Moul, 4^^1882
J 6 Octombre

No. 143

UN NUMER 25 BANI





                M O NIT O R U L O F T CIA L





AL ROMÂNIEI

ABONAMENTUL •
PE AN, TREI-DECI ți ȘESE le) ț ȘESE LUNI, 20 lol
(Antâiu Aprilie și ântâiu Octombre)

ANUNCIURILE:
LINIA DE TREI-DECI LITERE TREI-țEOI BANI
(Inserarea H-a și maT departe, 20 b. linia)

Publicațiunile judiciare se plătesc:
P8n6 Ia cinH-deci linii, 6 lei; mal mari de 50 linii. 10 lei.
Ori-ce alte acte introdusa în ele se plătesc deosebit,
ea și publicațiunile» după mărime.

ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE
se fac la biurourite poștale locale.
SCRISORILE NEFRANCATE SE REPUSA

Inserțiunile și reclamele se plătesc;
Prima inserare,60 b. linia; a II șl mal departe. SObliaU.
Citațluuile de hotărnicie, linia de 30 litere, 60 ban^
Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. lima.

DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă.

SUMAR
   PARTEA OFICIALA. — ministerul de in-
terne : Decrete. — Prescurtări de decrete.
   PARTEA NEOFICIALA. DepeșI telegrafi-
ce. — Sumariil ședinței consiliului general de
instrucțiune, din 16 Septembre 1882.
   AnunoiurI ministeriale, judiciare, adminis-
trative și particulare.


        PARTEA OFICIALA


Bucuresci, 22 Septembre 1882.

MINISTERUL DE INTERNE

  CAROL I,
  Prin grația lut Dumnezeii și voința na-
țională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănătate.
  Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de interne,. No. 14,885;
  In virtutea art. 28 din legea or-
ganică a consiliilor județiane,
  Am decretat și decretăm:
  Art. I. Consiliele generale de ju-
dețe din totă țera, sunt convocată
în sesiune ordinară , pentru $ioa
de 15 Octombre 1882.
  Art. II. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de
interne este însărcinat cu execu-
tarea acestui decret.
  Dat în Sinaia, la 20 Septembre
1882.                   CAROL
  Ministru secretar de Stat’
Ia departamentul de interne,
  G. Ghițu.             No. 2,415;

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumne^eă ji voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănetate.
  Asupra raportului ministrului

Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de interne, No. 14,883;
   Avend în vedere regala Nostră
ordonanță, cu No. 2,329, de la 4
Septembre 1882 ;
   In virtutea art. 31 din legea
consiliilor județiane,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Consiliul județului Olt
este autorisat ca , în sesiunea sa
extra-ordinară de la 25 Septembre
1882 , să se ocupe și cu obiectele
următore:
   a)   Să verifice titlurile unui membru
ales în consilii!;
   b)   Să confirme pe funcționarii jude-
țului numiți provisoriti de către comi-
tetul permanent;
   c)   Sa autorise faceri a necesarelor vi-
rimente de fonduri în budgetul jude-
țului pe exercițiul 1882 —1883.
   Art. II. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de in-
terne este însărcinat cu executa
rea acestui decret.
   Dat în Sinaia, la 20 Septembre
1882.                    CAROL
f . 'Ministru secretar de Stat
Ia departamentul de interne,
  G. Chițu.              No. 2,410.

  CAROL I,
  Prin gtația lui Dumnezeii și voința
uațională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la de-
partamentul de interne, sub No.
14,881;
   Având în vedere regala Nostră
ordonanță, cu No: 2,329, de la 4
Septembre 1882;

   In virtutea art. 31 din legea
consiliilor județiane,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Consiliul județului Pra-
hova este autorisat ca, în sesiu-
nea sa extra-ordinară de la 25. Sep-
tembre 1882 , să se pronunțe asu-
pra cestiunei privitore la denun-
țările făcute contra comitetului
permanent și la disposițiunea lua-
tă de densul în privința punere!
la concurs a parte din posturile de
maeștri al atelierilor scolel de arte
și meserii.
   Art. II. Ministru Nostru secret
tar de Stat la departamentul de
interne este însărcinat cu execu-
tarea acestui decret.
   Dat în Sinaia, la 20 Septembre
1882.                   CAROL
   Ministru secretar de Stat
Ia departamentul de interne,
   G. Ghițu.            No. 2,411.

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumneaei! și voința
uațională, Rege al României,
   La toți de faciă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de interne, No. 14,882;
   Având în vedere regala Nostră
ordonanță, cu No. 2,329, de la 4
Septembre 1882;
   In virtutea art. 31 din legea
consiliilor județiane,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Consiliul județului Putna
este autorisat ca , în sesiunea sa
extra-ordinară de la 25 Septem-

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Septembre (5 Octombre) 1882

2506

bre 1882, să se pronunțe și asupra
cestiunel privitore la alegerea și
cumpărarea terenului pe care ur-
meză să se construe casarma și ha-
la regimentului <Je călărași.
   Art.. II. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de
interne este însărcinat cu execu-
tarea acestui decret.
   Dat în Sinaia, la 20 Septembre
1882.                    CAROL
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
   G. Chițu.             No. 2,413.

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumneaei și voința
națională, Rege al României,
   La toți de faciă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de interne, No. 14,884;
   Având în vedere regala Nostră
ordonanță, cu No. 2,329, de la 4
Septembre 1882;
   In virtutea art. 31 din legea
consiliilor județiane,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Consiliul județului Boto-
șani este autorisat ca , în sesiu-
nea sa extra-ordinară, de la 25
Septembre 1882, să se ocupe și cu
obiectele următore:
  a)   Sâ alegă cinci membri cari ur-
meză să ia parte în juriul pentru ex-
posițiuni și concursuri.agricole-indus-
triale;
  b)   Să destineze fondul necesar pen-
tru facerea planului și a devisului lo-
calului ce urmeză a se construi pen-
tru autoritățile județului.
   Art. II. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de
interne este însărcinat cu execu-
tarea acestui decret.
   Dat în Sinaia, la 20 Septembre
1882.                    CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul dp interne,
  G. Chițu.              No. 2,414.

  CAROLI,
  Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de interne, No. 14,887;

   Văzând jurnalul consiliului de
miniștri, No. 8, de la 9 Septembe
1882;
   Pe baza art. 1 din legea maxi-
mului, *
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Comuna rurală Calfa, din
județul Constanța, este autorisată
a percepe taxele coprinse în ane-
xata listă, vizată de consiliul mi-
niștrilor.
   Art. II. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de
interne este însărcinat cu execu-
tarea acestui decret.
   Dat în Sinaia, la 20 Septembre
1882.                     CAROL
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
  G. Chițu.             No. 2,422.

   Listă de taxele propuse după legea maxi-
mului de consiliul comunei rurale Calfa, din
județul Constanța.
 Lei bani
  —  50 de la vadra vin noii sau vechili,
       ce se va consuma numai la câr-
       ciumile și stabilimentele de co-
       merciâ.
  —  10 de la vadra de spirt și rachiu
       de ori-ce natură , pentru fie-
       care grad, după alcoolometrul
       lui Vagner, la temperatura de
       14 grade.
  —  50 De ocaua rom și cognac adus
       în ori-ce fel de vas.
  —  50 pe (Ji de la neguțătorii ambu-
       lanți, în filele de terg, bâlci
       saii iarmaroc.
   Ministru de interne ad-interim, I. C.
Brâtianu.
   Cercetate și aprobate de consiliul mi-
niștrilor, în ședința sa de Joi, 9 Sep-
tembre 1882.           (L. S. C. M.)

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeu și voința
națională, Rege al României,
   La toți de faciă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de interne, cu No. 14,874;
   Văzând jurnalul consiliului de
miniștri, No. 7 , din 9 ale cu-
rentei;
   Pe baza art. 1 din legea maxi-
mului,
   Am decretat și decretăm:
  ■ Art. I. Comunele rurale Urlueni,
Bârla și Zlotesci, din județul Te-

leorman, sunt autorisate a perce- , 'ț
pe taxele coprinse în anexata lis- ■ ’¹ j
tă, vizată de consiliul miniștrilor.
   Art. II. Ministru Nostru secre- ‘i
tar de Stat la departamentul de
interne este însărcinat cu execu-
tarea acestui decret.
. Dat în Sinaia, la 20 Septembre
1882.                      CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,          \
  G. Chițu.              No. 2,423.

  Listă de taxele propuse dupe legea maxi-
mului de comunele rurale Bârla, Zlotesci și
Urluenii, din județul Teleorman.
     Comunele Bârla și Urluenii.
Lei bani
  — 10 de la vadra vin nou saă ve-
         chiu, ce se va consuma numai la
         cârciumile și stabilimentele de
         comerciă, peste taxa existentă
• de 40 bani, în total 50 bani.
— 4 de vadra spirt și rachiu de ori-
ce natură, pentru fie-care grad,
după alcoolometrul lulWag-
ner, la temperatura de 14 grade,
peste taxa existentă de 6 bani,
In total 10 bani.
  — , 5 de vadra spirt și rachiii de pru-
         ne, drojdii și tescovină, ase-
         menea pentru fie-care grad, la
         temperatura de 14 grade.
  —   20 de ocaua rom și cognac adus
        în ori-ce fel de vas.
  —   10 de la un bilet pentru vîn^area
        unei vite, peste taxa existentă
        de 40 bani, în total 50 bani.
  1  —- de la un extract după un act
        de nascere.
  2  — idem de căsătorie.
   1 — pentru un bilet de identitate.
         Aceste trei taxe se vor perce-
         pe numai când se vor cere ase-
         menea acte.
           Comuna Zlotesci.
  — 10 de vadra vin noii saii vechili,
         ce se va consuma numai la câr-
         ciumile și stabilimentele de co-
         merciu, peste taxa existentă
         de 40 bani, în total 50 bani.
  —    4 de vadra spirt sau rachiu de
       ori-ce natură, pentru fie-care
       grad, după alcoolometrul lui
       Wagner, la temperatura de 14
       grade., peste taxa existentă de
       6 bani, în total 10 b. de vadră.
  —    5 de vadra spirt și rachiu de pru-
       ‘ ne, drojdii și tescovină, ase-
       menea pentru fie-care grad, la
       temperatura de 14 grade.
  -    - 20 de ocaua rom și cognac adus
       în ori-ce fel de vas.
  .   — 50 de vadra gaz.

23 Septembre (5 Octombre) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

. 2507

Lei bani
   — 10 de la un bilet pentru vîndarea
         unei vite, peste taxa existentă
         de 4Q bani, în total 50 bani.
   1  — de la un extract după un act
       . de nascere.
   2 — idem de căsătorie.
   1 — pentru un bilet de identitate.
           Aceste trei taxe se vor per-
         cepe numai când se vor cere
         asemenea acte.
   Ministru de interne ad-interim, I. C.
Brătianu.
   Cercetate și aprobate de consiliul
miniștrilor, în ședința de Joi, 9 Sep-
tembre 1882.            (L. S. 0. M.)

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeu și voința
națională, Rege al României,
   La toți de, faciă și viitori, sănetate.
'^Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de interne, No. 14,903;
   Vânând jurnalul consiliului mi-
niștrilor, cu No. 6, din 9 Septem-
bre 1882;
   Pe baza art. 1 din legea, ma-
ximului ,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Comunele rurale Slivna
și Satu-Beresci, din județul Co-
vurluiu, sunt autorisate a percepe
o ^ecime de la contribuțiunile di-
recte către Stat, peste una exis-
tentă, în total duoe ^ecimi.
   Art. H. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de
interne este însărcinat cu executa-
rea acestui decret.
   Dat în Sinaia,.la 20 Septembre
1882.                     CAROL
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
  G, Chita.             No. 2,424.
         o

   CAROL 1,
   Prin grația lui Dumnezeu și voința
națională, Rege al României,
   La toți de faciă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la de-
partamentul de interne, sub No.
14,902;
   Vexând jurnalul consiliului de
miniștri, No. 1, din 9 Septembre
1882;
   Pe baza art. 1 din legea maxi-
mului,

   Am decretat și decretăm :
   Art. I. Comuna rurală Măgura-
Miresei, din județul Brăila, este
autorisată a percepe taxele co-
prinse 4n anexata listă, vizată de
consiliul miniștrilor.
   Art. II. Ministru Nostru secretar
de Stat la departamentul de in-
terne este însărcinat cu executa-
rea acestui decret.
   Dat în Sinaia, la 20 Septembre
1882.                     CAROL
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
  G. Chițu.               No. 2,425.
   Listă, de taxele propuse după legea maxi-
mului de consiliul comunei rurale Măgura-
Miresel, din județul Brăila.
 Lei bani
   — 50 de vadra vin vechifi safi noii,
         ce se va consuma numai la câr-
         ciumile și stabilimentele de co-
         mercifi.
   — 10 de vadra spirt și rachifi de ori-
         ce natură pentru fie-care grad,
         după alcoolometrul lui Wag-
         ner, la temperatura de 14 grade.
   — 5 de la vadra spirt saii rachiti
         de prune, drojdii saii tescovină,
         asemenea pentru fie-care grad,
         la temperatura de 14 grade.
    1 — de vadra bere adusă saii fa-
         bticată în comună.
  —  50 de ocaua rom și cognac adus în
        ori-ce fel de vase.
  —   50 de vadra gaz.
  —  30 pentru .marcatul unei mesurl
        de lungime, capacitate și greu-
        tate.
  —  50 de la un bilet pentru vînija-
        rea unei vite.
   1 — De la un extract după un act
        de nascere.
   2 — idem de căsătorie.
    1 — pentru un bilet de identitate.
           Aceste trei taxe se vor per-
         cepe numai când se vor cere
         asemenea acte.
Duoe ^ecimi asupra contri-
buțiunilor directe către Stat.
Ministru de interne ad.interim, I. C.
Brătianu.
   Cercetată și aprobată de consiliul de
miniștri, în ședința sa de Joi, 9 Septem-
bre 1882.                 L. S. O. M.

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeu și voința
națională, Rege al României,
   La toți de faciă și viitori, sănetate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la departa-
mentul de interne, sub No. 14,875;
   Văzând jurnalul consiliului de

miniștri, No. 4, din 9 ale curentei;
   Pe baza art. 1 din legea maxi-
mului,
   Am decretat și decretăm :
   Art. I. Comuna urbană Mahmu-
dia, din județul Tulcea, este auto-
risată a percepe taxele coprinse în
anexata listă, vizată de consiliul
de miniștri.
   Art. II. Ministru Nostru secretar
de Stat la departamentul de in- .
terne este însărcinat cu executa-
rea acestui decret.
   Dat în Sinaia, la 20 .Septembre
1882.                     CAROL
Ministru secretar ele Stat
la departamentul de interna,
  G. Chițu.               No. 2,426.

