No. 200 Joi, 2 (14) Decembre 1882 UN NUMER 25 BANI ■s MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI % ABONAMENTUL: PE AN, TBEI-pEOI și ȘESE lei; ȘESE XUNI, 20 I»! (Anteiu Aprilie și W Antdtâ Octombre) ANUNCIURILE: LINIA DE TEEI-DEOI LITERE TBEI-DECX BANI (Inserarea n-a și mal departe, 20 b. linia) Publicațiunile judiciare se )lătes< P8n6 la cinci-decî Unii, & lei; mai mari de 5oAw Ori-ce alte acte introduse în ele se pl&tesc*d< , ca și publicațiunile» după mărime. > lei. dt, ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale locale. SCRISORILE NEFBANCATE SE REFESÂ Inserțiunile și reclamele se plătesc: Prima inserare,60 b. linia; a II și mal departe, 30 b.linia. Citațiunile de hotărnicie, linia de 80 litere, 60 bani. | PuWicațiile prin^nelor qi comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA: strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă. ‘ SUMAR PARTEA OFICIALA. — Ministerul ăe res- bel: Decret.—Raport.—Prescurtări de decrete. Ministerul de interne: Prescurtare de decret. Ministerul afacerilor străine: Prescurtare de decret. Ministerul de justiție: Decret. — Raport. Ministerul de finance : Prescurtare de decret. PARTEA NEOFICIALA. — Depeși tele- grafice. — Ședința Senatului de la 1 Decembre 1882. — Ședința ' Adunărel deputaților de la 1 Decembre 1882. AnunciurI ministeriale, judiciare, adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA JBucuresci, 1 Decembre 1883. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănetate. Asupra raportului • ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, cu No. 20,608, Am decretat și decretăm: Art. 1. Se înființeză marele stat-ma- jor al armatei, al cărui personal, până la prevederea în budgetul anual, se va lua, după propunerile șefului de stat- major general, dintre oficiăril ce aâ mai multă aptitudine pentru acest servicii!, detașându-se, de o cam dată, de la cor- purile lor. Art. 2. Marele stat-major va avea a se ocupa , sub-ordinile imediate ale ministerului de resbel și sub direcția șefului de stat-major general al arma- tei, cu: a) Studiul cestiunilor de organisare militară; b) Studiul și pregătirea lucrărilor relative la resbel, precum: mobilisarea, concentrarea, pregătirea etapelor și a diferitelor teatre de operațiuni, geo- grafia și topografia militară a țerei; c) Regularea și pregătirea diferite- lor serviciuri auxiliare necesare arma- tei și corpurilor de armată în campa- nie, precum și serviciul de căi ferate, de telegraf și postă, deinformațiuni, etc.; d) Lucrarea și ținerea în curent a harței țerei, studiul geografiei și topo- grafiei țerilor străine, adunarea docu- mentelor relative la acestea, tipărirea hartelor și planurilor necesare pentru resbel; e) Studiul forțelor militare ale di- feritelor state și observația continuă a afacerilor lor militare. Art. 3. Pentru conducerea lucrărilor, acest serviciu se împarte în trei sec- țiuni, având fie-care de șef un oficiăr superior de stat-major și un numer de oficiări inferiori după necesitate. Cel mai vechiu dintre șefii de secții, va îndeplini și funcția de sub-șef de stat-major. Secțiunea I, compusă dintr’un oficiăr superior și duoî căpitani, va avea a se ocupa cu lucrările de la lit. a și b. Secțiunea II, compusă dintr’un ofi- ciăr superior și duoî căpitani, va avea a se ocupa cu lucrările de la lit. c și e. Secțiunea III, compusă dintr’un co- lonel, un locotenent-colonel, un maior și patru căpitani, va avea a se ocupa cu lucrările de la lit. d. Art. 4. Personalul actualului depo- sit de resbel va forma secția III de la marele stat-major. Art. 5 și cel din urmă.