No. 154

UN NUMER 25 BANI

Mercur!, 6 (18) Octombre 1882





                MONITORUL OFICIAL





AL ROMÂNIEI


                ABONAMENTUL: .
PE AN, TREIZECI și ȘESE lei; ȘESE LUNI, 20 lei
(Anteiu Aprilie și ânteiu Octombre)

I

ANUNCIURILE •
LINIA DE TREI-țECI LITERE TREI-țECI BANI
(Inserarea II-a și mal departe, 20 b, linia)

       Publicațiunile judioiare se plătesc :
Pene la oincl-deol linii, 5 lei; mal mari de 60 linii, 10 lei.
Ori-ce alte acte introduse in ele se plătesc deosebit,
oa și publicațiunile, după mărime.

ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE
se fac la biurourile poștale locale.
SCRISORILE NEFRANCATE SE REPUSA

Inserțiunile și reclamele se plătesc :
Prima inserare,60 b. linia; a II și mat departe, 80 b.linia.
Oitațiunile de hotărnicie, linia de 80 litere, 60 bani.
Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia.

DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Serban-Vodă.
                          ____________ .                   •⁷      o

SUMAR
   PARTEA OFICIALA. — Ministerul ăe jus-
tiție: Decret.— Raport.— Prescurtare de decret.
   Ministerul cultelor și instrucțiunei publice:
Decrete.
   Circulara D-lul ministru cultelor, și instruc-
țiune! publice.
   PARTEA NEOFICIALA. — Cronică. — Co-
municare.— Depeș! telegrafice.
(UAnunciur! ministeriale, judioiare, adminis-
trative și particulare.


        PARTEA OFICIALA


     Bucuresci, 5 Octombre 1882.

MINISTERUL DE JUSTIȚIE

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumne<Je& și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănătate.
  Vânând raportul ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departa-
mentul de justiție,-cu No. 12,582;
   Vânând alegerile făcute, In <jioa
de 15 Septembre, pentru membrii
și supleanții comerciali, pe lângă
tribunalele Ilfov și Dolj ;
   In puterea art. 51 din legea de
organizare judecătorescă,
   Am decretat și decretăm ce ur-
măză:
   Art. I. D-nii Nicolae Hagi Stoica
fiu, și A. Zahariade se confirmă
membri comerciali, și Dimitrie
Tănăsescu supleant comercial pe
lângă tribunalul Ilfov, secția co-
mercială.
   D-nil Dimitrie B. Mihail și Flo-
rea Stăncescu se confirmă membri

comerciali, și Costache Marinovici
supleant comercial pe lângă tri-
bunalul Dolj, secția comercială.
   Art. II. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de
justiție este însărcinat cu executa-
rea acestui decret.
   Dat în Tecuciu, la 28 Septembre
1882.                     CAROL
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de justiție,
  Eug. Stăteseu. No. 2,484.

   Raportul D-lui ministru de justiție către M.
S. Regele.
      Sire,
   Expirând termenul de duoi ani, pen-
tru care aâ fost aleși membrii și su-
pleanții comerciali de la tribunalul
Ilfov și Dolj, D-nii primari al comu-
nelor Bucuresci și Craiova, în confor-
mitate cu art. 47 din legea de orga-
nizare judecătorescă, afi convocat, în
^ioa de 15 Septembre, colegiile comer-
cianților înscriși îh listele definitive, și
aâ procedat la alegerea membrilor și su-
pleanților comerciali, pentru un alt
period de duol ani.
   Pentru tribunalul Ilfov s’aă ales:
   D-nii Nicolae Hagi Stoica fiu, și A.
Zahariade, membri, și Dimitrie Tănă-
sescu, supleant.
   Pentru tribunalul Dolj s’aâ ales:
   D-nii Dimitrie B. Mihail și Florea
Stăncescu, membri, și Costache Mari-
novici, supleant.
   Subsemnatul, având în vedere că a-
legerile s’aâ efectuat în regulă, și că
nu există nici o contestațiune, am o-
ndre a vă ruga, cu profund respect, ca,
în conformitate cu art. 51 din citata
lege, să bine-voițl a confirma pe cei
aleși în posturile indicate mai sus.
   Dacă aprobați aceste propuneri, Ve

rog respectuos, să bine-voiți a semna
alăturatul proiect de decret.
      Sunt, cu cel mai profund respect,
      Sire,
      Al Majestăței Vostre,
      Prea plecat și prea supus servitor,
      Ministru secretar de Stat
      la departamentul de justiție,
      Eug. Stătescu.
  No. 12,582.     1882, Septembre 25.



   Prin înaltul decret regal, cu No.
2,495, din 30 Septembre 1882, în
urma propunere! făcută, prin ra-
port, de D. ministru secretar de
Stat la departamentul de justiție,
sunt numiți:
   D. G. C. Anastasiu, licențiat în drept,
întrunind condițiunile art. 47 din legea
judecătoriilor de ocole, jude la ocolul
Fălticeni, în locul vacant.
   D. N. Cioranu, care a ocupat mai
multe funcțiuni publice, întrunind con-
dițiunile art. 88 din legea de organi-
zare judecătorescă, cap al portăreilor
curței de apel din Bucuresci, în locul
D-lul G. Stroescu.
   D. Vasile Greceanu, actual portărel
la curtea de apel din Iași, cap de por-
tărei la aceeași curte, în locul D-lui
lorgu Al. Ghica, destituit.
   D. Panait Botescu, actual copist Ia
parchetul curței din Iași, întrunind con-
dițiunile art. 88 din legea de organi-
sare judecătorescă, portărel la aceeași
curte, în locul D-lul V. Greceanu,
înaintat.
   D. AL Constantinescu, actual ajutor
de grefă la tribunalul Teleorman, în-
trunind condițiunile art. 47 din legea
judecătoriilor comunale și de ocole, a-
jutor la ocolul Cricovu, districtul Pra-
hova, în locul D-lui loan Mihuleț,
demisionat.
  D. lorgu I. Scărlătescu, actual copist

2706

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18) Octombre 1882

la judecătoria ocolului Olt, întrunind
condițiunile art. 1 și 5 din legea de
admisibilitate, ajutor de grefă la tribu-
nalul Teleorman, în locul D-lui Al.
Constantinescu, înaintat.



MINISTERUL CULTELOR
SI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănătate.
  Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul cultelor și instrucțiune!
publice, cu No. 14,280;
  Vexând jurnalul consiliului de
miniștri, cu No. 22, încheiat în șe-
dința de la 20 Septembre 1882;
  In temeiul art. 25 din legea
comptabilitățel generale a Sta-
tului,
  Am decretat și decretăm:
  Art. I. Jurnalul consiliului de
miniștri, mal sus citat, se aprobă
de Noi.
  Art. II. Se deschide pe s6ma mi-
nisterului cultelor și instrucțiune!
publice un credit suplimentar de
lei 6,840, la art. 54 din budgetul
acelui minister pe exercițiul 1882
până la 1883, cu care să se plăte-
scă institutorii și institutorele ce se
vor numi la 8 clase divisionare, ce
se vor inființa din nou în Bucure-
scl, pe la scolele cele mai populate.
  Art. III. Acest credit se va aco-
peri din fondul prevăzut în bu-
dgetul general al Statului, pentru
deschidere de credite suplimen-
tare și extra-ordinare.
  Art. IV și cel din urmă.—Minis-
tru Nostru secretar de Stat la de-
partamentul cultelor și instrucțiu-
ne! publice este însărcinat cu exe-
cutarea decretului de faciă.
  Dat în Tecuciu, la 28 Septembre
1882.                   CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul cultelor și
instrucțiune! publice,
  P. S. Aurelian. No. 2,489.

  CAROL I,
  Prin grația Ini Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănătate.
  Asupra raportului ministrului

Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul cultelor și instrucțiunei
publice, cu No. 14,281;
   Văzând jurnalul consiliului de
miniștri No. 21, încheiat în ședința
de la 20 Septembre 1882 ;
   In temeiul art. 25 din legea
comptabilităței generale a Sta-
tului,
  Am decretat și decretăm:
   Art. I. Jurnalul consiliului de
miniștri, mai sus citat, se aprobă
de Noi.
   Art. II. Se deschide pe sema
ministerului cultelor și instrucțiu-
nei publice un credit suplimentar
de lei 2,000,' la art. 2.7, lit. j, din
budgetul acelui minister pe exer-
cițiul 1882—1883, spre a veni în
ajutorul elevilor fără mijloce, pro-
curându-le cărți și cele-alte obiecte
de studiu, necesare în scole.
   Art. III. Acest credit se va aco-
peri din fondul prevăzut în budge-
tul general al Statului pentru des-
chidere de credite suplimentare și
extra-ordinare.
   Art. IV și cel din urmă. — Mi-
nistru Nostru secretar de Stat la
departamentul cultelor și instruc-
țiunei publice este însărcinat cu
executarea decretului de faciă.
   Dat în Tecuciu, la 28 Septembre
1882.                    CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul cultelor și
instrucțiunei publice,
   P. S. Aurelian.       No. 2,490.

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la de-
partamentul cultelor și instrucți-
unei publice, cu No. 14,282 ;
   Văzând jurnalul consiliului de
miniștri,- No. 24, încheiat în șe-
dința de la 20 Septembre 1882;
   In temeiul art. 29 din legea
comptabilităței generale a Sta-
tului,
  Am decretat și decretăm:
   Art. I. Jurnalul consiliului de
miniștri, mai sus citat, se aprobă
de Noi,


   Art. II. Se deschide pe sema mi-
nisterului cultelor și instrucțiunei
publice un credit extra-ordinar de
lei, 2,000, spre a veni cu acestă
sumă în ajutorul comitetului pen-
tru construirea localului de scolă
„Cuza-Vodă“ din Galați.
   Art. III. Acest credit se va aco-
peri din fondul prevăzut în budge-
tul general al Statului, pe exer-
cițiul 1882—1883, pentru deschi-
dere de credite suplimentare și ex-
tra-ordinare.
   Art. IV și cel din urmă.—Minis-
tru Nostru secretar de Stat la de-
partamentul cultelor și instrucți-
unei publice este însărcinat cu
executarea acestui decret.
   Dat în Tecuciu, la 28 Septembre
1882.                   CAROL
  Ministru seretar de Stat
la departamentul cultelor
și instrucțiunei publice,
  P. S. Aurelian. No. 2,488.

  CAROL I,
   Prin grația lui Dumne^eă și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul cultelor și instrucțiunei
publice, cu No. 14,283 ;
   Văzând jurnalul consiliului de
miniștri, No. 23, încheiat în șe-
dința de la 20 Septembre 1882;
   In temeiul art. 29 din legea
comptabilităței generale a Sta-
tului,
  Am decretat și decretăm:
   Art. I. Jurnalul consiliului de
miniștri, citat mai sus, se aprobă
de Noi.
   Art. II. Se deschide pe sema mi-
nisterului cultelor și instrucțiunei
publice un credit extra-ordinar de
lei 2,310, pentru plata diurnei de
lei 150 pe lună, conservatorului
expozițiunei permanente de arte
frumose, și lefă de lei 60 pe lună,
servitorului acelei exposițiuni, pe
timp de la 1 Maiu 1882 până la 1
Aprilie 1883, de când aceste diur-
ne se vor trece în budgetul anului
viitor.
   Art. III. Acest credit se va aco-
peri din fondul prevăzut în budge-

6 (1$) Octombre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2707

tul general al Statului, pentru des-
chidere de credite suplimentare și
extra-ordinare.
   Art. IV și cel din urmă.— Mini-
stru Nostru secretar de Stat la de-
partamentul cultelor și instrucți-
une! publice este Însărcinat cu
executarea decretului de faciă.
   Dat în Tecuciu, la 28 Septembre
1882.                   CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul cultelor și
instrucțiune! publice,
   P. S. Aurelian. No. 2,487.

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeu și voința
națională, Rege al României,
   La toți de faciă și viitori, sănătate.
    Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul cultelor și instrucțiune!
publice, cu No. 14,457,
    Am decretat și decretăm:
    Art. I. Scola profesională de
fete, înființată din nou în orașul
Tulcea, va purta numirea de „scola
profesională de fete Elisabeta.“
    Art. II și ultimul. — Ministru
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul cultelor și instrucțiune!
publice este însărcinat cu execu-
tarea acestui decret.
    Dat în Tecuciu, la 30 Septembre
1882.                   CAROL
   Ministru secretar de Stat
la departamentul cultelor și
instrucțiune! publice,
   P. S. Aurelian. No. 2,502.



    Circulara D-lu! ministru al cultelor și in-
strucțiune! publice, cu No. 14,678, din 4 Oc-
tombra 1882, către direcțiunile scdlelor secun-
dare, primare urbane și către învățătorii de
prin comunele rurale din țâră.

       Domnule director,
    Prin instituirea casei de economii,
garantată de Stat, legiuitorul a voit
să atingă un îndoit scop: să facă a se
desvolta spiritul de economie în omeni
încă din, copilărie, și să formeze, prin
mici capitaluri acumulate, capitaluri
mari cari să se utiliseze pentru pros-
perarea întregei societăți.
    Corpul didactic, avend misiunea de
a educa copii, viitorii membri ai so-
cietăței, lui ’I incumbă, cu preferință,
datoria a sădi spiritul de economie,
.făcend ca acestă instituțiune să pros-

pereze, cum există deja în alte State
civilisate.
   Pornind din acest punct de vedere,
legea casei de economie prin art. 6,
15, 16, 17, 18, 19 prevede 6re-carl în-
datoriri pentru corpul didactic pe cari,
prin circulara mea No. 3,640, din Mar-
tie 1881, vi le am pus în vedere.
   Reamintindu-ve dar, cele ce v’am
scris atunci, ve invit și prin acesta a
vă da tote silințele, atât D-vdstre cât
și colegii D-vdstre, spre a face ca in-
stituția casei de economie să prospereze,
îndemnând pe copii a ’și depune mi-
cele lor ecohomii la casă.
   Terminând ve comunic și disposițiu-
nile legei casei de economii privitore
la îndatoririle ce se pun corpului di-
dactic :
   „Toți profesorii și profesorele sunt
agenții casei de economie. In tote sco-
lele va fi afișat un prospectₜîn care va
explica avantagiele casei de economie
și va conține legea și regulamentul ei
(art. 15).
   „Școlarii’’ pot versa în ori ce <Ji în
mâna directorului safi profesorului, o
sumă care nu pote fi însă mal mare
de 5 lei (art. 16).
   „Aceste deposite sunt consemnate în
registrul de economie școlar, în jurnal
și în foia volantă a școlarului. In fie-
care lună profesorul varsă sumele de-
puse la unii din agenții pricipali ai
casei de economie (art. 17).
   „Ori-ce școlar care a depus un leii,
are drept la un livret personal. Sume-
le lunare mai mici de un leii, rămân
la profesorul scolei pentru a le versa
când cresc la un leii prin adăogiri ne-
însemnate succesive (art. 18).“
   Primiți, D-Ie director, asigurarea
considerației mele.
  p. Ministru, Gr. G. Toeilescu.


        PARTEA NEOFICIALA


      Bucuresci, 5 Octombre 1883.

