UNWUMER 25 BANI Sâmbătă, 16 (28) Octombre 1882 Nb. 162 MONITORUL OFICIAL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-DECI și ȘESE lei; ȘESE LUNI, 20 lei (Anteiu Aprilie și ânteiâ Octombre) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-DECI LITERE TREI-pECI BANI (Inserarea II-a și mal departe, 20 b, linia) Publicațiunile judiciare se plătesc: PBne la cincî-deci linii, 5 lei; mal mari de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în ele ee plătesc deosebit, ca șipublicațiunile, după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale locale. SCRISORILE NEFRANOATE SE REPUSA Inserțiunile și reclamele se plătesc: Prima inserare,60 b. linia; a II și mal departe, SOb.lipfa. Citațiunile de hotărnicie, linia de 30 litere, 60 bani. Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă. SUMAR PARTEA OFICIALA. — ministerul de res- bel: Decrete.—Rapdrte. ministerul afacerilor străine: Prescurtare de decret. Decisiune ministerială. PARTEA NEOFICIALA. — Programa des- chiderel Corpurilor legiuitdre. — Depeși tele- grafice. AnunciurI ministeriale, judioiare, adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 15 Octombre 1883. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, sub No. 423, Am decretat și decretăm: Art. I. înaintările gradelor in- feriore în companiile sanitare, se Vor face pe viitor de medicii-șefi de divisiune, până la crearea corpuri- lor de armată, când nu se vor face de cât numai de medicii-șefi de corpuri de armată,— cu excepțiune la divisiunea II, unde se va cere și consimțământul șefului ospitalu- lul—, dupe o tabelă aprobată la in- specțiunea generală, sau de coman- dantul divisiunei, până la numi- rea comandanților de corpuri de armată. Art. II. Pentru aceste înaintări, se va proceda ca la cele-alte cor- puri de trupă, la cari se adaogă examinarea asupra cunoștințelor speciali sanitare, prevăzute în de- cretul No. 719, din 1875, precum și asupra exercițiilor de ambulanță. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Sinaia, la 8 Octombre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, I. G. Brătianu. No. 2,535. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Până la crearea celor patru companii sanitare , înaintarea gradelor inferiore în trupa sanitară, se făcea conform înaltului decret, No. 1,034, din 27 Maiiî 1871, de inspectorul general al servi- ciului sanitar al armatei. Acum, prin legea pentru organisați- unea serviciului sanitar al armatei, de- cretată cu No. 1,125, în anul curent, dându-se o mal mare întindere atribu- ținnilor medicilor de corpuri de ar- mată, și acești medicj, avend chiar inițiativa propunerilor pentru tot ce privesce serviciul sanitar al corpurilor de trupe, spitalelor și ambulanțelor, cred că este bine ca înaintarea grade- lor inferiore în companiile sanitare, să se. facă ca la cele-alte corpuri de trupe, la cari se adaogă examinarea asupra cunoscințelor speciali sanitare, prevă- zute în decretul No. 719, din 1875, precum și asupra exercițiilor de am- bulanță. Aceste înaintări se vor face de me- dicii-șefi de divisiunl, până la crearea corpurilor de armată, și apoi numai de medicii-șefi de corpuri de armată,— cu excepțiune de divisiunea II, unde se va cere și consimțimentul șefului os- pitalului central,— dupe tabela aprobată la inspecțiunea generală, saiî de co- mandantul