— Mini- stru Nostru secretar de Stat la de- partamentul de resbel este însăr- cinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 29 Noembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul do resbel, I. c. Brătianu. No. 2,945. Raportul D-lui ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Lipsa unei organisațiuni a serviciu- lui de stat-major în armata nostră, fiind de mai mult timp simțită, un proiect de lege s’a presentat Corpuri- lor legiuitore, dar în sesiunea trecută acest proiect nu. s’a putut discuta și vota de cât numai de către Senat. Cu tote acestea în facia necesităței absolute ce se simte ca acest servicii!, mal ales întru cât privesce marele stat- major al armatei, care are sarcina spi- nose a pregăti tote studiile prelimina- rie pentru organisarea, mobilisarea și conducerea armatei pe teatrul de res- bel și operațiuni, sub-semnatul crede că ar fi de totă necesitatea ca acest servicii! să fie de îndată organisat și să pdtă începe lucrările de care ar- mata nostră are nevoe. Personalul necesar și care nu e pre- văzut în budgetul anului curent se va lua, după propunerile șefului de stat- major general, dintre acei oficiări ce ai! mai multă aptitudine pentru ase- menea servicie, detașându-se, de o cam dată, de la corpurile lor. Marele stat-major va avea a se ocu- pa, sub ordinile imediate ale ministe- rului de resbel și sub direcția șefului de stat-major general al armatei, cu: a) Studiul cestiunilor de organisare militară; b) Studiul și pregătirea lucrărilor relative la resbel, precum: mobilisarea, concentrarea, pregătirea etapelor și a diferitelor teatre de operațiuni, geo- grafia și topografia militară a țerei; c) Regularea și pregătirea diferite- lor serviciuri auxiliare necesarie ar- matei și corpurilor de armată în cam- panie, precum și serviciul de căi ferate, de telegraf și postă, de informațiunl etc.; d) Lucrarea și ținerea în curent a harței țerei, studiul geografiei și'topo- 2954 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2 (14) Decembre 1882 grafiei țerilor străine, adunarea docu- mentelor relative la acestea, tipărirea hartelor și planurilor necesare pentru resbel; e) Studiul forțelor militare ale di- feritelor state și observația continuă a afacerilor lor militare. Pentru conducerea lucrărilor, acest servicii! se împarte în trei secțiuni a- vând fie-care ue șef un oficiăr superior de stat-major și un număr de oficiărl inferiori după necesitate. Cel mai vechii! dintre șefii de secții va îndeplini și funcția de sub-șef de stat-major. Secțiunea I, compusă dintr’un ofi- ciăr superior și duol căpitani, va avea a se ocupa cu lucrările de la lit. a și b. Secțiunea II, compusă dintr’un ofi- ciăr superior și duoi căpitani, va avea a se ocupa cu lucrările de la lit. c și e. Secțiunea III, compusă dintr’un colo- nel, un locotenent-colonel, un maior și patru căpitani, va avea a se ocupa eu lucrările de la lit. d. Personalul actualului deposit de res- bel va forma secția III de la marele stat-major. Dacă Majestatea Vostră aprobă aces- tă propunere, O rog să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, I. C. Brătiann. No. 20,608. 1882, Noembre 27. