No. 158 unjnumer 25 bani^ ^Duminică, 10 (22) Octombre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-DECI și Ș^SE lei; ȘESE LUNI, 20 lei (AntSiu Aprilie și ântâiu Octombre) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-DECI UTERE TREI-DECI BANI (Inserarea n-a și mal departe, 20 b. linia) Publieațiunile judiciare se plătesc: P&nS la cind-deoi linii, 51eî; mai mar! de 60 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în ele se pl&tesc deosebit, ca și publicațiunile» după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale locale. SCRISORILE NEFRANOATE SE REFUSA Inserțiiuxile si reclamele se plătesc: Prima inserare,60 b, linia; a II și mal departe, 80 b.linia. Citațiunile de hotărnicie, linia de 30 litere, 60 bani» Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă. SUMAR PARTEA OFICIALA. — Președinția consi- liului de miniștri: Comunicare. Ministerul de interne: Decrete.— Rapdrte.— Prescurtări de decrete. Ministerul de justiție. — Prescurtare de decret. Ministerul de finance- Prescurtări de decrete. Ministerul agriculturei, comerciului și lucră- rilor publice : Decret. — Prescurtare de decret. Decisiuni ministeriale. PARTEA NEOFICIALA. — Raportul D-lui dr. Felix asupra congresului internațional de igienă și demografie. — DepeșI telegrafice. Anunoiuri ministeriale, judiciare, adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 9 Octombre 1882. PREȘEDINȚIA CONSILIULUI MINIȘTRILOR D. colonel N. Dabija, ministrul secretar de Stat la departamentul • lucrărilor publice , întorcOndu-se din concediu, înceteză de astă-^.1, 9 Octombre, inteiimul ministeru- lui lucrărilor publice, cu care a fost însărcinat D. D. Sturdza, mi- nistrul secretar de Stat la depar- tamentul afacerilor străine, prin decretul regesc sub No. 2,228, din 23 August. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la de- partamentul de interne, sub No. 15,735; Pe baza art. 71 din legea co- munală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Inotești, din județul Prahova, se disolvă pentru motivele expuse în sus-citatul raport. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne este însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Bârlad , la 5 Octombro 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, G. Chițu. No. 2,522. Raportul D-lu“ ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Prahova me însciințeză că membri consiliului co- munei rurale Inotești s’au abătut din calea datoriei lor, penjend prestigiul ce trebue să conserve ca aleși al co- munei, prin faptul că chiar în localul primăriei ah comis acte arbitrare și de violință contra locuitorilor comunei, pentru cari snnt dați judecăței corec- ționale. Administrațiunea comunei neputend fi lăsată în mâinile unul consiliu care prin asemenea fapte s’a făcut nedemn de misiunea sa, vin, cu profund res- pect, a ruga pe Majestatea Vostră ca, pe baza art. 71 din legea comunală, să bine-voiască a aproba disolvarea lui și a semna anexatul proiect de decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestățel Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat Ia departamentul de interne, G. Chițu. No. 15,735. 1882, Octombre 1. CAROL I, Prin grația Iul Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departa- mentul de interne, sub No. 15,736; Pe baza art. 71 din legea co- munală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Telega, din județul Prahova , se disolvă pentru motivele expuse în sus-citatul raport. