No. 135

DN NUMER 25 BANI

Duminică. 12 (24) Septembre 1882





                MONITORUL OFICIAL





AL ROMÂNIEI

ABONAMENTUL:
PE AN, TREIZECI și ȘESE Iei; ȘESE LUNI, 20 !•(
(Anteiu Aprilio și ÂDtâiu Octombro)

ANUNCIURILE:
LINIA DE TREI-țECI LITERE TRBI-DBCI BANI
(Inserarea H-a și mal departe, 20 b. linia)

Publioațiunile judiciare se pl&teso :
P6n6 la oincl-deol litrii, 6 lei; mai mari de 50 linii, 10 leL
Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit,
oa și publicațiunile, după mărime.

ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE
se fac la biurourile poștale locale.
SCRISORILE NEFRANCATE SE REPUSA

Inserțiunile și reclamele se plătesc:
Prima inserare,60 b. linia; a II si mai departe. 80 b.linia.
Citațiunile de hotărnicie, linia de 80 litere, 60 bani.
Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia.

DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodâ.

SUMAR
   PARTEA OFICIALA. — ministerul de res-
bel: Decrete.—Rapdrte.
   ministerul de interne: Decrete.— Prescurtări
de decrete.
   ministerul de finance: Decrete. — Prescurtări
de decrete.
   ministerul agriculturel, comerciului și lucră-
rilor publice : Decret.
   ministerul cultelor și instrucțiune^ publice:
Decret.—Jurnal.—Raport.
   Deeisiune ministeriale.
   Circulara D-luI procuror general al ourțel
de apel din Bucurescl.
   PARTEA NEOFICIALA.—Comunicat.— Co-
municare.—DepeșI telegrafice.—Sumarul ședin-
ței a V-a aoonsiliulul general de instrucțiu-
ne!, din 7 Septembre 1882.
   AnunoiurI ministeriale, judiciare, adminis-
trative și particulare.


        PARTEA OFICIALA

    Bucuresci, 11 Septembre 1883.

MINISTERUL DE RESBEL

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de fadă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de resbel, sub No. 249,
Am decretat și decretăm:
Articol unic. — Se acordă o pre-
lungire de concediu de trei luni,
în Francia, medicului de batalion
Papilianu Constantin, peste cel
care l’a avut acordat, pentru ter-
minarea studiilor, cu începere de
la 6 Septembre curent.
   Ministru Nostru secretar de Stat
’ la departamentul de resbel este

 CAROL


No. 2,362.

resbel către M.


însărcinat cu executarea acestui
decret.
   Dat în Sinaia , la 7 Septembre
1882.
  Ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel,
I. C. Brâtianu.

  Raportul D-luI ministru de
S. Regele.
     Sire,
  Medicul de batalion Papilianu Con-
stantin, din serviciul central al arma-
tei, aflat la studiu în Paris, solicită o
prelungire de concedii de trei luni,
pentru terminarea studiilor.
  Subsemnatul, luând și avisul con-
siliului medical. superior al armatei,
are ondre a Ve ruga ca, daca Masta-
tea Vdstrâ aprobă acest concedii, să
bine-voiascâ a semna anexatul proiect
de decret.
     Sunt, cu cel mai profund respect,
                     Sire,
            Al Majestăței V dstre,
     Prea plecat și prea supus servitor,
     Ministru secretar de Stat
     la departamentul de resbel,
I. C. Brâtianu.
  No. 249.      1882, Septembre 7.

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumneaei și voința
națională, Kege al Ko mâniei,
  La toți de fadă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de resbel, cu No. 250,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Sunt mutați:
   Veterinarul de escadron Constanti-
nescu loan, din regimentul 2 roșiori,
în regimentul 1 roșiori.
   Veterinarul de escadron Focșea Ni-

colae, din regimentul 1 roșiori, în re-
gimentul 7 călărași.
  Veterinarul de escadron Capitanescu
Marin, din regimentul 7 călărași, în re-
gimentul 2 roșiori.
  Art. II. Aceste mutări, făcute în
interesul serviciului, se vor con-
sidera pe ^ioa de 1 Septembre a. c.
  Ministru Nostru secretar de Stat
la departamentul de resbel este
însărcinat cu executarea acestui
decret.
  Dat în Sinaia , la 7 Septembre
1882.                    CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel,
  I. C. Brătianu. No. 2,361.

  Raportul D-luI ministru de resbel către M.
S. Regele.
     Sire,
  Pe baza recomandațiunel făcută de
veterinarul-șef al armatei, cu raportul
No. 116, și în interesul serviciului, am
onore a ruga pe Majestatea Vostră să
bine-voiascâ a semna anexatul proiect
de decret, relativ la mutări de oficiări
sanitari.
      Sunt, cu cel mai profund respect,
                     Sire,
            Al Majestăței Vostre,
     Prea plecat și prea supus servitor,
     Ministru secretar de Stat
     la departamentul de resbel,
I. C. Brâtianu.
  No. 250.     ' 1882, Septembre 7.


     MINISTERUL DE INTERNE

  CAROL I,
  Prin grațișt lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de fadă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului

k

233ă

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

12 (24) Septembre 1882

  Nostru secretar de Stat la depar-
  tamentul de interne, No. 6,422;
   Având în vedere regala Nostră
  ordonanță, cu No. 2,231;
   In virtutea art. 31 din legea
consiliilor județiane,
  Am decretat și decretăm:
   Art. I. Consiliul județului Muscel
este autorisat să se ocupe, în se-
siunea sa extr a-ordinară de la 15
Septembre 1882, și cu destinarea
unui fond din care să se plătescă
rămășițele ce el datoresce din taxa
unu la sută pe anii trecuți, ce for-
meză fondul pentru epizootii,
   Art. II. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de in-
terne este însărcinat cu executa-
rea acestui decret.
   Dat în Sinaia , la 9 Septembre
1882.                   CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
  G. Chițu.            No. 2,366.

  CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeu și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănetate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de interne, No. 14,435;
   Având în vedere regala Nostră
ordonanță, cu No. 2,085, de Ia 29
Iulie 1882;
   In virtutea art. 31 din legea
consiliilor județiane,
  Am decretat și decretăm:
   Art. I. Consiliul județului Nem-
țu este autorisat ca, în actuala se-
siune extra-ordinară, să se ocupe
și cu alegerea de supleanți în co-
mitetul permanent.
   Art. II. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de
interne este însărcinat cu execu-
tarea acestui decret.
   Dat în Sinaia , la 9 Septembre
1882.                   CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul de interne,
  G. Chițu.            No. 2,367.

                      *
  Prin înaltele decrete regale, cu
data din 9 Septembre 1882, după
propunerile făcute, prin raporturi.

de D. ministru secretar de Stat
la departamentul de interne, sunt
numiți:
   D. C. D. Danescu, comisar clasa I,
pe lângă poliția capitalei, în locu
vacant.
   D. Dimitrie Ponici, polițaii! Ia ora-
șul Peatra, din județul Neamțu, în lo-
cul D-lui Tasache Crăcăon, demisionat.
   D. H. Constantineanu, comisar cla-
sa II, pe lengă poliția capitalei, în lo-
cul D-luI D. Christescu.

   Prin înaltul decret regal, cu No.
2,374, din 9 Septembre 1882, după
propunerea făcută, de același D.
ministru, prin raportul sub No.
5,034, sunt numiți și permutați:
   D. Nicolae loan Făgărâșeanu, în pos-
tul vacant de grefier coroptabil la pe-
nitenciarul Focșani.
   D. Al. Alexandrescu, grefierul comp-
tabil de la arestul curților Craiova, în
asemenea calitate la penitenciarul Bu-
coveț, în locul D-lui L. Manovici, care
va trece la Craiova , în locul D-lui
Alexandrescu.

MINISTERUL DE FINANCE

  CAROL I,
  Prin grația Iul Dumnezeu și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănetate.
  Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de finance, cu No. 37,405;
  Vexând transacțiunea cu No.
26,710, din 1882, încheiată între
administrațiunea domenielor Sta-
tului și D. Emil Castan, pentru
stingerea pretențiunilor reciproce
derivând din arendarea moșiei Sta-
tului Cârligu și Rediu, din județul
Iași, pe periodul 1876 — 1880 ;
  Având în vedere avisul consiliu-
lui advocaților Statului No. 449,
cum și aprobarea dată de consiliul
de miniștri, prin jurnalul No. 3,
din 24 Iulie anul curent;
  Având în vedere și art. 20 din
legea organică a numitei adminis-
trațiuni,
  Am decretat și decretăm:
  Art. I. Trasacțiunea încheiată
între administrațiunea domenie-
lor Statului și D. Emil Castan, sub
No. 26,710, din 1882, se aprobă și
de Noi.

Septembre
CAROL

   Art. II și cel din urmă. — Mi-
nistru Nostru secretar de Stat la
departamentul de finance este în-
sărcinat cu aducerea la îndeplinire
a decretului de faciă.
   Dat în Sinaia, la 4
1882.
   Ministru secretar de Stat
la departamentul financelor,

  G. Lecea.              No. 2,339.
Transacțiune.
   Intre noi, administratori ai domenie-
lor Statului, pe de o parte, și D. Emil
Castan, prin D. N. Crătunescu, autori-
sat cu procura omologată de tribunalul
Iași, secția III, No. 706, din 1882,-■ de
altă parte, s’a încheiat următorea tran-
sacțiune:
   Noi, administratorii, ve^end propu-
nerea făcută de D. Emil Castan, prin
petiția înregistrată la No. 4,786, din
29 Maiîî 1882, ca pentru stingerea di-
ferendului ce există între D-sa și Stat,
resultând din contractul de arendarea
moșiei Cârligu și Rediu , din județul
Iași, pe periodul 1876—1880; consimte
a’și retrage procesul intentat contra Sta-
tului,pentru daune și interese și rezilie-
rea contractului, și renunță la ori-ce
pretențiune contra Statului; iar admi-
nistrația să ’i libereze garanția depusă
pentru paza acelui contract, în efecte
publice, valore lei 7,000, apărându’l de
plata arendel datorită în sumă de lei
14,840, bani 28.
   Avend în vedere lucrările preurmate
și hotărârile date de instanțele judecă-
toresc!, asupra procesului intentat de
D. Castan, acum pendinte la curtea ape-
lativă din Focșani;
   Avend în vedere avisul No. 449, din
15 Iunie 1882, prin care consiliul ad-
vocaților opineză pentru admiterea a-
cestei propuneri;
   Având în vedere și art. 20 din le-
gea organică a administrațiunel,
   Convenim la stingerea pretențiunilor
reciproce dintre Stat și D. Emil Castan,
derivând din contractul de arendarea
citatei moșii, pe periodul 1876—1880,
și hotărârile pronunțate de instanțele
judecătoresc! în sensul mai sns aretat,
adică D. Castan, să fie apărat de plata
sumei datorită din arenda moșiei Câr-
igu și Rediu, din județul Iași, pe peri-
odul 1876 — 1880, și să ’i se libereze ga-
ranția, în ce privesce contractul de aren-
darea acei moșii; iar D. Castan să în-
chidă procesul intentat Statului pentru
daune și resikerea contractului, și să
renunțe la drepturile câștigate contra
Statului prin sentințele pronunciate în
acestă afacere.
  Eh, N. Crătunescu, în numele D-lui
Emil Castan, pe baza procurel citată,

...ii            *       " h-Al

12 (24) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2339

primpsc presenta transacțiune, .în con-
dițiunile mai sus stabilite.
   Făcut astâ-^f,.... Iulie 1882, în loca-
lul administrației domenielor Statului.
   Administratori, G. Litiu, Pencovici.
               Director, D. Pandrav.
   Accept, N. Crâtunescu.
   No. 26,710.         1882, Iulie 3.

   Tribunalul Ilfov, secția de notariat.
1882, August 20, No. 6,769.
   In 4ioa de 20 August curent, s’ah
presintat înaintea tribunalului Ilfov,
D-lor M. Sachelarie, advocatul Statu-
lui, fiind autorisat prin adresa adminis-
trațiunei domenielor și pădurilor Sta-
tului, No. 32,391, din 18.82, și D. N.
Crâtunescu , procuratorul D-lui Emil
Castan, în basa procure! autentică de
tribunalul Iași, la No. 706, din 1882,
cărora citinduli-se acesta transacțiune,
. depusăcu petițiaregistratâla No. 12,551,
din 1882, D. M. Sachelarie, advocatul
Statului, a declarat că este făcută de ad-
ministratorii domenielor și pădurilor
Statului, că conține libera D-lor voință,
și că este subsemnată prin propria D-lor
semnătură; iar D. N. Crâtunescu, procu-
ratorul D-lui Emil Castan, a declarat că
este făcută și de D-sa, că conține libera
D-lui voință, și că este subsemnată prin
propria D-lui semnătură.
   Tribunalul, în facia acestor decla-
rații și în baza art. 1,171 din codul civil,
dă autenticitatea legală acestui act.
   Gr. Burca, Tătar anu.
(L. S. T. I. S. N.) Grefier, I.1. Petrescu.
No. 1,155, din 1882,al condicei, voi. IX.

   CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
   La toți de fadă și.viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la departa-
mentul de finance, cu No. 37,235,
din 1882;
   Văzând transacțiunea cu No.
28,850, din 1882, încheiată între
administrațiunea domenielor Sta-
tului și D. N. Botez, pentru stin-
gerea datoriei acestuia din arenda
și deficitul moșiei Statului Hadăm-
bu și Mironeasa, pe periodul 1868
până la 1873, prin plata sumei de
lei 7,000 ;
   Având în vedere avisul consiliu-
lui advocaților Statului No. 446,
cum și aprobarea dată de consiliul
de miniștri, prin jurnalul No* 5,
din 28 Iulie 1882;

   Având în vedere și art. 20 din
legea organică a numitei adminis-.
trațiuni,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Transacțiunea, cu No.
28,850, din 1882, încheiată între
administrațiunea domenielor Sta-
tului și D. N. Botez, se aprobă și
de Noi.
   Art. II și cel din urmă.—Minis-
tru Nostru secretar de Stat la de-
partamentul de finance este însăr-
cinat cu aducerea la îndeplinire a
decretului de faciă.
   Dat în Sinaia , la 4 Septembre
1882.                    CAROL
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de finance,
  G. Lecca.              No. 2,338.

Transacțiune.
   Intre noi, administratori al domenie-
lor Statului, de o parte, și D. N. Botez,
de altă parte , s'a încheiat urmâtorea
transacțiune :
   Noi, administratorii, vexând propu-
ne<ea făcută de D. Botez, prin petiția
înregistrată la No. 4,712, din 26 Maiîi
1882, ca pentru stingerea datoriei ce
există asupră’i din arenda și deficitul
moșiei Statului Hadâmbu și Mironeasa,
din județul Iași, pe periodul 1868 —1873,
în sumă de lei 15,071, bani 47, plus pro-
centele, să platescâ lei 7,OoO și Statul
să renunțe la rest, revocând tot-o-datâ
urmărirea îndreptată contra D-lui G.
Madarjac, pentru plata sumei de 500
galbeni, la care este condamnat de ins-
tanțele judecutore'sci ca garant al D-lui
Botez;
   Avend în- vedere lucrările preurmate
din cari se constată că acesta propunere
e-te în avantagiul Statului;
   Avend în vedere avisul No. 446, din
15 Iunie 1882, prin care consiliul advo-
caților Statului opineză pentru admi-
terea trănsacțiunei;
   Având în vedere și art. 20 din le-
gea organică a administrațiunel,
   Convenim ca D. N. Botez să plătescă
suma de 7,000 lei, imediat dupe apro-
barea definitivă a acestei transacțiunl,
dupe care apoi ori-ce pretențiuni reci-
proce derivând din contractul de aren-
darea expusei moșii, pe periodul 1868
până la 1873, și din hotărârile pro-
nunțate de instanțele judecătoresc! a-
supra procesului dintre Stat și D. G.
Madarjac, relativ la garanția dată pen-
tru D. Botez, vor fi stinse.
   Eh, N. Botez, primesc presenta tran-
sacțiune, în cpndițiunile mai sus sta-1

bilite și me oblig la plata sumei de
7,000 lei, la termenul aretat.
   Făcut astă-iji, 5 Iulie 1882.
   Administratori, G. Litiu, Pencovici.
     p. Director, C. P. Moldoveanu.
   Accept, N. Botez.
   In puterea adresei administrație do-
menielor, No. 33,013, din 30 Iulie a. c.,
consimt la a.estă transacțiune.
Mircea.
   No. 28,850.         1882, Iulie 5.

     Tribunalul Iași, secția III.
   D-lor M.ihail Mircea și Nicu Botez
s’aii presintat în personă în camera
tribunalului și ah declarat că subsem-
naturile din presenta transacțiune sunt
proprii ale D-lor, și că cele ce conține
sunt din libera lor voință.
   Tribunalul, în baza acestora, declară
autentică presenta transacțiune care s'a
trecut în registrul actelor autentice.
   Profiriu, Monastireanu.
  (L. S. T. I.) p. Grefier, Alesandrescu.
   No. 709, voi. VI. aut.
1882, August 14.



  Prin înaltul decret regal, cu
No. 2.356, în urma recomandațiu-
nei făcută, prin raport, de D. mi-
nistru secretar de Stat la departa-
mentul de finance, D. Grigore Di-
mitrescu, licențiat în drept, fost
președinte de tribunal și advocat
public, este numit comisar al gu-
vernului pe lângă casa de credit
agricol din județul Argeș, în locul
D-lui Teodor Lerescu, demisionat.

  Prin înaltul decret regal, cu No.
2,359, din 7 Septembre 1882, în
urma recomandațiunei făcute, de
același D. ministru, prin raportul
No. 34,791, D., Marin Constanti-
nescu se numesce în funcțiunea de
controlor și agent de urmărire, în
locul D-lui Alexandru Max, care a
reușit la concursul depus.

  Prin înaltul decret regal, cu No₄
2,358, din 7 Septembre 1882, în
urma recomandațiunei făcute de
același D. ministru, prin raportul
No. 35,152, D. loviță Țenescu, fost
sub-casier la județul Teleorman,
se numesce în funcțiunea de con-
trolor și agent de urmărire, în lo-
cul D-lui D. Scrădeanu,

2340

MONITORUL OFICIAL AL ROMANȚEI

12 (24) Septembre 1882

   Prin înaltul decret regal, cu No.
2,360, din 7 Septembre 1882, în
urma recomandațiunei făcute, de
același D. minitru, prin raportul
No. 34,792, D. N. P. Gărdareanu
se numesce în funcțiunea de con-
trolor și agent de urmărire, în lo-
cul D-lui C. Șerbânescu.

   Prin înaltul decret regal, cu No.
2,355, în urma recomandațiunei
făcute, prin raport, de același D.
ministru, D. Ștefan Mărculescu,
actual verificator clasa II, al casie-
riei județului Argeș, este numit în
funcțiunea de verificator clasa I,
la acea casierie, în locul D-lui Di-
mitrie Papadopolu, demisionat, și
D. Dimitrie R. Niculescu, în func-
țiunea de verificator clasa II, în
locul D-lui Mărculescu, înaintat.

  Prin înaltul decret regal, cu
No. 2,357, în urma recomandați-
unei făcute, prin raport, de același
D. ministru, D. Vasile Botez s’a
numit in funcțiunea de verificator
clasa II, la casieria județului Tu-
tova, in locul D-lui George Botez,
demisionat.


MINISTERUL AGRICULTUREI COMER-
  CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de fadă și viitori, sănătate.
  Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de, Stat la depar-
tamentul agriculturei, comerciului
și lucrărilorpublice, cu No. 12,104;
  Având în vedere legea și regu-
lamentul pentru înființarea bur-
selor de comerciu, cum și statutele
societăței mijlocitorilor de schimb
și mijlocitorilor de mărfuri,
  Am decretat și decretăm:
  Art. I. Se numesc mijlocitori la
bursa de comercifi de pe lângă ca-
mera de comerciu a circumscripți-
unei IX, cu reședința la Galați,
personele :
Mijlocitori de schimb.
  D-nii: Pericli S. Levidi, George

Pashali, M. L. Heilpern și Panaghi M.
Pana.
Mijlocitori de mărfuri.
   D-nil: Panaite Alexandrescu. B. Flacs,
Emanuel N. Di < i rin, B. Breninng,
l. Mihailide, P. Carayanopulo, A. H,
lanussi, P. Cnmbuni, L. M. Mathias,
N. Silberstein, C. G. Metacsa, I. Car-
pen, Andronic G. Boscof, Aleea loa-
nide, Panaghi Potam'ano, Spiro Me-
taxa d’or, Arthur Glu<ksberg, Pana-
ghi Cațaitiț I. M. Vellasty, Teodor
Petro viei.
   Art. II. Ministru Nostru secre-
tar de Stat la departamentul agri-
culturei, comerciului și lucrărilor
publice este însărcinat cu executa-
rea presentului decret.
   Dat în Sinaia, la 9 Septembre
1882.                    CAROL
   Ministru secretar de Stat ad-
interim la departamentul agricul-
turel, comerciului și lucrărilor
publice,
  D. Sturdza.            No. 2,376.



MINISTERUL CULTELOR
SI IN S T R UC T IU NEI PUBLICE

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul cultelor și instrucțiunei
publice, cu No. 11,406;
   Vânând și aprobând jurnalul în-
cheiat de către consiliul Nostru
de miniștri, No. 2, din 2 Septem-
bre 1882,
  Am decretat și decretăm:
  Art. I. Pentru administrarea a-
verei scolei Crăciunescu, din Mizil,
se institue o comisiune provisorie
compusă din președintele comite-
tului permanent de Buzău, prima-
rul urbei Mizil și directorele sco-
lei din Mizil. Acestă comisiune va
administra acestă avere în confor-
mitate cu disposițiile și dorința
testatorelui, sub directul control
al ministerului cultelor și instruc-
țiunei publice.
  Art. II și ultimul. — Ministru
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul cultelor și instrucțiunei

publice este însărcinat cu aduce-
rea la îndeplinire a acestui decret.
   Dat în Sinaia, la 6 Septembre
1882.                     CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul cultelor și
instrucțiunei publice,
  P. S. Aurelian. No. 2,343..

CONSILIUL MINIȘTRILOR

Jurnal.
  A^î, 2 Septembre anul 1882, consi-
liul miniștrilor luând în deliberare re-
feratul D-lui ministru al cultelor și
iestrucțiunei publice, sub No. 10,069,
relativ la averea scolei Crăciunescu,
din Mizil;
  Avend în vedere considerantele ex-
puse atât prin acest referat cat și prin
acel cu No. 4,846, din Aprilie 1881;
  Avend în vedere că disposițiile jur-
nalului consiliului de miniștri, No. 3,
aprobate și prin înaltul decret regal,
No. 1,043, din 8 Aprilie 1881, a ră-
mas încă în executare;
  Având în vedere și anexatele 2 avi-
se ale consiliului de advocați ai Sta-
tului și D-lui advocat Grădișteanu,
  Consiliu], în vederea acestor conside-
rațiuni, autorisă pe D. ministru al cul-
te.or și instrucțiunei publice ca, până
la instituirea prin anume legi a comi-
siunilor speciale pentru administrarea
fondurilor destinate de suflete piose
pentru diversele instituțiuni de instruc-
țiune și de bine-facerl, să ceră de la
M. S. Regele instituirea unei comisiuni
provisorie, compusă din președintele co-
mitetului permanent de Buzeh, prima-
rul orașului Mizil și directorele sco-
tei Statului din Mizil, comisiune care
să aibă anume însărcinarea de a admi-
nistra averea scolei Crăciunescu, din
Mizil, sub directul control al ministe-
rului cultelor.
  I. C. Brătianu, D. Sturdza, Euge-
nii Stătescu, G. Lecca, P. S. Aure-
lian.                        No. 2.