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,920, din 26 Noembre 1882, după propunerea făcută de D. minis- tru secretar de Stat la departa- mentul de resbel, prin raportul No. 20,515, în interesul serviciu- lui, s’a făcut următorele mutări de oficiărl superiori, pe $ioa de 1 De- cembre 1882: Maiorul Costin Nicolae, din re- gimentul 4 infanterie de linie, în regimentul 2 dorobanți, Râmnicu- Vâlcea. Maiorul Nicolescu Petre, din re- gimentul 2 dorobanți, Râmnicu- Vâlcea, în regimentul 4 infanterie de linie. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,922, din 26 Noembre 1882, după propunerea făcută de același D. ministru , prin raportul cu No. 20,484 , s’a acordat dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint gradelor inferiore din regi- mentul 2 artilerie, care li s’a con- ferit pentru fapte meritorii de cu- ragiu și devotament pe timpul res- belului cu ocasia luptelor de la 27 până la 80 August 1877, și anume, sergenților: Mihai Nicolae, Vasile Constan- tin, Arderu Gheorghe, Petrovici Petre, Samoilă Constantin, Gheor- ghe Ion, Costache Mihai, Tănăsescu Constantin, Râncezeanu Constan- tin Dragomir Zamfir, Popescu llie și Gonstantinescu Ion. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,921, din 26 Noembre 1882, după propunerea făcută de același D. ministru , prin raportul sub No. 20,516 , s’a acordat dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint sergentului sub-șef de mu- sică Oprișan I. Stănescu, din regi- mentul 6 dorobanți, pentru servi- ciul militar de 12 ani împliniți în gradul de sergent, cu o pensiune viageră de lei 300 pe fie-care an, ce se va plăti din fondul casei de dotație a ostei, conform art. 8 din legea de la 27 Marte 1872, și cu începere de la 16 Noembre 1882. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,961, din 1 Decembre 1882, după propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul No. 20,787, s’aă graciat de restul închisore! ce aveau a mai suporta condamn ații militari cari urmdză: Soldatul Cazanu Constantin, din ba- talionul 2 venătorî. Soldatul Rădulea Constantin, din re- gimentul 18 dorobanți. Soldatul Anuțoiu loan, din regi- mentul 18 dorobanți. Soldatul Vasilescu Mânuță, din re- gimentul 4 călărași. Soldatul Gheorghe N. Lupescu, din regimentul 6 dorobanți. Soldatul Maria Ghițu, din regimen- tul 4 linie. Soldatul Drăghicl Florea, din. regi- mentul 2 artilerie. Soldatul Dumitru Stan, din regi- mentul 8 dorobanți. Soldatul Racea loan, din regimentul 5 dorobanți. Soldatul Gheorghe Bănică, din regi- mentul 2 artilerie. Soldatul Teodorescu Năstase, din re- gimentul 21 dorobanți. Fostul caporal Niță Constantin, din regimentul 8 dorobanți. Soldatul loan Gheorghe, din regi- mentul 22 dorobanți. Soldatul Zamfir Niță, din divisionul pompieri. Soldatul Neguțoiii Dumitru, din re- gimentul de genii!. Soldatul Răsvedeanu Hristea, din di- visionul pompieri. Soldatul Ivan Nae , din divisionul pompieri. Soldatul Costache Dumitru, din ba- talionul 1 vânători. Soldatul Lucian Hristea, din regi- mentul 2 artilerie. Soldatul Dobrin Vasile, din regi- mentul 4 linie. Soldatul Carcea Vlad, din regimen- tul 9 dorobanți. Soldatul Niță loan, din regimentul 4 linie. Soldatul Tăiatu Grigore, din bata- lionul 3 vânători. Soldatul Postolache Constantin, din regimentul 11 dorobanți. Soldatul Malanciuc loan, din regi- mentul 13 dorobanți. Soldatul Lenea Enea, din regimen- tul 16 dorobanți. Soldatul