No, 14â UN NUMER 25 BANI Mercurl. ~ *aptembre 1882 4 Octombre MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PB AN, TREI-DECI și ȘESE lei; ȘESE LUNI, 20 lei (Aatâiu Aprilie ți ântSiu Octombre) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-DECI LITERE TREI-pEOI BANI (Inserarea H-a și mal departe, 20 b. linia) Publicațiunile judiciare se plătesc : Pine la oinci-decl linii, 6 lei; mai mari de 60 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ,ca și publicațiunile, după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STR^INETATE ne fac la biurourile poștale locale. SCRISORILE NEFLANCĂI E SE REPUSA Inserțiunile ți reclamele se plătesc : Prima inserare,00 b. linia; a II și mai departe. SOb.lioia. CitațlUnile de hotărnicie, linia de 80 litere, HO bani. Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Serban-Vodă. a ____________ —mm nillnWllliilll'T SUMAR PARTEA OFICIALA. — Ministerul ele fi- nance: Decret. Decisiuni ministeriale. PARTEA NEOFICIALA. — Comunicare. — DepeșI telegrafice. — Sumarul ședinței consi- liului general de instrucțiune, din 15 Septem- bre 1882. AnunciurI ministeriale, judiciare, adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, ăl Septembre 1882. MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația Iui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sânetate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departa- mentul de fînance, cu No. 38,745, Am decretat și decretăm: Art. I. Pentru motivele aretate în ci- tatul raport, D. V. Dobias, actual sub- inspector silvic clasa III, se depărteză din serviciul silvic al Statului. D. S. P. Radian, actual gard gene- ral silvic clasa I, se înaintezâ la gra- dul de sub-inspector silvic clasa III, și se trece ca șef al circumscripției X silvice, în locul D-lui V. Dobias, de- părtat. D. A. Tânțâreanu, actual gard ge- neral silvic clasa II, se înaintezâ la clasa I, ce a remas vacantă, prin îna- intarea D-lui S. P. Radian. D. G. Sâftoiu, actual gard-ajutor cl. III, se înaintezâ la gradul de gard ge- neral silvic clasa II, grad remas va- cant prin înaintarea D-lui A. Tânță- reanu, și se numesce în locul acestuia șef al ocol, silvic Teleorman, cu reșe- dința în urbea Ruși-de-Vede. D. Florian Davidescu, vechifi elev al scolei de agricultură și silvicultură de la Heresțrăă, se primesce în corpul sil- vic al Statului, cu gradul de gard-a- jutor clasa III, și se atașază cu ser- viciul la oficiul sub-inspecției III sil- vice, unde este loc vacant. D. Mih. Micșunescu, gard general clasa II, actual șef al ocol, silvic Vas- luiă, în interesul serviciului, se per- mută în aceeași calitate, la ocol, silvic Ilfov, în locul remas vacant, prin îna- intarea și permutarea D-lui S. P. Radian. Art. II. și cel din urmă.— Mini- stru Nostru secretar de Stat la de- partamentul de fînance este însăr- cinat cu executarea acestui decret. Dat în Sinaia, la 18 Septembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul finanoelor, G. Lecca. No. 2,407. DECISIUNI MINISTERIALE Ministru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, Avend în vedere resultatul exame- nelor candidaților pentru catedrele va- cante de la scdla fiilor de militari Iași, presentat de președintele comisiunei e- xaminatdre, cu raportul No. 1,246; Avend în vedere notele obținute de D. -Petre Cujbă, precum și recoman- dația juriului examinator, făcută prin raportul sus-menționat, în favorea sa, Decid: D. Petre Cujbă se numesce pro- visoriiî în funcțiunea de profesor la catedra de geografie și desemn de charte geografice, de la scdla fiilor de militai! Iași, cu salariul de 150 lei pe lună. Acestă numire se va considera pe ^ioa' de 20 Septembre curent. Directorul scdlei fiilor de militari Iași este însărcinat cu executarea de" cisiunel de faciă. Ministru de resbel, I. C. Brătianu. No. 108. 