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne este însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Bârlad , la 5 Octombre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, G. Chițu. No. 2,523. Raportul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Prahova 'mi raporteză că consiliul comunei rurale Telega s’a constatat abătut de la da- toriile sale prin faptul următor : In anul 1881, alocase în budget ta- xe pentru vitele ce se vor tăia în co- mună , însă comitetul permanent, gă- sindu-le defavorabile comunei, nu le-a aprobat. Consiliul comunal, fără a ține compt că aceste taxe ah fost respinse, forme- ză condițiunî pentru arendarea lor, le trămite comitetului permanent, care crezând că ele sunt autorisate, le a- probă și apoi fără licitațiune le aren- deză, împreună cu taxa gazului, pe o neînsemnată sumă. MONITORUL OFICIAL AL RO 10 (22) Octombre 1882 Acest consiliu merge și mal departe cu reua sa credință , după ce obține aprobarea budgetului scdte în arendare cele-alte venituri comunale, și prin duoe procese-verbale, Invocând nepre- sentare de amatqrl, fără ca în realita- . te să fi dispus publicarea arendărel a- cestor venituri, admite propunerea fă- cută de un D. I. Constantinescu și în- cuviințezâ a i se arenda veniturile pe suma cât acesta oferise fără nici o al- tă disposițiune. Din cele expuse, resultând că acest consiliu lucrăză contra intereselor co- munei, vin, cu profund respect, a ruga pe Majestatea Vostră ca, pe baza art. 71 din legea comunală, să bine-voiască a aproba disolvarea lui și a semna a- nexatul proiect de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, f Sire. Al Majestăței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat - la departamentul de interne, G. Cliițu. No. 15,736. 1882, Octombre 1. Prin Înaltul decret regal, cu No. 2,529, din 7 Octombre 1882 , du- pă propunerea făcută, prin raport, de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. Gheorghe Emanoil Ciudin este nu- mit prefect Ia județul Suceava, în locul vacant. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,527, din 5 Octombre 1882, după propunerea făcută, prin raport, de același D. ministru, epitropia spi- talelor casei Sf. Spiridon din Iași, este autorisată de a primi dona- țiunea • ce face D. Costache Negu- ră, în sumă de lei 6,000, sub con- dițiunile coprinse în declarația sa că pe cât va fi în viueță să i se plă- tescă procente de 6 la sută, iar du- pă încetarea sa din viueță , pro- centele ce va produce acel capital să se întrebuințeze petru înzestra- re la măritarea fetelor orfane din institutul Grigorian. Cu acei bani .donați de D. Negu- ră, epitropia va cumpera rentă a Statului pe care o va depune la casa de consemnațiuni, întrebuin- țând numai procentele la îndepli- nirea acelor condițiuni din actul de donație, fără a înstreina veri-o dată fondul donat. ' MINISTERUL DE JUSTIȚIE M. S. Regele, cu ocasiunea tre- cere^ prin Tecuciu , a bine-voit, prin înaltul decret, cu No. 2,525, a /gracia de restul închisore! ce aii a mai suferi, pe sese condamnați din penitenciarul din Focșani, și a nume : Petrea Dobrea Congher, Elena Dinu, Nicolae Popa, Nicolae Jiami, Sava Buturugă și Nicolae Mircea. MINISTERUL DE FINANCE Prin înaltul decret regal, cu No. 2,510, din 1 Octombre 1882, du- pă propunerea făcută, prin raport, de D. ministru secretar de Stat la departamentul de fînance, D. 0. E. Caligari se numesce în funcțiunea de cap al biuroului contribuțiuni- lor directe, în locul D-lui M. Sto- ianescu, trecut în funcțiunea de inspector financiar. Prin înaltul decret regal, cu No'. 