■No. 133

UN NUMER 25 BANI

Vineri, 10 (22) Septembre 1882
                                                                                 ■ '■? " -------------



            M O NIT O R U L O FICI A. L



               AL ROMÂNIEI

ABONAMENTUL:
PE AN, TREI-DECI și ȘESE lei; ȘESE LVNI, 20 lai
(Antâiu Aprilie și ânteiĂ Octombre)

ANUNCIURILE:
LINIA DE TREI-DECI LITERE TRELpECI BANI
(Inserarea 11-a și mal departe, 20 b. linia)

       Publicațiunile judiciare se plătesc:          ABONAMENTELE PENTRU STRATNETATE
Pen€ la cinci deci linii. Bleî; mai mari de 50 liniî; 10 lei.   fₐc țₐ biurourile poștale locale.
   Orî-ce alte acte introduse în ele se plâtesc deosebit,                    -------
          ca și publicațiunile, după mărime.         | SCRISORILE NEFRANCATE SE REFUSA


Inserțiunile și reclamele se plătesc:
Prima inserare.60 b. linia; a 11 și mai departe. 30 b.linia.
Citațiu oile de hotărnicie, linia de 30 litere, HO bani.
Publicațiile primărieior și comitetelor, 60 b. linia.

                  DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Serbau Vodă,
                  o                              d



SUMAR
  PARTEA OFICIALA. — Ministerul de res -
bel: Decret.— Raport.
  Ministerul de interne: Decret. — Raport. —
Prescurtare de decret.
  Decisiun! ministeriale.
  PARTEA NEOFICIALA. — Cronică. — De-
peșl telegrafice. — Sumarul ședinței consiliu-
lui general de instrucțiune, din 6 Septembre
1882.
  Anunoiurt ministeriale, judiciare, adminis-
trative și particulare.

  PARTEA OFICIALA

    Bucuresci, 9 Septembre 1882.

MINISTERUL DE RESBEL

  CAROL I,
  Prin grația lui, Dumnezeu și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănetate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de resbel, cuNo. 210,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Demisiunea din armată
a medicului de batalion clasa II,
lonescu Theodor, din regimentul
22 dorobanți, este primită.
   Art. II. Acestă demisiune se va
consideră pe $ioa de 1 Septembre
1882.
   Art. III. Medicul de batalion
clasa II, lonescu Theodor se trece
între medicii de reservă ai divisiu-
nei H, cu gradul ce a avut în ar-
mată.
   Ministru Nostru secretar de Stat
la departamentul de resbel este

însărcinat cu executarea acestui
decret.
   Dat în Sinaia , la 4 Septembre
1882.                      CAROL
  Ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel,
  I. G. Brătianu. No. 2,337.

  Raportul D-lul ministru de resbel către M.
S. Regele.
     Sire,
  Divisiunea II militară teritorială, cu
raportul No. 15,201, presinta demisiu-
nea din armată a medicului de bata-
lion clasa II, lonescu Theodor, din re-
gitrentul 22 dorobanți.
  Dacă Majestatea Vostră aprobă pri-
mirea acestei demisiuni, rog să bine-
voiască a semna alăturatul proiect de
decret.
      Sunt, cu cel mai profund respect,
     Sire,
     Al Majestăței Vostre,
      Prea plecat și prea supus servitor,
     Ministru secretar de Stat
     la departamentul de resbel,
I. G. Brătianu.
   No. 210.      1882, Septembre 4.



MINISTERUL DE INTERNE

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănetate.
  Asupra raportului ministrului
Nostru secretat de Stat la de-
partamentul de interne, sub No.
14,428;
  In virtutea art. 9 și 10 din le-
gea consiliilor județiane ,
  Am decretat și decretăm:
  Art. I. Consiliul județului Făl-
ciu este disolvat.