  Raportul D-luI ministru cultelor și instruc-
țiunei publice către M. S. Regele.
        Sire,
  Consiliul miniștrilor, prin jurnalul
No. 2, din 2 Septembre curent, auto-
risându-me ca, pânâ la instituirea prin
anume legi a unor comisiuni speciale
întru administrarea fondurilor destina-
te de suflete piose pentru diverse in-
stituțiuni de instrucțiune și de bine-
facere, să instituia, de o cam dată, o co-
misie provisorie care să fie anume în-
sărcinată cu administrarea averei s 6-
lei Crăciunescu, din Mizil, avere care
s’a constatat că s’a administrat într’un

12 (24) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2841

mod cu totul neregulat; sub-scrisul
vine, cu cel mal profund respect, a su-
pune dispozițiile acestui jurnal și la
Înalta aprobare a Majestâței Vostre și
a Ve ruga, Sire, ca aprobâadu-se, să
bine-voițl a semna anexatul proiect de
decret.
        Sunt, cu cel mal profund respect,
                    Sire,
            Al Majestâței Vostre,
      Prea plecat și prea supus servitor,
      Ministru secretar de Stat
      la departamentul cultelor și
      instrucțiune! publice,
P. S. Aurelian.
    No. 11,406.     1882, Septembre 3.



    DEC1SIUNE MINISTERIALA
    Prin decisiunea ministerială No.
35,345, din 6 Septembre curent, D.
Pantelimon I. Obroceanu, actual siî-
pra-veghetor în serviciul exterior al
vămilor, este înaintat în funcțiunea de
impiegat de cancelarie în același ser-
vicii!, în locul D-lui Panait Constan-
tinescu, destituit pentru abusuri.



   Circulara D-lui Procurore General al Curțel de
Apel din Buourescl, către toți comisarii și sub-
comisarii de poliție, procurorii, oficiăril și sub-
oficiăril de gendarml, judecătorii de instruc-
ție, primarii și ajutorii lor, sub-prefeoțil și
ajutorii lor, judecătorii de oodle, în fine ¹ oțl
oficiăril poliției judecătoresc! din circumscrip-
tiunea D-sale.

       Domnule ,
   Din examinarea diferitelor dosare de
procedură penală, precum și din plân-
gerile ce mi se adreseză, am consta-
tat că mulțl din oficiăril de poliție
judecătorecâ scapă adesea-orl din ve-
dere lucruri cari pot, nu numai să
compromiță descoperirea adevărului,
dar încă să dea nascere la deosebite a-
buzurl.
   Pentru a înlătura, pe viitor, repro-
ducerea unor asemenea fapte, ’mi pro-
pun a determina prin aceste instruc-
țiuni, asupra cărora ve atrag tdtă a-
tențiuuea, sfera în care fie-care tn-bue
să se misce, măsurile ce e în drept să
ia și limitele competioței sale, căci,
după cum scițl, confusiunea de atri-
buțiuni a fost tot-d’a-una muma tu-
tulor inichitâților.
   Codicele de procedură criminală a
împărțit faptele omului Cari pot da loc
la o urmărire penală în trei categorii;
în contravențiuni, în delicte și în cri-
me. Pentru fie-care din aceste cat-go-
rii de fapte, el a hotărât judecători ca
să le reprime și agenți ca să le cons-
tate.
   Afară de câte-va excepțiunî, contra-
vențiunile se judecă de judecătoriile
de ocdle^ delictele de tribunalele corec-

ționale și crimele de curțile cu jurați.
Agenții însărcinați cu constatarea lor
sunt cei cunoscuțl sub numele generic
de poliție.
   Poliția se împarte ea însăși în duoă
ramuri, cu totul deosebite, cari nutre-
huesc să fie confundate: poliția preven-
tivă și poliția represivă.
   Cea d’ântăiti are de obiect menține-
rea obicinuită a ordiuel în fie-care lo-
calitate și în fie-care parte a administra-
țiunei generale. Ea tinde mai cu seină
a preveni delictele. Prin imăsurile pre-
vedătdre ce este datâie să ia, ea împe-
dică orl-ce acte contrarii siguranței
publice, asigură libertatea cetățenilor,
opresce pe ori cine de a turbura pacea
și proprietatea altuia, menține în fine
liniscea comună. Rolul ei se mărgines-
ce la o simplă administrațiune, și nu
are în vedere de cât viitorul.
   Cea de a doua intervine de câte-ori
echilibrul ordine! publice a fos sdrun-
cinat prin vre un fapt care aduce al-
tuia vătămare, și misiunea ei este a-
tunci sâ urmărescă descoperirea acelui
fapt ce poliția preventivă n’a putut să
oprescă de a se comite, sâ adune pro-
bele și să trimeță pe autori dinaintea
instanțelor însărcinate de lege spre a
’i pedepsi. Trecutul intră esclusiva-
mente în sfera acțiune! sale. Ea este
adevărata poliție judecători că.
   Legea a desemnat cari sunt agenții
din cari se compune poliția judecăto-
răscă. El sunt, în ordinea stabilită de
lege : comisarii și sub • comisarii de po-
liție-procurorii de pe lângă tribunalele
de județe, oficiării și suo-oficiării de
dorobanți 1) și de gendarmi, judecătorii
de instrucțiune, primarii și ajutorii lor,
sub-prefecții și ajutorii lor, în fine ju-
decătorii de ocâle.
   D’asupra tutnlor acestor agenți, cari
sunt obligați să le primescă ordinele
și sâ le execute fără întârziere, sunt
așezați procurorii generali, însărcinați
cu supravegherea și cu avertisarea lor,
in caz de abatere. Cât despre prefecții
de districte și de poliție, de și legea le
dă dreptul să facă prin ei înșii 6re-
cari acte de poliție j idecătorescă, ei
nu sunt, drept vorbind, oficiăril ai a-
cestei poliții, și, prin urmare, nu sunt
supuși autoritâței procurorilor gene-
rali. Der, în același timp, ei n’aâ nici
un fel de control asupra membrilor
poliției judecătoresci, cu tote că unii
din cari o compun sunt, ca agenți admi-
nistrativi, sub ordinele lor directe.
  Acțiunea oficiârilor poliției judecă-

  1) Denominația de dorobanți fiind dată prin
legea organisărei putere! armate din 17 Iulie
1868, un-I porțiuni din armata t ritorială, o-
fiuiări! ace-te! arme nu mal îndeplinesc func-
țiunile de ofic.ărl al poliției judecătoresc!.

rorescl se exerciteză șah după plânge-
tea celor vătămați, saâ din oficiâ, când
aii cunoscință că s'a comis vre un fapt
contrarii lege! penale și siguranței pu-
blice.
   Pentru constatarea coutravențiunilor,
legea a însărcinat pe comisarii de po-
liție, pe polițai, în orașele unde nu sunt
comisari, iar în comunele unde lipsesc
și unii și alții, pe sub-prefecțl și pe a-
jutorii tor, pe primari și, în lipsă-le,
pe ajutorii lor. Pentru a delictelor și
a crimelor, ea a însărcinat pe toți a-
gențil poliției judecătoresc!, fără deo-
sebire.
   Cel mal perfecțî oficiărl ai poliției
judecătoresc! sunt, pe de o parte, pro-
curorul de lângă tribunalelele de ju-
dețe, care portă numele și de Minis-
terul public, și, în lipsa lui substitutul
săii, saâ acela care ’i ține locul; iar,
pe de altă parte, judecătorul de ins-
trucțiune.
   Procurorului este atribuită urmări-
rea crimelor și a delictelor: el pune
acțiunea publică în mișcare. Toți cel
lalț! oficiări al poliției judecâtorescl
(afară totuși de judecătorul de instruc-
țiune, care posedă o competință spe-
cială) sunt de o potrivă supuși autori-
tățel lui. După cum indică chiar de-
nominațiunea ce legea le dă, aceștia
sunt auxiliarii lui și aâ datoria să ’l
ajute în căutarea faptelor cari sosesc
la cunoscință lor.
   Judecătorul de instrucție a primit
de la lege misiunea sâ constate natu-
ra delictelor și a crimelor și deosebite-
le lor circumstanțe, să asculte marto-
rii, sâ pue pe preveniți subt mâna
justiției. Afară de câte-va excepțiunî,
ei singuri aii dreptul să emiță manda-
te și sâ facă perchisițiunî.
   îndată ce procurorele de pe lângă
tribunal a avut cunoscință de o crimă
saâ. de un delict, este dator să însciin-
țeze, fără întârziere, pe procurorele ge-
geral și să execute ordinele sale. Co-
dicele de procedură criminală, prin art.
26, îl obligă formal la acesta. De a-
ceea, el nu pote, în nici un chip, să
se sustragă acestei datorii. Cu tote a-
cestea, el nu este ținut să aștepte or-
dinele șefului seâ înainte de a lua cu-
venitele mesuri de urmărire, căci are
destule puteri pentru acesta, și celeri-
tatea este mai tot d’auna necesară în
asemenea cașuri. Pe câtă vreme nu i
se prescrie o direcțiune contrarie, el
are dreptul a lua tote disposițiunile
ce crede de cuviință pentru exercita-
rea acțiunel sale.
   Când primesce o plângere saii de-
nunțare, procurorele trebue, conform
art. 30 din procedura criminatâ, sâ
pue pe denunțător șah pe un împuter-
nieit special al s6ă să 'I redacteze plân-

2342

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI      12 (24) Septembre 1882

gerea anii denunțarea pe hârtie. El o
pote redacta el însuși. Denunțarea saâ
plângerea ast-fel redactată se sub-scrie
după acesta de procurore, de denunță-
tor saâ de împuternicitul seâ pe tdte
foile. Dacă aceștia nu s^ifi carte saâ
nu. voesc a semna, mențiune se face de
refuz saâ de motiv de procurore. A-
ceste formalități sunt necesare pentru
a pune, mai târ^iâ, pe partea pe ne-
drept pirâtă în porițiune să ceră re-
parațiunea prejudiciului ce ’i a causat
o denunțare nefundată saâ dictată de
pasiune.
   Cu tdte acestea, ca agent special men-
te însărcinat cu căutarea delictelor și
a crimelor, procurorele nu trebue să
se mărginescă în a aștepta ca denun-
țările saâ plângerile să ’i sosescă. El
trebue să culegă, prin el însuși, tdte
indiciurile ce ’i oferă rumdrea publică,
să consulte fiarele, să ia in formațiuni
de la tdte ecourile publicitățeî. Prin
supraveghiărea sa activă, el e dator să
se silescâ a cundsce esistința tutulor
faptelor vătămătore siguranței publice
și a atrage asupră-le rigdrea legilor.
   Când, saâ în urma unei denunțări,
saâ din oficiu, procurorele se hotărasce
să pue acțiunea publică în mișcare,
primul lucru care trebue să ’l preocu-
pe este de a vedea duca crima saă de-
lictul este flagrant sau .nu, căci actele
sunt drepturile și puterile lui în caz
de flagrant delict, altele când delictul
nu este flagrant.
   Flagrant delict se numesce, d-pă
art, 40 din procedura criminala, delic-
tul care se comite acnm saâ care de
curând s’a comis. Se socotesce încă ca
flagrant delict cazul când prevenitul
este urmărit de strigătul public și când
se g'.sesc asupra lui arme, instrumen
te saâ hârtii, cari daâ prepus că este
autor saâ complice, îndestul numai ca
acestea să se fi petrecut aprdpe de lo-
cul și de timpul comiterii delictului.
   Dacii crima saâ delictul ce ’i s’a a-
dus la cunoscințâ nu este flagrant,
procurorele se mârginesce în a aduna,
dacă crede de cuviință, prin sine în-
suși saâ prin s xiliarii se!, informa-
țiunile preliminare și înaintez i a -fele
ce a încheiat saâ i saâ trimis judelui
instructore cu ua rechizitor avend de
scop de a cere de la acest magistrat
începerea unei instrucțiuni și transpor-
tarea sa la fața locului, daca trebuin-
ța o cere. Nici o-dată însă și subt nici
un pretest, procurorele n’are dreptul
să aresteze saâ să facă perchisițiuni
domiciliare când delictul nu este fla-
grant. Legea nu ’i a dat’acestă pute-
re, și, a ’și-o însuși, este a se face pa-
sibil de pedepsele ce codicele penal
pronunță contra acelora cari se ating;
în mod ilegal, de libertatea altuia.

   Dacă este vorba de o afacere care
n’are nevoe de o instrucțiune preala-
bilă, procurorele o trimite direct tri-
bunalului pentru a cita părțile dinain-
tea sa.
   Dacă în fine eâte caz de flagrant de-
lict, procurorele merge în pcrsduă la
locul unde crima s’a comis și începe
instrucțiunea causei cu aceleși puteri
ca și judecătorul de instrucțiune. In
asemenea împrejurare, el are dreptul
să pue la oprelă pe prevenitul presin-
te, să dea mandat de aducere contra
celui absinte și să facă perchisiunl.
Înainte de a pleca totuși, el este dator
să vestescă pe judele instructore pen-
tru a pune pe acest magistrat în po-
sițiune să vie el însuși la fața locului
și să reia un rol pe care ministerul
public îl exercitezâ numai prin escep-
țiune și în vederea urgenței cazului.
   Cei-l-alți oficiărî ai poliției judecă-
cătorescl cari, în calitatea lor de auxi-
liari ai procurorului, sunt abligați, du-
pă cum am spus, să ’l ajute în desco-
perirea crimelor și a delictelor, aâ și
dânșii dreptul, în caz de flagrant delict,
să ia, până la venirea procurorelui saâ
a judecătorului de instrucțiune, aceleși
mesuri pe cari le pot lua chiar aceștia.
   îndată ce le sosesce denunțarea vre
unui delict saâ vre unei crime, ei sunt
datori să se transporte, fără întârzie-
re, la fața locului, să încheie cuveni-
tele procese-varbale, să primescă de-
clarațiunea martoriler, și, dacă delic-
tul este flagrant, să facă perchisițiuni,
să pue la oprelă pe preveniții presenți,
să dea mandate de aducere contra ce-
lor absenți. Cu tdte acestea, simpli o-
ficiâri auxiliari, ei nu pot lucra de cât
în lipsa procurorului saâ după antori-
sațiunea acestuia. De aceea, cum aâ
cunoscințâ de un delict saâ de o cri-
mă, ei trebuesc să însciințeze pe pro-
curore printr’un aviz coprinZend natu-
ra crimei și tdte circumstanțele ei de-
ja cunoscute. Trimiterea acestui aviz
totuși nu ’I împedică de a lucra, de a
începe saâ de a continua cercetările,
de a face actele necesarii pentru con-
statarea crimei saâ delictului. Când aâ
terminat, ei transmit imediat și cu cea
mai mare esactitudine actele lor pro-
curorelui pentru ca acest magistrat,
întemeindu-se pe ele, să pdtă face re-
chisițiunile ce va găsi de cuviință.
   Procele-verbale ce diferiții oficiărî
ai poliției judecătoresc! sunt datori să
încheie estd una din părțile cele mai
îrsemnate ale funcțiune! lor. Aceste
acte servesc, în adever, drept basâ ur-
mîririlor. De aceea, ei trebuesc să ’șl
îndrepteze totâ grija spre buna și lim-
pedea lor redacțiune. Să se pătrunză
bine de acesta că' uu proces-verbal es-
te narațiunea simplă și esactă a tot ce

s’a petrecut subt ochii agentului, și sa
caute a reproduce într’ânsele oglinda
fidelă a lucrurilor. Să expue faptele
ast-fel precum le aâ veZut, în totă
goliciunea lor. Să se ferescă de a le
împodobi cu propriele lor rnflesiunl
saâ de a trece în ele lucruri, pe cari
nu le aâ văZ^t chiar cu ochii saâ au-
Zit cu urechile lor, subt pedepsă de a
fi în urmă urmăriți ca faIșifi atori. Să
nu perZă asemenea din vedere că ast-
fel de acte nu pot fi bine redactate de
cât chiar în momentul constatărilor,
și să le încheie chiar atunci, în pre-
sința, pentru a Zice ast-fel, a faptelor.
   Dacă culpabilul nu este cunoscut,
oficiărul poliției judecătoresc!, care in-
strumentezi, trebue să cerceteze, spr;
a vedea, daca a fost numai una saâ
mai multe persone, și să adune moti-
vele cari ar putea să întemeieze aces-
ta credință. Spre acest sfârșit, el tre-
bue să se informeze dacă, la ora pre-
supusă când faptul s’a săverșit, mai
mult! indiviZi n’aâ fost veZuți prin
prejurul locului; să ia, pe cât va fi
cu putință, semnalementele lor; sa a-
rate cu esactitudine numele, profesiu-
nea și domiciliul tutulor persdnelor
cari ar putea da deslușiri saâ asupra
faptului saâ asupra circumstanțelor ce
’l înconjoră; să cheme pe rude, pe ve-
cini saâ pe slugile cari ar putea da
esplicațiuni; să le pue să semneze pro-
cele-verbale, saâ, în caz de refuz, să
facă mențiune despre acesta; în fine
si nu neglijeze nimic din ceea ce ar
putea servi la descoperirea adevărului.
   In caz de morte violentă, oficiărul
poliției judecătoresc! trebue sâ caute,
mai ’nainte de tote, a determina dacă
mortea este efectul unei sinucideri, al
unei întâmplări saâ al unul omor. In
acest scop, el se va sili să constate
identitatea persduel răposate, chiemând,
spre a ’i recundsce cadavrul, pe rude-
le saâ pe amicii ce va fi putut să ai-
bă. Va lua, după acesta, asupra stare!
morale a acestei persone și asupra si-
tuațiunei afacerilor ei, tdte informa-
țiuuile cari ar putea conduce la des-
coperirea dacă a lost o sinucidere saâ
un omor. Va întreba dacă n’a lăsat
vre o scrisdre prin care ea însă-și să
explice causa morței sale. Inspecțiunea
cadavrului ’i va da ăncâ numerose des-
lușiri. Genul morței, natura rănilor,
situațiunea lor, instrumentele cu cari,
aâ fost făcute, posițiunea corpului sunt
atâtea împrejurări ce este necesar să
se examineze cu băgare de semă și să
se descrie cu esactitudine în procesul-
verbal. Dacă, înainte de sosirea oficiă-
rului poliției judecătoresc!, corpul, mo-
bilele saâ alte obiecte de prin prejur
aâ fost deranjate, el va trebui să Zică,
chiar persanelor cari le aâ deranjat,

12 (24) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2343

descoperi urmele lor, fac, după mdrte,
răni pe cadavru, saii cu arme de foc
saii cu alte instrumente, ori atârnă ca-
davrele de gât și imprimă pe acestă
parte a corpului semne cari fac să se
creijă că â fost spânzurare, și altele.
    Când dar cadavrul înfățișezâ urme
de răni, trebue ca oficiărul poliției ju-
decătoresci să se asigure dacă aceste
răni ah fost făcute înainte sah după
morte; dacă, fiind făcute înainte, ele
aiî pricinuit mdrtea. Lărgimea, adân-
cimea, direcțiunea, situațiunea acestor
răni pot presința de multe ori indicii
îndestulâtdre.
    Când cadavrul a fost găsit spânzu-
rat, esaminarea trebue să se îndreptâ-
ze asupra plămânilor și asupra vase-
lor cerebrale, căci aceste organe înfă-
țișeză alterațiuni însemnate când mor-
tea a fost causată prin asfixie. Frân-
gerea șirei spinare!, ecchimosele de
subt pelea gâtului șah a grumazului,
umflătura și colorațiunea obrazului
sunt dovedi că spânzurarea a avut loc
în timpul vieței. Este dar important
de a se menționa și descri în proce-
sul-verbal tote aceste fenomene, când
se presintă.
    Cazul otrăvirei cere o atențiune de-
osebită din partea oficiatului poliției
judecătorescl. Starea cadavrului, este-
riorul lui, trebuesc să fie esaminatj cu
îngrijire; petele de cari pdte fi acope-
rit, descrise; marginea buzelor, interio-
rul gurei, constatate. Oficiărul poliției
judecătorescl este dator să afle de ce
natură sunt otrăvurile întrebuințate,
cine a pregătit și dat alimentele sad
băuturile otrăvite. Dacă otrăvurile ah
fost cumpărate, să verifice dacă acela
care le a vândut avea autorisațiunea
de a vinde asemenea substanțe, dacă
a luat precauțiunile cerute de lege-
pentru vinderea unor asemenea măr-
furi. El trebue să pună mâna pe ma-
teriile veninose, pe vasele cari le ah
conținut, pe vărsăturile persdnei otră-
vite. Dacă autopsia cadaverică este tre-
buincidsă, sa să nu aibă loc de cât în
fața lui. El trebue asemenea să opres-
câ materiile solide sah lichide cari se
găsesc în .stomac și în mațe, să le a-
șe^e în vase bine închise și sigilate cu
sigiliul seh. Este important si nu le
oer^ă un moment din vedere, nici chiar
spre a le încredința medicilor, himiș-
tilor sah spițerilor însărcinați ’ cu aua-
isa lor. Acestă opercțiune să se facă
iarăși în presința lui.
  In caz de înnecăciune asemenea, ofi-
ciărul poliției judecătorescl trebue si
cate a vedea dacă mdrtea s’a produs
prin asfixie sah dacă a precedat arun-
carea corpului în apă. Starea cadavru-
lui găsit îl pdte da, spre acest sfâr-
șit, indicii precidse. Lesiunile, rănirile,

gă le pue, pe cât va fi cu putință, în
starea lor primitivă. Dacă există indicii
cari să facă să se bănuiască că perso-
na răposată s'a apărat, să te adune cu
îngrijire: ast-fel ar fi urmele de vio-
lință ce ar exista pe diferitele părți
ale trupului. Starea hainelor pdte și
dînsa da semne dacă defuntul s’a apă-
rat. Este încă de trebuință a se con-
stata dacă corpul a fost despuiat de
îmbrăcăminte, dacă buzunarele veștmin-
telor aii fost visitate, dacă furt a avut
loc. In sfârșit, nimic nu trebue să fie
lăsat de o parte din ceea ce ar putea
conduce la descoperirea causei morței.
    O mulțime din circumstanțele mai
sus expuse, pentru a fi bine constata-
te, cer, de multe ori, cunoscințe în me-
dicină, cari nu pot fi bine posedate de
cât de specialiști. Oficiărul poliției ju-
decătoresci trebue dar să ceră, de câte
ori va simți necesitatea, ajutorul dme-
nilor de artă. înainte de a începe ope-
rațiunile, el trebue să supue la jură-
mânt pe persdnele chiemate a ’șl da pă-
rerea. Examinarea cadavrului trebue
să se facă în presența lui. Procesul-
verhal al acestei examinări însă este
opera medicilor, și oficiărul poliției
judecătorescl nu pdte să se amestice,
subt nici un cnvînt, în raportul lor,
nici pentru a ’1 aproba, nici pentru a ’l
contesta: el trebue să ’l primescă ast-
fel cum aii crezut de cuviință a ’l
face. Cu tote astea, când observă
că medicii omit ceva particulari-
tăți interesante, datoria lui es’e de
a Ie atrage atențiunea asupra ace-
lor punte, și de a provoca din parte-le
explicațiuni mai întinse asupra acelui
subiect. Insă aci se mărginesce drep-
tul lui. Dacă esperții, neve^end în par-
ticularitițile ce le indică de cât lu-
cruri neînsemnate, refusă de a se ocu-
pa de ele, el nu pdte sâ’I constrângă
a o face. Ii remâne numai dreptul de
a le consemna el însu-șî în procesul
shh verbal.
   Primul lucru ce trebue a sa stabili,
când se examinezi un cadavru, este
ora în care s’a produs mdrtea. Timpul
aducând, adesea-ori, schimbări însem-
nate în starea cadavrului, este absolut
necesarih, pentru ca judecătorii să nu
se rătăcdscă în consecințele ce trebuesc
trase din acestă stare, de a ține soco-
telă de timpul ce a trecut de la morte
încdci. După acesta, trebue a se cons-
tata causa morței. O morte pdte fi cau-
sată: l-iii prin loviri saii răniri; 2-a prin
spân^urare; 3-a prin otrăvire; 4-a prin
înnecăciune. Nu este tot-d’a-una ușor
lucru de a se determina, cu siguranță,
la care din aceste genuri de morte a
fost supusă persona omorâtă, căci se
întâmplă une-ori ca culpabilii, pentru
a înșela justiția și a o împedica de a