1882, Septembre 17. Sunt numiți perceptori pentru per- ceperea contribuțiunilor Statului, ur- mătorele persone: D. Alecu lonescu, la circumscripția 22 (Telega), județul Prahova. D. lonescu Tanache, la circumscripția 5 (Salcia), județul Teleorman. D. loan Presneanu, la circumscripția 33 (Timna), județul Mehedinți. D. loan Mușetescu, la circumscripția 6 (Luciu), județul Buzeîî. D. Dragomir lonescu, la circumscrip- ția 18 (Barsenesci), județul Bacăiî. D. Păun Penescu, la circumscripția . 52 (Ceoranu-de-Sus), județul Prahova. PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 12 Septembre 1882. Ministerul exprimă mulțumiri per- ceptorilor circumscripțiilor C orbasia și Huruesci, din județul Tecuciiî, Ștefan Nicolescu și Vasile Davidovici, cari, prin zelul și activitatea ce ah depus în efec- tuarea împlinirilor, ah achitat complect debitele trimestrelor Aprilie și Iulie 1882-1883. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului). Londra, 2 Octombre.— Se telegra- fiazâ din Cair lui The Times că sir Malet, agentul diplomatic englezesc, a dat să înțelegă guvernului egiptean că nu trebue să ordone nimic fără a consulta pe representantul Engliterei. Petersburg, 2 Octombre.— Un va- gon încărcat cu dinamită a fost des- 2490 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 22 Septembre (4 Octombre) 1882 coperit într’un tren de drum de fer în- tre Odesa și Kiew; poliția e pe urme- le unui complot nihilist. Berlin, 2 Octombre. — Consilierul intim Bucher, întors dintr’un concediu ale cărui ultime ^ile le-a petrecut la Varzin, ’și a reluat funcțiunile sale de sub-secretar de Stat la ministerul a- facerilor străine. Copenhaga, 2 Octombre. — Sesiu- nea rigsdagului danez s’a deschis ații fără discurs al tronului. Adunarea ’șî a ales veshiul săi biuroă președințial. Pesta, 2 Octombre. — D. Tisza, pre- ședinte al consiliului și ministru de interne, a trămis o circulară la tote municipalitățile din Ungaria prin care le exprimă convincțiunea sa că muni- cipalitățile indignate de escesele co- mise contra jidovilor la Presburg și în unele comune ale districtului Presburg, vor sci a împedica ca ast’fel de eve- niment să aibă loc și la ele și că vor reprima turburările ce ar putea să se producă cu mare energie, întrebuin- țând totă asprimea legilor contra vi- no vați lor. Primul ministru ungur a- daogă că nu va suferi ca municipali- tățile să ia în asemenea ocasiuni me- suri pe jumătate, dar le promite a le ajuta cu vigore. Munih, 2 Octombre. — Focul a is- bucnit în cursul serei în exposiția de electricitate la depositul de metalurî Geisliuger; mulțumită repezilor mesuri, focul a fost îndată stins. Constantinopoli, 2 Octombre. — Incidentul anglo-turc privitor la lu- crătorii angageați pentru serviciul en- glezilor în Egipt nu s’a resolvat încă. Căpitanul pachebotului rusesc Odesa, neputendu-se opri mai mult timp la Dardanele, a debarcat cei 110 lucră- tori ce avea pe bord; acei lucrători ah fost reținuți de către autoritățile tnr- cesci și priveghiați. Lordul Dufferin a adresat îndată o notă Porței recla- mând într’un mod energic punerea lor în libertate; nota «Jice câ Englitera a respectat în tot-d’a-una drepturile su- verane ale Porței în Egipt, dar ast- fel de acte de ostilitate sunt de na- tură a modifica sentimentele