a⁻: - No. 164 * un numer 25 bani Marți, 19 (31) Octombre 1882 AL ROMÂNIEI , ABONAMENTUL: PE AN, TREIZECI și ȘESE lei; Ș^SE LUNI, 20 lei (Antâiu Aprilie și ânteiu Octombre) ANUNCIURILB: LINIA DE TREI-pECI LITERE TREI-^EOI BANI (Inserarea 11-a și mai departe, 20 b. linia) Publicațiunile judiciare se plătesc : p&ne la cinrl-^ecl lini!, 5 lei; mal mari de 50 linii, 10 lei, Ori-ce alte a te introduse în ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale locale. scrisorile nefrancate se befusa Inserțiunile și reclamele se plătesc: Prima inserare,60 b. linia; a II și mal departe, 80 b. linia. Citațiunile de hotărnicie, linia de 80 litere, 60 bani. Publicațiile prim&rielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă. SUMAR PARTEA OFICIALA. —-Mesagiul regal pentru deschiderea sesiune! Sântului Sinod. Ministerul de interne: Decret, — Prescurtări de decrete. ministerul afacerilor străine : Decret. — Pre- scurtări de decrete. ministerul de finance : Decret. — Jurnal. — Prescurtări de decrete. PARTEA NEOFICIALA. — Cronică. —Dis- cursul pronunțat de I. P. S. S. Mitropolitul Pri- mat cu ocasiunea deschidere! Sântului Sinod.— DepeșI telegrafice. Anunciurt ministeriale, judiciare, adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 18 Octombre 1883. Mesagiul M. S. Regelui pentru des- chiderea Sântului Sinod. Prea Sânțiți Părinți, Sântul Sinod al Sântei biserici autocefale ortodoxe române, fiind convocat, prin decretul Nostru,No. ^■,532 , pentru ^ioa de 15 Octom- bre 1882 , în sesiunea de tomna, conform art. 13 din legea pentru alegerea mitropoliilor și episcopi- lor eparchioțl cum și a constituirei Sântului Sinod, Eu declar deschisa sesiunea acestui Sânt Sinod. Dat în Sinaia, la 15 Octombre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiune! publice, P. S. Aurelian. No. 2,559. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănetate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, No. 7,350, Avend în vedere jurnalul consi- liului Nostru de miniștri, sub No. 1, încheiat în ședința sa de la 14 Octombre 1882, Am decretat și decretăm ce ur- meză : Art. I. Jurnalul consiliului de miniștri , mai sus citat , se a- probă. Art. II. In virtutea art. 25 din le- gea comptabilităței generale a Sta- tului, se deschide pe sema ministe- rului de interne la cap. VI, § 2, art. 7 0 al budgetului pe anul 188 2-188 3, un credit suplimentar de lei 800 , pentru înființarea în cancelaria di- recțiunei generale a serviciului sa- nitar a mobilierului ce T este ab- solut necesar. Art. III. Acest credit se va aco- peri din fondul preve^ut prin bu- dgetul general al Statului, pe anul curent, pentru deschidere de credi- te suplimentare și extra-ordinare. Art. IV și cel din urmă. — Mi- nistru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu aducerea la îndeplinire a decretului de faciă. Dat în Sinaia , la 16 Octombre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, G. Chițu. No. 2,570. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,561, din 15 Octombre 1882, du- pă propunerea făcută, prin raport, de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne , D. Anton Grheorghiadi, directorul pre- fecturei județului Botoșani, este autorisat ca să deschidă sesiunea ordinară a consiliului acelui județ, în locul D-lui prefect T. Mândru, aflat în concediu. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,560, din 15 Octombre 1882, după propunerea făcută , prin raport, de același D. ministru, D. Lupu C. Costache, directorul prefecturei ju- dețului Tutova, este autorisat a lua parte la lucrările consiliului acelui județ , convocat în sesiune ordinară, pe timpul absenței în concediul acordat D-lui prefect Obedeanu. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,577, din 16 Octombre 1882, după propunerea făcută, prin raport, de același D. ministru, D. A. Dan, di- rectorul prefecturei județului Con- stanța, este autorisat a lua parte 2882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 19 (31) Octombre 1882 la lucrările consiliului acelui ju- deț, ce se află convocat în sesiune ordinară, până la numirea titula- rului prefect. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,571, din 16 Octombre 1882, după propunerea făcută , prin raport, de același D. ministru, D. N. I. Trăsnea este numit în postul de comisar clasa I pe lângă poliția capitalei, în locul D-lui 0. D. Dă- nescu, care nu s’a presentat la post. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul afacerilor străine, sub No. 17,098, Am decretat și decretăm: Articol unic. — D. 0. Mărăcinea- nu, actualul secretar al II la Roma, se permută în aceeași calitate la Londra , în locul D-lui Gr. Benge- scu, transferat. D. Mărăcineanu va urma a face funcțiune de șef de cabinet. D. 0. Bălăceanu se numesce în calitate de secretar al II la Roma, în locul D-lui Mărăcineanu, trans- ferat. D. George Bengescu, actualul secretar al II la Londra, se per- mută în aceeași calitate la Paris, în locul D-lui Al. Brailoi, care ră- mâne în disponibilitate. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul afacerilor străi- ne este însărcinat cu executarea decretului de faciă. Dat în Bucuresci, la 18 Octombre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, D. Sturdza. No. 2,587. M. S. Regele, în urma raportului D-lui ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, sub No. 15,951, a bine-voit a da, prin înaltul decret, cu data din 18 ale curentei,execuatorul Majestăței Sale, pentru recunoscerea oficială a D-luI Franțois lelinek în cali- tate de consul al Austro-Ungariei la Tuleea. In urma raportului aceluiași D. ministru, sub No. 15,961, M. S. Regele a bine-voit a da, prin înal- tul decret, cu data din 18 ale cu- rentei, execuatorul Majestăței Sale pentru recunoscerea oficială a D-lui Mihail Schmirer în calitate de consul al Olandei la Galați. MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departa- mentul de finance, cu No. 44,142; Având în vedere jurnalul consi- liului de miniștri, sub No. 2, din 1 Octombre 1882; Având în vedere art. 25 și 26 din legea asupra comptabilităței generale a Statului, Am decretat și decretăm: Art. I. Se deschide pe sema mi- nisterului de finance pentru admi- nistrația domenielor și pădurilor Statului un credit suplimentar de lei 8,000, pe comptul exercițiului 1882—1883 , la cap. XXVII, art. 103, pentru întâmpinarea cheltu- ielilor necesarii în efectuarea lu- crărilor de estimarea și constata- rea moșiilor ce au a se vinde de veci. Art. II. Acest credit suplimen- tar se va acoperi din fondul de lei 1,374,660, bani 52, acordat prin art. 2 din legea budgetului exer- cițiului curent pentru deschidere de credite suplimentare și extra- ordinare. Art. III și cel din urmă.—Mini- stru Nostru secretar de Stat la de- partamentul de finance este însăr- cinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în Sinaia, la 15 Octombre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul financelor, G. Leeea. No. 2,562. CONSILIUL MINIȘTRILOR Jurnal. In ședința de astă-^I, 1 Octombre 1882, Luând în deliberare referatul D-luI ministru de finance, sub No. 43,584; Avend în vedere art. 25 și 26 din legea asupra comptabilităței generale a Statului; Avend în vedere art. 2 din legea de la 26 Martie 1882, pentru fixarea ve- niturilor și cheltuielilor Statului pe exercițiul curent 1882—1883, Consiliul de miniștri, Recunosce necesitatea a se deschide pe sema ministerului de finance, ser^ viciul administrației domenielor, pe compta exercițiului curent 1882—1883, un credit suplimentar de lei 8,000,11a cap. XXVII, art. 103, pentru întâm- pinarea cheltuielilor necesare în efec- tuarea lucrărilor de estimarea și con- statarea moșiilor ce aiî a se vinde de veci. Acest credit suplimentar se va aco- peri din suma de lei 1,374,660, bani 52, acordat prin budget pentru deschi- dere de credite suplimentare și extra- ordinare. D. ministru de finance este autori- sat a supune M. S. Regelui acest credit. I. C. Brâtianu, G. Chițu, D. Stur- dza, Eugenii! Stătescu, G. Leeea. No. 2. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,554 , în urma recomandațiunel făcută, prin raport, de D. minis- tru secretar de Stat la departa- mentul de finance, D. V. George- scu este numit în funcțiunea de ve- rificator clasa II, la casieria jude- țului Prahova, în locul D-lui An- ton Vintilescu, care rămâne în dis- ponibilitate. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,555, în urma recomandațiunel făcută, prin raport, de același D. ministru, D. Ștefan Georgescu este numit în funcțiunea de verificator clasa II, la casieria județului Vâl- 19 (81) Octombre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2883 cea, în locul D-lui Emanoil Șerbă- nescu , care rămâne în disponibi- litate. mont, pentru a visita exposițiu- nea de la scola de agricultură, un- de urma și distribuirea premielor. La sosire, Majestățile Lor au fost primite de D. ministru al agricul- turei, comerciului și lucrărilor pu- blice, cu domna Dabija, de D. mi- nistru al cultelor și instrucțiune! publice, Aurelian, de D. Lecca, mi- nistru de finance , de D. principe D. Ghika, președintele comițiului agricol, de D.D. Brătianu, președin- tele Camerei, și de D-nii prefecți: al poliției capitalei și al județului Ilfov. Un numeros public și săteni, cu sociile lor , veniți să asiste la acestă serbare, organisată în ono- rea muncei naționale, au salutat cu. viul aclamațiuni pe Augustii noș- tri Suverani. La intrarea în sa- lonul exposiției, numerose buche- te de flori aii fost oferite graciosei nostre Regine. Majestățile Lor au visitat cu deamănuntul sala expo- sițiunei, oprindu-Se la fie-care sec- țiune a obiectelor expuse și cerce- tând cu viu interes producțiunile agricole, representate aci prin nu- merose probe. După ce Majestățile Lor au visitat machinele agricole, S’au îndreptat spre o estradă fru- mos împodobită , și aci au bine- voit a împărți premiele cari con- stau în medalii, bani și pluguri de cel mai nou sistem. Acestei ceremonii a urmat apoi, ca semn a veseliei generale, jocu- rile sătenilor și tradiționala horă, la care Majestățile Lor au bine- voit a asista , întreținându-Se în mod bine-voitor cu asistenții; iar pe la orele 4 7₄₅ M.M. L. L. Regele și Regina, părăsind scola de agri- cultură în mijlocul celor mai en- tusiaste aclamațiuni, S’au întors la Palatul de la Cotroceni. PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 18 Octombre 1883. Sâmbătă, 16 Octombre, M. M. L. L. Regele și Regina aă plecat, la ora 17₂, din Sinaia spre Bucu- resci, cu un tren special, condus de D. colonel-adjutant Fălcoianu, di- rectorul general al căilor ferate. Trenul regal a sosit în gara Co- trocem la orele 4 și 50 minute. I. P. S. S. Mitropolitul Primat al României, D. Ion Brătianu, președintele consiliului, cu domna Brătianu, toți D-nii miniștri cu sociile D-lor, D. principe D. Ghi; ka, președintele Senatului, D. D. Brătianu , președintele Camerei legiuitore, D. Grădișteanu, preșe- dintele curței de compturi, cu domna Grădișteanu, D. general Cernat, comandantul divisiei II teritorială militară, D-nii generali Radovici, Gr. Anghelescu, A. An- ghelescu și Crețeanu , șeful casei militare, D. colonel-adjutant Radu Mihaiu, prefectul poliției capitalei, cu D-na Radu Mihaiu, casa civilă și militară, D. prefect al județului Ilfov, toți D-nii șefi de corpuri a- flate în capitală, precum și mulți alți domni și domne ai societăței, adăstau aci sosirea Augustilor noștri Suverani, pentru a Le ura bună-venire. Majestățile Lor , coborându-Se din tren, S’au îndreptat spre salo- nul de așteptare, unde au bine-voit a adresa cuvinte afectuose perso- nelor presente. Tote domnele, ve- nite spre întâmpinare, au oferit frumose buchete de flori prea gra- ciosei nostre Regine. La orele 5'/,, Majestățile Lor ah mers la Pala- tul Cotroceni, unde ’Și-au luat reședința. Duminică, 17 Octombre, la ore- le 2 T/₄, M.M. L.L. Regele și Regi- na au mers, în trăsură ă la Dau- Discursul pronunțat de I. P. S. S. Mitropoli- tul Primat, cu oeasia deschidere’! sesiune! de tdmnă a Sântului Sinod. Prea Sânțiți Frați Episcopl, Cu dragoste și bucurie salutând bună venire a frățielor vostre la acestă se- siune a Sântului Sinod, mă rog Celui de Sus, ca întrunirea nostră și astă-dată să fie bine roditdre pentru Biserica ndstră. Cea mai de căpetenie cestiune, Prea Sânțiți, de cari vom avea a ne ocupa în acestă sesiune este , fără îndoială, începerea revisuirei cărților bisericesc!. Revisuirea cărților bisericescl este un act mare în tdte privirile , și face o- ndre atât corpului nostru care a luat acestă hotărâre, cât și