Leibu sin Ițic, din regimen- tul 16 dorobanți. Soldatul Coman loan, din regimen- tul 2 roșiori. Soldatul Vasile Dumitru, din regi- mentul 2 roșiori. MINISTERUL DE INTERNE Prin înaltul decret regal, cu No. 2,950, din 29 Noembre 1882, după propunerea făcută, prin raport, de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D-nii doctori însemnați mai jos, sunt confirmați în posturile de medici secundari în spitalele eforiei din Bucuresci, pe un nou period de 4 ani, și anume: Doctorul Racoviceanu A., medic se- cundar la divisia clinico-medicală, la spitalul Colțea. Doctorul Argeșeanu St., medic se- cundar la divisia medicală la spitalul Filantropia. Doctorul Boicescu Al., medic secun- dar la divisia medicală, la Spitalul de copil. 2 (14) Decembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2955 Doctorul Evian N., medic secundar la ospiciul St. Panteleimon. Doctorul Climent Eracli, medic se- cundar la divisia clinico-chirurgicală, la spitalul Colțea. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE. . In urma raportului D-lui minis- tru secretar de Stat la departa- mentul afacerilor străine, sub No. 19,251 , M. S. Regele a bine-voit a da execuatorul de rigore pentru recunoscerea oficială a D-lui Nico- lae Cutzalexis în calitate de vice- consul al Greciei la Sulina, in lo- cul D-lui E. Eugeniadis, care, de și fusese numit în clisul post în a- nul 1880, și obținuse execuatorul Majestăței Sale, n’a luat însă nici pănă astă-^î posesiunea postului. MINISTERUL DE JUSTIȚIE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Văzând raportul ministrului Nos- tru secretar de Stat la departa- mentul de justiție, cu No. 16,162, Am decretat-și decretăm ce ur- mâză: Art. I. D. I. S. Brătianu, procu- ror pe lângă curtea de apel din Iași, se destitue din acel post. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de justiție este însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 1 Decembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de justiție, Eug. Stătescu. No. 2,985. Raportul D-lul ministru de justiție către M. S. Regele. Sire, După legea organisărel judecătoresc! ministrul justiției are dreptul de cen- sură și de disciplină asupra persona- lului judecătoriilor. Acest drept ’I im- pune datoria ca, or! de câte ori i se aduce la cunoscință o neorânduială sad o abatere de la datorii din partea unui judecător, el să cerceteze, să caute a se convinge de adever și să aducă în- dreptare. In luna Octombre expirat primind verbal plângeri din partea Prințului N. Bibescu că D. președinte al tribuna- lului de comerciiî ar stărui să fie de- clarat în stare de faliment și ar influ- ența în sensul acesta asupra colegilor s§i, lăsându'i sâ înțelegă câ acesta ar fi plăcut și guvernului, pe de o parte am asigurat pe Prințul Bibescu câ guver- nul nu scia nimic despre acesta, iar pe de alta am adus plângerea la cuno- scința D-lui președinte, spuindu’I că nu era bine să lase să se acrediteze ase- menea bânuelî de persecuțiuni politice. Pe la 15 ale lunei Noembre 1882, mi s’a denunțat verbal de unul din directo- rii Băncel Naționale, că în falimentul bancherului Rosenzweig, în care se afla și banca implicată cu o sumă consi- derabilă , se petreceafi la tribunalul de comerciiî lucruri scandalose, că pe- tiția creditorilor prin care se denunța tribunalului încetarea plăților și în- străinarea fraudulosă a unei creanțe ipotecară de