divisiunei respective, până la numirea comandanților de corpuri de armată. Daca Majestatea Vostră aprobă cele ce preced, rog să bine-voiascâ a semna anexatul proiect de decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vdstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, No. 423. I. C. Brătianu. CAROL I, Prin grația lui DumneZeiî și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, cu No. 422, Am decretat și decretăm: Art. I. Demisiunea din armată a medicului de batalion clasa II, Constantinescu Constantin, din re- gimentul 6 dorobanți, este primită. Art. II. Acdstă demisiune se va considera pe ^.ioa de 1 Octombre 1882. Art. III. Medicul de batalion clasa II, Constantinescu Constan- tin se trece cu gradul ce a avut în armată între medicii de reservă ai divisiunei II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Sinaia, la 8 Octombre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, I. G. Brătianu. No. 2,534. 2880 monitorul oficial al româniei 16 (28) Octombre 1882 PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 15 Octombre 1882. PROGRAMUL DESCHIDEREI SESIUNEI EXTRA-ORDINARA A CORPURILOR LEGIUITOARE In dioa de 17 Octombre 1882. I. La 11 ore de dimineță, va fi un Te-Deum la mitropolie, în pre- sența : D-lor senatori și deputați; D-lor miniștri; Curței de casațiune ; Curței de compturi; Curților, tribunalelor, corpului profesoral, autorităților adminis- trative, militare și a consiliului comunal. II. La 11 */ₐ ore, înaltele corpuri și autorități, se vor întruni în sala ședințelor Adunărei și vor ocupa : Curtea de casațiune ântâia tri- bună în drepta Tronului ; Curtea de compturi a duoa tri- bună în drepta Tronului ; Curțile, tribunalele, corpul pro- fesoral, autoritățile administrati- ve și comunale, tribuna oficială în facia Tronului. III. D-nii senatori vor'ocupa ânteile bănci ale Adunărei din drepta Tronului, iar D-nii deputați, băn- cile din stânga Tronului și centrul. Raportul D-luI ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Comandantul divisiel V militară teri- torială, cu raportul No. 8,854, presintă demisiunea din armată a medicului de batalion clasa II, Constantinescu Con- stantin, din regimentul 6 dorobanți, atașat cu serviciul la regimentul 5 linie. Daca Majestatea Vostră aprobă acestă demisiune, rog să bine-voiască a semna anexatul proiect de decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, AI Majestăței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, No. 422. I. C. Brătianu- MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE. M. 8. Regele , asupra raportu- lui D-lui ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străi- ne, a bine-voit a numi, prin înal- tul decret, cu No. 2,504, din 30 Sep- tembre 1882, pe D. George M. Ghi- ka, secretar general și director al ministerului afacerilor străine, în calitate de trămis-estraordinar și ministru plenipotențiar pe lângă M. S. Regele Greciei, în locul D-lui C. Esarcu, care remâne în disponi- bilitate. DECISIUNE MINISTERIALĂ Prin decisiunea ministerială, cu No. 39,769, din 9 Octombre curent, D. Geor- giu Tănăsescu, bacalaureat și student la facultatea de sciințe, este numit im- piegat de clasa II, la biuroul stati- stic din direcțiunea vămilor, timbrului și înregistrărei, în locul D-luirAlexan- dru Hociung, înaintat. IV. Pornirea cortegiului