2,528, din 5 Octombre 1882, după propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul No. 38,472, sunt revocați, pe ^ioa de 1 Octom- bre, din serviciul de controlori și agenți de urmărire, D-nii: Toma Stătescu, Em. Gheorghiu, M. PopovicI, B. A. Paleologu, Gr. Stă- tescu, G. Pastia, P. Tetoianu, V. Pro- topopescu, D. Trifan, I. Tomșa,- I. lol- lea, Anastase Botez, Const. Grecin- schi, Sebastian Grecianu, loan Mardari, C. I. Rovinaru, loan Bontaș, A. Măi- cănescu , Petru Florea, I. Burileanu, Scarlat Fallon, Ștefan Vladoianu, V. N. Căplescu Pdenarn , N. Marinescu, Ștefan Vasilescu, Dim. Vlădescu, C. Nicolau, Ștefan Protopopescu, I. Ghi- dionescu, I. Nour, N. Vameșu, G. Ni- colescn, Const. Stancov, Em. Budiș- teanu, Filip Aur, I. G. Popescu, Petru Mareș și Sava Liculescu. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, L'a toți de faciă și viitori, sănetate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul agriculturei, comerciu- lui și lucrărilor publice, cu No,. 13,425 ; Având în vedere legea și regu- lamentul pentru înființarea bur- selor de comerciu, cum și statutele societăței mijlocitorilor de schimb și mijlocitorilor de mărfuri, Am decretat și decretăm: Art. I. D. Barbu Voinescu se numesce mijlocitor de mărfuri la bursa de comerciu de pe lângă camera de comerciu a circumscrip- ției V, cu reședința la Bucuresci. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul agri- culturei, comerciului și lucrărilor publice este însărcinat cu execu- tarea presentului decret. Dat în Bârlad, la 5 Octombre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat ad- interini la departamentul agricul- turei , comerciului și lucrărilor publice, D. Sturdza. No. 2,516. Prin înaltul decret regal, cu No. ‘ 2,515, din 4 Octombre 1882, după propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departamentul agriculturei, comerciului și lucră- rilor publice, D. C. M. Mironescu, inginer ordinar clasa II, pedagog- repetitor la scola de poduri și șo- sele din Bucuresci, se numesce la acea scolă în postul de profesor de geometrie,, de posițiune și sta- tica grafică. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea ministerială, eu No. 39,449, din 8 Octombre 1882, D. G. C. Garoliean, fost funcționar la înalta curte de casațiune și justiție și oficiâr civil la culoreâ de Negru, este numit impiegat de cancelarie în serviciul ex- iO (22) Octombre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2771 terior al vămilor, în locul D-lul C. Enaceanu, pus în disponibilitate. Prin docisiunea cu No. 15,821, din 2 Octombre 1882, D. Constaadin 'C. Bălăceaau, actualul copist, s’a numit în funcțiunea de verificator în servi- ciul casei de depuneri și consemna- țiunl, în locul D-lul I. Stefănescu, de- misionat, pe ^ioa de 1 Octombre 1882. Prin decisiunea D-lul ministru fi- nancelor, cu No. 9,242, din 30 Sep- tembre a. c., sunt confirmați în postu- rile mai jos aretate, personale urmă- tdre numite de regia tutunurilor, pre- cum urmeză : D. Eusebe Demâtrescu, verificator pentru tutunuri, în județul Vlașca; D. N. Niculescu, representant al an- trepositarilor județului Romanați; D. Ion Ghețu, revisor pentru tutu- nuri, în județul Suceava; D. Gheorghe Ene, guard călare pen- tru paza fruntarielor, în județul Bo- toșani. PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 9 Octombre 1883. Raportul D-lul Dr. I. Felix, 'delegatul gu- vernului român la al patrulea congres inter- național de igienă și demografie, asupra acelui congres. Domnule ministru, Conformându-me cu însărcinarea cu care guvernul, academia română și pri- măria capitalei, m’aâ onorat, am asis- tat ca delegat al guvernului român, al academiei române și al primăriei o- rașului