sunt: 39 mantale de postav cafeniii; 36 tunici de postav cafeniu ; 85 p-re hi pantaloni de dimie albă; 78 căciuli de uniformă (imitație); 35 legaturi de gât; 47 perechi cisme; 77 cămăși pânză de casă; 77 p?re hi ismene de americă; 38 curele de încins. Licitațiunea se va ține în pretoriul acestui minister, în ^ioa aretată, la o- rele 4 p. m., prin oferte sigilate, con- form legei comptabilitâței generale a Statului, iar concurenții spre a fi ad- miși la licitațiune vor depune o ga- ranție de lei 316, în numerarifi safi e- fecte publice. Modelele dupe care se vor face a- ceste efecte se pot vedea de amatori la direcțiunea șcdlei normale, strada Lucacî, până în ajunul ^ilel fișate pen- tru ținerea licitațiunel. No. 19,192. 3 1882, Decembre 8. — Dou6 din catedrele gimnasiulul comunei Giurgiu, nefi.ud ocupate încă în mod provisorifi conform legei, mi- nisterul deschide concurs pentru dân- sele, pe ^ioa de 1 Septembre 1883. Catedrele în cestiune sunt: 1. Catedra de limba latină și elenă. 2. Catedra de istorie și geografie. Concursurile se vor ține la univer- sitatea din Bucuresci, în conformitate cu prescripțiunile legei și regulamen- tului de concursuri din anul 1879. Aspiranții cari întrunesc condițiile de admisibilitate fixate de lege, se vor înscri la minister cel puțin cu opt $ile înaintea termenului de concurs. No. 19,197. (14*) 1882, Decembre 8. —Spre a se putea ocupa în mod pro- visorifi, conform legei, catedrele de limba și literatura română și de limba și literatura italiană de la cursul su- perior al liceului din Botoșani, se des- chide un noâ concurs pe £ioa de 15 Septembre 1883. ^Concursurile se vor ține la universitatea din Iași, în conformitate cu prescrip- țiunile legei de concursuri din Marti 1879, și regulamentului de aplicație al acestei legi. Aspiranții se vor înscrie la minister cu cel pucin 8 $ile înaintea termenu- lui concursului. No. 18,845. (9*) 1882, Noembre 30 — Catedrele de limba latină, cursul inferior, (clasa I, II și III), de la lice- ele din Botoșani și Berlad, neputându- se ocnpa în mod provisorii, în urma concursurilor ce ah fost deschise, mi- nisterul publică din nofi concurs pen- tru aceste catedre, pe $ioa da 1 Septem- bre 1883. Concursurile se vor ține la universi- tatea din lași, în conformitate cu pres- cripțiunile legei și regulamentului din 1870. Aspiranții se vor înscrie la minister, cu cel pucin 8 «Jile înaintea termenului de concurs. No. 18,847. (9*) 1883, Noembre 30. — Pentru ocuparea în mod proviso- rifi, conform legei, a catedrei de geo- metrie descriptivă, mecanică și desemn aplicat la machini, de la scdla de me seni din Severin, întreținută de jude ți ministerul, conform intervenitei ce , s’a făcut, publică concurs pe ^ioa de 15 Martie 1883, remunerațiunea cate- drei e fixata la 250 lei pe lună. Concursul se va ține în Bucuresci, la universitate. Aspiranții spre a fi admiși la con- curs trebue să posede diploma unei scdle speciale, în care să ’și fi făcut cur- surile de mai sus. Concursul se va face asupra materi- ilor care fac obiectul catedrei. înscrierile se vor face la minister cu cel puțin 8 ^ile înaintea termenului de concurs. No. 18,499. (3*). 