regal de la Palat se va anunța prin 101 tunuri. V. La 12 ore, M. 8. Regele, care este primit la intrare de biurou- rile Adunărilor și de miniștri, va intra în sala ședințelor Adunărei, precedat de casa Sa civilă și mi- litară, și Se va urca pe Tron, în- congiurat de miniștri. — Casa ci- vilă și militară a M. S. Regelui se așe^ă din’apoia Tronului. Locul liber -se ocupă de oficiări! superiori. VI. M. S. Regele, după cetirea Me- sagiului de deschidere, părăsesce sala Adunărei, și Corpurile legiui- t6re proced îndată la începerea lucrărilor, pentru care D-nii sena- tori trec la localul Senatului. VIL Biletele de intrare în sala Adu- nărei pentru acestă di, se vor da D-lor senatori și D-lor deputați prin președinția consiliului miniș- trilor. Biletele pentru tribuna diplo- matică se vor da de către D. mi- nistru al afacerilor străine, care face și invitațiune D-lor represen- tanți ai Puterilor străine, spre a asista la acestă solemnitate. Biletele pentru tribuna oficială și cea publică, se vor da tot prin președinția consiliului miniștrilor. CASELE DE CREDIT AGRICOL DIN ȚERĂ Județul Roman. ACTIV. Situațiune sumară pe luna Septembre 1882. PASIV. Lei Lei Casa ... ............................... Efecte scomptate.......................- împrumuturi garantate cu efecte de Stat. . Efecte publice............ împrumuturi pe amaneturi.... Mobilier.................. Imobil................................... Cheltueli de administrație............... Diverse compturi debitdre................ Total . . Administrator, Gk. Morteun. 144,225 5,775 500 150,500 Capital . .......................... Fond de reservă .................... Compturi curente ......... î . Dobândi și beneficii diverse Diverse compturi creditore.......... Total . 150,000 500 Secretar-comptabil, 1.1. Stroesco, 150,500 16 (28) Octombre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2851 DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului). Gair, 26 Octombre. — Ali-bey-Rușdi a mărturisit dinaintea comisiunei de urmărire că, în timpul revoltei, pri- mise ordinul d’a da foc palatului jus- tiției din Alexandria; nu s’a supus dar a asigurat că executase ordinul. Araby arată atunci o mare satisfacție. Londra, 26 Octombre. — The Times Zice că Englitera va restrânge mai cu- rând de cât să mărescă autoritatea Turciei în Egipt. Englitera fiind răs- pun^Letore de buna administrare a E- giptului și trebuind a protege intere- sele străinilor, trebue pentru acesta ca direcția financelor egiptene să fie u- nică. The Times nu se îndoesce de în- țelegerea Franciei cu Englitera în a- cestă cestiune. ■ Londra, 26 Octombre. — (Sera). — Camera lorzilor și Camera comunelor afi votat mulțumiri armatei și mari- nei pentru frumosa lor conduită în ex- pedițiunea din Egipt. La Camera lorzilor, lordul Granville, răspunzând la interpelarea marchisului de Salisbury asupra afacerilor egipte- ne, Zice că a^i pdte numai să declare că intențiunea Engliterei este d’a men- ține pe Kedivul Tevfik-pașa ca șef al Statului în Egipt. Belgrad, 26 Octombre. — Șeful par- tidului radical a cerut o audiență par- ticulară regelui Milan spre a ’i aduce expresiunea sentimentelor de devota- ment a radicalilor. M. S. Fa primit a^i. Berlin, 26 Octombre. — Alegerile de al duoilea grad pentru Landtag. — La Berlin chiar toți candidați! pro- gresiști