No. 137 UN NUMER 25 BANI Juoi, 16 (28) Septembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-DEOI și ȘESE lei; ȘESE LUNI, 20 lei (Antâiu Aprilie și âuteiu Octombre) ANUNCIURILH: LINIA DE TREI-ț>EOI LITERE TREI-țECI BANI (Inserarea II-a și mal departe, 20 b. linia) Publicațiunile judiciare se plătesc: F&nS la’cincî-decl linii, 5 lei; mai mari de 50 linii, 10 lei. OrI-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, , ca și publicațiunile, după mărime.____________ ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale locala. SCRISORILE NEFRANOATE SE REPUSA Inserțiunile și reclamele se plătesc: Prima inserare,60 b. linia; a II și mal departe, 80 b.linia. Citațiunile de hotărnicie, linia de 80 litere, 60 banu Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă. SUMAR PARTEA OFICIALA. — ministerul de in- terne : Prescurtare de decret. DecisiunI ministeriale. PARTEA NEOFICIALA. Cronică. — Rapor- tul D-luI prefect al capitalei către D. minis- tru de interne. — Raportul D-lui casier gene- ral de Ialomița eătreîD. ministru de finance.— Depeși telegrafice. ' AnuneiurI ministeriale; judiciare, adminis- . .•*> trative și particulare. PARTEA OFICIALI București, 15 Septembre 1882. MINISTERUL DE INTERNE Prin înaltul decret regal, cu No. 2,381, din 13 Septembre 1882, du- pă propunerea făcută, prin raport, de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. Gr. Piersiceanu, șeful divisiunei admi- nistrative din ministerul de inter- ne, este Însărcinat cugerarea afa- cerilor de secretar general al ace- lui minister, pe tot timpul absen- ței în concediul acordat D-lui se- cretar general St. Nei. DECISIUNI MINISTERIALE Ministru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, Avend în vedere resultatul exame- nului candidaților pentru catedrele va- cante la școla fiilor de militari, pre- sentat de președintele comisiunei exami- natore, cu raportul No. 887 ; Avend în vedere notele obținute de D. I. Păsăreanu, precum și recoman- dațiunea juriului examinator, făcută prin procesul-verbal încheiat la 31 Au- gust, în favorea sa, Decid : D. I. Păsăreanu se numesce provi- soriu în funcțiunea de profesor la ca- tedra de scințele naturale de la scola fiilor de militari Craiova, cu salariul de 100 lei pe lună. Acestă numire se va considera pe $ioa de 15 Septembre cnrent. Directorul școlel fiilor de, militari Craiova este însărcinat cu executarea decisiunei de faciă. Ministru de resbel, I. C. Brătianu. No., 104. 1882, Septembre 10. Ministru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, Avend în vedere resultatul exame- nelor candidaților pentru catedrele va- cante de la scola fiilor de militari Cra- iova , presentat de președintele comi- siunei examinatore, cu raportul No. 887; Având în vedere notele obținute de D. Gh. Zarifopulo, precum și recoman- dația juriului examinator, făcută prin procesul-verbal încheiat în ședința de la 24 August expirat, Decid: D. Gh. Zarifopulo se numesce pro- visoriti în funcțiunea de profesor la catedra de sciințele fisico-chimice de Ia scole fiilor de militai i Craiova, cu salariul de 100 lei pe lună. Acestă numire se va considera pe ^ioa de 15 Septembre curent. Directorul scdlei fiilor de militari Craiova este însărcinat cu executarea decisiunei de faciă. Ministru de resbel, I. C. Brătianu. No. 105. 1882, Septembre 10. Prin decisiunea ministerială, cu No. 36,062, din 11 Septembre 1882, D. Alexandru Luchianu, absolvent al sco- lei centrale de agricultură și silvicul- tură de la Herăstrău , este numit în postul vacant de impiegat de cancela- rie în serviciul exterior al vămilor. PARTEANEOFICIALA București, 15 Septembre 1882. La ¹³/,S Septembre, A. S. Prin- cipele Bulgariei, ce a fost însoțit deM. S. Regele până la gară, plecă din Sinaia unde Alteța Sa petrecu câte-va ^ile ca Oaspe al Majestă- ților Lor. Raportul D-lui prefect al poliției capitalei, cu No. 27,789, din 9 Septembre 1882, către D. ministru de interne. Se va publica prin monitor. Ministru, G. Cllițu. Domnule ministru, Cu respect supun la cunoscința D-v., crimele și delictele ce aii avut loc în capitală, în cursul expiratei luni August a, c., arătând pe scurt măsu- rile luate de agenții polițienescl pen- tru descoperirea autorilor și resulta- tele dobândite de dânșii, rugându-vă să bine-voițl a dispnne ca să se adu- că la cunoscința publică prin reprodu- cerea acestui raport în Monitorul ofi- cial, pentru ca cei interesați să scie unde trebue să se adreseze spre a ’șl afla drepturile. In resumat faptele petrecute sunt următorele : La 1 August: a) Un individ numit Ghiță Ilie Go- lici, fotografiat de prefectură și fost dat judecăței de mal multe ori pentru furt de cai, bătăi și ultragifi. adus func- ționarilor publici în exercițiul func- țiunel, — fapte pentru cari a fost de 2 23^8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 16 (28) Septembre 1882 ori condamnat și întemnițat la Văcă- resci, — întâlnindu-se pe Ia orele 4 p. m. cu un pescar numit Mihalache An- drone, a început 3a se certe pentru o femeie cunoscută și unuia și altuia, și numitul Golic), în timpul certelor, s’a repezit la Androne, 'I a luat de la brâii cuțitul și ’l-a înfipt în costa sa (a lui Androne). Pacientul s’a transpor- tat la spitalul Brâncovenesc, așe^ân- du-se în sala No. 16, unde, prin îngri- jirile medicale, începuse a merge spre bine, iar autorul faptului împreună cu actele de constatare s’a înaintat D-lui prim-procuror cu adresa No. 13,480; b) Un individ care a declarat că se numesce Nae Dumitrescu a intrat în curtea D-lui Mihaiiî loan Precupețul și ve^endu’l că dorme și că alături de el este o pungă de piele cu bani, a furat punga care conținea 16 franci, luându’i de la brâiî și 2 cuțite de mă- celărie. Faptul fiind denunțat poliției, s’a prins acel individ și aducându-se la prefectură s’a recunoscut că el es- te pungașul Nae Tânase, fotografiat de prefectură, fost dat judecăței de opt ori pentru furturi de paseri de la di- ferite persone și liberat din Văcăresci la 14 Februarie a. c. Banii furați de la D. Mihaiiî loan ’i a cheltuit pe nis- ce ghete și cămăși noui. Actele de con- statare împreună cu numitul s’aii îna- intat judelui ocolului II, Cu adresa No. 23,580. La 2 August: a) Un băiat din prăvălia D-lui Bruz- zesi, comerciant de vinuri streine, nu- mit Romulus Gabrilescu, s’a dovedit că ducea la D. Florescu, friser, sticle cu biter și alte băuturi pe cari le sus- trăgea din prăvălie. Faptul fiind con- statat și găsindu-se 3 sticle gole din cele sustrase de numitul, s’au înaintat parchetului împreună cu actele de con- statare cu adresa No. 23,683. La 3 August: a) S’a prins în secția IV-a, 2 indi- vizi : llie Georgescu și Costache Petre, cari furase nisce hârdae noul de ste- jar de la D. Iordan Nedelcu și cari hârdae s’aii restituit păgubașului. A- cest llie Georgescu este fotografiat de prefectură și fotografia sa se află în albumul spărgătorilor și a fost con- damnat 15 ZB® la Văcăresci pentru fapte de asemenea natură. Cel-alt, Cos- tache Petre, asemenea este fotografiat de prefectură, a mai fost dat judecăței pentru furturi prin spargere și a fost condamnat un an închisdre prin sen- tința No. 1,412, din 1880, a tribuna- lului Ilfov secția I, și a doua oră 15 Zile, prin sentința No. 90, din 1882, a aceluiași tribunal, secția IV. De as- tă dată ei aiî fost înaintați judelui 0- colului II, cu adresa No. 23,826, îm- preună cu actele de constatare; b) Prefectura poliției avea de mal mult timp în urmărire pe un individ numit lane Grecu, care în noptea de 28—29 Martie 1880, împreună cu 2 aecunoscuți, a torturat pe birjarul Ghi- țâ Vasile din Alexandria, pe când a- cest birjar ’i conducea de acolo spre Bucuresci, luându’i căruța, caii și ba- nii ce avea la dânsul. Acum prefectu- ra informându-se că acel lane Grecu a intrat în capitală și că s’ar fi anga- jat ca arnăut în serviciul D-neî Anas- tasia Petrovici din calea Victoriei, No. 104, a luat în cercetare pe acel indi- vid, a încunosciințat pe păgubași cari venind în capitală afi recunoscut îndată pe autorul principal al furtului.' Dân- sul (autorul faptului), a declarat că se numesce lane Carainopulos, că în adevăr a călătorit cu birjarul Ghiță Vasile la epoca indicată, însă acei 2 greci ce ’l însoțeai! și pe cari nu ’i cu- nosce, îndată ce s’afi văZut în câmp deschis a sărit unul asupra birjarului și cel-alt asupra sa legându’i pe