   Listă de taxele propuse dupe legea maxi-
mului de consiliul comunei urbane Mahmudia,
din județul Tuloea.
 Lei bani
   — 50 de Ia vadra gaz, peste taxa e-
         xistentă de 50 bani, în total
         1 lefi de vadră.
    - 50 de vadra păcură.
   — 5 de ocaua unt-de-lemn, peste
         taxa existentă de 10 bani, în
         total 15 bani.
   — 5 de ocaua cafea, peste taxa
         existentă de 15 bani, în total
         20 bani de oca.
  —    5 de ocaua piper.
   ,— 50 de ocaua ceaifi, peste taxa e-
         xistentă de 50 bani, în total
         1 lefi de oca.
  —   50 de ocaua cera adusă în butoe,
         saci și bucăți.
  —   50 de ocaua luminări de ceră albă,
         peste taxa existentă de 50 b.,
         în total 1 lefi de oca.
  —   10 de ocaua scrobelă albă.
  —   10 de ocaua uleifi de tot felul.
   Ministru de interne ad-interim, I. C.
Brătianu.
   Cercetată și aprobată de consiliul de
miniștri, în ședința sa de Joi, 9 Sep-
tembre 1882.            (L. S. C. M.)

  CAROLI,
   Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
   La toți de faciă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de interne, No. 14,901;
   Vexând jurnalul consiliului mi-
niștrilor, No. 2, din 9 Septembre
1882;
   Pe baza art. 1 din legea maxi-
mului ?

2508 ‘

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Septembre (5 Octombre) 1882

   Am decretat și decretăm:
  Art. I. Comuna rurală Frumușica,
din județul Ialomița, este autori-
sată a percepe 10 bani, de la vadra
spirt și rachiu de ori-ce natură,
pentru fie-care grad, dupe alcoolo-
metrul lui Wagner, la temperatura
de 14 grade, desființându-se taxa
existentă de 56 bani la vadră.
   Art. II. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de
interne este însărcinat cu executa-
rea acestui decret.
   Dat în Sinaia, la 20 Septembre
1882.                   CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
  G. chițu.             No. 2,427.

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de fadă și viitori, sănătate.
  Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de interne, cu No. 14,876;
  Ve^end jurnalul consiliului de
miniștri, No. 5 , din 9 ale cu-
rentei ,
  Pe baza art. 1 din legea maxi-
mului,
  Am decretat și decretăm:
  Art. I. Comuna rurală Românul,
din județul Brăila, este autorisată
a percepe taxele coprinse în ane-
xata listă, vizată de consiliul mi-
niștrilor.
  Art. II. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de
interne este însărcinat cu execu-
tarea acestui decret.
  Dat în Sinaia, la 20 Septembre
1882.                   CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
  G. Chițu.             No. 2,428.

  Listă de taxele propuse dupe legea maxi-
mului de consiliul comunei rurale Bomânul,
din județul Brăila.
Lei bani
  — 50 dela vadra vin noâ saă vechib,
        ce se va consuma numai la
        cârciumi și stabilimente de . o-
        merciti.
  — 10 d,e ia vadra spirt și rachiu <le
        ori-ce natura, pentru fie-care
        grad, după alcoolometrul Im
        Wagner, la temperatura de 14
        grade.

  Lei bani
   — 5 de vadra spirt și rachiiî de
         prune, drojdii și tescovină,
         pentru fie-care grad, la tem-
         peratura de 14 grade.
    1 — De la vadra bere, adusă saîi
         fabricată în comună.
  —  50 de ocaua rom și cognac adus
         în ori-ce fel de vase.
  —   50 de vadra gaz.
    — 30 pentru marcatul unei mesurl de
  lungime, capacitate și greutate.
  — 50 de la un bilet pentru vînțjarea
  unei vite.
   1 — de la un extract după un act
         de nascere.
   2 — idem, de căsătorie.
    1 — pentru un bilet de identitate.
           Aceste trei taxe se vor per-
         cepe numai când se vor cere
         asemenea acte.
           Duoe ^ecimi de la contribu-
         țiunile directe către Stat.
   Ministru de interne, G. Chițu.
   Cercetată și aprobata de consiliul de
miniștri, în ședința sa de Joi, 9 S^ptem-
bre 1882.               (L.S. C. M.)

   CAROL T,
   Prin grația lui Dumneaei și voința
laționalâ, Rege al României,
   La toți de fadă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la de-
partamentul de interne, sub No.
14,877 ;
   Ve^end jurnalul consiliului de
miniștri, No. 3, din 9 Septembre
1882;
   Pe baza art. 1 din legea maxi-
mului,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Comuna rurală Brătesci,
din județul Roman , este autori-
sată a percepe o ^ecime de la
contribuțiunile directe către Stat.
   Art. II. Ministru Nostru secretar
de Stat la departamentul de in-
terne este însărcinat cu executarea
acestui decret.
   Dat în Sinaia, la 20 Septembre
1882.                     CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
   G. Chițu.             No. 2,429.

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumneaei și voința
aiționalâ, Rege al României,
   La toți de fadă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-

tamentul de interne. No. 14,878;
   In virtutea art. 83 din legea con-
siliilor județiane,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I.D. Teodor Lecca, unul din
cei trei membri ai comitetului per-
manent din județul Neamțu, este
numit în funcțiunea de președinte
al acelui comitet, în locul D-lui
Blancfort, demisionat.
   Art. II. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de
interne este însărcinat cu executa-
rea acestui decret.
   Dat în Sinaia, la 20 Septembre
1882.                  CAROL ;
  Ministru secretar de Stat
ad-interim la departamentul
de interne,
  I. C. Brătianu. No. 2,417.



   Prin înaltul decret regal, cu No.
2,421, din 20 Septembre 1882, du-
pă propunerea făcută, prin raport,
de D. ministru secretar de Stat
la departamental de interne, epi-
tropia spitalului Bârlad și Elena
Beldiman este autorisată de a pri-
mi legatul lăsat în folosul acelui
spital prin testamentul defunctu-
lui Vasile Nicolau, și care legat se
compune din mo'șiele Coroesci și
Vlădesci, precum și o parte din
hliza Rădăesci, din plasa Tergu,
județul Tutova,. sub condițiunile
preve^ute prin acel testament au-
tentificat de tribunalul Tutova, la
No. 195, din 1882.

   Prin înaltul decret regal, cu No.
2,418, din 20 Septembre 1882, du-
pă propunerea făcută, prin raport,
de același D. ministru, D. Atana-
sie Dimitrian, directorul prefectu-
rei județului Ilfov, este autorisat
ca să ia parte la ședințele consili-
ului general al acelui județ, ce se
află convocat în sesiune extraor-
dinară, pe timpul absenței D-lui.
prefect în inspecție prin județ.

  Prin înaltul decret regal, cu data
din 20 Septembre 1882, după pro-
punerea făcută, prin raport, de a-
celași D. ministru, sunt numiți:
  D. loan E m. PopovicI, fost polițaiîi,
în postul de polițaii! la orașul Brăila.

23 Septembre (5 Octombre) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2509

în locul D-lui Dragomir lonescu, care
se trece sub-prefect la plasa Balta, în
locul D-lui Alex. Crăescu.
   D. C. I. Lefterescu, polițaiu la ora-
șul R.-Sărat, în locul D-lui Bănică
Zisu, demisionat.
   D. N. Emanoil, fost registrator-arT
hi var la poliția ora’șului Chilia, aju-
tor la administrația plășei Macin, din
județul Tuleea, în locul D-lui G. Min-
culescu.
   D. N. Arvatu, actual oficiăr de ser-
genți ai poliției capitalei, ajutor al șe-
fului biuroului de servitori, în locul
D-lui N. Celăreanu, demisionat.
   D. P. Mecolescu, actualul sub-comi-
sar de pe lângă poliția capitalei; ofi-
ciăr de sergenți la aceiași poliție, în
locul D-lui N. Arvatu, trecut în altă
funcțiune.


        PARTEA NEOFICIALA

     Bucuresci, 22 Septembre 1382.

DE PE ȘI TELEGRAFICE
(Serviciul privat al Monitorului).
•f Constantinopoli, 3 Octombre. — In-
cidentul anglo-turc, provocat prin in-
torcerea lucrătorilor angajați pentru
serviciul englezilor în Egipt, e cu to-
tul terminat mulțumită transacțiunei
ce a fost telegrafiate ieri.
   Praga , 3 Octombre. — Landtagul
Boemiei, în urma unei discuții în care
partidele aii adus un mare spirit de
conciliare, a adoptat cu unanimitate
proiectul guvernului acordând recto-
rului universitâței ceha un loc în
Landtag.
   Pesta, 4 Octombre.— D. Tisza, pre-
ședinte al consiliului și ministru de
interne, a ordonat ca comitatul de
Presburg să fie pus sub domnia legei
marțiale pe timp de o lună. A numit
pe D. Obergespan d’Eszterhazy, comi-
sar extra-ordi nar al guvernului cu pu-
tere asupra totalei întinderi a comita-
tului.
   Cair, 4 Octombre. — Generalul Mac-
pherson plecă mâine în Indii ducend
înapoi jumătate din contigentul indi-
an care venise în Egipt. Brigada sco-
țiană se va întorce la Alexandrin; vase
de transport aii primit ordinul de ase
preg ti spre a repatria acestă brigadă.
   Londra, 4 Octombre.— D. Gladsto-
ne s’a întors la reședința sa de la Ha-
varden.                  (Havas)


CONSILIUL GENERAL DE INSTRUCȚIUNE

Sumarul ședinței X, din 16 Septem-
bre 1882.

   Ședința se deschide la orele 9 sera.
Președinte delegat P. S. S. Episcopul
Inocentie.
   Secretari D-nii A. Laurian și 0. Tro-
teanu.
   Presenți delegații consiliului perma-
nent de instrucțiune, D. B. P. Hasdăti,
general Davila și B. Șiaicariu.:
   La apelul nominal răspund P. Ș. Ș.
Episcopul Inocentie, D-nii A. Petrescu,
G. Z. Cretzeanu, dr. Em. Severin, Ep.
Francudi, C. Climescu, G. Chirilov, D.
A. Laurian, V. Burlă, G. Constantine-
scu, P. Chenciu, N. Crapeleanu, T. Ște-
fânescu, T. Macinca, Ed. Wachmam
C. Gros, C. Stăncescu, P. Verusi, B.
Ștefănescu, P. Cujbâ, C. Troteanu, L
Bombăcilă, I. Creangă și St. Nico-
lopolu.
   Nu răspund la apel: P. S. S. Episco-
pul Melhisedec, D-nii Pană Buescu, co-
lonel D. Maican, G. Mihăilescu, A. Xe-
nopolu și M. Florenti.
   In concediă, D. G. Zaharia.
   Se citesce sumarul ședinței prece-
dente și se aprobă cu modificările intro-
duse de D. Francudi, făcute chiar în
acel sumar.
   D. Climescu arată că ar fi dorit ca
în sesiunea acesta să se ia în desbatere
și regulamentul de bacalaureat despre
care se pomenesce în discursul de des-
chidere.
   D- Laurian răspunde D-lul Climescu
că consiliul permanent a prevăzut in
raportul șefi și acestă cestiune, dar câ
consiliul general a hotărât a se discuta
punct cu punct cestinnile din acel ra-
port, și prin urmare, vine mal târziii
și desbaterea programei de bacalaureat.
Apoi, citind art. 7 din proiectul de re-
gulament pentru revisuirea cărților di-
dactice, resumâ opininnile emise. în co-
misiune că acest articol nu înl'ânțuesce
libertatea actorilor de a face amelio-
rări unei cărți. Nu trebue a se înțelege
lin el dar, că se impune profesoriloi
modul de a preda după cutare carte,
ci li se lasă libertatea de a preda după
un curs al lor, dacă ’l ati, in lipsă de
cărți bune tipărite.
   I). Trotdnu resumă și D-sa ideile ce.le
a emis în ședința trecută, relativ la art.
VII, și persista în ele. Este clar, Z‘'-e
D-sa, că cărțile cari vor fi scose dinșidlă
nu mai pot fi reintroduse. Vrea Iiber-
ratea profesorului și preocupat de ideia
de a nu se încatena acesta libertate a
propus ca profesorul să fie liber a In-
troduce ori-ce carte bună. Citesce apoi
un decret din Austria, cu data din 11
Aprilie 1876, în care se Zice că învă-

țătorul este liber a recomanda școla-
rilor ori-ce carte numai să nu fie în
contrazicere, esemple analoge din Pru-
sia și Franța, invocând un decret din
16 Iunie 1880, al guvernului frances.
Monopolul, continuă D-sa, este vătă-
m. tor pentru tote instituțiunile, și cu
atât mal mult pentru instrucțiune, de
aceea în numele progresului și în in-
teresul sciințel rogă pe consilii! a nu
admite acest articol. D-sa întrăbă apoi
ce va face comisiunea când duoi au-
tori vor trata aceiași materie în dife-
rite moduri, se vor aproba ori se vor
respinge acele cărți.
   D. Dr. Severin crede că esistă o con-
fusiune cum o carte neaprobată pdte
fi liberă în scolă saii nu? cerea se lă-
muri cestiiinea în cas când se presin-
tă 2 cărți de același fel din cari nu-
mai una sâ fie aprobată, D-sa este de
părere câ atunci acea carte are a fi
impusă în tote scdlele și așa fiind pro-
fesorul care va fi predat cursul său va
fi obligat să ’l lase și să ia pe cel im-
pus. Din acăst punct de vedere D-sa
crede că art. 7 este o abatere de la
datoria libertățel și se unesce în totul
cu părerea și vederile D-lui Troteanu.
   D. G. Kirilov combate pe D-nii Tro-
teanu și Severin, arătând că art. VII
este relativ la cărțile publicate și în-,
troduse în școle în urma aprobare! co-
misiuuilor și așa fiind, dacă se admi-
te un control pentru cărți bune, natu-
ral că trebue sa fie și pentru cele rele,
propune deci a se vota art. din proiect.
   I). I. Bombăcilă, referindu-se la cele
Zise de D. Troteanu, arată că în Pru-
sia nu este libertatea aceea de care
vorbesce D-sa, că și acolo sunt multe
cărți didactice cari nu corespund sco-
pului lor și că e timp și la noi ca să
se alega o-dată ce pot fi recomandate
în șcdlă, de aceea este pentru art. VII
care opresce pe viitor de a se mai In-
troduce cărți rele.
   D. A. Petrescu este pentru lăsarea
libertățel profesorului de a ’și alege
cărțile cele mai metcdice și mal bune.
   Se pune la vot închiderea discuțiu-
nei și se primesce.
   Se pune la vot prin apel nominal
art. 7 și resultatul este:
   Pentru : P. S. S. episcopul Inocen-
tie, Ep. Francudi, G. Kirilov, D. A.
Laurian, V. Burlă, G. Constantinescu,
Chenciu, 0. Gros, 0. Stăncescu, P.
Cujba, I. Bumbacilă și I. Creangă.
   Contra: D-nii A. Petrescu, G. Z.
Cretzea iu, Dr. Severin, C. Climescu, N.
Crapeleanu, T. Stefunescu, T. Macinca,
Ed. Wachman, C. Troteanu și St. Ni-
colopolu.
   Se declară ca admis art. VII din
proiect.
  7). Laurian citesce art. VIII, dând