Bucuresci, la al IV congres internațional de igienă și de demo- grafie, ținut la Geneva sub înaltul patronagiâ al consiliului federal al El- veției, în timpul de la 4 până la 9 Sep- tembre 1882 și ve supun respectuos, D-le ministru, resultatul acestei mi- siuni. Congresul, la care aâ luat parte a- prdpe 400 membri, dintre cari igie- niștii și demografii cei mai însem- nați și represintanțil sciințelor auxili- liare ale igienei din cei mai iluștri, nu numai din Europa ci și din diferite state ale Americei, a fost deschis Ia 4 Septembre de către D. Dr. H. CI. Lom- bard, președintele comitetului de or- ganisațiune. După ce D. Schenk, mem- bru consiliului federal a salutat pe congres în numele confederațiunel El- vețiane, D. Heridier, președintele con- siliului de Stat al cantonului Geneva, în numele cantonului și D. Le Cointe, membru consiliului administrativ al municipiului Geneva în numele ora- șului, congresul a procedat la alege- rea biuroului, aclamând pe membrii comitetului de organisațiune ca Jmem- brii biuroului definitiv, anume pe D. H. CI. Lombard, nestorul medicilor Ge- nevei și bărbat distins prin erudițiune și prin publicațiunile sale medicale și demografice, ca președinte, D. Dr. I. L. Prevost decanul facultăței de medicină din Geneva ca vice-președinte, D. pro- fesor P. L. Dunant ca secretar general și alegând, conform unui us urban, câți-va președinți de ondre între care și pe delegatul D-vostre. După ce D. senator profesor H. Pachiotti, fostul președinte al congresului III interna- țional de igienă (Torino) a predat pre- ședenția D-lui H. CI. Lombard, unii dintre membrii congresului aii repuns la urările afabile de bună venire, ros- tite de autoritățile elvețiano. j-. Secțiunile s’aii constituit, aii ales a- semenea biurourile lor și pentru fie- care secțiune !un numer de președinți onorari de secțiuni, între care și pe co- legul meii D. medic principal Dr. Z. Petrescu, delegatul special al ministe- rului nostru de resbel. Ne fiind scopul acestui raport ca să descriii festivitățile splendide cu care autoritățile ospitaliere și unii cetățeni distinși ai Genevei au onorat pe mem- brii congresului, ve cer permisiune, D-le ministru, ca să trec Ia enumera- rea lucrărilor celor mai importante ale acestei consultațiuni internaționale, la Ia care am asistat. Nu ’mi a fost cu putință ale urmă- ri pe tote, căci programul lucrărilor fiind prea mare pentru scurtul timp al congresului, tote secțiunile aiî lucrat în același timp. Ordinea (jilei, făcută din ’nainte de către comitetul de orga- nisațiune, coprinde 7 cestiuni de dis- cutat în ședința generală, 58 în secți- uni, 4 demonstrațiuni și 6 conferințe în localul exposițiunel de igienă și de demografie. Voih trece peste cestiu- nile relative la igiena militară, asupra cărora D. medic principal Dr. Z. Pe- trescu, va face un raport special D-lul ministru de resbel. Dintre ceștiunfle tratate acea a „a- tenuațiunei virusului“ a slăbire! con- tagiului și a inoculărei virusului slă- bit, pentru a face organismul neprimi- tor pentru infecțiunea ulterioră prin virusul în forța lui naturală, a fost cea mai importantă. Marele învățat frances L. Pasteur a expus experimen- tele sale, făcute mai ântâiâ cu virusul cholerei găinilor, slăbit prin contactul cu oxigenul atmosferic, cele cu viru- sul cărbunelui (dalacului) executat de D-sa împreună cu D-nii Roux și Cham- berlain, resultatele inoculațiunei mi- crobului turbărei (a salivei dmenilor hydrophobi în urma mușcăturei câini- lor turbați) și în fine acele ale ate- nuațiunei microbului febrei typhoide la cai, din eare