a- mânduoi și, luându-le banii și căruța cn cai, aiî dispărut, însă Carainopol reușind a rupe legăturile a alergat după dânșii și ajungendu’i ’I a rugat să nu’l lase fără cheltuială, însă acei indiviZi ’i ar fi dat atunci 2 palme. Birjarul însă a arătat că nu este esact, căci chiar Carainopol a sărit asupra sa, l’a legat cu mânele la spate, ’i a băgat în gură un ciorap udat cu rachiu sau spirt, ’I a luat apoi banii, căruța și caii, iar pe dânsul l’a dus în nisce po- rumb unde a trebuit să stea 5 cesuri cu mânele legate la spate până să se potă desface de legătură. Tote aceste consemnându-se într’un proces-verbal, s’au înaintat parchetului împreună cu numitul cu adresa No. 23,656. Pe când se făcea ancheta s’a mai dovedit că Carainopol mai comisese și alte infracțiuni la legea penală, precum un furt de 30 napoleoni în prejudiciul D-lui Corlătescu, de care asemenea s’a consemnat în același proces-verbal. La 4 August: Pe la orele 7 ³/« diminețâ un tenăr a intrat în prăvălia D-lui Miiller, ar- murier din calea Victoriei, No. 50, și pretextând că voesce a cumpăra un revolver i s’a dat unul; tânărul voind sâ T examineze a pus în el un cartuș luat din aceeași prăvălie și l’a descăr- cat în sine însuși în partea dreptă a capului. Imediat a căZut mort. Faptul s’a anchetat de D. procuror Orescu, iar cadavrul s’a transportat în familie de dre-ce s’a constatat că tânărul ucis este Emil Rosenthal, fiul D-lui Em. Rosenthal, bancher, domiciliat în stra- da Sf. Vineri, No. 17. Causa pentru care s’a sinucis este că în dimindța a- celei Zii® plecând de acasă cu 20,000 franci spre a se duce la Pitești, a per- dut banii pe drum. Câte-va ZH® după ce a avut loc a- cest fapt sinistru, poliția care luase mă- surl pentru găsirea banilor, observând că un coșar numit Friț . • . ., cheltues- ce prin cârciume mai mult de cât câș- tigă el, l’a cercetat de aprope de un- de are atâția bani și el a scos atunci din busunar un pachet conținând 700 franci în bilete d’ale băncei naționale, nevoind însă a arăta de o cam dată de unde posedă acel bani. In urmă stă- ruințelor poliției, a declarat după câ- te-va minute că un amic al săi! cu care locuesce în strada. ... și care se numesce Gostică Doncea, lucrător la a- telierul Travisani & Broem, dupe ce plecase la lucru în diminețâ Zilei de 5 August a. c., s’a întors imediat îna- poi și dându’i un bilet de 1,000 franci, ’I-a Zi® : „iată, să te procopsesc și pe tine dar să nu spui la nimeni de unde ai banii, căci daiî un foc și în tine și în • mine*, în urmă ’i-a spus că a găsit mai mulți bani pe drum. Gostică Don- cea, fiind găsit la locuința sa, a decla- rat că, în Zi°a arătată ducându-se de diminețâ la atelier, a găsit pe calea Știr- beih-Vodă, în dreptul școlei de poduri și șosele, un plic conținând 20,000 lei în bilete de bancă, și că dupe ce a cheltuit mai mulți bani dintr’ânșii, a dat 1,000 lei coșarului Friț, i s’a mai luat 3,000 lei de amanta acestuia, iar 14,700 lei ’i-a dus la fratele seu în co- muna Buftea, și fără scirea acestuia ’I-a ascuns în pivniță. D-nii comisarl- inspectori I. Fronescu și A. D. Mus- celeanu, mergând acolo, aii găsit în a- dever banii cari s’aii restituit în urmă D-lui Rosenthal, tatăl; b) D. maior Chivu, venind în Bucu- resci, a rădicat 16,000 lei de la casa de depuneri, și aflându-se in gasdă la fratele D-sale D. A. 0. Chivu, procu- ror la curtea de apel, a dus banii a- colo, punându’i sub căpătui unei sal- tele de la pat; a duoa-Zi plecând din Bucuresci la Turnu-Severin, a numă- rat banii și a văZut că ’I lipsesce un bilet de 500 lei și trei de câte o sutâ; bănuiala D-sale era asupra femeilor Marița lonescu și Tereza losef, aflate în serviciul fratelui D-sale, dar se cre- de că a umblat la parale pe când fă- ceai! așternutul în camera D-lui ma- ior; procesul-verbal de constatare, îm- preună cu numitele femei, s’a înain- tat D-lui prim-procuror, cu adresa No. 23,828, și credem că instrucția a sta- bilit cine este adevăratul culpabil. La 5 August: a) Un băiat numit Stancu Ion Ge- orge își făcuse obiceiul de a fura în 16 (28)” Septembre 1882 MONITORUL OFICIAL AUROMANIEÎ 2379 fie-care ^i, câte ceva parale din pră- vălia stăpânului seu loniță Ion, câr- ciumarul de la Cotroceni, acum însă fiind prins, s’a anchetat și îuaintat D-lui prim-procuror cu adresa No. 23,816; din banii furați s’a găsit numai 21 lei, 50 bani, puși într’un portofel și îngropați în pământ, acești bani s’au restituit păgubașului; b) Un individ Vasile George a fost prins cu un portofel cu 14 lei, furați de la D. Petre lonescu, calfă de cis- mar din calea Moșilor, No. 286, și fiind prins și condus la secțiunea 53, s’a constatat acolo, că tot el a mai furat de la un Nicolae Constantin, do- miciliat pe șoseoa Ștefan-cel-Mare, un cesornic de argint și nisce haine cu cari s’a găsit îmbrăcat; pentru aceste fapte, dresându-se proces-verbal, s’a înaintat judelui ocolului V, cu adresa No. 23,817, împreună cu delicuentul; c) Un individ numit Constantin Bă- leanu, precupeț, a reclamat că Mihaih Părțaig ’i-ar fi furat 34 napoleoni; din constatările făcute resultă că banii erai! puși într’o cutie și cutia într’o ladă a păgubașului, iar autorul faptu- lui a dispărut din capitală. Pe când se făcea însă în registrul de urmăriri ad- notațiuni de delicuenți, evadați și de- sertori, s’aiî ve^ut că între dânșii fi- gureză și un Constantin Băleanu, de- sertor din regimentul 17 de dorobanți, care ’și-a declarat domiciliul în strada Sabinelor, No. 15, întrebând atunci pe păgubaș unde șade, a respuns: „strada Sabinelor, No. 15, însă este de mai mult timp lipsă de acasă căci urmă- resce pe autorul 'furtului; prefectura atunci a înaintat pe de o parte actele dresate în privința fdrtului parchetu- lui local cu adresa No. 23,932, iar pe reclamant ’l-a înaintat D-lui coman- dant al garnisonei, ca desertor. La 6 August: a) D. Ștefan Vasilescu, debitant al regiei monopolului tutunurilor, domi- ciliat în calea Victoriei, No. 99, in- trând dimineța în prăvălie a observat că tejgheua ’i este spartă și că ’i lip- sesce dintr’ânsa 80 cdle timbrate a un leâ, 30 pachete tutun a un leii, 60 mo- nete de argint și aramă, dintre cari unele austriace, 2 galbeni austriaci, V? napoleon, 20 fotografii; făcătorii de rele se Introdusese prin spargerea unei ferestre din dosul prăvăliei; din cons- tatările făcute resultând indicii grave contra unul Ștefan Constantin, s’a îna- intat cu actele de constatare D-lui prim-procuror cu adresa No. 23,988; acest individ este fotografiat de pre- fectură încă din anul 1875, sub ade- văratul șeii nume de Stan Stoian Dinu, fiind implicat atunci într’o tâlhărie comisă în județ. La 7 August: a) Făcătorii de rele, în timpul nop- ții, au sărit ulucile în curtea caselor D-lui Nicu Scarlat Ghika, din calea Dorobanților, 133, și spărgând ușa de la antreâ, au intrat în casă și au fu- rat trei oglindi, 2 cutii cu capace de argint și diferite alte obiecte, din cons- tatările făcute de poliție s’a dovedit că furtul a fost comis de către Apos- tol Dumitru, fotografiat de prefectură și fost condamnat, în următdrele rân- duri : 1. Șese luni închisore, prin cartea de judecată cu No. 958, din 1881, a judelui ocolului V din capitală ; 2. Trei luni închisore, prin cartea de judecată cu No. 122, din 1879, a judelului ocolului IV; 3. Șese luni închisore, prin sentința No. 211, din 1879, a tribunalului Il- fov, secția II; 4. Patru luni, prin decisia No. 249, din 1882, a curței de apel, secția II, liberându-se din penitenciarul Văcă- resci, la 7 August 1882; b) S’a furat nisce haine de la D. Toma Georgescu, cofetar, din strada Lipscani, 83, și dupe constatările fă- cute s’a dovedit că furtul a fost co- mis de către un individ Marcu Nico- lae, domiciliat în strada Sf. Ștefan, care a și vîndut hainele lui Alter Ber- covici, proceșul-verbal de constatarea acestui fapt împreună cu delicuenții, s’aiî înaintat D-lui prim-procuror cu adresa No. 24,013 ; c) S’a furat de la D. Ariton Irizaiff, antreprenorul hotelui Nemțdica, din strada Bibescu-Vodă, 16, mai multe obiecte, precum: sufertașuri, cuțite, furculițe, etc., și dupe constatările fă- cute de poliție s’a dovedit că autorul este un individ numit Constantin Ion, care anchetându-se, s’a înaintat D-lui prim-procuror cu adresa No. 24,007; La 8 August: a) D. Ion Gheorghe Dumitru Feraru, a fost victima unui furt de 4 lire și 5 franci, ce ’i avea în