2510                              MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Septembre (5-Octombre) 1882

explicațiuni asupra discuțiune! urmate
în sînul comisiunei asupra acestui ar-
ticol.
   D. Kirilov cere suprimarea art. VIII
sub cuvânt că o carte aprobată, în o
nouă ediție, n’are să fie'mal rea, ci din
contra pote să fie mal perfecționată.
   I). T. Stefănescu este de aceiași pă-
rere, relevând că art. VIII are de scop
a prejudeca garanțiile ce se preved în
proiectul de regulament.
   D. Petrescu ^ice că D-sa ,înțelege din
art. 8 că ori-ce carte trebue aprobată, și
după 5 ani aceeași carte se cere a se
cerceta din nofi, de unde resultă că au-
torul trebue să se ducă iarăși la comi-
siune și dacă densa o aprobă numai a-
tuncisepote reintroduce, apoi, continuă
D-sa, rdgă a i se respunde ce se face în
cas de desaprobare cu o asemenea carte,
când autorul a cheltuit cu imprimarea
ei și n’a putut’o desface în timp de 5 ani?
   D. Climescu propune a se face o mo-
dificare art. 8.
   D. Laurian <jice că consiliul e suve-
ran să decidă dacă o carte care a căpă-
tat aprobarea se pote bucura vecinie de
acesta aprobare, saii numai pentru un
timp limitat.
   D. P. Chenciu susține că e necesar a
se fixa un termen după care cartea să fie
supusa din noti cercetârei comisiunei.
   D. Creangă este de părere ca în cas
de a se desaproba o carte, venită din nofi
în cercetarea comisiunei, guvernul să
despăgubescă pe autori de cheltuelile
făcute cu imprimarea ei.
   D. C. Stăncescu propune a se modi-
fica termenul de la 5 la 10 ani, de dre-
ce i se pare că intenția comisiunei a fost
forte bună, avend în vedere progresele
ce se fac pe fie-care $i în instrucțiune.
   D. Petrescu combate pe D. Stânces-
cu, «jicend că î|q intenția comisiunei
n’a‘ fost legea progresului când a re-
dactat acest articol.
   D. P. Cujbă propune ca amendament:
„ori-ce carte autorisată va fi supusă
din nofi revisuirei, când se va consta-
ta că ea nu mai e în curent cu pro-
gresul sciințel,» care, punându-se la
vot, se respinge.
   Se cere închiderea dișcuțiunm, după
care, punendu-se la vot art. VIII, se
suprimă.
   Se citesce art. IX,
   După dre-care discuțiune urmată în-
tre D-nii Francudi, Kirilov, T. Ștefi-
nescu și Climescu, cari sunt de idee
că art. IX și cele următore din pro-
iect, sunt pur și simplu de competin-
. ța autoritâței școlare, între D-nii Cra-
peleanu și Chenciu, cari insista a se
merge cu votarea articolelor din pro-
iect pe caleregalată, ca cestiune pusă ast-
fel de autoritatea școlară, cum și între
D. G. Z. Crețianu care exprimă temerea

că fâcâudu-se diurne membrilor comi-
siunei, să nu se facă sinecure, pentru
care finit D-sa propune a se acorda
diurne prin jetdne de presență, iar nu
lunare, cum se prevede în proiectul
de regulament; D. Francudi depune la
biurofi următorea propunere : «Art. 9,
10, 11 și 12 fiind relative la cestiuni
cari privesc pur și simplu autoritatea
și administrațiunea centrală, se admit
fără discuțiune/ care punendu-se la
vot, se admite.
  In urmă se dă citire art. 9, 10, 11
și 12 și se încuviințeză fără discuțiune.
  Orele fiind înaintate, ședința se ră-
dică la 11 și jumătate, anunțându-se
cea viitdre pe Vineri, 17 curent, ora
regulamentară.
   -n । i । ■! ■■7 LᵣT -   urniri III 11 nm w

    ANUNC1URI MINISTERIALE


MINISTERUL DE INTERNE

Direcțiunea generală, a peniten-
ciarelor.

  La 20 Septembre 1882, ^ioa fixată
a se ține licitație pentru furnisarea și
așezarea materialului detinichigerie, ne-
casar la învelitul nouilor construcți-
uni ce se înființeză la penitenciarul Bu-
coveț, nepresentându-se nici un ama-
tor, s’a disposat ținerea unei noul li-
citații în ^ioa de 10 Octombre 1882,
atât în cancelaria 'direcției generale a
penitenciarelor, (localul ministerului de
interne), cât și la prefectura districtu-
lui Dolj.
  Sunt dar invitați amatorii ca în sus
citata 4i> la orele 2 p. m., să se pre-
sinte la menționatele autorități spre a
concura, conform condițiunilor publi-
cate în Monitorul oficial No. 119, din
24 August 1882.
  No. 5,345.    1882, Septembre 20.

Direcția Monitorului oficial și im-
         primeriei Statului.

  Prețul resultat la licitațiunea ținută
în <ji°a de 7 Septembre a. c., pentru
violarea a 930 kilograme câpătâe de
frânghii remase de la baloturile de hâr-
tie, nefiind avantagios Statului, s’a de-
cis a se ține o altă licitațiune orală,
în ^ioa de 12 Octombre 1882, la orele
2 după ame^I, în cancelaria acestei di-
recțiuni din hotelul Șerban-Vodă, stra-
da Smârdan.
  Doritorii dar, sunt invitați a veni în
citata ^i spre a concura, cunoscând că
condițiunile cu cari se vinde citatul ma-
terial, sunt tot cele publicate prin Mo-
nitorul oficial No..104, din 1882—;883.
  No. 419. 5—3. 1882, Septembre 20.


Eforia spitalelor civile.
‘ In urma licitațiune! ținută în «jioa de
11 Septembre 1882, după publicația cu
No. ... , înserată în Monitorul oficial
No. 109, din 1882, confirmându-se da-
rea în exploatare a unor părți din pă-
durile următdre :
  1.    Lunca Mârghia, din districtul
Argeș.
  2.    Crângul-Teiuluî (Târgșorul), din
districtul Prahova.
  3.    2,800 arbori bătrâni, din pădurea
Cârlogani, districtul Romanați.
  4.    Licuriciu, din districtul Teleorman.
  5.    Șerbănesci, din districtul Vâlcea.
Se publică spre cunoscința personelor
asupra cărora s’afi adjudecat, și se in-
vită să reguleze depunerea garanției de-
finitive și primirea contractelor.
   No. 7,047.      1882, Septembre 20.



MINISTERUL DE FÎNANCE

Direcțiunea vămilor, timbrului și
înregistrărel.
   Prin convențiunea comercială înche-
iată între Austro-Ungaria și Serbia, râ-
mătorif, pentru cari se plătesce astă-^I,
la importațiune în Austro-Ungaria, o
taxă de 3 florini de cap, sunt impuși de
acum înainte numai la o taxă de un flo-
rin 50 creițari de cap.
   In basa art. VI din convenția comer-
cială încheiată între România și Aus-
tro-Ungaria, urmând ca și râmătorii
din România la importarea lor în Aus-
tro-Ungaria. să fie impuși la aceiași
taxă redusă, se publică spre cunoscința
generală.
   Exportatorii de asemenea animale,
pentru a nu ântâmpina dificultăți la
biurourile vamale Austro-Ungare, vor
trebui să fie în tot-d’a-una preve^uțl de
certificate constatătdre de provenință
română a râmătorilor.
   Aceste certificate se vor procura atât
de la autoritățile comunale cât și de la
biurourile vamale mai apropiate.
  No. 37,279.     1882, Septembre 21.

— Se publică spre cunoscința generală
că, în de 1 Octombre, se va vinde
prin licitațiune în localul biuroulul va-
mal central, gara Filaret, 178 kilo neto
fire de cauciuc, învelite cu lână și mă-
tase, ce s’afi confiscat de la expedito-
rul Alb. Kepich.
   Doritorii de a cumpăra acestă marfă,
se vor presenta în ^ioa arătată la men-
ționatul biurofi vamal, spre a concura
la licitație.
   No. 37,208.   ’ 1882, Septembre 20.
Casieria generală a jud. Teeucifi.
   La 5 Octombre 1882, urmând a se
vinde licitativ, conform legei de urmă-

23 Septembre (5 Octombre) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2511

rire, atât în localul acestei casierii Cât
și la comuna Corbasca;
   211 chile și jumătate secară.
   94 chile și jumătate orz.
   57 chile și jumătate grââ.
   17 chile ovăz.
  ■ 7 stoguri fen în diferite locuri.
   Producțiunea a 78 fălci popușol.
   36 ghile de stejar cioplite și aflate
la malul Șiretului.
   Sechestrate de la D. lancu I. Pastia
arendașul moșiei Corbasca, pentru da-
torii din arendă.
   Se publică spre cunoscința amatori-
lor de a cumpăra asemenea producte
pentru a se presenta în arătata ^i la
locurile indicate cu garanția cerută de.
lege spre a concura.
   Tot o-dată se pune în vederea D-lui
arendaș al moșiei Corbasca ca în ^ioa
arătată să se presinte la casierie șah la
comuna Corbasca de a asista la lici-
tație.
   No. 12,341.     1882, Septembre 17.



MINISTERUL AGRIC. COMERCIU-
   LUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE
  l
   Se dă în întreprindere reconstrucțiu-
nea canalului de scurgerea apelor pe
partea grădinei Cișmegid, care ese în
Bulevard, cu condițiunile acestea :
   Cantitățile lucrărilor de executat cu
I prețurile lor, sunt cele indicate în esti-
mația anexată.
' Termenul pentru a preda definitiv lu-
șările este fixat la 40 ^ile, de la data
iontractului, iar termenul pentru între-
ținerea și garantarea lor va fi de un an.
de la data recepțiunei provisorie.
, Licitați unea se va ține la acest minis-
ter în ^ioa de 22 Octombre 1882, la orele
4post-meridiane. Ofertele ce se vor pre-
senta trebue a fi sigilate și se vor preci-
sa atât în litere cât și în cifre scă^e-
nientul și sporul la sută asupra devisu-
It^I. Veri-ce ofertă formată în mod și con-
diiuni diferite va fi respinsă.
   Art. 40—57 inclusiv din legea comp-
taiilitățel generale a Statului sunt 6-
blgatorii pentru licitațiun'e.
   pondițiunile generale pentru între-
prinderi .de lucrări publice, inserate în
Monitorul oficial cu No. 184, din 1874,
suit obligatorii pentru întreprisă.
   Jentru garanția și avansul întreprin-
deni se va regula în conformitate cu
artl2, 4, 5 și 11 din condițiile generale.
   garanția provisorie Va fi de 5 la su-
tă je suma devisulul.
   țupe adjudecațiune concurenții aii
facfltatea de a se informa din cancela-
ria tainisterului pentru resultat.
   Iii termen de 10 Zile, de la aprobațiu-
neallicitațiune!, adjudecatorul este o-
bli^it să depună garanția definitivă, iar

în cas contrar el va pierde pe cea pro-
visorie și lucrarea se va pune din noii în
licitațiune; Ori-ce întârziere șah justi-
ficațiune este inadmisibilă.
  După depunerea garanției definitivă,
în termen de 10 ^ile cel mult, antrepre-
norul se va presenta Ia minister, pentru
a sub-semna contractul, în cas contrar
lucrarea se va pune în regie saii în nouă
licitațiune în comptul garanției, fără
altă formalitate saii somațiune către
antreprenor și fără a i se lăsa dreptul
la vre o pretențiune, verl-cari ar fi mo-
tivele.
  Dacă în cursul duratei contractului
ministerul nu ar usa de prescripțiunile
art. 33 din condițiunile generale pentru
a activa lucrarea, care nu ar fi nici jumă-
tate executată la finele termenului in-
dicat în contract, atunci contractul prin
singurul acest fapt se va considera re-
siliat și ministerul, fără somațiune, fă-
ră judecată, nici punere în întârziere,
are dreptul a executa lucrarea în comp-
tul garanției depusă.
  In cașul când în timpul executărel
lucrărilor, antreprenorul va solicita pre-
lungire peste termenul indicat în con-
tract și ministerul o ar aproba, acesta
aprobațiune va fi considerată ca o con-
cesiune făcută antreprenorului, și când
nici dupe acestă prelungire de termen
lucrările nu ar fi terminate definitiv,
ministerul va fi în drept a le executa în
regie saii prin nouă adjudecațiune în
comptul antreprenorului și a garanției
depusă, fără veri-o somațiune. In nici
un cas prelungirea de termen acordată
nu dispenseză pe antreprenor de pena-
litatea citată pentru pierderea garanției.
  Dacă la expirarea anului de între-
ținere lucrările nu ar fi făcute după
stipulațiunile din contract pentru a se
face recepțiunea definitivă, ministerul
va avea dreptul, fără nici o altă so-
mațiune saiî formalitate, să execute lu-
crările în comptul antreprisei și fără ca
antreprenorul să potă a reclama contra.
  Se pune în vederea D-lor concu-
renți, că veri ce ofertă primită în ur-
ma încheiărei procesului-verbal de li-
citațiune va fi respinsă.
  No; 12,657.       1882, Septembre 21.

Devis pentru reconstrucția canalului de scur-
  gerea apelor ce trece prin grădina Cișme,-
  giu, partea pe locul viran pe lângă Bulevar-
  dul Independenței , lungimea totală 195.00
  met., lărgimea 1.00 met., adâncime 1.30 met.
Material și lucru.
  Pentru 5 metri liniari trebue :
  6 stâlpi tufan, 2.00 metri lungimea,
0.12/0.12 met. secție, a lei 2 25, lei
13 50.
  28 grinZI de tufan, 5.00 met. lungi-
mea, 0.06 0.08 met. secție, a lei 2 25,
lei 63.


