No. 138 UN NUMER 25 BANI Vineri, 17 (29) Septembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-pEOI și ȘESE lei; ȘESE LUNI, 20 Iei (Antâiu Aprilie și ântâiu Octombre) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-pEOI LITERE TREI-DECI BĂNI (Inserarea Il-a și mal departe, 20 b. linia) Publicațiunile judiciare se plătesc: PBnS la cincl-decl linii, 5 lei; mal mari de 50 linii, 10 lei. Orl-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, , ca și pubhcafiunile, după mărime. | ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE fac la biurourile poștale locale. SCRISORILE NEFRANCATE SE REFUSA Inserțiunile și reclamele se plătesc: Prima inserare,60 b. linia; a II și mal departe. 80 b.linia. Citațiunile de hotărnicie, linia de 30 litere, 60 bani. | Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Serban-Vodă. ⁷ «7___________ SUMAR PARTEA OFICIALA. — ministerul de in- terne : Prescurtare de decret. ’ ministerul de finance: Prescurtare de decret. ministerul cultelor .și instrucțiunei publice : Decret. Decisiune ministerială. Circulara D-lui ministru al cultelor și in- strucțiune! publice, către toți D-nii revisori școlari din ț6ră. PARTEA NEOFICIALA. — Comunicări. — DepeșI telegrafice. — Sumarul ședinței consi- liului general de instrucțiune, din 10 Septem- bre 1882. AnunoiurT ministeriale, judiciare, adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 16 Septembre 1882. MINISTERUL DE INTERNE Prin înaltul decret regal, cu No. 2,382, din 13 Septembre 1882, du- pă propunerea făcută, prin raport, de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. Ște- fan Vasilescu , actualul controlor fiscal, este numit în postul de po- lițaiu la orașul Slatina, județul Olt, în locul D-lul G. Rascovicî , demisionat. de la scola de mine din Paris, este numit în postul de conductor de mine clasa I, la salina Doftana , râmăs vacant prin demisionarea D-lui losif Popescu. Rectificare. — In prescurtarea înal- tului decret, cu No. 2,062, trimis de ministerul financelor și publicat în Mo- nitorul oficial No. 101, a. c., pagina 1,692, colona III, rîndul 9, să se cites- că : D. George Constantinescu Belort, în loc de G. C. Berlat, cum, din ero- re de manuscript, s’a imprimat. MINISTERUL DE FINANCE Prin înaltul decret regal, cu No. 2,383, din 13 Septembre 1882, după propunerea făcută de D. mi- nistru secretar de Stat la departa- mentul de finance, prin raportul No. 4,891, D. 1.1. Negură, inginer MINISTERUL CULTELOR SI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumneaei și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul cultelor și instrucțiunei publice, cu No. 11,579; Ve^end jurnalul consiliului de miniștri, cu No. 3, încheiat în șe- dința de la 5 Septembre 1882; In temeiul art. 25 din legea comptabilităței generale a Sta- tului, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul consiliului de miniștri, mai sus citat, se aprobă de Noi. Art. II. Se deschide pe sema mi- nisterului cultelor și instrucțiunei publice un credit suplimentar de lei 40,000, la art, 18 din budgetul acelui minister.pe exercițiul 1882 până la 1883, pentru plata lemne- lor necesarii scolelor secundare și. ministerului pe menționatul exer- cițiu. Art. III. Acest credit se va aco- peri din fondul preve^ut în bu- dgetul general al Statului, pentru deschidere de credite suplimen- tare și extra-ordinare; Art. IV și cel din urmă.—Minis- tru Nostru secretar de Stat la de- partamentul cultelor și instrucțiu- nei publice este însărcinat cu exe- cutarea decretului de faciă. Dat în Sinaia, la 10 Septembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat]] la departamentul cultelor și instrucțiunei publice, P. S. Aurelian. No. 2,379. DECISIUNE MINISTERIALA Prin decisiunea D-lui ministru de fi- nance s’a numit D. loan Marinescu în postul de adjunct al casieriei de Me- hedinți, pentru serviciul casei de de- puneri și de economie, după recoman- dația și pe răspunderea casierului res- pectiv, în locul D-lui Ștefan Stefânes- cu, trecut în altă funcțiune. Rectificare.— In decisia ministeru- lui de resbel cu No. 103, inserată în Monitorul oficial No. 134, din 11 (23) Septembre curent, relativă la admiterea în scolele fiilor de militari, se va citi: Georgescu Constantin, în loc de Geor- gescu loan, cum, din erore de manus- cript, s’a publicat. F II ‘ 2402 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 17 (29) Septembre 1882 Circulara D-luî ministru al cultelor și in- strucțiune! publice, cu No. 12,211, din 16 Sep- tembre 1882, către toți D-nii revisorl școlari din țeră. Domnule revisor, Intre îndatoririle învățătorilor face parte și aceea de a contribui, prin exem- plu ce vor da la îmbunătățirea traiului țăranilor și la înaintarea agriculturei. A se mărgini numai la a învăța pe copii citirea, scrierea, calculul și alte cunoscințe, și a neîngriji ceea-ce cons- titue viața practică, este, după mine, a ’și împlini datoria numai pe jumătate. Acesta este atât de adevărat în cât în tote țările înaintate, învățătorii sunt