o valore însemnată se dedese la o parte, și că falimentul se regula după placul falitului, pe baza unei cereri posteriore presentată de el tribunalului fără să depună bilanțul și fără să fi aretat, după cum prescrie legea, căușele și împregiurănle fali- mentului. Cercetând cașul prin D. prim-pro- curor al tribunalului, și examinând do- sarul, m’am putut încredința că fap- tele eraii adevărate și, ce este mai grav, câ tribunalul orânduise drept sindici provisorii duoe persone agreate falitului, pe D. advocat Varlam și pe un creditor Rosenthal, și prin decisiu- nea sa fixase chiar epoca încetă rei plă- ților la ^ioa care se ceruse de falit. Atunci cerendu’i D-lui președinte ex- plicaținnî în privința acestor fapte, mai cu semă în urma instrucțiunilor din recenta mea circulară, D-sa ’mi-a de- clarat că în adever se adresase tiibu- nalului o p.etițiune de unii creditori, dar că D-sa n’a avut cunoscință de densa, căci se primise în lipsa sa de unul din membri comerciali, care a uitat’o pdte prin cutia mesei. Că în ce se atinge de caracterul falimentu-, lui are grave bănueli câ este o banc- rută fraudulosă căci și registrele sunt în neregulă, și că va lua tdte disposi- țiunile ca fraudele să se descopere și creditorii să nu fie frustrați. In urma acestor declarațiuni și a observațiunilor ce cu acesta ocasiune am adresat D-lui președinte , eram în drept a spera, Sire, că neorânduielile ce mi se semnalaseră în tribunalul de comerciiî vor înceta și că lucrurile se vor îndrepta. Câte-va (Jile, însă, după acesta fuse! informat de D. prim-procuror că tri- bunalul, revenind asupra unei prime încheieri prin care respinsese cererea falitului de a fi pus în libertate, ordo- nase de astă-dată liberarea lui; și că în timpul cât acesta fusese ținut în a- restul polției, D. procuror Chrisenghi intervenise cu stăruință la prefectura poliției, fără scirea și autorisarea șefu- lui seă, ca să scoțâ pe falit din arestul comun și să! așe plug Călărași. --- Ceța, 4 gr. piu8 Oltenița. --- Ceța, 4 gr pius Budesci. --- Ploe, 3 gr. plug Urziceni. --- Nor , 3 gr. piug Ferbinți. --- Nor, ceță, 2 gr. plus Domnești. --- Nor, 5 gr. plug Ploe, 4 gr. minus Ploesci. --- Nor, 4 gr. pius Tergu-Vestel --- Nor, 3 gr. *lug Mărgineni. --- Nor, 3 gr. ^g Filipești. --- Ploe, 3 gr. pius Valea-Călug. --- Nor, 4 gr. p^f Văleni. --- Nor, 4 gr plug Urlați. --- Nor, 4 gr. piug- Mizil. --- ? gr. plug Câmpina. --- N or, 0 gr. Sinaia. --- Lapoviță, 0 gr. Predeal. --- Nor, 1 gr. piUg Buzău. --- Nor, 1 gr. plus Pârscov. --- Nor, 3 gr. njjnUg Patarlage. --- N°r, 3 gr. minus Râm.-Sărat. --- Nor, 3 gr. piua Balta-Albă. --- Ploe, 2 gr. piu8 Focșani. --- Ploe, 2 gr. piuS Odobești. --- Nor, ^r. plus Adjud. --- Ploe, 2 gr. plus T.-Ocna. --- Nor, 3 gr. pius Panciu. --- 2 gr. plus Moinesci. --- P ?e’ 2 gr- plus Sascut. --- Ploe, 1 gr. plug Bacău. --- Nor, 2 ’gr/piuS. Buhușl. --- Nor, 4 gr. piU8 Piatra. --- Ploe, 3 gr E Neamțu. --- N°? 1 gr. plus Poman. --- Ceța, 2 &r Recani. --- , minus Botoșani. --- Senin, 0 gr Dorohoiiî. --- Ceță, 1 gr 1 Mihăilenl. --- N-, 8 gr. Xs Hârlăâ. --- NoT’25 gr< minus Folticenl. --- £or’ 2 gr. minus T.-Frumos. --- 4 gr. Iași. --- Pâ & 3gr- ?Ius Vasluifi. --- m ikv'r gr. plus j Codăesci. — Ceță, 2 gᵣ. pțᵤₛ Huși. P^e, ț Sl‘. minus Drâncenl. — Nor, 1 gᵣ. ₘᵢₙᵤₛ Mărășesci. — Ploe, 5 gr, pțᵤₐ Fălcii!. — Nor, 5 gᵣ< ₚjᵤg Berlad. — Nor, 4 gᵣ. pțᵤₛ Tecnciiî. — Ceță, 3 gr. pțUₛ Ivești. — Ceță, 2 gᵣ. ₚiᵤg P.