Englite- rei către Turcia. Lordul Dufferin, înuoind a^î demer- sul șeii pe lângă Portă, ’i-a dat timp până astă-seră spre a regula definitiv acest incident. Constantinopoli , 2 Octombre. (10 ore sera). — Incidentul anglo-turc e a- rangiat: după un compromis propus de Pdrtă, lucrătorii cari se întorc din E- gipt și cari voesc să reintre în provin- ciele lor vor primi cheltuelile de călă- torie și o gratificare. O depeșe de la Hedjas comfirmă în- tr’un mod oficial depunerea marelui- șerif al Mecei Abdul Mutalib și înlo- cuirea sa prin Șeikul Abdullak-Oune. Londra, 3 Octombre. — The Daily News află că s’a descoperit la Belgrad un complot ur^it de către ruso-fili spre a detrona pe regele Milan. După fnformațiele lui The Standard proiectul lui Baker-pașa pentru reor- ganiserea armatei ^egiptiene, conține urmâtdrele trei puncte: 1 reconstrui- rea unei armate compusă din mahome- tani cu excluderea elementului indigen și al elementului turc; 2 formarea jan- darmeriei recrutată în Albania; 3 crea- rea unei poliții urbane compusă de indigeni aleși cu îngrijire. (Havas.) D. D. Liet, proprietar, din Slobozia, oferind gratis 10 pagone pae pentru hrana cailor bateriilor din Bârlad, mi- nisterul ’i exprimă mulțumirile sale. Din procesul-verbal dresat de către consiliul cămunei Hârlău, vexând dis- posițiunea luată de către comitetul in- stituit în Hârlău pentru ajutorarea clă- direi noului local al scolei de băeți de acolo, ministerul pe de o parte dă publicităței acest proces-verbal, iar pe de alta exprimă printr'acesta viile sale mulțumiri (jisului comitet pentru aces- tă lăudabilă disposițiune. Proces-verbal. Anul 1882, luna August în 16 ^ile- Sub-semnații membri, cari compun consiliul comunal al urbei Hârlăă; astă-^i fiind întruniți în localul pri- măriei pentru ă asista la ținerea me- zatelor comunale ce sunt la ordinea 4ilel, D. primar ne a presentat decla- rațiunea No. 136, din 12 ale curentei, a D-lui Grigore Rozan, președintele comitetului instituit pentru ajutorarea clădirei noului local al scolei de băeți „Stefan-cel-Mai e“ din acestă urbă, prin care declarațiune D-sa arată că față cu cheltuelile ce ah avut comuna cu facerea acestui noii local de scolă, a- poi acest comitet a dispus de a face o ofrandă comunei cu facerea .unor a- tenanse cari sunt absolut necesare sco- ici și pentru cari comuna nu dispune de mijldce a le face; aceste atenanse se fac de acest comitet cu puținele sume ce a putut încasa după listele de sub-scnpțiune ce a deschis pentru a- cest finit. Aceste atenanse consistă din 3 odăi, din care 2 mai mici și una destul de încăpătore; tote sub un acoperement, făcute de cărămidă, pe temelie bună și adâncă de piatră, acoperite cu șin- drilă și clădite în dosul noului local de scdlă făcut de comună. Acesta este ofranda ce acest comi- tet de ajutorare face comunei Hârlăă; Consiliul, avend în vedere frumosul scop și lăudabilul adjutor ce comitetul instituit pentru ajutorarea clădirei nou- lui local al scolei de băeți „ Stefan-cel- Mare ;* Avend în vedere că clădirea localu- lui nofi. făcut de comună, nu'se dato- . reșce de cât inițiativei și stăruinței ce necontenit a pus pentru facerea aces- tui frumos local D. Grigore Rozan, di- rectorele și președintele acestui comi- tet instituit, în cât comuna ’i datores- ce recunoscință pentru clădirea acestui frumos local, mai mult încă; Având în vedere că chiar formarea acestui comitet de ajutorare și ofran- dă ce se face comunei cu fisele ate- nanse, nu se datoresce, de cât numai tot stăruinței și îngrijire! D-lui Rozan. Pe atare