îndatorați nu numai a preda copiilor cu- noscințe elementare de agricultură și grădinărie, dar a’i deprinde cu lucrările practice ale culturei, și în special ale grădinăritului. Deosebit de acesta, au- toritățile școlare țin mare semă, și da ti o notă favorabilă acelordintre învățători cari cultivă mal bine, și cari au gra- dinele îngrijite și înzestrate cu verde- țuri, legume și pomi roditori. In mai multe din statele Europei acestă îngrijire a autorităților școlare a produs resultate demne de admira- țiune și de recuhoscință.' Personal, cu- nosc manuale de agricultură, de gră- dinărit, de economia vitelor, dintre ce- le mai bune și mai practice, alcătuite de învățători rurali. La concursurile pentru manuale de agricultură, învățătorii re- ușesc mai în tot-d’a-una. Am avut o- casiunea să visitez moșiorele și gră- dinile câtor-va învățători diu Austria și Francia, și vă încredințez că față cu exemple atât de convingătdre, nu m’am mirat văzând agricultura țăranilor în- aintată, și traiul lor răspunzând igie- nei și culturei înaintate. Aci lângă noi aș putea cita exem- ț>le despre înrîurirea ce are modul de a cultiva și de a trăi, a învățătorilor și preoților asupra sătenilor. Faptul însă fiind cunoscut de toți cari aii că- lătorit și aii căutat să studieze modul de cultură și de viețuire al țăranilor, gândesc că este de prisos să mai insist. De dre-ce este probat printr’o înde- lungată esperiență a celor mai înain- tați de cât noi, că învățătorul care ’și înțejege datoria, pdte veni în ajutorul progresului agricol, și pdte contribui la îmbunătățirea traiului consătenilor săi, de dre-ce tot esperiență a dovedit că noțiunile de agricultură și grădi- nărit, predate în șcdlele rurale, să în- tipăresc mai cu tărie și produc resul- tate favorabile când sunt susținute cu esemple date de învățător, prin agri- cultura și grădinăritul ce practiceză el însu-și, se nasce natural întrebarea: pentru ce să nu facem și noi cum fac cei mai înaintați de cât noi? Pentru ce învățătorii români să remâe mai pre jos de cât confrații lor dintr’alte țări ? Eu gândesc că răspunsul nu pute fi de cât lipsa de îndemnare, de dre-ce nu pot admite mai puțin zel din partea în- vățătorilor noștri pentru a contribui la binele comun. ’Mi îndeplinesc dar o da- torie luând inițiativa îndemnare!. Dorin- ța ndstră a tututulor este dea vedea cât mai fără întârziere că învățătorul dă e- semplu de o agricultură pe cât de în- grijită, pe atât de înaintată potrivit cu împrejurările în care se găsesce ; că grădina sa este un model pentru să- teni, că vitele sale se deosibesc între tote, în fine că aceea ce se pdte numi economia învețătorului este un model pentru locuitorii cu care trăesce. Legiuitorul, D-se revisore, înzestrând pe alocurea scol a și bicerica cu pă- mânt de cultură, a avut în vedere nu numai îmbunătățirea sdrtei învățători- lor și preoților, dar și de a le înlesni miZlocele pentru a contribui la pro- gresul agriculturei și al bunului traiă, prin exemplele ce vor da. Gare nu ’mi- a fost mirarea informându-mă că în multe localități învățătorii în loc de a răspunde așteptărei legiuitorului, neso- cotesc întru atât intențiunile sale bine- făcătore, în cât ’și închiriaZă pământul, și unii dintr’înșii preferă a face negoț de băcănie, a ține cârciumi și alte spe- culațiuni de felul acesta ?! Eh însă nu iot admite' sub nici un pretext ca în- vățătorul să țină cârciumă saii bă- cănie, cu alte cuvinte să facă un cb- merciu, care rezemându-se pe interesul săh, ’l silesce să îndemne pe locui- tori a’și perde timpul și sănătatea în cârciumă. Cine are asemenea aplicări, nu are de cât să renunțe la modesta dar nobila profesiune de învățător, căci autoritatea școlară nu va tolera acest amestec de profesiuni atât de in- compatibile. Cultura pământului înfățișeză îndes- tule foldse, pentru ca învățătorii să se aplice la dânsa de preferință ori- cărei alte speculațiuni. Atrăgându-vă seriosa D-vdstră aten- țiune asupra celor ce preced, ve invit, )-le revisor, să aduceți la cunoscin- ța învățătorilor din cercul D-vdstră de inspecțiune, care este dorința au- torităței școlare superidre cu privire a întrebuințarea timpului lor în afa- ră de scdlă; a le explica marele fold- se ce vor aduce țărei și lor înșile, a- rlicându-se cu activitate și sciință la cultura pământului, a cere de la dân- șii ca să predea elevilor mai înaintați noțiuni de agricultură și ‘grădinărit, însoțind teoria cu practica. In inspecțiunile ce sunteți datori a :’ace prin comune, vă invit a observa cu cea mai mare scrupulositate, cari dintre învățători se conformeză cu in- strucțiunile de mal sus, și a ’mi comu- nica numele acelora cari se vor deo- sebi prin lucrările lor. Din parte-mi, voiii fi fericit să le arăt mulțumirea mea pentru activitatea ce vor depune, spre a conlucra la realisarea unei dorințe ge- nerale, aceea a progresului agriculturei și a îmbunătățire! traiului sătenilor. Vă mai atrag atențiunea asupra unei alte cestiuni, care se află în strânsă le- gătură cu cele ce