-Turcului. — Ceță, 4 gr. plᵤₛ Galați. — Ploe, 6 gr. plug Brăila. —— Nor, ploe, 7 gr. plus Măcin. — Nor, 7 gᵣ. piUg ' Isaccea. — Variabil, 3 gᵣ. ₚțᵤₛ Tuleea. — Nor, 3 gr. ₚiuS Sulina. *— Vailabi 1, 3 ^gr. plus Babadag. — Ceță, 3 gr, plug Mangalia. — Senin, 7 gᵣ. plus, ma- rea calmă. Mahmudie. — Variabil, 4 gᵣ, piᵤₛ Costanța. — Senin, 5 gr. pluS> ₘₐ. rea calmă. Medgidie. — Variabil, 7 gᵣ. ₚlUg Cerna-Voda. — Nor, 1 gr. plᵤₛ Ostrov. — Nor, 4 gr. plus Hârșova. — Nor, 61 gr. plus Cara-O.mer. — Nor, 0 gr. plus Eski-Kili. — Variabil, cgțâ, 6 gr. BULETINUL FINANCIAR (Serviciul agenției Havas) 12 Decembre 1882. Cursul de Paris. Cursul Cursul 4ilel din ajun Renta română. 5%..... 90 50 90 --- Nouile obligații 6°/o ale C.F.R. --- --- I ■ 1 Acțiunile băncel României, --- --- ------__ V------ Credit mobiliar romăn . . --- --- _ --- Renta franoesă 50/0 ..... 104 85 115 --- Lose turcesc!........ 56 --- 56 75 Cursul de Berlin. Obligațiuni vechi ale C.F.R. --- --- Oblig, căilor ferate române 92 60 92 80 Obligații noul 6% ale C.F.R. 102 30 102 40 n » $O/q « » 96 80 96 80 împrumutul Oppenheim . . 109 20 108 --- Cursul de Londra. Acțiunile băncel RomâniellOO >B 18 101 Se împrumutul Oppenheim . . --- --- „ Stern..... 15 15 ’/t Cursul de Viena. Napoleonul......... 9 465 9 465 Galben........... 5 64 5 64 Renta met. 5°/0 ...... 77 30 77 20 BIBLIOGRAFIE CARTE DE ADRESE A BUCURESCILOR Prețul 1 leii. Editura tipografiei Românul, Carol Gobl 14, strada Doamnei, 14. 2 (14) Decembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2967 ANUNCIURI PARTICULARE Sub-semnatul fac cunoscut că am perdut copia contractului de îm- prumut, No. 159, a Băncei Naționale a României sucursală din Galați, prin care se constată depositul în garanție de avans de 8,000 lei obligațiuni de Stat rurale 6 %» No. 43,753 până la 43,768, de câte 500 lei fie-care, ce de- pusesem la ^isa bancă, la 19 August 1882, declar dar că în mână or-cul s’ar afla acest contract e nul și fără valore. Elias Kanner. Galați, 20 Noembre 1882. SOCIETATEA CREDITULUI MOBILIAR ROMÂN Cu începere de la 1 (13) Decem- bre 1882, D-nil acționari al socie- tăței de credit mobiliar român, vor putea preda la scaunul socie- tăței , strada Doamnei, No. 9, ti- tlurile D-lor nominative și provi- sorii liberate de acestă societate cu lei noui 125 , spre a primi în schimb acțiunile sale definitive la purtător, liberate cu lei noui 250, în proporțiune de duoe acțiuni no- minative pentru o acțiune la pur- tător și acâsta fără nici o chel- tuială. B_₈ Direcțiunea. In conformitatea notificațiunel, No 13,566, din 11 Noembre 1882, a onor, prefecturi districtului Neamțu, basată pe ordinul ministerului de in- terne , No. 17,548, din 9 Noembre 1882, declar și generalminte fac cu- noscut că numele meii a fost și este Pincu sin Avram Natanzon, comerci- ant , domiciliat în orașul Piatra , dis- trictul Neamțu, că cu acest nume care este însemnat și în pasportul ce T am de la protecțiunea Austriacă, me Voiiî servi în tote relațiunile mele ca co- merciant. Pincu sin Avram Natanzon, Piatra, 1882, Noembre 26. Sub-semnata am perdut un bilet la ordin (adică poliță), cu data 11 Octombre 1882, în valdre de lei 600, la ordinul meu și cu termen de 6 luni-, sub-semnat de Panaiot Dimitriu, avend numerul 72 ; ori-cine '1 va găsi să ’l aducă la sub-semnata în orașiul Giur- giu, colorea Albastră, strada Primăria, în casele D-luI Costinescu, căci la cas contrariu se va considera fără nici o valore de 6re-ce m’am înțeles cu de- bitorul pentru ne achitare la altă per- sonă de cât numai la sub-semnata. lulia Kuntz. SCHIMB SI COMISION CASA DE SCHIMB FRAȚII BENZAL I- M. FERMO 41^ STRADA LIPSCANI, 41^ CURSUL BUCURESCI Pe ^ioa de 1 Decembre 1882, ora 4. 