experimente reiese,$ că microbii (organismele active ale con- tagiului) devin mai virulenți daca sunt cultivați într’un mediii apărat în con- tra contactului aerului atmosferic și că ei devin mai puțin virulenți Maca li se dă ocasiune a) se propaga și în- mulți la accesul liber al aerului Ia temperatura de 30 până la 40° 0. Daca acest fapt se va adeveri, el va da loc la numerose întrebuințări practice și mai ales la inoculațiunea virusului slăbit prin cultivarea într’un mediii apropiat și prin altoirea repetată, pen- tru apărarea omului și a animalelor domestice în contra diferitelor bdie vi- rulente. Conclusiunile făcute de D. Pasteur cu dre-care reservă, nu se pot de-o-cam-dată considera ca lege, ele sunt combătute mai ales de D. Dr. R. Koch din Berlin și D. profesor Colin de la Alfort. In Italia, în Prusia, în Ungaria, unde dalacul vitelor este cu mult mai frecuent decât la noi precum și în Anglia, se controleză în momen- tul de faciă eficacitatea inoculațiuni- lor cu virusul slăbit al cărbunelui (da- lacului) și resultatele dobândite până astă-^i în Italia și în Prusia pare a confirma utilitatea lor, de vreme ce cele din Ungaria și Anglia nu sunt satisfăcetdre. A doua cestiune „contagiositatea phtisiei pulmonare din punctul de ve- dere al istoriei și al igienei publice" raportor D. profesor A. Corradi din Pavia, a dat loc la discuținni intere- sante, care de sigur vor îndemna pe unii experimentatori la studii ulterio- re și care ast-fel mai târziii vor pro- duce resultate practice. Descoperirea bacilului tuberculdsei, a germelui phti- siei pulmonare, prin D. Dr. R. Koch, consiliar al oficiului sanitar central al imperiului German, este încă prea nouă, abia unii cliniciști, familiarisați cn cer- cetări de aedstă natură, aâ avut ocasi- une a o verifica, ei n’aâ constatat până astă-^I daca și în care anume condiți- nni germenul bolel se transmite omu- lui prin intermediarul aerului atmos- feric saiî prin alt mod, cu tdte acestea igieniștii ah dedus până astă- In ^ioa de 4 curent, când era fixata Vulcan. --- Ploe, 3 gr. țiU8j Hârlăfi. ~ Nor, 1 gr. plng. licitația arendărel venitului cotăritului Severin. --- Nor, 7 gr. plus. Fălticeni. Nor, 1 gr. plug și cântarului, ne presentendu-se ama- Filiași. --- Senin, vent, 6 gr', plus T.-Frumos. - Nor, 2 gr. plus. torii a concura, s’a dispus a se ține o Craiova. --- Ploe, 4 gr. plug. Iași. --- Nor, 3 gr. pț. nouă licitație, pentru 7 Noembre, 1882. Calafat. --- Nor, 6 gr. piug Vasluiiî. - Nor, 2 gr. plug Se publică spre cunoscință generală, Cetate. --- Nor, 6 gr, piU8. Codaesci. Nor, 2 gr. pțU8. ca doritori să se presinte în sala pri- Slatina. --- Nor, 5 gr. piug. Huși. ~~ ^or ’ J gr. plus. măriei, în ^ioa indicată mai sus, orele Caracal. --- Nor, 4 gr. plus. Drănceni. ~ N°ri 2 gr. plus. 11 ante-meridiane, însoțiți de garan- Corabia. --- Nor, 3 gr. plusi Mărășesci. ~ S°r’ « Plus. țiile cuvenite, spre a concura. Bechet. --- Nor, 3 gr. piug. Fălciu. ~ ^°r’ ? pir*8' No. 3,201. 1882, Octombre 5. Pitesci. --- Nor, 4 gr._plag. Bârlad. --- Nor, 4 gr. plus. Prefectura județului Dolj. Găesci. --- Senin, 5 gr. plug. Tecuciiî. - Nor, 2 gr. pius. Perceptorul comunei Scaesci, din Argeș. --- Nor, 3 gr. pluS. ' Ivesci. --- Nor, 6 gr. pius. plasa Jiul-de-Sus, perind recepisele C.-Lung. --- Nor, 5 gr. plus. P.-Turcului. ~ Nor, 3 gr. piU8. casieriei generale cu No. 270 și 7,022, R.-Vâlcea. --- Senin}, 7 gr. plus. Galați. --- Variabil, 3 gr< piu8. în valore prima de lei 30, bani 3, și Cozia. --- Ceță, 6 gr. plus. Brăila. --- Plfie, 5 gr. plus. secunda lei 31, bani 80, versați casie- Horezu. --- Nor, 5 gr, plus. Macin. - Nor, 2 gr. plU3. riei generale în comptul taxei omorâ- R.