preced : este vorba de împrăscierea cu ajutorul învățătorilor a unor plante precum sunt : cartoful, mazărea, trifoiul, visdeiul și altele, a căror Introducere în cultura sătenilor va produce cele mai fericite resultate. Spre acest sfârșit, propuindu’mi să cer Camerei legiuitdre mijldce bănesc! pen- tru a procura treptat sămânță învățăto- rilor, ve invit ca cel mai târziu. până la 25 Decembre viitor, să’mi înfățișați o listă coprinZend numele acelor dintre învățători cari se îndeletnicesc deja cu a- gricultura practică, spre a’i avea în vedere la timp. Puneți, D-le revisor, în vederea D-lor învățători, că mă voii folosi de întâia ocasiune ce mi se va înfățișa, pentru a visita esploatațiunile acelora cari vor fi recomandați de D-vdstră, și în marginea atribuțiunilor mele voiu fi fericit a face să se resplătescă cei merituoși. încredințat, D-le revisor, că după citirea acestei circulari vă veți pătrunde de scopul ce urmărim, nu me îndoiesc că ’mi veți da tot concursul spre a a- junge la un resultat bun. Primiți, D-le revisor, asigurarea dis- tinsei mele considerațiuni. Ministru, P. S. Aurelian. PARTEA NEOFICIALA Bucuresd, 16 Septembre 1382. Membri cari compun juriul din ju- dețul Vâlcea, pentru concursurile agri- cole, și industriale anexe, ce sunt a se ține anul acesta în acel județ, sunt a- leși, ca representanți din partea jude- țului, D-nii: dr. Elie Zugrafos, Gh. Marinescu, Gr. Vlădescu, loan Opres- cu și I. 0. Angelescu ; iar din par- tea guvernului, pe P. S. S. episcop al eparhiei Râmnicul losif Bobulescu , D-nii: Gheorghe Golescu, colonel Gh. Măldărescu, Dimitrie Bălăceanu, Petre Olănescu și R. I. RiZescu, cari, con- form legei, fiind confirmați de minis- ter, se publică. 17 (29) Septembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2403 Comițiul agricol din județul Fălciu, constituindu-se, se compune din: D. Grigore Tulbure, președinte. D-nii Alexandru Negruță și Grigore Eamandi, vice-președinți. D. Radu Rale, casier. D. Alexandru Tbeodor, secretar ; Iar membri D-nii: Lascar Roset, The- odor Cerchez, Scarlat Mighiu, colonel Neculai Eamandi, Petru Pivniceru, Va- sile Mitachi, Nicu Costandachi, Ștefan Gheorghiu, Pintilii Arhire, loan Dum- bravă, Costachi Botez și Vasile Eamandi. Creditul agricol din județul Bacău. Condițiuni pentru acoperirea capitalului de 150,000 lei, prin subscriere publică. 1. Se înființeză în urbea Bacăii, o so- cietate de acționari, sub numirea de „casa de credit agricol, pentru județul Bacăii“, cu scop de a veni în ajutorul agriculto- rilor și industrialilor agricoli români cu capitalurile necesare, cu procente maxi- mum de 7 la sută pe an. 2. Ea va funcționa ca personă morală, în conformitate cu legea și regulamentul pentru casele de credit agricol, publicata prin Monitorul oficial. 3. Durata societăței va fi de o cam dată 20 ani. 4. Capitalul trebuitor pentru fondarea casei creditului agricol, va fi la început de 150,000 lei, înpărțiți în 1,500 acțiuni, fiind fie-care acțiune de 100 lei nominală, și socotită al pari. 5. Pentru procurarea acestui capital de 150,000 lei, se deschide o subscripți- une, în filele de la 15—30 Septembre, la casa creditului agricol din Bacăii, și la tote primăriile din acest județ. Nu sunt primiți la acestă subscrip- țiune de cât agricultorii sau industri- așii agricoli români. 6. Fie-care subscriitor de acțiuni este ținut a versa la subscripțiune, a patra parte din valdrea acțiunilor subscrise, adică 25 la sută. 7. Fie-care subscriitor de acțiuni este obligat a depune la casa creditului agri- col restul de bani pentru acțiunile sub- scrise în trei diferite epoci și anume : 25 la sută din suma totală a acțiuni- lor la 1 Noembre, 25 la sută la 1 De- cembre și restul de 25 la 1 Ianuarie 1883, conform publicațiunilor ce se vor face pentru acest sfârșit, atât prin Monito- rul oficial, cât și prin jurnalele locale și afipte speciale. 8. Pentrn ori-ce versare întârziată peste o lună, de la Zioa defiptă prin publicații, subscriitorul va plăti procente de 6 la sută pe an, în profitul casei de credit agricol, cu începere din Zioa exigibili- tăței și fără punere în întârziere. 9. Dacă în alte 2 luni ce vor urma, acționarul nu va plăti întrega sumă cuvenită, acțiunile sale vor putea fi vîn- dute direct de administrațiunea credi- tului, fără punere în întârziere șah veri o altă formalitate. Titlurile provisorii ale acționarilor, a căror acțiuni se vor vinde ast-fel, vor deveni^ nule de plin drept, și se vor elibera nouilor acționari, acțiuni sub același numere. 10. La subscriere se va remite sub- scriitorului un titlu provisoriti nominal de fie-care acțiune. 11. Dupe ce se va plăti integral vald- rea acțiunilor, se vor remite acționarilor achitați, acțiunile definitive nominale. 