1882, Noembre 21. —Postul de maestră floristă de la scdla profesională de fete a Statului din Iași, se pune în concurs pe ^ioa de 1 Fe- bruarie 1883. Concursul se va ține în localul scdlel de la Sf. Sava, din Iași. Aspirantele spre a fi admise la con- curs trebue să presinte o diplomă safi un certificat că a învățat în vre o scdla profesională safi în vre un atelier mare din țeră ori din străinătate, arta fabri- cațiunel florilor artificiale. Concursul se va face asupra fabrică- rii de flori, buchete, ghirlande din pân- zeturi, atlase, catifele etc, înaintea u- nuî jurifi ad-hoc numit la timp. No. 18,502 (2*) 1882, Noembre 21. MINISTERUL DE FINANCE Casieria generală, de Argeș. La datele și locurile jos notate, se vinde prin licitațiune publică, averile următore: La 19 Decembre 1882, pe piața urbă Curtea-de-Argeș, acest județ, 2 cazane de rachiti, 3 perechi bol, 3 vaci cu niței, 2 junei și 1,800 vedre rachifi de prune, avere a D-lui Daniel Sterescu, pentru datorie din arenda moșiei Al- besci. La 28 Decembre 1882, se vinde asemenea prin licitație în localul pri- măriei comunei Drăguțeaci, plasa Oit- Topolog, acest județ, 2,950 banițe po- rumb cotolae, recolta a. c., 700 vedre țuică, a 15 grade tăria, 100 banițe grâfi, 105 porci slabi, 52 care fân în 26 clăi, 4 cai ^i 2 bol de jug, avere a D-lor Nicolae și Ion Popescu, care se vinde pentru datorie din arendă. Pentru care se publică despre aedsta spre generala cunoscință, cu invitare, ca amatorii ce vor voi a concura, să se presinte la locurile și datele sus- citate, cu garanție de 5 la sută din prețul presumt al averilor puse în vîndare. No. 14,469. 1882, Decembre 8. Casieria d’strlctuluî Botoșani. In ₘ₋ Măgurele. — Senin, 7 gᵣ. ₘᵢₙᵤₛ Zimnicea. — Senin, 5 gᵣ. minus Roșiori. — Senin, 8 gᵣ. ₘiₙₐₐ Bălăci. — Nor, vânt, 5 gᵣ. minus Alexandria. — Senin, 7 gᵣ minus Giurgiu. - Nur, !/ J Slobozia. — Nor, vent, 5 gr. minus Călărași. — Nor, 3 gr. minus Oltenița. — Nor, 4 gr. minus Budesci. — Nor, 5 gᵣ. minus Urziceni. — Senin, 6 gᵣ. plᵤₛ Ferbinți. — Nor, 7 g". ₘinus Domnești. — Nor, 8 gr. minus Ploesci. — Nor, 5 gᵣ. minus Târgu-Vestel — Senin, 8 gᵣ minus Mărgineni. - Nor, 7 gᵣg Filipești. — Timpul aspru, 3 gr. m. Valea-Călug. — Nor, 3 gr. pluₐ> Văleni. — Senin, 7 gᵣ. ₘinus Urlați. - Semn, 3 gᵣ. minus Mizil. Nor, 3 gr. minus Câmpina. — Ger, 5 gr. minus Sinaia. — Senin, 12 gᵣ. minus Predeal. — Senin. 8 gᵣ minus Buzeu. — Senin, 5 gᵣ.‘ₘᵢₙDS Pârscov. — Senin, 8 gᵣ. minus Patarlage. — Senin, 10 gr. minus Râm.-Serat. — Senin, 7 gᵣ, piᵤₛ Balta-Albă. -v Senin, 4 gᵣ. minus Focșani. — Variabil, 4 gᵣ< piᵤₐ Odobești. — Nor, vent, 4 gr? minus Adjud. , — Senin, 8 gᵣ. ₘinus T.-Ocna. — Seria, 9 gᵣ. minus Panciu. — Nor, vent, 6 gr. minus Moinesci. — Senin, 5 gr. minus Sascut. — Nor, 7 gr. Jminus Bacăâ., — Variabil, 6 gᵣ. minus Bubuși. Senin, 9 gr. minus Piatra. — Variabil, 8 gr. minus Neamțu. — Senin, 11 gᵣ. minus Roman. — Nor, 5 gᵣ. ₘinus Pașcani. Nor, 10 gr. minus Botoșani. — Senin, 10 gᵣ. minus Dorohoiâ. — Nor, 14 gᵣ, minus Mihăileni. — Senin, 10 gᵣ minus Hârlăâ. - Nor, 7 gr. minus Folticenî. — Senin, 8 gᵣ. minus T.