afi fost aleși cu majoritate de ³/₄ de voturi contra conservatorilor. Asupra celor 376 alegeri cunoscute până acum se socotește: 130 conser- vațorl, 42 conservatori independenți, 79 din centru, 53 naționali liberali, 17 secesioniști, 32 progresiști, 3 hanovresi, 11 polonesi, 2 danesi, 5 din grupa li- berală, 2 fără nuanță determinată. Prin- tre aleși se află D-nii Maybach, mi- nistru al lucrărilor publice, generalul Kameke, ministru de resbel, și D. Lu- cius, ministrul agriculturei. Pesta, 26 Octombre. — Budgetele administrației civile a Bosniei și Her- țegovinei pentru 1883, împărțit a^i ce- lor duoe delegațiuni, se socotesce prin 7,217,819 florini în venituri și 7,039,819 florini în cheltueli, de unde provine un excedent de venitui.1 de 178,000 florini. Printre cheltueli figureză 239,500 flo- rini pentru construirea și întreținerea căilor de comunicație, 162,503 florini pentru culte, 91,889 pentru instrucția publică, 251,034 florini pentru cheltu- ielile militare și 1,114,475 pentru gen- darmerie. Prevederile veniturilor sunt: 2,250,000 florini pentru dijme, 600,000 florini pentru income-tâx, 247,000 flo- rini pentru impositul asupra oilor, 702,000 florini pentru vămi, 1,896,000 florini pentru tutunuri, 867,135 florini pentru sare, 43,000 florini pentru drep- turile de axis și 300,000 florini pen- tru timbre și înregistrare. Pesta, 26 Octombre. — împăratul, primind delegațiunile austriacă și un- gară, a pronunciat un discurs în care a relevat cu o vie satisfacție că ra- pfirtele Austro-Ungariei cu tote cele- alte puteri sunt forte amicale. El a Zis că în afacerile egiptiane guvernul șefi s’a silit d’a susține ten- tativele făcute în vederea unei înțele- geri și d’a face a valora cu cabinetele amice interesele Europei în acestă ces- tiune. „Acordul Europei menținut pâ- nă a$i, în virtutea legei din 8 Aprilie 1881. Județul Dolj. 1. Via dupe moșia Domneasca, din comuna Simnicu, în mărime până la 1 pogon și 251 stânjeni patrați, arenda- tă pe periodul 1880—1885, cu lei 10, bani 50, garanția provisorie lei 21. 2. Via dupe proprietatea Bobelea, situată la Carabeba, comuna Pelesci, fostă pendinte de monastirea Bucovețu, în mărime până la 3 și jumetate po- gone, învecinată la mia^â-nopte cu o părăsitură și cu via lui Ilie Gabrovenu, la resărit cu via lui Mitu Georgiu, la mia^ă-^i cu viile lui Dincâ Popescu și Ilie al Drăguței și la apus cu via lui Scarlat Stăncescu, arendată pe perio- dul 1879—1884, cu lei 30, garanție provisorie lei 60. Județul Gorj. 3. O silisce din orașul, Tergu-Jiu, fostă pendinte de schitul Lainici, avend și o casă pe densa, în întindere până la 323 stânjeni patrați, din cari s’aiî cotropit de către D. loan Romanescu, ca 44 stânjeni patrați, învecinată la resărit cu D. loan Roinanescu, la apus cu drumul ce merge la Islaz și D. lon- cică loan, la mia^â-nopte cu D. lancu Zătreanu și la mia^ă-^i cu D. Alecu Urechescu, nearendată, garanție pro- visorie lei 30. 4. Locul de arătură cn pădure nu- mit Puza sah Dumbrăvița, fost pen- dinte de monastirea Tismana, în mă- rime până la 39 pogdne și 3,309 stân- jeni patrați, din care până la 9 po- gone și 4,623 stânjeni patrați pădure, situat afară din raionul comunei Ro- șia și Rovinari, plaiul Jiu, învecinat la Nord și Vest cu proprietatea D-lui Zamfir Bălteanu și cu Gârla-Oncioia, la Sud cu proprietatea D-lui Arfir Crăsnaru și la Est cu locurile moșne- nilor Rovinari; tote servă ca grădină de zarzavaturi, arendat împreună cu moșia Statului numită Moii, pe perio- dul 1880—1885, garanția provisorie lei 1,245. 