12. Când suma integrală de 150,000 lei, va fi versată, atunci casa de credit agricol din județul Bacăti, se va consi- dera definitiv constituită și se vor con- voca pe toți acționarii în adunare gene- rală, cari vor alege administrația acestei case de credit, conform cu prescripțiu- nile legei și a regulamentului. CREDITUL AGRICOL DIN JUDEȚUL BACĂU Situațiune sumară pe luna August 1882. ACTIV PASIV Casa, numerar aflat la casieria generală a ju- dețului Bacăti.................... • . . Efecte scomptate..................... împrumuturi garantate cu efecte de Stat . . .Efecte publice............................ împrumuturi pe amaneturi.................. Mobilier.................................. Imobil. .................................. Cheltueli de administrație.......... . . Diverse compturi debitore................. Total . . Lei 114,400 3,200 32,400 r •<- J capit.vers.de min.financ. lei 100,000) aP¹ a ) Deto de județul Bacăiî, „ 50,000j Fond de reservă............................. Compturi curente................... DobenZî și beneficii........................ Diverse compturi creditore.................. Lei B 150,000 150,000 Total . 150,000 Administrator, I. Kiru. Secretar-comptabil, C. Petrescu. ACTIV. CREDITUL AGRICOL DIN JUDEȚUL GORJ Situațiune snmară pe luna August 1882. PASIV. Casa.................................... Efecte scomptate..................... . împrumuturi garantate cu efecte de Stat. . ■ Efecte publice........................... împrumuturi pe amaneturi........... Mobilier........................... Imobil........................... . . . Cheltueli de administrație . ........... Diverse compturi debitore..... Total . . Lei ÎTÎ 83,320 1,400 20 66,467 159 50 40 151,458.. Situațiunea de faciă s’a verificat și aprobat de noi. Administrator, I. Carabatescu. 10 Capital.......................... Fond de reservă ................. Compturi curente................. DobenZi și beneficii diverse . . Diverse compturi creditore . . Lei B. 150,000 — 1,458 10 Total. 151,458jl0 Secretaricomptabil, Th. I. Cartianu. 2404 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 17 (29) Septembre 1882 DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului). Tunis, 27 Septembre. — ErI o ban- da de 400 arabi vagabonzi a atacat, aprope de Kairuan, un detașament de 60 călăreți cari aparțineai! unei companii libere; un oficer și șepte ome’i din a- cestă companie aii fost răniți; perde- rile vagabonzilor se ridic la 30 morți și vr’o cincI-Zeci răniți. Londra, 27 Septembre. — E proba- bil că un corp de armată englez de 10,000 omeni va remânea în Egipt pâ- nă la restabilirea unei situații norma- le în valea Nilului. (Havas). D. C. Ghica, proprietar în Adjud, județul Putna, a bine-voit a oferi su- ma de 2,000 lei pentru ajutorul in- cendiaților diu acel târg, și osebit a renunța la plata costului embaticulul ce datorai! târgoveții. Ministerul mulțumesce D-lui Ghica pentru acestă generdsă faptă. CONSILIUL GENERAL DE INSTRUCȚIUNE Sumarul ședinței VII, din 10 Septembre 1882. Ședința se deschide la orele 8 și ju- mătate, sub-președința P. S. S. Epis- copului Inocentie, asistat de D-nii se- cretari : D. A. Laurian și C. Troteanu. Delegații consiliului permanent de instrucțiune, presenți D. B. P. Hasdeiî și N. Șaicariu. Membri presenți: P. S. S. Episcopul Inocentie, D-nii G. Z. Cretzeanu, dr. Em. Severin, Ep. Francudi, G. Chirilov, D. A. Laurian, V. M. Burlă, G. Cons- tantinescu, P. Cheuciu, N. Crapeleanu, T. Ștefânescu, T. Macinca, Ed. Wach- man, C. Stăncescu, P. Verusi, B. Ste- fănescu, C. Troteanu, I. Bombăcilă, G. Zaharia, I. Creangă și St. Nicolopolu. In congediu, D-nii C. Gros și P. Cujbă. Membri absenți: P. S. S. Episcopul Melhisedec, D-nii A. Petrescu, C. Cli- mescu, Pană Buescu, colonel Maican, G. Mihăilescu, A. Xenopolu șiM. Florenti. Sumarul ședinței precedente se a- probă. D. C. Stăncescu rogă a se reveni a- supra caligrafiei și desemnului în cât privesce detaliarea materiilor acestor duoe studii, arătând că spre acest scop a și redactat o programă detaliată. D. B. P. Hașdeu argumenteză că nu se mai pote reveni asupra votului, la ordinea ZR®* fiiⁿd continuarea votare! •rariului programei gimnasielor reale. B. T. Ștefânescu împărtășind ideea D-lui Hașdeii arată că dacă s’ar ad- mite revenirea asupra programei, este gata a cere și D-sa a se reveni asupra economiei politice, comptabilităței, sci- ințelor naturale. B. P. Verusi este contra revenire! a- supra materiilor votate în ședința tre- cută. B. C. Troteanu dă citire orariului, o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Religia..............-............... Limba română și literatura........... Limbi străine........................ Geografia . .................... . . Istoria • . . . ..................... Noțiuni de economia socială și de le- gislațiunea țărei.................... Aritmetica și coroptabilitatea .... Algebra ............................. Geometria .'............... . . . . Trigonometria și curbele usuale . . . Elemente de geometria descriptivă . . Noțiuni de mecanică și cosmografie. . Pisica............................... Himia................................ Istoria naturală..................... Higiena și medicina populară .... Caligrafia . . . . •................. Desemnu..................... Gimnastica și exerciții de armej . . . Canto......................