-Frumos. — Senin, 6 gr minim Iași. - Senin, 6 f/ ₘᵢₙᵤₐ Vasluiâ. — Semn, ger, 9 gr. minus Codâesci. — Senin, 9 gᵣ, minus Huși. Senin, 8 gr. minus Drăncenl. — Senin, 8 gr. minus Mărășesci. —Nor, 8 gr. minus Fălciâ. — Senin, 6 gᵣ. minus Bârlad. - Semn, 6 gᵣ. ₘinus Tecnciâ. — Senin, 10 gᵣ. minus. Ivești. Senin, ger, 2 gr. minus P.-Turcului. — Senin, 3 gr. minus Galați. —• Senin, 8 gr. minus Brăila. — Senin, ceță, 8 gr. minus Măcin. Senin, 6 gᵣ. minus Isaccea. — Senin, 5 gr. minus Tulcea. — Senin, nor, 7 gr. minus Sulina. — Nor, 4 gr. minus Babadag. — Senin, 6 gᵣ. minus Mangalia. — Senin, 2ₜ'gr. minus, ma- rea calmă. Mahmudie. — Nor, 6 gr. minus Constanța. — Nor, 4 gr. minus, ma- rea calmă. Medgidie. — Nor, 4 gr. minus Cerna-Voda. — Nor, 3 gr. minusS Ostrov. — Nor, 4 gr. minus Hârșova. — Senin, 6 gr. minus Cara-Omer. — Senin, 2 gr. minus Eski-Kili. — Senin, 4 gr. minus Obedeni. — Senin, 8 gr. minus] Ștefănesci. — Nor, vent, 6 gr.minus BULETINUL COMERCIAL (Serviciul agenției Havas) 22 Decembre 1882. Marsilia. Fr- C. Grâtl ghirca de Galați 100 chilograme 22 — Deto „ „ Brăila . . . deto 22 — Porumb cinquatin.............deto 21 — Deto de Galați . •...........deto — — Orz de Galați................deto 17 — Deto de Brăila...............deto 16 — Secară de la Dunăre..........deto — — Ovăz de la Dunăre............deto 16 — Fasole de Brăila.............deto 23 50 Semânță de in de la Dunăre, deto 25 — Bapiță de la Dunăre.........deto 35 — Bavisons dela Dunăre. . • . deto 20 50 Londra. Grâă ghirca de Brăila cuantei. 492 liv. — — Deto de Galați deto deto — — Porumb de la Dunăre deto 480 liv. 37 — Deto de Galați. . . . deto deto liv. 38 — Orz de Galați .... deto 400 liv. 22 — Deto de Brăila. . . . deto deto liv. 22 — Secară de la Dunăre . deto 480 liv. 29 — Deto de la Galați . . . deto deto liv. 29 — Invers. Fr. O- Secară de Dunăre . . . deto 23 75 „ de la Marea Năgră deto 23 25 Deto Polish de Odeesa deto 16 50 Orz de la Dunăre .... deto 16 75 Orz de Odessa................ deto 15 — Semînță de in de la M.-Nâg. deto 15 75 Grâtl Sandomirka 100 chilograme 25 50 Semînță de napi de la Dun. deto — — BANCA ROMÂNIEI Avem ondrea de a informa pe D-nii posesori de acțiuni ale Băncel României că al 22 cupon va fl plătit cu începere de la 1 Ianuarie stil nou 1883, la Bucuresci, Londra și Paris, cu câte 8 șilingi de acțiune, în contul dividendului exerci- țiului 1882, conform art. 41, § 1, din statute. Bucuresci, 10 (22) Decembre 1882. 3-2 Direcțiunea. BULETINUL FINANCIAR (Serviciul agenției Havas) 22 Decembre 1882. Cursul de Paris. Cursul Cursul dilel din ajun Benta română 5% .... 90 — 90 — Nouile obligații 6°/o ale C F.B. — — — — Acțiunile bănoel Bomâniel. — — — — Credit mobiliar romăn . . — — — — Benta franoesă 5%............. 104 95 114 65 Lose turnesol.................. 54 75 54 50 Cursul de Berlin. Obligațiuni vechi ale C.F.B. — — — — Oblig, căilor ferate române 91 25 91 40 Obligații noul 6% ale C.F.B. 101 75 101 90 „ » 5% „ „ 97 10 97 — împrumutul Oppenheim . . 