5. Locul de arătură cu pădure nu- miit Balta saiî Crivina, fost pendinte de monastirea Tismana, în mărime până la 23 pogone și 517 stânjeni patrați, din care până la 5 pogdne și 844 stân- jeni pădure, situat pe moșia Statului Hobița saiî Borosceni, din comuna Bră- diceni, plaiul Vulcani, învecinat la Nord, Est și Sud cu pământurile moș- nenilor Cătunului Drăgoesci și la Vest cu rîul Bistrița, care ’l desparte de pădurea Statului, arendat cu moșia Statului Hobița saiî Brosceni, pe pe- riodul 1878—1883, garanția proviso- rie lei 470. 6. Livedea de pe proprietatea Statu- lui Boroșteni-Hobița, situată în comuna Brădicenii, plasa Vulcan, afară din re- ionul comunei, având întinderea tota- lă până Ia un pogon și 3,914 metri pătrați, acoperită mai tdtă de pădure măruntă, fostă pendinte de monastirea Tismana, învecinată: spre Nord cu li- vedea moșnenului Brădiceanu, Barbu Dobrotă; spre Sud cu livedea moșne- nului Brădicenu, Stanca loan Semea- nu, la Est cu pământurile delimitate însurățeilor de cari se desparte prin- tr’un drum natural, arendată cu mo- șia Statului Hobița saiî Brosceni! pe periodul 1878—1883, garanție pro- visorie 36 lei. Județul Romanați. 7. O casă de zid cu 3 camere și o intrare cu mai multe dependinți, situa- te tote pe un teren care are o lungi- me până la 51 m. 50 cm. și o lățime de 17 m. 90 cm., din orașul Caracal, mahalaoa Sf. loan, pendinte de Stat, învecinată Ia Est cu strada ce le des- parte de loan Rădulescu, la Vest cu Marcu Alexe, Ia Nord cu Constantin Dumitru și la Sud cu casele lui lan- cu Zaman, închiriată pe periodul 1881 — 1883, cu lei 61 pe an, garanție prbvisorie lei 122. 8. Locul de arătură pe care în tre- cut a fost vie, situată pe moșia Coco- rășci, în mărime până la 3 pogone și 932 stânjeni pătrați, fostă pendinte de monastirea Mamu, sjtuat Jn delul Co« 16 (28) Octombre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2857 man, pe moșia Cocorăștii, proprietate a D-lui Florea Mojai, învecinat de td- te părțile cu locurile de muncă ale a- cestei moșii, arendat împreună cu lo- curile de mai jos sub No. 9 și 10 pe periodul 1882—1883, cu lei 60, garan- ție provisorie lei 100. 9. Locul de pășiune situat pe moșia Cocorăscil, pe delul numit Bechi, pro- prietatea D-lui Florea Mojai, în mări- me până la 11 pogone și 44 stânjeni pă- trați, fostă pendinte de monastirea din- tr’un Lemn, învecinat la Nord cu viile locuitorilor Maria Moca văduva, loan Stan Cărloganu și Tița Dumitriu, a- vând acestă lăture lungimea până la 94 stânjeni, la Sud cu locurile sterpe ale proprietăței și cu via lui Marin Scarlat din Mogoșeșci, avend acestă lăture o lungime până la 128 stânjeni, la Est cu locurile de muncă tot ale proprietăței, având acestă lăture o lun- gime până la 126 stânjeni și la Vest cu viile proprietăței, având acestă lă- ture o lungime până la 108 stânjeni, arendată împreună cu locurile de la No. 8 și 10 pe periodul 1882—1883. garanție provisorie 331 lei. 10. Locul de arătură pe care în tre- cut a fost vie, situat pe moșia Coco- răsci, în delul Bechi, proprietatea D-luI Florea Mojai, în mărime până la 6 po- gone și 491 stânjeni pătrați, fostă pen- dinte de monastirea Brânco veni,învecinat la Nord cu via D-lui Carianopolu, la Sud cu viile proprietăței Cocorăsci, la Est cu locurile de muncă ale moșiei și la Vest cu drumul delului, arendată îm- preună cu locurile de la No. 8 și 9, garanție provisorie lei 175. 