  3    urși de tufan 1.20 met. lungimea,
0.10—0.10 met. secție, a lei 1, lei 3.
  4    kilograme de pirone, 15 pe kilo-
gram, a bani- 60, lei 2 40.
   1    Zi dulgher pentru așeZarea urșilor
și prinderea grinZilor cu pirone, a lei 6.
   600 metri cub săpătura de păment,
aruncare pe din afară din'șanț și a-
planatul, a bani 50, lei 3.
   1    Zi salahor, pentru batere a 6 pari,
a lei 2.
   0.8 Zi salahor pentru umplutura cu
păment pe lângă grinZele bătute și a-
jutor la dulgher, a lei 2, lei 1. 60.
   Total pe 5 metri liniari, le! 94 50.
   10 la sută beneficii! și cheltuel, lei
9 4&.
   Total, lei 103 95.
   Costul unul met. liniar dar, lei 20 79.

Estimația.
   195.00 metri liniari de reconstruirea
canalului, a lei 20 79, lef 4,054 b. 5.



MINISTERUL CULTELOR ȘI IN-
STRUCȚIUNEI PUBLICE

   CondițiunI de concurs pentru postul de re-
visor școlar, din județele Putna și R.-Sărat.
  1)   Concursul va avea loc în Bucu-
resci, localul ministerului, la 15 Martie
1883.
  2)   Condițiunile de admisibilitate și
de concurs vor fi:
  a)   Sâ posedă diploma de bacalaureat
și să aibă minimum 2 ani de servicii!
în instrucțiune, ca învățător saiî peda-
gog, la scolele recunoscute de Stat.
  b)   Vor fi admiși și institutorii saiî
profesorii cari vor fi servit minimum
5 ânl, având 4 clase gimnasiale saiî
alt curs secundar.
  c)   Foștii revisori saiî sub-revisorl
demisionați, cari vor fi avut minimum
5 ani de servicii! și 4 clase gimnasiale
saii un curs secundar.
  3)   Cererile se vor adresa direct mi-
nisterului care va alege dintre aspiran-
ții cari vor avea titluri superiore saii
vor reuși la concursul ce se va ține,
după cum va crede de cuviință con-
siliul permanent.
  4)   Co misiunea va supune pe candi-
dații admiși Ia un concurs care va
consta dintr’o tesă scrisă asupra peda-
gogiei, pe care o vor spune și oral
după o pausă de duoă ore, (în care
timp comisiunea va cerceta tesa scrisă).
  5)   Pe lângă actele de studii! și cele-
alte condițiuni, aspiranții vor aletura
actul de naturalisațiune, de tragere la
sorți, certificatul dd bună conduită din
partea primăriei unde ’și are domici-
liul și din partea autorităților unde
aii funcționat mai înainte.
  No. 12,880.     1882, Septembre 18.

2512

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Septembre (5 Octombre) 1882

Administrațiunea generală a dome-
    nielor și pădurilor Statului.

   La 25 Octombre 1882, orele 2 după
ame^I, se va ține licitațiune publică
orala, în Bucuresci, în localul admi-
nistrațiunii, calea Victoriei No........
pentru arendarea pe un period de 5
ani, Începători de la 1 Ianuarie 1883
și până la 31 Decembre 1887, a șana-’
Inlul Dunărei, despre partea domeniu-
lui Giurgiu și despre partea domeniu-
lui Turnu, ast-fel cum se posedă de
Stat, însă:
   Partea despre domeniul Giurgiu, în-
cepând de la gura Argeșului și oprin-
du-se la hotarul din sus al moșiei Năs-
turelul, unde începe dreptul domeniu-
lui Turnu, și partea despre do ueniul
Turnu, începând de la hotarul din sus
al moșiei Năsturelul și oprindu-se la
gura Oltului.
   Arendarea se face după regulamen-
tul de Jicitațiuni, pentru arendarea bu-
nurilor Statului, publicat prin Moni-
torul oficial, No. 247, din 6 Februarie
1882 și cu condițiunile inserate în Mo-
nitorul oficial, No. 226, din 12 Ianua-
rie lb82, pentru arendarea șanalului
Dunărei, distanța III, afară de artico-
lele 1, 2, 22, 23, 35, 45, 48, 50 și cu
următdrele CondițiunI speciale:
   Art. 1. Arendașii șanalulni Dunării,
atât al părțeî domeniului Giurgiu, cât
și al părții domeniului Turnu, sunt
obligați a respecta întru tdte dreptu-
rile arendașilor domenielor Giurgiu și
Turnu, saâ ale regiei, în cas d’a nu
fi arendate, prevăzute în condițiunile
publicate prin Monitorul oficial, No.
77, din 3 Iulie 1882, pentru arenda-
rea domenielor Giurgiu și Turnu, în
tot ce ar fi contrar condițiunilor ge-
nerale și speciale cu cari se arendeijă
șanalul Dunărei de pe părțile dome-
nielor Giurgiu și Turnu.
   Art. 2 In ce privesce pășunatul în
pădurile din ostrdve face parte din a-
ceste condițiuni speciale art. 23 din
codul silvic, care se aplică arendașilor
șanalului.
   Art. 3. Arendașii șanalului nu aii
nici un drept de folosință, în ce pri-
vesce pădurile di' ostrdve, cari, fiind
cu totul pe sema Statului, sunt cu de-
săvârșire opriți a tăia richitâ, nuele
și ori-ce fel. de arbori, căci în cas con-
trar li se aplică art. 19 din cod. silvic.
   Art. 4. Articolele 7, 8, 9, 10 și 11
din condițiunile publicate mai sus, pen-
tru arendarea șanalului Dunărei, par-
tea Dobrogei, și a bâlței Bodgiac, fac
parte și din condițiunile de față.
   Art. 5.' Arendașii șanalului, partea
domeniului Giurgiu și partea dome-
niului Turnu, sunt obligați a răspun-
de, pe lângă arendă, suma de lei 2,400

pe an, pentru salariele a 10 pădurari,
pentru șanalul domeniului Giurgiu și
lei 960 pentru 4 pădurari la șanalul
domeniului T"rnu.
   Plata acestei sume se face în câșturi;
de odată cu câșturile arendei și se îm-
plinesce, la cas de nerespundere, cu
legea de nrmarire.
   No. 41,683. (3) 1882, Septembre 21.

   — La 25 Octombre 1882, orele 2
după ameiji, se va ține licitațiune pu-
blică orală, in Bucuresci, în localul
administrațiunei, calea Victoriei. No.
. . . . , pentru arendarea pe termen în-
cepător de la 1 Martie 1883 și până
la 31 Decembre 1887 a șanalului Du-
nărei, partea Dobrogei, care începe de
la fruntaria ce se respectă a<ji, saâ ca-
re se va fixa definitiv între România
și Bulgaria și până la Mârleauu, îm-
preună cu balta Bodgiacu.
   Arendarea se va face după regula-
mentul de lieitațiuni, pentru arendarea
bunurilor Statului, publicat prin Mo-
nitorul oficial, No. 247, .din 6 Februa-
rie 1882, și cu condițiunile generale
inserate în Monitorul oficial, No. 226,
din 12 Ianuarie 1882, pentru arenda-
rea șanalului Dunărei, distanța III, a-
fară de articolele 1, 2, 21, 22, 31, 35,
45, 48, 50 și cu urmâtdrele condițiuni
speciale:
   Art. 1. Arendașul are dreptul a pes-
cui în canal și în balta Bodgiac, prin
omenii sel, sau a se învoi cum va pu-
tea cu pescarii, fără însă a putea pre-
tinde o dare peste 20 la sută din peș-
tele provenit din canal și baltă,
   Locuitorii comunelor mărginașe cu
canalul și cu balta Bodgiac, sunt li-
beri a pescui cu undița, însă numai
pentru trebuința lor casnică, iar nu și
pentru speculă, fără ca arendașul sâ
aibă dreptul a le lua vre o dare, fie
în bani, fie în natură.
   Art. 2. Pentru fânul, trestia, stuhul
și papura din șanal și din balta Bod-
giac, pe cari arendașul le va exploata,
în virtute- art/23 din condițiunile ge-
nerale menționate mal sus, nu va pu-
tea lua mal mult de cât 75 bani de
carul cu fân, 30 bani de carul cu tres-
ti saâ cu stuh și 20 bani de carul cu
papură.
   Art. 3. Arendașul este liber a pă-
șuna vitele pe locurile din balta și
din giurul bâlței, cari remân de pășu-
ne, după ce se retrag apele revărsate.
   In ce privesce pășunatul în pădure,
face parte din aceste condițiuni spe-
ciale art. 2â din codul silvic, care li
se aplică.
   Art. 4. Locuitorii din comunele si-
tuate în jurul bâlței, daca vor voi să
așe<je plășî, mreje, cotețe și alte ase-
menea instrumente pentru pescuit, tre-

bue să se învoiască mal întâii! cu a-
rendașnl pentru condițiunile în cari li
se pote acorda o asemenea folosință.
   Art. 5. Arendașul va închide cu chel-
tuiala sa balta, iar la expirarea con-
tractului tot materialul, care servă la
acesta întrebuințare, cum și tote con-
strucțiunile, îmbunătățirile sad adăo-
girile ce va face în bdltâ și pe șanal.
remân proprietate a Statului, fără nici
un drept de despăgubire șah scădere
din arendă.
   Art. 6. Arendașul șah omenii săi, ori
percarii cu cari s’ar învoi, sunt opriți
a vâna .peștele prin mijldce otrâvi-
tdre șah distrugătdre. Ori ce contra-
venire la acesta stipulațiune dă drept
Statului, fără judecată saâ somațiune,
la resiliarea contractului și la despă-
gubiri constatate prin administrațiune,
pentru cari arendașul se pote urmări
ca legea de urmărire, în garanțiă și
în ori ce altă avere.
   Art. 7. Procentele la sumele datori-
te, prevăzute de art. 15 din condițiu-
nile generale, se fixe^ă la 7 la sută.
   Art. 8. De odată cu punerea la ad-
ministrațiune a recepisei casei de de-
puneri, pentru garanția definitivă pre»
ve^ută la art. 32 din condițiunile ge-
nerale citate mai sus, arendașul este
obligat a depune și recepisa casieriei
respective, prin care să se constate că
a achitat și tdte taxele prevăzute de
legea timbrului.
   După depunerea acestor recepise, ad-
ministrația ’i libere^ă contractul, care
are putere lucrătore, cu tote consecin-
țele ce decurg din el, din momentul)
confirmare! adjudecării.               ।
   Art. 9. In cas de resiliarea contrac-j
tulul și de punerea șanalului ș’a băld
ței în rearendare, după depunerea ga?
ranțiel definitive, acestă rearendare s^
va .face pe un noâ- period, cu începe-
re de la data confirmărei adjudecațin-
nel, privind pe Stat ori ce beneficiâ sap
deficit.                               I
   Pentru sumele ce s’ar constata da-
torite din arendă, până la rearendaija
ș malului cu balta, dacă nu se vor pi-
tea acoperi cu valorea garanției,- ai-
ministrațiunea are dreptul a urmări t>e
fostul arendașul, în ori ce altă avee,
prin aplicarea legei de urmărire.
   In bas când garanția ar întrece ^u-
ma datorită, prisosul nu se va nai
restitui, râmâind în folosul Statulu.
   Art. 10. Gând resiliarea contraru-
lui și punerea șanalului ș’a bâlței în
rearendare s’ar face înainte de compbc-
tarea garanției definitive, se aplică Jis-
pesițiunile art. 23 din regulameițul
cicat mal sus, cu singurile excepțhni
că, deficitul ce ar resulta din reann-

dare nu mai privesce pe arendaș ș

că

l

23 Septembre (5 Octombre) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2513

garanția provisorie, considerati ca ar-
vună, române în folosul Statului,
    Art. 11. Turburările de posesiune,
fie de fapt, fie de drept, nu dafi- aren-
dașului d ept la nici o despăgubire,
ori care ar fi intervalul cât ar dura.
    Art. 12. Arendașul este obligat a
răspunde, pe lângă arenda, suma de lei
960 pe an,- pentru salariele a 4 pă-
durari.
    Plata acestei suma se face în câșturi,
de odată cu câșturile arendei și se îm-
plinește, la cas de nerespundere, saii
întârziere, cu legea de urmărire.
    No. 41,684. (3) 1882, Septembre 21.

    — La 25 Octombre 1882, orele 2
după amia^i, se va ține licitațiune
publică, în Bucuresci, în localul ad-
ministrațiunef, calea Victoriei, No. . .
pentru arendarea pe termen începător
de la 1 Martie 1883 și până la 31 De-
cembre 1887, a lacului Razelm cu o-
strovul Popina.
    Arendarea se va face după regula-
mentul de licitațiunl, pentru arendarea
bunurilor Statului, publicat prin Mo-
nitorul, oficial, No. 247, din 6 Febru-
brie 1882, cu condițiunile generale în-
serate în Monitorul oficial, No. 226,
din 12 Ianuarie 1882, pentru arenda-
rea Banalului Dunărei, distanța III,
afara de art. 1, 2, 21, 22, 31, 35,45,
.48, 50 și cu condițiunile speciale în-
serate mai sus, pentru arendarea șa-
nalului Dunărei, partea Dobrogei și a
bâlței Bodgiac.
    No.’41,684. 3 1882, Septembre 21.