109 — 109 — Cursul de'Londra. Acțiunile băncel BomânieilOO ¹⁵ ₁₈ 100 ¹³ ₁₆ împrumutul Oppenheim . . — — — — „ Stern............. 14 % 14 ³ ₄ Cursul de Viena. Napoleonul...................... 9 475 9 475 Galben......................... 5 65 5 65 Benta met. 5° ₀................ 76 50 76 50 ANUNCIURIPARTICULARE Se face cunoscut că per^endu-se cu- ponul de lei 175, de la scrisul fon- ciar urban, No. 22,668, cu dobânda de 7 °/₀, de lei 5,000; personă care ’l va găsi să se presinte la casa societăței creditului fonciar urban, spre a primi o bună recompensă. De arendat pe 5 ani, de la 23 A- prilie 1882, moșia Hârlescii, din districtul Teleorman , în întindere de 3,000 pogdne, din cari 2,000 arabile iar restul pădure, semănate 360 po- gone cu grââ de frunte, având duoe mori, magasii și tote cele trebuincidse; doritorii se pot adresa la D. Dim. Le- otici, calea Călărași, No. 95, saâ la cafeneoa Colaro. ₆_₂ 3142 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Decembre 1882 SCHIMB SI COMISION CASA DE SCHIMB FRAȚII BENZAL 41b,s STRADA LIPSCANI, 41«* L ML. FERMO 27 STRADA LIPSCANI, 27 Pe ^ioa de 11 Decembre 1882, ora d. Pe dioa de 8 Decembre 1882, ora d. EFECTELE Cump, vînd. 6% Oblig, de Stat convertite . . 6% , căilor ferate Române. 5% Rentă amortisabilă........ 5° o Renta Română Oblig, depens. (3001.) dob. 10. fr. 7°/₀ Scrisuri fonciare rurale . . . 5% » » - • • • 7% . » urbane. . 6°/₀ . , • ■ 5% » - . ■ • 8% Impr. municipal Bueureeol. Impr. cu pr. Bucur, (bil. 20 1.). . Aoțiun. băncel naț. a României. Acțiuni Dacia-România..... „ ale soc. de cred, mobiliar „ „ „ „ construcțiuni. Obligațiuni eșite la sorți. .... Cupdne def. exigibile........ Argint și bil. de bancă contr. aur Rubla hârtie...... Florini........... .......... Lose otomane................ 97 102% 90% 90i/, 220 104 91% 103 97 891/, 102% 301/, 1340 406 971/, 103 91% 91i „ 225 104i/, 92% 1031 „ 97% 90 103 31i/₄ 1350 410 CURSUL DIN VIENA 22 Decembre Napoleonul................ Ducatul................... Lose otomane............... Rubla hârtie.............. CURSUL DIN BERLIN 22 Decembre Acțiunile.................. Oppenheim.................. Ruble hârtie................ Obligațiuni nuoi 6%........ . . 50,ₐ . . . . . . CURSUL DIN PARIS 22 Decembre Renta Română........ . . . . Loee Otomane......... , SCHIMBUL- 11 Decembre Paris (3 luni)........... . , la vedere................. Londra (3 luni)............... » la vedere ............... Berlin (3 luni).......... , . „ la vedere .............. Viena la vedere .... . . . V. % 2% 2-so 2-h • 50 Argint 2% 2-60 2..„ 60 9-47% 5-65 25 17 5.₇ᵢ 109 198.₀S 101-75 97.₁₀ 90 54% 99-15 100 25-03% 25.g₀ 122% 123.,₀ ²iS Pentru telegrame : BENZAL. EFECTELE Cump Vînd. 5% Renta amortisabilă .... 90% 91% 5% Renta perpetua....... 90’/ 91 6% Oblig, de Stat........ 97 97% 6% Oblig, de Stat drum de fer . 103 103% 7% Scris, func. rurale...... 104 104% 5% Scris, func. rurale ...... 92 92’. 7q/o Scris, func- urbane ..... 103 103% 6% Scris, funo. urbane .... 97% 97% 5% Serie, funo. urbane..... 