11. Locul viei numită Hotărani, din orașul Caracal, mahalaoa Sf. Nicolae Brătnlesci, în mărime până la 4 po- gone, fost pendinte de monastirea Ho- tărani, învecinată la Est cu șoseoa Co- rabia și parte cu locul lui Gr. Berchi- ță, având acestă lăture lungimea până la 150 metri, la Vest cu casele și lo- cul D-lui C. Slăvescu, având acestă lăture lungimea până Ia 150 metri, la Sud cu viile Logofătului Roșianu, având acestă lăture lungimea până la 136 metri și la Nord cu ulița care o desparte de D-nii frați Speriatu, neîn- chiriat, garanție provisorie lei 250. 12. Moșia numită Comăncica, com- pusă din duoe curele, din hotarul Co- măncica, șituată în comuna Deveselu, plasa Ocolul, fostă proprietate a D-lui Nae Brătășeanu iar a^I a Statului, în apropiere de orașul Caracăl, și având întinderea: o curea până la 21 pogo- ne și 1,159 stânjeni pătrați, altă cu- rea până la 5 pogone și 3,145 stân- jeni pătrați, sad în total ambele cure- le însumând 26 pogone și 4,304 stân- eni pătrați, prima curea șe învecines- ce: spre răsărit cu D. Alecu Constan- tinescu, spre apus cu A. Fotescu, iar la capete cu pogon ele primăriei. Secunda curea se învecinesce: spre resărit cu Dumitrache loan, spre apus cu D. Radu Mitrică Rafael, iar la ca- pete tot cu pogonele primăriei, aren- dată pe periodul 1881—1886, cu lei 240 gaanție provisorrie, lei 480. 13. Partea de moșioră din hotarul Dobrun, situată în plasa Oltului-de- Sus, comuna Dobrunu, compusă din 2 curele, fostă proprietate a D-luI Nae Brătășeanu, iar a^i a Statului, și a- vând întinderea: o curea până la 17 pogone și 4.630 stânjeni pătrați, altă curea până la 13 pogone și 4,873 stân- jeni pătrați, saii în total însumând am- bele [curele până la 31 pogone 4,492 stânjeni pătrați; pe acestă din urmă curea se află și puțină pădure, se înveci- nesce: prima curea spre resărit cu D. Bră- tășeanu loan Toma, spre apus cu D. Bră- tășeanu Ștefan, iar la capete cu deli- mitarea locuitorilor, secunda curea; spre resărit tot cu Brătășeanu loan Toma, spre apus tot cu Brătășeanu Ștefan, iar la capete tot cu delimita- rea locuitorilor, arendată pe un an, de la 23 Aprilie 1882—1883, cu lei 130, garanție provisorie lei 260. Județul Vâlcea. 14. Via din delul Oltului aflată în condițiuni bune, în mărime până la 7 pogdne, din comuna Drăgășani, fostă pendinte de monastirea Bistrița, înve- cinată la răsărit cu via D-lui Laho- vari și Govora, la apus cu drumul delului, la me^ă-nopte cu via D-lui Dimitrie Simulescu, numită Ștefu și la me^ă-^i cu via D-lui loan Marcoci și via D-lui Gherase numită Govora, arendată pe periodul 1882—1883, cu lei 1,200, garanție provisorie lei 2,400. 