   Vineri, 1 Octombre, la orele 12
dimineța, M. S. Regele a plecat
din Tecuciu cu un^tren special la
Berheciu, pentru a asista la atacul
posiției formată de linia Berheciu-
lui și înălțimile din stânga, pe cari
corpul de Nord le ocupase în retra-
gerea sa. Corpul de Sud, precedat
de o divisie de cavalerie; trimesă
în explorație spre a păstra con-
tactul cu inamicul, a pornit, la 8
ore dimineța, din Tecuciu și Nico-

resci, pe duoă colone: colona din
drepta, formată din divisia Galați
și l-a divisie, a pornit din Tecuciu,
și a urmat șoseoa Tecuciu-Bârlad,
iar colona din stânga, formată din
divisia ILa, a pornit din Nicoresci
urmând calea Buciumeni-Brăhă-
șesci-Nertește, având obiectiv de
a ataca în flanc posiția corpului
de Nord. Colona din drepta, ajunsă
în facia stângei posițiunl, se des-
fășură către stânga până la Țepu
de jos, și atacă posturile îna-
intate după Berheciu și gara
Berheciiî, ocupate de inamic.
Lupta fu acum localisată în va-
lea Berheciului și susținută de
artileria din deal. Colona din
stânga, care parveni a ’și ascunde
marșul prin accidentele tărâmului
și negura care învăluia atât posi-
ția defensivă cât și a agresorului,
ajungând la timp în flancul drept
a posiției, corpul de Nord pără-
sesce linia Berheciului, și începe
mișcarea retrogradă spre Tutova.
Manevra fu terminată aci. Corpul
de Sud bivuacănd în valea Berhe-
ciului, iar corpul de Nord la Ghi-
digenl. De și ploia n’a încetat totă
<Jioa, trupele ’și-au luat ordinile de
bătae cu multă precisie și unitate,
și au sosit pe teren la orele fixate
prin disposițiile de marș, fără ca
greutățile ce presintă un teren
desfundat de ploi să altereze uni-
tatea și vioiciunea lor. Starea sa-
nitară a trupelor a fost forte bună.
La orele 4 manevra a fost termi-
nată, dupe care M. S. Regele, ple-
când din gara Berheciului cu un
tren special, S’a întors la locuința
Sa din Tecuciu.
   La orele 6 și jumătate sera, a
urmat prânzul, la care au luat
parte D-nii oficiări ai misiunilor
străine, D. Patarlăgeanu, primarul
orașului, D. Racoviță, deputat, și
mai mulți notabil! a! orașului.

  Sâmbătă, 2 Octombre, la orele
2 și 20 minute, M.S. Regele, fiind
însoțit de D-nii miniștri de in-
terne și finance, D-nii generali Slă-
nicâanu? Radovicl, Mânu și Davila,

2708

MONITORUL OFICIAL AL ROMAINIEI

6 (18) Octombre 1882

 D. Obedeanu, prefectul de Tutova,
D. colonel-adjutant Radu Mihaiu,
prefectul poliției capitalei, D. pri-
mar al urbei Tecuciu și de tota
suita Sa, a mers la' gara din Te-
cuciu spre a întâmpina pe M. S.
Regina, care plecase la orele 8 di-
mineța din Sinaia. La orele 2 și
jumătate, aclamările entusiaste ale
publicului adunat pe peronul gă-
rei, anunțară sosirea trenului re-
gal. M. S. Regina părăsi vagonul
regal însoțită fiind de D. Sturdza,
ministru de externe , D. colonel-
adjutant Fălcoianu , director ge-
neral al căilor ferate, D-na Slăni-
ceanu și D-șorele de onore: Ghika,
Grădișteanu, Romalo și Asan.
După ce M. S. Regele saluta pe Au-
' gusta Sa socie de buna venire, ’I
presintă pe D. primar cu socia sa,
pe D-nii oficiări străini, trămiși
pentru a asista la manevre, pre-
cum și peD. președinte cu membrii
tribunalului. In timp de 15 minute,
cât stătu trenul regal în gară, Ma-
jestățile Lor convorbiră cu multe
persone ce se aflaii în salonul de
așteptare, precum și cu domnu și
D-na Teriachiu, D-naPlitos, D.Pa-
padopolo-Calimaki, D. deputat Ra-
coviță și alții. La orele 3, Majes-
tățile Lor, însoțite de D-nii miniș-
trii de interne, externe și finance,
de D-nii oficiări străini și de totă
suita Lor, părăsiră Tecuciul în mij-
locul aclamărilor căldurose a unui
numeros public, care stătu neclin-
tit pe peronul gărei cu totă ploia
ce nu încetase de dimineță. La
stația Berheciu, M. S. Regele Se
coborî din tren, luănd informații
de starea trupelor cari fusese în
bivuac, în acestă localitate. La
stația Ghidigeni, trenul regal o-
prindu-se, Majestățile Lor fură în-
tîmpinate de D. Beloescu, vice-
președintele comitetului județian,
și de 70 primari ai județului întreg,
precum și de o mulțime de săteni,'
cari, prin aclamările lor, arătau
bucuria de a vedea în mijlocul lor
pe Auguștil noștri-Suverani. D.
Beloescu salută de buna venire pe
Majestățile Lor cu următorele cu-
vinte :

     Sire,
     D6mnă,
  In numele județului Tutova Ve
salutăm de bună venire-.
     Sire ,
 Victoriile câștigate de brava nos-
tră armată, sub înțelepta Vostră
conducere , au făcut ca România,
scumpa nostră Patrie, să recâști-
ge independința și vechea elsplen-
dore. Apoi virtuțile practicate în
timp de pace, au desceptat în di-
ferite ramuri activitatea socială,
aspirând necontenit spre progres
și mărirea națiunel.
  Conjudețenii mei, Sire, sunt
mândri și fericiți că primesc as-
tă-^i în mijlocul lor alăturea
cu Majestatea Vostră și pe grațio-
sa nostră Regină, Augusta Vostră
soție, protectorea artelor și sciin-
țelor și inițiatorea tradițiunilor
străbune.
  Să trăiască România liberă,
prosperă , fericită , puternică și
respectată!
  Să trăiască Regele și Regina
României!
  Să trăiască armata română !
  M. S. Regele, bine-voind a mul-
țumi pentru aceste cuvinte bine
simțite, a urmat călătoria Sa spre
Bârlad. La stația Tutova, D. gene-
ral Racoviță, comandantul corpu-
lui de Nord, a avut onorea a fi pri-
mit de către Majestățile Lor în
vagonul regal, spre a raporta des-
pre starea trupelor cari se aflau
acolo în bivuac.
  La orele 4‘/₂, bateria teritoria-
lă, așezată lângă gară, anunță
prin salve sosirea trenului regal.
In mijlocul aclamărilor entusiaste
a unui public forte numeros și în
sunetul musicei regimentului al
12-lea de dorobanți, trenul regal
intră în gara Bârladului.
  D. primar al orașului, după ce
oferi Majestăților Lor pâinea și
sarea tradiționalăj rosti următo-
rele cuvinte:

     Sire,
     Demnă,
   Consiliul comunal și concetățe-
nii întregei urbe Bârladul, salută
cu fericire buna venire a Majestă-
ților Vostre în urbea nostră, și pe
lângă omagiele lor de devotament
și supunere către Tron, presintă,
după datinele pământene, pâne și
sare, rugând pe îndurătorul D-^eu
pentru fericirea și lunga viață a
Majestăților Vostre pe Tronul Ro-
mâniei.
   Să trăiți Majestatea Vostră !
   Să trăiască M. S. Regina !
   Majestățile Lor, mulțumind, Se
îndreptară spre salonul de ascep-
tare, unde primiră urările de bună
sosire din partea consiliului co-
munal, magistraturei, comitetului
județian, corpului profesoral, cor-
pului medical și a tutulor nota-
bilităților din oraș și din județ.
Majestățile Lor, urcându-Se, în ur-
mă, în trăsura Curței ă la Dau-
mont, au mers la biserica Sf. Ilie,
în sunetul clopotelor și 'străbă-
tând cu mare greutate mulțimea
poporului care încongiura din tote
părțile trăsura regală. Tote casele
erau pavoazate cu drapele și or-
nate cu verdeață; patru frumose
arcuri de triumf erați rădicate și,
cu tote că ploaia nu înceta, un nu-
meros public sta pe strade și pe la
ferestre și aclama în trecere pe
Majestățile Lor. Majestățile Lor,
ajungând dinaintea scâlei pri-
mare de băeți înbrâcațl în haine
de dorobanți, Se opriră și asculta-
ră imnul național cântat de șco-
lari.
   In ușa bisericei, Majestățile Lor
fură primite de către P. S. S. Pă-
rintele Calinic, Episcopul de Huși,
încongiurat de cler în vestminte
sacerdotale cu Evangeliaîn mână.
Dupe terminarea serviciului divin,
P. S. 8. Părintele Calinic₊prin cu-
vinte bine simțite, arăta cât era
de fericit clerul de a vedea pe Ma-
jestățile Lor în eparhia de Huși.
Apoi cortegiul regal se îndreptă

6 (18) Octombre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2709

spre locuința pregătită în casele
D-lui Bali. Aci tote domnele cari în-
tâmpinase la gară, între cari D-na
Obedeanu, principesa Bibescu, D-na
Esarko, D-na Paladi, D-na Agripina
Rosetti, D-na CleopatraDiamandi,
D-na Nanu, așteptau sosirea Ma-
iestăților Lor, cari, convorbind cu.
domnul și D-na Bali precum și
cu tote domnele presinte, Se retra-
seră în apartamentele Lor. La o-
rele 7 și jumătate, avu loc prân-
zul la care luară parte D-nii mi-
niștrii Sturdza, Chițu, Lecca, D-nii
oficiări străini, D-nii generali Ra-
dovici, Mânu și Slăniceanu, D.
inspector general Davila, D. colo-
nel-adjutant Radu Mihai, prefectul
poliției capitalei, D. director gene-
ral al căilor ferate colonel-adjutant
Fălcoianu, D. prefect Obedeanu
cu D-na Obedeanu, D. Ganea, pri-
marul orașului, domnul și d6m-
na Bali și alte notabilități ale o-
rașului și ale județului; la orele 9,
muzica regimentului No. 12 de
dorobanți, cântă retragerea înain-
tea terasei salonului de primire,
unde au venit, apoi, elevii scolelor
primare cu torțe și cu lampione și
au cântat imnul național și alte
cântece patriotice. Majestățile Lor
convorbiră până la orele 10 cu
personele cari au avut onorea a
lua parte la prânz și Se retraseră,
în urmă, în apartamentele Lor.
  Orașul a fost splendid iluminat,
iar mulțimea a urmat a manifesta
până târziu veselia de a avea în
sînul orașului pe Inalții Oaspeți.




MINISTERUL DE INTERNE

  Consiliul general al județului Argeș,
în^ședința^sa'de la 26 Septembre 1882,
a ales,[din partea județului, 5 membrii
pentru juriul concursului exposiției a-
gricole, și anume:
f^D. Dimitrie Brâtianu, I. T. Purcă-
reanu, Mucenicu Dinescu, C. Dobrescu
și P. Macavei.


DEPEȘITELEGRAFICE
(Serviciul privat al Monitorului).
   Berlin , 16 Octombre. — piarul
Nord Deutsche AUgemeine Zeitung de-
clara cu totul inventată noutatea con-
ținută într’o corespondență din Ger-
mania, din The Thimes, cu data de 11
curent, în privința unei lungi convor-
biri a principelui de Bismarck, asupra
canalului de Suez, cu un personagiii
politic care a trecut nu de mult prin
Paris.
  Carlsrulie, 16 Octombre. — Marele
duce Frederic-Wilhelm de Bade a re-
luat, ieri, frânele guvernului, mul-
țumind marelui duce moștenitor de
modul cum ’l-a înlocuit în timpul con-
valeșcenței sale.
  Belgrad , 16 Octombre. — Regele
Serbiei, după plecarea sa din Rușciuk,
se va duce în România la Tecucifi, spre
a visita pe bunica sa. Va asista [ase-
menea și la marele vânători.
  Berlin, 16 Octombre. — ț) arul ofi-
cial al Imperiului publică numi-
rile comtelui de Hatzfeldt, ca secretar de
Stat la departamentul afacerilor străine,
și a secretarului tresoreriei, D. Bur-
chard, ca plenipotențiar în consiliul
federal.
  Rusciuk, 16 Octombre. — Eri a a-
vut loc aci, în onorea regelui Serbiei,
manevre terminate prin o mare revistă
a trupelor ce afi luat parte. Principele
Bulgariei a condus el însuși defilarea
trupelor dinaintea regelui Milan, care
a admirat ținuta lor.
  După revistă, oficerii afi oferit rege-
lui Serbiei un dejun în tabără.
   Londra , 17 Octombre. — In pri-
vința procesului lui Araby, The Thimes
dice că guvernul egiptean nu ia mă-
suri spre a asigura regularitatea pro-
cesului, și că ar fi necesar de a pune
pe Araby sub paza englezilor.
(Havas.)


 ANUNCIURI MINISTERIALE


MINISTERUL JUSTIȚIEI.
  Tribunalul districtului Prahova, a
înscris pe D. 0. Crapeleanu, între in-
ginerii hotărnici ai acelui județ, în
urma esamenului ce a depus, conform
regulamentului pentru hotărnicii.
  Ministerul publică acesta spre cu-
noscința generală, în virtutea art. 38,
din sus-^isul regulament.



MINISTERUL DE RESBEL

  In secțiunea sanitară din ministerul
de resbel, fiind vacant un post de
copist;


   Bacalaureatii ce aiî tras la sorț pen-
tru armată, doritori de a ocupa acestă
funcțiune, sunt invitați a se presenta
la concurs, în localul ministerului de
resbel, (secțiunea sanitară), la 20 Oc-
tombre curent, orele 2 p. m., cu acte
în regulă.                       (3).


MINISTERUL DE FÎNANCE
înalta curte de compturl.
  In grefa acestei curți, fiind vacant
un post de copist, se publică concurs
pentru 4i°a de 20 Octombre 1882. Do-
ritorii de a ocupa acest post urmeză
a avea o scriere frumdsă și corectă,
iar spre a fi admiși la concurs să în-
trunescă următorele condițiuni:
  1. Să fie român saiî naturalisat român.
  2.    Să presinte biletul de tragere la
sorți în armată.
  3.    Să fie bacalaureat saiî absolvent
al scdlei de comerciiî din Bucuresci.
  4.    Sâ presinte un certificat de bună
conduită.

Casieria generală, a județ. Tuleea,

  Individul lacob Corhanschi, deținut
în penitenciarul central Tuleea, con-
damnat de tribunalul ocol. Sulina, prin
sentința No. 39, la plata sumei de lei
231, taxa timbrului și procese.
  Se publică acesta spre cunoscința
tuturor autorităților în drept, cari sunt
rugate, a cerceta și in cas de se va
descoperi că acest condamnat posedă
ore-și care avere, să bine-voiască pe
de-o parte a ne comunica, iar pe de
alta a’i pune în urmărire conform legei.
  No. 16,241. 1882, Septembre 29.



MINISTERUL CULTELOR ȘI AL
INSTRUCȚIUNEI PUBLICE

  Ministerul aurind pe consiliul per-
manent de instrucțiune, recomandă
print’acesta din nod D-lor institutori
și institutore, din clasa I și II, a sco-
lelor primare, tăblița metodică, ediția
III, cu text explicativ, lucrată de preo-
tul I. lonescu, putând fi introdusă cu
succes în menționatele clase.
  No. 14,603.     1882, Octombre 1.