• . . . . B. Kirilov arată că a redactat pro- grama detailată a geoinetriei descrip- tive din clasa IV după însărcinarea ce i s’a pus în ședința trecută, cu ocasia votare! programei. Acestă programa o depune la biuroii care decide a se pre- vedea în programa gimnasielor reale. Ea coprinde : Elemente de geometria descriptivă. Noțiuni preliminare, proecțiuni cotate, proiecțiunl orthogonale. Linie dreptă și planul. Probleme elementare, proble- me descriptive și metrice. Unghiul drep- telor și al planelor. Plane tangente. Ci- lindru. Con de rotațiune, suprafețe de roiațiune. Desfășurarea și secțiunile plane ale cilindrului conului. Secțiuni circulare. Intersecția lor. Noțiuni de perspectivă, noțiuni de plane cotate. NB. Se vor face epure și se vor eser- cita elevii a forma reliefuri. B. C. Stăncescu și B. Ștefânescu in- sistă de a prevedea în programă desem- nul și caligrafia în mod detaliat după propunerea ce aii făcut, însă se respin- ge sub cuvânt că nu se mai pote reve- ni cu cestiuni de detalii! asupra pro- constată că este prea încărcat și pro- pune ore-cari modificări așa ca fie-care clasă să nu aibă mai mult de cât 27—30 ore pe săptămână. B. N. Crapeleanu declară că s’a o- cupat cu reducerea orariului și că a schițat modificarea ce se pote aduce, limitând tdte la câte 30 ore pe săptă- mână și anume : Clasa III Clasa IV ore ore⁻ JClasa I ore ₜ Clasa II ore 4 11 20 6 8 2 8 2 6 2 2 2 5 5 6 2 5 16 4 4 I gramei, rămânând a se face acestea d profesorii respectivi. Se pune la vot orariul modificat de D. N. Crapeleanu și se primesce. P. S. S. președintele e de idee de a se amâna votarea în total a programei, până la complectarea consiliului cu toți membrii lui. B. C. Troteanu luând cuvântul asu- pra amânârei, arată că programa nu se pote vota în total în astă seră, de ore- ce după lege trebue ca să întrunescă duoe treimi din numerul total al mem- brilor consiliului și de aceia propune ca votarea în total să se amâne pentru altă ședință. B. B. P. Hasdău nu se unesce cu a- cestă opiniune și arată că legea nu pre- vede duoă treimi și numerul total, ci din numerul membrilor presenți, de ore ce consiliul se consideră constituit și pote lucra când este în majoritate. B. B. A. Laurian susține opiniunea D-lui Troteanu arătând că și altă dată s’a urmat tot ast-fel. După ore-cari dis-. cuțiuni la cari ah luat parte D-nii Tro- teanu, Hasdefi, Verusi și Creangă. Con- 17 (29) Septembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2405 siliul a decis amânarea votărei în total pentru altă ședință. Se citesce o cerere a D-lui G. Zaha- ria prin care rogă consiliul să ’i acorde concedii! din cause familiare, care i se acordă. Ședința se rădică la orele 10, anun- țându-se cea viitore pentru Sâmbătă 11 curent, orele reglementare, la ordinea ministerul de interne prin oficia No. 5,294, din 26 Iulie 1882. MINISTERUL CULTELOR ȘI AL IN- STRUCȚIUNEI PUBLICE Eleva Paraschiva Ana, per^ând a- testatul seu ue clasele primare, elibe- rat de direcțiunea scolei de fete, No. 1, din Giurgiu, sub No. 4-3, din 2 Sep- tembre 1881, ministerul publică acestă spre cunoscința generală că acel cer- tificat sete și rămâne anulat. No. 11,871. 1882, Septembre 13. — Elevul Popescu Niculae, per^ând certificatul de clasele primare, eliberat de învățătorul scolei din comuna A- sachi, județul Vlașca, sub No. 17, din 1879, ministerul face cunoscut spre scință generală, că acel certificat este și rămâne anulat. No. 11,881. 1881, Septembre 13. — Elevul Herăscu Constantin, per- ^end certificatul eliberat de către di- recțiunea gimnasiulul scolei din Piatra, sub No. 50, din anul 1882, ministerul publică acestă spre cunosciința gene- rală, că acel certificat este și rămâne anulat. No. 11,886’. 1882, Septembre 13. —Vexând că nici lancea din urmă lici- tație nu s’a putut obține un resultat satisfăcător pentru darea în întreprin- dere a înbrăcămintei necesarie elevilor orfelinatului de la Pantelimon, men- ționate anume în lista la vale publi- cată, ministerul publică printr’acesta e cea din urmă licitare, pe 4i°a de 23 Septembre curent, care licitare se va ține în pretoriul ministerului, la orele 2 p. m., prin oferte, conform legei comptabilităței după anume modele de haine și probele de postaAuri ce se pot vedea în ori-ce ^i de lucru la minister. No. 12,034. 2 1882, Septembre 14. LISTA 50 mantale postav Brașov, a lei 30 una, total lei 1,800. 50 spențere, a lei 18 unul, total lei 1,080. 50 perechi pantaloni, a lei 14 una, total lei 840. 50 căciuli imitații, a lei 4 una, to- tal lei 240. £0 bonete postav, a lei 4 una, total lei 240. 100 perechi ciorapi Brașov, a Iei 2 una, total lei 240. 100 legături de gât, a bani 50 una, total lei 60. 