onorabilului gu- vern, care a dat mijlocele pentru rea- lisarea ei. Comisiunea alesă de noi pentru acest scop, ne va presinta ân- tâiele sale lucrări, 'și vom avea dar dificila însă mult meritoria lucrare de a cerceta schimbările propuse de co- misiunea ndstră, ca să se potă face, câț mai curând, începutul tipărire! cărților. Asemenea vom avea a ne ocupa și de alte cestiunl cari, de și n'au aceiași importanță , totuși nu sunt lipsite de interes. Sântul Sinod se va ocupa și de ele, $ând deslegarea cerută de spi- ritul și folosul Bisericei. In fine, permiteți’mi, Prea Sânțiți și prea iubiți frați, a atinge aci și o ces- tiune durerdsă care ni se va presinta. Frăția vostră cunosceți încordarea ce există de un timp încdce în relațiunile nostre cu Prea Sânțitul Patriarch de Constantinopoli, și sciți căușele cari afi provocat acesta. Fără ca între Biserica ndstră și tdte cele-alte Biserici ortodoxe să existe cea mai mică umbră de divergință, fie dogmatică, fie canonică, și fără ca Bi- serica ndstră să înceteze un singur mo- ment de a manifesta dragostea sa și respectul seiî către Biserica din Con- stantinopoli , Prea Sânțiții Patriarchi caută a slăbi aceste legături sânte ce trebue să unescă diferitele Biserici or- todoxe. Pe de-o-parte, interese mate- riale, precum este așa numita cestiune monastirescă; pe de altă parte, interese naționale, precum este desceptarea sim- țului național în frații noștri din Epir, Tesalia, Macedonia, cari caută a înlocui scoleie grecesci cu scole românescl , iacă căușele pentru cari Prea Sânțitul Patriarch a început de un timp încdce a nu mai avea drago- stea cuvenită către Biserica ndstră și stăruesce a aduce o încordare între ambele Biserici. In cel din urmă timp am primit o epistolă patrîarchicescă- sinodicescă, care se va comunica fră- ției-vostre, în care veți vedea și veți constata, cu aceiași durere ca și mine, acea tendință regretabilă. Prea sân- țitul Patriarch împreună cu sântul săh sinod, bazându-se pe nu seim cari in- formațiuni de gazete, și nevoind a ține în semă faptele gloridse petrecute în țera ndstră și schimbările naturale provocate prin ele , și mergend chiar până a ne (contesta dreptul sânțirei sântului Mir, a 2884 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 19 (31) Octombre 1882 crezut de cuviință a ne adresa o epis- tolă lipsită cu desăvârșire de spiritul dragostei, cu care trebue să se adreseze bisericile omodoxe una către alta; lip- sită chiar — e dureros să o spun — de respectul datorit unei biserici omodoxe, unei biserici autocefale, da- torit mai ales bisericel unei țări, care atâtea secole a versat cu abondență bogățiele ei asupra acelor monastiri și acelei națiuni, ale cărora interese le apără astă-^i P. S. Patriarch cu atâta zel. Noi înțelegem până la un punct dre-care acest zel, de-și pareni-se nouă că Prea Sânția Sa, ca un șef spiritual al unor provincii, ca cele citate, în cari sunt diferite naționalități, și mai vârtos ca unul ce portă titlul de e- cumenic, n’ar trebui să favoriseze în- tr’un mod așa de vădit și așa de es- clusiv numai interesele unei singure naționalități. Dar ceea ce nu putem înțelege și re- gretăm, este că acel zel a adus pe Prea Sânția Sa până a ne face nisce acusări ne- drepte, și acesta în nisce termeni lipsiți de respectul ce suntem în drept și datori a ’l cere de la ori-care se adreseză noe. Nu me înduoesc că Sf. Sinod, luând cunoscință de acestă epistolă, va sci a apăra și astă dată cu fermitate și dem- nitate biserica nostră națională în răs- punsul ce va da înaltei Sale Sanctități Patriarchului. Să trăiască M. S. Regele! Să trăiască M. S. Regina! Trăiască România! Mitropolit-Primat al României, Calinic. CASELE DE CREDIT AGRICOL DIN ȚERA. Județul Gorj. ACTIV Situațiune sumară pe luna Septembre 1882. PASIV Casa.................................... Efecte scomptate..................• • • împrumuturi garantate cu efecte de Stat. Efecte publice.......................... împrumuturi pe amaneturi................ Mobilier................................ Imobil.................................. Cheltueli de administrație.............. Diverse compturî debitore ....... Total . . L e i 235 83,320 66,449 1,462 B. 80 151,467 49 Capital .................................... Fond de reservă........................... • Compturî curente..................... • . • Dobândi și beneficii diverse................ Diverse compturî creditore ... . • • • Lei B. 150,000 — 1,467 49 Total . . 151,467 49 Administrator, I. Carabatescu. Secretar-comptabil, Theodor I. Cartianu. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului). Paris, 28 Octombre.— Diarul oficial va publica mâine un decret al Preșe- dintelui Republice!, regulamentând fa- bricarea, vinderea și întrebuințarea dy- namitei ; formalitățile impuse fabrican- ților și neguțătorilor de dynamită per- mit d’a urmări cuantitățile vîndute de la eșirea lor din usină până la locul unde aiî fost întrebuințate. Guvernul a hotărât că o garnisonă per- manentă va sta la Montce;.u-les-Mines. Constantinopoli, 28 Octombre. — Sultanul a primit a^i în audiență pri- vată pe Mohsin Khan, ambasador al Persiel, și ’i a asigurat că incidentul șe- fului Kurd Obeidullah , are să se sfâr- șăscă; Obeidullah, va fi internat la Musul, în Mesopotamia, și fiul seiî va fi adus la Constantinopoli ca ostatic. Innsbruek , 28 Octombre. — In ur- ma ploilor neîntrerupte, situația provin- cielor din sudul Tirolului e din noă forte amenințată. Comunicările pe li- niele drumurilor de fer între Botzen și Meran, între Trente, Lavis și Brenner sunt întrerupte. Totul face a se teme că catastrofa, care a pustiit acea țară în Septembre, se va reînnoi pote mai reă, căci pământurile deja sunt desfundate și clădirile provisorii ce s’aiî făcut nu va putea se resiste curentelor apei A- dige daca va deborda. Viena, 28 Octombre. — Ploile cari nu înceteză d’a cădea în Carinthia pro- duc înecuri mai mari de cât cele din Septembre; văile udate de rîul Gail și Moell, care se varsă în Drava , sunt înecate; comunicările sunt .întrerupte. Roma, 29 Octombre. — Depeșile din Italia-de-Sus, anunță nuoi crescerl ale apelor rîurilor Adige, Po, Tagliamento, Brenta și Bacchiglione. Orașul erona e iarăși amenințat; câmpia de la Ma- rengo e înecată; circulația pe drumul de fer de la Tirol e întreruptă. Innsbruek, 29 Octombre. — Scirile primite după ame^I confirmă noutatea unei mari catastrofe în Tirol, în urma ploilor necontenite, cari aiî făcut să se verse tote rîurile ; Brunek e inundat, Brixen, Sillian, Pouzendorf și Toblach sunt amenințate de a fi în curând îne- cate. Se asigură că Ia Doelsach sunt multe victime. Comunicațiunile cu Ca- rinthia sunt întrerupte. Orașele și satele din sudul Tirolului sunt în pericol în urma crescerilor rîurilor Adige, Eisack, Talfer și Avisio. Noutățile din Nordul Tirolului sunt asemenea forte triste. Teheran, 29 Octombre.—S’a răspân- dit sgomotul că Rușii sunt acum stă- pâni pe Merv și că aiî trămis un de- tașament cu 2 tunuri contra Turcoma- nilor de la Saryk. Forțe mai conside- rabile vor urma. Constantinopoli, 30 Octombre. -v Lordul Dufferin a respuns ieri în ter- meni evasivl Ia nota Porțel din 17 Oc- tombre, relativă la evacuarea Egiptu- lui de trupele englezesc!. Londra, 30 Octombre. — Se tele- grafieză lui The Daily Telegraph că Sultanul a ordonat asemenea formarea unei comisiuni pentru reorganisarea ar- matei. Tunis, 30 Octombre. — înmormân- tarea beiului Mohammed-Es-Sadok a fost celebrată cu mare pompă; auto- ritățile franceze din Tunis și toți con- sulii străini aă asistat. (Havas.) ANUNC1URI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală, a telegrafelor și poștelor. Pentru vîndarea a 640 stâlpi vechi, scoși din servicii! și aflați pe tractul 19 (31) Octombre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2885 liniei telegrafice Pitesci până la Cur- tea-de-Argeș, nepresintându-se prețuri destul de avantagiose la licitația ți- nută în ^ioa de 24 Septembre, se pu- blică spre cunoscință generală că, o nouă licitație se va ține pentru vîn- 4area stâlpilor menționați mal sus, în ^ioa dc 9 Noembre, orele 2—4 p. nu, în localul prefecturei de Argeș, la Pi- tesci și la sub-prefectura plășel Argeș la Curtea-de-Argeș. Na. 18,242. 