semnele imprimate pe cărnuri îl pot
spune dacă a fost luptă. Lipsa veșt-
mintelor sah starea în care se găsesc
conduc asemenea Ia reconstituirea ce-
lor petrecute înainte de morte. Tote
acestea trebuesc scrutate cu cea mal
mare 'băgare de semă și descrise pe
larg în actul care le constată.
   Dacă cadavrul n’a putut fi recunos-
cut, oficiărul poliției judecătoresc tre-
bue să descrie, cu cele mal miel amă-
nunțimi, talia, trăsurile obrazului, vâr-
sta ce pare că are, culorea perului, ci-
catricele și" semnele ce s’ar putea găsi
pe dânsul și cari, în urmă, ar putea
conduce la stabilirea identităței sale.
De câte-orl mijldcele vor permite, este
bine să se recurgă la arta fotografică.
Hainele, scrisorile și tote obiectele, de
ori-ce natură ar fi, cari s’ar găsi pe
el sah alături, și cari s’ar părea că
’i-ah aparținut, să fie asemenea des-
crise și păstrate cu grijă. Numai după
îndeplinirea acestor formalități, oficiă-
rul poliției judecătorescl pdteautorisa
înmormântarea. Este de observat însă
câ agenții auxiliari al ministerului pu-
blic, cari, începându-șl constatările, ah
avut grija, conform art. 28 din proc.
criminală, să însciințeze pe procurore-
le de pe lângă tribunal, trebuesc să
aștepte autorisațiunea acestuia înainte
de a procede la îngroparea cadavrului,
afară rnmai dacă putreziciunea nu s’ar
impune ca o necesitate a înmormân-
firel. Dar, chiar în acest caz, ei tre-
buesc să veghieze ca si se pdtă pro-
cede la desgropare, dacă acesta măsu-
ra va deveni în Urmă necesară.
   Procesele-verbale încheiate, după mo-
dul mai sus descris, de oficierii poli-
ției judecătoresc! vor fi semnate și de
duoi cetățeni, domiciliați în comuna
unde cercetarea are loc. Presința aces-
tor duoi cetățeni este necesară, fiind-
că el pot fi chemați în urmă ca mar-
tori și afirma esactitudinea celor con-
ținute în procesele-verbale. De aceea,
numele, profesiunea și locuința lor tre-
buesc indicate cu precisiune. Cu tote
acestea, legea avtorisă pe procurorele
de pe lângă tribunal să lucreze chiar
fără asistența martorilor, însă numai
în cazul când nu este posibilitate de
a’și procura asemenea persone. In ori-
ce caz'însă, oficiâril poliției judecăto-
resc! sunt datori a semna procesele lor
verbale pe tote paginile. Procurorele,
când merge în anchet irea verl-unui
fapt, este biue să ceră a fi însoțit, pre-
cum prescrie art. 41 din procedura cri-
minală, de comisarul de poliție al co-
munei unde s’a comis crima sah delic-
tul, sah de sub-prefectul ori ajutorul
lui, sah de primarul ori ajutorul luî,
cari vor asista la redactarea actelor și
le vor semna și dânșii.

£344

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

12 (24) Septembre 1882

   Am ve<Jut că, în caz de flagrant de-
lict, legea dă drept procurorelul de pe
lângă tribunal, în lipsa judecătorului
de instrucțiune, și tutulor oficiărilor
poliției judecătoresci, in lipsa procu-
rorelui, să ia tdte măsurile ce Împre-
jurările și gravitatea faptului compor-
tă. Importanța ce esistă de a lucra cu
grabă pentru a opri crima și aduna
tdte probele a făcut să se nască a-
cestă escepțiune. Actele emanând de la
oficiării poliției judecătoresci, în ase-
menea cas, pot servi, nu numai ca
simple informațiunl, dar chiar ca cons-
tatările cele mal perfecte, și, dacă ju-
decătorul de instrucțiune le aprobă,
ele dobândesc, in urmă, tot atâta pu-
tere ca și când ar fi fost făcute de
acest magistrat și pot fi presintate ju-
decătorilor safi juraților.
   Oficiării poliției judecătoresci aii dar
'competința, in cas de flagrant delict
de crimă, să facă următorele acte: l-iii
să se transporte la fața locului; 2-lea
să inchee cuvenitele procese-verbale;
3-lea să procedeze la interogatoriele ne-
cesarii; 4-lea să asculte pe rude, vecini,
slugi, pe toți aceia din gura cărora
pot culege informațiuni; 5-lea să opres-
că, dacă cred de cuviință, pe ori-cine
de a eși din casă saiî de a se depărta
de acolo; 6-lea să pună mâna pe armele
saă pe cele-alte instrumente, pe hâr-
tiele saă pe lucrurile cari ar putea
servi ca probe în greutatea saiî în des-
cărcarea prevenitului; 7-lea să pună la
oprelă pe prevenit, dacă este față; 8-lea
să dea mandat de aducere contra lui,
dacă este dosit; 9-lea să facă perchisi-
țiuni în domiciliul lui.
   Cu tdte că legea nu vorbesce de cât
de flagrant delict de fapt care atrage
după sine o pedepsă criminală, totuși
practica din t6te filele și o sânetosă
interpretațiune a spiritului legiuitoru-
lui aii admis că aceleași regule tre-
buesc să se aplice și în cas de fla-
grant delict de fapt care atrage după
sine o pedepsă corecțională, căci ace-
iași rațiune esistă în ambele ipotese,
și snnt multe delicte tot așa de grave
ca și unele crime.
   In tdte cele-alte cașuri, când nici
crima, nici delictul nu sunt flagrante,
oficiării poliției judecătoresci trebuesc
să se mărginesca, după cum am spus,
în a încheia procesele-verbale de in
formațiune și a le înainta, fără întâr-
ziere, locului competinte, și dopa or-
dinea următdre: Agenții auxiliari tri-
mit actele lor procurorelul de pe len-
gă tribunal, și procurorele, dacă gă-
sesce în ele elementele necesarii pen-
tru deschiderea unei acțiuni publice,
le trimite, saă direct tribunalului co-
recțional, când nu e trebuință de o
instrucție preal^bilă^ saiî judelui ins- I

tructore, când causa are nevoe să se
instruescă. Acest magistrat singur a
fost, în adevăr, creat de lege pentru a
strânge probele și a lua măsurile de
siguranță dictate de împrejurări. Lui
singur, prin urmare, îi aparține drep-
tul de a lucra la stabirea culpabilită-
țel, când nu se găsesce în nici unul din
cașurile escepționale mai sus speci-
ficate.
   Judecătorul de instrucțiune, înainte
de a începe o informațiune, trebue să
fie sesisat print’un rechisitor • al mi-
nisterului public, singur în drept, după
cum „am ve^ut, de a deschide o ac-
țiune publică. Chiar plângerile ce,
conform art. 60 din proced. criminală,
i se adreseză direct de părțile vătă-
mate, trebuesc să fie comunicate de
densul procurorului pentru a pune pe
acest magistrat în posițiune să facă
rechisițiunile ce va socoti de cuviință.
Cu tote acestea, să nu secretă că ju-
decătorul de instrucțiune este dator si
urmeze orbesce ceea-ce ’l cere procu-
rorul. O-dată sesizat de o afacere, el o
conduce până la terminarea ei, și ’și
conservă dreptul cel mai absolut de
apreciere asupra tutulor indicielor și
probelor ce a putut aduna.
   Principiul că judecătorul de instruc-
țiune, când nu este direct sesisat de
plângerea părței vătămate, trebue să
fie sesisat printr’un rechisitor al mi-
nisterului public, suferă o escepțiune
când este vorba de flagrant delict. In
asemenea cas, în adevăr^ el pote să
începă o informațiune chiar din oficiiî,
daca a luat cunoscință de comiterea
faptului înaintea procurorului. Legiui-
torul, în vederea urgenței, după cum
a dat acestuia dreptul să facă dre-cari
acte atribuite, în starea ordinară, nu-
mai judecătorului de instrucțiune, tot
asemenea a permis și acestui din ur-
mă să ia cuvenitele măsuri mai înain-
te de a i se fi trâmis rechisitorul mi-
nisterului public. In cas de flagrant
delict dar, judecătorul de instrucțiune
se pote transporta singur la fața lo-
cului. In tote cele-alte cașuri, când
face o descindere locală, el trebue să
fie însoțit de procuror.
   Drepturile escepționale ale judecă-
torului de instrucțiune, când instrues-
ce o afacere, sunt mai ales : 1) de a
lua depunerile martorilor; 2) de a face
perchisițiuni; 3) de a emite mandate
contra prevenitului.
   Martorii trebuesc, mai înainte de a
depune, să presteze jurământ că vor
spune tot adevărul, nimic de cât ade-
vărul. Deposițiunea lor să se ia în
deosebi și față fiind și grefierul. Ju-
decătorul de instrucțiune culegând fi-
sele unni martor să nu per^a din ve-
dere că e dator sâ’i conserve limba-

giul, locuțiunile, expresiunile de cari
se servesce, în fine adevărata expresiu-
ne a limbagiului. Să se gândescă că
nu pote sâ’i îmbrace modul de a se
exprima într’o limbă mal corectă fără
a se expune sâ’i desnâtureze cuvinte-
le. Să nu uite că nu pote asemensa,
pentru a abrevia depunerea, să $ică
că martorul a depus ca cel precedent,,
ci că are datoria să scrie tot ce a spus
martorul, în întregul lui.
   Martorii sunt obligați să compară
în urma citațiunei ce aiî primit. In
cas constrariâ, ei pot fi condamnați la
amendă și chiar aduși prin mandat de
aducere. Dacă martorul producă un
certificat medical constatând că e în
neputință de a eși din casă, judecăto-
rul de instrucțiune se transportă el
însuși la domiciliul lui pentru a’i lua
depunerea, dacă se află în comuna re-
ședinței sale, saâ, în cas contrarii!, în-
sărcinezâ cu acestă operațiune pe pri-
marul loca'. Intâmplându-se însă să
mergă în personă la martor și să nu!
găsescă acasă saiî să’l găsescă sănetos,
el e în drept să dea mandat de depu-
nere atât contra lui, cât și contra me-
dicului șah contra ofieiărului munici-
pal care ’i-a liberat certificatul min-
cinos.
   Perchisițiunile se fac de judecătorul
de instrucțiune însoțit de procuror, a-
fară de cașul de flagrant delict când,
după cum am ve^ut, judecătorul pote
merge chiar singur. Prevenitul saă un
împuternicit al lui trebue să asiste la
acestă operațiune pentru a vedea și a
recundsce obiectele rădicate. Dacă pre-
venitul refusă de a merge saiî de a
numi un împuternicit ca să asiste la
perchisițiune, judecătorul de instruc-
țiune nu’l pote ‘iii. Insă e dator să
facă mențiune expresă de acestă cir-
cumstanță în actul săiî. In cas când
prevenitul e dosit, perchisițiunea se
face în lipsa lui, și judecătorul de in-
strucțiune pdte chiar respinge pe îm-
puternicitul care s’ar presinta din
parte’i.
   Mandatele sunt în număr de patru:
de înfățișare, de aducere, de depunere
și de arestare.
   Cele doue d’ântâiiî aiî de obiect de
a face pe prevenit să compară dinain-
tea judecătorului de instrucțiune. Di-
ferința ce există între ele este că man-
datul de îbfâcișare se dă când preve-
nitul are un domiciliu cunoscut, iar
mandatul de aducere când i se impu-
ta un fapt criminal safi când a refu-
sat de a se supund mandatului de în-
fățișare. Ele diferă încă în acesta că
agentul forței publice însărcinat cu
mandatul de înfățișare se mărginesce
a ’l remite prevenitului și a lua chi-
tanță, fără a se preocupa de modul

12 (24) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2345

cum va fi executat; pe când cel însăr-
cinat cu mandatul de aducere e dator
sa se îngrijescâ de executarea lui, să
însoțescă pe prevenit până la cabine-
tul judecătorului și, în cas de împo-
trivire, să întrebuințeze chiar forța
pentru a’l constrânge. Ele mal diferă
In fine și In acesta că, în cas de man-
dat de înfățișare, prevenitul e intero-
gat îndată ce se presintă, iar in cas de
mandat de aducere, judecătorul de ins-
trucțiune are 24 ore pentru a ’1 in-
teroga.
   Cele două din urmă aii de obiect
de a împedica pe prevenit de a dosi
și de a’l pune în stare de oprelă. Cu
tote acestea, mai multe deosebiri în-
semnate există între ele. Mandatul de
depunere este o mesurâ de precauțiu-
ne și pune pe prevenit în stare de a-
restare provisorie. El se dă contra u-
nui individ contra căruia sunt tari
presumțiuni de culpabilitate, asupra
cărora n’a presintat justificări plausi-
bile, însă nu încă probe. Mandatul de
arestare, din contra, se dâ când sar-
cinile sunt întemeiate pe nisce ast-fel
de dovedi în cât vinovăția prevenitu-
lui nu mai lasă înduoială. In manda-
tul de depunere, prevenitul trebue să
fie desemnat cât se pote de mai lă-
murit; în mandatul de arestare trebue,
pe lângă acesta, să se coprin^a și e-
nunciarea faptului pentru care acest
mandat a fost emis și citațiunea le-
gei care declară că acel fapt e crimă
saă delict. Mandatul de depunere, în
cas de urgență, pdte fi dat chiar fără
conclusiunile procurorului, pe când, în
cas de mandat de arestare, procurorul
trebue tot-d’a-una și neapărat să fie
au<jlt.
   Aceste forme cu cari legiuitorul a
încongiurat mandatul, de arestare sunt
o garanție mai dinainte oferită preve-
nitului. De aceea, magistrații sunt da-
tori să caute a le observa cu cea mai
mare scrupulositate. Să se gândescă că
dreptul de a lipsi pe un om de liber-
tatea sa, care incontestabil e enorm, a
fost încredințat prudenței lor, și să ia
tote precauțiunile pentru a nu avea
mai târziii aă’și împute vre o erore.
Atât ministerul public, cât și judecă-
torul de instrucțiune să examineze cu
mare băgare de semă tote circumstan-
țele faptului și posițiunea morală a
prevenitului înainte de a recurge la a-
cestă măsură contra lui. Să aibă în
vedere că o greșelă saii o prea mare
precipitare pot causa nenorocirea unei
întregi familii; că omul contra căruia
s’a emis un mandat de arestare, de și
încă necondamnat, are să fie aruncat
în temniță și amestecat acolo cu tot
felul de reă-făcători; că detențiunea

lui se pote prelungi multă vreme ; că
el are pote o familie pe care o hră-
nesce cu munca lui și care, în timpul
încarcerării, are să ca^ă în cea mai â-
dâncă miserie; că închisorea pote să’l
facă să contracteze bole incurabile cari
.sâ’l lase pătimaș pentru restul filelor
sale, și că, cu tote astea, întâmplân-
du-se în urmă să fie recunoscut nevi-
novat, drept ori-ce răsplată, el va fi
încă expus a vedea răutatea vrășma-
șilor săi amărându’i viueța și înegrin-
du’i raputațiunea. Să cugete la tote
acestea și să nu se hotărască a întem-
nița pe un prevenit de cât atunci
când probele ce se rădică contra lui
aii atins un așa grad de tărie, în cât
nimeni să nu se mai potă înduoi de
densele.
   Recomand asemenea primarilor, sub-
prefecților, comisarilor și sub-comisa-
rilor de poliție, și, în genere, tutulor
agenților auxiliari ai ministerului pu-
blic, să aibă grija, în cazurile când
sunt autorisați de lege a se asigura de
persdna unui prevenit, să se grăbescă
a’l înainta, în cel mai scurt timp,
dimpreună cu actele ce ai încheiat,
procurorului de pe lengă tribunal pen-
tru ca acest magistrat să p<5tă pune
pe dată pe judecătorul de instrucțiu-
ne în stare de a’i verifica și regula po-
sițiunea. Să se ferescă de a ține ^ile
întregi, une-ori chiar săptămâni, după
cnm am vă^ut că acesta se întâmplă
câte o-datâ, pe preveniți prin arestu-
rile primăriilor, sub-prefecturilor saă
comisiilor, înainte de a’i porni la par-
chet, căci asemenea fapte constituesc
delictul prevăzut de art. 149 din co-
dul penal, și sunt decis a atrage asu-
pră-le totâ severitatea legei. Să se fe-
rescă asemenea de a usa de ofense,
maltratăr sau casne pentru a sili pe
bănuiți să facă mărturisiri, de 6re-ce
mijldcele acestea, nu numai câ rădică
mărturisirilor obținute prin ele ori-ce
putere doveditdre, dar încă expun la
grele pedepse pe cei ce le întrebuin-
țeză. Să cate în fine a’și face datoria
cu sânge rece, și meritul lor va fi cu
atât mai mare, cu cât vor fi ajuns la
descoperitea adevărului fără a recurge
la căi reprobate de morală și de uma-
nitate și Inferate de lege.
   Acestea sunt instrucțiunile ce ținem
a vă pune în vedere și a vă invita să
observați. Ele sunt cu totul conforme
cu codicile nostru de procedură cri-
minală, și se practiceză în tdte țările
cari aii grijă de menținerea bunei or-
dine în societate și respect pent'ru o-
norea și libertatea cetățenilor. In ele
fie-care va găsi cercul acțiunei și com-
petinței sale, și, urmându-le cu stric-
teță și bună credință, va evita abusu-

rile și nu va da loc la cea mai mică
plângere contra sa.
   Primiți asigurarea considerațiunei ce
vă păstrez.
   Procurore-General, Ciru Oecononiu.

        PARTEA NEOFICIALA

București, 11 Septenibre 1382.

   Șiarul Luptătorul din Focșani, și
după densul mai multe ^iare din ca-
pitală, aii afirmat următorele fapte:
  1.   Că perceptorul comunei Vârtiș-
coiă, din județul Râmnicu-Sărat, ar fi
bătut și închis pe locuitorul Uie Po-
pescu, obligându’l a’i vinde un pogon
de pământ pentru achitarea dărilor
către Stat.
   Din cercetarea făcută de D. contro-
lor Bădulescu, de D. sub-prefect local
și de D. inspector Vera , se constată
că nici unul din faptele denunțate nu
s’aă petrecut, și că aserțiunile jurnalu-
lui sus notat, sunt cu desăvârșire falșe.
  2.   Același ^iar anunță că în comu-
na Risipiți, din județul Râmnicu-Să-
rat, s’aii vîndut locuitorilor pentru pla-
ta dărilor fiscale mal multe objecte de
îmbrăcăminte, cari sunt apărate de art.
9 din legea de urmărire.
   Din cercetările D-luI casier general
și ale D-luI inspector financiar Vera,
făcute la localitate, se constată că nu
s’a vîndut până astă-<jl de către per-
ceptorul fiscal nici un object al locui-
torilor săteni din acea comună.
   Mai mult încă, D. casier general a-
firmă că de la punerea în aplicare a
nouei legi del percepere, nu s’a execu-
tat în județul Râmnicu-Sărat nici o
vîmjare pentru plata contribuțiunilor
datorite de locuitorii săteni.
   Ministerul dar, dă cea mai complectă
desmințire faptelor denunțate de Zia-
rul Luptătorul. (Comunicat).



   Membrii cari vor compune juriul,
din județul Tulcea, pentru concursuri-
le agricole și industriale anexe, ce sunt
a se ține annl acesta în acel județ,
sunt aleși, ca representanțl din partea
guvernului, D-nii: dr. Mihailescu, C.
Davidoglu, I. Melinescu, Th. D. Theo-
dorof, M. Sotirescu și T. S. Theodo-
rof; iar din partea județului, D-nii:
Vasile Sotirescu, Dimitrie Theodorof,
Hagi Aii Bey, Mustafa Hussein și B,
B. Crețoiu.

2340

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

. 12 (24) Septembre Î882

¹ CONSILIUL GENERAL DE INSTRUCȚIUNE

   Sumarul ședinței V, din 7 Septembre
                   1882.