   Art. II. Colegiele electorale pen-
tru consilierii generali de la cita-
tul județ, sunt convocate a se în-
truni, la orele 10 dimineța, în lo-
calul comunei de reședință, spre a
alege nuoi membri în consilii, du-
pă cum urmeză:
   Colegiul I, la 2 Octombre viitor,
va alege trei membri, conform
art. 2 din sus citata lege.
   Colegiul II, la 4 Octombre , va
alege asemenea trei membri.
   Colegiul III, la 6 Octombre, va
alege asemenea trei membri.
   Colegiul IV, la 9 Octombre, va
alege asemenea trei membri.
   In filele de 27 și 28 Septembre
1882, se vor alege delegații cole-
giului IV, conform art. 60 din le-
gea electorală.
  Art. III. Ministru Nostru secretar
de Stat la departamentul de in-
terne este însărcinat cu executarea
acestui decret.
   Dat în Sinaia , la 5 Septembre
1882.                    CAROL
  Ministru secretar de Stat
ad-interim la departamentul
de interne,
  I. C. Brătianu. No. 2,340.
  Raportul D-lul ministru de interne către M.
S. Regele.
        Sire,
   D. prefect al județului Fălcii m§
încunosciințeză că D-nii membri ai con-
siliului județian, convocați în sesiune
extra-ordinară încă de la 30 August
trecut, spre a se ocupa de cestiuni ur-
gente, n’aii fost Următori a se întruni
în numerul cerut de lege pentru a pu-
tea ține ședințe.
   Subscrisul dar, ne mai putând to-
lera o asemenea stare de lucruri, vine

2298

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

10 (22) Septembre 1882

respectuos a ruga pe Majestatea' Vos-
tră ca, conform art. 9 și 10 din legea
consiliilor județiane, sâ bine-voiască
a aproba disolvarea consiliului jude-
țian Fălciâ, și convocarea colegiurilor
electorale în termenile prescrise de lege,
spre a alege nouî membri în consilii!.
   Sunt, cu cel mai profund respect,
   Sire,
   Al Majestăței Vostre,
   Prea plecat și prea supus servitor,
   Ministru secretar de Stat
   ad-interim la departamentul
   de interne,
                   I. C. Brătianu.
  No. 14,428.    1882, Septembre 5.

  Prin înaltul decret regal, cu No.
2,341., din 5 Septembre 1882, după
propunerea făcută, prin raport, de
D. ministru secretar de Stat la de-
partamentul de interne, D. Greor-
ge A. Morțun , licențiat în drept
de la facultatea din Paris și fost
procuror de tribunal, este numit
în postul de director la poliția ca-
pitalei, în locul, D-lul C. D. Dănes-
cu, demisionat.

     DECISIUNI MINISTERIALE

   Prin decisiunea ministerială, cu No.
34,938, din 3 Septembre 1882, D. Con-
stantin Cerfabsolvent al scolei co-
merciale din Galați, este numit în func-
țiunea de impiegat de cancelarie în
serviciul exterior al vămilor, în locul
D-lui Alexandru Popescu, depărtat.

   Sunt numiți perceptori pentru îm-
plinirea contribuțiunilor Statului, ur-
mătdrele persone ;
   D. C. lordachescu, Ia circumscrip-
ția 15, ’ (Branișteni), județul Roman.
   D. lanus Frenți Iștoc, la circums-
cripția 4, (Ghiraești), județul Roman.
   D. V. Trandafirescu, la circumscrip-
ția 10, (Dascalu), județul Ilfov.
   D. Dimitrie Georgian, la circums-
cripția 18, (Ciocanesci), județul Ilfov.
   D. Andreiti lliescu, la circumscrip-
ția 8, (Bobesci), județul Ilfov.
   D. S. I. Frasineanu, la circumscrip-
ția 25, (Creța Leșile), județul Ilfov.
   D. loan Voiculescu, la circumscrip-
ția 36, (Galicinica), județul Dolj.
   D. Nicolae PopovicI, la circumscrip-
ția 20, (Filiora), județul Nemțu.
   D. Dormidon H. Laser, la circum-
scripția 2, (Palasu-Mare), județul Cons-
tanța.
   D. Ghiță Nițulescu, la circumscrip-
ția 7, (Ploesciori), județul Prahova.


   D. Simion Dimitriu, la circumscrip-
ția 11, (Stanca), județul Iași.
   D. I. Avrămescu, la circumscripția
2, (Șindriceni), județul Dorohoiu.





PARTEA NEOFICIALA

Bucuresci, 9 Septembre 1882.

  Mercur!, 8 Septembre, la orele
12, A. S. Principele Bulgariei a
sosit la Sinaia, unde va petrece
câte-va ^ile.
  M. S. Regele a întâmpinat pe
Principe la gară; de aci apoi, ați
mers la casa de venătore unde a
avut loc dejunul.