considerație, consiliul, cu mare satisfacțiune, admite ofranda ce se face comunei de acest onorabil co- mitet prin D. președinte, și tot o-dată atât pentru stăruința ce a pus D. Gri- gore Rozan, pentru clădirea noului lo- cal de scolă, cât și pentru ofranda a- dusă primăriei, ’i exprimă prin acesta viile sale mulțumiri, care, după un cerviciu mai bine de 20 ani, ca insti- tutore acelei scoli, a probat că este pă- rinte și susținătorul instrucțiune! și e- ducațiunei copiilor acestui oraș. D. primar va comunica întocmai co- pie onor, comitet permanent, pentru a da cuvenita aprobare acestei ofran- de, iar pe de alta se va comunica o întocmai copie legalizata și D-lui Gri- gore Rozan. Pentru care s’a încheiat presentul proces-verbal. Membri: C. Cloșu, M. Holban, Mar- dar lonescu, loan Fedeleșu. Primar, C. Ursoiu. No. 3,189. 1882, Septembre 12. CONSILIUL GENERAL DE INSTBUCȚIUNE Sumarul ședinței IX, din 15 Septem- bre 1882. Ședința se deschide la orele 8 și ju- mătate, sub-președința D-lui P. S. Au- relian, ministrul cultelor și instrucțiune! publice, asistat de D-nii secretari: D. A. Laurian și O. Troteanu. La apelul nominal respund : P. S. S. Episcopul Melhisedec, P. 8. S. Episco- pul Inocentie, D-nii A. Petrescu, G. Z. Cretzeanu, dr. Em. Severin, Ep. Fran- cudi, C. Climescu, G. Chirilov, D. A. La- urian, V. Burlă, G. Constantinescu, P. Chencin, N. Crapeleanu, T. Ștefănescu, G. Mihăilescu, T. Macinca, C. Gros, C- Stăncescu, P. Verusi, B. Stefănescu, P. Cujbă, C. Troteanu, I. Bombăcilă, 22 Septembre (4 Octombre) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIfil $491 M. Florenti, I. Creangă, și St. Nico- lopoln. In concediu, D. G. Zaharia. Membri absenți: D-nii Pană Buescu, colonel Maican, Ed. Wachman și A. Xenopolu. Presenți delegații consiliului perma- nent, D. B. P. Hasdefi, general Davila și B. Siaicariu. Sumarul ședinței precedente se a- probă. D. C. Stăncescu declară că de și n’a putut asista la ședința precedentă, a- deră cu tote acestea la programa gim- nasiilor reale. D. Gr. Mihăilescu arată că împreju- rări de familie reclamându’l la Galați, n’a putut asista la votarea totală a programei gimnasiilor reale, dar că lu- crând la acea programă aderă și D-sa la ea. Se depune la biurofi raportul cu programa comisiunei alesă pentru tran- sformarea scotelor centrale de fete în institute pedagogice, și se decide a se tipări. D. D. Laurian citesce art. 2 din re- gulamentul pentru revisuirea cărților didactice, asupra cărui articol D- C. Climescu, propune următorul amenda- ment: „La art. 2 propun ca comisiunile să se compună din 15 membri în loc de 9, și ministerul să potă numi și din- tre alte persone prevăzute cu titluri academice". D. T. Ștefănescu propune ca amen- dament ca membrii comisiunilor să se numescă numai dintre profesorii uni- versitari, ca unii ce întrunesc 2 con- dițiuni: 1) n’ah cărți elaborate pentru învățământul secundar și primar și 2) câ acesta ar conveni și cu art. 18 din legea instrucțiunei care ^ice că vor fi consultați duoi profesori speciali de facultăți. Acestă propunere o împărtășesce și D. A. Petrescu, însă o combate D-nii Hasdăfi și Crengă, sub cuvânt că pro- fesorii de universități se pote întâm- pla să nu potă revisui o carte didac- tică de clasele primare. D. Dr. Severin regretă că n’a putut asista la votarea art. 1 din proiect, că D. ministru la deschiderea consiliului a recomandat numai revisuirea cărților didactice din clasele primare, nu și a celor secundare, cum se prevede în pro- iect, și ast-fel fiind cestiunea D-sa pro- testeză contra