busunar, puși în- tr’un portofel de piele. Faptul fiind de- nunțat poliției s’a luat măsuri de do- vedire, și s’a aflat că furtul a fost comis de către un individ numit Tănase Gheor- ghe Preovița, de fel din comuna Câm- pina, care venise în capitală o-dată cu păgubașul și trăsese la același han, lângă gara Târgovisce. Banii s’aiî găsit la au- torul faptului și s’aiî restituit păguba- șului, iar actele de constatare împreună cu delicuentul s’aiî înaintat D-luî prim- procuror cu adresa No. 24,008; b) Locuitorului lancu Badea, din co- muna GărtescI, plasa Neajlov, care se afla în gasdă la D. M. N. Fântănenu, din calea Rahovei, No. 131, i s’a furat o șubă cu care venise de la comună, și după cercetările făcute de poliție s’a dovedit că ea a fost furați de Către un individ Ion Gheorghe Țiganu, care fi- ind prins, a negat faptul, însă mai mulți omeni cari ’l au vă^ut când ah furat’o, ah mărturisit la dresarea procesului-ver- bal că a băgat’o într’un sac și a fugit cu ea pe portă. Delicuentul împreună cu actele de constatare s’a înaintat judelui ocol. III, cu adresa No. 24,004; c) Un individ Radu Groia, văzând la un țigan o basma în care era legați 50 lei noui în argint,’! a furat’o și a dispărut cu dânsa. Păgubașul, Gheorghe Brotac, a reclamat poliției, și luându- se măsuri de dovedirea culpabilului, s’a prins în secția IV, unde auchetân- du-se, s’a înaintat judelui ocol. II, cu adresa No. 24,165. La 9 August: a) S’a prins îu capitală individul George Nicolae Mustâțea, contra căruia primisem o denunțare că în noptea de 5—6 August, a torturat și jefuit pe Dumitru Apostol, în dreptul monasti- rei Giulesci, având de complice pe ban- ditul Voicu Toma. Acest Mustâțea, după cum se constată din actele aflate la a- cestă prefectură, a fost condamnat pen- tru furt de vite, la o lună închisore, de tribunalul Ilfov, sevția IV, prin sen- tința No. 1,765, din 1881. Pedepsa ’și a fâcut’o în penitenciarul Văcăresc!, de unde s’a liberat la 9 Decembre 1881. De astă-dată el a fost înaintat parche- tului, cu adresa No. 24,246, împreună cu actele de constatare: &) S’a furat de la Marița Constanti- nesca, domiciliată în strada Sorelui, o pereche cercei de aur, un inel de argint și 2 franci. După cercetările făcute re- sultă că furtul a fost comis de către o altă femeie numită Maria Ion, care fiind găsită a mărturisit faptul, însă o- biectele le-a dat unui amant al săîî care nu știe acum unde s’ar fi aflând. Numita Marița Ion a mai fost înain- tată de noi D-lui prim-procuror, cu a- dresa No. 23,632, din 1880, pentru furt de bani și obiecte. La 16 Maiu 1881, iarăși a fost Înaintată parchetului, cu adresa No. 12,821, pentru un furt da bani și obiecte. De astă-dată am îna- intat’o D-lui prim-procuror, cu adresa No. 24,247, atrăgând atențiunea că în Monitorul oficial, No. 66, se află pu- blicat un mandat de arestare pe termen de 2 luni, emis pe numele ei; c) S’a prins în capitală 2 indivizi Ni- colae Anghel Dragoman și Ghiță Ion, hoți de meserie și liberați de curând din temniță. Ei erați urmăriți pentru că ah furat nisce bol din comuna Gurbănesci, și ’i a vîndut lui Ghiță Alesu. Faptul fiind constatat prin proces-verbal, s’a înaintat parchetului, cu adresa No. 24,005, împreună cu numiți!. In acea 2380 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 16 (28) Septembre 1882 adresă am comunicat D-lui prim-procu- ror că Nicolae Anghel este fotografiat de noi și a fost condamnat în următ<5- rele rânduri: a) Un an și jumătate în- chisore, prin decisia No. 832, din 1879, a curței de apel, secția III. b) 8 luni ia- răși închisdre, prin decisia No. 84, din 1882, a curței de apel, secția III, pen- tru furt de cai, liberându-se din Văcă- rescI, la 7 Iulie 1882; iar cel-alt Ghiță Ion, a fost condamnat 6 luni, în peniteci- arul Văcăresc!, pentru bătae, liberân- du-se de la închisore la 10 Martie 1882. La 10 August: a) Pe când D. lorgu Christescu, co- merciant de băuturi spirtuose, lipsea de la domiciliul seu, din strada Isvorului, No. 1, unde are și prăvălie, un băiat ce era angajat în serviciul săă, numit Nae lonescu, ’I a furat 40 lei noi. Faptul fi- ind constatat, actele împreună cu numi- tul s’aă înaintat par hetulul cu adresa No. 24,397. Prin acea adresă ani rugat pe D. prim-procuror a face să se stabi- lescâ dacă numitul nu este acel Nae lo- nescu, contra căruia era emis de D-sa un mandat de aducere sub No. 1,021, din 1882, care era publicat în Monitorul oficial, No. 10, din 18a2, și prin care numitul era condamnat la o lună închi- sore pentru rănire; b) Un individ namit Sandor Anton, de profesie tabac, domiciliat în strada Tăbăcaril, No. 48, s’a surprins pe când spărgea lacătul și ușa de la casa lui Moise Avram, din strada Plopilor, No. 9, fapt pentru care anchetându-se, s’a înaintat D-lui prim-procuror, cu adresa No. 24,395, împreună cu actele de con- statare. La 11 August: a) Un băiat din prăvălia D-lui C. Ră- dulescu, cofetar din strada Griviței, No. 79, anume V. Constantinescu, ’și făcuse obiceiul a fura continuă bani de la stă- pânul săâ, și ’i ducea la un Ion Pora, domiciliat în calea Griviței, No. 81. Fap- tul constatându-se, delicuentul s’a îna- intat parchetului, cu adresa No. 24,509, împreună cu actele de constatare, iar banii sustrașl, în sumă de lei 289, s’aă găsit Ia acel Pora și s’a restituit păgu- bașului ; b) Un individ Naelonoscu forțând o ușă de la prăvălia D-lui Costică Popescu, din strada Tomnel, No. 42, s’a introdus înăuntru și a furat 2 inele de argint, 3 franci și 65 bani ce era în tijghea, 16 pachete de tutun, o bucată zahăr și di- ferite alte obiecte. Autorul s’a prins prin aecția IX, s’a găsit de densul tote obiectele furate și s’afi restituit păguba- șului, iar delicuentul împreună cu actele de constatare s’a înaintat parchetului, cu adresa No. 24,601. La 13 August: a) D. Theodor Ghiță, din sub. Delea- Vechiă, ascunsese în căruță un port- moneiî cu 350 franci, având a pleca cu a- cei bani după afaceri, și după cât-va timp a observat că ’i lipsesc banii. Faptul fi- ind denunțat poliției s’a luat măsuri de dovedire și s’a aflat că furtul a fost co- mis de către un Alexandru Voicu, care în 1880 a fost dat judecăței pentru că a încercat să stranguleze pe un Ion Șer- ban, cu scop de a ’l jefui. Din banii fu- rați s’a găsit la densul numai 50 lei și 75 bani, și s’ati dat păgubașului, iar restul’! cheltuise pe haine și alte obiecte; b) S’a prins prin secția 52, 2 indivizi anume Gheorghe Săli și Mihalache Săli, cari încercau să vîn^ă nisce piuliți mari de alamă și alte obiecte furate, cel ân- teiti individ a mai fost condamnat în 2 rânduri la închisore pentru furturi, fă- cendu’șl osânda la penitenciarul Văcă- resc!, cel-alt este liberat din Văcăresc! la 30 Martie 1882, unde fusese condam- nat de judele ocol. V, prin cartea de judecată No. 239, din 1882, la 10 ^ile închisore. Afară de acesta condamnatul mai fusese dat judecăței și în alte rân- duri. De astă-dată ’i am înaintat jude- lui ocol. V, cu adresa No. 24,748, îm- preună cu actele de constatare. La 14 August: -a) D-na Safta MitrovicI, aflându-se la ginerile D-sale N. Ștătescu, domi- citiat în secția 21, unde numita D-nă locuesce de mai mult timp, fiind pă- răsită de soțul D-sale Dumitru Mitro- vicI, de vre-o 4 luni, s’a pomenit în casă cu soțul seă, cu care începând să se certe, dânsul a scos un briceg din busunar și sărind la soția D-sale a ră- nit-o la barbă. Sărind în ajutor fiica sa Maria și soțul aceștia D. Nae Scăr- lătescu, aii fost asemenea răniți. Poli- ția încunosciințatâ de acest fapt, a dresat actele și a înaintat parchetului pe culpabil cu adresa No. 24,961, îm- preună cu actele de constatare. Am co- municat tot-o-dată D-juI prim-procu- ror că acest D. MitrovicI, a mai fost dat judecăței pentru asemenea fapte și că este emis contră’! de către judele ocolului III, din capitală, un mandat de arestare, No. 7,548, din 1882, pen- tru 5 ^ile închisore (bătaie); b) Am înaintat parchetului cu adresa No. 24,508, pe individul Tudor Tă- nase, servitor la D. Calciu, cârciumar, din strada Fraților, care alergând că- lare în fuga mare pe strada Fraților, a călcat o fată de 3 ani și jumătate, a D-lui Toma Angelescu, care fată, după stăruința părinților, s’a lăsat sub în- grijirea lor. La 15 August: a) S’a furat de la via D-lu! Ștefan Tacoveanu, de lângă eleșteul Fundenil, 2 cal, unul murg-închis, cu steib în frunte și unul