—Pentru ocuparea în mod .'provisorifi
a catedrelor de limba latină și de sci-
ințe fisico-naturale de la gimnasiul din
Buzâfi , ministerul publică concurs pe
^ioa de 15 Ianuarie 1883.
  Concursurile se vor ține la univer-
sitatea din Bucuresci, în conformitate
nu prescripțiunile legei din Martie 1879.
No. 14,561. (13*) 1882, Septembre 30.

2710

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18) Octombre 188

Administrația domenielor șl po-
durilor Statului.

    In conformitate cu ^disposițiunile
legei vîn^ărei bunurilor Statului din 8
Aprilie, promulgată și publicată prin
monitorul oficial No. 11, din 12 Apri-
lie 1881, publică spre cunoscința ge-
nerală că moșiile notate în tabloul de
mai jos, fiind destinate a se vinde în
corpuri întregi, cu condițiunile și obli-
gațiunile prevăzute prin menționata
lege. Se va ține licitațiune publică în
Centrul Bucuresci, localul din calea
Victoriei, No. 103, în <Jioa de 22 No-
embre 1882, la orele 12 din <Ji.
  Doritorii, pentru a putea lua parte,
la concurență, urmeză ca în ^ioa lici-
tațiunel să depună garanțiile provi-
soril prevăzute de art. 37 din lege, și
notate în tabloid în dreptul fie-cărei
moșii.

Tablofl de moșiile decise a se vinde în cor-
  puri întregi în Centrul Bucuresci, localul
  Administrațiunel Domenielor și Pădurilor
  Statului, calea Victoriei, No. 103, în dioa de
  22 Noembre 1882, la orele 12 din <jli, con-
  form. lege! vîn<}ărilor, din 8 Aprilie 1881.

Județul Argeș.
   Moșia Mănicești-Băiculești, din co-
muna Băiculești, plasa Argeș , fostă
pendinte de Episcopia Argeș, înpărțită
în trei părți, în întindere totală până
la 375 hectare saii 749 pogone, însă:
  1.    Partea despre Tutana (trup din
Mănicești), în întindere până la 65 hec-
tare sau 130 pogdne, locuri de arătu-
ră și livezi, precum și ca 50 pogone
pădure, se învecinesce la răsărit cu
parte din moșia Beldimănoia, la apus
cu terenul destinat însurățeilor, la mia-
4ă-n6pte cu delimitarea locuitorilor
din Mănicești și la mia^ă-^i cu sfora
de 12 stânjeni din Tutana.
  2.    Partea despre Rudaru (trup din
Mănicești), în întindere până la 222
hectare sad 443 pogone, tot cu pământ
de arătură și islaz, precum și ca 169
pogone pădure și de osebit 38 pogo-
ne zăvoiiî, se învecinesce spre răsărit
cu parte din moșia Beldimănoia, spre
apus cu moșia Tutana și apa Argeșu-
lui, spre mia^ă-ndpte cu moșnenii Min-
culești și Țiganii și la mia^ă-^i cu pă-
mântul delimitat locuitorilor din Mă-
nicești, și
  3.    Partea din Băiculești, în întin-
dere până la 88 hectare saiî 176 po-
gone, din care ca 107 pogone pădure,
iar restul arătură, livezi, ca 15 pogo-
ne zăvoiiî, se învecinesce la răsărit cu
parte din moșia Manolești și moșnenii
Bunești, la apus cu apa Argeșu, mo-
șia Tutana și parte din moșia Mano-
lești și la mia^ă-^i cu moșnenii Patești.-
Acăstă moșie care posedă case de lo-

cuit și alte îmbunătățiri, precum și o
moră, se află situată la o depărtare
de 24 kilometri de Pitesci și 13 kilo-
metri de Curtea-de-Argeș, este străbă-
tută de șoseoa județiană Pitesci-Râm-
nic, și se găsesce arendată pe periodul
1883—1888, cu lei 2,910, garanția pro-
visorie lei 5,820.

Județul Covurluiu.
   Moșia Șerbești și Troianu, din co-
muna Braniștea , plasa Siretu , fostă
pendinte de Stat, în întindere până la
476 hectare șah 332 fălci, compusă
din locuri de arătură, pucină fâneță și
imași ca 14 fălci, având și vil cu o-
tașniță, precum și casă de locuit, han
și alte îmbunătățiri, se învecinesce spre
răsărit'cu moșia Șerbeștiî-Vechi, pro-
prietatea D-nei Z. Sturza, spre apus
și mia<jă-nopte cu moșia Șerbești-Bra-
niștea și Țipești, proprietate tot a Sta-
tului și cu moșia Ghebosa, proprieta-
tea D-lui T. Almeida, de care se des-
parte prin delimitarea locuitorilor, iar
spre me^ă-^i cu moșia Cotu-Mihalcea,
pădurea Statului de salcie și plopi du-
pă moșia Serbești-Braniștea și Țipești
și cu pădurea de cuhalm după moșia
ce se vinde, care pădure fiind imediat
învecinată cu pădurea de mai sus, du-
pă moșia Serbești-Braniștea, se reser-
vă pe sema Statului spre a se întru-
pa cu dânsa.
   Acestă moșie se află la 16 kilome-
tri în apropiere de Galați și e străbă-
tută de calea ferată și de șoseoa națio-
nală GalațI-Iași, fiind în apropiere de
2 kilometri și o stațiă de drum de fer,
este arendată pe periodul 1880—1885,
cu lei 3,600.- Garanția provisorie lei
lei 7,200.
   Moșia Vămeșeni, situată în plasa
Siretu, comuna Filești, fostă pendinte
de Monastirea Precista din Galați, în
întindere până la 608 hectare sad 424
fălci, având locuri de arătură, imași,
grădinării ca 35 fălci, vii cu otașniță,
case pentru locuit, han și alte îmbu-
nătățiri, se învecinește spre răsărit cu
moșia Filești saiî Calica, proprietatea
D-lui Aristid Selfioti, spre,'apus prin ho-
tarul natural balta și matca ei numită
Mălină, cu moșia Șendreni, proprietatea
D-lui Alecu Mareș și a D-lui Alecu
Radovici Casapu, până în scursura văi
Mălina, de unde începe vecinătatea cu
moșia Ghebosa a D-lui T. Almeida și
merge pe lângă hliza D-nei Zulina
Sturza până la un moșoroiiî vechi, din
care începe moșia Movila-Turcului a
D-lui M. Sturza, spre me^ă-^i cu mo-
șia Movileni, proprietatea D-lui Petre
Constantin și cu moșia Bărboși a D-lui
D. Vera, iar la me^ă-nopte cu moșia
Movila-Turcului a D-lui M. Sturza.
  Acestă moșie se găsesce situată în

apropiere de 7 kilometri de portul
Galați și este arendată pe periodul
1880—1885, cu lei 10,060. Garanția
provisorie lei 20,120.
   Moșia Șendreni ce ’I țjice și Rășca-
Mare, situată în cătuna Serdaru, co-
muna Filești, plasa Siretu, fostă pen-
dinte de Monastirea Cetățuia, în întin-
dere totală până la 717 hectare saiî-
501 fălci, compusă din locuri de ară-
tură și imași, se învecinesce spre ră-
sărit cu o altă parte de moșie a Sta-
tului numită tot Șendreni ce ’i <Jice
și Rășca-Mică, spre apus cu moșia Șer-
bești-Vechi, proprietatea D-nei Zulina
Sturza, spre me^ă-țli cu apa Șiretului
care o separă de moșia Zlatia, proprie-
tatea D-lul C. Berlescu, și la me^ă-
udpte cu moșia Ghebosa, fostă proprie-
tate a D-lui Mavrocordat și actualmen-
te a D-lui T. Almeida.
   Acestă moșie se găsesce situată în
apropiere de 14 kilometri de portul
Galați, având șoseoa națională Galați-
lași ce trece pe la capul despre Sud
al moșiei, și se află arendată pe perio-
dul 1876—1886, cu suma de lei 7,300.
Garanția provisorie lei 14,600.

Județul Dâmbovița.
   Moșia Ciulnița saiî Călugărița, din
plasa Cobia, comuna Glămbocata, fos-
tă pendinte de Monastirea Câmpu-Lung,
partea din luncă, în întindere până la
68 hectare 16 m. patrațl șah 136 po-
gone, afară de pădurea și poenile pâ-
nă în șoseoa națională Pitesci, care fi-
ind mai mare de 100 hectare se reser-
vă pe sema Statului, se învecinesce, la
răsărit cu parte din moșia moșnenilor
Mierlești și Dobroești, la apus cu de-
limitarea locuitorilor, la me^ă-ndpte
cu șoseoa națională Pitesci și parte
din delimitarea locuitorilor și la me-
<Jă-<Ji cu proprietatea Balotesa a D-lul
Ghica.
   Acestă parte de moșie se compune
din' locuri de arătură, fâneță și se gă-
sesce situată în apropiere de 6 kilo-
metri de gara Leurdeni, are pentru
comunicație șoseoa națională Pitesci-
Bucuresci și este arendată pe periodul
1883—1888, cu lei l,'800; garanția pro-
visorie lei 3,600.
   Moșia Gura-Viforâta, din comună
Viforâta, plasa Delului, fostă pendin-
te de Monastirea Delului, în întindere
până la 99 și jumătate hectare saiî 199
pogone, care se învecinesce spre resă-
rit cu delimitarea locuitorilor, spre a-
pus cu moșia Anindsa a Statului, spre
me^ă-^i cu apa Ialomița și spre tneijâ-
nopte tot cu delimitarea și moșia A-
nindsa.
   Acestă moșie are locuri de arătură,
fânețe, ca 73 pogdne vii, cu embatic
și otașniță și un zăvoiiî ca de 3 po~

6 (18) Octombre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2711

gdne, și este arendată pe periodul
1876—1886, cu lei 2,460; garanția pro-
visorie lei 4,920.

Județul Olt.
  Moșia Unchiașul, din comuna Mil-
covu, plasa Mijlocu, fostă a Monasti-
rei Clocociov, în întindere până la 94
hectare sah 189 pogone, care se înve-
cinesce, spre me^ă-ndpte cu moșia Dom-
ndscă a orașului, spre apus cu moșia
Milcovul și parte din moșia Brebenu,
spre răsărit cu moșia Zorlesca și par-
te din Brebenu și spre apus tot cu mo-
șia Domnescă.
  Acestă moșie situată în apropiere de
3 kilometri de orașul Slatina, are nu-
mai pământ de arătură și este arenda-
tă pe periodul 1876—1886, cu lei 660;
garanția provisorie lei 1,320.
  Moșia Sfințești, din comuna Milco-
vu, plasa Mijlocu, fostă a Monastirei
Brâncoveni, compusă din 2 părți des-
părțite prin delimitarea din 1864, în
întindere totală până la 28 hectare sah
56 pogdne, din care ca 12 pogdne lo-
curi de arătură, iar restul se compune
din 2 pâlcuri pădure, unul cu lemne
de tufan și altul zăvoih cu plopi și
sălcii, învecinată spre me^ă-ndpte cu
moșia Proroci, spre me^ă-^i cn moșia
Ipătești, spre resărit cu moșneni Odo-
rești și spre apus cu moșia Mărgeni.
  Acestă moșie este la o depărtare de
8 kilometri de orașul Slatina, și se gă-
sesce arendată pe periodul 1876—1886,
cu lei 1,320; garanția provisorie lei
2,640.
  Moșia Ibănești, din comuna Ibănești,
plasa Vedea, fostă pendinte de Schi-
tul Seca, al Monastirei Cozia, compusă
din 2 trupuri:
  1.   Trupul Ibănești în întindere to-
tală până Ia 84 hectare sah 167 po-
gdne, compusă din locuri de arătură,
islaz și ca 134 pogone pădure în 3
părți deosebite, avend lemne de esen-
ță gârniță, stejeric și suferiș, înveci-
nat spre me^ă-ndpte cu moșia Urlues-
ca a D-lul Zamfirescu și Verguleasa,
la me^ă-^i cu moșneni Ibănești, la re-
sărit cu moșia Albești și la apus tot
cu moșneni Ibănești, și
  2.   Trupul Pulașiu în întindere până
la 75 hectare saii 151 pogdne com-
pus din locuri de arături de cali-
tate bună și ca 89 pogdne pădurea
după Valea-Cerbului numită și Pula-
șin; învecinată spre resărit cu moșneni
Ibănești, spre medă-^i cu moșia Orezu
a Statului, spre apus tot cu moșia O-
rezu și spre md<jă-nopte cu moșia Ver-
gulesa a D-lui Cazan.
  Ambele aceste trupuri se află situa-
te în depărtare de 25 kilometri de o-
rașul Slatina și ah fost arendate pe a-
nul 1880—1881, cu lei 300, acum se

caută îu regie; garanția provisorie lei
600.
  Moșia Mogoșești, din comuna Mo-
goșești, plasa Vedea, fostă pendinte de
Monastirea Clocociovu, în întindere pa-
pă la 828 hectare saii 1641 pogdne,
din care ca 166 pogdne pădure împăr-
țită în 2 locuri, adică la Valea-Mare
și Bodea, iar restul arătară și islaz,
se învecinesce spre apus cu moșia Săl-
tanești saii Bănățoia a Statului, spre
me^ă-ndpte cu moșia Mogoșești a moș-
nenilor Mogoșești, iar spre resărit și
me^ă-^i cu moșia moșnenilor Mărgi-
neni sau Piscani.
  Acestă moșie pe care se află case de
locuit cârciumă și alte îmbunătățiri,
se găsesce situată la o depărtare de
20 kilometri de Slatina, are înlesnire
de comunicație șoseoa națională Pi-
tești-Slatina care trece prin ea și este
udată de apele Mogoșesca și Plapcia,
arenda periodului 1879—1884 este de
lei 3,200; garanția provisorie lei 6,400.
Județul Prahova.
  Moșia Degerați, din comuna Parepa,
plasa Cricovu, fostă a Monastirei Măr-
gineni, împărțită prin delimitarea din
anul 1864 în doue părți, notate pe plan
cu literile G și Y, ambele în întindere
totală până la 563 hectare sah 1,124
pogdne, compuse din locuri bune de fâ-
neță și arătură. Anteia parte sub li-
litera G, se învecinesce: spre meijă-
ndpte cu delimitarea locuitorilor după
moșia Colceagu, spre me^ă-^i cu mo-
șia Parepa, a D-lui Grigorie Dâmbo-
viceanu, spre resărit cu delimitarea lo-
cuitorilor din Degerați, și spre apus
cu însurăței după moșia Statului O-
dolu și moșia Hueni, proprietatea D-lul
Filip Nica; a duoa parte sub litera Y,
se învecinesce : spre meză nopte cu mo-
șia Degerați, a D-nel Anica Ogrăzean-
ca, spre me^ă-^i cu moșia Parepa, a
D-lui Dâmboviceanu și moșia Lefte-
resca, spre răsărit cu moșia Fulga, a
D-lul Xanto și moșia Baba-Ana, a
D-lui Rudeanu, iar spre apus cu pă-
mântul delimitat locuitorilor din comu-
na Degerați și Sforile Parepa, a D-nei
Manda Mateescu, biserica din Parepa și
însurăței din Parepa Statalul.
  Acestă moșie este de câmp, situată
ca la 30 kilometri de Ploesci și 10 kilo-
metri de gările Albesci și Mizil, are
mal multe ecarete, se găsesce înconju-
rată de sate populate și este arendată
pe periodul 1883—1888, cu lei 10,310;
garanția provisorie lei 20,620.
  Moșia Corlătesci, ce este arendată
cu Trestieni, din comuna Corlătesci,
plasa Câmpu, fostă pendinte de Sfânta
Mitropolie, în întindere totală până la
30 hectare, 720 m. p., sah 60 pogone
pământ de arătură, cu grădină pota-

geră și casă de locuit, se învecinesce:
spre meijă-nopte cu moșia Crețulesca,
spre mâ^ă-^i tot cu moșia Crețulesca,
și însurăței din BercenI, spre răsărit
cu pământul delimitat locuitorilor din
BercenI, și spre apus cu însurăței îm-
proprietăriți pe moșia Corlătesci.
   Acestă moșie este de câmp, se gă-
sesce situată în depărtare ca de 10 ki-
lometri de Ploesci, și este arendată îm-
preună cu moșia Trestieni, pe perio-
dul 1880—1885, cu lei 750, garanția
provisorie lei 416 b. 50.
   Moșia Trestieni, ce este arendatu cu
moșia Corlătesci, situată în comuna
Magula, plasa Câmpu, fostă pendinte
de Sfânta Mitropolie, în întindere tota-
tală până la 78 hectare, 1872 m. p.,
sah 156 pogdne, învecinată la me<jă-
ndpte cu moșia Oioceni, a D-lul Gre-
cenu, la me^ă-^i cu moșia Trestieni
particulare, la resărit cu Vadul-Peru-
lul și la apus cu apa Vitnău.
   Acestă moșie este de câmp, se gă-
sesce situată ca la 35 kilometri de Plo-
esci, și ca la 15 kilometri de gara Al-
besci, are mai tote locurile bune de a-
rătură și este arendată în ^periodul
1880—1885, împreună cu moșia Cor-
lătesci, cn lei 750; garanția provisorie
Iei 1,083 b. 50.