art. 1. D. T. Ștefănescu ^ice că dacă D. Hasdeîi declară câ profesorii de uni- versități nu sunt destul de competinți pentru a cerceta o carte didactică, atunci D-sa ’și retrage propunerea. D- D. Laurian resumă opiniunile e- mise asupra art. II și combate propu- nerile făcute de D-nii Climescu și Ste- fănescu. D. A. Petrescu cere a se determina dacă trebue a se revisui cărțile de până acum, precum și cele viitore. I se pare că proiectul are de scop modificarea art. 18 din lege; D-sa e contra centra- lisărei la care tinde acel proiect și că faciă cu acest articol este de părere că consiliul permanent cu cei 2 profesori ceruți ar fi de ajuns pentru revisuirea cărților. D. președinte observă, la cele Zise de D. Petrescu, că art. 18 din legea in- strucțiunei privesce la altă cestiune, la aceea a concursurilor între autori de cărți didactice și nici de cum la revisuirea unor asemenea cărți. D. Petrescu, continuând, crede că o- piniunea D-lui Ștefănescu este cea mai bună pe care ’și o însușesce ca amen- dament. D. Dr. Severin se unesce cu opini- unea D-lui Petrescu, insistând în pro- testul șefi, sub cuvânt că se introduce în proiect nu controlul cărților, ci censura. D. P. Chenciu, răspunzând D-lui Pe- trescu, Zice câ nimenea n’a cerut în- chiderea discuțiunei când proiectul a fost în desbaterea generală, că s’a fă- cut destulă discuțiune înainte de înce- perea votărei și că trebue a se mărgini discuțiunea, apoi răspunzând D-lui Se- verin, releveză dreptul ce are Statul de a controla cărțile didactice. Că le- gile penale pedepsesc pe autorii cărți- lor cari atacă morala, Constituția etc., de aci urmeză că cu atât mai mult Sta- tul are datoria de a controla cărțile ce se introduc în scolele întreținute de el. Libertatea absolută trebue lăsată în scolele superiore căci în cele primare și secudare nu se fac doctrine specu- lative, nici critice. Revine apoi asupra amendamentelor depuse Zicând că nu e vorba de a se face proiecte de legi ci de a se aproba un proiect de regulament pentru cărți, că autoritatea școlară a cerut numai li- niamentele generale prin cari ar putea să se pună margini unei stări de lu- cruri vătămătore, de aceea nu trebue avse înțelege, ceea ce vrea să înțele- gă D. Petrescu, că e vorba de a se modifica art. 18 din lege. D-sa corchi- de apoi că nu e nemerit a se compune comisia numai de profesori de univer- sitate ci și din alți profesori secundari și primari, prin urmare este pentru re- dacția art. 2 al comisiunei, și cât pen- tru numărul membrilor D-sa nu se împotrivesce, fiind o cestiune de bani îmulțirea numărului de membri. D. președinte, răspunZend D-lui Dr. Severin, argumentezâ că consiliul ge- neral n’a proclamat censura de care se teme D-sa. Ministerul nu voesce să im- pue nimănui cutare carte, are însă drep- tul de a Zic® că ca să se introducă în scole cărți trebuesc mai întâifi cerce- tate, aprobate; acesta o crede ca dato-' rie a autorității școlare care trebue să se intereseze de învățământul public. Apoi observă D-sa că s’a făcut destu- lă discuțiune înainte de luarea în con- siderație a proiectului, că acea discu- țiune s’a închis și nu rămâne de cât a se proceda la votarea projectuiui pe articole, deja începută. Se pune la vot amendamentul D-lui Climescu și se respinge. Se pune la vot articolul din proiec- tul de regulament al consiliului per- manent, susținut de D-nii Kirilov și Verusi, în sens de a se numi în comi- siune 12 membri, și se primesce. Se pune apoi la vot amendamentul D-lui A. Petrescu de a se compune comisiu- nea numai din profesori