30 șorțuri albastre, a lei 2 unul, total lei 60. — Total general lei 4,560. —Observer du-se că unele din direcți- unile școlare, nu se conformă instruc- țiunilor ce li s’aiî dat, prin circulara No. 3,988, din 20 Maiiî 1882, de a în- semna, în scurt, pe marginea raporte- lor, obiectul despre care trateză, mini- sterul le amintesce și prin acesta men- ționata circulare, și le invită cu stă- ruință a pune în raportele lor pe mar- gine obiectul tratat, spre a se putea da curs mai cu înlesnire lucrărilor. Asemenea ar fi de dorit ca și par- ticolaril cari adreseză cereri acestui de- partament, să însemne pe margine în resumat conținutul suplicel. No. 11,851. 3 1882, Septembre 11. —Pentru ocuparea în mod provisorifi conform legei, a vacantei catedre de geografie de la gimnasiul din Galați, ministerul publică concurs, pe MONITORUL OFICIAL AL^ROMANIEI ²⁴¹⁵ ‘ CondițiunI speciale pentru vîndarea unei por- țiuni din pădurea Coșula, de pe proprieta- tea Coșula, din județul Botoșani, plasa Co- șula. Art. 1. Se vinde din pădurea Coșula, de pe proprietatea Statului Coșula, si- tuată în județul Botoșani, plasa Coșula, o porțiune de pădure în întindere de 51 fălci, 45prăjini, împărțităîn'Sparchete, cu No. 1, 2, 3, 4, 5, și care se limităză la Nord cu pădurea locală tenără, la Sud cu restul pădurei prin linia des- chisă, la Est cu moșia Flămânzii și la Vest cu restul pădurei și cu pământul dat însurățeilor, despărțite prin pârîul Stânei. Art. 2. Aceste parchete se vor ex- ploata în un period de 5 ani, începend de la 1 Septembre 1882, până la 1 Sep- tembre 1887, și în ordinea următore : d) In anul 1, parchetul No. 1, în în- tindere de 10 fălci, 25 prăjini, limitat la Nord cu pădurea tenără locală, la Sud cu parchetul No. 2, prin linia des- chisă, la Est cu moșia Flămânzii și la Vest cu pământul însurățeilor prin pâ- rîul Stânei. Z>) Ir anul al II, parchetul No. 2, în întindere ca cel cu No. 1, lângă densul, mergând spre Sud. c) In anul al III, parchetul No. 3, în întindere ca cel cu No. 1, lângă cel cu No. 2, mergend spre Sud. d) In anul al IV, parchetul No. 4, în întindere ca cel cu No. 1, lângă cel cu No. 3, mergend spre Sud. e) In anul al V, parchetul No. 5, în întindere ca cel cu No. 1, lângă cel cu No. 4, mergend spre Sud. Art. 3. Exploatarea acestor parchete se face cu reserve, oprindu-se în fie-care câte 825 arbori. Art. 4. Din suprafața parchetelor No. 1, 2 și 3, sunt scăzute poenele în întin- dere de 1 falce și 46 prăjini, ast-fel că ceea-ce se vinde e numai pădure. Art. 5. Pentru a putea fi admiși la concurență, doritorii trebuesc a depune la licitație o garanție provisorie în va- lore de 1,690 lei, și de natura celor pre- văzute prin regulamentul de licitație. Condițiunî speciale pentru vîndarea unei por- țiuni din pădurea Protopopeni, de pe proprie- tatea Protopopeni, din județul Botoșani, plasa Siretu. Art. 1. Se vinde din pădnrea Proto- popeni, de pe proprietatea Statului Pro- topopeni, situată în județul Botoșani, plasa Siretu, o porțiune de pădure în întindere de 9 fălci, 50 prăjini, împăr- țită în 5 parchete^ cu No. 6, 7, 8, 9, 10, și care se limiteză la Nord cu parchetul No. 5 exploatat, Ia Sud și Est cu câm- pul proprietăței și la Vest cu poiana lui Creangă. .Art. 2. Aceste parchete se vor ex- ploata în un period de 5 ani, începend de la 1 Septembre 1882, până la 1 Sep- tembre 1887, și în ordinea următore: a) In anul 1, parchetul No. 6, în în- tindere de 2 fălci, limitat la Nord cu parchetul No. 5 exploatat, la Sud cu parchetul No. 7, prin linia deschisă, la Est cu parte din câmpul proprietăței și la Vest cu parte din poiana lui Creangă. 6) In anul al II, parchetul No. 7, în întindere cu cel cu No. 6, lângă densul, mergend spre Sud. c) In anul al III, parchetul No. 8, în întindere ca cel cu No. 6, lângă cel cu No. 7, mergend spre Sud. d) In anul al IV, parchetul No. 9, în întindere ca cel cu No. 6, lângă cel cu No. 8, mergend spre Sud. e) In anul al V, parchetul No. 10, în întindere de 1 falce, 50 prăjini, lângă cel cu No. 9, mergend spre Sud. Art. 3. Exploatarea acestor parchete se face cu reserve, oprindu-se în pai> chetele No. 6, 7, 8 și 9, câte 160 ar- bori, iar cel cu No. 10, 130. Art. 4. Pentru a putea fi admiși la concurență, doritorii trebuecs a depune la licitație o garanție provisorie în va- lore de 260 lei, și de natura celor pre- veZuteprin regulamentul de licitațiune. __Cumpărătorii moșiilor notate în ta- bloul de mai jos, vîndute în virtutea legei din 31 Martie 1868, neachitând până în present ratele cuvenite; admi- nistrațiunea publică revînZarea acestor moșii pe comptnl D-lor cumpărători, în Zioa de 22 Noembre 1882, orele 2 după ameZi, în centru Bucuresci, localul ad- ministrați unei domenielor și pădurilor Statului, calea Victoriei, și rogă pe D-nii amatori a se presinta pregătiți de garanții, spre a putea concura. Tabloâ de moșiile decise a se revinde pe comp- tul cumpărătorilor în dioa de 22 Noembre 1882, orele 2 după am6 diverse și 2 pasageri. Bombarda o- Sascut. --- Nor, 71 gr. plus. tomană Sf. Gheorghe, din Constanti- Bacăti. --- Nor, 6 gr. plus. nopoli, cu măsline. Buhuși. --- Ploe, 7 -gr. plus. BULETINUL FINANCIAR Piatra. --- Ploe, 10 gr. plus. (Serviciul agenției Havas) Neamțu. --- Ploe, 9 gr. plus. 27 Septembre 1882. Roman. --- Nor, 9 gr. plus. Cursul de Paris. Cursul Cursul OBSERVAȚIUNI METEOROLOGICE. Pașcani. --- Nor, 8 gr. plus. Șl lei din ajun Pe ^ioa de 16 Septembre 1882. Botoșani. --- Ploe, 7 gr. plus, Renta română 5°/0 .... 