Județul Teleorman.
   Moșia Bleoturele, din comuna Pă-
rul-Rotund, plasa Târgului, fostă pen-
dinte de Mitropolie, în întindere până
la 887 hectare șeii 1,770 pogdne, com-
pusă în mare parte din locuri de ară-
tură, livezi, islaz și ca 71 pogdne pă-
dure, învecinată cu moșiele Mavrodinu,
Vetășani, Perul-Rotund și Plosca.
   Acdstă moșie se găsește în depărta-
re de 15 kilom. de orașul Alexandria,
este străbătută de calea județiană Ro-
șiori-Alexandria, precum și de apa
Vedea.
   Acestă moșie se găsesce arendată cu
suma de lei 6,000, garanția provisorie
lei 12,000.
   Moșia Răca, din comuna Buc.ovu-A-
dunați, plasa Teleorman, fostă pen-
dinte de Monastirea Pasărea, în întin-
dere până la 341 hectare sah 680 po-
gdne, compuse din locuri bune de a-
rătura, islaz, fâneță, ca 8 pogdne pă-
durice pe valea Pleșcari și ca 3 pogdne
crânguri cu fânețe pe valea Strâmbă,
se învecinesce: la me^ă-ndpte cu mo-
șia Burdea-Căldărarn, a Statului, la
me^ă-iji cu moșneni din comuna Bu-
covu, la răsărit cu moșia Tătărești, a
D-lui Ștefan Belu, din care se despar-
te prin delimitarea din anul 1864, și
la apus cu moșia MiroșiI și moșnenii
din cătunul Adunați, și este arendată
în periodul 1881—1886, cu lei 2,150;
garanție provisorie lei 4,300.

2712

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18) Octombre 1882

   Moșia Balaciu-Pădureți, din comu-
na Balaciu, plasa Teleorman, devenită
proprieiate a Statului, de la D. loniță
Slăvescu, în întindere până la 63 hec-
tare saii 126 pogone, compusă din lo-
curi de arătură, islaz și fâneță, având
case bune de locuit și alte îmbunătă-
țiri, se învecinesce: spre mia<Jă-ndpte
cu moșia Balaciu-Pădureți, partea ră-
masă D-lui I. Slăvescu, la resărit cu
moșia Siliștea, a D-lui Mânu, la me^ă-
^i cu delimitarea locuitorilor de pe
moșia Balaci-Păjdureți, și la apus cu
moșia Bălăceanca, a D-lui Ghiță loan,
care se găsesce arendată pe periodul
1878—1883, cu lei 500; garanția pro-
visorie lei 1,000.

Județul Tecuciu.
   Moșia Bălănesci, din comuna Giur-
gi<5na, plasa Zeletinul, fostă pendinte
de Monastirea Agapia, în întindere penă
la 249 hectare sad 169 fălci, compusă
mai mult din locuri de arătură și pu-
țin imaș, fâneță, ca 7 fălci vii cu em-
batic și ca 5 fălc ipădure, având pe dân-
sa case de locuit și alte îmbunătățiri,
se învecinesce: la me^ă-nfipte cu mo-
șia Dănceni, a Statului, la me^ă-^i cu
delimitarea locuitorilor Bălănesci, din
1864, și a însurățeilor, la resărit cu
moșia Podul-Turculul, a D-lui Vasile
Teodor, și la apus cu satul Lehacia și
moșia Largășeni, a D-lui Costin Plitos.
   Acăstă moșie se găsește situată în
hotar cu Târgușorul (orășel) numit
Portu-Turcului, distanța ce o separă
de orașul Tecucifi, este de 40 kilom.,
iar de orașul Bârlad de 30 kilom., cu o
populație de 40 familii, și este aren-
dată pe periodul 1880—1885, cu lei
2,125; garanția provisorie lei 4,250.

Județul Vlașca.
   Trupul de moșie Coșoia, ce este a-
rendată cu moșia Zevestreni-Ghimpeni,
din comuna Grevenicu, plasa Glava-
ciocu, fostă a Sfântei Mitropolii, în în-
tindere până la 203 hectare saii 407 po-
gfine, compusă din locuri de arătură și
puțină fâneță, se învecinesce: spre me-
^ă-n6pte cu moșia Văcărească, a D-lui
Protopopescu, spre resărit cu moșia
Clejani, a D-lui Maior Mișu, spre me-
4ă-^i cu moșia Mereni, a D-lui Slăti-
neanu, și spre apus cu moșia Grâmbă-
șasca, a D-lui Colfescn.
   Acăst trup de moșie șe găsesce a-
rendat în periodul 1883—1888, cu lei
7,250, împreună cu moșia Zevestreni-
Ghimpeni, care se reservă Statului; ga-
ranția provisorie lei 5,087 b. 50.
   No. 43,728,     1882, Octombre 1.
(4, 10 $.).

—In conformitate cu disposițiunile le-
gei vîmjărei bunurilor Statului, din 8


Aprilie, promulgată și publicată prin
Monitorul oficial No. 11, din 12 Apri-
lie 1881, aduce la cunoscința generală
că, în ^ioa de 3 Decembre 1882, orele
12 ^ioi, se vor vinde în corpuri în-
tregi, în centrul Iași, localul prefec-
turei județului, cu condițiunile și o-
blicațiunile prevăzute prin menționata
lege , moșiile coprinse în tabloul de
mai jos, iar garanțiile pi ovisorii ce
urmeză a depune concurențil spre a
putea fi admiși Ia licitație sunt cele
preveZute de art. 37 din lege, și notate
în tablofi, în dreptul fie-cărel moșii.

Tablou de moșiile decise a se vinde în cor-
  puri întregi, în centrul lași, localul prefec-
  turei județului, în dioa de 3 Decembre 1882,
  orele 12 <J.ioa, în basa și cu condițiile legei
  din 8 Aprilie, promulgată și publicată prin
  Monitorul oficial No. 11, din 12 Aprilie 1881.

Județul Botoșani.
  1.   Trupul de moșie Zăicesti, ce este
arendat împreună cu moșia lacobeni,
din plasa Târgului, comuna Balușeni,
fostă pendinte de monastirea Coșula,
despărțită în douâ prin delimitarea din
1864, în întindere până la 101 hectare
6,862 metri pătrați sau 71 fălci, com-
puse din locuri de arătură și fânețe,
se învecinesce d’impreună cu delimita-
rea între Nord-Est cu Zăicești D-lui
Ion Taut, între Nord cu moșia Stăn-
ceni, la Sud cu moșia Zăicești a D-lui
Urzică și la Est cu moșia Orășeni.
   Acest trup de moșie se află în apro-
piere de orașul Botoșani la 5 kilometri,
și este arendat pe periodul 1880—1885,
împreună cu lacobeni, care se reservă
pe seina Statului cu lei 6,200, garan-
ția provisorie lei 2,243 bani 60.

Județul Bacăii.
  2.   Trupul de moșie numit Gura-Văi,
remas din moșia Bratila-de-Sus, situat
în comuna Bratila, plasa Taslău, fostă
pendinte de monastirea Precista și Ră-
ducanu, în întindere până la 32 hec-
tare, 9,404 metri pătrați, safi 23 fălci,
arătură , fără pădurea Bratila-de-Sus,
care fiind mai mare de 100 hectare, se
reservă pe sema Statului, și fără locul
cu casă din comună; se învecinesce la
răsărit cu apa Taslău, de care se se-
pară de terenul cedat însurățeilor, la
apus cu Bratila-de-Jos, proprietate
particulară, la me^ă-^i tot cu moșia
Bratila-de-Jos și la me^ă-nopte cu pro-
prietatea D-lui Ovanez Agem.
   Acest trup de moșie se găsesce si-
suat în apropiere de Tergu-Ocna, la 14
până la 16 kilometri, și de orașul Ba-
căfi Ia 25—30 kilometri, este arendat
împreună cu trupul Nicoresci, pe pe-
riodul 1881—1886 cu lei 300; garanție
provisorie lei 300.
  3.   Trupul numit Nicoresci, ce face

parte din moșia Bratila-de-Sus, din co-
muna Bogdănesci, plasa Trotușu, fostă
pendinte de monastirea Precista și Ră-
ducanu, în întindnre totală până la 38
hectare , 6,692 metri pătrați safi 27
fălci, împărțită în douâ părți prin de-
limitarea din 1864, din cari una cul-
tivabilă, învecinată spre resărit și me^ă-
nopte cu pământul locuitorilor din Sa-
tuI-Nofi, împroprietăriți pe moșia Bog-
dănesti, având hotar despărțitor pîrîul
Nicoresci și spre apus cu pâmentul ce-
dat locuitorilor în 1864, în întindere
până la 17 hectare, 4,493 metri pă-
trați, safi 12 fălci, 528 stânjeni pătrați, .
și alta acoperită cu pădure tânără,
tuferiș, și ca 834 arbori de fag, reserve.
învecinată: spre resărit cu locurile ce-
date locuitorilor după Nicoresci, spre
apus și me^ă-^i cu Grozesci și spre
me^ă-nopte cu pădurea Bogdăneștilor,
servind de hotar o vâlcea numită pî-
rîul Crețu, în întindere până la 21
hectare, 3,125 metri pătrați safi 14 fălci,
2,537 stânjeni pătrați.
   Acest trup de moșie se găsesce situat
în apropiere la 10—12 kilometri de
Târgu-Oena, și este arendat împreună
cu trupul de moșie Gura-Văi, pe pe-
riodul 1881—1886, cu lei 300; garanție
provisorie lei 300.
  4.   Trupul de moșie Gotul-Trandafiru
ce face parte din moșia Statului Pră-
jești, din comuna Letea, plasa Bistrița-
de-Jos , fostă pendinte de monastirea .
Precista și Răducanu, în întindere până
la 98 hectare, 8,215 metri pătrați safi
69 fălci, arătură și imaș, se învecinesce
spre Nord cu locuitorii din Hoit și
moșia Bunesci, proprietatea D-lui ge-
neral D. Lecca, spre Sud tot cu moșia
Bunesci, spre .Est cu rîul Siretu și spre
Vest tot cu moșia Bumsci.
   Acest trup de moșie este arendat pe
periodul 1880—1885, împreună cu mo-
șia Prăjești, cu lei 29,610 ; garanție
provisorie lei 4,000.

Jude_țul Fălciu.
  5.   Moșia Văleni, din comuna Vilto-
tești, plasa Mijlocu, fostă pendinte de
Stat, compusă din 3 trupuri despăr-
țite unul de altul.
  I.   Trupul numit Văleni, în întindere
până la 95 hectare, 9,507 metri pătrați
safi 67 fălci, arătură și fânețe, afară
de pădure care fiind mai mare de 100
hectare se reservă pe sema Statului,
împreună cu 6 fălci pământ împrejurul
ei, necesare pentru exploatare și dru-
muri de comunicație, se învecinesce: la
resărit cu răzașii Viltotești, spre apus
cu apa Bârladu , spre me^ă-ndpte cu
moșia Belciugu, a rezeșilor Văleni și
spre me<Jă-<Ji cu moșia Stoirești, a D-el
Efr. Mavrogheni.
  II.  Trupul numit Hliza, 70 stânjeni,

6 (18) Octombre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2718

în întindere pane la 37 hectare, 2,346
metri pătrați saiî 26 fălci, arătură și i-
maș, din cari 6 fălci acoperite cu pă-
dure , se învecinesce: spre răsărit cu
moșia Basești , a D-luI G. Filipescu,
spre apus cu apa Berlad, spre me^ă-
   cu moșia Belciugu , a D-nei Elena
Gălescu și spre meijă-nopte cu moșia
Dănceni, a D-lui Gavril Cosma, și
   III.   Trupul numit Seaca, în întin-
dere până la 191 hectare , 9,141 metri
pătrați saiî 134 fălci, arătură și fenețe,
se învecinesce: la resărit cu apa Berladu
la apus cu moșia Nutești, a epitropiei
St. Spiridon din Iași, la me^ă-^i cu
răzeși Șerbi și Ia me^ă-ndpte cu mo-
șia Chițcani, a epitropiei St. Spiridon.
   Acestă moșie în întindere totală până
la 325 hectare, 994 metri pâtrați saiî
227 fălci, se găsesce situată în depăr-
tare la 25 kilometri de orașul Berlad
și la 50 kilometri de orașul Huși, și
este arendată pe periodul 1880—1885
cu lei 3,140 ; garanție provisorie lei
6,280.
   6. Moșia Cordeni, din comuna Vine-
țești, plasa Crasna, fostă pendinte de
episcopia Roman , în întindere totală
până la 611 hectare, 50 ari saiî 427
fălci, 23 prăjini, compusă din arătură,
fenețe și imaș, se învecinesce: la Est
cu delimitarea însurățeilor, delimitarea
din 1864 și răzași Cordeni, între Sud-
Vest cu delimitarea însurățeilor și ră-
zașii Mânjești, la Nord cu delimitarea
însurățeilor și între Sud-Est cu răzașii
Oltenești.
   Acestă moșie se află situată la dis-
tanță de 20 kilometri de orașul Huși,
și este arendată pe periodul 1880 până
la 1885, cu lei 6,420; garanție provi-
sorie lei 12,840.