89% 90 8% împrumutul comunal... 103% 104 Oblig, casei pens. (lei 10 dob.) . 222 226 împrumutul ou premie..... 30 31 Acțiuni bănoel naționale .... 1330 1350 Acțiuni „Dacia-Romania* . . . 405 408 „ Națională....... 232 234 , Credit mobiliar .... 472 475 „ Construcțiuni..... 528 532 „ Fabrică de hârtie . . . *** --- Argint contra aur........ 2.8s 2,25 Bilete de bancă contra aur. . . 9-35 275 Florini austriac! ....... 9-u 2-12 CURSUL DIN VIENA 20 Decembre Napoleonul........... 9-49 Ducatul.............. 5.6fi --- Lose otomane........... 24.so --- Rubla de hârtie....... liv.gQ --- CURSUL DIN BERLIN 20 Decembre Acțiunile C. F. R......... Oppenheim............ 109-23 Obligațiuni nuoi 6% C. F. R. . 101.^ » „ 5% , . 96 ța Rubla de hârtie......... 197.m CURSUL DIN PARIS 20 Decembre Renta română........ . Lose otomane........... 54.J0 SCHIMBUL 8 Decembre Paria 3 luni........... 99.I0 99.1S „ la vedere.......... 100 99-95 Londra 3 luni.......... 24.98% 25.ns‘/‘ „ la vedere ......... 25-30 Berlin 8 luni........... 122.5; 122% „ Ia vedere .......... 123 B. 123-65 Viena la vedere 2w 3-u DECLARAȚIUNE. Am perdut trei scrisori ale Băncei României și anume: 1. Scrisdrea din 1 (13) Noembre, prin care banca ’mi a vîndut 100 acți- uni a societăței română de construc- •țiuni și lucrări publice, in titluri pro- visorii existente cu ânteiul versemînt de 125 lei, efectuat pe preț de 125 lei fie-care acțiune și livrabile la 30 No- embie (12 Decembre) a. c. 2. Scrisdrea din 1 (13) Noembre, prin care banca ’mi a vîndut 150 ac- țiuni ale societăței creditului mobiliar român în titluri provisorii cu ânteiul vărsămînt de 125 leî, efectuat pe preț de 100 lei fie-care acțiune și livrabile la 30 Noembre (12 Decembre) a. c. 3. Scrisdrea din 3 (15) Noembre, prin care banca ’mi a vîndut 50 acți- uni ale societăței generale de asigu- rare Dacia-România , pe preț de 380 lei fie-care acțiune și livrabile la 30 Noembre (12 Decembre) a. c. Am în cunosciințat pe onor. Bancă a României despre acesta perdere și declar sus arătatele trei scrisori ca nule și neavenite, urmând a se consi- dera ca chârtil albe în ori și ce mână s’ar afla. 3-8 j.d. Georgie N. Duca, strada Colței, No. 66. 11 (23) Decembre 1882. Bucuresci. Exposiția societăței „Concordia Romănă“, diu 1880—1881, pentru în- curagiarea și desvoltarea muncei româ- nului, fiind trasă Iotăria,încă de la 1 Iu- lie trecut, personele ce posed numere câștigătdre, sunt din noii rugate a se. presenta la societate, calea Rahovei, No. 16, Bucuresci, spre a ’și retrage obiectele câștigate cel mult până la 30 Decembre a. c., căci, de la acea dată, obiectele neretrase vor rămâne în fo- losul societăței. Comisiunea Loteriei. Direcția regiei tutunurilor și sărel. Brevetele No. 2,598, 2,658, 2,657, 2,659, 2,661, 2,981, 3,090, 3,185, 3,599, din 1874, 6,278, 6,399, din 1876, 548, din 1877, 14, 15, 16, 18, 19, 20, 21, 22, 611, 885, 886, 887, 888, 1,312, 1,462, 1,463, 1,646, din 1878, 2,650, din 1879, 4,102, 4,353, 4,480 și 4,680, din 1880 , eliberate pentru județul Vlașca, se anuleză, de 6re-ce titularii lor au și încetat d’a mal exercita vîn- «Jarea tutunurilor. De acesta se aduce la cunoscință publică, spre sciință. No. 12,147. 