    — La 25 Octombre 1882, orele 2
după amia^i, se va ține licitațiune pu-
blică orală, în Bucuresci, în localul
administrației, calea Victoriei, No. . .
pentru arendarea pe termen începător
de la 1 Martie 1883 și până la 31 De-
cembre 1887, a bălților Mârleanu și
Holtina, din județul Constanța.
    Arendarea se va face după regula-
mentul de licitațiuni, pentru arendarea
bunurilor Statului, publicat prin Mo-
nitorul oficial, No. 247, din 1882, cu
condițiunile generale înserate în Mo-
nitorul oficial, No. 226, din 1882, pen-
tru arendarea șanalului Dunărei, dis-
tanța III, afară de art. 1, 2, 21, 22,
31, 35, 45, 48 și 50 și cu următdrele
condițiuni speciale:
    Art. 1. Arendașul are dreptul a pes-
cui în bălți, prin omenii sfii, safi a
se învoi clm va putea cu pescarii, fă-
ră însă a putea pretinde o dare peste
20 la sută din peșcele provenit din
bălți.
    Locuitorii comunelor mărginașe cu
bălțile, sunt liberi a pescui cu undița,
însă numai pentru trebuința lor cas-
nică, iar nu și pentru speculă, fără


ca arendașul se aibă dreptul a le lua
vre-o dare, fie în bani, fie în natură.
   Art. 2. Pentru fânul, trestia, stuhul
și papura din bălți și locurile din pre-
jurul lor, pe cari arendașul le va ex-
ploata, în virtutea art. 23 din condi-
țiunile generale menționate mai sus,
nu va putea lua mai mult de cât 75
bani de carul cu fen, 30 bani de ca-
rul cu trestie saii cu stuh și 20 bani
de carul cu papură.
   Art. 3. Arendașul este liber a pă-
șuna vitele pe locurile din bălți și din
jurul lor, cari rămân de pășune după
ce se retrag apele revărsate.
   In ce privesce pășunâtul în pădure,
face parte din aceste condițiuni spe-
ciale art. 23 din codul silvic, care li
se aplică.
   Art. 4. Locuitorii din comunele si-
tuate în jurul bălților, dacă vor voi
să așe^e plășl, mreje, colete și alte a-
semenea instrumente pentru pescuit,
trebue să se îuvoiască mai ântâifi cu
arendașul, pentru condițiunile în cari
li se pote acorda o asemenea folosință.
   Art. 5. Arendașul va închide cu
cheltuiala sa bălțile, iar la expirarea
contractului, tot materialul care servă
la acestă închidere, cum și tote con-
strucțiunile, îmbunătățirile safi adăo-
girile ce va face în bălți și în jurul
lor, remăn proprietate a Statului, fără
nici un drept de despăgubire safi scă-
dere din arendă.
   Art. 6. Arendașul safi omenii seî,
ori pescarii cu cari s’ar învoi, sunt o-
prițl a vâna pescele prin mijldce otră-
vitdie safi distrugetore. Ori-ce contra-
venire la acestă stipulațiune, dâ drept
Statului, fără judecată safi somațiune,
la resiliarea contractului și la despă-
gubiri constatate prin administrațiune,
pentru cari arendașul se pote urmări
cu legea de urmărire în garanție și în
ori-ce altă avere.
   Art. 7. Procentele la sumele dato-
rite, prevăzute de art. 15 din condi-
țiunile generale, se fixez ă la 7 la sută.
   Art. 8. De o-datâ cu depunerea la
administrațiune a recipisei casei de de-
puneri, pentru garanția definitivă, pre-
văzută de art. 32 din condițiunile ge-
nerale citate mai sus , arendașul este
obligat a depune și recipisa casieriei
respective, prin care să se constate că
a achitat și tote taxele preveZute de
Jegea timbrului.
   După depunerea acestor recepise,
administrațiunea ’i liberezâ contractul,
care are putere lucrâtdre, cu tote con-
secințele ce decurg din el, din momen-
tul confirmărei adjudecărei.
   Art. 9. In cas de resiliarea contrac-
tului și de punerea bălților în rearen-
dare, după depunerea garanției defini-
tive, acestă rearendare se va face pe

un noă period, cu începere de la data
confirmărei adjudecațiunel, privind pe
Stat ori-ce beneficifi safi deficit.
   Pentru sumele ce s’ar constata da-
torite din arendă până la reurer.darea
bălților, dacă nu se vor putea acoperi
cu valorea garanției, administrațiunea
are dreptul a urmări pe fostul aren-
daș în ori-ce altă avere, prin aplicarea
legei de urmărire.
   In cas când garanț:a ar întrece su-
ma datorită, prisosul nu se va mai
restitui, remâind în folosul Statului.
   Art. 10. Când resiliarea contractu-
lui și punerea bălților în rearendare
s’ar face înainte de complectarea ga-
ranției definitive, se aplică disposițiu-
nile art. 23 din regulamentul citat mai
sus, cu singurele excepțiuni că, defi-
citul ce ar resulta din rearendare nu
mai privesce pe arendaș și că garanția
provisorie, considerată ca arvună, re-
mâne în folosul Statului.
   Art. 11. Turburările de posesiune,
fie de fapt, fie de drept, nu dafi aren-
dașului drept la nici o despăgubire,
ori-care ar fi intervalul cât ar dura.
   No. 41,684. 3 1882, Septembre 21.

   — Antreprenorii exploatărel pădu-
rilor notate în tabloul de n ai jos, ne-
conformându-se condițiunilor, cu cari
li s’afi fost vîndut acele păduri, de a
plăti arenZile parchetelor din trecut,
administrațiunea, pe basa acelor con-
dițiuni, scote din nofi în vînZare acele
păduri, pe comptul acelor antreprenori.
   VînZarea se face pe timpul și cu
condițiunile preveZute în tabloul pu-
blicate în tabloul publicat prin Moni-
torul oficial No. 79, de la 6 Iulie a.
c., împreună cu rectificările din cel cu
No. 81, de la 8 Iulie a. c., iar licita-
ția se va ține în Zi°a de 12 Octom-
bre a. c., la ora 1 p. m., în localele
indicate prin acel tablofi unde se pre-
vede pe lângă altele și numerul par-
chetelor ce se vînd, întinderea lor și
garanția provisorie.
   Amatorii dar de a lua acele parche-
te în exploatare, se vor presenta la
licitație însoțiți de garanțiele provi-
soril, în sumele notate prin tablofi și
de natura celor preveZute prin condiții.
   No. 41,800.     1882, Septembre 20.

TABLOU
de pădurile ce sunt a se licita în ^ioa
de 12 Octombre a. c., pe comptul
antreprenorilor.

    Pădurile ce se vor licita la Cra-
    iova, în localul prefecturei Dolj.

Județul Mehedinți.
  1. Piatra-Albă.
  2. Slătinicu.

2514

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Septembre (5 Octombre) 188


    Pădurile ce se vor licita la Bu-
    curesci, în localul administrației.

           Județul Vlașca.
  3. Ogarca.
  4. Ghimpați.
Județul Prahova.
  5. Seaca-Olari, seria I.
           Județul Mușcel.
  6. Jolești-Badi.
  7. Văcărească.
Județul Dâmbovi a.
  8. Luceni, seria II.

    Pădurile ce se vor licita la Foc-
    șani, în localul prefecturei Putna.

           Județul Putna.
  9. Mera, seria I.

    Pădurile ce se vor licita la Iași,
    în localul prefecturei Iași.

           , Județul Tutova.
  10.  Cruceanu.
Județul Neamțu.
  11. Cutu-Vânetori, seria II (Făleau).

   —Se publică spre generala cunoscință
că, în ijioa de 20 Octombre 1882, se
va vinde prin licitație, în localul pre-
fecturei de Iași și la comuna respec-
tivă, o porțiune de pădure numită Un-
ghiul-Cruci, după moșia Statului Pri-
secani, din județul Iași, plasa Braniștea,
în întindere aproximativă de 20 fălci,
37 prăjini și 8 stânjeni patrați; cu con-
dițiunile publicate în Monitorul oficial
No. 75, din 1 Iulie 1882.
   Amatorii de a cumpera spre tăere a-
cestă porțiune de pădure, se vor pre-
senta în localul acei prefecturi, în 4i°a
mal sus fixată spre a concura, fiind
însoțiți și de garanția prevăzută prin
condițiuni.
   No. 40,940.     1882, Septembre 20.

   — D. loan I. Petcu, declarând for-
mal că a perdut recepisă casieriei ge-
nerale de ialomița, No. 1,138, din 17
Iunie 1882, sub care a consemnat lei
1,832, bani 50, spre complectarea ga-
ranției moșiei Bărăganul, din Ialomița.
   Administrația publică spre cunoscin-
ța generală despre acesta, cu explica-
ție că dacă în termen de 30 ^ile de
la aparițiunea aceștia prin Monitor, nu
se va face nici o oposițiune în contra
acestei recepise ce se declară perdută,
conform art. 40 din regulamentul ca-
sei de depunere, se va interveni la ci-
tata casă spre a se emite și înainta

administrației o nouă recepisă, forma-
tă pe numele D-luI loan I. Petcu.
  No. 40,879.     1882, Septembre 21.

  Rectificare. — In condițiunile spe-
ciale pentru vîn^area unei porțiuni din
pădurea Protopopeni, inserată în Mo-
nitorul oficial No. 141', a. c., pagina
2,480, colona I, la art. 3, din erdre de
manuscris, omițându-se ore-cari cuvin-
te, se reproduce mai jos complectat:
  Art. 3. Exploatarea acestor parche-
te se face cu reserve, oprindu-se în
parchetele No. 6, 7, 8 și 9, câte 160
arbori pe fie-care parchet, iar în cel
cu No. 10, numai 130 arbori.



    ANUNCIURI JUDICIARE


LICITAȚIUNI

Tribunalul de Buzeiî.

  La 13 Noembre 1882, orele 10 di-
mineța, s’a destinat a se vinde prin
licitație, în pretoriul acestui tribunal,
însemnata mai jos avere imobilă, ce
s’a urmărit, a D-lui Ghiță Dușescu,
domiciliat în comuna Pătărlagele, pla-
iul Buzeu, acest district, de profesiu-
ne proprietar, spre despăgubirea Sta-
tului, de suma de lei vechi 8,211, pa-
rale 24, cu dobendă, plus lei noul 100
spese, așa precum se prevede în sen-
tința acestui tribunal, No. 455, din
1874, cofirmată și prin decisiunea onoj.
curți apelative, secția II, din Bucuresci,
No. 76, din 1876, învestită cu formula
executorie, însă :
  O pereche case, situate în comuna
Pătărlagele, plaiul Buzeiî, acest dis-
trict, compuse din 5 camere, sală la
mijloc, de desubt pivniță, construite
de gard și parte de zid, învelite cu
șindrilă, în curte are ca dependințe o
altă pereche case, de gard, compuse
din 2 camere și învelite cu șindrilă,
im pătul și șopron, sub pătul sunt 2
magazii, tote acestea învelite tot cu
șindrilă, locul pe care sunt tote ace-
ste imobile construite, este fața ca 30
stânjeni, fundul ca 20, iar lungul ca
70 stânjeni'; se învecinesce la resărlt
cu drumul principal șoseaoa și casele
D-nei Ralița Râmniceanu, la apus și
mia^ă’^i cu nisce loc al moșnenilor
și cazarma călărașilor’, iară fundul Ia
mia^ă-ndpte cu livedea Gavriloilof, pe
acest loc se”află sădită livede de pruni
rară.
  Imobilul pus în vîn^are al D-lui G.
Dușescu, nu s’a mai găsit afectat la
nici, o sarcină popritdre.
  Sunt somați dar toți aceia cari ar
pretinde vre un drept de proprietate, u-
sufruct, servitute, chirie, privilegii, ipo-

tecă sai ori-ce alt’drept asupra bunului
pus în vîn<jare, ca. înainte de termenul de
adjudecațiune, să se arate la tribunal,
spre a’și esprima pretențiunile lor, con-
trarii, nu li se vor mai ține în semă.
  Doritorii dar se vor presenta la în-
semnata mai sus ^i și oră, în pretoriul
acestui tribunal, spre concurare și ad-
judecare.
  No. 12,485.      1882, Septembre 13.

  :— La 13 Noembre 1882, orele 10
dimineța, s’a destinat a se vinde-prin
licitație, în pretoriul acestui tribunal,
însemnata mal jos avere imobilă ce s’a
urmărit, a D-lui lorgu Chirculescu,
de profesiune funcționar (sub-prefect),
prin procesul dresat de agentul de ur-
mărire, în ijioa de 30 Ianuarie a. c.,
sub No. 307, învestit și cu autorisa-
țiunea onor, administrațiunl a dome-
nielor Statului și încuviințată de a-
cest tribunal, prin jurnalul No. 1,804,
din 29 Aprilie a. c., spre despăgubi-
rea. Statului, de suma de lei 6,427,
bani 66, plus procente până la achi-
tare, ce numitul datorează din arenda
moșiei Păclele cu sforile, a monastirei
Banului, pe 1871.
  Moșia numită Chirculeasca, compu-
să din 290 pogone, situată în acest
district, pendinte de comuna Costesci,
plasa Câmpului; se învecinesce la ră-
sărit cu Elena Chirculescu și Chincenu,
la apus cu moșia Stâlpeanca, la mia^ă-
nopte tot cu Stâlpeanca.
  Acestă .avere dupe atestarea dată,
nu s’a găsit gravat la nici o sarcină
popritdre.
  Sunt somați dar toți aceia cari ar
pretinde veri un drept de proprietate,
usufruct, servitute, chirie, privilegiu,
ipotecă saâ ori-ce alt drept asupra bu-
nului pus în vîn^are, ca înaintea ter-
menului de adjudecare, să se arate.la
tribunal, spre a’și exprimapretențiunile
lor ce vor fi avend, contrariu nu li se
vor mai ține în semă.
  Doritorii dar se vor presenta la în-
semnata mai sus <Ji, spre concurare și
adjudecare.
  No. 12,479.      1882, Septembre 13.