Județul Vasluiiî.
   8. Moșia Mărășeni, din comuna Bro-
docu, plasa Stevnicu , fostă pendinte
de monastirea St. Sava, în întindere
până la 522 hectare, 7,513 metri pă-
trați șah 365 fălci , compuse din pă-
ment arătură, fenețe și imaș, împreună
cu o vie de 62 prăjini și alte vii cu
otașniță, în întindere până la 5 fălci,
60 prăjini, fără pădure, care fiind mai
mare de 100 hectare , se reservă pe
sema Statului, împreună cu un peri-
metru pe marginea pădurei în lățime
de 20 metri, începend din hotarul mo-
șiei Zapodeni și mergend pe totă mar-
ginea pădurei în partea despre locurile
arabile și imaș până în hotarul mo-
șiei Vasluiiî și cu poenile notate pe
plan cu No. 14, 15, 16, 17, 18, 19 și 20
și hățașul cu No. 23, în întindere to-
tală de 19 fălci și jumetate, necesare
conservărei și exploatărei pădurei, se
învecinecce: spre resărit cu moșia Vas-
luiiî , a D-nei Elena Subin și moșia

LICITAȚIUNI

Tribunalul de Argeș.

  Pe basa adresei D-lui perceptor al
circumscripțiunei 26, Cepari, din ju-
dețul Argeș, învestită cu titlul exe-
cutoriu, No. 159, din 1882, și după
îndeplinirea disposițiunilor cerute de
procedura civilă, prin jurnalul dresat
de tribunal, sub No. 4,199, din a. c.,
s’a hotărît ca, în ^iua de 11 Decembre
1882, ora 10 a. m., să se vîn^ă cu lici-
tațiune în pretoriul acestui tribunal, i-
mobilul jos notat, avere a D-lui Ni-
colae Lămbescu, de profesiune agricul-
tor, domiciliat în comuna Tigvenii, pla-
sa Topologu, districtul Argeș, spre des-
păgubirea primăriei comunei Tigvenii,
plasa Topologu, districtul Argeș, de
sumele ce are a primi după arătata
mal sus adresă.
  Acestă vîn^are se publică spre gene-
rală cunoscință, ca toți aceia ce vor avea
asupra acestui imobil veri un drept
de proprietate, usufruct, servitute, chi-
rie, privilegii, ipotecă sai ori-ce alte
drepturi, să se arate la tribunal, mai ’n-
naintea termenului de adjudecațiune,
căci în urmă nu lise va mai admite nici
o pretențiune.
  Iar aceia ce vor voi să cumpere acest
imobil, să se presinte la tribunal, în ^ioa
și ora indicată mai sus,p spre a concura.
    Descrierea imobilului ce se vinde,
condițiunile vînZărei și diferitele sarcini
și împrejurări ale imobilului până acum
cunoscute:


Mdra-Greci, spre apus cu moșia răza-
șilor Zapodeni, la me^ă-^i cu moșia
Brodocu, a D-nei Racoviță și la me^ă-
nopte cu moșia Portari, a D-lui doctor
Cristofor Macri și răzașii Zapodeni.
Este poporată de locuitori.
  Distanța ce separă acăstă moșie de
orașul Vasluiiî, este de 9 kilometri, și
se află arendată pe periodul 1876—1886
cu lei 4,625 bani 15; garanție provi-
sorie lei 9,250 bani 30.
  No. 43,888.      1882, Octombre 2.
(4, 10 $.)

  — Se publică spre generala cunos-
cință , că pădurea Creața-Nouă, din
Ilfov, scosă în rearendare pe periodul
1882—1885, în4i°a de 20 Octombre
1882, conform anunciului din Monito-
rul oficial No. 146 , din 26 Septembre
1882, nu se mal liciteză, de ore-ce an--
treprenorul a achitat arenda parchetu-
lui prim, taxele cuvenite, depunând și
garanția definitivă.
  No. 4'4,147.     1882, Octombre 5.

ANUNCIURI JUDICIARE

  Un pogon și jumătate pământ moș-
tenire numit la Cârstea, situat în co-
muna Tigveni, plasa Topologu, județul
Argeș, avend semnele din părți Orjăn în
sus până în ulmi, de aci pe rând de
pruni și iarăși în păriî 6rjăn.
  Examinându-se registrele de inscrip-
țiuni de către D. grefier local, resultă
că asupra acestui imobil, nu s’a găsit
nici un cas popritor.
  No. 16, 272. 1882, Septembre 29.

  —Pe basa adresei D-lui sub-prefect
al plășei Cotmeana, din acest județ,
No. 1,444, din 1882, și dupe îndepli-
nirea disposițiunilor cerute de proce-
dura civilă, prin jurnalul dresat de tri-
bunal, sub No. 3,505, din anul curent,
s’a hotărît ca, în <jioa de 18 Decembre
1882, orele 10 dimineța, să se vîmjă
cu licitație în pretoriul acestui tribu-
nal, imobilul jos notat, avere a D-lui
Stan Turcea, de profesiune plugar, do-
miciliat în comuna Hârseșci-Vlășcuța,
plasa Cotmeni, districtul Argeș, spre
despăgubirea primăriei comunei Hâr-
seșci-Vlășcuța, din plasa Cotmeniî, dis-
trictul Argeș, de sumele ce are a primi
dupe arătata mai sus adresă.
  Acestă vîn^are se publică spre ge-
nerala cunoștință ca, toți acei ce vor
avea a pretinde vre un drept de pro-
prietate, usufruct, servitute, chirie, pri-
vilegii!, ipotecă, saiî ori ce alt drept
asupra acestui imobil, să se arate la
tribunal cu cerere mai înainte de <Jiua
vînZărei, căci în urmă nu li se va ad-
mite nici o pretențiune, iar aceia ce
vor voi să cumpere acest imobil să
vie la tribunal în ^ioa și oia indicată
spre a concura.
   Descrierea imobilului ce se vinde,
condițiunile vînZărei și diferite sar-
cini și împrejurări ale imobilului până
acum cunoscute:
  Nouă pogone pământ după tabela
moșnenilor la No. 132, din rolu gene-
ral, loc arabil situat în comuna Hâr-
seșeil, plasa Cotmeniî, districtul Argeș,
cu o casă de ostrețe, învelită cu co-
ceni, învecinându-se acest pământ spre,
resărit cu hotarul Unghenii-Vălceaua-
Lăzăroae, spre apus cu Sârbi-Măguri,
Valea-Adâncată și spre me<jă-iji cn
Marin Țiculeanu, locuitor tot din a-
cestă comună Hârseșcii, din fratele Di-
conescu, și spre me^ă-nopte cu locui-
torul Nicolae Bucătaru, tot din acestă
comună fratele Gigurtescu, și
  Dupe examinare făcută registrelor
de inscripțiuni de către D. grefier lo-
cal, acest imobil nu s’a găsit afectat
la nici un cas popritor.
  No. 16,140. 1882, Septembre 24.

   — Pe basa adresei D-luI perceptor
al circumaoripțiunei 26, Cepari, din ju-

2714

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2 6 (18) Octombre 1882

despăgubirea acestuia, de suma bani-
lor ce are a primi, în virtutea actelor
de ipotecă, legalisate de acest tribu-
nal și înscrise în registrul de inscrip-
țiuni la No. 109 și 150, din 1878, în-
vestite cu formula executorie, care a-
vere se compune din:
  Hotelut numit Ungaria (Țărcădău),
care se compune dintr’un loc situat în
urbea Ploescl, suburbia Sf. împărați,
piața legumelor, sub No. 17, plasa Ter-
gușorul, județul Prahova, învecinat
spre resărit cu piața legumelor unde
’șl are și fațada, spre apus cu proprie-
tatea D-lui Lixandru Badea Cavafu,
spre meda-ndpte cu proprietatea D-lor
Nicolae DobrovicI, cu a defunctei Zin-
ca soția defunctului Nae Cavafu, cu a
defunctului loan Cânciu și cu a D-luI
Vasile Târgșoreanu, și spre meda-di
cu proprietatea D-lui Nicolae Gheor-
ghiu făinaru, cu a D-lui Neagu Niță
măcelaru, cu a D-lui N. Dobrovici bo-
iangiu, cu a defunctului Hagi Pârvu
plăpumaru și Lixandru Badea cavafu,
avend pe densul următorele îmbună-
tățiri :
  a)    Patru prăvălii cu fațada în pia-
ța legumelor, pardosite cu scânduri, 2
pivnițe de desubt, construicție de zid
în pianta și învelite cu tinichea albă;
  b)    Cea d’ânteiiî prăvălie despre me-
dă-ndpte are un cuptor pentru brută-
rie și o ușe care corespunde din pră-
vălie în curte;
  c)    A duoa prăvălie are o ușă care
corespunde într’o sală și de aci în curte;
  d)    A treia prăvălie are o odae cu o
ferestră în curte, un comptuar în pră-
vălie de scânduri și o ușă care cores-
punde din prăvălie în sala unde coreșn
punde și prăvălia a doua și de aci în
curte;
  e)    A patra prăvălie are 3 odăi și o
sală. între odăi cu ușe care corespunde
în curte;
  f)    Duoe din aceste prăvălii în gem-
lâcuri, în față câte un rând și cele-
alte 2 câte duoe rânduri ;
  g)    In partea despre meijă-nopte în
curtea, hanului are un ecaret cu un,
etagiă, constrcțic de zid solid, invelit
cu tinichea albă, avend 5 camere sus
și alte 5 partere, o retiradă sus și alta
jos, gang la mijloc cu scară, care con-
duce sus și o altă scară la începutul
ecaretului, pardosite cu scânduri, ga-
lerie la etagiul de sus;
  h)    Lipit de acest ecaret spre fund
are o magasie cu doue despărțituri, una
sus care corespunde printr’o ușe, și al-
ta jos care corespunde prin două uși,
precum și grajd în căpătâiă la fundul
locului și d’asupra pod pentru conser-
vat furagiă, tote acestea construcții de
zid solid și învelite cu tinichea albă;
  i)    In partea despre me^ă-^i lengă a

dețul Argeș, No. 158, din 1882, și după
îndeplinirea disposițiunilor cerute de
procedura civilă, prin jurnalul dresat
de tribunal, sub No. 4,200, din a. cu-
rent, s’a hotărît ca în ^ioa de 11 De-
cembre 1882, orele 10 a. m., să se vîndă
cu licitațiune în pretoriul acestui tri-
bunal, imobilul jos notat, avere a D-lui
Thoma Popescu, de profesie agricul-
tor, domiciliat în comuna Tigveni, pla-
sa Topologu, districtul Argeș, spre
despăgubirea primăriei comunei Tig-
venii, din plasa Topologu, districtul
Argeș, de sumele ce are a primi dupe
aretata mai sus adresă.
   Acestă vînZare se publică spre ge-
nerala cunoscință, ca toți aceea ce vor
avea asupra acestui imobil veri un
drept de proprietate, usufruct, servi-
tute, chirie, privilegii, ipotecă saii ori
ce alte drepturi, să se arate la tribunal
mai naintea termenului de adjudeca-
țiune, căci în urmă nu li se va mai
admite nici o pretențiune.
   Iar aceea ce voi să cumpere acest
imobil să sej presinte la tribunal în
<Jioa și ora indicată mai sus, spre a
concura.
   Descrierea imobilului ce se vinde,
condițiunile vin^ărei și diferite sarcini
și împrejurări ale imobilului până acum
cunoscute :
   Două pogone păment moștenesc cu
pruni și livede, ce se află pe dânsul,
avend semnele din mer cu 2 altoi pe
lângă porumbi lui G. Tache, la me-
rul de lângă casă și până lângă^ho-
tarul D-lui Brătianu. Acest imobil este
situat în comuna Tigveni, plasa To-
pnlogu, districtul Argeș.
   Examinându-se registrele de inscrip-
țiuni de către D. grefier local, resultă
că asupra acestui imobil s’a găsit ur-
mătdrea sarcină:
   Anul 1880, s’a luat inscripțiuneă la
No. 97, registru de inscripțiuni, asu-
pra unui pogon Ioc al numitului To-
ma Popescu, cu care a garantat buna
administrație a averei casei decedatu-
lui Pătru Dumitru Gionoiu. Dos. No.
1,786, din 1882.
   No. 16,263. 1882, Septembre 29.

   Tribunalul Prahova, secția I.

   La 6 Noembre viitor 1882, orele 10
dimineța, s’a decis a se vinde cu lici-
tație publică, în sala ședințelor aces-
tui tribunal, averea imobilă a casei de-
cedatului C- Dimitrescu, representată
prin D. Alecu C. Dimitrescu, tutorele di"
sei case, de profesie comerciant, domici-
liat în Ploesci, plasa Tergușorul, ju-
dețul Prahova, urmărită după cererea
D-lui Dobre Albu, de profesiune co-
merciant și proprietar, domiciliat tot
în Ploescl, aretata plasă și district spre

patra prăvălie lăsat un spații! de loc
pentru intrare în curtea hanului cu 2
por ți vechi ruinate, mai spre mijloc
tot spre me^ă-^i alte 5 odăi construc-
ție de zid în paiantă, pardosite cu scân-
duri, tăvănite și învelite cu fer negru,
galerie în față, pardosite tot cu scân-
duri ;
   j) Alături lipit de aceste 5 camere,
are un cuptor de brutărie cu o ferestră
în curtea hanului, învelit cu fer alb, a-
lături de acest cuptor are 3 șoprone,
construcție de scânduri, tote ruinate și
vechi, care merg până la fundul locu-
lui la grajd;
   Descrisul imobil după atestarea gre-
fei osebit de sarcinile în specie pentru
care sg urmăresce s’a găsit afectat și la
următdrea împrejurare :
   A. C. Dimitrescu, casa defunctului 0.
Dimitrescu, garanție pentru tutelă ha-
nul cu locul lui din Ploescl, piața le-
gumelor , pentru lei 10,000 , opis pe
1876, dosarul 196, din 1876, secția I,
1881, Ianuarie 27.
   Se publică acesta spre generala cu-
noscință, cu care ocasie se someză toți
aceia care ar pretinde veri-un drept de
proprietate, usufruct, servitute, chirie,
privilegii, ipotecă saii ori-ce alt drept
asupra acestui bun’pus în vînZare ca,
înaintea adjudecațiunei, să se presinte
la acest tribunal, spre a’și arăta pre-
tențiunile după al. III, de la art. 506
pr. civilă.
   No. 9,948.       1882, Septembre 29.

—In de 13 Noembre 1882, orele
dece dimineța , se vinde la acest tri-
bunal cu licitație publică, averea imo-r
bilă remasă de la decedatul George
Lucoviciiî, ai cărui minori sunt repre-
sentați prin muma și tutricea lor D-na
Elena Lucoviciiî, menajeră de casă, din
Ploesci, plasa Tergșiorul, județul Pra-
hova, care avere este următdrea:
   Un Ioc situat în Ploesci, suburbia
Maica-Precista , strada Vlădescu , sub
No. 124, plasa Tergșorul, județul Pra-
hova, a căruia mărime este: fața ca 22
stânjeni, fundul ca 23 stânjeni, laturea
din drepta cum intri ca de 31 stânjeni,
și laturea stângă ca de 22 stânjeni după
aproximație și se învecinesce spre ră-
sărit cu proprietatea D-lui Ghiță Bar
lotescu, spre apus cu proprietatea D-lui
Avadianu Marcovici, spre medă-di cu
proprietatea D-lui Constantin Enescu,
și spre medă-nopte cu strada Vlădescu
și are îmbunătățirile următore :
  1.   O pereche case compuse din trei
odăi și o sală, prispă în față, de de-
sub pivniță , construcția de gard, în-
velită cu șindrilă.
  2.   O pereche case din 2 odăi și o
sală, prispă în față , construcția de
gard, învelită cu șindrilă.