universitari și se respinge. Se pune la vot partea II, din amen- damentul D-lui Climescu de a se com- pune comisia și din alte persone afară de profesori, și se respinge. Se pune la vot art. 2 din proiectul de regulament și se primesce cu mo- dificarea numărului de 12 membri în comisie în loc de 9. Se citesce art. 3. D. V. Surlă i se pare că între art. 2 și 3 ar trebui să se introducă un art. nofi, să se specifice adică cui să se trimiță cărțile, căci D-sa nu vede cui să se adreseze ministerul, ne fiind nici președinte, nici secretar etc. D. Francudi, răspunZând D-lui Bur- lă, arată că fie-care comisiune are drep- tul a ’și alege pe președinte și secre- tari. D. Vet usi propune a se adăoga la alin, a) de sub acest articol, și cărțile de musică, arte și gimnastică, iar la aliniatul b) higiena, medicina popula- ră și agricultura. D-nii C. Stăncescu și Troteanu sus- țin a se împărți comisiunile în câte 4 secțiuni. D. Francudi e de idee ca tăte căr- țile cari au raport cu tote ramurile de învățământ să se supună uneia și ace- leiași comisiuni, cu care opiniune se unesce și D. Climescu. Se suspendă ședința pe 5 minute. La redeschidere se citesce propune- rea D-lor Francudi, Burlă, Kirilov, Bombacilă, Constantinescu, Cujbă, Ve- rusi și Florentie, în coprindere: „fie- care comisiune se va sub împărți de sine în câte secțiuni va crede de tre- buință pentru a ’și înlesni lucrările." Acestă propunere punându-se la vot se primesce, și prin ea se înlocuesce art. 3 al proiectului. 2492 MONITORUL OFICIAL AL[ROMANIEI 22 Septembre (4 Octombre) 1882 Se citesce art. 4 și punându-se la vot se primesce. Se citesce art. 5 și punendu-se la vot se primesce, cu modificarea cuvîn- tulu! secție în comisiune. Se citesce art. 6. D. Francudi combate articolul în cât privesce ca o carte numai atunci sâ se aprobe de minister când va ob- ține aprobarea ambelor comisiuni; cere a se lămuri dacă o carte nu va fi a- probată de cât numai de o comisiune cine are să decidă, căci pdte în comi- siune sâ esiste și vre un membru al consiliului permanent și în asemenea cas n’ar putea decide acel consilii!. D. Gr. Kirilov voesce a sci dacă con- siliul permanent adereză la propunere că în cas de divergințâ de opiniuni în- tre ambele comisiuni trebue să decidă autoritatea școlară, căci alt-fel, este de opiniune, nu pote fi aprobată de cât când ambele comisiuni o va aproba. D. B. Siaicariu răspunde D-lui Ki- rilov că consiliul permanent în rapor- tul săâ a prevăzut numai o comisiune. dar fiind că comisiunea de elaborare a proiectului a propus 2 comisiuni de revisuire, atunci trebue să decidă con- siliul general ce este de făcut în cas de divergințâ. B. N. Crapelianu, vorbind asupra art. 6, —Se dă în întreprindere așezarea și balastarea calei ferate Buda-Slânic, a- provisionarea și așezarea traverselor speciale și a lemnăriei necesară la po- durile mata'ice, etc. Valorea lucrărilor de executat este de lei 318,915, bani 58. Licitația se va ține la minister, în dioa de 23 Noembre, orele 4 p. m. Pentru formalitățile și obligațiunile licitației, concurenții vor vedea condî- diunile publicate în Monitorul oficial No. 153, din Iulie 1878, iar pentru câtimea lucrărilor de executat, costul lor, caetele de însărcinări speciale, for- ma și osebitele clause ale contractului, ei vor putea lua informațiuni de la minister, cu 10 ^ile înainte de licitație. Se atrage atențiunea concurenților că supra oferte nu se primesc. No. 12,621. 