93 --- 91 50 Vârciorova. --- Variabil, 12 gr. plus. Dorohoih. --- Ploe, 3 gr. plus. Nouile obligații 6° 0 ale C.F.R. --- --- --- --- Vulcan. --- Ploe, 6 gr. plus. Mihăileni. --- Furtună, 5 gr. plus. Acțiunile băncel României. --- --- --- --- Severin. --- Ploe, 12 gr. plus. Hârlăti. --- Nor, vânt, 5;.“gr. plus. Credit mobiliar român . . --- --- --- --- FiliașI. --- Variabil, 15 gr. plus. Fălticeni. - Nor, 8 gr. pîas. Renta franoeeă 5%..... 115 80 116 10 Craiova. --- Ploe, 10 gr. plus. T.-Frumos. --- Nor, 8 gr. plus. Lose turcescl....... 59 --- 59 --- Calafat. --- 'Nor, 9 gr. plus. Iași. --- Nor, 9 gr. plus.'j Cursul de Berlin. Cetate. •---Nor, 8 gr. plus. Vasluib. --- Nor, 9 gr. plus. Obligațiuni vechi ale C.F.R. --- --- --- --- Slatina. --- Nor, furtună, 7 gr. pi. Codăesci. --- Nor, 8 gr. plus. Oblig, căilor ferate române 61 40 61 25 Caracal. --- Nor, 12 gr. plus. Huși. --- Ploe, 13 gr. plus. Obligații noul 6% ale C.F.R. 102 80 102 90 Corabia. --- Variabil, 13 gr. plus, g Drănceni. --- Nor, 11 gr. plus. , . 5 »0 „ „ 98 80 98 20 Bechet. --- Variabil, 13 gr. plus. Mărășescl. --- Variabil, 12 gr. plus. împrumutul Oppenheim . . 108 40 108 20 Pitesci. --- Ploe, 10 gr. plus, Fălciâ. --- Nor, 12 gr. plus. P Cursul de londra. Găesci. --- Nor, vânt, 10 gr. plus. Bârlad. --- Nor, 8 gr. plus. Acțiunile băncel României .17 --- 16 --- Argeș. --- Ploe, 8 gr. pluS. Tecucib. --- Nor, vânt, 8 gr. plus. împrumutul Oppenheim . . --- --- --- --- C.-Lung. --- P16e, vânt, 9 gr. plus. Ivesci. --- Nor, 11 gr. plus.i „ Stern...... --- --- --- --- R.-Vâlcea. --- Ploe, 9 gr. plus. P.-Turcului . --- Nor, 8 gr. plus. Cursul de Viena. Galați. --- Nor, 13 gr. plus, Napoleonul.......... 9 46 9 46 Brăila. --- Nor, 10 gr. plus.. X IUL, piua. --- Nor, 9 gr. piu. Horezu. --- Nor, 9 gr. plus. Măcin. --- Furtună, 12 gr. plas. R.-Vadului • --- Pl<5e, 10 gr. plus. Isaccea. --- PI6e, 10 gr. plus. Novaci. --- Ploe, 8 gr. plus. Tulcea. --- Nor, vânt, 9 gr. plus MIȘCAREA MARITIMA A PORTURILOR Drăgășani. --- Ploe, 7 Țr. plus. Salina. --- Ploe, 12 gr. plus. s. Galați, 15 Septembre. Pleșoi. --- Nor, vânt, 11 gr. plus. Babadag. --- Nor, vânt, 12 gr. plus, Sosite: vaporul frances postai Are- T.-Jiiî. --- Ploe, 9 gr. plus. Mangalia. marea agitată. thuse, din Constantinopoli, cu diverse Măgurele. --- Variabil, 12 gr. plus. Mahmudie. --- Variabil, 11 gr. plus. mărfuri și pasageri. Vaporul engles Zimnicea. --- Ceță, 13 gr. plus. Constanța. --- Nor, 14 grade pl. ma- Emismore, din Liverpol, cu diverse Roșiori. --- Nor, 10 gr. plus. Medjidie. rea agitată. mărfuri. Bricul rus Adelotis, din Aga- Bălăci. --- Nor, 8 gr. plU8. Cerna-Vodă --- Nor, 15 gr. plus. . topoli, cu lemne de foc. Alexandria --- Variabil, 13 gr. plus. Ostrov. . --- Senin, 12 gr. plus. Pornite: vaporul elen J. M. Hriso- Giurgiiî. Senin, 18 gr. plus. Hârșova. --- Nor, vânt, 14 gr. plus. velani, pentru Brăila , deșert. Bricul Slobozia. --- Ploe, 9 gr. plus. Cara-Omer. --- Nor, 10 gr. plus. elin Dumitru , pentru Grecia, cu po- Călărași. --- Senin, 13 gr.plus. Eski-Kili. --- Nor, 13 gr. plus. rumb. Bricul otoman Binfic , pentru Oltenița. --- Senin, 8" gr. plus Stefănesci. --- Nor, 10 gr. plus. Pirea, cu cherestea. Budescl. --- Senin, 10 gr. plus. --- Nor, 9 gr, plus. Urziceni. ---. Ploe, 8 gr. plus. Ferbinți. --- Vânt, 9 gr. plus. Brăila, 14 Septemure. Domnesc!. --- Nor, vânt, 6 gr. plus. Sosite: bricul otoman Saini-Bahri , Ploesci. --- Ploe, 7 gr. plus. BIBLIOGRAFIE din Ahtapoli, cu lemne. Bricul elen T.-Vestel. --- Ploe, 10 gr. plus. Calitichi, din Zante, cu nisip. Bricul Mărgineni. --- 14 gr. plus. Librăria SOCEC et Comp., Bucuresci. 0. Glasotis, din Agatopole, cu lemne. Filipesci. --- Ploe, 12 gr. plus. A eșit de sub tipar și să află de vîn- Goleta elenă Cătină - Corpitam , din V.-Călugăr escă. Nor, vânt, 10 gr. plus. ^are în tote librăriile din țeră; Chio, cu măsline. Bricul otoman Eseri- V ăleni. --- Variabil, 9 gr. plus Gramatica francesă: Sigearet, din Vasilico, cu lemne. Bri- Urlați. . --- Nor, 10 gr. pius. Theoretică și practică după cul otoman Murati-Bahri, din Segepoli, Mizil. --- Ploe, 10 gr. plus. Methoda Ollendorff cu diverse. Bricul otoman Sureti-Ba- Câmpina. --- Ploe, 9 gr. plus. prelucrată pentru usul Românilor de hri, din Sezoeli, cu diverse. Vaporul Sinaia. . --- Ploe, 5 gr. plus. JZ. Rudinescu. postai austriac Thetis , cu diverse. Predeal. --- Nor, 9 gr. pluS. Edițiune complectă. 1 volum de peste Buzefl. --- Plde, 10 gr. plus. 400 pagini, 1. n. 5, f 424 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 17 (20) Septembre 1882 ANUNCIURI PARTICULARE SCHIMB SI COMISION Direcția regiei tutunurilor și sărel. Brevetul No. 7,090 , din 1881, eli- berat pentru comuna VăculescI, din districtul Dorohol, fiind perdut, se anuleză, de ore-ce titularului i s’a e- mis un alt brevet pentru a continua vîn^area tutunurilor. De asesta se- aduce la cunoscința publică spre sciință. No. 8,667. 