1882, Decembre 9. 12 (24) Decembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 3143 bursa bucuresci COTA OFICIALĂ PE piOA DE 11/23 DECEMBRE 1882 OFERITE j FONDURI DE STAT DOBANDA ll SCADENȚA CU BANI GATA 1 1_________ CUPOANELOR Rentă perpetuă . 5% 1 Apr.---1 Octom. --- „ amortibilă 5% 1 Apr.---1 Octom. 91 „ română (Schuld- verschreibung). 5% 1 Ian. ---1 Iulie --- Obligațiuni do Stat ale căei ferate române 6% 1 Mai ---1 Noem. --- Obligațiuni de Stat ro- mâne (convertite ru- rale) ...... 6% 1 Apr.---1 Octom. 97%% împrumut (Stern) 7% 1 Ian. ---1 Iulie --- „ (Openheim). 8% 1 Ian. ---1 Iulie ■--- „ Municipal. 8% 1 Ian. ---1 Iulie 102 „ Orașul Bu- L. 20 Tragerea --- curesci (LosurI) . . Valori diverse |7% 104i/a Scrisuri func. rurale 15% Idem urbane fâră cupon (7% 1 Ian. ---1 Iulie Idem urbane .... D% 1 Ian. ---1 Iulie |5% --- Idem orașului Iași. . 5% 1 Ian. ---1 Iulie 222 Obligațiunile casei pen- siunilor ..... L. 300 1 Mai ---1 Noem. _ Asupra mărfurilor nu sa făcut ni ei o operațiune CU TERMEN ACȚIUNI vatrraoa SCADENȚA CU BANI GATA CU TERMEN ■ OFERITE CUPOANELOR Banca naț. a României. Divid. 500 Vers, intregl 1838.1880 Soc. deasig. Daoia-Rom. n 250 fr. v^rsațl 403.405 „ „ „ Națională . n 200 „ 230882 408.409 Banca României .... n 200 „ 5SO.531 Soc. credit, mobibiliar. » 500 „ „ »/„ „ română de construc. „ y4 '18.2.0 i mul ! i i i i Schimb Londra.....cheque. . 25.25 „ .....3 luni. . --- Paris......cheque. . 100l/g l0.' 0 „ ......3 luni. . 99.15 Franța.....cheque. . --- Monete „ .....3 luni. . 98.95 Napoleoni de aur. Viena......eheqne. . --- Galbeni austr)aci. . . „ 3 luni . --- Imperiali rusesol. . „ nap. (scurt) --- Lire otomane..... Berlin ..... cheque. . 123 85 Biletele bănc. naț. . . .......3 luni. . --- Argint......... Germania . . . cheque . --- Aur........... „ .... 3 luni. . 122.50 Fiorini hârtie austr . Amsterdam . . 3 luni. . --- Ruble de hârtie. . . . St. Petersburg 3 luni. --- Belgia.....3 luni. . --- „ .....(scurt).. . --- Elveția.....3 luni. . --- Italia . . . . 3 luni. . --- 2.25 CASA DE DEPUNERI, DE CONSEMNAȚIUNI ȘI DE ECONOMIE Casa de economie oferă, sub garanția Statului, mijlocul cel mai sigur pentru a provoca, a păstra, a face producătore, și pentru a strânge economiile cde mai neînsemnate ale claselor muncitore. Toți casierii Statului , șefii de oficiuri telegrafo-postali, perceptorii, directorii de gimnasii, licee, in- stitutori și institutore, învățătorii sătesci precum și directorele de scole de fete și învățătorele, sunt a- genți principali sau secondari ai casei de economie. Ori-ce locuitor al țârei, fără deosebire de naționalitate, de sex și de etate, pote vers i economiile sale în lo- calitățile desemnate, în mânele agenților autorisați de casa centrală. Depunerile se pot face în tote filele, de la 10 ore diminăța până la 4 ore după amia^i. Depunerile nu pot fi mai mici de un leu, nou, nici mai mari de 300 lei, pentru o singură dată. Până la o nouă hotărîre a consiliului de