3 1882, Octombre 6. Direcția generală, a serviciului sanitar. Conform art. 57 din legea sanitară, urmând a se ocupa definitiv prin con- curs posturile vacante de veterinari al județelor: Muscel, Teleorman, Vasluiiî, Prahova, Tecuciiî, Râmnicu-Sărat și Covurluifi, și cari posturi se ocupă astăzi provisorifi , se publică că acest concursul se va ține la 30Noembrel882 jn localul direcțiunel generale a servi- ciului sanitar, conform regulamentului concursurilor pentru posturile medicale, publicat prin Monitorul oficial No. 56, dm 1875, iar retribuțiunea lunară a acestor posturi este, pentru: Județul Muscel, 200 lei lefă și 60 lei diurnă; Județul Teleorman , 250 lei lefă și 250 lei diurnă; Județul Vasluifi, 200 lei lefă și 100 lei diurnă; Județul Prahova, 250 lei lefă și 150 lei diurnă; Județul Tecuciiî, 200 lei lefă și 100 lei diurnă; Județul Râmnicu-Sărat, 300 lei lefă și 100 lei diurnă; Județul Covurluifi, 200 lei lef i și 150 lei diurnă. D-nii medici-veterinari cari ar dori să se presinte la acest concurs, vor înainta direcției sanitare cererile D-lor cel puțin cu 10 $ile înainte de ^ioa concursului, o-dată și cu trămiterea actelor cerute de art. 69 din citatul regulament și anume: 1) Actul de nascere safi de naturali- sație (la cas de a fi străin safi născut din părinți străini); 2) Diploma de medic-veterinar; 3) Certificatul de libera practică în țeră; 4) Certificatele cari probeză funcțiu- nile ocupate, safi practica făcută în timp de un an. No. 7,052. 2 1882, Octombre 2. Direcția Monitorului oficial și im- primeriei Statului. In ^ioa de 16 Decembre 1882, la o- rele 2 p. m., se va ține licitație cu ofer- din altă parte, prin ori-ce alte mi^loce, privind, însă, diferența în plus, calcu- lată pe unitate de kilo, în eomptul an- treprenorului. Art. 7. Hârtia se va preda în baluri, întinsă, curată, calandrată, nestricată, în greutatea și mărimea prevăzută în dreptul fie-cărei specii din listă, pre- cum și colorea și calitatea, conform modelelor. Topurile socotite a 1,000 cole în general pentru tote speciele, vor fi separate în baluri prin mici bucăți de hârtie colorată. Art. 8. Predările hârtiei se vor face de antreprenor numai Ia magasia im- primeriei Statului, constatarea se va face de directorul Monitorului oficial și imprimeriei Statului, asistat de către magasiner și față cu antreprenorul, prin închiere de procese-verbale prin care se va arăta dacă hârtia este, safi nu, în condițiunele contractului, saîl dacă ur- meză a i se face ore-care reducere la preț din causa lipsei de greutate safi calitate. In cas de nemulțumire din partea an- treprenoralui, directorii generali ai mi- nisterelor de interne, finance și culte, avend în vedere procesul-verbal și con- testațiunea antreprenorului se vor pro- nunța definitiv în ultima instanță dacă hârtia este admisibilă, sau dacă urmeză a i se face veri-un scă^ăment la preț, o ' asemenea decisiune va fi irevocabilă. Art. 9. îndată după constatările hâr- tiei ce se va admite, se va emite ordo- nanța de plată pe sumele cuvenite an- treprenorului atât de către ministerele respective, după compturile ce li se vor înainta, cât și de direcția Monitorului oficial și imprimeriei Statului îndată după intrarea în exercițiul budgetar al anului 1883—1884. ~Xrt. 10. Garanția definitivă va fi de 10 la sută, din suma ce va resulta la li- citațiune, în numerar safi efecte garan- tate de Stat. Art. 11. Dacă antreprenorul nu se va conforma contractului ce se va în- cheia cu aceste condițiuni, ministerul va fi în drept a ’i resilia contractul și a’l confisca garanția în folosul Statului, fără somațiune, fără judecată și fără ori-ce altă formalitate. La cas, însă, când Statul dintr’o altă aprovisionare ce ar face, ar încerca pa- gube față cu prețurile contractului re- siliat, ministerul ’și reservă dreptul a cere despăgubirea cuvenită pe cale le- gală din ori-ce altă avere a antrepreno- rului. Pe lângă aceste condițiuni se pune în vederea concurenților textul art. 40-57 esclusiv din legea comptabilităței și art. 21, 32 și 43 din noua lege a tim- | brului. te sigilate, în localul ministerului de interne și în asistența consiliului de miniștri, pentru darea în întreprinde- re a aprovisionărei tutulor ministerelor cu hârtia necesară în cursul upui an, socotit de la 1 Aprilie 1883 și până la 31 Martie 1884, cu condițiunele urmâ- tore : Art. 