27 STRADA LIPSCANI, 27 CURSUL BUCURESCI Pe $ioa de 1 Decembre 1882, ora 4. EFECTELE Cump. Vînd. Cump.| Vînd. 6% Oblig, de Stat convertite . 6% » căilor ferate Bomâne 5% Rentă amortisabilă .... 5O/₀ Renta Română............ Oblig, de pene. (3001.) dob. 10. fr 7% Scrisuri fonciare rurale . . 5% 7°/o 6O/o urbane. 5% »• » . 8% Impr. municipal Bueurescl. Impr. ou pr. Bucur, (bil. 20 1.). . Acțiun. băncel naț. a României. Acțiuni Dacia-România........ , ale soc. de cred, mobiliar „ » „ „ construcțiunl. Obligațiuni eșite la sorți... Cupone def. exigibile........ Argint ți bil. de bancă contr. aur Rubla hârtie................. Florini...................... Lose otomane................. CURSUL DIN VIENA 12 Decembre Napoleonul . Ducatul . . . Lose otomane. Bubla hârtie . CURSUL DIN BERLIN 12 Decembre Acțiunile........... Oppenheim........... Ruble hârtie........ Obligațiuni nuol 6° ₀ . 5% CURSUL DIN PARIS 12 Decembre Renta Română Lose Otomane. SCHIMBUL 1 Decembre Paris (3 luni). . . , „ la vedere. . . Londra (3 luni) . . „ la vedere . Berlin (3 luni) . . . „ la vedere . . ■ Viena la vedere . . 97 102i/ₛ 91% 901/, 225 103% 92 1031/, 97i/₄ 89% 103% 301/, 1350 424 % % 2% 2-30 2-u 50 9-4fiVs &-6< 25V, 116% 109., 199.. 102.. •20 60 ■io 96.₈q 90i/ₐ 56 «9-35 100.₁# 25-03³/* 25-30 122.,ₛ 123*/, 2-18 EFECTELE 97% 5% Renta amortisabilă..... 91% 103% 5% Renta perpetua........ 90*/, 92% 6% Oblig, de Stat........ 97 91% 6% Oblig, de Stat drum de fer . --- 230 7°/0 Scris, func. rurale...... 103% 104% 5% Scris, func. rurale ..... 92 921/, 70/0 Scris, func. urbane..... 103% 103% 6°/0 Scris, func. urbane..... 97% 98 5°/0 Scris, func. urbane..... 90 90» , 8% împrumutul comunal.... 103% 104% Oblig, casei pene, (lei 10 dob.) . 224 311 4 împrumutul cu premie..... 30 1360 Acțiuni băncel naționale .... 1350 430 Acțiuni „Daoia-Romania“ . . . 422 _ „ Națională........ 237 _ , Credit mobiliar .... 485 Argint „ Construoțiuni..... 540 „ Fabrică de hârtie . . . --- 2% Argint contra aur........ 2 20 Bilete de bancă contra aur . . . 2-0 2-13 Florini austriacl......... 2-h% 60 CURSUL DIN VIENA 13 Decembre Napoleonul............ 9W/9 Ducatul.............. Lose otomane........... 26-eo --- Rubla de hârtie......... 119.,5 CURSUL DIN BERLIN 13 Decembre _______. Acțiunile C. F. R....... . --- Oppenheim............ 109-jo Obligațiuni nuol 6% C. F. R. . 1O2.m __ » » 5% » 96 so Rubla de hârtie......... 199 «o CURSUL DIN PARIS --- 13 Decembre ---• Renta română.......... 90-eo Lose otomane........... 56 SCHIMBUL 1 Decembre 92% 91 97% 104*4 92% 103*/, 98 90*4 104 226% 31 1360 425 239 487 542 2-of, 2-06 2.12% Pentru telegrame : BENZAL. Paris 3 luni . . , la vedere . Londra 3 luni . „ la vedere . Berlin 3 luni. . , la vedere . Viena la vedere 99-io 99.i« 99.00 99-9’ 25 25-o,*/5 25-30 25-30 122.,, 1223/g 123-7; 123.e6 2-nVs 2-u 2968 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2 (14) Decembre 1862 ÎMPRUMUTUL casei pensiunilor DIN ROMANIA Tragerea a 21a a obligațiunilor aces- tui împrumut va avea loc Vineri la 3 (15) Decembre