administrație, dobânda se fixâză la 5 la sută pe an. Depunătorul la casa de economie primesce la cel d’ântăiu vărsămînt ce face, un libret în care se în- scrie numele și domiciliul depunătorului, vărsămîntul și data lui. Acest libret servesce pentru înscrierea tutulor vărsămintelor ulteriore. Agenții cari primesc depositele sunt datori a libera pentru fie-care vărsămînt și o recepisă din regis- trul cu matcă. Administrațiunea acestei case dând din nou publicităței disposițiile principali ale legei, îndemnă pe clasele muncitore, pe lucrători, meseriași, impiegați, militari și alți, a ’și așe^a micele lor economii la casă, pentru a le spori și a le face producătore. O economie de fiece bani (centime) pe ții, adunate și depuse regulat la finele fie-cărel luni la casa de e- conomie, care plătesce dobăndă 5 la sută pe an, și dobăndă la dobândă, dă un capital de 204 lei în 5 ani, de 467 lei în fiece ani, de 805 lei în 15 ani și de 1,238 lei în 20 ani. No. 18,328, 16-6 j.d, 1882, Noembre. IMPRIMERIA STATULUI - Director, A. LAPATI DIRECȚIUNEA GENERALA A REGIEI TUTUNURILOR ȘI SAREI Conform in chei erei comisiunei de arbitri, prcvedută prin art. 17 din legea monopolului și 92 din regulament, tutunurile, țigările, țigaretele și tabacurile, străine și indigene, se vor vinde în anul 1883 in modul următor : I. De la 1 Ianuarie până la 1 Aprilie, după prețurile și împachetagiul publicat prin tariful anului 1882 ; II. De la 1 Aprilie 1883, preciurile și impachetagiul vor fi precum se stabilesce prin tariful de față. Hă. IMPACHETAGIUL PREȚUL IMPACHETAGIUL PRECIUL PE IMPACHETAGIUL PREȚUL IMPACHETAGIUL PREȚUL 1. CONȚINU- pe casete pachete II. Suta sah 1 pachete 1 III. 1 CONȚINU pe cutii sau pachete IV. CONȚINU- 1 pe cutie, sticlă sau TUTUNURI FELUL TUL sau plicuri țIGARI FELUL ! CIGARETE FELUL 1 TUL TABACURI FELUL TUL | pachet W | CONȚINU •, j Bucata K. Gr. L. B. Ș 1 TUL Lei B. L. B. BuJl- B. K. | Gr. iL. 1 B- 1 ”*< 60 a) HAVANA In cutii de lemn a) SPECIALITATE 50 In pachete cu a 30 1 La Logică . . . IB. Fie-eare cigară portă o banderola cu indicarea prețului 1. La vârf cn carton | 50 etichete, hâr- g •e 1 500 12 2 Fior de la Vegas. cu hârtie albă tipar : Pachete cu ban 25 tie albă, ti- ~ o a> 1 200 6 II '1 1 1 1 1 3 Emperadores . . roșu bronzat . . . . | derole. - 50 par roșu . . . 2 a o 100 3 4 Brevas n.pl.ultra 2. Fără vârf de car- Cutii de carton 25 In cutii de w* 35 50 40 5 Upmanreg. Esp. ton......... | cu etichete. 50 carton hârtie A a) STREINE TURCESC! j S 500 20 6 „ Brevas . tot asemenea hârtie' i albastră ban- O 1 Specialitate Q --- 200 W bO 7 Exquisitos . . . Pachete cu ban- derole gal- Cu hârtie roșie, ti- Pachete cu --- 100 O 3 CC 8 La Espanola . . ' derole. . . bene par bronzat .... hârtie ce- --- 25 III III 9 Reg. Gonzolas . Cutii de carton o © 10 ■ ■ ■ • • TV : ■ ! . 2 Calitatea l-a rnită . . . 1 10 Upman Londres cu etichete. "o § Pachete 10 • Cn hârtie galbenă, |Cascte . . . j i 1 _ b) DE DAME Pachete cu ban- Sticlă 1 DL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Di tipar negru .... Cutii de car-j '-500 11 Reg. California. Cu verf de carton | derole. . . . a) STREINE ce 49. :_________ 1. 