    Ședința se deschide la orele 8 și ju-
mătate sera, sub-președința P. S. S. e-
piscopului Inocentie, asistat de D-nii
secretari: D. A.Laurian și C. Troteanu.
    Delegații consiliului permanent D-nil
B. P. Hasdăii și B. Șiaicariu.
    Membri presenți: P. S S. episcopul
Inocentie: D-nil G. Z. Crețeanu, dr.
Em. Severin, Ep. Francudi, G. Chiri-
lov, D. A. Laurian, V. M. Burlă, G.
Constantinescu, P. Ghencin, N. Crape-
leanu, T. Macinca, Ed. Wachman, C.
Stăncescu, P. Verusi, B. Stefănescu,
C. Troteanu, I. Bombăcilă, G. Zaha-
ria, I. Creangă și St. Nicolopolu.
    In congediâ, D-nii P. Cujbă și C.
Gros.
    Membri absenți: P. S. S. episcopul
Melhisedec, D-nii A. Petrescu, C. Cli-
mescu, Pană Buescu, colonel Maican,
T. Stefănescu, G. Mihăilescu, A. Xe-
nopolu și M. Florenti.
    Sumarul ședinței precedente se a-
probă.
    P. S. S. președintele, anunță că la
ordinea ^ilei e transformarea scolelor
centrale de fete în scole pedagogice.
    D. B. P. HajdeU, luând cuvîntul,
propune a se numi o comisiune care
să aibă în vedere de discutat duoă
puncte:
    1) Daca programa din anul trecut
aplicată în clasa I și II trebue să se
aplice și în cele-alte clase; 2) tran-
sformarea scolelor centrale în pedago-
gice.
    In programa cum s’a elaborat anul
trecut s’a perdut din vedere că din
scdlele centrale ese în genere candida-
te de institutdre, pe când ' externatele
secundare sunt destinate, mal ales, pen-
tru acele fete, care nu se destină ca-
rierei didactice. Prin urmare numai la
scdlele centrale se aplică dorința de a
fi transformate după putință în insti-
tute pedagogice, adăogendu-se în clasa
V, pe lângă teoria și practice pedago-
giei, dre-cari alte catedre cu același
scop, precum istoria pedagogiei și exer-
ciții Frbbeliane, strămutându-se tot o-
datâ aci din clasa IV psichologia și lo-
gica, cari să se predea însă anume în
aplicațiune la natura copilului.
    D. Verussi, în urma explicațiunilor
date de D. Hasdefi, cere și D-sa numi-
rea comisiunei de ore ce cestiunea es-
te destul de clară și nu încape nici o
discuți une.
    D. Laurian, este de idee că în Ges-
tiunile de o importanță capitală să nu
fie surprins consiliul. Dacă este să se
numesvă o comisiune, rogâ pe consiliul


DEPEȘI TELEGRAFICE
(Serviciul privat al Mmitoruluty.
    Constantinopolî, 22 Septembre. —
Intr’o întrunire ținută Marți sera la
Poartă și la care asista numai Muk-
tar-pașa, Said-pașa și D. Conduriottis,
Mnktar-pașa citi un memoriu stabi-
lind greșala ce există în lucrarea co-
misiei europene de delimitare și de-
monstreză necesitatea pentru Turcia
d’a păstra Nezeros fără ca acesta să
aducă vr’o vătămare Greciei.
    Said-pașa ceru ministrului Greciei
d’a transmite acest memorifi guvernu-
lui seă; dar D. Conduriottis refusă
(Jicend că instrucțiile sale erai! for-
male: Grecia cere pur și simplu exe-
turarea integrală a convenției interna-
ționale din 24 Maiă 1881, care fixeză
nuoile frontiere turco-grecescl.
   In urma acestui refus al D-luI Con-
duriottis, P6rta a transmis ieri rapor-
tul lui Muktar-pașa ministrului Oto-
man la Athena care ’l va înmâna D-lui
Tricupis, președintele consiliului elenic.
   Verona, 22 Septembre. — Regele
Hnmbert a dat una sută mii franci
din caseta sa particulară spre a fi îm-
pârțițl în ajutorul înecaților.
   Roma, 22 Septembrt.—piarul L’Os-
servatore Romano publică o enciclică
a Papei, cu data de 17 Septembre, a-
dresată Ia tot episcopatul catolic spre
a recomanda propagarea ordinului se-
cular al St. Francisc d’Assise în lumea
întregă, ca cel mal bun mijloc de a
face pe bogat milostiv și pe sărac să
se resemneze, de a împăca pre proletari
cu cei ce aiî, într’un cuvânt de a re-
solve problema socială.
   Londra, 23 Septembre.— The Daily
Chronicle află din Alexandria că ora-
șul Damietta s’a predat și că genera-
lul Wood trebue să ’l ocupe îndată
după desarmarea garnisonei.
   Berlin, 23 Septembre. — Cu ocasia
a 20-a aniversări a intrare; Principe-
lui de Bismarck în ministerul Prusiei,
t<5te fiarele, chiar cele ale oposițîei,
celebrează, în termeni călduroși, înalta
importanță pentru nație a acestui mare
om de stat, care sciu să fondeze unita-
tea germană, piarele oposiției tempe-
reză. cu tote astea, laudele lor printr’o
viue critică a politicei interiore a can-
celarului.
  Roma, 23 Septembre.—Regele Hum-
bert, însocit de Principele Amedeu și
D. Baccarini, ministru al lucrărilor
publice, a visitat inundațiele din Ve-
rona, Vicenția și Padua, oprinduse mai
ales în cuartierele sărace. Majestatea
Sa a fost aclamat pretutindeni cu căl-
dură.                      (Havas.)

permanent să dea tot concursul acelei
comisiunî, căci din cuvintele D-luI
Hasdeâ a ve^ut idei noi și se miră
cum acele idei n’au fost așternute în-
tr’un proiect în regulă la deschiderea
sesiune!.
  Se cere închiderea discuțiunel și se
primesce.
  Se suspendă ședința pe 5 minute
pentru alegerea comisiunei și după re-
deschidere, procedându-se la vot prin
scrutin secret se constată că ;
  D. I. Bombăcilă a întrunit 17 voturi.
  „ Ep. Francudi     „    17    „
  , C, Troteanu      „    17    „
  Ședința se ridică apoi la orele 10, a-
nunțându-se cea viitdre pe Joi 9 Sep-
tembre curent, orele reglementare, când
se va lua în discuțiune programa
scolelor reale.



’ ANUNCIURI MINISTERIALE


MINISTERUL CULTELOR ȘI IN-
STRUCȚIE NEI PUBLICE.

  Pentru ocuparea în mod provisorifi,
conform legei din Martie 1879, a ca-
tedrei de limba francesă de la gimna-
siul Mihaiiî-Bravu, din Bucurescl, mi-
nisterul publică concurs pe ^ioa de 15
Ianuarie 1883.
  Concursul se va ține în Bucurescl,
la palatul universitățeî.
  Aspiranți' e rl vor întruni condițiu-
nile legei, sn v >r înscri la minister,
cel puțin cu J dile înaintea termenu-
lui de cor c.:; ''
No. 11,59 j. I * 1882, Septembre 9.


  MINISTERUL DE FIN AN CE

Direcția vămilor, timbrului și în-
            registrărel.
  Se publică spre cunoscința gene'ală
că, în $ioa de 18 Septembre 1882, se va
vinde prin licitațiune, în localul biu-
roului vamal Iași, 372 kilo țesături
fine, imprimate ce s’aii confiscat de la
comerciantul lonas Lobel.
  Doritorii de a cumpăra acesta marfă,
se vor presenta în <Jioa aretată la men-
ționatul biuroti vamal, spre a^concuța
la licitație.
  No. 35,868.   1882, Septembre 10.

  —Se publică spre cunoscința generală
că, în ^ioa de 18 Septembre 1882, se va
vinde prin licitație în localul biurbulul
Severin, 76 m^tri stofă de mătase, ce
s’afi confiscat de vama Verciorova, de
la biuroul de espedițiune din loca-
litate.
  Doritorii de a cumpăra acestă marfă

12 (24) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2347

se vor presinta în ^ioa arătată la
menționatul biurofi vamal, spre a
concura la licitație.
   No. 35,848.    1882, Septembre 10.

   — Se publică spre cunoscință gene-
rală câ, în <jioa de 22 Septembre 1882,
se va vinde prin licitație, în localul bin-
roului vamal central, gara Filaret, 29
kilo neto tabacherl de metal îmbrăcate
cu piele, 14 kilo neto tabacherl de pac-
fong argintate, și 38 kilo neto port mo-
nete de piele, confiscate de la comer-
ciantul Efraim Nachmias.
   Doritorii de a cumpăra acesta marfă
se vor presinta în (jioa aretată la men-
ționatul biurofi vamal, spre a concura
la licitație.
   No. 35,816.    1882, Septembre 10.

Casieria județului R.-Sărat.

   In ^ioa de 28 Septembre 1882, se
vinde prin licitaținne, în localul aces-
tei casierii, de la orele 11 a. m. până
la 5 p. m., averea notată mai jos, se-
chestrată pentru neplata de câștutl da-
torite din arenei de moșii ale Statu-
lui, ratele bunurilor vîndute și alte ve-
nituri.
   Productele se vînd în starea în care
se găsesc fără nici «un angajament pen-
tru Stat asupra calităților, etc., și cu
condițiune pentru cumpărător de ale
ridica în termen de 30 dile, de la no-
tificarea confirmărei vîn^ărei cu mij-
locele sale, privind pe cumpărători ba-
terea porumbului și ori-ce alte chel-
tueli; căci, în cas contrarii!, garanția
depusă se va încasa în folosul Statu-
lui, perijând dreptul de cumpărător, pu-
indu-se din noii în vîn^are pe comp-
ta sa productele cumpărate, și pentru
deficitul ce va resulta se va urmări în
ori ce altă avere a sa.
   Ca să potă fi admiși la licitație, se
cere D-lor concurenți. a depune mai
ântâiii garanție de 5 la sută, din vă-
ii >rea aproximativă a averel pusă în
vîndare.
   Prețul cu care se va adjudeca,se va
depune imediat pe suma chilelor ce va
resulta prin mesurâtore, numărul vi-
telor și obiectelor afiate în .ființă, care
se va efectua în termen de 30 <jile,
prevăzut mai sus.
   Amatorii însă pentru producte, fân,
vite și obiectele aflate mal jos, se vor
informa din timp despre calitatea și
felul lor, în localitățile unde se găsesc,
vîmjarea va fi definitivă îndată dupe
aprobare.
   Se publică acesta spre cunoscință a-
matorilor de a cumpăra și a D-lor a-
rendnșl datori, spre a fi față la ^ioa
icitațiel.

Pentru câștiurile moșiilor, obiectele se-
chestrate sunt-,

  1.   30 ramatori, 30 clăi fân din 1880
și 1881, 50 vedre rachifi de prune,
100 vedre rachiu de prune aproxima-
tiv, din 1881, produsul a 60 pogoue
grâfi de tomnă, produsul de pe 70 po-
gone porumb din 18al și ca 20 clăi
fân din 1882, totă acesta avere se află
pe moșia Bula și Danulesci, a D-luI
Tache Dimitriu.
  2.   30 boi mari de.plug, 20 vaci mari
și mici, 8 bivoli și bivolițe, 60 oi, 100
chile grâu de tdmnă, aproximativ, pro-
dusul de pe 600 pogdne, din cari 500
grafi și 100 orz și secară, produsul de
pe 400 pogone porumb, dijma de pe
moșia Bogza, produsu din orz, porumb
și grâfi, productele de mai sus, vite
etc., se află pe moșia Bogza și Rete-
zați, avere a D-lui A. Orâșenu.
  3.   2 chile porumb afiate po moșia
Belciugu, avere a D-lui N. Tatărann.
  4.   100 chile grâfi, din 1881, 60 chi-
le porumb și produsul a 60 pogone
secară, tote aceste se află pe moșia So-
cariciu, proprietate a D-lui C. Eleva,
sechestrată D-lui I<5n Trifu, arendașul
moșiei Socariciu, pentru neachitarea
câștiurilor de 1 Octombre 1880, 1 A-
priiie și Octombre 1881 și 1 Aprilie
1882, fiind deja sechestrata arenda mo-
șiei în mâinele sale, pentru suma ce
datorezi D. G. Eleva, din arenda mo-,
șiei Gherghiasa.
  5.   60 chile secară, 90 chile grâfi,
produsul a 50 pogfine grâfi din tomna
anului 1881, și produsul a 50 pogdne
grâfi din a. e., aflat pe moșia Socari-
ciu și recoltate pe moșia Orzănesca,
averea D-lui D. Apostol.
  6.   Produsul a 400 pogone grâfi de
tomnă, dupe moșia Gherghiasa, avere
a D lui Fotache Aninosu.
  7.   O clae fân și 2 mânzați, aflate
pe moșia Jitia, avere a D-lui G. I.
Popovicl.
  8.   80 vedre rachiii de prune din a-
nul 1881, recolta de grâfi și orz de pe
15 pogone din a. c., aflate pe moșia
BUeni, sechestrate arendașului acelei
moșii.
  9.   24 vase cu vin alb și roșu, 49
vase deșerte, 5 care de brad, 1 cazan
de aramă, o trăsură cu 2 cai, 2 boi și
o vacă, aflate pe moșia Urechești, a-
vere a D-lui Trandaf Ion.
- 10. 8 vite mari și mici, 12 clăi fân,
de pe moșia Jitia, avere a D-lui To-
ma Chircu.
  11.   100 chile grâu de tomna din
1882, aflat în comuna Amara, avere a
D-lui Spiru V. Paleologopolo.
  12.   120 chile grâfi din 1882, dupe
moșia Vaceni, avere a D-lui <!. Maiati.
  13.   120 chile grâfi din 1882, dupe

moșia Vaceni safi Jarlău, avere aD-lui
C. Marati.
  14.   25 bol mari de plug, aflați pe
moșia Jarlău, avere a D-Jui G. M;
Platamoti.
  15.   Rodul a 27 pogone vie de la
metocni Urichesci, avere a preotului
loan Nistorescu.
  16.   Rodul a 4 pogone vie din co-
muna Urichesci, 14 bntoe gole ca de
40 vedre, avere a D-lui Trandaf Ion.

Pentru ratele bunurilor vindute.
  17.   Produsul a 6 pogone porumb,
8 clăi mari de fân, produsul a 6 po-
gone orz, tote din 1882, aflate pe mo-
șia Bogza, avere a D-lui lordache Ion.
  18.   22 chile grâfi, 20 chile orz, 8
chile secară, 40 chile porumb, nrodu-
sul a 18 pogone porumb și produsul
a 60 pogone orz din 1881, 18 pogone
grâfi de tomna și 22 pogone secară,
aflate pe moșia Costeiu și Galbeni, a-
vere a D-lui N. A. Stambulescu.

Pentru diferite venituri.
  19.   8 boi avere a D-lui 0. Marati,
sechestrați . pentru ne achitarea sumei
de lei 825, amendă pentru contraven-
țiunea adusă legel timbrului.
   No. 11,812.    1882, Septembre 7.


MINISTERUL DE RESBEL

Regimentul 29 dorobanți Dorohoiiî.

   Urmând ca, în (jioa de 27 Septem-
bre 1882, să se țină licitațiune pentru
vinderea efectelor următore : 10 halate
de postav, 8 saltele (dosuri), 6 suluri
(dosuri), 30 ceișafuri, 10 scufe, 10 șter-
gare, 6 plapome de iarnă și 39 cămăși.
   Se face cunoscut că D-nii concurenți
ce vor bine-voi a lua aceste efecte, să
se presinte în cancelaria regimentului
29 dorobanți, situat în strada prefec-
turel, la ^ioa menționată mal sus, orele
9 de dminâță.



MINISTERUL AGRIC., GOMERCIU-
  LUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE.

  Postul de inginer-șef al județului
Vâlcea, fiind vacant, se publică spre
cunoscință D-lor ingineri cari ar dori
să ocupe un asemenea post, să se pre-
sinte la minister cu cererile D-lor, pâ-
nă la 11 Octombre 1882, spre u fi re-
comandați.
  No. 12,150.   1882, Septembre 10.

2348

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

12 (24) Septembre 1882


    ANUNCIURI JUDICIARE


LICITAȚIUNI

Tribunalul Ilfov, secția de notariat

   D. N. Predescu, pe baza jurnalului
No. 1,521, din 1882, al onor, tribu-
nal Ilfov, secția III civilă-corecțională,
a cerut punerea în vîn^are cu licita-
ție a locului viran din comuna Bu-
curesci, suburbea Radu-Vodâ, strada
Radu-Vodă, No. 22, averea decedatu-
lui Constantin Ciornovodeanu.
   Acest loc este viran și împrejmuit pe
două părți cu zid, iar pe de alte părți
cu uluci, fiind In fundul acestui loc
o parte mică neîmprejmuitiă; se înveci-
nesce în total cu monastirea Radu-
Vodă, cu a D-lui Marinciu Săpuuaru,
cu a decedatului Dumitrache Eclisie-
rescu, pe de alta cu a D-lui Lambru
Vasilescu, Teodor Economu, în fund
cu a D-lui Mihalache, funcționar la
primăria capitalei, cu lancu Roșu, cu
Hristache Cureraru, cu Uța Văduva și
în faciă cu strada Radu-Vodă, Se face
cunoscut că din întregul acestui loc
se vinde numai jumătate, adică partea
cuvenită D-lui Nicolae Predescu, iar
concurența acestui imobil se va începe
de la suma de lei noul 3,000.
   Asupra acestui imobil nu se mai
află altă sarcină.
   Se face dar cunoscut în general că
acestă licitație se va urma în pretoriul
acestui tribunal, în ^ioa de 16 Octombre
1882, la 11 ore dimineța, avănd în ve-
că toți acei cari ar pretinde ver un
drept de proprietate, usufruct, servi-
tute, chirie, privilegii, ipotecă sah veri-
ce alt drept asupra imobilului în ce-
stiune, să se arate la tribunal înainte
de ^ioa fixat * pentru licitațiune, spre
a’șî arăta pretențiunile, căci în cas
contrarii, veri-ce cereri se vor ivi, nu
se vor considera.
   No. 11,193.    1882, Septembrie 11.

Tribunalul de Teleorman.

   Prin jurnalul dresat de complectul
acestui tribunal, sub No. 3,041, din
27 August 1882, s’ai adjumat vîmja-
rea averei imobilă a D-lui Hariton Ra-
cotă, care avere s’ai pus în vîn^are
după cererea Statului, conform jurna-
lului onor, consiliului de miniștri No.
6,379, din 1877;
   Tribunalul prin menționatul jurnal
a dispus vîn<jarea cu mod de licitațiu-
ne în sala ședințelor acestui tribunal,
în ^ioa de 9 Octombre 1882, orele 10
dimineța, a averei imobilă a D-lui Ha-
riton Racotă, care avere este:
   1, Moșia numită Țigănesci-Mitră-

nesca, compusă din locuri de arătură
și puțin islaz, având pe dânsa și ur-
măt6r»-Ie îmbunătățiri: un patul cu 2
despărțituri pe furci sub un acoperiș)
de șiță pentru punerea porumbului; un
bordeih în pământ unde șade arenda-
șul, împrejmuite aceste îmbunătățiri cu
ulncă și șanț; un alt bordeiă peste
drum de curte care servă de cârciumă,
proprietatea se învecinesce la răsărit
cu proprietatea Atârnați a D-lui G.
Scărlătescu, spre apus cu moșia Sta-
tului Reptea, spre me^ă-^i cu fiștei-
ca lui Dragne Moșteanu și' spre me^i
nopte cu comuna locuitorilor Țigănes-
ceni din plasa Marginea, județul Te-
leorman.
   Care avere dupe încredințarea dată
de grefă, s’ah găsit supusă la urmâto-
rea sarcină :
   In anul 1871 Hariton Racotă, ipote-
că moșia Țigănesci-Mitrănesca, ca ga-
ranție către Stat, pentru plata aren^ei
moșiei Puțintei-Cârtoclesca, actul tran-
scris la No. 8, din 1871, Februarie 24
   Se publică dar acesta spre generala
cunoscință a amatorilor ce ar voi să
cumpere acei stânjeni arătați mai sus,
să se presinte în pretoriul acestui tri-
bunal în $iua ȘÎ ora indicată mai sus
spre a concura ; somându-se tot-de-o-
dată și toți acei ce ar pretinde vre-un
drept de proprietate, usufruct, servitute,
chirie privilegii, ipotecă safi ori-ce alt
drept asupra imobilului pus în vîndare,
ca njai înainte de termenul vîn^ăreisâ
se presinte în pretoriul acestui tribunal
spre a’și face pretențiunile ce vor fi a-
vend, căci mai în urmă nu li se vor mai
considera.
   No. 16,214.     1882, Septembre 6.

   — Prin jurnalul dresat de acest tri-
bunal sub No. 2,644, din 9 Iulie 1882,
s’a încuviințat vîn^area cu licitație în
pretoriul acestui tribunal, în ^ioa de
23 Octombre a. c., orele 10 dimineța, a
următărelor averi imobile urmărite cu
legea de urmărire și aprobate de D-nu
ministru de finance a debitorilor aceș-
tia și anume :
   O jumătate Ioc în lățime de 9 stân-
jeni și în lungime tot de 9 stânjeni,
care loc se învecinesce ast-fel: despre
răsărit dă în raionul comunei, despre
apus dă în locul lui Christea D. Cran-
gă și despre me^ă-^i se învecinesce cu
Mitrică V. Grăniceru și despre me^ă-
nopte cu locul lui Dumitru Crangă,
acestă avere proprie a debitorului Voi-
cu Crangă din Turnu-Măgurele.
   Un loc în lățime de 3 stânjeni și
lungimea 24, având construit pe dân-
sul o prăvălie cu o odae, un șopron de
zid, la capul locului învecinându-se
ast-fel despre răsărit cu prăvălia lui
loniță Dimitrescu Flămânzeanu , des-

pre mâijă-<ji conrespunde în strada prin-
cipală Carol I, despre me<j >-nopte dă
în strada înfundată a oborului și spre
apus cu prăvălia D-lui loan C. Po-
peacu, acesta avere imobilă a debito-
rilor moștenitorii ai repausatului Moi-
se Feraru.
  Un loc în lățime de 4 stânjeni și în
lungime de 20 stânjeni, care loc are
construit pe dânsul un bordel vechi ce
se învecinesce: despre răsărit dă în stra-
da Traian, despre me^ă-^i dă în locul
D-lui Vidu St. Mitroi, despre apus dă
in locul repausatului Voicu Oiței și
spre meijă-nopte în locul D-lui Dobre
Porumbă , acestă avere imobilă a re-
pausatului Tânase Aprodu.
  Un loc în lățime de 4 stânjeni și în
lungime de 20 stânjeni, care loc are
pe dansul construită o casă de păment
bătut vechi și se învecinește: despre ră-
sărit conrespunde în strada Traian,
despre me^ă-<Ji dă în locul D-lui Gg.
Tapai, despre me^â-nopte dă în locul
moștenitorilor Tânase Crăciun Apro-
du și despre apus dă în locul lui Ilie
Țene Dulgheru, acestă avere proprie a
debitorului Vidu Stancu Mitroi.
  O jumătate loc în lățime ca 5 stân-
jeni aproximativ și 20 lungimea, avend
construit pe dânsul un bordei ruinat
ce se învecinesce: despre răsărit dă în
raionul comunei Turnu-Măgurele, des-
pre me^ă-^i cu Iovul lui Ion Lița, spre
me^ă-nopte dă în locul moștenitorilor
repausatului Lițâ și despre apus con-
respunde în strada Traian, avere a de-
bitorului loan (Lepădescu) — Lețeanu.
  Un loc în lățime de 4 stânjeni și în
lungime de 20 stânjeni, avend cons-
truit pe dânsul o casă bătută de pă-
mânt și se învecinesce: despre răsărit
dă în raionul comunei Turnu-Măgure-
le, despre me^ă-^i dă în un loc viran,
spre mă^â-nopte cu locul D-lui loan
Lițâ și spre apus dă în strada Trăiau,
acăstă avere a debitorului Gheorghe
Meilâ.
  O jumătate loc în lățime ca 5 stân-
jeni cu aproximație și în lungime de 20,
având construit pe dânsul o casă de
zid cu 3 camere și pivniță de desubt,
cum și un coșar alăturea care este
ruinat și se învecinesce ast-fel: spre
me^â-iji cu locul D-nei Lina G. Mar-
cu, despre me^ă-^i conrespunde în stra-
da Mircea-Vodă, despre me^ăndpte cu
locul D-lui Ștefan Nicula Serbu și
spre apus cu locul repausatului Stancu
Teodorescu, acestă avere imobilă a lui
Andrei Marcu din Turnu-Magurele.
  Acestă vîndare se face după cererea
făcută de D. perceptor al orașului T.-
Măgurele, prin adresa No. 172, pen-
tru despăgubirea fiscului.
  După încredințarea dată de grefier
imobilele puse în vîmjare și reprodu-»

12 (24) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2349

se mal sus nu sunt afectate la nici o
sarcina popritore.
   Se publica spre cunoscința generală
a amatorilor ce vor voi să cumpere din
imobilile descrise mai sus, să se pre-
sinte la acest tribunal în și ora defip-
tâ pentru ținerea licitațiuneî spre a
concura.
   Se someză toți aceia ce ar pretinde
vre-un drept de proprietate, usufruct,
servitute, chirie, privilegia, ipotecă șah
ori-ce alt drept asupra imobilelor puse
în vîn^are, ca mai înainte de ^ioa vîn-
4ârei, să ’și facă pretențiunile ce vor
avea, căci la din contra nu li se vor
mai considera.
   No. 16,229.      1882, Septembre 6.

Tribunalul de Argeș.