DEPEȘI TELEGRAFICE
(Servioiul privat al Monitorului).
   Bort-Said, 19 Septembre, (sera). —
Guvernorul de la Damietta s’a supus.
   Constantinopoll, 19 Septembre. —
Conform instrucțiilor guvernului seu,
lordul Dufferin a reînoit a^I Porței
declarația sa verbală că în urma re-
chemărei în curând a trupelor engle-
ze din Egipt, Englitera consideră con-
venția militară anglo-turcă ca deveni-
tă fără obiect.
   Triest, 19 Septembre. — Impera-
torul și Impărătesa aii părăsit aseră
castelul de la Miramar, unde miniștrii,
generalul comandant militar al Triestu-
lui și to'te autoritățile orașului aii ve-
nit a lua $ioa bună de la Majestățile
Lor. Tote navele, cari se aflai! între
Miramar și Triest, eraii splendid ilu-
minate.
   Archiducele moștenitor și Princesa
Stefania vor pleca mâine spre a mer-
ge în Transilvania.
   Petersburg, 20 Septembre. — I.m-
peratorul a plecat ieri seră la Mosco-
va , e probabil că pentru încoronare.
Telegraful și drumul de fer aii fost
oprite publicului până în minutul so-
sirei Țarului la Moscova; 8,000 omeni
de trupe aii fost înșirați d’a lungul li-
niei drumului de fer spre a o supra-
veghia și a opri pe tdtă lumea d’a se
apropia.
   Pioa încoronatei e ținută cu totul
secret.
   Londra, 20 Septembre. — Se tele-
grafiazâ din Alexandria lui Daily-News
că au isbuenit neorândiîeli la Daman-
hur, aprope de Kafr-el-Dowar, cu o-
casia întorcerei vechiului guvernor;
;rei europeni aii fost greii răniți; se
<Jice chiar câ aii fost omorîți. Genera-

lul Wood a trimis îndată un regiment
în acest oraș.
   Roma, 20 Septembre. — Se asigură
că s’a luat hotărârea în consiliul de
miniștri, d’a fixa pentru 29 Octombre
și 5 Noembre alegerile generale, cari
se vor face sub regimul nuoei legi
electorale.
   înecul descresce la Verona, însă în-
cet. Tdte punctele de jos ale orașului
și provinciei Padua sunt încă înecate.
Ministrul lucrărilor publice visiteză lo-
curile cari ai! suferit de înec.
   Dresda, 20 Septembre.— împăratul
Wilhelm a adresat o scrisore autografă
Regelui Saxoniei, spre a ’i exprima din
noi! satisfacțiunea sa cea mai vie pen-
tru resultatele excelente ale exercițiilor
corpului de armată saxonă în mane-
vrele militare; împăratul mulțumesce,
în același timp , Regelui Saxoniei de
buna primire ce ’i s’a făcut la curte
și în țeră.
  Moscova, 20 Septembre.—împăratul,
Imperătesa și familia imperială aii so-
sit. O mulțime numerosă le-aii făcut
o primire entusiastă. Majestățile Lor
au visitat mai multe biserici.
   Alexandria, 21 Septembre.— Nou-
tatea masacrărei a trei creștini la Da-
rnanhur e confirmată.
   Neorândueli aii isbuenit la Benha și
la Tenlah.
   Un decret al Khedivului institue un
tribunal special spre a judeca pe au-
torii masacrelor din 11 Iunie din Ale-
xandria; un alt tribunal va judeca cri-
mele comise în restul Egiptului pe tim-
pul cât a ținut rebeliunea.
   Berlin, 21 Septembre.— Gazeta Ger-
maniei de Nord combate aserțiunile u-
nui articol din Figaro în numerul de
la 14 Septembre, timjend a insinua că
D. de Bismarck manifesta deja în Sep-
;embre 1870 sentimente ostile catoli-
cismului; (jiarul oficios declară că ace-
sta insinuațiune e o invenție mincindsă.
  Ieri seră a avut loc într’una din marele
ștrade ale capitalei, în , Leipsigerstrasse “,
inaugurarea iluminare! electrice cu lăm-
pi sistemul Siemens. (Havas.)

CONSILIUL GENERAL DE INSTRUCȚIUNE

Sumarul ședinței IV, lin 6 Septembre
                 1882.