bălan în dou! perl, coma în două părți. După cercetările făcute de poliție s’a dovedit că furtul a fost comis de către Ion Vlășceanu, vestit hoț de cai, având complice pe I. Ște- fan, vierul D-lui Tacovenu. Acesta s’a înaintat cu actele de constatare D-lui prim-procuror, cu adresa No. 25,107, iar Vlășceanu, fiind fugit din capitală, am luat măsuri pentru dovedirea lui. La 16 August: a) D-na Alexandrina Lucaci, domi- ciliată în strada Tunsul, No. 11, pe când era lipsă de acasă, i s’a rupt bel- ciugul de la o ferestră, și făcătorii de rele intrând în casă, a furat mai multe obiecte. Din constatările făcute resultă că spargerea a fost comisă de către un individ Andreiu Alecu, care cu 6 ^ile mai înainte fusese înaintat judelui o- colului III, cu adresa No. 24,157, pen- tru furt de obiecte, și pe la începutul aceliași luni, fusese înaintat parchetu- lui cu adresa No. 23,535, tot pentru furt. De astă-dată el s’a înaintat D-lui prim-procuror cu No. 24,962. b) S’ati prins prin capitală indivizi! Tănase Marcu Smeu și Ghiță Constan- tinescu Lorin, vestiți hoți și spărgători, având asupra lor mai multe unelte de spargeri. Numiți! împreună cu actele dresate și uneltele găsite la dânșii s’aii înaintat parchetului, cu .adresa No. 25,084. Am comunicat D-luI prim-pro- curor prin acea adresa că cel d’ântâiâ a stat 11 luni în penitenciarul Văcă- resc!, și că este autorul spargerii din strada Carol I, No. 70, unde derâmând un zid a prădat pe D. Costache lones- cu₉ iar cel-alt (Lovin) că a fost dat judecăței în multe rânduri: 1. Pentru vagabondaj, trimes fiind parchetului cu adresa No. 12,021, din 29 Aprilie a. c.; 2. pentrn că a fost prins în flagrant delict spărgând un chepeng de la ușa pimneței cofetarulu,! C. Rădulescu, din calea Griviței, unde voia a se introduce spre a comite furt; 3. pentru un furt cu spargere, fapt pentru care curtea de apel din Bucuresci, secția II, l’a condamnat la un an închisore, liberân- du-se din VăcărescI, la 1 Aprilie a. c., etc. La 17 August: a) D. Alexandru Filip, fochist la mașina de aburi, aflându-se în capitală, i s’a furat banii din posunar (vre-o 16 lei), și o pălărie. După constatările fă- cute s’a prins autorul. El se numesce Nae Ghiță. S’a găsit la dânsul pălăria, iar banii ’l-a cheltuit. Actele de con- statare împreună cu numitul s’au îna- intat judelui ocolului I, cu adresa No. 25,103. La 18 August: a) Un individ numit Gheorghe Ște- fan, care în anul 1880, a fost depus 6 luni în penitenciarul VăcărescI, pen- 16 (28) Septembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2381 tru furt de cai, a luat 40 lei de la un săten Alexandru llie, din comuna Le- ordeni, drept arvună pentru vîn^area unor cai pe cari nici nu’i avea în stă- pânire. El s’a înaintat parchetului cu adresa No. 25,243, împreună cu actele de constatare. La 19 August: a) Doui indivizi, Gheorghe Arghiroff și Constantin P Grânceanu, s’ah dus la D. Ilerman Moscovici, graveur, și ah comandat un sigilii! dupe un model din anul 1842, ce i s’a dat de numiții. D. Moscovici s’a învoit cu dânșii a le face acel sigilii! pe prețul de 20 lei și bănuind că ei voesca se servi cu sigiliul pentru a falșifica dre-cari acte, ’i-au dat pe mâna poliției, după ce le-ah predat sigiliul și a incasat cei 20 tr. Denșii fiind aduși la prefectură a de- clarat cel d’ântâiu, adică Gheorghe Ar- ghiroff, că este de naționalitate bul- gar, originar din Ciucurciuflic și că este profesor la Rusciuk ; că avend trebu- ință de un sigilih pentru a’și face nise • acte de studih, a luat un certificat al unei fete Anica Georgescu, a rupt si- giliul ce era aplicat pe el și la dat ace- lui Moscovici, ce să’i facă un altul. Cel- alt este cismar, din acelaș oraș și a fost luat de către Arghiroff pentru a’i servi de interpret, căci el (Arghiroff), nu cu- n<5sce limba română. Actele de consta- tare împreună cu numiții s’ah înaintat D-lui prim-procuror, cu adresa No. 25,396, și parchetul dispunând a se a- plica regulamentul, privitor pe streini, am cerut autorisația D-v. de a’i da peste graniță și ast-fel ei ah fost îna- intați la Rusciuk, cu copie dupe ac- tele dresate. La 20 August: a) Am înaintat D-lui prim-procuror cu adresa No. 25,242, pe individul Marcu Laizer, dovedit că a furat un ces mic de aur cu lanț și medalion, precum și diferite alte obiecte de la D. Ion Șerban; b) S’a furat din pozunarul D-lui Os- car Mihalovici, un cesornic, și luându- se măsuri de poliție pentru dovedirea autorului, s’a prins, și găsindu-se ce- sul la densul, s’a restituit păgușuluî, iar actele de constatare împreună cu autorul faptului, Gostache Teodor, s’a înaintat judelui ocolului I, cu adresa No. 25,362; c) O femee numită Evghenia lones- cu, fotografiată de prefectură și fost dată în judecată în măi multe rânduri, și condamnată de tribunalul Ilfov, sec- ția I corecționalâ, prin sentința No. 183, din 1882, angagiându-se în servi- ciul D lui Em. Hasan, a furat un rând de haine negre de terno de 50 lei și alte obiecte. Faptul fiind constatat prin proces-verbal, delicuenta a fost înain-. tată D-luI prim-procuror, cu adresa No. 25,398; d) Se nrmărea de mal mult tîmp a- utorul furtului unui cesornic, a unul rând haine și 14 fr., comis în preju- dițiul lui Ștefan Șerban, și acum, după cercetările făcute de poliție, s’a dovedit câ autorul acestui furt era llie Stan, fotografiat de prefectură și fost dat ju- decățeî în nenumărate rânduri. In cele din urmă era condamnat la o lună în- chisore, prin sentința No. 2,198, din 1879, a trib. Ilfov, secția III. De astă- dată el a fost înaintat judelui ocolu- lui V, cu adresa 25,151, împreună cu actele de constatare. La 22 August: a) Doui indivizi Dumitrache Moldo- veanu și Ferenț Ungurul, angagiațî în serviciul D-lui Petre Grădișteanu, în lipsa stăpânului lor de acasă, găsind în curte un obus din timpul resbelului, care era plin cu materii explosibile, ’I-a dat foc cu un fitil de iască și i- mediat acel obus a eclatat, rănind grav pe cei doui servitori. Faptul s’a an- chetat de poliție și actele s’ah înaintat D-lui prim-procuror, cu adresa No. 25,696, iar pacienții s’a trimes la spita- lul filantropia; &). S’a furat de la D. Anghel Du- mitrescu, domiciliat în strada Mercur No. 8, o pungă de ibrișim cu 150 franci, o tabachere de argint, o cutie cu tutun ect. Din constatările făcute de poliție, resultând probe că furtul a fost co- mis de către Marița Ștefănescu, ser- vitdre la D. Dumitrescu, s’a ■ înaintat num’ta parchetului cu adresa No. 25,573, împreună cu actele de con- statare. La 23 August: a) . Poliția urmărea de mal multe Zile pe nisce făcători de rele, cari a- flându-se în bâlciul de la Giurgih, ce a avut loc la 15 August a. c, ah fu- rat din busunarul D-lui Burcea Barbu Geambașul, suma de 4,920franci, în dife- rite hărții și monete, venind cu acei bani în capitală. Pe când se făceah urmârirele, comisarul secțiune! VII, a observau pe nisce țigani, din strada Teilor, cari fusese la bălcih, că s’ah întors de acolo cu cai și trăsură. Cer- cetând cu ce bani ah cumpărat caii și trăsura, ah răspuns mal înteih, că ah făcut acolo negoț cu funii ce le du- sese să le vîmja și că ah câștigat ast- fel mai mulți bani. Tot-o-datâ unul din ei numit Dragomir Ohiriță, a dat 100 franci, și un napoleon sub-comi- sarului Nicolescu ca sâ nu mai facă constatări de unde ah luat banii. Sub- comisarul luând banii a început a dre- sa actele și împreună cu comisarul secțiune! ah constatat că fiul acelui Ohiriță, anume Mitică, în etate de 16 ani, aflăndu-se la bălcih cu tatăl săh, spre a vinde nisce funii, a observat pe D. Burcea câ are în busunar o basma cu bani și luându-se după dân- sul, a furat basmaua, în care găsind mal multe bilete de ale bănci națio- nale și argint a dus’o la tatăl seh, care a cumpărat caii și trăsura, luân- du’I și lui haine. In urmă venind In Bucuresci a dat în împrumut la multe rude de ale lor câte ceva parale până când a venit poliția de a pus mâna pe dânșii. S’au găsit la ei 13 bilete a 100 franci, diferite polițe și înscrise cu cari îm- prumutase banii, căți-va galbeni mari, alți mici, diferite monete și obiecte cumpărate de dânșii, în fine aprope tot ce se furase. Actele de constatare împreună cu numiții și complicii lor Gheorghe Nae, Dună Maghiran, Gheorghe Maghiran și Dumitrache Ohiriță, s’au înaintat parchetului cu adresa No. 25,575, îm- preună cu actele de¹ constatare și lu- crurile găsite