   Pe basa sentinței acestui tribunal,
No. 23, din 1861, învestită cu titlul
executoriii, No. 58, din 1867, și după
îndeplinirea disposițiunilor cerute de
procedura civilă, prin jurnalul dresat
de tribunal, sub No. 3,574, din a. c.,
s’a hotărît ca, în <Jiua. de 18 Decembre
1882, ora 10 a. m., să se vîn^ă cu lici-
tațiune în pretoriul acestui tribunal, i-
mobilele jos notate, averta casei dece-
datului diaconu Dumitru representată
prin fii și moștenitorii se! și anume :
Preotul llie Diaconescu, Ion Diaconu
Dumitru și Dumitru Diaconu, de pro-
fesiune cel ântâiu preot și cei din urmă
agricultori, domiciliați în comuna Uda-
de-Jos, plasa Oltului, districtul Argeș,
spre despăgubirea casei repausatului
Anghel Ceaușescu, representată prin
tutore D. D. lonescu, de profesie pro-
prietar tot din comuna Uda-de-Jos,
plasa Oltului, districtul Argeș, de su-
mele ce are a primi după arătata mai
sus sentință.
   Acestă vîmjare se publică spre gene-
rală cunoscința, ca toți aceia ce vor avea
asupra acestor imobile veri un drept
de proprietate, usutruct, servitute, chi-
rie, privilegii, ipotecă sai ori-ce alte
drepturi, sa se arate la tribunal, mai’n-
naintea termenului de adjudecațiune,
căci în urmă nu lise va mai admite nici
o pretențiune.
   Iar aceia ce vor voi să cumpere aceste
imobile să se presinte la tribunal, în ijiua
și ora indicată mai sus, spre a concura.
    Descrierea imobilelor ce se vînd,
condițiunile vîn^ârel și diferitele sarcini
și împregiurări ale imobilelor până a-
cum cunoscute:
  1.   Cinci pogone și 2 prăjini în Cio-
rîca, loc de hrană din cele 8 pogone
prevăzute în lista sechestrului, căci 2
pogone și 6 prăjini, sunt date de numi-
ți! moștenitori chiar sechestiatorului
D. Anghel Ceaușescu, după sentința cu
No. 60, din 1847.


  2.   Cinci pogone pământ cu pădure
măruntă pe dâusu.
  3.   Patru pogone pământ cu pruni
uscați pe dânsu.
  4.   Un pogon din 2 și jumătate din
ciair, de dre-ce un pogon și jumătate sa
dat tot D-luî Ceaușescu și tot în con-
formitatea disposițiilor sentinței men-
ționată mai sus No. 60, din 1847.
  5.   Trei pogone și 9 prăjini pădure,
despre resărit de ciairu numit la tocă.
  6.   Patru și jumătate pogone peste
apa Vediți loc de hrană.
  7.   Patru, pogone și 10 prăjini în dea-
lul Strâmiresi până în stână.
  8.   Un pogon loc de hrană spre Ion
Piecaru la gura toci.
  9.   Opt prăjini râdiși tot acolo.
  10.   Doue-^eci și doue prăjini pământ
cu vie pe rod acasă lângă biserică.
  11.   Șase-spre-^ece prăjini pământ
cu pruni uscați la Casandra.
  12.   Șapte prăjini cu vie pe dânsu în
Șetrari.
  13.   Șase-spre-^ece prăjini acasă la
Baj-ști, pe care se afla în posesie
preotul llie.
  14.   O casă în paiantă, păreți de că-
rămidă, învelită cu șiță.
  15.   O pivniță de bârne, învelită cu
șiță.
  16.   O povarnă învelită parte cu șiță
și parte cu coceni.
  17.   Un patul pe 6 furci, învelit cu
șindrilă și un hambar învelit cu șin-
drilă.
  18.   Ca la 2 pogone pământ tot a-
casă la Bajești, cu pruni roditori pe
dânsul.
  19.   Doue-spre-^ece prăjini pământ
de hrană din drum, spre resărit tot
acasă la Bajeștl.
  20.   Doue prăjini pământ cu vie pe
dânsul din drum, spre resărit tot la
Bdjești.
  21.   Șase-^eci prăjini pământ acasă
în Șetrari, loc de hrana cu pruni rodi-
tori pe dânsul.
  22.   Douâ-^eci și opt prăjini pământ
cu pruni uscați pe dânsul la Muchia
Ciorâchi.
  23.   Trei-^eci și doue prăjini pământ
cu pădure pe dânsul spre Ciorâcha.
  24.   O casă din Băjești la beci, înveli-
tă cu șiță.
  25.  O cuhnie învelită cu șiță.
  26.  Un grajd învelit cu coceni.
  27.   Un patul pe 6 furci, aceste eca-
rete 25, 26 și 27 se află în posesia D-lui
Diaconu Dumitru.
  28.  O casă învelită cu șiță în Șetrari.
  29»   O pivniță învelită cu șindrilă
veche, aceste ecarete 28 și 29 se află în
posesia lui loniță.
   Tote aceste imobile sunt situate în
comuna Uda-de-Jos, plasa Olt, județul
Argeș.

   După cum atestă D. suplininte lo-
cal, în urma examinare! făcuta regis-
trelor de inscripțiuni pe numele D-lui
Diaconu Dumitru, resultă că imobili-
le urmărite s’a găsit afectate la urmă-
torele împrejurări :
   La No. 115, din 1860 al opisului de
popriri, lasă numitul Diaconu Dumi-
tru moștenitor pe averea sa pe preo-
tul llie.
   Idem la No. 154, idem sechestru în-
ființat pe averea mișcătore și moșia
din Jilurita de către D. Nae Slăvescu.
   Idem la No. 227, idem garanție ave-
rea sa pentru desfacerea lui Anghel
Ceaușescu, adresa No. 9,120, din 1864.
   Acestă vîmjare s’a încuviințat con-
form cererii făcută de D. Anghel Cea-
ușescu, actualmente încetat din viață
și representat prin tutore D. D. lonea-
cu, prin petiția înregistrată la No. . .
din 1868, în executarea citatei sentin-,
țe și titlul executor ce conține:
   NOI CAROL I,
   Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională Domn al României,
   La toți de faciă și viitori sănetate t
Tribunalul județului Argeș.
   Hotărasce, ca învoirea făcută între
D-lui Diaconu Dumitru, din Uda-de-
Jos, cu D. Anghel Ceaușescu, pentru
datorie, și care are coprinderea urmă-
tore: In procesul ce se tratâză la a-
cestâ onor, judecătorie între sub-iscă-
liții p mtru datorie, ne-am înțeles ca
eh Diaconu Dumitru să plătesc credi-
torului meii Anghel Ceaușescu lei 20
de mii în soroc de 3 ani fără dobân-
dă, remâind sechestru înființat până
ce ’i voiu plăti banii; și eil creditorul
remâind mulțumit la acesta, rog onor,
judecătorie a se da hotărîre în.modul
coprins mai sus, îndatorându-mâ ei
datorul Diaconu Dumitru, ca să mai
răspund D-lui Anghel Ceaușescu 200
oca grâă, la tomna viitore să ’și aibă
urmarea întocmai.
   Dăm putere și ordonăm agenților ad-
ministrativi, să esecute acestă sentință,
procurorilor să stăruiască pentru a ei
aducere la îndeplinire, spre credință
presenta sentință s’a sub scris de noi.
   No. 14,537.      1882, August 27.

   —Pe basa sentinței acestui tribunal,
No. 41, din 1863, învestită cu titlul
executoriii No. 32, din 1867, și după
îndeplinirea disposițiunilor cerute de
procedura civilă, prin jurnalul dresat
de tribunal, sub No. 3,575, din anul
curent,s’a hotârlt ca, în ^ioa de 18 De-
cembre 1882, orele 10 dimineța, să se
vîmjă cu licitație în pretoriul acestui
tribunal, imobilul jos notat, avere a
D-lui Anghel Radu Durdui, de profe-i

2350

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

12 (24) Septembre 1882

se va face de o potrivă cu capetele,
dobândă să nu se mai plătescă, ase-
mănat cu art. 4, fața 82, din codul
Caragea, pe lângă care va mai plăti
și lei 200 cheltueli de judecată.
   Dăm putere și ordonăm tutulor a-
genților administrativi, să execute a-
cestă sentință, procurorilor să stăruia-
scă pentru a ei aducere la îndeplinire,
și spre credință, presenta sentință s'a
subscris de noi.
   (Urmeză semnăturile).
   Prin jurnalul dresat de acest tribu-
nal sub No. 1,253, din 30 Aprilie
1871, imobilul descris mai sus s’a ad-
judecat definitiv pe persona D-lui An-
drei Ceaușescu, proprietar, din comu-
na Uda-de-Jos, plasa Oltu, județul Ar-
geș, cu prețul de lei noul 500, dar
pentru că nu a depus în termenul le-
gal prețul adjudecațiunei, tribunalul,
prin jurnalul No. 3,575, din 1882, ci-
tat mai sus, asemănat cererei făcută
de D. D. lonescu, tutorele repausatu-
lui Anghel Ceaușescu, prin petițiunea
înregistrată, la No. 8,337, din 1882, a
dispus punerea din noii în vîn^are a
Șișului imobil, cu deficitul îu comptul
adjudecatoruluî.
   No. 14,253.         1882, August 22.

Tribunalul de Vlașea.

   D. Ion Rădulescu, de profesiune co-
merciant, domiciliat în comuna Talpa-
Bâțcoveni, plasă Glavaciocului, acest
județ, în basa sentinței acestui tribunal,
cu No. 220, din 1881, rămasă definitivă
și învestită cu formula esecutorie, și
care are următdrea coprindere:

Tribunalul districtului Vlașea.
   Anul 1881, Octombre 29, No. 220.
   Președinția D-lui G. Stătescu, mem-
•bru-presinte D. M. D. Maltezeanu; la
chemarea făcută s’a presentat intimațil
Petcu Popa Radu, Constantin Popa Radu
și Stan Radu Neagoe, asemenea s’a pre-
sintat și reclamantul I. Rădulescu în
personă, asistat și de D. advocat Gr.
Carcale.
   S’a dat lectură acțiunel de intentare,
după care reclamantul având cuvîntul
și desvoltându’și pretențiuuea sa, în re-
sumat 4'³e a ⁸⁰ condamna solidarii
defendorl numai la achitarea sumei de
lei nuoi 2,116, bani 90, de dre-ce până
la compLctarea sumei prevăzută în in-
tentarea acțiunei a primit presentând în
susținerea sa următorul act:
   Contract subsemnat de defendorl, cu
data 17 Decembre 1880, și legalisat de
primăria comunei Scurtu, prin care nu-
miți! declară că aăvîndut reclamantului
Rădulescu 60 chile porumb bobe, pe
preț de 25 lei chila, și cu cele-alte con-
dițiuni prevăzute în ele, intimați! la

siune agricultor, domiciliat în comu-
na Uda-de-Jos, plasa Olt, județul Ar-
geș , spre despăgubirea repausatului
Anghel Ceaușescu, represintat prin tu-
torele D. D. lonescn, de profesie pro-
prietar, tot din Z*sa comună, plasă și
județ, de sumele ce are a primi după
arătata mai sus sentință.
  Acestă vîn^are se publică spre ge-
nerala cunoștință ca, toți acei ce vor
avea a pretind 3 vre un drept de pro-
prietate, usufruct, servitute, chirie, pri-
vilegiu, ipotecă, sah ori ce alt drept
asupra acestui' imobil, să se arate la
tribunal cu cerere mai înainte de <jiua
vîn<jărei, căci în urmă nu li se va ad-
mite nici o pretențiune, iar aceia ce
vor voi să cumpere acest imobil să
vie la tribunal în 4i°a și oia indicată
spre a concura.
  Descrierea imobilului ce se vinde,
condițiunile vîn^ârei și diferite sar-
cini și împrejurări ale imobilului până
acum cunoscute :
  Două pogone pământ, avend pe den-
sul pruni, o casă, o pivniță și un slon,
învecinându-se la răsărit cu Toma To-
moiu, la apus cu proprietatea lui Ghi-
ță Durdui, la me^ă-ndpte până în dru-
mul de comunicație și la me^ă-<Ji cu
Ghiță Durdui. Tdtă acestă avere afla-
tă în comuna Uda-de-Jos, plasa Oltul,
județul Argeș.
  După cum atestă D. membru su-
plininte local, prin adresa No. 283,
din 1869, în urma examinărel ce a fi-
cut registrelor de popriri lit. A, pe
numele lui Anghel Durdui, s’a găsit
la No. 127 sechestru înființat pe totă
averea mobilă și imobilă de către
Anghel Ceaușescu.
  Acestă vîmjare s’a încuviințat .con-
form cererei făcută corpului portărei-
lor local, prin petiția înregistrată la
No. . . • , din 1868 și aflată în dosa-
ru, acestui tribunal No. 760, din 1868,
de către creditorul Anghel Ceaușescu,
actualmente încetat din viueță și re-
presintat prin turorele D-lui D. lo-
nescu, cu care a depus spre executare
titlul executoriii No. 32, din 1867, al
sentinței No. 41, din 1863, citate mai
sus, ce conține :

  NOI, CAROL I,
  Din grația lui Dumnezeu și voința na-
țională, Domn al Românilor,
  La toți de fadă și viitori, sănătate.
  Tribunalul județului Argeș hotărașce:
Ca Anghel Radu Durdui, din co-
muna Uda-de-Jos, să plătescă D-lui
Anghel Ceaușesau, suma de lei 3,150,
cu a lor pravilnică dobândă de la 13
Martie 1861, sorocul din zapis, până
la desfacere și numai el singur, ca ga-
rant al mumei sale; iar daca dobânda

rândul lor ^ise că recunăsce contractul
încheiat, susțiind că din suma totală a
vîn^ârei a primit reclamantul 13 napo-
leoni și jumătate, al 2-lea 9 și jumătate
napoleoni, al 3-lea 28 napoleoni și al
4-lea 6 napoleoni și jumătate, cerând a
fi scă^uți cu aceste sume din suma pre-
văzută în acțiune.
   Reclamantul la rândul săti recunoscu
că a primit din acele sume numai lei
643, bani 10, în care intră o chilă de
grâiî și o baniță de porumb, referiudu-
se tot la cererea făcută condamnându-se
și la cheltueli de judecată.

Sentința tribunalului.
   Având în vedere că, specia acestui
proces este pretențiune făcută de I<>an
Rădulescu, de a se vedea obligați de-
fendorii la achitarea sumei de lei 2,760,
cu dobânda lor și cheltueli de instanță;
   Având în vedere actul presentat și
ascultând pe ambele părți în susținerile
făcute;
   Considerând că, reclamantul în jus-
tificarea pretențiune! sale a presintat
contractul trecut mai sus, prin care se
constată că defendorii aii vîndut recla-
mantului 60 chile porumb bobe, cu pre-
țul de 25 lei chila, primind costul ace-
lui porumb de lei nuoi 1,500, cu obli-
gațiune ca predarea să facă la finele lu-
nei lui Maiii 1881, și în cas contrariâ,
a plăti reclamantului lei 46 de fie-care
chilă;
   Considerând că, intimațil a recunos-
cut existența contractului, dar a susți-
nut că din suma ce a primit de la recla-
mante ’i-a restituit în diferite rânduri
lei 1,150;
   Considerând că, reclamantul din suma
ce arată intimațil că ’i-a restituit a re-
cunoscut numai suma de lei 643, bani 10;
   Considerând că, intimațil nu aiî exibat
nici un act cu care să probeze arătările
lor, și prin urmare, recundscerea recla-
mantului urmeză a se admite;
   Considerând că, intimațil recunoscând
neîndeplinirea obligațiuuel din contract,
creditorul, după art. 1073 codul civil,
are dreptul de a dobândi îndeplinirea
esactă a condițiunei, și în cas contrarii,
de desdaunare;
   Considerând că, defendorii prin acel
act fiind obligați solidari la îndeplinirea
esactă a condițiunei din contract, după
art. 1039 din codul civil, rămâne res-
ponsabili de îndeplinirea esactă a con-
dițiunilor din contract,
   Pentru aceste motive, găsind fondată
pretențiunea reclamantului, conform
art. 1169 și 1170 din codul civil, în vir-
tutea legel, hotărașce :
   Condamnă pe Petcu Popa Radu, Con-
stantin Radu și Stan Radu Neagoe, a
plăti reclamantului I. Rădulescu, le!
nuoi 2,116, bani 90, solidari, cu dobân-

12 (24) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2351

grăiței, cu proprietatea D-lui N. Zlo-
tescu, și îmbunătățirile pe acestă moșie
sunt următorele : o pădurice ca la 2 po-
gdne iar restul moșie arabilă, fiind totă
și în sat în devălmășie cu cătunul Drâ-
cesci, are o curte împrejmuita și o casă
care acum se construesce din noii pe
tălpi în stâlpi, și învelită cu coceni, un
pătul pus pe 8 furci, format de gard și
învelit cu coceni, și în vedere că de
către agenții judecătoresci locali s’au
îndeplinit disposițiunile art. 496 și ur-
mătorii din pr. civilă, iar după exami-
narea registrelor de popriri ale acestui
tribunal de D. grefier local, și atesta-
rea dată asupra menționatelor imobile,
nu s’a găsit nici o sarcină popritore.
   Tribunalul, prin jurnalul ce a dresat
sub No. 5,253, din 24 August 1882, a
dispus ca vîn^area menționatelor imo-
bile să se facă public în sala ședințe-
lor sale, în Zioa de 21 Decembre 1882,
orele 10 dimineța.
   Se publică acesta spre generala cu-
noscință a amatorilor, cu care ocasie
se someză toți aceia care ar pretinde
veri-un drept de proprietate, usufruct,
servitute, chirie, privilegii, ipotecă sau
orl-ce alt drept asupra imobilelor puse
în vîn^are ca, înaintea adjudecațiunei
să se presinte la acest tribunal, spre
a’și arăta pretențiunile ce vor fi avend,
sub pedepsă de a nu li se mal ține în
semă.
   No. 11,088.    1882, Septembre 6.

Corpul portăreilor din Bueurescl.

   Se publică spre generala cunoștință
că, onor, tribunal de Ilfov, secția de
notariat, a fixat Zioa de 23 Septem-
bre 1882, pentru vîn^area prin licita-
țiune la fața locului, în comuna Bu-
coveni, cătunul Flămâmjeni, plasa Sna-
govu, județul Ilfov, ca la 80 chile o-
vez, 2 chile grăi și 25 chile orz, ave-
rea D-lui Al. Popescu, urmărite sp<e
despăgubirea D-luI Vasile Petrescu, iar
iar neputendu-se termina în acea ^i,
va continua și în filele următore.
  No. 9,680.    1882, Septembre 7.

Comisarul de urmărire al ocol. II
din Bueurescl.

   Se publică spre generala cunoscință
că, D. jude al ocol. II din Bueurescl,
prin adresa No. 9,775, din 1882, a
fixat Zioa de 17 Septembre 1882, orele
11 a. m., pentru vîn^area prin licita-
ție publică, pe piața Amzei, a avere!
mobilă a debitdrei Elena Meitani, ur-
mărită spre despăgubirea creditorului
I. R. Maurer Scomp., de sumei prevă-
zute în cartea de judecată cu No. 795
din 1882, învestită cu formula execu-
torie.


da lor legală de la intentarea acțiune!
până la achitare, plus și lei 100 chel-
tueli de judecată, cât s’a apreciat de tri-
bunal.
   Acestă sentință este supusă apelului,
conform art. 318 din pr. civilă.
   Dată și citită în ședință publică
astă-ZL la 29 Octombre 1881, în Giurgiu.
   Stătescu, M. D. Malteseanu.
        . p. Grefier, C. Dragomirescu.

Corpul portăreilor tribunalului Vlașca.
   Presenta copie fiind conformă cu ori-
ginalul se atestă, spre a se da în primi-
rea D-lui I. Rădulescu, din comuna
Talpa-Bâțcoveni.
   Șef-portărel, P. A. Bâmniceănu.

   NOI CAROL I,
   Din grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
   La toți de față și viitori, sănetate.
   Dăm putere și ordonăm tutulor agen-
ților administrativi să esecute acestă
sentință, procurorilor săstăruiascăpen-
tru a ei aducere la îndeplinire, și spre
credință presenta sentință s’a subsemnat
de noi.
   Stătescu, St. Nicolescu.
         p. Grefier, C. Dragomirescu.
   Pentru suma de Iei 2,116, bani 90, cu
dobânda lor de la intentarea acțtunel și
până la achitare, plus 100 lei cheltueli
de judecată, la care sunt condamnați
D-lor Petcu Popa Radu, Constantin
Radu și Stan Radu Neagoe, a plăti re-
clamantului I. Rădulescu, acesta pentru
achitarea menționatei sumi de bani, a
cerut punerea în vîn^are cu licitație a
următorelor imobile, av rea debitorilor
sel, precum la vale se descrie :
  1.    Partea de moșie în sumă de stân-
jeni 9 și jumătate, situați în cătunul
Drăcesci, comuna Scurtu, din acest
județ, fksea Glavaciocului, averea lui
Petcu Popa Radu, învecinându-se des-
pre mia^ă-^i cu proprietatea lui Gheor-
ghe Că'lineață, despre mia^ă-nopte cu
Radu Neagoe, la răsărit cu Valea-Seri-
culul șl la apus în Valea-Negrița, pro-
prietatea lui Nicolae Zlotescu, și îmbu-
nătățirile pe acestă moșie sunt: are la
capul despre Sericu un crânguleț ca la
2 pogone iar în colo este totâ arabilă,
iar în ce privesce locuința sa este în că-
tunul în Vatra-Satului, pe alt păment.
  2.    Partea de moșie în sumă de stân-
jeni opt, averea lui Stan Radu Neagoe,
situată în cătunul Drăcesci, comuna
Scurtu, plasa Glavaciocului, acest județ,
învecinându-se la mia^ă-di cu proprie-
tatea lui Petcu Popa Radu , despre
mia^ă-nopte cu proprietatea lui llie
Neagoe, espre hotarul din Valea-Seri-
cului, se învecinesce cu proprietatea
Statului și despre apus cu Valea-Ne-

   Licitațiunea neputându-se termina în
acea Zi, va continua și în Zilele urmă-
tore.
   No. 1,801. ■     1882, Septembre 6,



CITAȚIUNI

Tribunalul Ilfov secția comercială

   Sunt convocați toți creditorii fali-
mentului lacob Marcus, să se presin-
te în sala ședinței acestui tribunal,
pentru Zioa de 17 Septembre 1882, în
personă saiî prin procuratori, spre a
se procede la deliberare asupra con-
cordatului.              No. 9,594.

Tribunalul de Brăila.

   Toți creditorii cunoscuți și necunos-
cuțf, atât din țeră căt și cei de peste
frontieră, ai falitului Georgeafendis et
Filsu, conform jurnalului tribunalului
No. 3,705, din 1882, se citeză ca, in
Zioa de 21 Septembre 1882, orele 10 a.
m., să vină la acest tribuna/, spre a de-
libera asupra facere! concordatului; cu-
noscând că, nefiind următori, se va pro-
cede în lipsă, conform legei.
   No. 10,530.     1882, Septembre 7.

   — Toți creditorii cunoscuți și necu-
noscuți, atât din țeră cât și cei de pes-
te frontieră, ai falitului N. D. larca,
conform jurnalului tribunalului No.
3,838, din 1882, se citeză ca, în Zioa
de 29 Septembre 1882, orele 10 a. m.,
să vina la acest tribunal, spre a delibe-
ra asupra facerei concordatului; cunos-
când că, nefiind următori, se va procede
în lipsă, conform legei.
   No. 10,561.     1882, Septembre 7.