  Ședința se deschide la orele 8 și ju-
metate sub-președința D-lui P. S. Au-
relian, ministru cultelor și instrucțiu-
nei publice, asistat de D-nii secretari :
D. A. Laurian și C. Troteanu.
  Delegații consiliului permanent D-nii
B. P. Hasdăiî și B. Șiaicariu.
  Membri presenți: P. S. S. episcopul
Inocentie: D-nii A. Petrescu, dr. Em,

10 (22) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2299

Severin, Ep. Francudi, Gr. Chirilov, D.
A. Laurian, V. M. Burlă, Gr. Constan-
tinescu , P. Chenciu , N. Crapeleanu ,
T. Ștefănescu, Gr. Mihăilescu, T. Ma-
cinca, Ed. Wachman, C. Stăncescu, P.
Verusi, B. Ștefănescu, C. Troteanu, G.
Zaharia, M. Florenti, I. Creangă și St.
Nicolopolu.
   In congedifi, D. P. Cujbă.
   Membri absenți: P. S. S. episcopul
Melhisedec, G. Z. Crețeanu, C. Climes-
cu, Pană Buescu, colonel Maican, C.
Gros, A. Xenopolu și I. Bonbâcilă.
   Se citesce sumarul ședinței prece-
dente și se aprobă.
  D. G. Gros cere concedii! fiind bol-
nav, și i se acordă.
   La ordinea «Jiîei fiind raportul co-
misiunei alesă pentru studiarea pro-
gramelor gimnasiilor reale din 1874 și
1879, D. G. Mihăilescu, în calitate de
raportor, dă citire următorului raport
și programă :

      Domnule președinte,
      Domnilor membri,
   In urma desbaterilor făcute în
doue ședințe consecutive, în cari
s’a lămurit și scopul și modul cum
urmeză a se organisa un învițămănt
real în țâra nostră, onor, consiliu
general de instrucțiune a bine-
voit să numescă o comisiune com-
pusă din D-nii: D. A. Laurian, Th.
Ștefănescu, N. Crapelianu, G. Ki-
rilov și sub-semnatul,' cu însărci-
narea de a studia atât programa
gimnasiilor reale din 1874, cât și
cea din 1879, ambele votate de o-
nor. consiliu și făcând corecțiunile
necesare, pe cari timpulu și espe-
riența din alte țări, ar fi aretat'o
necesare, să ve presinte un pro-
gram complect pentru gimnasii
reale cu 4 .clase.
   Comisiunea D-vostre s’a reunit
și după o cercetare m’inuțiosă a
ajuns la resultatul de a primi ca
basa a lucrărel sale programa gim-
nasiilor reale din 1874, făcând ore-
carl modificări, pe cari sub-semna-
tul, ales ca raportore, va avea o-
norea a le supune la desbaterea
și decisiunea D-vostre.

      Domnule președinte,
      Domnilor membri,
   Fiind admis astăzi de toți că
scopul ce trebue a se urinări prin

meniul sciințelor literare, a clasi-
cităței.
   Asupra modului cum trebue să
se procedă la înființarea gimnasii-
lor reale, D-vostre ați cercetat so-
luțiunea propusă de onor, consilii!
permanent de a se transforma în
gimnasii reale, actualele gimnasii
clasice de prin provincii, și v’ați
rostit opinând ca ele să rămână
neatinse, păstrându-și menirea ce
au, și să se procedă la creare a
parte de scoli reale, după cum se
prevede chiar prin alocuțiunile
budgetare ale anului curent.
   Cu toții însă o seim că factorul
cel mai principal al scolei este
profesorulu, și îu condițiunile nos-
tre de astăzi lipsindu-ne profesori
cu o anume preparare pentru gim-
nasiile reale, nu putem în de a-
juns să profităm de bunele dispo-
sițiuni ale D-lui ministru, rugân-
du’l a ține seină de ideea emisă
în desbaterile D-v, spre a se tri-
mite un număr ore-care de bărbați,
cu cunoscințe necesare, spre a fre-
cuenta un an sau doul la cele mai
bune scoli reale din străinătate, ca
apoi aceștia să servescă ca punct
de plecare , ca temelie de organi-
sare a învățământului real la noi
în țeră.' In alt mod, ori-care ar fi
bunătatea programelor ce vom
vota, și necontestata solicitudine
ce D. ministru pune pentru a da
țârei acest geniu de scole, ele nu
pot respunde cu succes așteptărilor
legitime și unanime ale națiune!.
   Aceste considerațiuni espuse, vă
rog. să’mi permiteți a vă da semă
de coprinsnl programei, cu a că-
reia lucrare ne-ați onorat.
   Am luat ca basa programa ela-
borată de consiliul din 1874, pen-
tru cuvintele că cea din 1879, ea
însăși în disposițiunea materiilor
celor mai principale , urmeză tot
programei.din acel ;in. Pe lângă
acestea', programa din 1874 am
găsit’o și mai corespun^ctore sco-
pului ce se urmăresce prin aceste
scole, și mal apropiata de progra-
mele școlelor reale, cum se înțelege
și cum funcționeză ele în cele alte
țări din Europa.