la dânși; b) . Făcători de rele, deschizând o ferestră de la locuința D-lui Nae Ma- rinescu, din strada 11 Iunie, No. 49, s’ah introdus în casă și căutând în busunaurul unei haine a găsit un por- tofel cu bilete ipotecare valdre 500 lei, un ac de aur cu diamante și mai mul- te chitanțe pe cari furându-le ah dis- părut. După cercetările făcute de poliție s’a dovedit câ autorii sunt; Gostache Lâzărescu, (7 luni) și Manole M. Fo- tescu, fost condamnat în 1854, la 5 ani închisore, pentru tâlhărie. Ei fiind prinși în secția 33, s’ah anchetat și înaintat de noi parchetului cu adresaa No. 25,895. La 25 August: a), S’a primit denunțare din partea D-nel Leanca Dumitru, din strada Re- generărei, No. 12, că făcătorii de rele, rupând un belciug de la locuința D- sale, s’ah introdus în casă și'ah furat 80 franci, și diferite obiecte. Făcându- se cuvenitele cercetări s’a dovedit că furtul a fost comis de către un Du- mitru Constantin, domiciliat în strada Gradinelor, No. 19, care este rudă cu reclamanta. Actele s’ah înaintat par- chetului cu adresa No. 26,037; c) . S’a furat 14 pachete tutun, dife- rite cualitațî, din prăvălia D-nei Ma- rița Gheorghe Dumitru, domiciliată în strada Roseti, No, 20, și după cerce- tările făcute s’a dovedit că furtul a fost comis de către o femeia anume lona Tudorache Andrei, care anche- tându-se s’a înaintat D-lui prim-pro- curor cu adresa No. 26,286; c) . S’a furat nisce căsornice de aițr 2382 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 16 (28) Septembre 1882 și de argint de la D. Franț Ungher, domiciliat în strada Polonă, No. 101, de la D. M. Anastasin, strada Romu- lus, No. 32, și de la D. Gr. Murat, strada Polonă. După constatările fă- cute de poliție s’a dovedit că un in- divid supus Austro-Ungar, numit San- dor Fichner, 'șl făcuse obiceiul de a intra prin casele diferitelor persone și fura cesornicile când vedea că nu e nimeni în casă, dacă însă era întâlnit de cine-va întreba de domnul dacă este acasă și când domnul eșia afară el Zicea: mă iertați caut pe alt cine-va. Tdte acestea fiind trecute în trei pro- cese-verbale a fost înaintate parche- tului cu adresa No. 26,719, împreună cu autorul furturilor. La 26 August: a). D. Nicolae Sterie, arendașul gra- dinei D-lui Petre Grădișteanu, care este situată la apele minerale, a prins furând fructe pe un Radu Badea, pe care legându’l de un pom ca să nu fugă, a încunosciințat poliția. S’a dre- sat proces-verbal constatând furtul pre- cum și că autorul faptului s’a găsit legat de pom, și actele de constatare s’aii înaintat judelui ocolului 4, cu a- dresa No. 26,609. La 27 August: a). S’a furat lui Bartoș Balaș, un cesornic de argint cu duoă capace, și după cercetările făcute s’a găsit la un Carol Cremer, care voia să ’l vînZă pe 15 franci, actele împreună cu de- licuentul s’aii înaintat judelui ocolului 4, cu adresa No. 26,485, iar cesorni- cul s’a dat păgubașului; V). S’a furat D-lui' Stoian Velicu, din calea Rahovei, No. 68, o pungă cu o 155 franci, și o pecete. După constatările făcute s’a dovedit că fur- tul a fost comis de către un băiat a- nume Niță Ion, angajat în serviciul D-lui Sm. Murgășianu, care venise pe la păgubaș, și profitând de eșirea lui din casă a căutat în pusunarul pan- talonilor, și găsind puuga cu bani a furat’o. Actele de constatarea faptului s’aă înaintat D-lui prim-procuror eu adresa No. 26,608. La 29 August: a). D. Vasile Stan Țăranu, din stra- da Fraților No. 66, a dat în mai multe rânduri ■ struguri și altă marfă unui băiat numit Marin Dumitru Trică, spre a ’i desface și a ’i aduce bani, însă a- cesta după ce a încasat 102 franci, a ‘ dispărut cu bani. El a fose prins în urma cercetărilor făcute de poliție și anchetându-se, s’a înaintat D-lui prim- procuror cu adresa No. 26,635. La 30 Augnst: a). D-nii Niță Ion Buna și Marin Voinea, fiind culcați într’o magasie din curtea bisericel Radu-Vodă, li s’aîî furat 120 franci, și după cercetările făcute resultând indicii grave contra indivizilor Ilie Dină Trușică și Petre Colțea, cari se introdu-se în acea ma- gasie, aiî fost înaintați parchetului cu adresa No. 36,638; S). S’a furat un bilet ipotecar de 100 lei, de la D. I. G. Theoharie, domici- liat în strada Aurelie, No. 6, și după cercetările făcute, dovedindu-se că fur- tul a fost comis de către Leanca Geor- gescu, care luase biletul dintr’un port- moneiî ce se afla pe masă, s’a înaintat numita parchetului cu adresa No. 36,639, împreună cu actele de constatare; c). S’a furat prin efracție de la D. Dimitrie Protici, dornic’liat în strada Rahovei, No. 186, nisce haine și mai multe obiecte. După cercetările făcute, s’a dovedit că furtul a fost comis de către un Petrache lonescu, la care gă- sidu-se acele obiecte, s’a restituit pă- gubașului, iar actele de constatare cu adresa No. 36,718 s’a înaintat D-lui prim-procuror. Afară de aceste crime și delicte, a- genții polițienesc! ah mai avut de con- statat, D-le ministru, nenumărate alte fapte, precum : bătăi, insulte, contra- bande de tutun, vagabonți etc. cari însă, fiind de mai mică importanță, le am omis din raport. Bine-voiți, vă rog, D-le ministru, a primi încredințarea prea osebitei mele considerațiuni. Prefect, Radu Mihaiii. Eaportul D-lui casier general de Ialomița, din Septembre 1882, către D. ministru finan- eelor. Domnule ministru, In urma invitațiunilor ce s’a adus prin mijlociri directe și prin publica- țiunl făcute prin fiarele din localita- te învățătorilor, pentru ca să ’și dea tote silințele posibile, contribuind îm- preună cu noi la progresarea casei de economie, a căreia înființare are scopul cel mai salutar, propagând elevilor în scole, conform art. 37 din regulamen- tul acestei case, să ’și depună micele sumi de care vor dispune în mâinele D-sale, sădindu-le ast-fel din frageta lor junețe spiritul d’a face economii, mai cu osebire acei a comunelor rura- le, cari până la venirea sub-semnatu- lul ca casier general la acest district, nici unul nu făcuse o singură opera- țiune pe sema casei de economie, de la înființarea ei și până atunci. Pe d’o parte, prin adresa No. 12,294, din 1882, am, semnalat D-luî revisor școlar pe acei din D-nii învățători rurali, cari n’ah răspuns încă apelului nostru; iar pe d’alta găsesc util, D-le ministru, ca pentru încuragiarea tutu- ror , să bine-voiți a disposa să se a- ducă mulțumirile cuvenite prin Moni- torul oficial, acelor cari diu învățători s’aii întrecut a face mai mari opera- țiuni pe sema casei de economie și pe care ’i notez mai jos. Primiți, domnule ministru, asigurarea profundului meii respect. Casier general, Arhiri. De la comunele rurale. 1. învățătorul comunei Dudesci, D. C. Teodorescu. 2. Acela ăl comunei Socariciu, D. P. Teodorescu. 3. Acela al comunei Țăndărei, D; Gr. S. Musică. 4. Acela al comunei Roseți-Volnași, D. P. Nicolescu. Din comuna urbană Călărași. 5. D-ra Z. Livescu, directorea scolel de fete. 6. D-na M. Ghimpețeanu, instituto- rea clasa II de fete. 7. D-na El. Bădulescu, institutorea clasa I, care opereză fie-care în parte. 8. D. I. Brădescu, directorul sediei ■de băețl No. 1. 9. Preotul M. Nicolescu, directorul scolei No. 2. r ~i-1 n >ii n mînmi DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului). Berlin, 25 Septembre.— Cornițele de Miinster, ambasadorul Germaniei la Londra, a plecat ieri Ia Varzin. Viena, 25 Septembre.— Se telegra- fiază din Belgrad lui Dolitiche Corres- pondenz că Landerbank din Viena și comptoarul de scompt din Paris aiî pri- mit de la guvernul sârbesc concesiunea de a crea la Belgrad o instituție de credit sub firma de „banca serbă de credit.¹¹ Cair, 25 Septembre. — Kedivul și toți miniștrii au sosit. Cair, 26 Septembre. — La recepțiu- nea oficială de la Kediv, Alteța Sa a refusat d’a primi un mare număr de pași și de bei cari s’aii compromis în rebeliune. Tewfik a declarat ulemale- lor, pașilor și beilor presenți, că acei dintre ei cari se vor ocupa de politică vor fi pedepsiți cu asprime. Se primesce noutatea că Beduinii ah tăiat canalul cu apă dulce aprope de Ismailia. Viena, 26 Septembre. — împăratul Francisc-losef a dat 160,000 florini din caseta sa particulară, spre a ajuta pe victimile inundațiunilor din Tyrol și Carinthia. 16 (28) Septembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2383 Nici la Graz și nici în vre-o locali- tate din Styria n’a fost vre-un cas de choleră. Borna, 26 Septembre. — Gazeta ofi- cială publică decretul Regal, conținând că sesiunea parlamentară e închisă. Se asceptă un alt decret, în curând, fixând data reconvocărei parlamentului. Roma, 26 Septembre.