a. c., la orele 2 p. m., în biurourile sub-semnatilor. Bucuresci, 30 (12) Decembre 1882. Jacques Poumay Succesori. Administrația așezămintelor Brâneovenesei. Find-că în $ioa de 26 Noembre, nu s’au presentat concurenti, pentru a lua în întreprindere aprovisionarea cu opt care fen de mesură, $ece chile ovâz și trel-^eci care paie necesarii pentru cal și saltelele spitalului, pe timp de un an, se va ține o nouă licitațiune publică în cancelaria epitropiei, în ^ioa de 11 Decembre 1882, orele 12 meridiane. Doritorii de a concura vor depune o garanție de 150 Iei. Condițiile se pot vedea în tote filele. No. 512. 1882, Noembre 27. DIRECȚIUNEA MONITORULUI OFICIAL SI IMPRIMERIEI STATULUI * * In $ioa de 7 Decembre 1882, la orele 10 de dimineță, s’a decis a se ține licitațiune prin bătae .de to- bă pe piața Sf. Anton, pentru vinderea în parte saiî în total a 930 kilograme căpătâie de frînghii, după proba ce se va pune în vederea amatorilor. Doritorii dar, cari vor voi a lua parte la acestă licitațiune, sunt invitați a veni în arătata ^i pe (Jisa piață spre a concura, cunoscând că adjudecatarii vor depune îndată banii, în mâinile agentului fiscal, și primi tot în aceiași (Ji, prin cântărire, materialul de la magasia acestei direcțiuni din hotelul Șerban- Vodă, strada Smârdan. Dacă vinderea expusului material nu se va termina în aceiași (Ji se va continua și în filele următore. No. 571. * 1882, Noembre 18. CASA DE DEPUNERI, DE CONSEMNAȚIUNl ȘI DE ECONOMIE Casa de economie oferă, s«6 garanția Statului, mijlocul cel mai sigur pentru a provoca, a păstra, a face producătore, și pentru a strânge economiile cele mai neînsemnate ale claselor muncitore. Toți casierii Statului , șefii de oficiuri telegrafo-postall, perceptorii, directorii de gimnasii, licee, in- stitutori și institutore, învățătorii sătesc! precum și directorele de scole de fete și învățătovele, sunt a- genți principali saă secondari ai casei de economie. Ori-ce locuitor dl țârei, fără deosebire de naționalitate, de sex și de etate, pote versa economiile sale în lo- calitățile desemnate, în mânele agenților autorisațl de casa centrală. Depunerile se pot face în tote filele, de la 10 ore dimineța până la 4 ore după amia^i. Depunerile nu pot fi mal mici de un leu nou, nici mal mari de 300 lei, pentru o singură dată. Până la o nouă hotărîre a consiliului de administrație, dobânda se fixâză la 5 la sută pe an. Depunătorul la casa de economie primesce la cel d’ântâiu versămînt ce face, un libret în care se în- scrie numele și domiciliul depunătorului, vărsămîntul și data lui. Acest libret servesce pentru înscrierea tutulor versămintelor ulteriore. Agenții cari primesc depositele sunt datori a libera pentru fie-care vărsămînt și o recepisă din regis- trul cu matcă. Administrațiunea acestei case dând din nou publicităței disposițiile principali ale legei, îndemnă pe clasele muncitore, pe lucrători, meseriași, impiegațî, militari și alți, a ’și așe^a micele lor economii la casă, pentru a le spori și a le face producătore. O economie de tfece bani (centime) pe ^i, adunate și depuse regulat la finele fie-cărei luni la casa de e- conomie, care plătesce dobândă 5 la sută pe an, și dobândă la dobândă, dă un capital de 204 lei în 5 ani, de 467 lei în $ece ani, de 805 lei în 15 ani și de 1,238 lei în 20 ani. No, 18,328. 16-9 j. d. 1882, Noembre. IMPRIMERIA STATULUI”" ~ Director, A. LAPATI