scalele reale este a se da tinerimel
un învățământ cu tendințe practi-
ce, fără a deveni special, saiî pro-
fesional, am căutat să lămurim în
specie acest principiu, dându’I es-
plicațiunea ce a resultat atât din
desbaterile D-vostre, cât și din
convingerea ce am dobândit, ob-
servând modul de organisare a a-
cestor scoli la națiunile cu o cu-
ltură mai înaintată, unde deja cu
succes se practică acest înveță-
mânt.
   De pretutindenea reese că gim-
nasiile reale au menirea de a răs-
punde Ia următorele trebuințe :
   a) A pregăti tineri apți pentru
multiplele trebuințe ale viueței
practice.
   bj A da elevi suficient preparați
spre a urma cursurile din scolele
de agricultură, comercifi, farma-
cie, veterinărie, telegrafie etc., în
scop de a’și dobândi o profesiune;
   c) A da elevi pentru gimnasiile
re de superiore, cari să le permită
a aborda studiile superiore ale
specialităților de ordin technic,
precum: scola politechnică, facul-
tățile de sciințe etc.
   In acest sens, înțelegâiid noi sco-
pul și menirea gimnasiilor reale, am
căutat ca și lucrarea programei cu
care ne-ați onorat sâ răspundă la
acest țel.
   După decisiunea D-vostre învă-
țămdntzil real, urmând a ocupa lă
noi' un corp a parte și paralel cu
învcțăm&ntul clasic al liceelor, etc.,
fără a se confunda unul cu altul,
precum nici menirea lor, atât de
diferită, nu se pote confunda; în
programa de patru clase ce vă în-
fățișăm a^i, nu putem privi de cât
întâiul pas spre organisarea aces-
tui gen de învățământ, aparținând
solicitudinei guvernului și țerei a
completa opera începută, prin
creare de gimnasii reale superiore, o
scolâ politechnică etc., prin care
mod numai am ajunge a da o fiin-
ță întregă învățământului 'real, iu
domeniul sciințelor positive, pre-
cum liceele cu facultățile respec-
tive formeză un tot întreg în do-



2300

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

10 (22) Septembre 1882

Domnului Nostru Isus Christos.
   Semestrul II — Istoria Sacră
a noului testament, de la nas-
cerea Domnului Nostru Isus Chris-
tos până la Constantin cel Mare.

Clasa II
   Dogmele și misterele religiunei
chreștine, esplicarea celor patru
evangelii din punctul de vedere
al moralei coprinse într’ensele.

2) LIMBA ROMÂNĂ

Clasa I
   Gramatica: formele regulate și
neregulate. —- Analise gramati-
cale. — Mici composițiuni. — Lec-
ture și recitațiuni.

Clasa II
   Gramatica: sintaxa, punctua-
țiunea, analisa logică, composi-
țiuni, lecturi și recitațiuni, 3 ore
pe săptămână.

Clasa III
   Gramatica: repetirea regulelor
gramaticali, eserciții de stil, com-
posițiuni, stil epistolar, stil admi-
nistrativ și judiciar, lectură și re-
citațiuni, citirea cu chirilice, no-
țiuni literare asupra scriitorilor
Români.

Clasa IV
   Composițiuni ca în anulu prece-
dent, noțiuni de literatură, felu-
ritele forme și calități ale stilului,
rudimente de arta oratorică și me-
trică, împărțirea operelor literare,
1° cele în versuri (poesie epică:
lirică, dramatică etc.), 2° cele în
prosă (istorie, filosofie, și didac-
tică, arta oratorică, beletristică,
Ziaristică).
   Noțiuni despre limbile răspân-
dite pe suprafacia globului, limbi
morte, limbi vii, caracterele lor
principali, limbele literari, princi-
palele epoce literare, noțiuni des-
pre scriitorii cei mai iluștri și
despre operile lorliterare, citiri de
bucăți alese traduse de pe acești
autori, composițiuni asupra unor