       Tribunalul de Argeș.

  D-lui Costache Manole, fost cu domiciliul în
comuna Băiculeacî, plasa Argeș, districtul Ar-
geș, iar acum necunoscut.
     Domnule,
   Prin jurnalul dresat de tribunal sub
No. 3,717, din a. c., punându-se în vîn-
Zare cu licitație la acest tribunal, imo-
bilele coprinse în acest afipt, No. 14,999,
încunosciințez despre acesta și vă invit
cu onore ca în Zioa de 11 ale lunei De-
cembre 1882 , la orele 10 ante-meri-
diane, să ve presentați în pretoriul a-
cestui tribunal, spre a asista la vînZa-
rea averei în ce^tiune , cunoscând că
nefiind următor se va face cele legale
în lipsa D-vostră.
  Primiți, D-nule, asigurarea osebitei
mele considerațiunl.
  Președinte, . . Padoi.
  No. 15,004.    1882, Septembre 6.

2352

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

12 (24) Septembre 1882

AF1PT

Tribunalul de Argeș.

   Pe baza sentinței acestui tribunal,
No. 56, din 1879, învestită cu titlul exe-
cutoriii No. 72, din 1880, și după în-
deplinirea disposițiunilor cerute de pro-
cedura civilă, prin jurnalul dresat de
tribunal, sub No. 3,717, din a. c., s’a
hotărît ca, în ^ioa de 11 Decembre 1882,
orele 10 ante-meridiane , să se vîn-
^ă cu licitație în pretoriul acestui tri-
bunal, imobilele jos notate, avere a D-lnl
Costache Manole, de profesiune agricul-
tor, fost cu domiciliul în comuna Bâi-
culesci, plasa Argeș, districtul Argeș,
iar acum necunoscut, spre despăgubi-
rea D-lui Nae G. Rădulescu, de profe-
siune advocat, din comuna urbană Pi-
tescl, plasa Pitesc!, districtul Argeș, de
sumele ce are a primi după arătata mai
sus sentință.
   Acestă vîn^are se publică spre gene-
rală cunoscință, ca toți aceia ce vor a-
vea asupra acestui imobil veri un drept
de proprietate, usufruct, servitute, chi-
rie, privilegia, ipotecă sau ori-ce alte
drepturi, să se arate la tribunal, mai
naintea termenului de adjudecațiune,
căci în urmă nu li se va mai admite nici
o pretențiune.
   Iar aceea ce vor voi să cumpere acest
imobil, să se presinte la tribunal, în
^ioa și ora indicată mal sus, spre a con-
cura.
   Descrierea imobililor ce se vinde,
condițiunile vîn^ârei și diferitele sar-
cini și împrejurări ale imobilelor până
acum cunoscute:
  1.   Ca la .6 stânjeni moșie părintăscă,
care se compune de locuri cultivătore,
pădure, livezi de pruni, meri, peri și
altele, care se învecinesce la răsărit cu
muchea Titoaia, la apus cu apa Arge-
șul, la mă^ă-nopte cu Grigore Pițigoiu,
lame^â-^l cu frații debitorului, din care
stânjeni se scade un pogon și jumătate
pământ, adică un pogon dat ^estre sorel
debitorului și o jumătate pogon bise-
ricei comunei respective , reservând
dreptul locuitorilor, cari aiî meri, pe-
ri, pruni și nuci pe acest imobil, să 'șl
culegă până se vor usca el, cum le-au
avut și pe trecut.
  2.   50 stânjeni păment cu pădure de
fag pe dânși în Titoaia, unde este și
cele-lalte părți ale fraților debitorului,
însă aceștia numai partea debitorului.
  3.   Ca la 8 stânjeni moșie ce are debi-
torul cumpărați de la Ion Grigorescu,
locuri lucrative, care se învecinesce : la
răsărit cu muchia Titoiei, la apus cu
apa Argeșul, la me^ă-nopte cn Ghiță
Șatca și Ia me^ă-^i cu Ținea Grigoriu,
din acești stânjeni se scade un cămin de
casă , care imobil din vatra satului

până unde se scurge apa șanțului De-
aconului, se îngusteză, rămâne ca pa-
tru stânjeni, iar spre răsărit și la apus
ca la 7 —8 stânjini lățimea.
  4.    50 stânjeni pădure de fag, tot în
Titoaia și tot unde se află cele-lalte
părți ale fraților debitorului.
  Aceste patru imobile sunt averea
moștenescă și cumpărâtorea debitoru-
lui Costache Manole, iar nu după le-
gea rurală, și sunt situate în comuna
Băiculesci, plasa Argeș, districtul Ar-
geș ; și după cum atestă D. grefier lo-
cal , în urma examinărei ce a făcut re-
gistrelor de inscripțiuni, nu s’au găsit
afectate Ia nici un cas popritor.
  Acestă vîmjare s’a încuviințat con-
form cerere! făcută de creditore prin
petițiunea dată tribunalului, înregis-
trată la No. 11,440, din 1880, cu care
a depus spre executare sentința citată
mai sus, ce conține:
  Condamnă pe Costache Manole, să
plătescă reclamantului suma de lei ve-
chi 1,758, cu procentul lor de 16°/₀, pre-
vă^utâ în actul de la data intentare! ac-
țiunei până la achitare, plus lei noui
100 cheltuell de instanță, în care intră
și taxele timbrului.
  In cas de insolvabilitatea acestuia, se
condamnă a le plăti garantul șefi M.
Stroeescu.
  Acestă sentință este învestită cu titlu
executoriu, No. 72, din 1880, ce conține:

  NOI, CAROL I,
  Din grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de fadă și viitori, sănătate,
  Dăm putere și ordonăm tutulor por-
tăreilor și agenților administrativi să
execute acesta sentință, procurorilor să
stăruiască pentru aducerea ei la înde-
plinire, spre credință s’a semnat de noi.
  Rădulescu, Lerescu.
p. Grefier, M. Pârvulescu.
No. 14,999.    1882, Septembre 6.

Tribunalul de ocol Babadag.

  D. Ion Vasile, cu domiciliul necu-
noscut, se ci teză ca, în ^ioa de 18 Sep-
tembre 1882, orele 10 de dimineță, să
se presinte la acest tribunal, spre a se
înfăcișa ca inculpat în procesul pen-
tru delict silvic; contrarii, se va judeca
în lipsă.
  No. 3,332.       1882, Septembre 4.

  —D. Suliman Mustafa, cu domiciliul
necunoscut, este citat ca , în <jioa de
21 Septembre 1882, la orele 10 de dimi-
neță să vină la acest tribunal, spre a se
înfățișa în procesul ca inculpat pen-
tru delict silvic; cunoscâud că, în cas
contrarii , se va judeca în lipsă.
  No. 3,299.       1882, Septembre 4.


Judecătoria ocol. IV din Bucuresci.

   D. Nicolae loniță Zidaru, domiciliat
îu subnrbea Spirea-Veche, strada Lâzu-
reanu, No. 13, iar acum cu domiciliul
necunoscut, este chemat la acesta ju-
decătorie , în ^ioa de 25 Septembre
1882, la orele 11 dimineța, spre a se
cerceta ca prevenit pentru furt; avend
în vedere că, de nu va fi următor, se
va condamna în lipsă, conform art.
147 din proc, criminală.
   No. 6,294.


  MANDATE DE ADUCERE

Judele de instrucțiune al tribu-
        nalului Ilfov.                   v


   In numele legel și al M. S. Regelui,
Noi, P. A. Florian , judecător de
instrucțiune pe lângă acest tribunal,
mandâm și ordonăm tutulor portăreilor
și agenților forței publice, să aducă
înaintea nostră, conformându-se legel,
pe Francisc Vicanhal, cu domiciliul
necunoscut, pentru ^ioa de 27 Sep-
tembre 1882, ca să fie ascultat asupra
inculpărilor ce i se aduc de sustra-
gere de obiecte sechestrate.
   Cerem de la toți depositaril forței
publice de a da ajutor, în cas de trebu-
ință, pentru executarea mandatului de
față.
  Dat la 4 Septembre 1882. No. 1,935.

   —In numele lege! și al M. S. Regelui,
Noi, B. Paltineanu, judecător de
instrucțiune pe lângă acest tribunal,
mandăm și ordonăm tutulor portăreilor
și agenților forței publice, să aducă
înaintea nostră, conformându-se legei,
pe Teodorini, ^is Protopopescu, fost
candidat la judecătoria ocol. UI, din
Bucuresci, pentru informațiuni.
   Cerem de la toți depositaril forței
publice de a da adjutor, în cas de
trebuință, pentru executarea mandatu-
lui de față.
  Dat la 6 Septembre 1882. No. 3,332.



MANDATE DE ARESTARE.

Parchetul tribunalului Ilfov.

  In numele legel și al M. S. Regelui,
Noi, primul-procuror pe lângă tribu-
nalul Ilfov, în virtutea sentinței aces-
tui tribunal, secții I corecțională No.
2,644, din 30 August 1878, care con-
damnă pe Năstase Hrisicopalo, major,
cu domiciliul necunoscut, la închisdre
pe timp de 10 ^ile, în locul amendei,
pentru loviri, delict prevăzut și pedep-
sit de art. 238 din codul penal.
(Supliment.)

12 (24) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

(Supliment) 2358

   Mandăm și ordonăm directorului pe-
nitenciarului de la Văcăresc!, a primi și
reține pe sus numitul și a face să i se
esecute sus citata pedepsă, al cărui se
termen se va calcula de la arestare și la
expirare se va libera.
Dat la 7 Septembre 1882. No. 16,767.

Parchetul tribunalului Prahova.

   Noi, piimul-procuror de pe lângă a-
cest tribunal,
   In basa art. 193 pr. criminală;
   In temeiul sentenței acestui tribunal,
secțiaII, No. 84, pronunțată în audien-
ța de la 17 Februarie 1882, prin care con-
damnă pe Stoica Petre, major, munci-
tor, cu domiciliul în comuna Tomșani,
la închisore corecțională, pe termen de
3 luni, pentru că a comis faptul de
furt, în virtutea art. 309, al. I, c. penal.
   Cerem ca ori-ce agent al forței pu-
bulice să aresteze și să conducă pe sus
numitul la temnița din Ploesci.
    Mandăm și ordonăm directorului
acestui închisori a primi și reține pe
sus numitul la cjisul penetenciar pe
tot timpul determinat mai sus, și cal-
culat de la încarcerare, când la expi-
*1 va libera, de nu va fi deținut pen-
tru alte cause.
    Cerem ca ori-ce depositar al forței
publice să dea adjutor, la cas de ne-
cesitate, pentru esecutarea presentului
mandat.
    Dat la 17 August 1882. No. 253.

    — Noi, procurorul de pe lângă a-
cest tribunal,
    In basa art. 193 din codul de proc.
criminală.
    In temeiul sentinței acestui tribunal,
secția II, No. 84, pronunțată în audien-
ța de la 17 Februarie 1882, prin care
condamnă pe Dumitru Dumitru Grosu,
major, muncitor, cu domiciliul în co-
muna Tomșani, la închisore corecționa-
lă pe termen de 3 luni, pentru că a co-
mis faptul de furt, în virtutea art. 309,
al. I, c. penal.
    Cerem ca ori-ce agent al forței pu-
blice, să aresteze și să conducă pe sus-
numitul la temnița din Ploesci.
    Mandăm și ordonăm directorului a-
celui penitenciar, a primi și deține pe
numitul pe tot timpul determinat mai
sus și calculat din ^ioa de când se va
aresta, iar la expirarea $isei osânde,
sâ*l libereze de nu va deținut pentru
alte cause.
    Cerem ca ori-ce depositar al forței
publice să dea ajutor la cas de nece-
sitate, pentru executarea acestui man-
dat.
    Dat la 17 August 1882. No. 254.


SOMAȚIUNE

Comisia despărțirel I a urbei
Botoșani.

  D-luI Alter Grauer, cu domiciliul necunoscut.

  D. lancu Corenștein, pe lângă cere-
rea înregistrată la No. ... , ne-a pre-
sintat hotărârea D-lui jude al ocol.
Botoșani, No. 410, învestită cu formu-
la executorie No. 301, prin care este
condamnat D. Alter Grauer, cu domi-
ciliul necunoscut, a plăti D-lui lancu
Corenștein, suma de 100 galbeni, cu
procentul legal de la 6 Aprilie 1882
și până la numerătore, plus 45 franci
cheltueli de judecată, și în cas de ne-
plată se va aplica sechestru pe obiec-
tele amanetate, în basa căruia sub-
semnatul, conform art. 388 pr. civilă,
ve somez ca, până în 24 ore libere,
de la primirea acesteia, să satisfaceți
pe reclamant cu sumele de mai sus,
la din contra, se va urmări și vinde
averea D-v6stră ce ni se va indica de
creditor.
   Comisar, A. Marcovici.
   No. 2,174.


SECHESTRU

  Corpul portăreilor trib. Ilfov.

  In baza adresei onor, tribunal Ilfov
secția de notariat, cu No. 7,664, din
1882 , urmărindu-se veniturile prăvă-
liei și a 4 camere dupe strada Filan-
tropiei, proprietatea D-lui Anton Dinu,
pentru despăgubirea D-lui Niță An-
ghelescu , se publică conform art. 481
din proc. cod. civil.
No. 9,353.   1882, Septembre 1.



DECISIUNE

Tribunalul Mehedinți, secția II.

  Astă-^I, fiind la ordinea ^ilei mai
multe procese comerciale, și chemați
ca judecători comerciali D-lor N. A.
Oriviceanu și lovan Butoiâ, la apelul
nominal s’a presentat numai D. Butoiu
iar D. Oriviceanu a lipsit, și din acestă
causă tote acele procese a fost amânate.
  Tribunalul, având în vedere că, D.
N. A. Oriviceanu, fiind chemat a lua
parte la judecarea proceselor comer-
ciale regulate astă-^i la orlinea ^ilei,
ca jude-comercial nu s’a presentat;
  Având în vedere că, procedura pen-
tru chemarea sa se găsesce îndeplinită;
  Având în vedere disposițiunile art.
10 din legea sesiune! vacanțelor;
  Având în vedere că, D. Oriviceanu
lipsesce astă-^I pentru a duoa oră de


la îndeplinirea datoriilor sale de jude-
cător-comercial.
  Pentru aceste motive, și în virtutea
legei, hotărasce:
  Condamnă pe D. N. A. Oriviceanu,
judecător-comercial pentru a duoa <5ră,
la amendă de lei 180.
  Acestă sentință se pronunță fără
drept de apel sad recurs, asemănat
art. 10 din legea sesiune! vacanțelor,
publicându-se numai prin Monitorul
oficial și comunicându-se în copie con-
damnatului.
  Dată la 28 August 1882. No. 143.

ESTRACTE DE DECISIUNI

   Tribunalul de ocol Babadag.

  Prin sentința acestui tribunal, No.
156, din 31 August 1882, individul
Ghiță, ciobanul lui Ghițâ Boerul, cu
domiciliul necunoscut, făcându-se apli-
cațiunea art. 309, alin. 1, din codul
penal, s’a condamnat la închisore co-
recțională pe termen de 6 luni, cum
să plătescă și amendă în folosul fis-
cului de lei nuoi 100, cu aplicațiunea
art. 28 în cas de insolvabilitate.
  Sentința se pronunță definitiv cu
apel, conform art. 195—198 din pro-
cedura penală, cum și cu oposițiune în
termen de 5 ^ile de la primirea aces-
tui estract spre publicare, conform art.
183 din aceeași procedură.

Judecătoria ocol. Roșiori-de-Vede.

  Prin cartea de judecată cu No. 188,
se hotărasce :
  Condamnă pe Gheorghe Ion, eman-
cipat, ursar, cu domiciliul necunoscut,
să sufere închistare corecțională pe ter-
men 15 ^ile.
  Presenta se pronunță cu oposițiune
și apel, conform art. 183, 195 și ur-
mătorii din pr. penală.
  Dată la 28 Maiti 1882.

  Judecătoria ocolului Ialomița.

  Prin cartea de judecată No. 178, pro-
nunțată de acestă judecătorie, în șe-
dința de la 1 Septembre 1882, indivi-
dul Gheorghe Zincoș, fost prin comuna
Bordușelu, iar acum cu domiciliul ne-
cunoscut, condamnându-se la amendă
le 1«I nuoi 30, în folosul fiscului, pen-
tru că a comis faptul de bătae.
  I se notifică printr'acesta că, pote
face oposiție și apel în termenile pres-
crise de art. 183,197 și 198 pr. penală.
  No. 4,709.     1882, Septembre 2.

2354

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

12 (24) Septembre 1882


    ANUNCIURI ADMINISTRATIVE



Prefectura de Teleorman.

Plasa Marginea.

   De Ia comuna Zimnicea, a dispărut
un cal, în per murg-deschis, pintenog
de picerele amânduoe după urmă, cam
adus de mijloc, chior de un ochiți,
puțin breaz în frunte, ca de 10 ani;
unul idem, roib, cu o pată albă în
comă, ros de hamuri la spata dinainte,
ca de 10 ani.
   De la comuna Țigănesci, a dispărut
o iapă, la per murgă, coma în duoă
părți, urechea dreptă spintecată ; și o
cârlăniță, ca de 2 ani, la păr murgă
și tunsă.
   De la comuna Piatra, a dispărut un
cal, în per negru, coma în drepta și
puțin în stânga, frecat de șea în spi-
nare ; o iapă, la per roibă, coma în
drepta,pintenogă depicidrelc după urmă,
ochiul stâng alb; o iapă, în per mur-
gă, c6ma în duoe părți, puțin per alb
la grebeni și o pată mică albă în par-
tea dreptă Ia coste; o iapă, la per
roibă și cdma în drepta.
   De Ia comuna Putineiu, a dispărut
un cal, la păr murg, cu o pată albă
în spinare, cdma în drepta, negră și
jugănit.
   De la comuna Smărdioasa, a dispă-
rut un cal, la păr galben, coma în
stânga, cu spice albe în frunte și mici
pete albe pe spinare; unul la păr ne-
gru, coma în drepta, cu pete pe spi-
nare; și un cârlan, de 2 ani, negru și
coma în stânga.
   De la comuna Ceoara, a dispărut un
cal, la păr vînăt, coma în drepta, coda
potrivită, fără alte semne.
   La comuna Băneasa, s’a pripășit un
boh, la per vînăt, puțin ceontac de
codă și cu un tragăn la gât în partea
stângă; o iapă, la per rusă și stricată
în spinare.
   La comuna Pleașovu, s’a pripășit o
cârlăniță, în păr murgă, coma în duoă
părți și mușcată de lup la amânduoe
armurile picidrelor după urmă; o vacă,
la păr vînătă, cornele îmbelciugate; o
bivoliță, la păr rusă,, cornele îmbel-
ciugate și înfierată în pulpa piciorului
drept dinainte.
   La comuna Șegarcea-din-Vale, s’a
pripășit duoi junei de boi, ca de 2 ani
fie-care, la păr negri și cornele drepte;
și o rîmătore, ca de 6 luni, la per
bălană.
   La comuna Lisa, s’a pripășit un june,
la per vînăt puțin, cornele desfăcute
și gonitor; un cal, la per murg, buciiî
pe sub burtă, o pată mică de șea albă
în spinare, coma în drepta și puțină
albeță la ochiul stâng; un cal, la per

șoriciâ, breaz puțin în frunte, c6ma în
drepta, stricat de ham la grebeni, ure-
chea dreptă înfurcită, stânga puțin ciu-
pită și o pată albă de șea în spinare.
   La comuna Uda-Paciuri, s’a pripășit
un rîmător, în verstă de un an, părul
roșu și la gât cu o pată albă; un rî-
mător, la per bălan; o bivoliță, la păr
negră, ca de 5 ani, cornele mici puțin
pe spate, coda scurtacă, urechea dreptă
despintecată în vârf și puțin ciupită
după urmă, iar cea stângă retezată; o
bivoliță,, cu urechea stângă ciupită
după urmă și amânduoe retezate în
vârf, cornele aduse pe spate îmbelciu-
gate, urechea dreptă ciupită după urmă
și înfurcită după urmă șt înfurcită în
vârf; un cal, în per vînăt, ca de 5 ani,
coma în duoe părți.
   La comuna Lița, s’a pripășit un rî-
mător, în per negru, ca de un an; un
rîmător, ca de un an, în păr bălan; un
cal, în per negru, coma în stânga, coda
retezată și jugănit; 2 rîmăton, negri,
ca de un an fie-care; o rîmătore, negră,
ca de un an ; un rîmător, în păr alb,
ca de un an; și un cal, roib, breaz în
frunte și pintenog de câteși 4 picerele.
   La comuna Traian, s’a pripășit un
cal, la per murg, armăsar și cu coma
în stânga.
   La comuna Elisabeta, s’a pripășit un
boiî, în per bălan, cornele drepte, ure-
chea dreptă înfurcită și stânga spin-
tecată în vârf.
   La comuna Ologi, s’a pripășit un cal,
la păr vînăt, coma în stânga, la spata
stângă sus o pată negră și urechea
dreptă ciupită dinainte; un cal, la per
murg, armăsar, coma îu duoe părți, îu
burtă în partea dreptă o gâlcâ, puțin
breaz în frunte, o pată albă pe spi-
nare de șea..
   La comuna Savlile, s’a pripășit un
mânzat, ca de 3 ani, la păr vînet-gal-
ben, cdrnele țepure și puțin aduse
dinainte, urechea dreptă despintecată
în vârf și vârful codei negru; un mân-
zat de 2 ani, Ia păr galben, cornele
mici și sfîrcul codei negru.
   La comuna Frumoasa, s’a pripășit o
vacă, la păr vînătă, înfierată în cornul
stâng cu litera M II, urechea dreptă
pnțin ciupită d’asupra și stânga rete-
zată în vârf.
   La comuna Nanovu, s’a pripășit o
rîmătore, bălană.
   La comuna Atârnați, s’a pripășit o
vacă, la per bălană, cefa vînătă și
cdrnele țepure.
   La comuna Năsturelu, s’a pripășit o
iapă, Ia păr murgă, coma în duoe părți
și pete albe în grebeni.
   La comuna Seaca, s’a pripășit un
grăsun de porc, ca de o jumătate an,
la per alb, urechile amânduoă retezate
și scopit.