  — La 13 Noembre 1882, orele 10
dimineța, s’a destinat a se vinde prin
licitație publică, în pretoriul acestui
tribunal, însemnata mal jos avere imo-
bilă ce s’a urmărit ipotecată, a D-lui
I. Simons, domiciliat în cătunul Ba-
langa, comuna Măgura, plasa Pârscovu,
acest district, de profesiune proprietar,
spre despăgubirea casei de bancă C.
Rotșild et C-nie. stabilită în Bucu-
resci, astă-^i căzută în stare de fali-
ment, și representată prin D. Ștefan
loanid, bancher, loan Bordea-Poenaru,
advocat, și Al. Vlădescu; tot advocat,

23 Septembre (5 Octombre) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2515

domiciliați în Bucuresci, în calitate de
sindici, pentru suma de lei noul 15,000,
cu dobânda de 10 la sută, așa precum
se prevede în actul de ipotecă, lega-
lisat de tribunalul Ilfov, la No. 214,
din 1881, și înscris de acest tribunal,
la No. 399, din 1881, învestit și cu
formula executorie, însă :
   Moșia Orjasca saii Palanga, din pla-
sa Pârscovu, acest județ, pendinte de
comuna Măgura, așa precum s’aii cum-
părat de dibitor, de la D. G. Căpită-
nescu, cu actul autentificat de acest
tribunal, la No. 255, din 1880, și precum
se prevede în ordonanța de adjudecare,
No. 213, din 1877, pe acestă moșie se
găsesce locuri arătore, fenețe, livezi
de pruni, pădure și o mină de cărbuni
care se exploatează, precum și urmă-
torele îmbunătățiri:
  1.   Casele vechi ale proprietăței și
reparate din noii, compuse din 4 ca-
mere, construite de zid, învelite cu
șindrilă, având dependințe o altă casă,
construită din noii, de gard nelipită,
jnvelită cu șindrilă, și un porumbar
pe f(rcl ruinat.
  2.   O casă la’șoșea, servind de cârciumă,
construită de zid, învelită cu șindrilă,
compuse din 6 camere, cu brutărie;
  3.   O moră de foc, cu 3 pietrii și
vapor stabil, construită parte de zid
unde se găsesce vapornl și parte de
nuele și scânduri, învelită parte cu
fier roșn și parte cu șindrilă, având
lângă ea un șopron pe furci, învelit
cu scânduri;
  4.   O casă de gard.tencuită, compu-
să din 2 odăi și învelită cu fier roșu;
  5.   O casă idem idem, compusă din
4 camere, învelită cu fier roșu ;
  6.   O casă în formă de han, tot lân-
gă șosea, compusă din 6 camere jos
și sus în etajul al 2-lea tot așa, des-
părțite cu scânduri, învelită cu fier
roșu, având ca dependințe 3 bordee și
o privată de scânduri ;
  7.   (J casă unde se găsesce șe^ând
directorul minei de cărbuni, compusă
din 4 camere, construită de zid, înve-
lită cu fier roșu, având cuhnie alături
precum un grajd și o cotineață de
scânduri.
   Această moșie se învecinesce pe de
o parte cu moșia Unguriu a Statului,
pe de alta cu aceia a D-nei Ghiculesa,
iar pe de alta cu apa rîului Buzeii.
   Acestă avere după atestarea dată,
s’a găsit afectată la următdrele sarcini:
  1.   Simons L, ipotecă la 4 Maiă 1881,
moșia sa Orjasca ce’i dice și Palanga,
din comuna Măgura, către casa C. Ro-
schild et C-nie, din Bucuresci, pentru
lei noul 15,000;
  2.   Idem, la 30 Iunie același an»
idem către Felteret Aron Sohniu, pen-
tru lei 15,480.

  Sunt somați dar toți aceia cari ar
pretinde veri un drept de proprietate,
usufruct, servitute, chirie, privilegii,
ipotecă, saii ori ce alt drept asupra bu-
nului pus în vînZare, ca mai înaintea
termenului de adjudecațiune, să se a-
rate Ia tribunal, spre a’și exprima pre-
tențiunile lor ce vor fi având; contra-
ria, nu li se vor mai ține în semă.
  Doritorii dar se vor presința la în-
semnata mai sus ^i, spre concurare și
O H 111 H
  No. 12,627.      1882, Septembre 18.
Tribunalul de Vlașea.
 , D. casier general al acestui județ,
cu adresa No. 5,337, din 1879, a îna-
intat acestui tribunal 5 procese-verbale
de sechestrarea avere! imobilă a debito-
rilor contribuabili, precum la vale se
descrie, și a cerut ca, conform ordinu-
lui D-lui ministru de finance, No.
38,477, și pe baza legei de urmărire,
să se vîn^ă prin licitație, înaintea a-
cestul tribunal:
  1. Fondul locului, din Giurgiu, cu-
lorea Galbenă, strada Chirului, înve-
cinându-se de o parte cu Roze Ștefâ-
nescu, de alta cu Tudorache Danovici,
fundul cu Dobre Mostăciosu, fața în
strada Chirului, averea debitorului E-
manoil Butadis, cu domiciliul necu-
noscut, pentru achitarea sumei de lei
22, bani 50.
  Tote '.aceste vîmjărl aprobate de D.
ministru de finance, prin procesele-ver-
bale de sechestru, No. i2, 13, 14, 51
și 75.
  Iar după atestarea D-lui grefier lo-
cal, asupra menționatelor imobile, nu
s’aii găsit nici o sarcină popritdre.
  Tribunalul, prin jurnalul ce a dresat
sub No. 5,246, din 1882, a dispus ca
vîndarea menționatelor imobile să se
facă public în sala ședințelor sale, în
$ioa de 18 Noembre 1882, orele 10 di-
mineța.
  Se publică acâsta spre generala cu-
noscință a amatorilor, cu care ocasie
se someză toți aceia care ar pretinde
veri-un drept de proprietate, usufruct,
servitute, chirie, privilegii!, ipotecă saii
ori-ce alt drept asupra imobilelor puse
în vînZare ca, înaintea adjudecațiune!
să se presinte la acest tribunal, spre
a’și areta pretențiunile ce vor fi având,
sub pedepsă de a nu Ii se mai ține în
semă.
  No. 11,431.      1882, Septembre 15.

  Rectificare. — In publicațiunea tri-
bunalului Ilfov, secția de notariat, cu
No. 10,410, inserată în Monitorul No.
124, din a. c., pagina No. 2,142, co-
lona III, rândul 21, se va citi: 4 De-
cembre 1882, în loc de 4 Septembre
1882, cum din erore ș’a publicat.

CITAȚIUNI

înalta curte de casație și justiție.

   D. Dimitrie Zisu, al căruia domici-
lii este în străinătate, este încunosci-
ințat că recursul ce a făcut în casație
D-na Zoe Jablonschi, contra decisiunei
curței de apel din Focșani, secția II,
No. 44, din 1881, în procesul ce ai
pentru pretenție, s’a amânat a se cer-
ceta îu ^ioa de 25 Noembre 1882,
prin urmare se citeză D. Dimitrie Zisu,
conform al. 7 de sub art. 75 din pr.
civilă, ca în acea ^i, orele 11 a. m.,
să se presenta înaintea secțiunelor u-
nite a acestei curți, spre a fi față Ia
cercetarea recursului; cunoscând că, la
neurmare, se va da hotărîrea în lipsă.
'No. 5,437.    1882, Septembre 18.

   — D-na Constanța Suțu, cu domi-
ciliul în străinătate, este încunosciin-
țată că recursul ce a făcut îu casațiune
D-na Sița Georgeasca, contra decisiu-
nei curței de apel din Bucuresci, secția
IV, No. 144, din 1882, în procesul ce
aiî pentru bani, s’a amânat a se cerceta
în $ioa de 3 Noembre 1882; prin urma-
re este citată D-na Constanța Suțu, în
conformitatea al. 7 de sub art. 75 din
pr. civilă că, în acea <ji, la orele 11 de
diminețâ, să vie înaintea secțiune! I,
a acestei curți, spre a fi față la cerce-
tarea, recursului; cunoscând că, la neur-
mare, se va da hotărîrea în lipsă.
   No. 5,469.    1882, Septembre 22.

Curtea de apel din Bucuresci,
secția I.

   D-na Ana Filiti, cu domiciliul necu-
noscut, se vestesce prin acesta ca, Ia
27 Octombre 1882, orele 10 de dimi-
neță, să vie a se înfăcișa în procesul
ce are cu D. Dr. T. Trandafirescu, pen-
tru pretențiuni de pensiune, pregătită
cu tote actele necesare; cunoscând că,
la cas de nevenire, procesul se va re-
solva în lipsă, conform art. 148 din
pr. cod. civil.
   No. 6,061.    1882, Septembre 16.

Tribunalul de Buzeii.
   D-na Sofia, născută Ion Hagiescu,
cu domiciliul necunoscut, vătjend co-
prinderea anexatei copie de pe petiție,
se citeză prin acesta una și singură ci-
tație, conform art. 71 din pr. codului
civil ca, în <jioa de 27 Noembre 1882,
orele 10 de diminețâ, să vie la acest
tribunal, spre a se înfățișa în procesul cu
D. Gr. Drăgulănescu sociulsăh, pentru
divorț, cunoscând că, în cas de neve-
nire, procesul se va judeca în lipsă,
conform art. 148 din nr. cod. civil.
   No. 12,468.   1882, Septembre 13.


!

2516

MONITORUL OFICIAL AL[ROMANIEI 23 Septembre (5 Octombre) 1882

    Petiția D-lui Gr. Drăgvlănescu către D. pre-
  ședinte al tribunalului Buz£ă:
      Domnule președinte,
    Contractând căsătorie cu D-na Sofia
născută Ion Hagiescu, după formarea
safi celebrarea căsătoriei civile, D-sa a
refuzat a celebra căsătoria religiosă și
a veni în domiciliul meâ, dispărând cu
totul fără să scifi unde se află actual-
mente. In asemenea condițiuni o căsă-
torie neputând exista, de dre-ce socia
calcă obligațiunele ce i se impun de
lege și desprețuind puterea maritală,
'mi aduce o insultă gravă, locuind a-
iurea de cât în domiciliul conjugal;
sunt nevoit a ve ruga, D-le președin-
te, să bine-voițî ca prin îndeplinirea
formelor legale să desfacețl căsătoria
contractată între mine și D-sa, pro-
nunțând divorțul, domiciliul actual al
sociei mele nefiiudu’mi cunoscut, ve
rog a dispune ca citațiunea să se pu-
blice prin Monitorul oficial, iar domi-
ciliul meii este în comuna Tohani, a-
cest district.
   Anexez aci o copie după presenta
petițiune, spre a se comunica defendd-
rei prin Monitorul oficial.
   Primiți, ve rog, asigurarea destinsei
mele considerațiunl.
   Gr. Drăgulănescu.

      Tribunalul Dolj, secția I.

   D-na Ecatetrina Vlădoianu, cu do-
miciliul necunoscut, se citezi prin aces-
ta, ca în ^ioa de 19 Octombre 1882,
orele 10 a. m., să se presinte la acest
tribunal, spre înfățișare în procesul in-
tentat de epitropia biserisei Sf. Spiri-
don din Craiova, după alăturata copie
de petițiune; conțiarifi, procesul se va
judeca în lipsă, conform legei.
   No. 17,251.       1882, Septembre 6

  Petiția D-lor epitropi al biserieel Sf. Spi-
ridon din Craiova- către D. prim-președinte al
tribunalului Dolj.
     Domnule prim-președinte,
   Casa creditului funciar rural, din su-
ma cu cât a împrumutat pe D-na E-
caterina Vlădoianu, a reținut la dânsa
cifra de 3,000 galbeni, d.<ept fondul
cuvenit pentru întreținerea biserieel cu
patronagiul Sf. Spiridon din Craiova,
precum se constată din actul ipotecar
autentificat de onor, tribunal Ilfov,
secția de notariat No. 360, din 19 Iu-
nie 1881, transcrisă în registrul onor,
tribunal Dolj, secția de notariat, No.
98, din 30 Maifi 1881.
   Acestă reținere s’a făcut până ce
D-na Vlădoianu va justifica că, pen-
tru ^isa sumă, a constituit bisericei
ipoteca, în al duoilea rang după cre-

ditul funciar, tot în moșia Predesci,
în care dej i asigurase primul său îm-
prumut, condițiune care nu s’a efectu-
at, după contestațiunea rădicată mai
în urmă de către biserică prin repre-
sentanții săi, fiind însă câ din atare
circomstanțe, biserica suferă despre
meziile subținerei ei în stare bună, iar
deținătorii capitalului, se opun a’i li-
bera fără o hotărîre judiciară, sub-
semnați), în calitate de epitropi ai bi-
sericei, acționăm în judecată atât pe
D-na Ecaterina Vlădoianu, a căria ci-
tațiune se va trămite la comuna Pre-
desci, acest district, (ultimul săfi do-
micilifi) de la care a plecat fără sâ se
scie unde, și în acest cas citațiunea se
va publica și prin Monitorul oficial,
cât și pe casa creditului funciar rur 1
stabilită în Bucuresci, ca în defața am-
belor să se condamne a libera biseri-
cei suma de 3,000 galbeni, cu procen-
tele de la 1 Ianuarie 1882, până când
se <jice că s’a primit aceste procente
de D-na Vlădoianu, plus spese de in-
stanță, timbre de executare etc.
   Alăturăm duoe osebite duplecate
după acesta pentru intimați, și certifi-
catul de indingență No. 4,021, din 1882,
pentru imposibilitate de a se răspunde
taxele fiscale și de portărei.
   Primiți, vă rugăm, D-le prim-preșe-
dinte, asigurarea considerațiunei ndstre.
   Theodosiu I. Bodescu, Pr. I. Mwrgă-
șianu, Marin Bădulescu.
Craiova, 1882, August 19.



SECHESTRU

  Corpul portăreilor trib. Ilfov.

  Se face cunoscut că în baza adresei
cu No. 11,174, a onor, tribunal Ilfov,
secția de notariat, s’a urmărit venitu-
rile imobilului din strada Notagiu,
No. 2, avere a D-lui G. Antonescu,
pentru despăgubirea D-nei Maria An-
tonescu, de pensiunea alimentară ce
are a lua cu sentința No. 48 din 1882’,
a onor, tribunal Ilfov, secția II; aces-
ta se publică spre generala cunoscință.
  No. 9,985.   1882, Septembre 17.

Președintele tribunalului Ialomița.

  Spre a se putea desființa garanția
depusă de D. Gheorghe Nicolescu, pen-
tru funcțiunea de grefier, ce a ocupat
la acest tribunal, în anii 1878, 1879,
1880 și 1881.
  Se publică printr’acestă de a 10 6ră,
conform art. 5 din regulamentul gre-
filor, ca ori-cine va avisa veri-un fel
de pretențiuni asupra numitului gre-

fier, să se presinte la tribunal în ter-
menul prescris prin citatul articol, căci,
în cas cottrarifi , se va radia din re-
gistrele tribunalului expusa, garanție.
No. 10,232. 1882, Septembre 18.



Tribunalul de Teleorman.

  Tovărășia ce a existat între sub-
semnați!, la comerciul de coloniale și
ferărie, având magasinul în Turnu-Mă-
gurele, pe strada Independenț-i, (Ba-
curesci), sub firma Dimitrie G. Florescu
și comp, s’a .desfăcut.
  Ast-fel dar «jisul magasin cu tote
daraverile rămâne direct asupra D-lui
Dimitrie G. Florescu și de astă-iji îna-
inte va urma sub firma Dimitrie G.
Florescu.
  Ear efi Ilie Diaconescu, ’mi am pri-
mit tot dreptul mefi și nu mai am nici
un amestec la comerciul ce face D.
Florescu, fiind despărțițl prin bună
voe și înțelegere.
  Făcut astă-^i la 1 Iulie 1882, Țurnu-
Măgnrele.
  (Semnați): D. G. Florescu, Ilie Dia-
conescu.
Tribunalul județului Teleorman.
Journalul No. 3,303.
  Astă-^r, 13 Septembre 1882, s’a pre-
sentat înaintea acestui tribunal, D-lor-
D. G. Florescu și Ilie Diaconescu, ambii
în persdnâ și cu suplica registrată la
No. 9,487, din 1882, afi cerut auten-
tificarea presentului act de tovărășia
desfăcută , după care în au^ul și fața
părților dându-se lectură din cuvînt
în cuvînt presentului act de tovărășia
desfa'cută și părțile afi declarat câ pre-
sentul act este al D-lor, că conține li-
bera D-lor voință și câ sunt sub-scriși
prin propriele D-lor sub-semnături.
  Tribunalu¹, având în vedere cererea
și declarațiunile părților de a se au-
tentifia presentul act de tovărășie des-
făcută.
  Având în vedere și disposițiunile art.
1,171, codul civil.
  Dă autenticitatea legală presentului
act de tovărășia desfăcută.
(Semnați): C. Marinescu, E. Anastasiu.
  L. S. (Semnat) p. grefier) 1. Ștephă-
nescu.
  No. 351, registru de autentice volu-
mul II.