— In consisto- riul ținut ieri, Papa a înălțat la dem- nitatea de cardinal pe M-gr Czaki, nun- ciu apostolic la Paris și pe M-gr Bi- anchi, nunciu la Madrid; a preconisat asemenea mai mulți noul episcop!. Cair , 26 Septembre. — Se Zice că generalul Wolseley se va întorce în curând în Englitera și că efectivul cor- pului de ocupație ce va lăsa în Egipt nu va întrece 8,000 omeni. Acel corp va fi pus sub comandamentul genera- lului Alison. Londra, 26 Septembre. — The Stan- dard află că Kedivul va proclama în curând o amnistie generală; vor fi ex- ceptați numai aceia cari s’aii compro- mis în masacrele și incendiurile din Alexandria. Viena, 27 Septembre. — ț)iarul ofi- cial publică un decret imperial, cu data de 26, prin care se autoriză guvernul a preleva din fondurile extra-ordinare ale budgetului Statului, până la concuren- ța de 700,000 florini, pentru a fi repăr» țiți, după trebuințele reale, victime- lor inundațiunilor, în modul următor: 500,000 florini inundaților din Tyrol, 200,000 florini acelora din Carinthia. (Havas). D. Ahil Crăsnaru, proprietar în co- muna Groșerea, oferind gratis tdtă lem- năria necesară construcțiunei poduri- lor dupe calea comunală Groșerea, în valdre de lei 300, ministerul exprimă mulțumirile sale D-lui Ahil Crăsnaru pentru acestă ofrandă. CONSILIUL GENERAL DE INSTRUCȚIUNE Sumarul ședinței VI, din 9 Septembre 1882. Ședința se deschide la orele 9 sera, sub-președința D-lui P. S. Aureliau, ministru cultelor și instrucțiunei pu- blice, asistat de D-nii secretari: D. A. Laurian și C. Troteanu. Delegații consiliului permanent de instrucțiune, presenți D. B. P. Hasdău. Membri presenți: D-nii dr. Em. Se- verin, Ep. Francudi, G. Chirilov, D. A. Laurian, V. M. Burlă, G. Constanti- nescu, P. Chenciu, N. Crapeleahu, Th. Ștefănescu, Th. Macinca, Ed. Wach- man, C. Stăncescu, P. Verusi, B. Ste- fănescu, C. Troteanu, I. Bombăcilă, G. Zaharia, M. Florenti, I. Creangă și St. Nicolopolu. In congediiî, D-nii C. Gros și P. Cujbă. Membri absenți: P. S. S. episcopul Melhisedec, P. S. S. episcopul Inocen- tie: D-nii A. Petrescu, G. Crețeanu, C. Climescu, Pană Buescu, colonel Mai- can, G. Mihăilescu și A. Xenopolu. Sumarul ședinței precedente se ci- tesce și se aprobă. D. președinte arată că la ordinea Zi- lei este votarea programelor scotelor reale. D. P. Chenciu cere lămuriri comi- siunei asupra punctului lit. c din ra- port relativ la gimnasii reale superi- dre, menite a prepara elevi pentru fa- cultățile de sciințe. D-sa întrebă dacă liceele după legea actuală a instruc- țiunei aii acestă menire, vor înceta de a mai prepara pentru facultățile de sciințe, asemenea să i se spună din ce țeră s’a luat organisarea acestui sis- tem și unde el se practică într’un mod normal ast-fel după cum ne arată ra- portul. D. Th. Ștefănescu în lipsa D-lui ra- portor G, Mihăilescu, răspunde ca mem- bru al comisiunei,. că comisia a fost chiămată să colaționeze programele din 1874 și 1879, că raportul nu Zice ni- căiri că facultățile aii să se alimente- ze cu studenți din scolele reale că s’a făcut o programă românescă potrivit cu trebuințele țerei, și că consiliul nu e chiămat a discuta raportul comisiu- nei, ci programa gimnasielor reale. P. dr. Em. Severin i se pare că con- siliul nu e lămurit asupra cestiunei, că a vrut să vadă de este vre-o dife- rință fundamentală între învățământul clasic și cel real, dar n’a vă^ut o ma- re diferință. Expune modul așeijărei materiilor de studiu în programă: re- ligia, limba română, etc., așa în cât s’ar putea Zice că gimnasiile actuale sunt scoli reale. Din acest punt de vedere admite în principii o modifi- care a programei comisiunei care să convie pentru ori-ce specialitate. L. G. Zaharia răspunzând D-lui Chenciu, e de ideie că gimnasiele re- ale ah de scop a pregăti școlari pen- tru o scdlă politechnică ce s’ar înfiin- ța mai în urmă. D. P. Chenciu arată că nu a primit nici o lămurire în privința sistemului de învățământ real patronat în raport, pe baza căruia crede că s’a elaborat programa actuală; că scolele reale nu vor da resultatele dorite până ce nu vor avea necesitate, acestea sunt re- clamate de toți; acestea ar trebui să fie mai ânteiii bine organisate. Pentru câte-va care le avem , "gimnasiele ac- tuale pot să prepare școlari. D. președinte observă D-lui Chen- ciu că nu se mai pdte reveni asupra discuțiunei înființărei scotelor reale fă- cută deja înainte de numirea comisiu- nei. Că nu e vorba de discuțiunea ra- portului ci a programei. D. P. Chenciu «Zice că nu e în con- tra înființărei scdlelor reale, însă la fa- cerea unei programe trebue să avem în vedere scolele profesionale pe care le avem sah pe care le voim să le în- ființăm. Consiliul a mai făcut duoe programe, pentru ce acele de la 1874 și 1879 nu sunt bune și se cere mo- dificarea lor, nu seim nimica. Comba- te programa elaborată de comisiune, insistă asupra organisărei și înființărei scdlelor profesionale. Susține apoi că nu trebuia elaborată altă programă de -dre-ce erați deja votate duoâ progra- me una în 1874 și alta în 1879. Con- chide deci că îutr’o cestiune atât |de importantă era necesar a se mărgini autoritatea școlară la aplicarea pro- pramei din 1874 pentru clasa I, și în cursul acestui an să prepare un sistem de organisare întregă atât a scdlelor reale, cât și a celor profesionale spre a se putea vota o programă bună. D. E. P. Sașdău referindu-se la ce- le Zise de D. Chenciu, Zice că ⁿu e vorba da votarea raportului, care co- prinde ideile raportorului, ci de vâta- rea programei, că D. Severin a uitat deosebirea ce este în discuția generală înaintea alegerei comisiunei și între cea după alegerea ei. Comisiunea s’a ales ca să facă programa, ea a făcut o re- visie programelor din 1874 și 1879, care era necesară și așa fiind progra- ma ce ni se presintă nu e nouă; dis- cuțiunea dar nu pdte fi de cât asupra economiei programei. Un gimnasiu real trebue să prepare pe un cetățen prac- tic. Programa e bună, având de scop a prepara pe un elev să iasă cetățen practic. Asupra programei D-sa obser- vă că în orariu se vede Desemnu și no- țiuni de Estetică, pe când în programă nu există de cât Desemn, așa dar no- țiunile de estetică sunt de prisos. In privința lipsurilor D-sa arată că lip— sesce o catedră întregă, forte necesară într’un gimnasii! real, cum e istoria invențiunilor, care nu pdte fi unită cu istoria universală. Conchide apoi că pe acest terâm trebue să se pue discuția, să se vadă ce lipsesce și ce prisosesce și în urmă să se procedă la votarea programei pe articole. D. dr. Stverin vrea să arate că de- saprobarea ce i s’a dat n’a fost meri- tată , că a voit să profite de discuție, spre a atinge cestiunea d* sistemă, fa- 2384 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 16 (28) Septembre 1882 când un paralel între învețămentul real și cel clasic. D. președinte rogă pe D. Chenciu să crădă că nu e vorba de vătămarea cla- sicităței prin înființarea • gimnasielor reale, nici o data autoritatea școlară n’a voit să se atingă de clasicism. D. Severin voia să arate, 4ice D-sa, că între învățământul real și cel clasic nu e nici o diferință, ’l asigură însă că, numai din adânca convingere ce are că scdlele reale trebuesc țerei, a pus înaintea consiliului Gestiunea înființă- rei. E timp să se oprescă ori-ce dis- cuțiune, căci consiliul nu pdte reveni asupra decisiunei deja luată. Că Came- ra legiuitore a prevăzut în budgetul ministerului fondul necesar pentru în- ființarea a trei scdle reale, pe care le pdte înființa anul acesta, de aceea to- gă consiliul să ’i dea concursul pen- tru acest scop. Se cere luarea în considerațiune a programei și se primesce, după care se suspendă ședința pe 5 minute. La redeschidere se citesce pe artico- le succesiv și se voteză: 1. Religiunea , ca în programa co- misiunei. 2. Limba română, idem cu suprima- rea alin. 2, de la clasa IV (noțiuni despre limbile răspândite, etc.), propu- să de D. Francudi și împărtășită de P. Hașdău. 3. Limbile străine, ca în progama comisiunei cu deosebire ea limba fran- cesă și germană să fie obligatorii , iar cea italiană facultativă după propune- rea D-lui Hașdău susținută și de D. Creangă. 