   La comuna Poroschia, s’a pripășit un
mânzat, la per bălțat, cu cdrnele mici,
fără' alte semne.
   La comuna Flămânda, s’a pripășit un
.cârlan, ca de 2 ani și jumătate, în per
murg-închis, cu puțin per alb în frunte
și c<5ma în stânga.
   La comuna Dracea, s’a pripășit un
bivol, în per negru și coda albă în vârf.
Plasa Târgului.
   La comuna Gărăgău, s’a pripășit o
turmacă, la per negră și coda albă; și
un turmac, negru și prea puțin coda
albă, ambii de etate de 2—3 ani.
   La comuna Licuriciu, s’a pripășit o
bivoliță negră, cornele potrivite, breză
în frunte și codalbă.
   La comuta Belitori, s’a pripășit o
iapă la păr negră, coma în duoă părți,
și urechea stângă preducită.
   Idem un cal negru, coma în duoe părți
fără alte semne.
   La comuna Dideni, s’a pripășit un
turmaC la per rus, urechea dreptă ciu-
pită și coda albă.
   La comuna Plosca-de-Jos, s’a pripă-
șit o iapă murgă-închisă, puțin per alb
în frunte, coma în stânga și stricată
de șea în spinare, fără alte semne.
   De la comuna Păru-Rătund, aiî dis-
părut : un cal Ia păr murg-închis, co-
ma în drepta, urechea dreptă spinte-
cată, cu pete albe pe spinare și pe sub
burtă; idem o iapă la păr negră, coma
în duoe părți, pletdsâ; idem o iapă la
păr roibă-închisă, coma, coda c’am albe,
urechile amânduoe spintecate, coma în
stânga, și la armu stâng dnpă urmă
între picidre un neg; un cal murg-des-
chis, cdma c’am ciumpavă, ros de ham
la greben, coda c’am ciumpavă și sub-
țire, fără alte semne.
   La comuna Cucueți, s’a pripășit un
boă în per venet-negru, fruntea roșie,
urechea stângă spintecată, și inferat la
cornul drept cu litera M. B.
   La comuna Bogdana, s’a pripășit o
bivoliță mare, la per rusă, urechea
dreptă din vîrf retezată și pnțin cres-
tată, puțin c<5da albă, și pare a avea
pul în pântece; idem un tutmac al bi-
voliței, de un an, la per rus și puțin
coda albă.
   La comuna Meri-Goala, s’a pripășit
o iapă la per murgă, înferată la șol-
dul drept din’apoi, și cu fire de per
alb d’acurmețlișul ureche! stângi.
   La comuna Ruși-de-Vede, s’a pripă-
șit un cal la păr negru-deschis, coma
în drepta, chior de ochiul stâng, puțin
alb de șea pe spinare în partea stân-
gă, ca de 6 ani; idem un june de boiî
bălan-ocheși la ochi, urechile amân-
duoe ciupite de jos, cornele țepure,
ciumpav de codă; un bou la per balan,
ca de 3 viței, și cu cornele drepte,
fără alte semne,

12 (24) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2355

            Plasa Teleorman.
    La comuna Zlotesci, s’a pripășit o
iapă în per galbenă, coma în stânga,
puțin în drepta, pintenog de ambele
piciore din’ainte și cel drept după ur-
mă, puțin brez în frunte, cu pete de
șea pe spinare și cu un brîiî de per alb
încinsă d’acurme^ișul corpului la în-
cingătore.
    La comuna Tufeni, s’a pripășit duoă
oi negre.
    La comuna Ciolănesci-din-Deal, s’a
pripășit o iapă la per murgă, coma în
drepta, breză în frunte, pintendgă de
piciorul stâng după urmă și pete de
șea pe spinare.
    La comuna Surdulesci, s’a pripășit
un cal la păr murg-deschis, coma în
duoe părți, coda retezată, urechea drep-
tă înfurcită și cu os mort la piciorul
drept după urmă.
    La comuna Ghimpețeni, s’a pripășit
un cal la per murg, coma în drepta,
cu o stea în frunte și cu puțini peri
albi pe bot.

Prefectura de Dâmbovița.

Tablou de vitele furate, perdute și pripășite
  în acest județ în lunile luliu și August 1882.

  1)   Preotului Gheorghe Bălășescu, din
comuna Glodeni, ’i-a dispărut de la ha-
nul numit Niță Mocanu, din orașul
Tergu>-Vest i,în dimineța «jilei de 2 Iu-
lie, un cal murg, steiiî în frunte, semne
albe la pept, coma în drepta, cu șeoa
pe el și ibânca vărgată cu roșu și negru.
  2)   Din comuna Văcăresci deRăstocă,
s’a furat cărăușului Stancu Mateiti, din
comuna Șerbănesci, în noptea de 4—5
Iulie, douî cai: unul vînăt, coma în
drepta și orb de ochiul drept și cel d’al
douilea roib, breaz în frunte și orb de
ambii ochi.
  3)   Locuitorului Radu Sandu, din co-
mana Gherghani, ’i-a perit de la pășune,
în ^ioa de 6 Iulie, șese cai, avend sig-
naimentele: un cai la per roib, coma în
stânga, alburie, coda alburie, steiH în
frunte; o iapă la per murgă, coma în
două părți, steiiî în frunte și coda re-
tezată ; o iapă vînătă în doui peri, coma
în doue părți, gâlcă în burtă, puțin steiiî
în frunte; un cârlan murg, coma în
două părți, mușcat de lup Ia pulpa pi-
ciorului stâng; două cârlane la per ne-
gre, comele în două părți, codele rete-
zate și una dintr’ensele steiii în frunte.
  4)   Din comuna Odobesci, s’a furat de
la pășune, în noptea de 9—10 Iulie, un
cal al preotului Nicolae Dumitru, avend
signalmentele: roib, breaz în frunte și
pe bot, pintenog la piciorul drept după
urmă, coma în două părți.
  5)   In comuna Bezdeadu, s'a pripășit
în <jioa de 15 Iulie o vacă la păr negră-1

vînătă, cornele împreunate, înferată la
cornul drept cu litere nedescifrabile.
  6)   Din comuna Cătunu, a perit de Ia
pășune, în noptea de 19—20 Iulie, un
cal la păr murg, coma în două părți,
puține fire de păr alb la grebăn ; două
epe și un mânz, la păr murgi, cu cornele
în stânga, ale locuitorului Ștefan Radu
Preda.
  7)   La locuitorul Badea Balcescu, din
comuna Bogați, în ^ioa de 20 Inlie s’a
pripășit un copoiiî, negru pe spinare,
pulpele piciorelor galbene, urechile pe
lângă ochi, botul, gâtul, pe sub burtă,
picidrele din genuchi în jos și vârfu
code! albe.
  8)   In noptea de 16—17 Iulie s’a furat
din curtea locuitorului Hristache Po-
pescu, din comuna Șuța-Seacă, un cal,
armăsar, la păr vînât-șoriciu, coma în
dreptă, puțin și la stânga, coda lungă
fuidră, puține pete albe de șea pe spi-
nare și pe amenduă părțile pete albe de
chingă.
  9)   D-Iui Zisu Heravici Isidor, isdrai-
lit, aflat în comuna urbană. Găesci, în
^ioa de 18 Iulie, ’i-a perit de la pășune
un cal la păr galben-auriu, în buestru
gebea, înferat la pulpa stângă cu literile
R. T. K. pe partea stângă a gâtului ma-
triculat cu No. 1,300, coda puțin re-
tezata •
  10)    In de 23 Iulie a perit de la
pășune, din comuna Colanu, un cal al
locuitorului Sterie Dinu, la păr murg-
închis, coma în stânga, pată albă la
pulpa piciorului drept din urmă, pete
albe de șea în grebăn și un semn de lo-
vitură de cal înapoi.
  11)   Locuitorului Ghiță Bucur, din co-
muna Gemenea. ’is’a furat de la pășune
o iapă și. un cârlan, iapa la per vînătă
rotată, coma în drepta, înferată în pulpa
piciorului stâng din’napoi, și cârlanul
la păr negru-înspicat, coda puțin re-
tezata.
  12)    In noptea de 27 —28 Iulie a perit
de la pășune, din comuna Cornesci, lo-
cuitorului Marin Anghel, doui cai, unu
la păr murg-închis, coma în două părți,
ochiul stâng cn perdea și pete albe pe
spinare, iar cel d’al douilea murg-închis,
armăsar, coma în doue părți, un semn
negru la spata dreptă a piciorului din
’nainte și la piciorul stâng din’apoi o
pată albă.
  13)    Locuitorului Niță Popescu, diu
comuna Crângurile, în seara «jilei de 20
Iulie ’i s’a furat de la pășune o cârlană
la per murgă, coma pletosă, în etate de
un an și jumătate.
  14)    D-lui Alecu Constantiuescu, a-
rendașul moșiei Căprioru, ’i s’a furat
de la pășune, în sera (Jilei de 2 August,
un cârlan la păr murg, coma în drepta,
armăsar, coda puțin retezată.
  15)  Din comuna Priboiu, în sera «jilei

de 2 Agust, s’a furat de la pășune două
epe ale locuitorului Niță Andreescu,
una la păr murgă-deschisă, coma în
drepta, coda puțin retezată, merge în
buestru, iar cea de a doua la păr .vînătă
în doui peri, coma în drepta, pete albe
pe spinare, o gâlcă în mărimea nuci la
chișița piciorului stâng din’ainte, trei
steluțe albe în frunte și coda puțin re-
tezata.
  16)   S’a găsit la locuitorul Cârstea
Gheorghe, din comuna Bogați, o iapă
de furat, la păr murgă, coma în drepta,
pete albe de șea pe spinare, și pintendgă
de piciorele după nrmă.
  17)   Pe stradele orașului Târgu-Vestei
s’a gășit de pripas o iapă la păr negră,
coma în stânga și potcovită la piciorul
stâng din’ainte cu potcovă turcescă.
  18)   S’a furat din curtea femeei Maria
G. Niță Șarbacescu, din comuna Cazaci,
o iapă la per murgă-deschisă, coma în
drepta, cu două pete albe pe spinare, pă-
rul codei retezat pe jumătate pe dedesubt.
  19)    Insera ^ilei de6 August s’a furat
din curtea D-lui Costache Ivanescu, din
comuna Mănesci, un cal la păr negru-
deschis, coma în drepta, furculiță la u-
rechea dreptă, stricat îu spinare și steiiî
în frunte.
  20)   Locuitorului Mateiti Zafin, din
Mănesci, ’i s’a furat un cal la păr murg,
coma în două părți, merge în buestru,
are trei pete albe pe spinare.
  21)   De la pășune, din comuna Raciu,
a perit o iapă a locuitorului Ion Anghel,
la păr negră, coma în stânga și roșă de
ștreanguri pe la burtă.
  22)    In ^ioa de 6 August s’a găsit în
oborul de săptămână din orașul Târgu-
Vestei, la locuitorul Marin Dumitru, din
comana Dobrotesa, județul Olt, 3 cal de
furat și care se află în păstrarea poliției,
având semnele: unul la păr vînăt-închis,
coma în două părți, pete albe pe spinare
de șea, puține vărgi de chingă pe sub bur-
tă, stricat de pofil pe sub codă și coda re-
tezată; o iapă negri, coma în drepta,
o pată albă pe spinare de șea, coda re-
tezată și un cârlan murg,cdma îndrepta
și puțin în stânga.
  23)    De la brutarul Zindil Murat din
comuna Conțesci, s’a furat în noptea
spre 9 August 2 cai, unul murg închis,
coma în drepta, duoă pete mici albe pe
Jartea stângă, înfurcit pe șoldul stâng
după urmă cu ferul N și cel de al
duoilea la păr roib, brez în frunte, pin-
tenog la ambele piciore de pe urmă,
coma în stânga, înferat la pulpa stângă,
dupe urmă cu ferul A.
  24)   Locuitorului Apostol loniță, din
comuna Mătăsaru, i s’afi furat 2 cai,
unul roib și o iapă vînătă, stricată de
șea în partea dreptă.
  25)    Aiî perit de la pășune, din co-
muna Crovu, 2 iepe ale locuitorului

2356

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

12 (24) Septembre 1882

din napol cu ferul I TT, unul negru,
cdma în stânga, pete albe pe spinare,
steiâ. în frunte și înferat în pulpa stân-
gă cu ferul 8. B.
   Idem de la comuna Dichiseni, un cal
murg închis, berc de cddă, purtând No.
788 din 1880 al matriculei și al regi-
mentului 3 călărași.
   Idem de la comuna lazu, o iapă mur-
gă, cdma negră și stărnut pe bot.
   Idem de la comuna Albesci, un cal
murg, cdma în ambele părți, steiii în
frunte, stărnut în bot, furculiță la ure-
chea stângă și pintenog de piciorul
stâng d’inapoi.
   Idem de la comuna Poiana, un cal
murg închis, brez în frunte, pintenog
de ambele picidre de d’inapoi, cdma în
duoe părți.
   Idem de la comuna Bucii, un cal
murg, cdma în stânga și unul murg
închis, coma în ambele părți.
   Idem de la comuna Stelnica, un cal,
armăsar, vînet, o iapă negră, o notină
murgă, o iapă roibă și o iapă murgă
închisă, Inferată cu marca B, una mur-
gă închisă, pintendgă de ambele pi-
cidre de d’inapoi și cel drept d’inainte.
   Idem de la comuna Bucu, o iapă
murgă, cdma în stânga, beteag de o-
chiul stâng, cu o rană în grebăn și cu
mânz după ea.
   Idem de la comuna Crunti, un cal
murg, furculiță la urechea dreptă, în-
ferat la pulpa piciorului drept d’inapoi
cu ferul necunoscut.
   Idem de la comuna Andrașeni, un cal
murg, cdma în drepta, pintenog de pi-
ciorul stâng d’inapoi, stărnut In nas și
unul murg închis, cdma în stânga și
buzat.
   Idem de la comuna Lehlui, un cal
negru, cdma pletosă în drepta și unul
murg deschis, come în ambele părți.
   Idem, idem, unul murg deschis, steiii
în frunte și unul murg închis, cu fur-
culiță la urechea dreptă și puțin cium-
pav de codă.
   Idem de la comuna Ulesci, un cal
murg deschis, puțin brez în frunte, cd-
ma în duoe părți, ciacâr de ambii ochi.
   Idem de la comunele Jilavele,un cal
murg, pete albe pe spinare, pintenog
de piciorul drept după urmă și duoe
iepe vinete.
   Idem de la comuna Armășesci, o iapă
negră, cdma în stânga, coda rătunjită.
   Idem de la comuna Mala, un cal murg,
fără semne.
   La comuna Cocardjeaua s’a pripășit
un boii bălan, furculiță la urechea
dreptă.
   Idem la comuna Dichiseni, un cal
murg înferat în partea stângă d’inapoi
cu marca necunoscută.
  Idem la comuna Cacomeanca, un cal
      deschis, pintenog de ambele pi-

Ion Stan loniță, una la per murgă des-
chisă, coma în ambele părți și cea-altă
la per roibă, urechea dreptă înfurcită,
cdma în ambele părți și puțin lucefăr
în frunte.
  26)    In <Jiua de 11 August s’aiî găsit
prin holdele locuitorilor din comuna
Slobozia-Mora, 2 cal, un cârlan armă-
sar, la per murg deschis, coma în
drepta, stei în frunte și o iapă la per
șoricie picurată, stricată de șea la spata
dreptă și coma în duoe părți.
  27)    Din comuna Bolovani s’a furat
de la pășune un boii, al locuitorului
Sandu Constantin, la per vînet, cor-
nele budulace.
  28)    In comuna Ghergani se află de
pripas 3 râmători, 2 la per sivi și unul
roșcat cu burta lăsată și țâțe.
  29)   Locuitorului Ștefan Enachescu,
din orașul Tergu-Vestei, în ^iua de 16
August ’i-a perit de la pășune, de sub
paza văcarului, un june la păr galben,
cornele ciute.
  30)    La comuna Potlogi-Rurall se află
de pripas un cal murg închis, coma în
drepta, pletos, armăsar, cu pete albe pe
sub burtă de șea și cu șoldul stâng
mai mare.
  31)    La comuna Valea-Mare se află
de pripas un râmător, la per bălan,
cdda scurtă.
  32)    In ijiua de 20 August, soldatul
Marin Trandafir, din escadronul călă-
rași din Tărgu-Vestei, ducendu-se cu
iapa sa la un țigan pentru a o potcovi,
’i-a scăpat, făcendu-se neve^ută, sem-
ne e el sunt: la per vînetă deschisă,
etatea 4 ani, talia 1 metru și 460 mi-
limetri, pe pulpa stângă din napol In-
ferată cu literile G. T.
  33)    In comuna Colanu se află de pri-
pas un cal la per roib, brez în frunte,
pete albe pe spinare, urechea stângă cu
vârful retezat, cea dreptă ciupită, cu
dungă albă pe sub burtă de chingă,
cdma în stânga, stricat pe spinare și
la spata dreptă.
   24) Locuitorului Petre Jipa, din co-
muna Cazaci, i-s’a furat un cal la per
murg deschis, urechea dreptă înfurcită
și cdma în stânga.

   Prefectura județului Ialomița.

   De la comuna Ulmu a perit o câr-
lană negră, buzată, la pulpa piciorului
stâng după urmă cu un semn de mur-
secătură de lup.
   Idem de la comuna Rassa, o iapă vî-
netă și puțină albeță la ochiul stâng.
   Idem de la comuna Cacomeanca, un
cal negru, pete albe pe spinare, unul
murg, unul negru, urechea dreptă cră-
pată și o cârlană murgă fără semne.
  Idem de la comuna Tonea, un cal
murg, înferrt în pulpa piciorului

stâng | murg

cidre după urmă, puțin steiii înfrunte,
de 8 ani.
   Idem la comuna Ulmu, un cal murg
deschis, pintenog de ambele picidre și
o vacă vînetă, cornele cercuri!, furcu-
liță la ambele urechi.
   Idem la comuna Cazanesci, un cal
murg deschis, cdma în stânga.
   Idem 'la comuna Bora, un cal negru,
cdma în drepta, pete albe pe spinare,
unul murg, cdma în stânga, steiii în
frunte, unul negru, buzat, cdma în
drepta, și o iapă negră, steiii în frunte.
   Idem la comuna Reviga, o mânzată
la per bălae, cornele țepoite și cu piș-
cătură la urechea dreptă.
   Idem la comuna Copuzu, o gonitdre
la per gălbue, cornele țepoete.
   Idem la comuna lazu, un cal murg
închis, armăsar, urechea drdptă spin-
tecată.
   Idem la comuna Smirna, un cel murg,
cdma în drepta și o râmătore venătă.
   Idem la comuna Slobozia, o iapă
negră, stern în frunte, furculiță la ure-
chea dreptă.
   Idem la comuna Larga, o iapă ve-
nătă închisă, cdma în doue părți și
înferată în pulpa dreptă după urmă
cu ferul a IL
   Idem la comuna Malu, o iapă murgă,
cdma în drepta, cu pete mici albe pe
spinare și o notină negră, cdma în
stânga fără alte semne.
   Idem la comuna Arțari, un ramător
galben, fără alte semne.
   Idem la comuna Alexeni, o vacă ve-
nătă, cdrnele țepoete, la urechea stângă
șuctură.
   Prefectura publică deepre acesta și
rdgă pe tote autoritățile administra-
tive și comunale din țeră a lua me-
suri pentru aflarea vitelor perite și do-
vedirea posesorilor celor pripășite.
   No. 10,646.     1882, August 28.

Prefectura de Suceava.

   La individul Iliucă a Mărculesei
dis și G. Dimitriu, de loc din urbea
Neamțu, găsindu-se de furat o iapă
murgă închisă.
   Se publică ca proprietarul ei, în
termenul preve^ut de art. 49 din le-
gea poliției rurale, să se presinte cu
dovedi legale, la poliția orașului Fol-
ticeni, acest județ spre a-o primi.
   No. 6,534.      1882, Septembre 2.

Prefectura județului Fălciu.

   Primăria comunei rurale Tărdii, din
plasa Crasna, acest județ, a declarat de
pripas o iapă în per cioricir, cdma în
duoe părți, țintată în frunte, la ure-
chea dreptă furculiță și la cea stângă
vârful retezat; se publică termenol de

12 (24) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2357

6 luni prevăzut prin legea poliției ru-
rale, pentru încunosciințarea proprie-
tarului acelei iepe.
   No. 7,168.      1882, Septembre 10.

Prefectura de Neamțu.

   Vexând atestația liberată evreului
Mihalache Stefănescu, din urbea Pea-
tra, de mai multe persone, legalisată
de poliție sub No. 3,481, prin care se
constată că numitul întrunesce condi-
țiunile prevăzute de art. 4 din regu-
lamentul relativ la stabilimentele pu-
blice, publicat în Monitorul No. 152,
din 1867, în virtutea disposițiunilor
din citatul regulament, se autorisă a
deschide stabiliment de cârciumă în
urbea Peatra, despărțirea III, după ce
de către D. Stefănescu se va îndeplini
cerințele legei licențelor.
   Se publică spre cunoscința generală.
   No. 10,528.     1882, August 31.

   — Văzând atestația liberată D-lui
Gheorghe lonescu, din urbea Peatra,
de mal multe persone, legalisată de
poliție sub No. 3,479, prin care se
constată că numitul întrunesce condi-
țiunile prevăzute de art. 4 din regu-
lamentul relativ la stabilimentele pu-
blice, publicat în Monitorul No. 152,
din 1867; în virtutea disposițiunilor
din citatul regulament, se autorisă a
deschide stabiliment de cârciumă în
urbea Peatra, despărțirea II, după ce
de către D. lonescu se va deplini ce-
rințele legei licențelor.
   Se publică spre cunoscința generală.
   No. 10,520.     1882, August 31.

   — Văzând atestația liberată D-lui
Ștefan Mihăilescu, din urbea Peatra,
de mai multe persdne , legalisată de
poliție sub No. 3,492, prin care se
constată că numitul întruni sce condi-
țiunile prevăzute de art. 4 din regu-
lamentul relativ la stabilimentele pu-
blice, publicat în Monitorul No. 152,
din 1867; în virtutea disposițiunilor
din citatul regulament, se autorisă a
deschide stabiliment de cârciumă în
urbea Peatra, despărțirea III, după ce
de către D. Mihăilescu se va îndeplini
cerințele legei licențelor.
   Se publică spre cunoscința generală.
   No. 10,488.     1882, August 31.

Prefectura de Constanța.

  D. Gheorghe Scaromihalos, voind a
deschide în acest oraș un local de ca-
fenea, unde să vîn$ă și băuturi spirtose.
  Prefectura rdgă pe toți agenții pu-
blici și pe ori-ce particolar a denunța
în termen de 40 ^ile, dacă numitul este
eă^ut în vre-un cas criminal, corecțio-


nal saii sub preveghere polițienăscă.
No. 7,490.      1882, Septembre 2.

   — Locuitorul Niță Gheață, voind a
deschide un stabiliment de băuturi
spirtose în cătunul Aigăr-Amet, pen-
dinte de comuna Ostrov, plasa Hâr-
șova.
   Prefectura rogă pe toți agenții pu-
blici și pe ori-ce particolar a denunța
în termen de 40 <Jile dacă numitul este
că^ut în vre-un cas criminal, corecțio-
ual șah sub prevegherea polițienescă.
No. 7,459.      1882, August 31.


Societatea geografică română

CONCURS
Premiul „Socec* de 1,000 lei noul.