6 (18) Octombre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2715

  3.   Un grajd și șopron alăturea ma-
re, construcția de zid, învelite cu șin-
drilă.
  4.   Mai mulți pomi roditori și nero-
ditori.
   Acestă vîn^are se face de bună voe
fiind încuviințată de consiliul de fa-
milie al casei decedatului G. Lucovici,
prin avisul omologat de tribunalul
Prahova, secția II, sub No. 816, din
26 Martie 1881.
   Prețul de la care va începe licitația
este de lei 6,500, fixat de 'consiliul
de familie prin avisul seu.
   Descrisul imobil, după atestarea gre-
fei, nu s’a găsit afectat la nici o sar-
cină popritore.
   Se publică de acesta și se someză
toți aceia cari ar pretinde veri-un
drept de proprietate, usufruct, servi-
tute, chirii, privilegifi, ipotecă saiî ori-
ce alt drept asupra acestui bun urmă-
rit ca, înaintea ^ilei de adjudecare, să
se presinte la acest tribunal, a’și areta
pretențiele după alin. III, de la art.
506 pr. civilă.
   No. 10,146.       1882, Octombre 1.

Tribunalul de Teleorman.

   Prima societate de credit funciar ro-
mân din Bucurescl, în virtutea actului
ipotecar, înscris la tribunalul acestui
județ Teleorman, în primul rang, sub No.
28, din 17 Decembre 1877, asupra părței
de moșie din hotarul Muți saiî Drăg-
șani, situată în comuna !Odobesca-Mnți,
cătunul Muți, plasa Târgul, din acest
județ Teleorman , proprietate a D-lui
Ion Popescu, a cerut punerea în vîn-
(Jare a citatului imobil, pentru despă-
gubirea sa de capitalul integral al îm-
prumutului acordat sus-numitului, în
sumă de lei noui 4,000, și de anui-
tățile datorite și cheltuelile făcute și
cari se vor mal face de ^isa societate,
împreună cu procentele lor de 10 la
sută și cari sume se vor specifica în
caetul de însărcinări, preve^ut de art.
65 din legea creditului funciar.
   Tribunalul, prin jurnalul șeii No.
568, din 11 Februarie 1882, a ordonat
punerea în vîn^are a părței de moșie
din hotarul Muți sad Drăgșani, în ur-
ma însă a mai multor amânări socie-
tatea creditului funciar presistând în
vîn^are, tribunalul, prin jurnalul șefi
cu No. 2,516, din 24 Iunie 1882, a
hotărît din noii ca vînZarea să se facă
la 30 Octombre 1882.
   Se face dar cunoscut tutulor prin
acesta a duoa publicațiune că, în ^ioa
de 30 Octombre 1882, se va vinde prin
licitațiune publică, în pretoriul tribu-
nalului acestui județ Teleorman, la o-
rele 10 dimineța, partea de moșie din
hotarul Muți saii Drăgșani, proprieta-

te a D-lui Ion Popescu, situată în a-
cest județ Teleorman, plasa Tergul, co-
muna Odobesca-Muți, cătunul Muți,
după cererea primei societăți de cre-
dit funciar român din Bucuresci.
  Doritorii de a cumpera acestă mo-
șie, vor putea lua cunoscință de con-
dițiunile vîn^ărei, din caetul de în-
sărcinări ce are să fie depus la grefa a-
cestul tribunal cu 8 ^ile mal înainte
de ajudecațiune.
  pioa de 30 Octombre 1882, fixată
pentru vînZarea sus-numitei moșii, s’a
aretat și în prima publicațiune de vîn-
^are, inserată în Monitorul oficial No.
90, din 18 Iulie st. v. 1882.
  No. 13,850.         1882, Iulie 24.

  — Prima societate de credit funciar
român din Bucurescl, în virtutea acte-
lor ipotecare înscrise la tribunalul aces-
tui județ Teleorman, în primul rang,
sub No. 59, din 23 Noembre 1874 și
No. 35, din 24 Octombre 1875, asupra
moșiei Tufeni-Stoborâști, situată în
comuna Tufeni, plasa Teleorman, din
acest județ Teleorman, proprietate a
D-lui Eraclie Dumba, a cerut punerea
în vîn^are a citatului imobil, pentru
despăgubirea sa de capitalul integral
al împrumutului acordat sus-numitu-
lul în sumă de lei noul 300,000 și de
anuitățile datorite, cheltuelile făcute
și cari se vor mal face de $isa socie-
tate, împreună cu procentele lor de 10
la sută, și cari sume se vor specifica
în caetul de însărcinări preve^ut de
art. 65 din legea creditului funciar.
  Tribunalul, prin jurnalul șefi, No.
3,372, din 5 Septembre 1881, a ordo-
nat punerea în vîn^are a moșiei Tu-
feni-Ștoborâști, în urma însă a mai
multor amânări, societatea creditului
funciar stăruind în vîn^are, tribunalul,
prin jurnalul șefi No. 2,515, din 24
Iunie 1882, a hotărât din nofi ca vîn-
^area să se facă la 30 Octombre 1882.
  Se face dar cunoscut tutulor prin a-
ceștă a duoa publicațiune că, în ^ioa
de 30 Octombre 1882, se va vinde cu
licitațiune publică, în pretoriul tribu-
nalului acestui județ Teleorman, la
orele 10 de dimindță, moșia Tufeni-Sto-
borâști , proprietate a D-lui Eraclie
Dumba, situată în acest județ Teleor-
rman, plasa Teleorman , comuna Tu-
feni,după cererea primei societăți de
credit funciar român din Bucurescl.
  Doritorii de a cumpera acestă mo-
șie vor putea lua cunoscință de con-
dițiunile vîmjerel din caetul de însăr-
cinări ce are să fie depus la grefa a-
cestuî tribunal cu 8 ^ile înainte de
adjudecațiune.
  pioa de 30 Octombre 1882, fixată
pentru vînZarea sus-numitei moșii; s’a
arătat și în prima publicațiune de vîn-

4are, inserată în Monitorul oficial No.
90, din 18 Iulie st. v. 1882.
   No. 13,863.       1882, Iulie 24.

   — Prima societate de credit funciar
român din Bucuresci, în virtutea actu-
lui ipotecar înscris la tribunalul aces-
tui județ Teleorman, în primul rang, sub
No. 17, din 1 Maifi 1879, asupra mo-
șiei Mândra-Slobozia , situată în co-
muna Mândra, plasa Călmățuiul, din
acest județ Teleorman, proprietatea
D-lui Zaharia Mavromati, a cerut pu-
nerea în vîmjare a citatului imobil,
pentru despăgubirea sa de capitalul
integral al împrumutului acordat sus-
numitulul în sumă de lei noui 750,000,
și de anuitățile datorite, cheltuelile fă-
cute și cari se vor mal face de ^isa
societate, împreună cu procentele lor
de 10 la sută, și cari sume se vor spe-
cifica în caetul de însărcinări prevăzut
de art. 65 din legea creditului funciar.
   Tribunalul, prin jurnalul șefi No.
567, din 11 Iunie 1882, a ordonat pu-
nerea în vîn^are a moșiei Mândra-Slo-
bozia, în urma însă a’mai multor amâ-
nări, tribunalul, prin jurnalul șefi No.
2,627 din 5 Iulie 1882, după cererea
societățel care persista în vîn^are, a ho-
tărât din nofi ca vînZarea să se facă
la 30 Octombre 1882.
   Se face dar cunoscut tutulor prin a-
cestă a duoa publicațiune că, în 4i°a
de’30 Octombre 1882, se va vinde cu
licitație publică, în pretoriul tribuna-
lului acestui județ Teleorman, la ore-
le- 10 dimineța, moșia Mândra-Slobo-
zia, proprietate a D-luI Zaharia Ma-
vromati,situată în acest județ Teleor-
man, plasa Călmățuiul, comuna Mân-
dra, după cererea primei societăți de
credit funciar român din Bucurescl.
   Doritorii de a cumpăra acestă moșie,
vor putea lua cunoscință de condițiu-
nile vîn^ărel din caetul de însărcinări ce
are să fie depus la grefa acestui tribu-
nal cu 8 ^ile înainte de adjudecațiune.
   pioa de 30 Octombre 1882, fixată
pentru vînZarea sus-numitei moșii, s’a
aretat și în prima publicațiune de vîn-
tjare, inserată în Monitorul oficial No.
90, din 18 Iulie st. v. 1882.
   No. 13,876.       1882, Iulie 24.

Corpul portăreilor din Bucurescl.

   Se publică spre generala cunoscință
că, pentru <jioa de 11 Octombre 1882,
sa fixat de judele ocolului Sabaru, ju-
dețul Ilfov, prin adresele, No. 5,972,
5,973, 5,974, 5,975, 5,976, 5,977, 6,071,
6,072 și 6,073, din 1882, a se vinde cu
licitație la fața locului, în comunele
Streini-Dobreni și Berceni-Dobreni,
plasa Sabaru, județul Ilfov, averea
mobilă compusă din vite, producte și

2716

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18) Octombre 1882

altele ale locuitorilor condamnați’prin
cărțile de judecată cu No. 145, 146,
148, 149, 150, 152, 153, din 1878, 24
și 31 din 1877, ale judelui ocol. Saba-
ru, învestite cu formula executorie,
urmăriți pentru despăgubirea D-lui
Barbu Voinescu, iar ne putendu-se
termina în acea ^i, va continua și în
dilele următore.
   No. 10,591.    1882, Octombre 1.

Comisarul polițienesc de urmărire
    al ocolului I din Bucuresci.

   Se publică spre generala cunoscință
că, D. jude al ocol. I din Bucuresci,
prin adresa No. 4,972, din 1882, a
fixat ^ioa de 13 Octombre 1882, a se
vinde prin licitație publică, pe piața
tribunalului, începend de la orele 11
înainte, averea D-lui P. Iliescu, com-
pusă din o machină de fer și tuciă
mare, pentru tăiat hârtie și altă mo-
bilă din casă , pentru despăgubirea
D-lui N. Băjescu, de suma prevăzută
în cartea de judecată cu No. 833, din
1882, pronunțată de acea judecătorie
și învestită cu formula executorie; iar
daca nu se va putea termina în acea
<ji, va continua filele următdre.
   No. 492.       1882, Octombre 5.



CITAȚIUNI

Tribunalul Ilfov, secția III civilo-
            corecțională,.

   Alexandrescu Dumitru Ureche, fost
căpitan, cu domiciliul necunoscut, este
citat la acest tribunal, în ^ioa de 19
Noembre 1882, orele 11 dimineța, spre
a se cerceta ca prevenit pentru delict,
art. 208 din codul penal; avend în ve-
dere că, de nu va fi următor, se va pro-
cede conform legei.
   No. 10,238.   1882, Octombre 1.

Tribunalul Ilfov, secția IV civilo-
           corecțională.

    Dumitrache Popescuj, cu domici-
liul necunoscut, este chemat la acest
tribunal, în ^ioa de 1 Decembre 1882,
orele 11a. m., spre a se cerceta ca in-
culpat în procesul pentru furt; avend
în vedere că, de nu va fi următor , se
va judeca în lipsă.
   No. 10,000.   ' 1882, Septembre ....

Tribunalul de Argeș.

   D. Bucuși Tovi, cu domiciliul necu-
noscut, conform jurnalului acestui tri-
bunal, No. 4,195, 1882, se citeză prin

acesta ca, în <jioa de 3 Ianuarie 1883,
orele 10 dimineța, să vie la acest tri-
bunal, sprefa se înfățișa cu soția sa
Fani Tovi, din Pitesci, în procesul ce
se tratezâ pentru divorț; cnncscend că,
contrariâ, se va procede conform legei.
  No. 16,241 .    1882, Septembre 28.

Tribunalul Dolj, secția I.

  Prin acesta cităm pe D. lorgu A.
Gheorghiu , fiul major al defunctului
Alexe Gheorghiu, fost cu domiciliul în
Craiova, iar acum necunoscut, ca, în
<jioa de 17 Noembre viitor, orele 10
dimineța, să se presinte înaintea aces-
tui tribunal spre a se . înfățișa și ju-
deca în procesul în care este chemat
în garanție de preotul I. I. Zamfires-
cu și alții pentru păgubi, și acela ce se
trateza între D-na Anastasia G. Stoe-
nescu cu numiți pentru Hrisis; cunos-
când că, nefiind următor , se vor face
în lipsă’f cele legale.
  No. 16,833.     1882, Septembre 24.

Tribunalul de Ialomița.

  D. Ivancea Sima, cu domiciliul ne-
cunoscut, în baza jurnalului No. 3,080,
din 21 Septembre curent, se citeză prin
acesta una și singură chemare ca, în
dioa de 29 Octombre 1882, la orele 10
dimineța, să vie la acest tribunal spre
înfățișare cu D-ei Dumitra Ivancea
Sima, în procesul ce are pentru divorț,
preparat de actele necesarii în causă,
căci la din coutra, se va resolva proce-
sul în lipsă, conform legei.
No. 10,682.    1882, Septembre 29.

Tribunalul Prahova, secția I.

  D. Gostică Nicolescu, cu domiciliul
necunoscut, este citat printr’acesta, ca
în di°a de 15 Octombre 1882, orele
10 a. m., să vie la acest tribunal spre
înfățișare, în procesul ce are cu D.
B. Predingher, pentru pretenții; con-
trarii se va procede causa în lipsă,
conform legei.
  No. 10,089.     1882, Octombre 1.

   Tribunalul Prahova, secția II.

  D. Anghel loniță, fost în Ploesci,
Sf. Filoftea, cu domiciliul necunos-
cut, este citat printr’acesta, ca în dioa
de 18 Octombre 1882, orele 10 a. m.,
să vie la acest tribunal spre înfățișa-
re, în procesul ce are cu D-nu I. Be-
rinberg, pentru pretențiune; iar pen-
tru nevenirea precedentă, tribunalul
a aplicat art. 151 pr. civilă; contrarii
se va judeca causa în lipsă, conform
legei.
  No. 9,669.      1882, Septembre 9.


Tribunalul de Muscel.

  D. Gheorghe Cujbescu, din Nucșdra,
iar acum dosit, este citat ca, în di°a
de 13 Octombre 1882, orele 10 dimine-
ța, să vie la acest tribunal, ca inculpat
pentru furt și tăinuire de lucruri fura-
te; contrarii se va judeca în lipsă.
  No. 10,108.    1882, Septembre 30.

  D. Gh. Munteanu, din comuna Ru-
căr, iar acum dosit, este citat ca în
dioa de 13 Octombre 1882, orele 10 de
dimineță, să vie la acest tribunal, ca
inculpat pentru furt de cai; contrarii
se va judeca în lipsă.
  No. 10,101.    1882, Septembre 30.

Tribunalul de Olt.