ANUNCIURI ADMINISTRATIVE

Primăria urbei Mizil.

  La 1 Octombre viitor, s’a destinat a
se ține din nofi licitație în localul a-
cestei primării, pentru darea în antre-

,23 Septmbre (5 Octombre) 1882 MONITORUL OFICIAL’AL ROMÂNIEI

2517

prisă a reconstrucțiunel a 467 metri li-
niari de pa vagin, pe strada principala și
Mânciulescu, din acestă urbâ , despre
care se publică spre generala cunoscin-
ța, iar planul și cele alte acte se pot
vedea în ori-ce 4* ȘÎ °ra de lucru în
cancelaria primări I.
  No. 2,439.    1882, Septembre 16.

  Prefectura județului Teleorman.

   La 12 Octombre 1882 a. c., urmând
a se ține licitație în pretoriul comite-
tului permanent local, pentru darea în
antreprisă a înfiioțărel lengerieî nece-
sară spitalului județian, din urbea Ro-
șiorl-de-Vede.
   Prefectura publică pentru cunoscința
amatorilor ca cei ce vor voi a se an-
gaja cu predarea acestor obecte să se
presente la comitet, în <Ji°a indicată ;
iar pentru numărul și felul obectelor
ce urmeză a se înființa, D-nii amatori
pot lua cunoscință în ori-ce 4i ȘÎ oră
de lucru, de la biuroul comitetului per-
manent.
   No. 8,883.   1882, Septembre 16.

—D. Marin Dumitru, din urbea Turnu-
Măgurele, voind a deschide stabiliment
în care se vîmjă băuturi spirtose, sunt
rugate tote autoritățile și ori care par-
ticular să bine voiască a denunța pre-
fecturei, în termen de 40 4’le de astâ-
41, dacă cunosc că numitul va fi fost
dat ver-o-dată judecâței.
  No. 8,894. 1882, Septembre 16.



OBSERVAȚIUNI METEOROLOGICE.

Pe ^ioa      de 22 Septembre 1882.       
Vârciorova.  --- Senin, 11 gr.plus.      
Vulcan.      --- Senin, 10 gr. plus.     
Severin.     --- Variabil, 13 gr. plus.  
FiliașI.     --- Senin, vent 13 gr. plus.
Craiova.     --- Semn, 12 gr. plus.      
Calafat.     --- Senin, 10 gr. plus.     
Cetate.      --- Senin, 8 gr. plus.      
Slatina.     --- Senin, 7 gr. plus.      
Caracal.     --- Nor, 9 gr. plus.        
Corabia.     --- Nor, 8 gr. plus.        
Bechet.      --- Nor, 8 gr. plug.        
Pitesci.     --- Senin, 9 gr. plus.      
Găescl.      --- Variabil, 6 gr. plus.'  
Argeș.       --- Senin, vent 7 gr. plus. 
C.-Lung.     --- Plde, 10 gr. plus.      
R.- V aleea. --- Variabil, 7 gr. plus.   
Cozia.       --- Variabil, 8 gr. plus.   
Horezu.      --- Variabil, 10 gr. plus.  
R.-Vadulul.  --- Nor, 7 gr. plug.        
Novaci.      --- Variabil, 10 gr, plug.  
Drăgășani.   --- Senin, 8 .r. plns.      
Pleșol.      --- Senin, 12 gr. plus.     
T.-Jiti.     --- Senin, 5 gr. plus.      
Măgurele.    --- Senin, 7 gr. plus.      

Mmnicea.     —   Senin,    13 gr. plₐₛ.
Roșiori.     —   Senin,    10 gr. plus.
Bălăci.      —   Senin,    11 gᵣ. plus.
Alexandria.  —   Senin,    10 gr. plus,
liurgiti. — Variabil, 12 gr. piua.
Slobo4ia. — Nor, vent, 8 gr. plus.
Călărași. — Senin, 9 gr. plus.*
Oltenița. — Senin, 7 gr. plus.
Budesci. — Variabil, 10 gᵣ. plus.
Urzicenl. — Variabil, 8 gr. plus.
FerbințL — Senin, 9 gr. plᵤₛ.
Domnesc!. — Senin, 8 gᵣ. plᵤₐ.
Ploesci. — Senin, 10 gᵣ, plus.
P.-Vestei. — Senin, 8 gᵣ. piᵤₐ.
Mărgineni. — Senin, 13 gr. plus.
Filipesci. — Variabil, 8 gr. plus.
V.-Călugărescă. Senin, 11 gᵣ. plₙₛ.
Văleni. — Senin, 7 gr. plus.
Urlați.      — Senin, 10 gr. plus.
Mizil.       — Senin, 11 gᵣ. plUs.
'âmpina. — Nor, vent, 9 gr. plus.
Sinaia. — Senin, 4 gr. plus.
Predeal. — Ploe, 2 gr. plₙₐ,
Buzeiî.      — Variabil, 8 gr. plus.
Pârscovu.    — Variabil, 6 gr. plus.
Pâtârlage. — Senin, vent, 3 gr. plus.
R-Sărat. — Senin, 9 gr. plus.
Balta-Albă — Senin, 8 gr. plus.
Focșani. — Nor, 8 gr. plus.
Odobescl.    — Variabil, 7 gᵣ. plus.
Adjud.       — Variabil, 8 gᵣ. plus.
T.-Ocna. — Variabil, 10 gᵣ, piᵤₛ.
Panciu. — Nor, 5 gr. plus.
Moinesci.    — Nor, 9 gr. pluS.
Sascut.      — Nor, 6 gr. plᵤg.
Bacău. — Nor, 8 gr. plug.
Buhuși. — Variabil, 6 gr. plus.
Piatra.      —    Ploe, 7 gr. plᵤg.
Neamțu.      —   Nor,   8 gr. plug.
Roman. — Senin, 7 gr. plug.
Pașcani,     —    Nor,  vent, 8 gr. plus.
Botoșani.    —    Nor,  7 gr. plus.
Dorohoifi.   —    Nor,  vent, 8 gr. plus.
MihâilenL    —    Nor,  vent, 7 gr. plus.
Hârlău.      —    Nor,  vent, 8 gr. plus.
Fălticeni. — Senin, 9 gr. plug.
T.-Frumos. — Senin, 8 gr. plug.
Iași.        — Variabil, 8 gr. plus.
Vasluiă.     — Variabil, 12 gᵣ. plus.
Codâesci. — Variabil, 15 gᵣ₋ plus.
Huși. — Senin, 10 gr. plus.
Drâncenl.. — Senin, 8 gr. plus.
Mărășesci. — Nor, 8 gr. plus.
Fălciiî. — Senin, 8 gr. plug.
Bârlad. — Variabil, 9 gr. plus.
Tecuciiî.    —■   Senin, 9 gr. plug.
Ivesci.      —    Senin, 9 gr. plug.
P.-Turculul. —    Senin, 9 gr. plug.'
Galați.      —    Senin, 13 gr. plug.
Brăila.      —    Senin, 12 gr, plus*
Macin.       —    Senin, 8 gr. plus.
Isaccea.     — Senin, vent, 9 gr.plus.
Tulcea.      —Nor, vânt, 10 gr.plus*
Sulina. — Ploe, 14 gr. plug.
Babâdag. — Nor, vânt, 10 gr. plus.
Mangalia. — Senin, 8 gᵣₐde plus,
marea calmă.

Mahmudie.   --- Nor, 11 gr. plus.      
Constanța.  --- Senin, 8 grade plus,   
            marea calmă.               
Medji'die.  --- Senin, 7 gr. plus.     
Cerna-Vodă. --- Senin, 8 gr. plus.     
Ostrov.     --- Senin. 10 gr. plus.    
Hârșova.    --- Variabil, 9 gr; plus.  
Cara-Omer.  --- Senin, 11 gr. p’us.    
Eski-Kili.  --- N or, vânt, 9 gr. plus.
Stefanesci. --- Nor, 9 gr. plus.       

    BULETINUL FINANCIAR

(Serviciul agenției Havas)


3 Octombre 1882.

             Cursul de Paris.     Cursul   Cursul  
                                 «jlilel diD ajun  
Renta română 5o/o ....  93 ---              93    
Nouile obligații 6° 0 ale C.F.R. --- --- ____. ---
Aoțiunile bănoel României. --- ---        ___.    
Credit mobiliar român . .   --- ---        --- ---
Renta francesă 5%..... 116 30              116 30 
Lose turnesol....... 62 75                  62 25 

Cursul de Berlin.

Obligațiuni vechi ale C.F.R. ------ »          
Oblig, căilor ferate române    59 ---     59 50
Obligații noul 6% ale C.F.R.  103 ---    103 10
            £ 0                98 ---     97 50
   »        H V 0 «    »                       
împrumutul Oppenheim . .      108 ---   109 ---
         Cursul de Londra.                     
Acțiunile bănoel României .  . 17 ---    17 ---
împrumutul Oppenheim . .     ------ _ w. ------
     ,      Stern......          ---•      ---*
          Cursul de Viena.                     
Napoleonul..........         9 445         9 44
Galbenul...........          5 64          5 64
Renta met. 5° .........         77 50     77 30

ĂNUKCIURI PARTICULARE

In depositul meii din Iași, se pot
procura pălării formatul țără-
nesc , pentru învățătorii rurali,
conform regulamentului onor, mi-
nister de culte, precum avem de
exemplu învățătorul din Mogo-
șesci, județul Iași.
E. Hochmann.

    6—5 ₂ ș Pălărier, strada Mare.

JT^acem cunoscut printr’acesta că D.
  J Haim Leon, ne mai fiind în aface-
rile nostre, procura generală ce ’i dă-
dusem, legalisată de poliția urbei Giur-
giu, ’i o revocăm și înceteză ori-ce lu-
crări ar voi a face de acum înainte
pentru noi și în numele nostrn.
  Frații Anghelescl.
    din Giurgiu.             j,

2518

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Septembre (5 Octombre) 1882

Direcțiunea generală a căilor
ferate române.

   In ^ioa de 8 (20) Octombre 1882,
stil noă, se va da întreprindere prin
licitațiune, construcția a 22,000 aproxi-
mativ metri pătrați de perzeuri In bal-
ta Brăila.
   Amatorii se vor presenta prealabil
în ^ilel⁰ <1® 1 (13) la 4 (16) Octom-
bre, la D. inginer Lupașcu, șef de sec-
ție în gara Brăila , care va da pe te-
ren cuvenitele lămuriri de condițiile
lucrărei.
^.D. inginer Lupașcu, va elibera des-
pre acesta certificate pe basă cărora
numai se vor lua în considerare ofertele.
   Ofertele vor fi sigilate și se vor adresa:
   Direcții generale C. F. R. secția P.
cu adăogire, oferta pentru perzeuri
Brăila, până în numita ^i, la orele 2
p. m., când ele se vor deschide.
   Se va depune prealabil o cauțiune
provisorie de 7,000 lei.
   Pentru detailuri. a se adresa la biu-
roul No. 55, al direcției la Bucuresci.
               Direcțiunea generală.
No. 28,944. B_₈ 1882, Septembre 23.

Direcția regiei tutunurilor și sărel.

  Brevetele No. 1,285, din 1873 și 2,276,
din 1879, eliberate pentru comuna A-
veresci, plasa Qrasna, județul Fălciti,
fiind perdute, se anuleză, de 6re-ce ti-
tularilor lor li sad eliberat alte bre-
vete, spre a ’și continua vîn^area tu-
tunurilor;
  Acesta se aduce la cunoscință pu-
blică, spre sciință.
  No. 9,094. 3 1882, Septembre 20.

Public spre sciință tutulor în genere
că actele și anume: unul de cum-
părare, legalisat de onor, tribunal Il-
fov, secția III, cu No. 241, din 1873;
al duoilea, testamentul legalisat la No.
1,711, din 1854, de Sf. Mitropolie, și
actul onor, minister de finance, cu No.
3,670, din 1873, de rescumpărarea im-
baticulul ; tote aceste acte' relative
la proprietatea mea ce o am situată în
suburbia biserica Albă, strada Eman-
cipată, No. 173, coldrea Verde, le-am
perdut, ori unde se vor găsi sad cine
le va poseda aceste acte va remânea
ca o chârtie albă fără nici o valore, de
6re-ce am scos o copie de la onor, tri-
bunal Ilfov, secția IU, de notariat cu
data 20 Septembre 1882 , spre a me
servi în locul actului cel perdut , al
proprietăței.
  Păun Constantinescu.
               1882, Septembre 21.

SCHIMB SI COMISION



            FRAȚII BENZAL



4Pi" STRADA LIPSCANI, 4P*

CURSUL BUCURESCI

Pe dioa de 22 Septembre 1882, or al.

                     
EFECTELE Cump. Vînd.

6% Oblig, de Stat convertite . .
6%    „ căilor ferate Române.
5% Rentă amortisabilă     
50 ₀ Renta Română         
Oblig, de pens. (3001.) dob. 10. fr.
7% Scrisuri fondare rurale . . .
5°/o    »      >>       » • •.•
7%      ,       „   urbane. . .
6%             »       .    • •
50 0    «       »         H • •
8% Impr. municipal Bueurescf.
Impr. ou pr. Bucur, (bil. 20 1.). .
Aoțiun. băncel naț. a României.
Acțiuni Dacia-România...........
„   ale soc. de cred, mobiliar
„    „ „ „ construcțiuni.
Obligațiuni eșite la sorți......
Cupdne def. exigibile...........
Argint și bil. de bancă eontr. aur
Rubla hârtie....................
Florini.........................
Lose otomane....................

CURSUL DIN VIENA

3 Octombre

Napoleonul.................
Ducatul....................
Lose otomane...............
Rubla hârtie...............