1882, Septembre 20, .2494 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 22 Septembre (4 Octombre) 1882 ANUNCIURI JUDICIARE lail I. Delenu, ce o are moștenire în virtutea actului de partagiu făcut în- tre frați de părintele și muma D-sale, situată în comuna Deleni, plasa Vedea, din acest județ Olt, a cerat punerea în vîmjare a citatului imobil, pentru des- păgubirea sa de capitalul integral al împrumutului acordat sus-numitului, în sumă de lei noul 35,000, și de a- nuitățile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mai face de (jisa societate, împreună cu procentele lor de 8 și 10 la sută, și cari sume se vor specifica în ca- etul de însărcinări prevăzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul săii No. 6,075, din 22 Noembre 1879, a ordo- nat punerea în vîmjare a sus arătatei Jărți de moșie; în urmă însă a mai multor amânări, tribunalul, prin jur- nalul seti No. 7,012, din 24 Iulie 1882, după cererea societăței, care persistă în vîn^are, a hotărât din noii ca vîn^a- rea să se facă la 29 Octombre 1882. Se face dar cunoscut tutulor prin a- cestă a duoa publicațiune că, în ^ioa de 29 Octombre 1882, se va vinde cu icitație publică, în pretoriul tribuna- ului acestui județ Olt, la orele 10 di- mineța, partea din moșia Deleni a D- ui Mihail I. Deleanu, ce o are moș- ;enire în virtutea actului de partagiii :?ăcut între frați de părintele și muma D-sale, situată în acest județ Olt, pla- sa Vedea, comuna Deleni, după cere- rea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci. Doritorii de a cumpăra acestă moșie, vor putea lua cunoscință de condițiu- nile vîmjărei din caetul de însărcinări ce are să fie depus la grefa acestui tribu- nal cu 8 ^ile înainte de adjudetațiune. pioa de 29 Octombre 1882, fixata pentru vîndarea sus-numitei moșii, s'a aretat și în prima publicațiune de vîn- ^are, inserată în Monitorul oficial No. 97, din 28 Iulie st. v. 1882. No. 12,291. 1882, Iulie 26. — Prima societate de credit funciar român din Bucuresci, în virtutea actu- lui ipotecar înscris la tribunalul, aces- tui județ Olt, în primul rang, sub No. 62, din 7 Octombre 1875, asupra părței din moșia Deleni, a D-lui Mihail I. De- leanu, ce o are moștenire de la frații sei Vasile și Nicolae Deleanu și de la muma D-sale Elena Deleanu, situată în comuna Deleni, plasa Vedea, din a- cest județ Olt, a cerut punerea în vîn- •jare a citatului imobil, pentru despă- gubirea sa de capitalul integral a’l îm- prumutului acordat sus-numitului în sumă de lei noul. 24,000 și de anuitățile datorite, cheltuelile făcute și cari se vor mai face de » 5° o CURSUL DIN PARIS 2 Octombre Renta Română Lose Otomane. SCHIMBUL 21 Septembre Paris (3 luni). . . „ la vedere. Londra (3 luni) . „ la vedere Berlin (3 luni) . . „ la vedere . Viena la vedere . CURSUL BUCURESCI Pe ^ioa de 21 Septembre 1882, ora 4. 99 103 91% 90 225 1.01% 89% 101 94% 88t., 101 31% 1340 405 500 545 99i'₄ 99% 1% 2-ăo 2-h 55 99% 103t/, 92% 91 230 102¹ , 90% 101% 95% 89% 102 32% 1350 407 504 550 Argint 9-43% 5-64 29.₆ₒ 118 59.:ₒ 108 203.,5 103.j₀ 97.CO 93 62% 99- io 100.₁₅ 25 03³ 4 25.go 122.₈ₒ 123.,₅ 2-13 Adrese pentru telegrame BENZAL. 2° o 2-60 2-13 65 W * 5.ța 24.W₍ 119.70 60 107% 202.90 1O3.₄o 99.ₘ 94 54% EFECTELE Cump. Vînd. 91% 92% 5% Renta perpetua....... 92 93 6% Oblig, de Stat........ 99% 99% 6% Oblig, de Stat drum de fer . 103 104 7°/0 Scris, funo. rurale...... 102 102% 5% Scris, funo. rurale...... 89% 90 7q/0 Scrin funo. urbano..... 101 101% 6% Scris, funo. urbane..... 94^4 95% 5°/0 Scris, funo. urbane..... 88% 89 8% împrumutul comunal .... 101 101% Oblig, casei pens. (lei 10 dob.) . 225 227 împrumutul ou premie..... 