-Vadulul. --- Nor, vânt, 7 «r fulus Isaccea. --- Nor, 5 gr. plU8. rei vitelor pe anul 1877 și 1879, se Novaci. --- Nor, 7 gr. plUs^ Tulcea. --- Plfie, 5 gr. plus. publică spre cunoscință publică, că DrăgășanI. --- Ceță, 5 ». plus. Sulina. --- Nor, 4 gr. plus. ori-cine le va găsi să le depună pre- T.-Jia. --- Nor, 9 gr. piuS. Babadag. --- Nor, 4 gr. plus. fecturei. Măgurele. --- Nor, 4 gr. plus. Mahmudie. Nor, vent, 7 gr. plus. No. 14,307. 1882, Octombre 5. Zimnicea. --- Ploe, 4 gr. piu8. Constanța. --- Nor, vânt, 6 gr. plus , Prefectura județului Olt. Roșiori. --- Nor, 5 gr. pius i Medjidie. marea înfuriată. --- In ndptea de 15---16 Septembre Bălăci. - Nor, 3 gr. piU8. j Cerna-Vodă. --- Nor, vent, 10 gr. plus.. 1882, s’a furat locuitorului Tache Mi- Alexandria. --- Nor, 4 gr. plug ’ Hârșova. --- Ploe, 5 gr. plus. cbăilescu, din comuna Dăneasa, plasa Giurgifi. - Nor, 5 gr' plug' Eski-Kili. --- Variabil, 3 gr. plus. Șerbânesci, un cal, în per galben, cdma Slobozia. - Nor, 2 gr. pfu8. Stefănesci. --- Nor, 5 gr. plus. în duoe părți și armasar. Călărași. --- Ploe, 5 gr. pias. --- Nor, 3 gr. plus. Prefectura publică pentru aflarea ca- Oltenița. --- Ceță, 3 gr. pius BULETINUL COMERCIAL lului și prinderea furului. Budesci. --- Nor, 2 gr. pțug. (Serviciul agenției Havas) No. 10,276. 1882, Octombre 1. Urziceni. --- Nor, 3 gr. plas. 20 Octombre 1882. Prefectura județului Neamț. Ferbinți. --- Nor, 4 gr. plUs. Marsilia. Fr. C. Pe teritorul comunei Bistricioara, din Domnesci. --- Nor, 4 gr. piug. Grâfi ghirca de Galați 100 chilograme --- --- plasa Piatra-Muntele, s’a pripășit un Ploesci. --- Nor, 4 gr. Piu8 Deto „ „ Brăila . . . deto --- --- bou, în per porumb, cdrnele țapușe și f.-Vestei. --- Nor, 5 gr.' piU8‘ Porumb cinquatin......deto --- --- cu furculiță la urechia stângă, în e- Mărgineni. --- Nor, 2 gr. DiUB Deto de Galați . •.....deto 17 50 tate de 3 i/2 ani. Filipescl. --- Nor, 5 gr. pias.' Orz de Galați........deto 16 --- Se publică spre cunoscință proprie- V.-Călugărescă. Senin, 4 gr nlu Deto de Brăila.......deto 14 50 tarului și presentarea lui Ia sus zisa Văleni. --- Nor, 8 gr. n,n3 Secară de la Dunăie.....deto --- --- comună, cu probele legale în termenul Urlați. - Nor, 5 L £ Ovăz de la Dunăre.....deto 16 25 prescris de legea poliției rurale. MM, - Nor 8 £ Fasole de Brăila.......deto 21 50 No. 11,911. 1882, Octombre 1. Jâmpina. --- Nor, 3 gr. piu8. Semânță de in de la Dunăre, deto --- --- Sinaia. - Nor, 2 gr. piD8. Rapiță de la Dunăre.....deto 34 --- Predeal. --- Nor, 4 gr. piu, Ravisons dela Dunăre. . • . deto 18 50 Buză*. -Nor, vânt,3 ‘ 1QS Londra. Parscovu. --- Nor, 2 gr pjd8 Grâfi ghirca de Brăila cuanter. 492 liv. 40 --- Pâtărlage. - Nor, vent,'2 gr. plus. Deto de Galați deto deto 40 --- R-Sarat. --- Nor, 4 gr. plus> Porumb de la Dunăre deto 480 liv. 34 --- Balta-Albă ---Nor, 3 gr. DinH Deto de Galați. . . . deto deto liv. 34 6 Focșani. --- Nor, 4 gr‘. plu8 Orz de Galați .... deto 400 liv. 21 --- MIȘCAREA MARITIMA A PORTURILOR Odobesci. --- Nor, 4 gr Deto de Brăila. . . . deto deto liv. 21 --- Galați, 8 Octombre. Adjud. -Nor, dgr*.^- Secară de la Dunăre . deto 480 liv. 27 --- Sosite : vaporul frances postai Delta, T.