1882, Septembre 13. FRAȚII BENZAL 41bⁱ⁸ STRADA LIPSCANI, 41bⁱB CURSUL BUCURESCI Pe dioa de 16 Septembre 1882, ora 4, EFECTELE Cump. Vînd. CASA DE SCHIMB I. M. FERMO 27 STRADA LIPSCANI, 27 CURSUL BUCURESCI Pe ^ioa de 16 Septembre 1882, ora 4. Direcțiunea generală a căilor ferate române. In ^ioa de 23 Septembre (5 Octom- bre 1882, se va ține licitațiune pentru ridicarea a 30 chilometri din vechea cale ferată dintre Serbeșci și Hanu ConachI. Amatorii vor adresa ofertele lor si- gilate la direcția generală a C. F. R., secția P. până în numita ^i la orele 2 p. m., când ele se vor deschide. Se va depune prealabil o cauțiune provisorie de 1,000 lei. Pentru detailuri a se adresa la biu- roul No. 55 al direcției. No. 27,990. «-a 1882, Septembre 18. &>!₀ Oblig, de Stat convertite . . 6°/₀ „ căilor ferate Române. 5'’/q Rentă amortisabilă........ 5° o Renta Română............... Oblig, de pens. (3001.) dob. 10. fr. 7°/₀ Scrisuri fonciare rurale . . . 5°/o » » n • • • 7t>/o h . urbane. . . 6% „ „ „ 5® o » ” « • • 8° o Impr. municipal Bueurescî. Impr. cu pr. Bucur, (bil. 20 1.). . Actiun. băncel naț. a României. Acțiuni Dacia-România........... „ ale soc. de cred, mobiliar „ „ „ „ construcțiunî. Obligațiuni eșite la sorți...... Cupdne def. exigibile........... Argint și bil. de bancă contr. aur¹ Rubla hârtie.................... Florini......................... Lose otomane.................... 99% 100 103 104 92 92i/. 92i/, 93% 225 230 102 1021 , 90 90i , 101 101% 95 95% 88’4 89% Î0U/, 102 31% 32 1350 1360 410 415 --- --- _ _ Argint h H 1’/. 2% 2-30 2-30 0 9 ^•12 *'13 50 60 EFECTELE Cump. Vînd. Libretul No. 1,499, liberat de casi- eria generală de Dolj pe numele meu , fiind perdut, public pentru cu- noscința generală. Constantin Mitrică, din Craiova, strada Mântuleasa, de profesie servitor. Sub-semnatul M. H. Jecu, proprieta- rul nouei „Tipografiă Națională'¹, din Bucurescl, fac cunoscut că, cu în- cepere de la 16 Septembre a. c., am închiriat ^isul atelier D-lui Adolf Bir- kenthal, și avizez pe toți că de astă- zi înainte ori-ce afaceri de dări și a- veri relative la lucrările tipografiei privesc personal pe D. A. Birken- thal, fără a lua efi asupra’ml vr’o res- pundere. Asemenea atelierul fiind proprietatea mea, nu va putea fi afectat la nici o sarcină, ipotecare safi înstrăinare; con- siderând de pe acum verl-ce act în a- cestă privință anulat, și ne obligator vis-a-vis de mine safi de atelier. Af. H. Jecu. 1882, Septembre 16. Declar că consimt și me oblig a res- pecta în totul cele coprinse în presenta publicațiune. Adolf Pirkenthal. CURSUL DIN VIENA 27 Septembre Napoleonul................. Ducatul.................... Lose otomane............... Rubla hârtie............... CURSUL DIN BERLIN 27 Septembre Acțiunile.................. Oppenheim.................. Ruble hârtie............... Obligațiuni nuoi 60 ₀ ..... , . 50 ₀ ........ CURSUL DIN PARIS 27 Septembre Renta Română.............. Lose Otomane.............. SCHIMBUL 16 Septembre Paris (3 luni)............... „ ia vedere................ Londra (3 luni).............. „ la vedere .............. Berlin (3 luni) ............. „ la vedere ............... Viena la vedere IMP 9-46 ⁵-6S 2T.7n -40 108.₄ₒ 2O3.₃ₒ 102.JQ 98.8a 60 1071/, 202.00 103.ₜO 99.ₘ 93 94 59 543% 100.₁₅ 25 o.⁻)³ 4 25-ao 1221, 2-13 Adrese pentru telegrame • BENZAL. 5°/0 Renta amortisabilă..... 92 92i/, 5% Renta perpetua........ 92% 93% Qv/q Oblig, de Stat........ 99i/o 100 6°/p Oblig, de Stat drum de fer . 102% 103% 7^/q Scris, funo. rurale...... 102 1021/, Scris, funo. rurale...... 90 90% 7«/n Scris funo. urbane..... 101 101% fiO/p Scris. funo. urbane .... 941/5 95 Scris, funo. urbane ..... 89 89% 8% împrumutul comunal.... 101% 10134 Oblig, casei pens. (lei 10 dob.) . 220 225 împrumutul cu premie..... 31 32 Acțiuni băncel naționale .... 1340 1350 Acțiuni „Daoia-Romania“ . . . 405 410 „ Națională....... 334 336 „ Credit mobiliar .... 500 504 „ Construcțiuni..... 544 546 „ Fabrică de hârtie . . . --- ------ Argint nnntra aur ..... 2 1-90 Bilete de bancă contra aur . . ■ 2 1*90 Florini auetriacl . . ,...... 2-i» 2-18 CURSUL DIN VIENA 28 Septembre Napoleonul............. 9-46 9-46 Ducatul ............. 5-35 5.0S Lose otomane........... 27 -n 26.„„ Rubla de hârtie......... 119-35 119-w CURSUL DIN BERLIN 28 Septembre Acțiunile C. F. R........... Oppenheim Obligațiuni nuoi 6% C. F. E. . n n 5 /₀ ₙ Rubla de hârtie............. CURSUL DIN PARIS 28 Septembre Renta română................ Lose otomane................ SCHIMBUL 18 Septembre Paris 3 luni.................. „ la vedere................. Londra 3 luni................. „ la vedere ................ Berlin 3 luni................. „ la vedere ................ Viena la vedere .............. 61-40 61-« 108.l0 1O8.m 102-so 102-C0 98-so 98 203. 0 202-gj 93 91.ₛₒ 59 59 98.₉ₒ 99 99ₛ₆| 100 24.w 25 25-90 121-90' 123-40 2-nV Director, A. LAPATI,