4. Geografia, ca în. programa co- misiunei. 5. Istoria, idem cu suprimarea stu- diilor literare și a sciințelor și artelor de Ia clasa IV. 6. Matematica, idem cu adăogire la clasa I, ca regula de trei și de asocia- ție să se facă prin metoda reducțiunei la unitate, propusă de D. Stefănescu; în clasa IV a se adăoga noțiuni de geometrie descriptivă, după propunerea D-lui Kirilov, însărcinat a schița o programă detailată de geometrie. 8. Chimia, idem. 9. Sciințele naturate, idem cu supri- marea studiilor sciințifice și a materii- lor din clasa IV, adăogându-se în lo- cul lor higiena cu duoă ore pe săptă- mână după propunerea D-lui Hașdău, susținută și de D. Troteanu. 10. Noțiuni de economia socială și le- gislațiunea țerei, cu adaos de noțiuni de finance propuse de D. C. Troteanu, după detaliurile programei din 1879. 11. Caligrafia ca în programa co- misiunei. ' 12. Desemnu idem. 13. Gimnastica idem. 14. Cantu idem. Asupra orariului, D. Crapeleanu, pro- pune a se amâna pentru ședința viitore. Ședința se rădică la orele 11, anun- ciându-se cea viitore, pe Vineri, 10 cu- rent, ora reglementară. ANUNC1URI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea generală a peniten- ciarelor. Din causa lipsei de doritori nepu- tendurse efectua licitația ținută în ^ioa de 31 August 1882, de prefecturile Ba- căft, Vâlcea, Putna și Tecuciă, pentru 80 stânjeni cubici lemne, trebuincioși penitenciarelor Târgul-Ocna, 60 stân- jeni cubici pentru penitenciarul Cozia, 40 stânjeni cubici penitenciarului Foc- șani, și 80 stânjeni cubici penitencia- rului Rachitosa, s’a disposat a se ține altă licitație, în ^ioa de 20 Septem- bre 1882, atât la numitele prefecturi, cât și la direcția generală a peniten- ciarelor, (localul ministerului de in- terne) în următorele condițiuni: 1. Predarea lemnelor se va face a treia parte până la finele lunei Octom- bre, altă treime la finele lunei Decem- bre și restul la finele lunei Martie 1882. 2. Calitatea lemnelor va fi după cum se obicinuește în localitate (specificân- du-se însă în ofertă) grosimea să fie mijlocie, drepte și fără scurtături. 3. Dacă la arătatul termen nu se va face totala predare, lipsa se va cumpă- ra de ori unde și cu ori ce preț în comptul antreprenorului, fără curs de judecată. 4. Plata se va face prin emitere de mandat după fie-care predare și după ce directorul respectiv va raporta că lemnele s’a predat conform contractului. 5. Garanția provisorie va fi de 5 la sută, iar cea definitivă de 10 Ia sută. Plata timbrului și înregistrărei pri- vesce pe antreprenor. Nc. 5,017. 1882, Septembre 6. Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor. La licitația ținută în ^ioa de 27 August 1882, pentru darea în antre- prisă a transportului, expediției de la oficiul postai Brăila la gara locală la debarcadera vaporelor și vice-versa, nepresentându-se oferte destul de a- vantagidse, direcțiunea publică o altă licitație pentru darea în antreprisă a acestui transport, pe termen de 3 ani, cu începere de la 1 Octombre 1882. Licitațiunea se va ține la prefectu- ra de Brăila, în ^ioa de 17 Septem- bre 1882, și va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi până la 4 ore p. m. precis când se vor deschide; supra-o- ferte nu se primesc. Condițiunile de licitare sunt cele publicate sub No. 11,355, din Monito- rul oficial No. 69, din anul 1882. No. 16,075. 1882, Septembre 1. — La licitația ținută la prefectura de Iași în 4i°a de 2 (14) Septembre curent, pentru vîn^area a 98 stâlpi te- legrafici vechi, scoși din servicii! și a- flațl pe tractul liniei telegrafice lași- Movilă, nepresentându-se concurenți, direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor publică spre cunoscința pu- blică că, o nouă licitațiune se va ține la numita prefectură, în «jioa de 24 Septembre (6 Octombre) 1882, la ore- le 2—4 p. m., pentru vîn^area acelor stâlpi. No. 16,371. (3) 1882, Septembre 4. — Spre sciința generală se publică că direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor vinde prin licitațiune 700 stâlpi telegrafici vechi scoși din servi- ciu și aflați pe tractul liniei telegra- fice Alexandria-Peatra până la Turnu- Măgurele. Licitația se va. ține la prefectura de Teleorman și sub-prefectura de Ale- xandria, în ^ioa de 8 (20) Octombre 1882, la orele 2—4 p. m. No. 16,383. (3) 1882, Septembre 4. —Se publică spre cunoscința generală că, în ^ioa de 1 Octombre 1882, în- tre orele 2—4 p. m., în pretoriul pre- fecturei de Vâlcea, se va ține licitație pentru vîn^area a 134 stâlpi de tele- graf vechi, scoși din servicii! și aflați pe tractul liniei telegrafice R.-Vâlcea, până în Curtea-de-Argeș. No. 15,916. 2 1882, August 31. —Pentru vîn^area a 640 stâlpi scoși din servicii! și aflați pe tractul liniei telegrafice Pitesc! până la Curtea-de- Argeș, nepresentându-se prețuri destul de avantagiose, la licitația ținută în plUB. Horezu. --- Nor, 8 gr. pius. R.-Vadulul. --- Nor, 6 gr. plus. Novaci. --- Nor, 7 gr. plus. Drăgășaul.' --- Nor, 8 jr. plus. Pleșol. --- Nor, 7 gr. plus. T.-jiâ. --- Nor, 9 gr, plus. Măgurele. --- Plde, 11 gr. pțn8. iimnicea. --- Nor, 11 gr. plus. Roșiori. --- Nor, 8 gr. pțU8. Bălăci. -- Nor, 7 gr. piug. Alexandria. --- Senin, 13 gr. plU8, Giurgiu. --- Plde, 10 gr. plus. Slobozia. --- Nor, 8 gr. plus. Călărași. --- Nor, 10 gr.plus. Oltenița. --- Nor, 9 gr. plus. Budescl. --- Senin, 8 gr. plus. Urzicenl. --- Plde, 8 gr. plus. Ferbinți. --- Vent, 9 gr?plus.1 Domnescl. --- Vent, 7 gr* plus‘ PloescL --- Plde, 7 gr. plus. T.-Vestel. --- Plde, 9 gr. plug. Mărgineni. --- Nor, 15 gr. plus. Filipescl. --- Senin, 12 gr. plus. V.-Călugărescă. Plde, 10 gr. plus. Văleni. --- Plde, 8 gr. plus. Urlați. --- Nor, 12 gr. plus. Mizil. --- Plde, 7 gr. plus. Oâmpina. --- Plde, 8 gr. plus. Sinaia. --- Plde, 7 gr. plus. Predeal. --- Nor, 9 gr. plug. Buzăh. --- Variabil, H gr. pluș. Pârscovu. --- Senin, 8 gr. plus. Pâtărlage. --- Plde, 6 gr. plus. R-Sărat. --- Nor, 12 gr. plus. Balta-Albă --- Nor, 6 gr. plug. Focșani. --- Plde, 9 gr. plus. Odobescl. --- Plde, 3 gr. plus. Adjud. --- Nor, 9 gr. plUs. T.-Ocna. --- Variabil, 10 gr. plus. Panciu. --- Nor, 8 gr. plus. Moinesci. --- Plde, 12 gr. plus. Sascut. --- Nor, 7 gr. plus. Bacăii. --- Nor, 7 gr. plus. Buhuși. --- Ploe, 7 gr. plug. Piatra. --- Plde, 7 gr. plus. Neamțu. --- Plde, 7 gr. plus. Roman. --- Nor, 8 gr. plus. Pașcani. --- Nor, 6 gr. plU3. Botoșani. --- Ploe, 5 gr. plus. Dnrohoiu. ---Plde, 3 gr. plus. Mihâilenl. --- Nor, 5 gr. plns. Hârlăh. --- Plde, 5 gr. plus. Fălticeni. --- Nor, 12 gr. plus. T.-Frumos. --- Nor, 7 gr. plug. lași. --- P16e, 7 gr. p]Us. Vasluiii. --- Nor, 9 gr. plus. Codăesci. --- Nor, 8 gr. plus. Huși. --- Ploe, 13 gr. plus. Crânceni. --- Nor, 11 gr. plua. MărășescL --- Variabil, 12 gr. plus. Fălcii. --- Nor, 12 gr. plus. Bârlad. --- Nor, 8 gr. plus. Tecuciii. --- Variabil, 8 gr. plus. Ivesel. --- Furtună, H gr. plus. P.-Turculul. --- Nor, 10 gr. plus. Galați. --- Nor, 6 gr. plugț Brăila. — Nor, 12 gr. plus. Macin. Senin, 11 gr. plus. Isaccea. —«Nor, 11 gr. plus. Tulcea. — Pide, 11 gr. plus. Sulina. — Nor, 10 gr. plus. Babadag. — Nor, 12 gᵣ. plug. Mangalia. — Nor, 11 gr. plus, ma- rea agitată. Mahmudie. — Nor, 11 gr. plus. Constanța. — Plde, 12 grade pl. ma- rea agitată. Medjidie. — Nor, 10 gr. plus. Cerna-Vodă. — Senin, 16 gr. plus. Ostrov. — Nor, 10 gr. plus. Hârșova. — Senin, 10 gr. plus, Cara-Omer. — Nor, 11 gr. plus./ Eski-Kili. — Nor, 10 gr. plu& Stefanesci. — Plde, 5 gr. plus. BULETINUL FINANCIâR (Serviciul agenției Havis) 25 Septembre 1882. / Cursul de Paris. Cursul Cursul dilel din ajun Renta'română 5% .... 4- — — — Nouile obligații 60 o ale C.F.R. I— — — — Acțiunile băncel României. — — — Credit mobiliar român . . /— — — — Renta franoesă 5%........ 116 20 116 — Lose turoescl........... . / 57 50 55 — Cursul de Berlin. Obligațiuni vechi ale C.F.R..' — — — — Oblig, căilor ferate române 61 50 61 60 Obligatii noul 6% ale C.F.B. 103 — 103 — „ „ 5 «₀ „ „ I 98 80 98 50 împrumutul Oppenheim y . 203 10 213 60 Cursul de tyndnu Acțiunile băncel României .16 — 16 — împrumutul Oppenheim . . — —----------- , Stern. — — — — Cursul dț^ Viena. Napoleonul........./. . . S 46 9 455 Galbenul......../ . . . 5 65 5 65 Renta met. 5<>.ₒ . . ... . . 77 40 77 40 26 Septembre 1882 Cursul de P/irls. • Cursul Cursul , (jlilel din ajun Renta română 5f/o......... — — — — Nouile obligațily3% ale C.F.R.