15. Via din cătuna Lunca, comuna Ocna, fostă pendinte de monastirea Bistrița, în mărime până la 14 pogd- ne și 152 stânjeni pătrați, din care până Ia 3 pogone vie, jumătate pogon plopi mari și răstul de 10 și jumetate pogone livede, cu puțini pruni, ogra- dă, crâng și loc arabil, având și o ca- să' ruinată, se învecinesce la răsărit cu proprietatea eforiei numită Titiriciu, la apus cu Nică Asprică și cu livedea monastirel Surpatele, la me^ă-nopte tot cu proprietatea eforiei numită Ti- tiriciu, și la me^ă-^i cu preotul Cons- tantin Rădulescu. Acestă vie fiind arendată pe perio- dul 1880—1885 împreună cu cele 2¹ pământuri de mal jos, sub litera b. c., cu suma de le. 260, vîndarea se pote face și într’un singur corp după cum s’a a rendat și în trei părți separate după cum Sunt, garanție provisorie pentru corpul întreg Iei 829, iar numai pen- tru vie lei 510. b) Pământul de arătură cu livede și pomi numită la Temnița-Arestului saiî Feroia, din cătuna Lunca, comuna Oc- na, fostă pendinte de monastirea Bis- trița, în mărime până la 7 și jumăta- te pogone, învecinat la resărit cu cas- lui Dumitrică Diaconu și Ștefan Ma- rinescu, la apus cu temnița Ocnei, la me^ă-^i tot cu Stefau Marinescu și Dumitrică Diaconu și la me^ă-nopte cu D. lancu Lupescu și Victoria Voi- nescu, garanție provisorie lei 265. c) Pământul de islaz, din cătuna Lun- ca, comuna Ocna, fost pendinte de mo- nastirea Bistrița, în mărime până la 2 pogdne, învecinat la răsărit cu Cnrcu- lești, la apus cu drumul mare, la me- ^ă-^i cu Ghiță Panait și Nestoresci și la me^ă-ndpte cu drumul mare, garan- ție provisorie lei 50. 16. Via din delul Ocna sub delul mori, comuna Ocna, fostă pendinte de episcopia Râmnicu, în mărime până la 3 pogone, din care ca un pogon și ju- mătate vie, iar restul livede și puțin crâng, învecinată la răsărit cu drumul ce merge la Baiofca și lorgu Bădescu, la apus cu Nae Xenu, la me^ă-^i cu drumul Târgului și la metjă-nopte cu loniță Popescu și Mihal Câlcă, aren- dată pe periodul 1880—1885, cu lei 40 garanție provisorie lei 80. 17. Livedea numită Valea-Goi, din târgul Ocna, mahalaoa Ocnița, fostă pendinte de monastirea Horezu, în mă- rime până la 14 pogdne și 328 stân- jeni patrați, compusă din locuri de a- rătură, livede, crâng și puțină sădire de pruni și nuci, învecinată la resărit cu Panait loan Rusu, Nicolae Panduru, Marin Stan Văduva și cu drumul ma- halalei Țeica, despre apus cu drumul Glămbocata și moștenitorii Marii lui Dumitru Diaconu, despre me^ă-^i cu Panait I. Rusu, Păunica Panaioteasca și Constantin Petraru, despre me^ă- nopte cu proprietatea bisericei Țeica, prin scurgerea apei de la fântâna din deal și cu Constantin Petraru, arenda- tă pe periodul 1878—1883, cu lei 80 pe an, garanție provisorie lei 160. 18. Livedea din dealul Maicilor, co- muna Ocna, fostă pendinte de monas- tirea Dintr’Un-Lemn, în întindere până la 11 pogone, din care ca 9 pogdne livede, iară restul acoperit cu mără- cini, învecinată la răsărit cu părîul și moștenitorii lui Nicolae Antoniu, des- pre apus cu drumul și cu Costache Mateiiî Bălțatu, despre me^ă-^i cu preotul loan Mateescu și Niță Ignat Tomescn și despre me^ă-nopte cu Chi- vu Dincă Surcel, arendată pe periodul 1880—1885, cu lei 80 pe an, garanție provisorie lei 16Q. 2858 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 16 (28) Octombre 1882 19. Livedea din cătunul Valea-Răi, comuna Ocna, fostă pendinte de schi- tul Dintr’Un-Lemn, cu câți-va pruni și puțin crâng, în mărime până la 4 Eogdne, învecinată la resărit cu via •-lui căpitan Avrămescu, numită Fe- deleșu și Ezeru, la apus cu preotul loan Duhovnicu, la mețlă-^i cu isla- zul delimitat locuitorilor din cătunul Valea-Răi, la mețlă-n<5pte cu un loc al episcopiei Râmnicu; de acestă live- de mal aparține și un răsor de vie în- fundat, în mărime până la un sfert pogon, învecinat la resărit cu Sandu Diaconu, la apus cu Niță Nisipeanu, la me^ă-^i cu Ilinca Ion Noiulescuși la meqlă-nopte tot cu Niță Nisipeanu, arendată pe 1881, cu lei 25, acum ne arendată, garanție provisorie lei 50. 