CURSUL DIN BERLIN

3 Octombre

Acțiunile..................
Oppenheim. . ..............
Ruble hârtie. .........  .
Obligațiuni nuoi 6° ₀ .....
»           „ 5%.......

CURSUL DIN PARIS

3 Octombre

Renta Română...............
Lose Otomane...............


SCHIMBUL 22 Septembre

Paris (3 luni)...............
  „ la vedere................
Londra (3 luni)..............
    „ la vedere..............
Berlin (3 luni)..............
  „ la vedere . , ...........
Viena la vedere..............

CASA DE SCHIMB



            I. M. FERMO


27 STRADA LIPSCANI, 27



CURSUL BUCURESCI

Pe fyioa de 22 Septembre 1882, ora 4.

99%     99%
103  103%  
92   92%   
90   91    
225  230   
101% 102%  
90   90%   
101  10i%  
94%  95%   
88%     89%
101  1W%   
32   32‘/o 
1350 1360  
410  415   
99i; Argint
99%      JJ
1%       2%
2-30 2-60  
2-u  2-13  
55   65    

EFECTELE

Cump.

Vînd.

’ 9.«%
5-64
28%
118

9-58%
5-69
24.jo
119-70

59
108
203
103
98

93
62%

99.ᵢₐ
ICO.,0
25-oa³₁
25.₃o
122.ₐo
123%
2-13

Adrese pentru telegrame :
BENZAL.

60
107%
202.90
103.₄₀
99-go

94
54%

5°/o Renta amortisabilă .....
5% Renta perpetua...........
6% Oblig, de Stat...........
6°/₀ Oblig, de Stat drum de fer
7% Scris, func. rurale......
5e/o Scris, func. rurale....
7₀/₀ Scris, func. urbane . . . .
6% Scris. func. urbane . . . .
5% Scris, func. urbane ....
8% împrumutul comunal. . .
Oblig, casei pens. (lei 10 dob.)
împrumutul cu premie . . . .
Acțiuni băncel naționale . . .
Acțiuni -„Dada-Romania“ . .
    „   Națională...........
    „   Credit mobiliar . . .
    „ ' Construcțiuni . . . .
    „   Fabrică de hârtie . .
Argint contra aur......
Bilete de bancă contra aur . .
Florini austriaol . . ......

CURSUL DIN VIENA

4 Octombre

Napoleonul.................
Ducatul....................
Lose otomane.........• . . . .
Rubla de hârtie............

CURSUL DIN BERLIN

92      92%
92    93   
 99%  99   
103   104% 
102'  102% 
90      90%
101   10IV,
95      95%
88%   89   
101    101%
220   225  
 31%    32%
1350’  1350
400   405  
235   238  
500   502  
540   544  
      ---  
2      2-25
  2    2-55
2.m    2.33

9-«%
5-6»
28.₆ₒ
119.30

9-46

5.63

26.
119.

50
io

4 Octombre

Acțiunile C. F. R.........                      59     61... 
Oppenheim............                           108     108.m
Obligațiuni nuoi 6% C. F. R. .                  103    1O2.SO
ii                n                   ”       • 98-    98    
Rubla de hârtie.........                        203    202.0J
               CURSUL DIN PARIS                              
                  4 Octombre                                 
            Renta română..........              93     91-so 
Lose otomane...........                          62-76 59    
SCHIMBUL 22 Septembre                                        
Paris 3 luni...........                          98.85 99    
„ la vedere . .........                           99 8 100   
Londra 3 luni..........                           24vo 25    
„ la vedere ..........                          25.j7%       
Berlin 3 luni...........                          121%       
„ la vedere..........                           123.ss       
Viena Îs, vedere.........                       2.uy         


23 Septembre (5 Octombre) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2519

«IfflTSl Dl HIUDIUD                    UȘII HMD H TM1


ALERGĂRI LABUCURESCI

    (HIPODROMUL SOCIETAȚEI)

intrunireaTje toamnă
Duminică 3 (15) Octombrie și Duminică 10 (22) Octombrie 1882

DIUA ÂNTÂIU

    Duminică 3 (15) Octombrie 18SS


  Premial Societățel de încuragia-
re (Derby Român), pentru mânzi (ar-
măsar!) și mânze de 3 și 4 ani, năs-
cuți și crescuți în România , înscriși
In Stud-Boockul Jockey-Clubulul.
  Intrare 200 lei. înscrierea până Ia
3 Septembre, 12 ore din ; cu in-
trare înduoită până la la 30. Septem-
bre , 12 ore din di. Retragerea pe ju-
mătate daca este declarată înainte de
18 Septembre, 12 ore din ^i. — Dis-
tanța 2,000 metri.

Premiul I. — 4,000 lei
« II. — 500 «

  Premiul de Tomnă,, pentru armă-
sari și iepe de ori-ce vârstă și prove-
venință.—învingătorul de vîn^are pen-
tru 2,000 lei, daca aparține unui pro-
prietar străin nestabilit în România.—
Calul aparținând unui proprietar ro-
mân saii străin stabilit în România,
care va fi declarat de vîn^are pentru

același preț (în cas de a câștiga), se
va bucura de o descărcare de 3i/₂ ki-
lograme. Acestă declarațiune urmeză a
se face o dată cu inscripțiunea calului.
  Intrarea 100 lei. înscrierea până la
¹⁸/₃₀ Septembre, orele 12 din ^i; cu in-
trarea îndoită până la ³⁰/₁₂ Septembre,
12 ore din ^i. — Distanța 2,500 metri.
    Premiul I. — 2,300
        « II. — îndoită, intrarea

  Premiul Tribunelor, pentru cai de
ori-ce vârstă și provenință de vîn^are
pentru 4,000 Iei. Caii puși de vîn^are
pentru 3,000 lei vor primi o descăr-
care de li/₂ cilg.; pentru 2,000 lei, 3
kilg. Caii născuți și crescuți în Româr
nia, înscriși în Stud-Boock, vor primi
o descărcare suplimentară de 2 kilg.
Caii cari vor fi câștigat , în 1882 , o
alergare plată , vor lua o supra-greu-
tate de li/₂ kilg.; duoe saii mai multe
alergări, 3 kilg.
  Declarațiunea prețului de vîn^are

urmeză a fi făcută o dată cu înscrie-
rea calului.
  Intrare 75 lei. înscrierea până la
,⁸/₃₀ Septembre, 12 ore din (ji; cu in-
trare îndoită până la ³O/₁₂ Septembre,
12 ore din di. Distanță 2,000 metri.
    Premiul I. — 1,500 lei
        a II. — îndoită intrarea
  Steeplâ Chase, pentru armăsari, iepe
și jugani de ori-ce vârstă și ori-ce pro-
venință aparținând proprietarilor româ-
ni saă străini stabiliți în România—Gre-
utate comună 73 kilogr. — Caii puși de
vîn^are (în cas de a câștiga) pentru 4,000
lei, vor primi o descărcare de 2 kilogr.;
pentru 2,000 lei, 4 kilogr. — Acestă
declarațiune urmeză a se face o dată
cu inscripțiunea calului.
  Intrarea 150 lei. înscrierea până la
¹⁸/₃₀ Septembre, 12 ore din <1 > cu iⁿ⁻
trare îndoită până la ³⁰/₁₂ Septembre,
12 ore din ^i. — Distanța 3,500 metri.
    Premiul I. — 2,500 lei
        « II — 500 «

DIUA A DOUA

    Duminică IO (Sâ) Octombrie 18SS


   Premiul Colintina. Alergare pen-
tru armăsari, iepe și jugani, de ori-ce
vârstă și de ori-ce provenință. Toți
caii'sunt de vîmjare pentru prețul de
2,000 lei. Calul declarat de vîmjare
pentru 1,500 Iei se va folosi de o des-
cărcare de lv₂ kilog.; pentru 1,000
lei, 3 kilogr. Caii născuți și crescuți
în țară se vor mai folosi pe lângă a-
cesta încă de o descărcare de lt/₂ ki-
logr. Declarația pentru scăderea pre-
țului urmeză a fi făcută o dată cu în-
scrierea calului.
   Intrarea 50 lei. înscrierea până la
W/J₂ Septembre, 12 ore din ^i; cu in-
trare îndoită până la ’/ia Octombre,
12 ore din ^i. Distanța 2,000 metri*

    Premiul I. — 1,500 lei
  Premiul special, pentru armăsari,
iepe și jugani de ori-ce vârstă, născuți
și crescuți în România, înscriși în Stud-
Bookul Jochey-Clubului.
  Calul care, în cariera sa de alergări,
va fi câștigat o sumă de 2,000 lei, va
lua li/₂ kilog. de supra greutate ; de
4,000 lei, 3 kilog ; de 6,000 lei, 4%
kilog; de 8,000 lei, 6 kilog; de 10,000
lei, 7i/₂ kilog ; de 12,000 lei și mai
sus, 9 kilog.
  Intrarea 75 lei; — înscrierea până
la ³O/₁₂ Septembre , 12 ore din ^i; cu
intrare îndoită până la ⁷/₁₉ Octombre,
12 ore din ^i. — Distanță 2,000 metri.
    Premiul I. — 1,500 lei

   Marele premiii al Jockey-Clubtt-
lul, pentru armăsari și iepe de pur
sânge, de ori ce etate și ori-ce prove-
nință. învingătorul de reclamat pen-
tru 4,000 lei, dacă aparține unui pro-
prietar străin ne stabilit în România.—
.Dreptul de reclamat pe învingător,
prevăzut de regulament, este un drept
exclusiv al proprietarilor români, și
se exercită începând de la cel d’ântâiiî
cal, aparținând unui proprietar român,
care va fi sosit între cel trei d’ântâii.—
Caii streini de reclamat pentru 4,000
lei, portă greutatea regulamentară, pen-
tru fie-care adaos de 1,000 lei, iau o
supra greutate li/₂ kilogr. osebit de
supra greutatea prescrisă prin art. 21,

2520

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Septembre (5 Octombre) 1882

   Intrarea 250 lei. înscrierea până la
¹⁰/M Septembre, 12 ore din <Ji: cu in-
trare îndoită până la ⁷/ₗ₂ Octombre,
12 ore din ^i. Retragerea pe jumătate
dacă este declarată înainte de 25 Sep-
tembre , 12 ore din <Ji. — Distanță
3,000 metri.

Premiul I. — 7,000 lei
«        II. — 1,000 «
  Premiul Sub-scripțorilor, alergare
pentru armăsari, iepe saii jugani de
orî-ce vârstă și de ori-ce provenință.
  învingătorul devine de drept pro-
prietatea Sub-scriptorilor în schimbul
celor 4,000 lei, afectați pentru acestă

alergare. Sorții vor. decide în urmă pe'
proprietar.
  Intrare 100 lei. înscrierea până la
³⁰/ₜ₂ Septembre, 12 ore din ^i, cu in-
trare îndoită până la T/ₗ₉ Uctombre,
12 ore din ^i. — Distanța 3,000 metri.
    Premiul I. — 4,000 lei
         « II. — îndoită, intrarea

CONDIȚIUNI GENERALE.
   Pentru tdte cursele Societăței, afară când mențiuni speciale sunt făcute în condițiunile publicate, caii pMă gre-
utatea regulamentară după vârstă.
   Nici o reținere nu se face asupra premielor când un cal singur se presintă pentru a alerga. — Premiul al II este
dat chiar atunci când alergă numai duoi cai, cu condițiune însă ca calul sosit al II să nu fie distanțat.
   Pentru Steeple-chase stăpânul de distanțare este depărtat la 300 metre.
   Conform cu Art. 21, diu regulament, tot calul care de la începutul anului și pe o distanță egală șah mai lungă
de cât. acea pe care are să alerge, a câștigat o sumă de 4,000 lei, ia o supra greutate de 2 kilograme; pentru fie-
care 4,000 lei suplimentari, o nuoă supragreutate de li/₂ kilogr., fără însă ca suma totală a supra greuțăților se
p<5te întrece 4y₂ kilogr.
   In premiele Tribunelor, de Tâmnă , (când căscigătoru este de vîn^are) Steeple-chase și Golintina, calul învingător
este vîndut în quartul de oră care urmeză alergarea, în licitațiune publică, dinaintea salei cântarului. Propietarul
are drept de a supra-licita, însă nu primesce de cât prețul indicat pe program, prisosul aparține fondului curselor.
   Inscrierele cailor se primesc până la datele fixate, la secretariatul comitetului alergărilor, la Jockey-Club.
   Pentru tote comunicațiele, a se adresa la secretarul comitetului alergărilor, No. 100, calea Victoriei, la Jockey-Club.


BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI


SITUAȚIUNE SUMARĂ

ACTIV

19 Septembre 1881.

11 Septembre 1882 18 Septembre.

                     iMonetă metalică..........  .  . . . . .                        
                                                       Casa | 22,742,141   22,173,596
18,897,238                (Bilete ipotecare..................  23,817,135  23,416,375
7,850.600                   /Efecte românesc! ...............   8,472,397   8,583,606
8,996,837   Portofoliu <                                        7,822,309   8,427,392
 8,717,806  |    „ streine .................                   22,598,593  22,341,293
20,118,478  împrumuturi garantate cu efecte publice.......... 6,305,307     6,408,954
7,924,283   FoudurI publice.....................              812,100         812,100
    212,097 Imobil................,  . . . .~. . . .          229,402         230,591
    121,676 Mobilier și machini de imprimerie.............      • 121,992     131,852
 27,775,009 Ctieltueli de administrație.................       32,275,053  33,249,849
100,614,024 Diverse compturi debitdre............• . . .      125,196,4z9 125,775,608
                                IP /i SIV                     12,000,000   12,000,000
 12,000,000 .Capital . •.......................               288,933         2e8,933
 53,640,820 Fond de reservă......    ......                   84,086,850   84,735,980
  1,352,480 Bilete de bancă în circulație...............      813,193         813,193
    280,993 Profit și perdere.....................            255,515         279,198
 33,339,731 Dobândi și beneficii diverse................      27,751,938   27,658,301
100,614,024 Diverse compturi ureditdre . ...............      125,196,429 125,775,608
                                                                                     

SOCIETATEA NAȚIONALA DE ASIGURARE

    Facem cunoscut D-lor acționari ai societățel nostre că, cu începere de la 25 Septembre (7 Octombre)
    a. c., se vor p reschimba la casa nostră centrală, strada Carol I, No. 9, titlurile provisoril în titluri de-
    finitive la purtător.
    D-nil acționari vor avea a semna o consemn ațiune pe care casieria nostră o va ține la disposiția D-lor,
                        4—3                                                              Direcțiunea generală.

  IMPRIMERIA STATULUI                    :                           Director, A. LAPATI* ’