-Ocna. - Ploe, 4 gr. Deto de la Galați . . . deto deto liv. 27 --- din Constantinopoli, cu diverse măr- Panciu. - Nor, 2 gr. pius Anvers. Fr. C. furi. Bricul elen Nicolae, deșert. Moinesci. --- Ploe, 3 gr Secară de Dunăre . . . deto 24 50 Pornite : vaporul engles lohn-Dexon, Sascut. - Nor, 1 |r'. S’. „ de la Marea Nâgră deto 23 75 Brăila , cu cereale , pentru Gibraltar. Bacăii. -Nor,2gr Deto Polish de Odeeea deto 16 75 Bricul român Elisaveta, pentru Pirea, Buhuși. --- Variabil, 2 nlus Orz de Ia Dunăre .... deto 16 75 cu cherestea. PWr. -^,1’^ Orz de Odessa....... deto 15 --- Constanța, 8 Octombre. Neamțu. --- Ninsore, o er. Dlus. Semînță de in de la M.-Nig. deto 15 --- Sosite ; bricul elen Tercos, încărcat Roman. --- Nor, 2 gr F Giâîi Sandomirka 100 chilograme 26 75 cu cărămizi, pentru Odesa. Pașcani. - Nor, 1 gr.P^ Semînță de napi de la Dun. deto --- --- 2784 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 10 (22) Octombre 1882 BULETINUL FINANCIAR SCHIMB SI COMISION CASA DE SCHIMB (Serviciul agenției Havas) 20 Octombre 1882. Cursul de Paris. Cursul Cursu dilel din aju Eenta română 5% .... — — 90 — Nouile obligații 6° ₀ ale C.F.B. — — — — Acțiunile băncel Bomâniei. — — — — Credit mobiliar român . . — — — — Benta francesă 5%......... 116 65 116 60 Lose turnesol.............. 59 25 59 25 Cursul de Berlin. Obligațiuni vechi ale C.F.B. — — — — Oblig, căilor ferate române 60 — 60 — Obligații noul 6% ale C.F.B. 102 75 102 80 » , 5 % » . 99 30 99 20 împrumutul Oppenheim . . 108 — 107 90 Cursul de Londra. Acțiunile băncel Bomâniei .16 — 16 — împrumutul Oppenheim . . — — — — „ Stern................ — — — — Cursul de Viena. Napoleonul......... 9 475 9 485 Galbenul................... 5 65 5 66 Benta met. 50 o........... 77 50 77 40 FRAȚII BENZAL I. M. FERMO 41W STRADA LIPSCANI, 41bⁱ⁸ CURSUL BUCURESCI Pe ^ioa de 9 Octombre 1882, ora EFECTELE 27 STRADA LIPSCANI, 27 CURSUL BUCURESCI Pe ^ioa de 9 Octombre 1882, ora 4. ANUNCIURI PARTICULARE Epltropia așezămintelor Nifon- Mitropolitul. Se publică spre cunoscința generală că, la 25 Octombre viitor , orele 12, din ^i, se va ține licitație în cancela- ria administrației, strada 11 Iunie, (Fi- lâret), No. 2, pentru închirierea case- lor proprietăriceștî cu dependințe, fo- ișor și grădină, precum și arendarea he- leșteulul, aflate pe moșia Kiajna, pe termen de un an și jumătate, cu înce- pere de la 26 Octombre 1882 și până la 23 Aprilie 1884. No. 192. g—2 d. 1882, Septembre 25. 6% Oblig, de Stat convertite . . 6% „ căilor ferate Bomâne. 5% Bentă amortisabilă......... 5° o Benta Eomână Oblig, de pens. (3001.) dob. 10. fr. 7°/₀ Scrisuri fondare rurale . . . 5% „ . „ • - - 7°/o * . urbane.. . 60/o » » . • • 60 o ₙ a h • • 8°/₀ Impr. municipal Bueurescl. Impr. cu pr. Bucur, (bil. 20 1.). . Acțiun. băncel naț. a Bomâniei. Acțiuni Dacia-Bomânia......... „ ale soc. de cred,, mobiliar „ „ „ „ oonstruoțiunl. Obligațiuni eșite la sorți.... Cupdne def. exigibile......... Argint ți bil. de bancă oontr. aur Eubla hârtie.................. Florini....................... Lose otomane.................. CUESUL DIN VIENA 20 Ootombre Napoleonul................... Ducatul ..................... Lose otomane................. Eubla hârtie................. CUESUL DIN BEELIN Direcția regiei tutunurilor și sărei. Brevetele No. 1,468, 1,469, 1,471, 1,472 și 1,473, din 1878, eliberate pen- tru județul Suceava, fiind perdute, se anuleză, de ore-ce titularii aii încetat din comerciul tutunului. Acesta se aduce la cunoscința pu- blică, spre sciință. No. 7,031. 1882, Octombre 7. S'a perdut un mandat al intendenței divisie! Il-a teritorială sub No. 1,261, cu data 8 Octombre 1882, în valore de lei 269, pe numele căpitanului Botez, din geniu, se publică spre a se con- sidera anulat în manele ori-cui s’ar afla. O damă englesă, care dă lecții de limba englesă , face cunoscut că dispune încă de 2 saiî 3 ore pe