31% 32 Acțiuni băncel naționale .... 1350 1360 Acțiuni „Dacia-Romania“ . . . 400 405 „ Națională........ 235 237 „ Credit mobiliar .... 500 50’2 „ Construcțiuni..... 542 545 „ Fabrică de hârtie . . . --- --- • • Argint contra aur........ 20/0 2.<» Bilete de bancă contra aur . . . 2°/0 2-90 Florini austriaol . . ......• 2'12 2-is CURSUL DIN VIENA 3 Octombre Napoleonul............ 9-431 9 9.6 Ducatul.............. 5-64 3-65 Lose otomane........... 29-60 26.,0 Rubla de hârtie......... 119.3o 119-40 CURSUL DIN BERLIN 3- Octombre Acțiunile C. F. R......... 59-,0 61.» Oppenheim............ 108- 108.,□ Obligațiuni nuol 6% C. F. R. . 103.10 1O2.£O « n 5% m • 97.50 98 Rubla de hârtie......... 203-25 202,9a CURSUL DIN PARIS 3 Octombre Renta româna.....• ... 93 91-so 62.26 59 SCHIMBUL 21 Septembre Paris 3 luni........... 98.85 99 „ la vedere .......... 99 100 Londra 3 luni.......... 24.g,1 , 25 „ la vedere.......... 25-ig Berlin 3 luni........... 121-1)0 „ la vedere .......... 123-75 Viena la vedere......... 2is% 2504 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 22 Septembre (4 Octombre) 1882 MINISTERUL FINANCELOR direcțiunea comptabilitatei generale Se aduce la cunoscință generală, că titlurile de rentă amortisabilă 5“/₀, eșite la sorți la tragerea de 1 (13) Septembre corent, se plătesc chiar d’acum, atât la casieria centrală, cât și la casieriele generale din țeră. No. 35,986. 5-2 1882, Septembre 11. BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI SITUAȚIUNE SUMARĂ 19 Septembre 1881. ACTIV 11 Septembre 1882 18 Septembre. 18,897,238 (Moneta metalica................. 22,742,141 22,173,596 Casa { 7,850.600 (Bilete ipotecare.................. 23,817,135 __ 8,996,837 (Efecte românesc!............... 8,472,397 8,583,606 Portofolii | 8,717,806 | „ streine................. 7,822,309 8,427,392 20.118.478 împrumuturi garantate cu efecte publice.......... 22,598,593 22,341,293 CQ OO cq oa Fonduri publice..................... 6,305,307 6,408,954 - Imobil......................... 812,100 . 812,100 212,097 Mobilier și machini de imprimerie............. 229,402 230,591 121,676 Cheltueli de administrație................. 121,992 131,852 27,775,009 32,275,053 33,249,849 100,614,024 125,196,429 125,775,608 pasiv 12,000,000 Capital........................ 12,000,000 12,000,000 _ Fond de reservă..................... 288,933 2e8,933 53,640,820 Bilete de bancă în circulație............... 84,086,850 84,735,980 1,352,480 Profit și perdere..................... 813,193 813,193 280,993 Dobândi și beneficii diverse................ 255,515 279,198 33,339,731 Diverse compturi creditare................ 27,751,938 27,658,301 100,614,024 125,196,429 125,775,608 ,,DACIA-ROMANIA“ SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCURESCI AVIS Aducem la cunoscință D-lor acționari al societăței nostre că, cu începere de la 3 (15) Octombre a. c., vom schimba contra acțiuni definitive titlurile provisorie ale emisiune! a Il-a a acțiunilor nostre, asu- pra cărora tote ratele de versăminte au fost plătite pe deplin. Bucuresci, 16 (28) Septembre 1882. 3_2 3 Direcțiunea, generală. SOCIETATEA NAȚIONALA DE ASIGURARE Facem cunoscut D-lor acționari ai societăței nostre că, cu începere de la 25 Septembre (7 Octombre) a. c., se vor preschimba la casa nostră centrală, strada Carol I, No* 9, titlurile provisori! în titluri de' finitive la purtător. D-nii acționari vor avea a semna o consemnațiune pe care casieria nostră o va ține la disposiția D-lor* 4 4 Direcțiunea generală. IMPRIMERIA STATULUI Director, A. LAPATI.