1. Ofertele vor coprinde în drep- tul fie-cărel specii de hârtie, după cum sunt prevăzute în lista de mal la vale, prețul un ui top și totalul special, iar la fine vor fi adiționate în total general scris în cifre și în litere, ele (ofertele) se vor primi până la ora 3, când ime- diat se va procede la deschiderea lor, ne mal primindu-se după acestă oră nici o altă ofertă safi supra-ofertă. Art. 2. Concurenții pentru a fi ad- miși la licitație, vor depune o garanție provisorie de Iei 5,000 în numerar safi efecte garantate de Stat. Art. 3. Speciele și cuantitățile hârtiei din lista de mai la vale, în care se pre- vede dimensiunele și greutățile, iar ca- litățile și colorile în modelele semnate de ministrul de interne și sigilate cu sigiliul direcției Monitorului oficial și imprimeriei Statului, (cari se vor sem- na și de adjudecator în ^ioa licitațiu- nel), antreprenorul va fi dator ale pre- da în trei câștiuri, adică: ânteiul câștifi compunendu-se cel puțin din o a treia parte a tutulor specielor și cuantităților, afară de hârtia stampată, cel mult pes- te duoe luni de la data contractului, al duoilea câștiu în Aprilie, în care se va preda totala cantitate a hârtiei stampa- tă, iar al treilea și ultimul câștifi în Iu- nie 1883. Art. 4. Dacă peste cuantitățile de hâr- tie prevăzute în listă, se va mai simți, necesitate în plus de aceleași specii, antreprenorul va fi dator a le preda cel mult în termen de o lună de la data co- mande!, cu aceleași prețuri. Art. 5. In cas când verl-unul din mi- nistere ar avea necesitate și de alte fe- luri de hârtie de cât cele prevăzute în listă, antreprenorul va fi dator a le pro- cura cel mult în termen de duoe luni de la comandă, iar plata se va face după greutatea în kilo și în vederea prețului celor-alte specii din listă daca hârtia ce se cere va fi de calitatea mo- delelor semnate în ^ica licitațiunel, da- că, însă, acea hârtie va fi de o calitate superifiră modelelor, atunci plata se va face după prețul curent al ^ilel. Art. 6. Dacă veri-unul din ministe- re va avea necesitate urgentă de hârtia prevăzută la art. 5, antreprenorul va fi dator a o procura în termen de 40 țlile, socotit de la data comande! ce i se va face, iar dacă nu va putea, atunci acea hârtie se va procura de direcția Moni- torului oficial și imprimeriei Statului *' 2886; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 19 (31) Octombre 1882 Listă generală de euantltățile și speciele hârtiei necesare tutulor ministerelor în cursul anului 1883-1884' | !jure.ino | 1 No. modelelor Cantitatea SPECIELE HÂRTIEI Dimensiunele în [Greutatea în kilo Topurî a © centimetre 1,000 c61e o 1 1 102 300 No. 1 albă ministerială.......... 34---42 12 2 2 86 --- No. 1 „ de scris............ 34---42 8 3 1,280 _ No. 1 „ „ „ dublat........ 42---68 16 4 460 No. 2 „ „ „ „ ........ 49---76 20 5 13 ---_ No. 3 „ „ „ „ ........ 50---80 26 6 536 500 No. 4 „ , „ „ ........ 53-84 28 7 382 No. 5 „ , , ........ 59-92 32 8 415 ------ No. 8 „ „ « . . .......... 57-77 30 9 6 _ No. 10 „ , ............. 62---90 36 10 1,421 500 No. 12 „ , • ............. 65-96 40 11 3 100 --- No. 1 „ , „ dublat ) stampată cu a- 42-68 22 12 260 --- No. 2 „ „ „ „ ) nul 1884. 49---76 24 13 4 61 500 No. 1 vânătă de scris dublat....... 42-68 16 14 5 41 --- No. 1 albă de scris grosă......... 36-44 14 15 6 20 No. 1 albă de scris verge......... 34---42 10 16 7 20 500 No. 1 albă liniată . ........... 34---42 11 17 9 500 No. 2 „ , ............ 38---49 12 18 46 250 No. 4 „ „ ............ 42-53 16 19 6 --- No. 6 „ , ............ 49-65 24 20 85 --- No. 8 „ „ ............ 57-77 40 21 50 --- No. 12 „ „ ............ 65-96 60 , 22 8 40 --- No. 6 „ velină............ 49-65 30 23 810 No. 8 , „ ............ 57-77 50 24 25 --- No. 12 „ „ ............ 65---96 70 25 9 ---- 600 No. 2 colorată albastră grosă....... 38---49 50 26 10 1 500 No. 6 „ galbenă „ ......• 49---65 70 27 11 11 --- No. 6 „ diferite culori....... 49-65 20 28 12 500 --- No. 12 „ pentru somații....... 65-96 25 29 13 400 ------ No. 8 albă jumetate cleită pentru telegrame. 53-84 20 30 n 2,800 ------ No. 12 „ „ „ pentru Monitor . 