   1. Se pune în concurs prelucrarea
unui Manual de geografie pentru cla-
sele primare, care să coprin^ă trei părți
deosebite, destinate pentru clasele II ,
III și IV primare.
   Partea I pentru clasa II primară va
coprinde :
  a)   Primele noțiuni de geografie, va
trebui să plece descriind scola saii casa
părintescă și să desvolte apoi noțiu-
nile despre sat și oraș cu stradele,
căile, edificiele și autoritățile comunale,
cari formeză locul nascerei sau locu-
inței copilului. Aci se va esplica ce
este la drepta, la stânga, sus ios, și cu
densele se vor combina noțiunile des-
pre răsărit, apus, mia^ă-nopte și mia^ă-
^i. In acestă parte se va esplica ce
este: șes, măgură, deal, munte, șir de
munți, plaifi, culme , pisc, platou, șes
apăsat, vale, isvdre, rîușor, gârlă, rîii
țărm , lac și altele. După ce se vor
trata acestea , va procede mai departe
descriind plasa și județul cu autorită-
țile județene. Ca copilul să se obici-
nuească cu representarea suprafeței pă-
mântului pe cartă, se vor da în acestă
parte și semnele cele mai elementare
topografice, precum conturul unui sat,
oraș șah județ imaginar cu strade, căi
de comunicațiune, rîuri, lacuri, munți
și altele.
  b)   In partea II, destinată pentru cl.
III primară , desvoltându-se cunoscin-
țele geografice din partea I, se va des-
crie România în genere cu munții,
văile , rîurile , lacurile , productele ei
vegetale, animale și minerale, cu căile
de comunicațiune, negoțul de export și
import și altele. Se va arăta mărimea
României, împărțirea ei politică și nu-
mărul locuitorilor. Se vor da noțiuni
scurte despre autoritățile legislative,
ad ministrative, judecătoresc!, bisericesc!
și militare. In descrierea județelor în
p arte se vor forma grupe după hotare

naturale , precum rîuri, munți și văi.
Aci se vor avea în vedere ruinele pre-
cum și locurile istorice din deosebitele
județe. La sfârșit se va areta că Ro-
mânia face parte din continentul Eu-
ropei, și Europa este un continent al
globului pământesc. Partea acesta a
Manualului va fi însoțită și de o mică
hartă a României.
  c)    In partea III, destinată pentru
clasa IV primară, se va trata pămân-
tul nostru în raport cu cele-alte cor-
pori ceresci. Se vor da scurte noțiuni
despre învârtirea pământului împreju-
rul sdrelui și a osiei sale, despre for-
marea timpurilor anului, a $ilei și a
nopței, despre poli, equator, cercuri,
paralele, meridiane, împărțirea pămân-
tului după zone etc. Apoi se arată în-
tinderea suprafeții globului, împărți-
rea apelor și a uscatului, oceane, mări
rîuri, continente, munți insule, penin-
sule, producte etc., și în sfârșit, rasele
umane, precum și răspândirea lor pe
suprafața pământului. In descrierea
statelor Europei și a celor-alte conti-
nente se va începe cu tractarea mai pe
larg a țărilor de prin-prejurul Româ-
niei, și apoi se va procede mai departe
la descrierea celor-alte state și conti-
nente. Tot-d’a-una însă se va avea în
vedere România precnm și relaținnile
ei de comerciil cu aceste state și conti-
nente. In acestă parte se vor pune în
Manual planiglobul precum și hărțile
celor cinci continente.
   Limba Manualului de geografie să fie
corectă și populară, ortografia pentru
numele de orașe, munți, rîuri, lacuri
din România și din țările locuite de
români să fie cea fonetică.^
   Pentru părțile II și III, destinate
elevilor, se va determina o întindere ca
de 6 cole în 8 mic , tipărit cu litere
cicero.
   2.    Manuscriptele se vor înainta la
secretarul general, Bucurescl, strada
Vestei, No. 4, cel mult până la 31 De-
cembre 1882, st. v.
   3.    Manuscriptele vor fi neiscălite și
vor purta un moto reprodus pe un plic
sigilat în care să se afle numele auto-
rului.
   4.    Manualul premiat de societate se
recomandă în urmă și la aprobarea
onor, minister de culte și instrucțiune
publică.
   5.    Cele-alte manuale nepremiate se
vor înapoia după cererea autorului lor.
   6.    Societatea geografică română ’și
reservă dreptul de a introduce în Ma-
nualul premiat 6re-carl modificări și
îmbunătățiri ce va crede de cuviință.
   Vice-președinte, G. Mano.
   Secretar general, Gr. Lahovari.

2358

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

12 (24) Septembre 1882

  MIȘCAREA MARITIMA A POSTURILOR

Constanța, 10 Septembre.
   Sosite: bricul elen Aghios Nicolaos,
din Constantinopoli, deșert. Goleta e-
lenă Anexartiti, de la Constantinopoli,
deșertă. Bricul otoman Afeti-Bahri, de
la Constantinopoli, deșert. Alamona o-
tomană Aghios-Nicolaos, de la Vasi-
lico, cu cărbuni, de lemne și oțet. Cec-
tirma otomană Derviș, de la Vasilico,
cu cărbuni de lemne.

Tuleea, 10 Septembre.
   Sosite: vaporul postai austriac Lloyd
Iris, din Galați, cu diverse și 22 pa-
sageri. Vaporul postai Frasinet Brăila
frances , din Galați, cu diverse și 17
pasageri, plecat la Marsilia, cu diverse
și 15 pasageri. Vaporul postai austriac
iasson, din Odesa, cu diverse și 19
pasageri, plecat la Galați, cu diverse
și 10 pasageri. Bombarda gtomană Juna
din Călărași, pentru Smyrna, cu fasole.



OBSERVAȚIUNI METEOROLOGICE.

' Pe ^,ioa de 10 Septembre 1882.
Vârciorova. — Ploe, 11 gr. plus.
Vulcan. — Plde, 7 gr. plus.
Severin. — Plde, 15 gr. plus.
Filiași. — Variabil, 17 gr. plus.
Craiova. — Plde, vânt, 14 gr. plus
Calafat.     —   Plde, furt., 11   gr. pl.
Cetate.      —   Puțină plde, 15   gr. pl.
Slatina.     —   Puțină plde, 15   gr. pl.
Caracal.     —   Puțină plde, 14   gr.  pl
Corabia.     —   Puțină plde, 13   gr. pl.
Bechet. — Plde, 13 gr. plus.
Pitesci. — Senin, 12 gr. plus. ■
Găesci.      —   Veriabil, 13 gr. plus.
Argeș.       —   Plde, 11 gr. “plus.
C.-Lung.     —   Plde, 11 gr. plus.
R.-Vâlcea.   —   Plde, 11 gr, plus.
Cozia.       —   Variabil, 13 gr. plus.
Horez.       —   Plde, 10 gr. plus.
Rîu-Vadului. — Plde, vânt, 10 gr. pl.
Novaci. — Plde, 10 gr. plus.
Drăgășani. —Plde, 11 gr. uius.
Pleșoiii. — Plde, vent, 12 gr. plus.
T.-Jih. — Plde, 10 gr. plus.
Măgurele.    — Senin,   12 gr. plus.
Zimnicea.    — Senin,   12 gr. plus.
Roșiori.     — Senin,   15 gr. plus.
Bălăci.      — Senin,   15 gr. plus.
Alexandria.  — Senin,   15 gr. plus.
Giurgiii.    — Senin,   12 gr. plus.
Slobozia.    —   Nor, vent,  14 gr. plus.
Călărași.    —    Nor, vent, 14 gr. plus.
Oltenița.    —    Nor, vent,  14 gr. plus
Budesci.     —    Senin, 12 gr. plus.
Urziceni. — Senin, 14 gr. plus.
Ferbinți.    — Variabil, 15 gᵣ. plus.
Domnesci.    — Senin, 12 gr.pl.
Ploesci. — Plde, 10 gᵣ. plU₃.
T.-Vestei. — Ploe, 13 gr. pluS.


Mărgineni.   —    Senin, 15 gr. plus.
Filipesci.   —   Senin, 13 gr. plus.
V.-Călugărescă. Nor, 14 gr. plus.
Văleni.      —   Plde, 12 gr. plus.
Urlați.      —   Nor , 10 gr. plus, jj
Mizil.       —   Nor, 13 gr. plus.
Oâmpina.     —   Senin, 12 gr. plus.
Sinaia.         Senin, 9 gr. plus.
Predeal. — Senin, vent, 9 gr. plus
Buzeu. — Variabil, 12 gr. plus.
Pârscov.     — Senin, 8 gr. plᵤₛ.
Pătârlage.   — Senin, 7 gr. plus.
R.-Sărat. — Senin, 13 gr. plus.|
Balta-Albă. — Nor, 15 gr. plus.
Focșani. — Senin, 13 gr. plus.
Odobesci. — Nor, 12 gr. plus.
Adjud. — Nor, 10 gr. plus.
T.-Ocna. — Variabil, 13 gr. plus.
Panciu. — Negură, 8 gr. plus.
Moinesci. — Variabil, 14 gr. plus.
Sascuut. — Nor, 10 gr. plus.
Bacăd. — Senin, vent, 14 gr. pi.
Buhuși. — Variabil, 12 gr. plus.
Piatra.      — Senin, 10 gr. plus.
Neamțu.      — Senin, 12 gr.- plus.
Roman. — Variabil, 13 g. plus.
Pașcani. — Variabil, 10 gr. plus.
Botoșani. — Plde, 12 gr. plus.
Dorohoiti. — Plde, 9 gr. plus.
Mihăileni. — Plde, vent, 13 gr. plus.
Hârlăti. —Variabil, 13 gr. plus.
Fălticeni. — Nor, 13 gr. plus.
T.-Frumos. — Variabil, 12 gr. plus.
Iași.        — Plde, vânt, 10 gr. plus.
Vasluiii.    — Senin, 11 gr. plus.
Codăesci.    — Senin, 10 gr. plus.
Huși. — Senin, 16 gr. plus.
Drânceni. — Variabil, 15 gr. plus.
Mărășescl. — Vânt, 12 gr plus.
Fălciu. — Variabil, vânt, 15 gr.
Bârlad. — Senin, 11 gr. plus.
Tecuciti.    — Variabil, 11 gr. plus.
Ivescl.      — Variabil, 17 gr. plus.
Podu-Turculul. Nor, 14 gr. plus.
Galați. — Senin, 15 gr. plus.
Brăila. — Variabil, 15 gr. plus.
Măcin.       —   Senin*, 15 gr. plus,
îsaâcea.     —   Senin,  14 gr. plus.
Tuleea.      —   Senin , 14 gr. plus.
Sulina.      —   Senin,  10 gr. plus.
Ban ag. — Senin, 12 gr. plus.
Mangalia. — Nor , vânt, 15 gr. plus,
marea agitată.
Mahmudie. — Senin, vânt, 13 gr. plus
Constanța. — Senin, vânt, 15 gr. plus,
marea agitată.



    BULETINUL COMERCIAL

(Serviciul agenției Havas)

22 Septembre 1882.
Marsilia.         Fr. C.
Grâu ghiroa de Galați 100 chilograme — —
Deto „       „ Brăila . . . deto  — —
Porumb cinquatin..........deto    19 50

Deto de Galați,. • ....      . deto       19 ---  
Orz de Galați.......         . deto       15 --- 
Deto de Brăila......         . deto       14 ---•
Secară de la Dunăie. . . .   , deto     ---- --- 
Ovăz de la Dunăre ....       . deto       17     
Fasole de Brăila......       . deto       20 50  
Semânță de in de la Dunăre, deto         ---     
Răpită de la Dunăre. . . .   . detp       34 --- 
Ravisons dela Dunăre. . •    . deto       19 25  
                           Londra.               
Grâu ghirca de Brăila cuanter. 492  liv. --- _   
Deto       de Galați deto      deto      --- --- 
Porumb de la Dunăre deto        480  liv. 31 --- 
Deto de Galați. . . . deto     deto  liv. 32 --- 
Orz de Galați .... deto         400  liv. 21 --- 
Deto de Brăila. . . . deto     deto  liv. 21 --- 
Secară de la Dunăre . deto      480  liv. 29 ---•
Deto de la Galați . . . deto   deto  liv. 29 ---‘
          Anvers.                        Fr. C.  
Secară de Dunăre . . .       deto         24 25  
„ de la Marea Nâgră          deto         22 25  
Deto Polish de Odessa        deto         18 ----
Orz de la Dunăre ....        deto         16 25  
Orz de Odessa.......         deto         15 25  
Semîntă de in de la M.-Nâg.  deto         14 50  
Grâu Sandomirka 100 chilograme            26 75  
Semînță de napi de la Dun.   deto        --- ---'

BULETINUL FINANCIAR

(Serviciul agenției Havas)

22 Septembre 1882.
Cursul de Paris. Cursul Cursul
(Jilel din ajun
   Renta română 5% ....             —  —     93 50
   Nouile obligații 6° ₀ ale C.F.R. —  —      — —
   Acțiunile băncel României. — —        — —
   Credit mobiliar român . .        —  —      —  —
   Renta francesă 5%............. 115 85    115 85
   Loee turcescl.................. 54 50 54 50
             Cursul de Berlin.
   Obligațiuni vechi ale C.F.R.     —  —      —  —
   Oblig, căilor ferate române     61 60     61 80
   Obligații noul 6% ale C.F.R. '103  10    103 15
      »      „ 5 0ₙ „    „         98 90     98 50
      n      n  \J n    n                I
   împrumutul Oppenheim . . 108 — 108 —
Cursul de Londra.
   Acțiunile băncel României .16 —       16 —
   împrumutul   Oppenheim . .        — — — —
        ,       Stern....... —         — —   —
             Cursul de Viena.
   Napoleonul............... 9       455 9 455
   Galbenul................. 5        65 5  65
   Renta met. 50 ₀ ............... 77 40 77 40


BIBLIOGRAFII


 Librăria SOCEC et Comp., Bueurescl.

  A eșit de sub tipar și sa află de vîn-
^are în tdte librăriile din țeră:
Gramatica francesă:
Theoretică și practică după
Methoda Ollendorff
prelucrată pentru usul Românilor de
Jf. Rudinescu.
Edițiune complectă. 1 volum de peste
400 pagini, 1. n. 5.           ₆-a

12 (24) Septembre 1882

monitorul oficial al româniei

2359

A apărut de sub presă :
PROVERBELE ROMANILOR
ENGLISH PROVERBS
PROVERBES FRANQAIS
DEUTSCHE SPRUCHWORTER
Adunate de D-na E. B. Mawer.
Depuse spre vîn^are la tote librări-
ele cu preț de 1 leu, 50 bani.


AWUNCIURIPARTICDLARE

Se dă în arendă chiar din tomna a-
cesta și pe mai mulți ani, moșia
Băicoi, din județul Prahova , situată
lângă gara Băicoi, avere parafernală a
D-nei Olga Călinescu, compusă de 1,300
pogone arabile , 140 pogone livezi de
fen închise, 90 pogone ogrăzi, 70 po-
gone izlaz în pădure, 17 pogone eleș-
teu și duoe hanuri cu târg de săptă-
mână și casă de arendaș, magazii și
pătule pentru producte.
Doritorii se vor adresa la D. gene-
ral T. Călinescu, în Bucuresci, strada
Scaunele, No. 36.
General, Călinescu.  g_2 d



Otelul denumit
VECHEA CONCORDIE
împreună, cu cafenea și birt
montat cu tot mobilierul necesar
situat în strada Zmârdan,
se închirieză de la sf. Di-
jnitrie; doritorii sunt ru-
gați a se adresa la pro-
prietar , șoseaoa Bona-
parte, casa Fănutză.



Per^endu-se recepisa D-lui casier ge-
neral al județului Râmnicu-Sărat,
sub No. 2,846, din 1880, prin care se
constată depunerea de către mine P.
Dimitrescu, a bonului societăței Ico-
nomia Română din Râmnicu-Sărat, No.
314, în valore de lei 382, bani 26, ca
garanție pentru a putea eu Nicoli Ci-
oni, căpăta libertatea provisorie de sub
arestul preventiv; sub-scriși publică
spre cunoscință generală, că conform
art. 40 , din regulamentul legei casei
de depunere și consemnațiuni, <jisa re-
cepisă se consideră fără valore.
P. Dimitrescu.
Nicoli Cioni.
1882, August 26.
Râmnicu-Sărat.                 a-a


SCHIMB SI COMISION


            FRAȚII BENZAL


41M" STRADA LIPSCANI, 4PⁱB


CURSUL BUCURESCI


Pe ^ioa de 10 Septembre 1882, ora 4. * * * * * * * * * * * *


EFECTELE

6D/₀ Oblig, de Stat convertite . .

6%     „ căilor ferate Române.

5»/₀ Rentă amortisabilă.......

50 ₙ Renta Română      

Oblig, depene. (3001.) dob. 10. fr.

1O/Q Scrisuri foneiare rurale . . .
5%,     »      »       » • • •

7% „           >. urbane. . .

6“/₀ ' »

5® 0   »       ’»      *

8% Impr. municipal Bueurescl.
Impr. cu pr. Bucur, (bil. 20 1.). .
Acțiun. băncei nap a României.
Acțiuni Dacia-România.........
   „   ale soc. de cred, mobiliar
   „   „ „ „ construcțiunl.

Obligațiuni eșite la sorți....
Cupdne def. exigibile.........
Argint și bil. de bancă eontr. aur
Rubla hârtie..................
Florini ......................
Lose otomane..................





CURSUL DIN VIENA

21 Septembre

Napoleonul..................
Ducatul.....................
Lose otomane................
Rubla hârtie................





CURSUL DIN BERLIN

21 Septembre

Acțiunile..................

Oppenheim..................
Ruble hârtie...............
Obligațiuni nuoi 6° ₀......
     „       » 5° ₀........

    CURSUL DIN PARIS

        21 Septembre
Renta Română...............
Lose Otomane...............










Cump. Vînd.

  99%
103
  92
92%
224
102
  891 ₂
101
  94%
  88i ₉
101
  31%
1350
415

  99%
IO31/5
92%
93%
227
1021
  90
101%
  95
89
101%
32
1360
420

1 ₄ Argint
%    »
1%     1%
2-5C 2.«n

        9-56^
  5-66   5-64
    25  24.So
118.;o 119.7c

61-80
108
203
102 ₁₉
98%

60
107%
2O2.gg
103.ₜO
99.50

93i'₉
54%

94
543/₄

SCHIMBUL 10 Septembre

Paris (3 luni)........... 99i/t   
„ la vedere.......          100.16
Londra (3 luni).........  25-033 i
„ la vedere ... ......    25.80   
Berlin (3 luni).........    122i/,
„ la vedere .........         123%
Viena la vedere..........     2-13

      Adrese pentru telegrame :
                           BEMZAk


CASA DE SCHIMB


            I. M. FERMO


27 STRADA LIPSCANI,. 27


CURSUL BUCURESCI

Pe ^ioa de 10 Septembre 1882, ora 4.

             EFECTELE               Cump.  Vînd.
5°/0 Renta amortisabilă.....              92’A  
5°/0 Renta perpetua.......                93%   
6% Oblig, de Stat........          92%    100   
6°/p Oblig, de Stat drum de fer .  92%    104   
7% Scris, func. rurale......       99%    102%  
5% Scris, func. rurale......       103    903/2 
7% Scris, func. urbane.....        102    101%  
6*/0 Scris, fune- urbane.....      90         95
5% Scris, func. urbane.....        101    89    
8% împrumutul comunal....          941/,  101%  
Oblig, casei pens. (lei 10 dob.) . 883,   225   
împrumutul cu premie.....          101%   32    
Acțiuni hăncei naționale ....      220    1350  
Acțiuni ',?Daeia-Romania“ . . .    31     425   
„    Națională........             1340   338   
„    Credit mobiliar ....          420    502   
„    Construcțiuni.....            335    544   
„    Fabrică de hârtie . . •       500      1-65
Argint contra aur........          540      1-6»
Bilete de bancă contra aur. . •    U        2-12
Florini austriacl . . ,.....       1-75      9,6
CURSUL DIN VIENA                   2-u      5-65
           21 Septembre            9-45%   24-go
                                   5-6S   119-46
Lose otomane ...........           25     61-20 
Rubla de hârtie.........           119.85 108-23
CURSUL DIN BERLIN                  61-80  102-75
           21 Septembre            108    91-75 
Acțiunile C. F. R.........         103.15 203-39
Oppenheim............              98.5o       c
Obligațiuni nuoi 6% C. F. R. .     204    93-50 
„      a » 5%    „    .            93-50  54-so 
Rubla de hârtie.........           54-so  99.J0 
CURSUL DIN PARIS                   99     25.0,%
21 Septembre                       100          
Renta română..........             24-97        
Lose otomane...........            25-25        
SCHIMBUL 10 Septembre              121-90       
Paris 3 luni...........            123.7a       
Londra 3 luni..........              2-18       
„ la vedere..........                           
„ la vedere ..........                          
Viena la vedere.........                        


2360

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

12 (24) Septembre 1882


        MINISTERUL FINANCELOR



CASA DE DEPUNERI, DE CONSEMNAȚIUNI ȘI DE ECONOMIE

  I.   In trimestrul Octombre 1882 , se vor face împrumuturi de bani particularilor, cu dobânda de 5 la
sută pe an. Efectele de Stat sau cele garantate de dânsul, se vor primi ca garanție la acele împrumu-
turi cu 20 la sută mai jos, de cât cursul ^ilei; iar acțiunele băncei naționale se vor primi pe suma de
1,000 lei bucata.
  II.   Pentru sumele depuse în numerar la casă, sub titlu de depuneri voluntare , administrative sau ju-
decătoresc!, casa va bonifica depunătorilor dobânda de 3 la sută pe an, de la 1 Octombre.
5—2                             Direcțiunea.
  No. 13,429.                                                          1882, Septembre 6.


   Casa de economie oferă, sub garanția Statului, mijlocul cel mai sigur pentru a provoca a păstra, a face
producătore, și pentru a strânge economiile cele mai neînsemnate ale claselor muncitore.
   Toți casierii Statului , șefii de oficiuri telegrafo-postali, perceptorii, directorii de gimnasii, licee, in-
stitutori și institutore, învățătorii sătesc! precum și directorele de scole de fete și învățătorele, sunt a-
genț! principali sau secondar! ai casei de economie.
   Ori-ce locuitor al țârei, fără deosebire de naționalitate, de sex și de etate, pote vărsa economiile sale în lo-
calitățile desemnate, în manele agenților autorisați de casa centrală.
   Depunerile se pot face în tote filele, de la 10 ore dimineța, până la 4 ore după amia^i.
   Depunerile nu pot fi mai mici de un leii nou, nici mai mari de 300 lei, pentru o singură dată.
   Până la o nouă hotărîre a consiliului de administrație, dobânda se fixâză la 5 la sută pe an.
   Depunătorul la casa de economie priimesce la cel d’ântâiu yărsămînt ce face, un libret în care se în-
scrie numele și domiciliul depunătorului, vărsămîntul și data lui.
   Acest libret servesce pentru înscrierea tutulor vărsămintelor ulteriore.
   Agenții cari primesc depositele sunt datori a libera pentru fie-care vărsămînt și o recepisă din regis-
trul cu matcă.
   Administrațiunea acestei case dând din nou publicitățe! disposițiile principali ale lege!, îndemnă pe
clasele muncitore, pe lucrători, meseriași, impiegați, militari și alți, a ’șl așe^a micele lor economii la
casă, pentru a le spori și a le face producătore.
   O economie de ^ece bani (centime) pe cji, adunate și depuse regulat la finele fie-căre! luni la casa de e-
conomie, care plătesce dobândă 5 la sută pe an, și dobândă la dobândă, dă un capital de 304 lei in 5 ani,
de 467 lei în Qece ani, de 805 lei în 15 ani și de 1,238 lei în 20 ani.               No. 10,075.




COMPANIA CALEI FERATE LEMBERG-CERNÂUȚI-IAȘI. - LINIILE ROMÂNE.

Lungimea 225 chilometre.

Starea recetelor la finele lunel lui August 1882.

                                       S’a transportat   S’a incasat pentru    Venitul total             Diferență   
               Perioda                 Căle- I Tone      Căletori   Mărfuri       1882     1881        faciă cu 1882.
                                              1                                  Lei                                  
De la 1 Ianuarie---31 iulie 1882 . . j 130585 149 033.41 674312 18  946426 01   1620738 19 1791360 76      170,622.57
De Ia 1 August---31 August 1882 .      21697  21 027.0   111651 45  137158 40|   248809 85  315127 05       66,317.20
De la 1 Ianuarie---31 August 1882 . |  152282 170 060.4| 785963 63 1083584 41i 1869548  04 2106487 81    236,939.77   

IMPRIMERIA STATULUI                                            Director, A. LAPATI,