  D. Panait Hagi Ilie , cu domiciliul
necunoscut, vădind coprinderea peti-
țiunei registrată la No. 7,563, trecută
în josul acestei citațiuni, se citeză ca,
în dioa de 12 Octombre 1882, la orele
10 dimineța, să vie la acest tribunal
spre înfățișare cu soția sa Gherghina,
îu procesul intentat pentru divorț.
  No. 16,060.     1882, Septembre 30.

  Petițiunea D-nei Gherghina Stan Popescu,
către D. președinte al tribunalului Olt.
      Domnule președinte,
  Soțul mei Panait Hagi Ilie , de la
contractarea căsătoriei și până adl, me
bate și me insultă în cel mai trivial
mod, aci isgonindu-me din casă, altă
dată plecând în lume lăsându-me fără
existență, și când me duc după dânsul
începe din noi cu maltratări, legea,
domnule președinte punându-me la a-
dăpostul sei contra ataruri fapte, ve
rog respectuos să bine-voiți să ordo-
nați desfacerea căsătoriei dintre mine
cu soțul mei Panait Hagi Ilie, cu do-
miciliul necunoscut, de naționalitate
grecă, până atunci invoc disposițiunile
art. 241 din codul civil, rugându-ve să
bine-voiți a ne cita de urgență, alătur
act de paupertate și o copie după pre-
senta.
  Primiți, ve rog, D-le președinte, deo-
sebitele mele considerațiuni.
  Gherghina Stan Popescu, din comu-
na Oporelu.

—D. Matei Tudor Orbu, din comuna
Cornățelu, cătunul Optășani, este citat
ca, în ^ioa de 13 Decembre 1882, orele
10 dimineța, să se presinte la acest tri-
bunal, ca inculpat; la neurmare, se va
resolva causa în lipsă, conform legei.
  No. 14,447.    1882, Septembre 4.

Judecătoria ocolului I Bucuresci.
  Vasile Nicolae, salaor la tergul Mișu,
iar acum cu domiciliul necunoscut, este

6 (18) Octombre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2717

chemat la acestă judecătorie, în <jioa de 7
Octombre, orele 11 diminețâ, spre a se
cerceta ca inculpat în o contravenție de
la regulamentele și disposițiunile mu-
nicipale urmată prin împedicarea circu-
lației; avend în vedere că, de nu va fi ur-
mător, se va condamna în lipsă, con-
form art. 147 din pr. criminală.
    No. 5,028.

    —Nicolae Pârvu, salaor la târgul Mi-
șu, iar acum cu domiciliul necunoscut,
este chemat la acestă judecătorie,jîn ^ioa
de 7 Octombre, orele 11a. m., spre a se
cerceta ca inculpat^în o contravenție de la
regulamentele și disposițiunile munici-
pale, urmată prin împedicare de circu-
lație ; avend în vedere că de nu va fi
nrmător, se va condamna în lipsă, con-
form ărt. 147 din pr. criminală.
    No. 5,027.

    — D. Stan Nicolae, salaor la târgul
Mișu, iar acum cu domiciliul necunos-
cut, este chiemat la acestă judecăto-
rie în ^ioa de 7 Octombre 1882, jla o-
rele 11 diminețâ, spre a se cerceta ca
inculpat -în contravențiune de la re-
gulamentele^și disposițiunile minicipa-
le, urmată prin împedicare d.e circu-
lație; având în vedere că, de nu va fi
următor, se va condamna în lipsă, .con-
form art. 147 pr. crim. No. 5,026.

- —D. G. Const. Stancu, zidar,fost domi-
ciliat în Dealul-Spirei, iar acum necu-
noscut, este chemat la acestă judecă-
torie, în^ioade7 Octombre 1882, orele
11 diminețâ, spre a se cerceta ca in-
culpat în o contravențiune de la re-
gulamentele și disposițiunile munici-
pale, urmată prin împedicarea circu-
lației publice; având în vedere că, de
nm va.fi următor, se va condamna în
lipsă, conform art. 147. din pr. crim.
. No. 5,024.

    — D. Ion Dumitru, zidar, fost domi-
ciliat la Crucea-de-Piatră, iar acum cu
domiciliul necunoscut, este chemat la
acestă judecătorie în ^ioa de 7 Octom-
bre 1882, la orele 11 diminețâ, spre
a se cerceta ca inculpat în o contra-
vențiune de la regulamentele și dispo-
sițiunile municipale, urmată prin împe-
dicare de circulație publică; având în
vedere că , de nu va fi' următor, se va
condamna în lipsă, conform art. 147,
din proc. crim.           No. 5,023.

    — D. Vasile Mărim, zidar, fost cu
domiciliul în strada Romană, iar acum
necunoscut, este vestit a se presenta la
acestă judecătorie, în (jioa de 7 Oc-
tombre 1882, orele 11 diminețâ, spre
a se cerceta ca inculpat în o contra-
vențiune de la regulamentele și dispo-


sițiile municipale, urmată prin împe-
dicare de circulație publică; având în
vedere că, de nu va fijurmător, se va
condamna în lipsă, conform art. 147,
din pr. crim.             No. 5,022.

  — D. Constantin Dragomir, fost cu
domiciliul în strada Norilor, iar acum
necunoscut, se citeză ca, la 7 Octombre
1882, la orele 11 diminețâ, să se pre-
sinte la acestă judecătorie, spre înfă-
țișare ca inculpat în o contravențiune
de la regulamentele și disposițiunile
municipale, urmată prin împedicare
de circulație; având în vedere că, de
nu va fi următor, se va condamna în
lipsă, conform art. 147, pr. criminală.
  No. 5,021.

  — D. Pândele Badenica, precupeț,
fost cu domiciliul în piața Ghica, lo-
cul No. 1, 2 și 3, iar acum necunoscut,
se citeză ca, la 7 Octombre 1882, drele
11 diminețâ, să vină la acestă jude-
cătorie, spre a se cerceta ca inculpat
în o contravențiune de la regulamen-
tele și disposițiile municipale, urmată
prin vînZare de mazăre lipsă la dra-
muri; având în vedere că, nefiind ur-
mător, se va condamna în lipsă, con-
form art. 147, pr. crim No. 5,020.

  — D. I. G. Popescu, fost cu domici-
liul în strada Gabroveni, No. 13, iar
acum necunoscut, este citat ca, în ijioa
de 7 Octombre 1882, la orele 11 di-
mineța, să vină la acestă judecătorie,
spre a se cerceta ca inculpat în o
contravențiune de la regulamentele și
disposițiunile municipale, urmată prin
vindere de pâine caldă, călit. I, lipsă
la dramuri; având în vedere că, de nu
va fi următor, se va condamna în lipsă,
conform art. 147, pr. crim. No. 5,019.

  — D. Ivanciu Gheorghe, salaor la
târgul Mișu, iar acum cu domiciliul
necunoscut, este citat ca, în $ioa de 7
Octombre 1882, la orele 11 diminețâ,
să vie la acestă judecătorie spre a se
cerceta ca inculpat în o contravențiune
de la regulamentele și disposițiile mu-
nicipale, urmată prin împedicare de cir-
culație publică; având în vedere că,
nefiind următor, se va condamna în
lipsă, conform art. 147, pr. criminală.
  No. 5,025.

  — D. Ivan Constantin, fost cu do-
miciliul în strada Moșilor, No. 102,
iar acum necunoscut, se citeză pentru
^ioa de 7 Octombre 1882, orele 11 di-
mineța, a se presenta la acestă jude-
cătorie, spre a se cerceta ca inculpat
în o contravențiune de la regulamen-
tele și disposițiunile municipale, ur-
mată prin vînZare de jimblă caldă

lipsă la dramuri; având în vedere că^
de nu va fi următor, se va condamna
în lipsă, conform art. 147, pr. crim.
  No. 5,034



SECHESTRU.

Corpul portăreilor din Bucuresci.

  In basa adresei onor, tribunal Ilfov,
secția de notariat No. 11,727, din 1882,
poprindu-se chiriile imobilului situat
în calea Victoriei, No. 138, pentru des-
păgubirea D-nei Zoe C. lonescu, de
pensiunea alimentară; se publică con-
form art. 481, pr. civilă.
  No. 10,498.    1882, Septembre 28.


    ANUNCIURI ADMINISTRATIVE

Prefectura județului Iași.
  In 4i°a de Octombre 1882, orele
12 din ^i, urmând a se ține supra-lici-
tațiune în camera comitetului perma-
nent de Iași, pentru darea în antrepriză
a construire! casarmelor de dorobanți
și călărași precum și a scdlelor din
plășile Turia, Copou, Cârligătura și
Bahluiii ; iar pentru scolele din plășile
Codru, Braniștea și Stavnicu , urmând
a se ține o nouă licitațiune în ^ioa de
16 ale aceliași luni.
   Se publică acesta spre cunoscință
persdnelor interesate pentru ca, în fi-
lele aretate mai sus, să se presinte în-
soțiți de garanții spre a lua parte la
concurență.
  No. 11,508.   1882, Octombre 2.



OBSERVAȚIUNI METEOROLOGICE.

Pe r}ioa de 4 Octombre 1883.
Verciorova. — Ploe, 10 gr. plus.
Vulcan. — Nor, 6 gr. plus.
Severin. — Nor, 14 gr. plus.
Filiași. — Nor, 12 gr. plus.
Craiova. — Ploe, 11 gr. plus.
Calafat. — Ploe, 8 gr. plus.
Cetate. — Ploe, 8 gr. plus.
Slatina. — Ploe, 10 gr. plus.
Caracal. — Ploe, 8 gr. plus.
Corabia. — Ploe, 7 gr. plus.
Bechet.     — Ploe, 7 gr. plus.
Pitesci.    — Ploe, 10 gr. plus.
Găesci. -r- Nor, 8 gr. plUg.
Argeș. — Ploe, 10 gᵣ. plᵤₛ.
C.-Lung. — Nor, 10 gr. plus.
R.-Vâlcea. — Plde, 5 gr. plus.
Cozia. — Pl<5e, 7 gr. plus.
Horezu. — Variabil, 8 gr. plus.
R.-VaduluU — Plde, 8 gr. j>lus.
Novaci. — Ploe, 5 gᵣ. piᵤₛ.
Drăgășani. — P16e, 10 rᵣ> plₙₛ.

2718

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

6 (18)*Octombre 1882
--_ _ ------- r ।

T.-Jiiî.       --- Plde, 8 gr. plus.   
Măgurele.   ---    Plde, 8 gr. plus.   
Zimnicea.   ---    Plde, 19 gr, plus.  
Roșiori.     ---   Nor, 10 gr. plus.   
Bălăci.      ---   Plde, 7 gr. plus.   
Alexandria.  ---   Ploe, 8 gr. plus.   
Giurgiii.      •*- Ploe, 8 gr. plus.   
Slobozia.   ---    Plde, 12 gr. plus.  
Călărași.    ---   Ploe, 10 gr. plus.  
Oltenița.    ---   Plde, 13 gr. plus.  
Budesci.    ---    Ploe, 9 gr. plus.   
Urzieeni.    ---   Nor, 13 gr. plus.   
Ferbinți.    ---   Plde, 12 gr. plus.  
Domnesc!.  ---     Nor, 9 gr, pius,    
Ploesci.     ---   Plde, 12 gr. plus.  
T.-Vestei.   ---   Nor, 15 gr. plus.   
Mărgineni.  ---    Ploe, 11 gr, piU8,  
Filipesci.     --- ’ vi™’ ț? gr* Plus* 
V.-Călugărescă.    Ploe, 14 gr. plus.  
Văleni.     ---    Nor, 10 gr, plus.   
Urlați.      ---   Ploe, 10 gr. plus.  
Mizil.       ---   Ploe, 12 gr. plus.  
Câmpina.   ---     Plde, 9 gr. pius.   
Sinaia.      ---   Variabil, 7 gr. piui
Predeal.     ---   Nor, 8 gr. plus.    
Buzăă.     ---     Plde, 10 gr, plus.  
Pârscovu. ---      Plde, 7 gr. plus.   
Pâtărlage. ---     Ploe, 4 gr. plus.   
R-Sărat. ---       Ploe, 6 gr. plus.   
Balta-Albă ---     Ploe, 12 gr. plus.  
Focșani.     ---   Ploe, 10 gr. plus.  
Odobesci. ---      Ploe, 19 gr. plus.  
Adjud.     ---     Plde, 7 gr. plus.   
T.-Ocna.    ---    Nor, 14 gr. plU8.   
Panciu.     ---    Plde, 15 gr. plus.  
Moinesci. ---      Nor, 8 gr. piUB.    
Sascut.      ---   ™e, 5 gr. Jius.     
Bacăiî.       ---■ Ploe, 6 gr. plus.   
Buhuși.     ---    Plde, 5 gr. plus.   
Piatra.      ---   Pl<5e, 4 gr. plus.  
Neamțu.    ---     Plde, 5 gr« plus.   
Roman.    ---      Ploe, 6 gr. plus.   
Pașcani.     ---   Ploe, 5 gr, plus.   
Botoșani.   ---    gr.plus.            
Dorohoiiî.   ---   Ploe, 6 gr. pius.   
Mihăilenl.   ---   Ploe, 2 gr. plus.   
Hârlău.     ---    Ploe, 1 gr, pins.   
Fălticeni.    ---  Nor, 6 gr. plus.    
T.-Frumos.  ---    3 gr.plus.          
Iași. .        --- Ploe, 5 gr. plus.   
Vaslniii.     ---  Ploe, 8 gr. pius.   
Codăesci.    ---   Ploe, 4 gr. plug.   
Huși.      ---     Ploe’ gr. plus.     
Drăncenl.   ---    p1-’ 5S gr- P’lus.  
Mărășesci.   ---   Sz ’ o 8r- plus"    
Fălcifi.       --- Plde, 8 gr. pius,   
Bârlad.     ---    Ploe, 12 gr. plus.  
Tecuciiî.     ---  Sze’ o gr- Plas-    
Ivesci.       ---  Plde, 8 gr. pius.   
P.-Tur cuiul. ---  Ploe, 5 gr. plus.   
Galați.       ---  n/z6’    8r. plus.  
Brăila.      ---              gr* Plus*
Macin.               p,1^’    gr. Plus-
Isaccea.     ---   n,°e’       plus.'' 
Tulcea.     ---    £ 8e’ gr. plus.“    
Sulina.      ---   pl°e’ J1 gr. plus.  
Pleșoi.      ---   Plde, 4 gr. plus.   

Babadag. — Plde, 12 gr. plus.
Mangalia. — Nor, vent, 6 gr. plus,
                marea agitată.
Mahmudie. — Plde, 12 gr. pl.
Constanța. — Plde, vent, 8 gr. plus,
marea agitată.
Medjidie. — Nor, 12 fgr. plus.
Cerna-Vodă. — Plde, 19 gr. plus.
Ostrov. — Nor, 11 gr. plus.
Hârșova. — Plde, 9 gr. plus.
Cara-Omer. — Plde, 10 gr. plus.
Eski-Kili. — Plde, 11 gr. plus.