65-96 30 9,180 960 Adică nouă mii una sută opt-^eci topuri și 960 cfile. No. 459. (2 S. 16 D.) 1882, Octombre 11. taloni de dimie albă; 78 căciuli de uniformă (imitație); 35 legături de gât; 47 perechi de cisme: 77 cămăși pânză de casă; 77 perechi ismene de ame- rică; 38 curele de încins. Licitația se va ține în pretoriul a- cestui minister în ^ioa arătată, la orele 2 p. m., prin oferte sigilate, conform legei comptabilităței generale a Statu- lui, iar concurenți! spre a fi admiși la licitație vor depune o garanție de lei 316 în numerar saiî efecte publice. Modelele după care se vor face a- ceste efecte se pot vedea de amatori la direcțiunea școleî normale, strada Lucaci, până în ajunul Zilei fixate pen- tru ținerea licitațiunel. No. 15,308. 2—2. 1882, Octombre 14. —Pentru elevii scolei normale din Ga- lați, fiind trebuință a se face 66 pe- rechi cisme și 35 rânduri straie de iar- nă, ministerul publică licitație pentru darea în întreprindere a facere! aces- tor obiecte, pe ^ioa de 29 curent. Licitația se va ține în ^ioa fixată în localul prefecturei în Galați, prin o- ferte sigilate, conform legei compta- bilităței generale a Statului. Modelele după care urmeză a se face aceste obiecte, se pot vedea de amator! la direcția scolei în ori-ce ₚ]ᵤg> Găesci. — Senin, 8 gᵣ ₚiᵤₐ* Argeș. - Senin, 5 * ₗᵤg> ~§emⁿ’R⁷ Plus. R.-Valcea. — benin, 6 gᵣ> ₚțᵤg Cozia. - Senin, 6 g^ ₚₗₙ₈ᵢ Horez. — benin, 6 gj* plug Rîu-Vadului. — Senin, 6 gᵣ ₚiᵤg Novaci. — Nor,', 4 gᵣ> ₚₗyg. ’ Drăgășani. — Senin, 6 gᵣ. ₚțᵤgᵢ Pleșoiii. —Senin, 6gᵣ'ₙiₙₐ’ T-Jiii. -Senin 4 gᵣ;Pₗₐ; Măgurele. — Nor , 4 gᵣ> ₚₗᵤg Ziinnicea. — Senin, 5 gᵣ> ₚjᵤg Roșiori. — Senin, 6 gr Diᵤg Bălăci. — Senin, 5 gᵣ.’ ₚiᵤg₋’ Alexandria. — Senin, 6 gᵣ’ ₚjᵤg' Giurgiu — Ceță, 8 gᵣ. ₚfᵤg ‘ Slobozia. — Senin, 8 gᵣ. ₚjᵤg Călărași. — Seuin, 8 gᵣ nlu's Oltenița. — Ceță, 5 gᵣ. ₚfᵤg ‘ Budesci. — Ceță, 4 gᵣ> ₚjᵤg. Urziceni. - Ceță, 7 gr. ₚₗᵤ’₈. Ferbinți. — Ceța, 8 gᵣ. ₚiᵤg. Domnesc!. — Ploe, 5 gr.plᵤₛ. Ploesci. — Ceță, 4 gᵣ. ₚjâ₈₋ T.-Vestei. — Senin, 9 gᵣ’_ ₚiᵤₛ’ Mărgineni. — Senin, 3 gᵣ. ₚlu₈. Filipesci. — Senin, 7 gᵣ'. ₚlUSᵢ V.-Călugărescă. Senin, 5 gᵣJ ₚțᵤg Văleni. — Senin, 9 gᵣ. ₚțᵤg ' Urlați. — Senin, 5 gr. ₚlᵤg. Mizil. — Ploe, 8 gᵣ. ₚₗᵤ₈.’ Câmpina. — Senin, 10gr. ₚlᵤg. Sinaia. — Senin, 4 gᵣ’. plus. Predeal. — Senin, 2 „ᵣ . Buzăâ. — Ceță, 7 gᵣ. plₐ₈.' Pârscov. — Senin, 2 gᵣ. plus. Pătârlage. — Senin, 4 gᵣ>’ ₚțᵤg R.-Sărat. — Ceță, 8 gᵣ. ₚțᵤg> Bal ta-Albă. — Negură, 8 gᵣ. plus. Focșani. — Ploe, 8 gᵣ. ₚiUs. Odobesci. — Negură, 7 gᵣ. ₚiᵤₛ. Adjud. — Variabil, ₈ gr. plus, T.-Ocna. ' — Semn, 4 gᵣ. plus. Panciu. - Plde, 2 g ® ₚfᵤₛ. Moinesci. — Senin, 4 gᵣ ₘiₙᵤₛ. Sascuut. — Ceță, 8 gᵣ. ₚțᵤₐ₋ Bacăii. — Ceță, 6 gᵣ. ₚjᵤg Buhuși. - Variabil, 7 gᵣ. ₚₗᵤg. Piatra. — Nor, 2 gᵣ. ₚțț₈₋ Neamțu. — Senin, 2 gr, plus. Roman. — Variabil, g „ ₚțᵤg₋ Pașcani. — Nor, 4 gᵣ. ₚlᵤg. Botoșani. — Ceță, 7 gᵣ. ₚțᵤ₈< Dorohoifi. — Ceță, 2 gᵣ. ₚlᵤₛ. Mihăileni. — Ceță, 7 gᵣ. ₚțᵤg< Hârlăii. — Vent, 7 gᵣ. ₚlus. Fălticeni. — Nor, 7 gᵣ. ₚțᵤg. T.-Frumos. — Nor, 9 gᵣ. ₚiᵤg Iași. - Ceță 4r. ₚPₗᵤg; Vasluiii. — Nor, 7 gᵣ. ₚiᵤg. Codăesci. — Nor, 8 gᵣ. ₚlUs. Huși. — Nor, 7 gr. ₚiᵤg. Drânceni. — Nor, 4 gr. plus. Mărășesoi. — Variabil, 5 gᵣ ₚlUs. Fălciu. — Senin; 7 gr. plus. Berlad. — Senin, 8 gr. plus. Tecuciiî. — Ceță, 7 gr. ₚiᵤg. Ivesci. — Senin, 10 gᵣ. plus. Podu-Turcului. Nor, 7 gr. plu₈. Galați. — Senin, 8 gr. ₚlᵤ₈. Brăila. — Senin, 12 gr, plus, Măcin. — Seuin, 8 gr. plus. Isaccea. — Senin, 8 gr. plus. Tulcea. — Senin, 9 gr. ₚlᵤg, Sulina. — Variabil, 6 gr. plus. Bab . ag. — Variabil, 7 gr. plus. Mangalia. —• Senin, 9 gr. plus, ma- rea agitată. Mahmudie. — Segin, 9 gr. plus. Constanța. — Senin, 10 gr. plus, ma- rea puțin agitată. Medjidie. — Ceță, 10 gr. piua. Cerna-Vodă. — Senin, 8 gr. plus. Ostrov. — Senin, 7 gr. plus. Hârșova. — Senin, 11 gᵣ. plus. Cara-Omer. — Ceță, 5 gr. plus Eski-Kili. — Senin, 8 gr. plus. Stefănesci. — Vânt, 7 gr. plus. BULETINUL FINANCIAR (Serviciul agenției Havas) ¹ ~ 28 Octombre 1882. Cursul de Paris. Cursul Cureu /₀aleC.F.R. 102 20 . . 5 °o . . . 98 50 împrumutul Oppenheim . . 107 60 60 — 102 70 99 10 107 70 PRIMA SOCIETATE DE CREDIT FUNCIAR ROMAN DIN BUCURESCI Se face cunoscut că a 14-a tragere la sorți a scrisurilor funciare se va face la 1 Noembre s. n., la orele 12 din