1 1 g S 5 | ton . . . .) --- 200 12 Cazadores Ele- ou hârtie galbenă: Cutii de carton 1 Ciam ci cn ;s« 3 Calitatea II-a .Pachete cu --- 100 gantee..... 50 60 tipar negru.....( cu etichete. . Calitatea I O Cu hârtie albastră, | hârtie ce- 2 50 13 Brevas Conser- 50 60 c) TURCESCI 2 Râpe de Paris In pachete cu tipar negru .... | ruită . . . 6 25 25 30 1. Calitatea I (Ofenbaeh) hârtie albă ti- 4 Tumbechiu Casete . . . j 25 10 50 14 Cabinet Conser- 50 50 Fără verf de carton! Pachete cu ban- b) INDIGENE par albastru. Cu hârtie verde , ti-1 Pachete. . . i 500 25 15 Reg. Britanica 50 50 cu hârtie galbenă: _ d?rol.c- ■ • • Calitatea I j In pachete cui par negru.....j Plicuri . . . ț 40 30 Imperiales . . 100 100 20 , . ° 1 Cutii de carton Calitatea II | hârtie albă ti-| b) INDIGENE Pachete. . . j 20 15 16 Imperial, n. pl. 25 25 20 tipar negru.....1 cu etichete. . Făcut astă-dl par negru . .| 1 Calitatea l-a ( A 40 10 17 Sin Iquales . . . 25 25 1 S1 1 SS 1 1 1 IIISI 1 S g . 1 II lllllllll Lllllllll 1 1 1 1 1 1 | 1 1 1 li 20 Director genera la 29 Noembre Cu banderole și tipar) Plicuri • • • j 20 5 18 Calebras .... 25 25 80 Pachete cu ban- Șeful administ N verde.......| Plicuri ' ’ • | 25 19 La Cachucha . . pachetele hârtie In 100 80 80 derole . . - MINISTEI 1, G. Cantacii! 2 Calitatea Il-a | 12^ 20 Rio Sello .... cu etichete ou ^“nderole * 50 40 80 2. Calitatea II Cutii de carton rațiunel, P. T. 50 Cu banderole și tipar; b) DIVERSE 50 40 m Cn verf de carton I cu etichete. . IUL FINANCI 15 roșiii........( S £ « 25 17 70 cu hârtie albastră: Pachete cu ban- 10 500 3 Calitatea III-a ( tfi v _ 25 17 60 tipar negru.....( derole - • . 100 500 (rurala) I ■5*0 3 50 30 50 3. Calitatea II Cutii de carton 10 50 Tipar negru.....( 1 Integridat u “ 50 25 50 1 cu etichete. . 100 50 c) MAHORCA s. 25 12 40 Fără verf de carton j Pachete cu ban- 20 --- 50 In saci de câte 5 și o >rt 100 40 40 d) INDIGENE derole vcr4î • 100 1 1 882. 10 kilogr...... ,£.S 3 50 20 30 1. Cu verfde carton I Cutii de carton cu 20 10 O. 12,0 NB. Tot felul de îm- 2 Britanica longs. 100 30 25 cu hârtie maro ti-< etichete ver<|i. 100 1 iu O. pachetagiu al tutunului 3 Britanica courts 100 25 20 par negru......| Pachete cu ban 10 10 G eorgi va purta marca țeret și 4 Emilia . 100 20 15 2. Fără vârf de car- derole ver^t . 100 1 ÎL OR prețul conținutului. 5 Virginia .... 100. 15 1 ton........ Cutii de carton cu 10 5 Vedut și aprobat, conform art. 97 din g li 6 Trabucos .... 50 7 12^ ou hârtie maro ^i- etichete verej.»- 100 1 regulamentul de aplieațiune al legei mo- g, 7 Vevey longs . . 25 3 10 par negru..... Cutii 'de carton, 10 5 nopolului tutunului. H .. 8 Vevey sans . . . lOOi 10 10 3. Fără verf de car- hârtie maro cu 100 5 Dat la Bucuresci, 30 Noembre 1882. *».'i 9 Bl ...... 100 10 5 ton......... etichete hârti^ 10 5 OO ■ 1 ’ J 10 Vevey courts 250 12 5 alba, tipar roșu 100 2 . p. Ministru, D. PROTOPOPESCU. » £ (paoh. de câte 100 5 5 buc. 500 2 . 7. L ' ......, 5 5 bucăți) . . . 100 3 15 t 5