45 116 60
50   58 25


    BULETINUL FINANCIAR

(Serviciul agenției Havas)

            16 Octombre 1882.
      Cursul de Paris. Cursul Cursul
      ^ilei din ajun
  Renta română 5% ....       89 25     87 _
  Nouile obligații 6° ₀ ale C.F.R. — — _ __
  Acțiunile băncel României.   —
  Credit mobiliar român . .    —
  Renta francesă 5%......... 116
  Lose turnesol............. 58
            Cursul de Berlin.
  Obligațiuni vechi ale C.F.R. —
   Oblig, căilor ferate române 60
  Obligații noul 6°/₀ ale C.F.R. 102
  »         „ 5,°o » . »     98
  împrumutul Oppenheim . . 107
Cursul de Londra.
  Acțiunile băncel României . 16       16 y₈
  împrumutul Oppenheim . .      —      — —
        „ Stern................ — —    — —
Cursul de Viena.
  Napoleonul................... 9 49  9 48
  Galbenul......................6 66  5 65
  Renta met. 50/₀ ............ 77 40 77 50






—    60 —
80 102 75
90   96 90
90 107 90

ANUNCIURI PARTICULARE

Aduc la cunoscința generală că, de
a$i înainte me voiiî sub-semna
Lagăr Edeleanu, în loc de Lazăr Edel-
seid.
  Lagăr Edeleânu, student.


S’a furat duoe recepise ale casei de
depuneri și consemnațiunî cu No.
60,123, din 13 Iulie 1881, de lei 2,000,
și No. 67,191, din 13 Ianuarie 1882,
de lei 300, dinpreună cu giuvaeruri
și bani în numerar, de la domiciliul
sub-semnatei, strada Sorelui, în casele
bisericei Manea-Brutaru.
   Acesta se publică spre sciința gene-
rală .că, ori la cine și sub ori-ce titlu
s’ar găsi arătatele recepise, se vor con-
sidera ca furate și ori-cine le-ar do-
vedi este rugat a denuncia poliției.
   Lina Ștefânescu.

EDICT
  Din partea Ces. și Reg. consulat
Austro-Ungar, din Bucuresci, se aduce
la cunoscința publică că următdrele
documente și anume :
  1)    Una poliță a societăței de asigu-
rare „Azienda asicuratrice din Trieste",
cu data de la 19 Septembre 1866, sub
No. 4,288, în virtutea căreia Lina Her-
dan, fiica D-lui losef Lazar Herdan,
din Pitesci, a fost primită în consor-
țiul de supra-viețuire deschis la anul
1864, care ’și are termenul de lichida-
țiune la 1 Ianuarie 1881, pentru suma
totală de fiorini 1,875, valuta austria-
că, plătibilă în câștiurl.
  2)    Una poliță No. 13,426, de con-
tra asigurare cu aceiași dată, în virtu-
tea căreia pomenita societate, s’a obli-
gat a restitui urmașilor în drept ai
Linei Herdan, premiile plătite în cas
dacă dansa ar înceta din viueață mai
înainte de 1-iâ. Ianuarie 1881, terme-
nul lichidațiunei.
  3)    Tote chitanțele de plata premi-
elor privitore la expusele duoă polițe
pe periodul de la 19 Decembre 1866,
până la anul 1869.
  4)    Una poliță emanată de la aceiași
societate cu data de 19 Decembre 1866,
No. 4,290 , prin care D-ei Etel Her-
dan, asemenea fiica D-lui losef Lazar
Herdan, s’a primit în aceiași asociați-
une de supra-viețuire tot cu capitalul
de 1,875 fiorini, plătibili în câștiuri.
  5)    Una poliță de contra asigurare
tot a pomenitei societăți cu No. 13,428,
privitdre la restituirea premielor plă-
tite în cas daca ar înceta din viueață
Etel Herdan, mai înainte de termen.
  6)    Chitanțele privitore la ambele a-
ceste poliți menționate la No. 4 și 5,
de la Decembre 1866 și până la anul
1869.
  De dre-ce în termenul de un an de $ile
de la data publicațiunei anteriore nu
s’ah arătat nimeni ca posesorul lor, de
aceia după cererea celui în drept și în
conformitate cu § 607, din procedura
civilă se declară de nulă și de nici o
validitate legală.
  Ces. și Reg. Consulat.
  No. 9,268. s-3 1882, Octombre. 4.

Sub-semnatul Ghiță C. Jaravete, din
   Tecuciiî , fac cunoscut că în sera
4ilei de 29 Septembre a. c., ’mi s’a
furat din pozunar documentul de pro-
prietatea unui loc, transcris de tribu-
nalul Tecuciiî, la No. 47 , din 1869,
ori-cine va fi furat, saiî găsit acel act,
se consinderă ca o hârtie albă, ne pu-
tând beneficia de el sub nici o formă.
  Giță Jaravete.

6 (18) Octombre 1882

'MONITORUL OFICIAL”At ROMÂNIEI

2719

  De vîndar6 moșiile Puțichioia și
Cuca-Cetățuia, din județul Covur-
lul, precum și mai multe -ecarete
din Galați.
  Se publică spre generala cunoscință
că, Duminică la 10 Octombre a. c., cu
începere de la orele 11 a. m., se vor
vinde prin licitație publică , în sala
tribunalului Covurluifi, secția I, urmă-
torele imobile, averea defunctului Geor-
ge S. Vlasto î
  I.   Moșia Puțichioia, din județul Co-
vnrluiâ, în intindere de 1,959 fălci saiî
pogone 5,598, din care pădure de 907
fălci saiî pogone 2,597 și păment ara-
bil de 1,051 fălci saiî pogone 3,000,
având și ’o vie de 7 pogone și 1,289
stânjeni pătrați.
  II.  Moșia Cuca-Cetățuia, din județul
Covurluii, în intindere de 145 fălci
saiî pogone 413, din care pădure de
26 fălci saiî pogone 75, restul păment
arabil.
  III.    Prăvălia cu un etagiiî d’asupra,
situată în orașul Galați, strada Portu-
lui , în dosul bursei, închiriată D-lui
Pericles Levides, până la SL Dumitru
1882.
  IV.    Prăvălia, cu un etagiu d’asupra,
situată în orașul Galați, strada Portu-
lui, No. 40 și 42.
  Domnii amatori, pentru a fi admiși
la licitațiune, vor depune o cauțiune,
pentru moșia Puțichioia, 1. n., 25,000,
pentru moșia Cuca-Cetățuia, 1. n., 4,000,
iar pentru fie-care din prăvălii 1. n.,
4,000.
  Condițiunile, planurile și informați-
unile în detail se pot vedea la D. Gr.
Triandafil, strada Plevnei, No. 12, din
Bucuresci și la D. G. Procopiu, strada
Mavromol, No. 4, din Galați, admi-
nistratori ai averel concordatarie a de-
functului G. S. Vlasto. 7 o.

SCHIMB SI COMISION

CASA DE SCHIMB



            FRAȚII BENZAL



41Wb STRADA LIPSCANI, 41bⁱs

CURSUL BUCURESCI

Pe ^ioa ăe 5 Octombre 1882, ora 4

EFECTELE

Cump.

Vînd.

27 STRADA LIPSCANI, 27

CURSUL BUCURESCI

Pe ^ioa de 5 Octombre 1882, ora A

60/₀ Oblig, de Stat convertite .
6°/₀   „ căilor ferate Române
5% Rentă amortisabilă ....
50,₀ Renta Română............
Oblig, de pens. (3001.) dob. 10. fr
7°/₀ Scrisuri fonciare rurale . .

5%
7%
6%

urbane.

5®/q B B B ’ •
8°/q Impr. municipal Bueurescl.
Impr. eu pr. Bucur, (bil. 20 1.). .
Actiun. băncel naț. a României.
Acțiuni Dacia-România.........
   „   ale soc. de cred, mobiliar
„   b b b construcțiunl.
Obligațiuni eșite la sorți....
Cupdne def. exigibile.
Argint și bil. de bancă contr. aur
Eubla hârtie..........
Florini...............
Lose otomane..................

CURSUL DIN VIENA

16 Ootombre

Napoleonul .
Ducatul . . .
Lose otomane.
Rubla hârtie ,

CURSUL DIN BERLIN

16 Ootombre

  98*/*
102*/₂
90
  89*/,
225
102
  90*/₄
101*/,
95*/,
88* ₂
101*/₂
3iy₂
1330
400

983/*
103*/,
90*/,
90*/ₒ
230 ‘
102i „
  ⁹⁰7Î
102
  96
  89
102
32*/,
1340
415

99*’*
99*/*
2VS
2-30
2-n
55

Argint

   9-49
   5-86
28
118»/*

1»'*
2'60
9-13
65

9-56¹!
5-63
24.jo
119.₇o

Prin contractul de societate încheiat
între sub-semnatul Anton Licen și
E. Kretschmer, pentru exploatarea u-
nei fabrici de bere din cătuna Anadal-
chioi, plasa Constanța; transcris în re-
gistrul de acte autentice de la tribu-
nalul Constanța, sub No. 129, din 31
August 1882, s’a stipulat că tdte ac-
tele relative la acea fabrică, să fie sem-
nate de D. Kretschmer, fiind-că totă
administrațiunea, precum și responsa-
bilitatea resultată din acea exploatare,
este numai personalmente a sa.
  Aduc acesta la cunoscința publică,
conform art. 10, din contract și declar
că de la acea dată nu voiiî mai recu-
ndsce semnătura mea de până acum și
nu voiiî fi obligat la nici o plată.
  A. Licen.                       4-8

Acțiunile...........
Oppenheim...........
Ruble hârtie........
Obligațiuni nuol 6o ₀
B       M     0

CURSUL DIN PARIS

16 Ootombre

Renta Română
Lose Otomane.

SCHIMBUL & Ootombre

Paris (3 luni)......
  „ Ia vedere. . . .
Londra (3 luni) . . .
„ la vedere . .
Berlin (3 luni) . . . .
  „ la vedere . . .
Viena la vedere . . .

60
1O7.,O
203.35
102.3q
98.go

60
1071/,
202.90
1O3.*O
99-90

89*/*
58*/,

93
60*/,

  99-iJ
100.,₅
25.03*/,
  25.30
122.*»
123i/₂
2-13

Adrese pentru telegrame :
BENZAL.

             EFECTELE                 Cump.  |Vînd.J
5°/0’Renta amortisabilă.....       893;     90*/*   
5% Eenta perpetua. .......         89*/,    90*/4   
6% Obli»- de Stat.......           99*;     993,4   
6®A Oblig, de Stat drum de fer .     1021/’ 103‘/,  
7®^ Scria. func. rurale......      1021/„   1021/,  
5®/^ Scris func rural© .  ...      90*/.    90*/*   
7q/q Scris func urban© .   ...     ion 2     102 M  
6®/0 Scris, func. urbane.....      95*/,          96
50/0 Scris, func. urbane.....      88*/„          89
8% împrumutul comunal....          101*/,        102
Oblig, casei pens. (lei 10 dob.) . 226           229
împrumutul cu premie.....          31*/0    321/,   
Acțiuni băncel naționale ....          1330     1340
Acțiuni „Daeia-Eomania“ . . .      405           408
                 Națională........ 232           235
„ Credit mobiliar ....             498           501
„    Construețiuni .....           548           550
„ Fabrică de hârtie . . .               --- ---     
Argint contra aur........             l.țf.     i-65
Bilete de bancă contra aur . . .   1-7B         1'65
Florini austriacl . . .......          2-tf     2-13
CURSUL DIN VIENA                                    
           16 Octombre                              
Napoleonul............                 9.(9     9.47
Ducatul............                                 
                                       °*86     u-67
Tjoha otomane . .  ........                 28      
                                            11 Q    
CURSUL DIN BERLIN                                   
           16 Octombre                              
Acțiunile C. F. R.........               60         
Oppenheim............                107.S(   107.50
Obligațiuni nuol 6% C. F. K. .     102.g0   lO2.go  
»         B 6%    >>                        98.80   
'R.pbla de hârtie ........                     202 m
CURSUL DIN PARIS                                    
16 Octombre                                         
                                                  90
                                            63      
SCHIMBUL 6 Octombre                uo-50            
Paris îl lunY..........                     90      
Ia vedere    .......                        100     
Tjnndra 3 luni .........           24-9,    24-90   
la vedere   ...   ...              25.,,*// 25.25*/,
Rerlin 3 Iun).........                       121.80 
B la vedere ..........               123.05 123.10  
                                   2-w      2 ■!,*/,
                                                    


2720              MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 6(18) Octombre 1882


        MINISTERUL DE INTERNE



DIRECȚIUNEA GENERALA A TELEGRAFELOR ȘI POȘTELOR

  Urmând a se deschide în curând școla preparatore de telegrafie pentru eleve aspirante, direcțiunea
face cunoscut spre sciință celor ce ar dori să urmeze cursurile acestei scole, să presinte în cel mai scurt
termen cererile lor la direcțiune, însoțite de actele constătătore:
  1. Că este română sau din părinți naturalisați.
  2. Că are etatea de 20—25 ani înpliniți.
  3.   Că este scutită de ori-ce infirmitate saii vicifi de constituție, care ar impedica-o a putea suporta
greutățile serviciului.
  4.   Că a absolvit cursurile scolelor centrale superiore sau asilul „Elena", saii să aibă diploma de ba-
calaureat.
  5. Că are o conduită ireproșabilă.
  6. Că nu este măritată, sau că este măritată cu un amploiat telegrafo-postal.
  No. 17,440.                                                             1882, Octombre 6.

         DIRECȚIUNEA MONITORULUI OFICIAL ȘI IMPRIMERIEI STATULUI

  Pe timpul cât Corpurile legiuitore vor fi deschise, fiind necesitate de ^ece culegători de litere, plătiți
cu câte o diurnă de lei 120 pe lună, se publică spre cunoscință amatorilor caia voesc să se angajeze, casă
se presinte cu cereri înscrise la acestă direcțiune, în localul Șerban-Vodă, strada Smârdan.



BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI


SITUAȚIUNE SUMARĂ

30 Septembre 1881             ACTIV       -          25 Septembre 1882 2 Octombre      
19,652,989  (Moneta metalica.................                  22,294,205   22,260,865 
7,989,345                                               Casa । 23,455,060   23,525,755 
9,694,191              (Bilete ipotecare. . . . ;............. 8,837,717     8,786,980 
9,218,590                     (Efecte românesc!............... 8,890,070     9,836,552 
21,150,433  Portofolii |                                       22,749,533   23,285,278 
7,548,126   ț „ . streine.................                     6,571,562    10,699,337 
222,006     împrumuturi garantate cu efecte publice .......... 812,100         812,100 
123,009     Fonduri publice.....................               231,091         231,091 
29,495,127  Mobilier și machini de imprimerie.............     137,406         167,414 
            Cheltueli de administrație.................        34,967,556   34,421,535 
            Diverse compturi debitore............• . . .                               
105,093,816                                                    128,946,300 134,026,907 
                                 U’A-Si’V                                              
            Capital.........................                   12,000,000   12,000,000 
12,000,000  Fond de reservă.......  . ■............            288,933         288,933 
56,145,580  Bilete de bancă in circulație...............       83,983,420   85,219,560 
1,352,480   Profit și perdere. . . ..................          813,193         813,193 
381,919     Dobândi și beneficii diverse................       304,020         328,582 
35,213,837  Diverse compturi creditore ................        31,556,734  35,376,639  
105,093,816                                                    128,946,300 134,026,907 
                                                                                       

IMPRIMERIA STATULUI                                            Director, A. LAPATI.