— — — — Acțiunile bănori României. — — — — Credit mobiliar român ... — — — — Renta francesș 5° ₀ . ... 116 10 116 20 Lose turcescl'............. 59 — 57 50 Cursul de Berlin. Obligațiuni Vechi ale C F.R. — — — — Oblig, căile/ ferate române 61 21 61 51 Obligații udul 6° ₙ ale C. F. R. 102 90 103 — „ „ 5% „ „ 98 20 98 20 împrumutul Oppenheim . . 108 20 108 20 Cursul de Londra. Acțiunile băncel României . 16 — 16 — împrumutul Oppenheim . . — — — — Stern.............— — — — Cursul de Viena. Napoleonul................... 9 40 9 455 Galbenul..................... 5 65 5 65 Rente met. 5«/₀ ........... 77 30 77 40 16 (28) Septembre 1882 MONITORUL OFiCIAL AL ROMÂNIEI 2399 BIBLIOGRAFIE Librăria SOCEC etComp,, BucurescI. A eșit de sub tipar și să află de viit- oare în tdte librăriile din țeră: Gramatica franceeă: Theoretică și practică după Methoda Ollendorff prelucrată pentru usul Românilor de AI. Rudinescu. Edițiune complectă. I volum de peste 400 pagini, 1. n. 5. ₆_₃ ĂNUMC1PRIPĂRT1CDLARE Mi saă sustras din casa doue acte originale pe timpul pe când mă găsem în procesul de divorț, cu soțul meă Garabet Na^ariteanu și anume: un act sub-scris de D-eî Antița Agoșu, prin care 'mi vinde locul D-el din suburbia Popa-Rusu, strada Modestiei, legalisat de onor, tribunal de notariat, la No. 414,din 1872,Aprilie 25 ; și al- tul sub-scris de D. Garabet Agoșu, le- galisat tot de acest onor, tribunal, la No. 414, din 1866, Octombre 12, prin care se constată vîn^area părței sale de loc, tot din strada Modestiei, subur- bia Popa-Rusu, BucurescI, către D-na Antița Agoșu și pentru că în locul a- cestor acte, am scos copil legalisate după dânsele de la onor, tribunal. Public spre cunoscința tuturor dar, că acele acte le consider ca nule și tot ast-fel să le considere și acela în mâna cărora se vor fi aflând astă-^i și pe viitor. Adela Bogdanovici. 1882, Septembre 15, BucurescI. Direcțiunea generală, a căilor ferate rom Ane. In ₀Impr. municipal BucurescI. Impr. cu pr. Bucur, (bil. 20 1.). . Aoțiun. băncel naț. a României. Acțiuni Dacia-România......... „ ale soc. de cred, mobiliar „ „ » „ construcțiunl. Obligațiuni eșite la sorți........ Cupdne def. exigibile............. Argint și bil. de bancă contr. aur Rubla hârtie...................... Florini........................... Lose otomane...................... CURSUL DIN VIENA 26 Septembre Napoleonul................. Ducatul.................... Lose otomane............... Rubla hârtie............... CURSUL DIN BERLIN 26 Septembre Acțiunile.................. Oppenheim.................. Ruble hârtie............... Obligațiuni nuol 6° ₀ .......... q.......................... CURSUL DIN PARIS 26 Septembre Renta Română............... Lose Otomane............... SCHIMBUL 15 Septembre Paris (3 luni)............... „ la vedere............... Londra (3 luni)............, • • „ la vedere ............. Berlin (3 luni).............. „ la vedere .... ......... Viena la vedere...........: 9-46 9.56S 5-65 5-ea 25.2o 24.m 118.,5 119-70 61.« 60 108.50 107% 202.,3 202-gg 102.,o 103.10 98.J0 99-9o 91i, 94 59 54’4 99-15 100.₁₈ 25.₀₃3 ₄ 25.30 122.30 123.30 2-18 Adrese pentru telegrame : BENZAD. CASA DE SCHIMB I. M. FERMO 27 STRADA LIPSCANI, 27 CURSUL BUCURESCI Pe ^ioa de 27 Septembre 1882, ora 4. 99‘A 100 103 1031, 92V« »2"4 927, 93/, 225 230 102 1021, 90 90i, 101 . ion/, 94 951/, 88’/. 891 4 ion/, 102 311/, 32 1350 1360 415 420 500 505 545 550 V» Argint w 1’4 2% 2-so 2-60 2-12 2-13 50 60 EFECTELE Cump. Vînd. 5°/0 Renta amortisabilă...... EO/q Renta perpetua...... 92i/« 92’4 921, 931/, 991/, 100 6°/p Oblig, de Stat drum de fer . 103 1031/, 7% Sori», funo. rurale...... 102 1021/, 50/o Seri», funo. rurale...... 89»/, 9oy, 70/p Scris, funo. urbane..... 10U/9 101V, 6% Scris, funo. urbane..... 94»/, 951/4 5°/0 Scris, funo. urbane..... 89 891, 8% împrumutul comunal.... 1011/, 101’4 Oblig, casei pens. (lei 10 dob.) . 225 227 împrumutul cu premie..... 31 32 Acțiuni băncel naționale .... 1360 1370 Acțiuni „Daeia-Romania“ . . . 412 415 „ Națională........ 233 236 „ Credit mobiliar .... 500 503 „ Construoțiuni..... 542 546 „ Fabrică de hârtie . . . --- ------ Argint, contra aur....... 1 ot 1-75 Bilete de bancă contra aur . . . 1-86 1.75 Florini austriaci . . ,..... 2« 2-13 CURSUL DIN VIENA 27 Septembre Napoleonul ........ 9,6 9-16 Ducatul ............ 6-65 5-6» Lose otomane.......... 26.ț0 24-so Rubla de hârtie . ,..... 119.<0 119-45 CURSUL DIN BERLIN 27 Septembre Acțiunile C. P R....... 61-25 01-80 Oppenheim............ 1O8.m Obligațiuni nuol 6% C. F. R. . 1O2.9o 102-75 ii ,» n • 98. 0 97-75 202.9} 2H3.J0 CURSUL DIN PARIS 27 Septembre Renta română.......... 91-50 93.50 SCHIMBUL 15 Septembre , 59 54-jo 98, țm 99 99-95 100 24-99 25 25.2,1/, 121-95 123.40 Viena la vedere......... 2-H1/» MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 16 (28) Septembre 1882 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI SITUAȚIUNE SUMARĂ 31 August 1882 11 Septembre. 12 Septembre 1881. Monetă metalică.......... ...... 23,505,952 22,742,141 19,895,491 Casa 23,144,390 23,817,135 7/729,055 Bilete ipotecare.................. 8,300,102 8,472,397 8,718,487 Portofoliu I 5,757,383 7,822,309 9,017,020 împrumuturi garantate cu efecte publice.......... 22,619,233 22,598,593 19,740,763 Fonduri publice..................... 5,166,894 6,305,307 7,924,283 Imobil......................... 812,100 812,100 211,208 Mobilier și machini de imprimerie............. 229,402 229,402 119,817 CLeltueli d.A administrație............... . 85,933 121,992 28,392,400 Diverse compturi debitdre . . ...... • . . . 34,054,464 32,275,053 101,748,524 123,675,853 125,196,4z9 PASIV Capital........................ 12,000,000 12,000,000 12,000,000 Fond de reservă..................... 288,933 2^8,933 53,301,980 Bilete de bancă în circulație............... 80,481,170 84,086,850 1,352,480 Profit și perdere. .................... 813,193 813,193 258,022 Dobândi și beneficii diverse ................ 215,374 255,515 34,836,042 Diverse compturi ureditore................ 29.877,183 27,751,938 101,748,524 123,675,853 125,196,429 MINISTERUL FINANCELOR DIRECȚIUNEA COMPTABILITATEI G-ETJEîEt ALE Se aduce la cunoscința generală, că titlurile de rentă amortisabilă 5°/₀, eșite la sorți la tragerea de 1 (13) Septembre corent, se plătesc chiar d’acum, atât la casieria centrală, cât și la casieri ele generale din țeră. No. 35,986. 5-5 1882, Septembre 11. CASA DE DEPUNERI, DE CONSEMNAȚIUNl ȘI DE ECONOMIE Casa de economie oferă, sub garanția Statului, mijlocul cel mal sigur pentru a provoca a păstra, â face producătore, și pentru a strânge economiile cele mai neînsemnate ale claselor muncitore. Toți casierii Statului , șefii de oficiuri telegrafo-postali, perceptorii, directorii de gimnasii, licee, in- stitutori și institutore, învățătorii sătesci precum și directorele de scole de fete și învățâtovele, sunt a- genți principali sau secondai! ai casei de economie. Ori-ce locuitor al țârei, fără deosebire de naționalitate, de sex și de etate, pote vârsa economiile sale în lo- calitățile desemnate, în manele agențUor autorisați de casa centrală. Depunerile se pot face.în tote filele, de la 10 ore dimineța, până la 4 ore după amia^i. Depunerile nu pot fi mai mici de un leii nou, nici mai mari de 300 lei, pentru o singură dată. Până la o nouă hotărîre a consiliului de administrație, dobânda se fixâză la 5 la sută pe an. Depunătorul la casa de economie priimesce la cel d’ântâiu versămînt ce face, un libret în care se în- scrie numele și domiciliul depunătorului, vărsămîntul și data lui. Acest libret servesce pentru înscrierea tutulor vărsămintelor ulteriore. Agenții cari primesc depositele sunt datori a libera pentru fîe-care versămînt și o recepisă din. regis- trul cu matcă. Administrațiunea acestei case dând din nou publiuităței disposițiile principali ale legei, îndemnă pe clasele muncitore, pe lucrători, meseriași, impiegați, militari și alți, a ’și așe^a micele lor economii la casă, pentru a le spori și a le face producătore. O economie de ^ece bani (centime) pe $i, adunate și depuse regulat la finele fie-cărei luni la casa de e- conomie, care plătesce dobândă 5 la sută pe an, și dobândă la dobândă, dă un capital de 204 lei in 5 ani,. de 467 lei in $ece ani, de 805 lei in 15 ani și de 1,238 lei în 20 ani. No. 10,075. J IMPRIMERIA STATULUI ' Director, A. LAPATI. J