20. Locul viei din dealul Afânata, din comuna Rusănesci, fostă pendinte de episcopia Râmnicu, în mărime până la 7 pogdne și 520 stânjeni pătrați, învecinat la răsărit, apus, și me$ă- — „eⁿ!ⁿ> $ gr. plus. ~ genin, 4 gᵣ. ₚiᵤₛ. — Senin, 4 gᵣ. piᵤₐ> — Senin, 9 — Senin, gr. plus. “ Nor, 6 gr. pjₙₐ. ~ Nor, 6 gr. ₚₗᵤ₈. - Nor, 6 gr. ₚiU₈. Rîu-Vadului. — Senin, 5 Novaci. DrăgășanI. Pleșoifi. T.-Jifi. Măgurele. Zimnicea. Roșiori. Bălăci. Alexandria. Giurgifi. Slobozia. Călărași. Oltenița. Budesci. Urzieeni. Ferbinți. Domnesci. Ploesci. T.-Vestei. Mărgineni. FilipescL . gr. plus. — benin, 4 gᵣ, piU₈. ~ âeⁿⁱⁿ4 ³ gr- pl“s> - Nor; 7 gr. ₚₗₐg -Semn, 4 gᵣ. ₚiU₈. - Nor, 4 gr. ₚₗᵤₐ. — Semn, 4 gᵣ. ₚiᵤ₈. ~ gt- Plus- — Ceța, 3 gᵣ. ₚiᵤₛ. “ 4 gr. ₚiᵤ₈. ~ „gr. plus. ®eⁿⁱ.ⁿ’ $ gr. plus. — Seuin, 5 gᵣ. plU₃. — benin, 5 gᵣ. ₚiU₈. ~ gr< Plt¹⁸’ — £eîa, 4 gr. plug. ~ Nor, 3 gr. ₚiu₈. — Senin, 4 gr.pl. — Senin, 4 gᵣ. piᵤₐ. — Senin, 5 gᵣ. ₚiU₈. - Senin, 2 gᵣ. ₚlᵤ₈. „ ~ Semn, 5 gr.plus. V.-Calugaresca. Semn, 6 gᵣ. ₚiᵤ₈ (7x1^ “ Senin, 7 gr.’pluS.’ ~ M⁰¹"’ O gr' PIUS" ~ Nor, 8 gr. piᵤₛ. — Semn, 9 gᵣ. plus. - Semn, 4 gᵣ. plus. — Senin, 4 gᵣ, plᵤₛ. Nor, 7 gr. ₚiuS. — Senin, 1 gᵣ. piᵤₛ. Semn, 1 gr. plus. — Semn, 0 Văleni. Urlați. Mizil. Câmpina. Sinaia. Predeal. Buzăfi. Pârscov. Pătârlage. R.-Sărat. Balta-AIbă Focșani. Odobesci. Adjud. T.-Ocna. Panciu. Moinesci. Sascuut. Bacău. Buhuși. Piatra. Neamțu. Roman. Pașcani. Botoșani. Dorohoiu. Mihăileni. Hârlău. Fălticeni. T.-Frumos. Iași. Vasluifi. Codăesci. Huși. Drâncenl. gr. plus. Senin, 6 gᵣ. plug. — Senin, 7 gᵣ> plᵤₛ. — Senin, 5 gᵣ. ₚlUg. - Variabil, 5 gᵣ. ₚₗᵤₐ. “ Nor, | gr. plus. — Nor, 3 gr. piUg. Ît Ur« ’ 1 gr. minus. — Nor, 6 gr. ₚlUg. — Variabil, 5 gᵣ. ₚiᵤₐ. Variabil, 8 gr. plus. — Senin, 0 gᵣ. plug. ^reⁿ’ⁿ\, $ gr. plus. ~ 5°r’ e S' Plus-4 ^⁰T’ $ gr. plus. Șeⁿîⁿ’ gr. plus. — Senin, 1 gᵣ, plug. - Ceța, 4 gr. ₚiU₈. - Nor, 4 gr. piᵤ₈. — Nor, 4 gr. ₚiuS. - Nor, 4 gr. ₚₗᵤₛ. - Nor, 6 gr. ₚiU₈. - Nor, 6 gr. ₚₗᵤ₈. - Nor, 6 gr. ₚiₒₛ. — Nor, 5 gr. ₚiᵤₛ. - Nor, 6 gr. piᵤ₈. 2864 MONITORUL OFICIAL Al ROMÂNIEI 16 (28) Octombre 1882 Mărășesci. — Variabil, 5 gᵣ piU₈> Fălciu. N°r, ⁴ gr. plᵤₛ Bârlad. =— Nor, 5 gr. plus. Tecuciă. — Senin, 6 gᵣ> plus. Ivesci. — Nor, 8 gr. plu₈. Podu-Turculul. Variabil, 6 gᵣ ₚjᵤ₈ Galați. — Senin, 10 gᵣ. plus. Brăila. — Senin, 8 gᵣ< ₚ)ᵤ₈ Macin. — Senin, 5 gr. plus. Isaccea. — Variabil, 7 gᵣ. ₚjU₈ Tuleea. — Variabil, 7 gᵣ> ₚțᵤ₈₋ Sulina. — Nor, 7 gᵣ. piU₈₋ Bab ag. — Variabil, 7 gᵣ< ₚ)ᵤ₈> Mangalia. — Nor, 8 gᵣ. ₚ)U₈ᵢ ma- rea calmă. Mahmudie. — Nor, 6 gr. plus. Constanța. — Nor , 8 gr. plus , ma- rea calmă. Medjidie. — Nor, 7 gr. plus. Cerna-Vodă. — Senin, 2 gr. plus. Ostrov. — Senin, 4 gᵣ. plus. Hârșova. — Nor, 7 gr. plus. Cara-Omer. — Variabil, 7 gᵣ. piᵤₐ Eski-Kili. — Nor, 6 gr. plus. Stefănesci. — Nor, 5 gr. plus. SCHIMB SI COMISION FRAȚII BENZAL 41bⁱB STRADA LIPSCANI, 41bⁱB CURSUL BUCURESCI Pe ^ioa de 15 Octombre 1882, ora 4. EFECTELE Cump. Vînd BULETINUL FINANCIAR (Serviciul agenției Havas) 26 Octombre 1882. Cursul de Paris. Cursul Cursu