    Ast-fel dar materiile ce se co-
prind în cadrul unui gimnasiu
real cu 4 clase, sunt următorele:
   1. Religiunea în clasele I și II.
   2.     Limba română și literatura
în tote clasele.
   3.     Limbe streine: francesă, ger-
mană sau italiană, după localități,
în tote clasele.
   4. Geografia, în trei clase.
   5. Istoria în tote clasele.
   6.     Noțiuni de economia socială
și legislația țărei în clasa IV.
   7.     Aritmetica, cu un curs su-
mar de comptabilitate în clasa III.
   8. Algebra, în clasa III.
   9.     Geometria, în clasele I, II
și III.
   10.   Trigonometria și curbele u-
suale, în clasa IV.
   11.   Elemente de geometria des-
criptivă în clasa IV.
   12.   Noțiuni de mecanică și cos-
mografie în clasa IV.
   13.   Pisica, în cele d’întâiu trei
clase.
   14.   Chimia, în clasele II, III și
IV.
   15.   Istoria naturală , în tote
clasele.
   16.   Caligrafia, desemnul, gim-
nastica, eserciții de arme și cantu
în tote clasele.
   Singurele modificări aduse pro-
gramei din 1874, sunt: în privința
religiunel, a geografiei și istoriei,
suprimarea lecțiunilor de latină,
fixarea în mod metodic a unui curs
de comptabilitate la clasa III și
introducerea unor noțiuni de drept
constituțional în clasa IV.
   In acest sens și cu aceste mo-
dificări, avem onorea a înainta
desbaterei și decisiunei D-vostre
anexata programă cu orariul res-
pectiv pentru gimnasiile reale.
   Septembre 1882, Bucuresci.
  Raportore, G-. Mihăilescu.

PROGRAMA
Studiilor diu gimnasiile reale
1) RELIGIUNEA
Clasa I
   Semestrul I. — Istoria Sacră de
la facerea lumei până la nas cerea


asemenea subiecte, 3 ore pe săptă-
mână.

3) LIMBI STREINE
Clasa I
  Francesă, Germană sau Italiană,
după localitate. — Predarea lim-
belor streine se va face cu metoda
practică pentru a ajunge cât se
pote mai curând la înțelegere și
vorbire, 3- ore pe săptămână.
Clasa II
  Francesă, Germană sau Italiană,
3 ore pe săptămână.
Clasa III
  Francesă, Germană sau Italiană,
3 ore pe săptămână.
Clasa IV
  Francesă, Germană sau Italiană,
3 ore pe săptămână.

4) GEOGRAFIA
Clasa I
  Introducere în geografie, deprin-
deri la formarea hărțiloru, espli-
carea globului de inducțiune ; re-
capitularea tuturor continentelor
din clasele primare, cu ore-cari
desvoltări.

Clasa II
  Geografia fisică a Europei. —
Descrierea deosebiteloru State din
Europa, avendu-se în vedere: geo-
grafia fisică, politică, agricultura,
industria, corner jiul, administra-
țiunea.—Se vor descrie mai cu de-
amănuntul Statele vecine, și acelea
cu cari România are relațiuni eco-
nomice, 2 ore pe săptămână.
Clasa III
  Semestrul I. — Terminarea stu-
diului detaliat al geografiei Euro-
pei început în clasa II, 2 ore pe
săptămână.
  Semestrul II.—Geografia și sta-
tistica României, geografia fisică
și politică, geografia statistică,
agricultură, industrie, comerci și
consumațiunea.

10 (22) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2301

eserciții. — Unghiuri diedre, un-
ghiuri poliedre, prisma, piramida,
con, cilindru, sferă, calcul de vo-
lum, geometria plană până la cir-
cumferință, 2 ore pe săptămână.
Clasa II
   Aritmetica. — Calculul fracțiuni-
lor.— Pătratul unui număr.— Ră-
dăcini pătrate. —Regula de trei și
de societăți.—Eserciții asupra Ges-
tiunilor comerciale: scompt, rente,
împrumut public, schimb de mo-
nete etc.
   începuturi de algebră.— Cele pa-
tru operațiuni. — Eserciții de cal-
cul algebric. — Probleme. — Ecua-
țiuni de gradul I, cu o singură ne-
cunoscută, 4 ore pe săptămână.
   Geometrie. — Circumferință . și
cerc. — Probleme, linii proporțio-
nali.— Probleme. — Măsura arii-
lor. -- Poligone regulate.
   Despre plan. — Unghiuri diedre
și triedre. — Proprietățile și mă-
sura prismei, a piramidei. — Po-
liedre asemenea, 2 ore pe săptă-
mână.
Clasa III
   Algebra. — Revisiunea algebrei
din clasa precedentă, ecuațiunl de
gradul leu mai multe necunoscute,
ecuațiuni de gradul II, cestiuni de
maxima și minima, progresiuni,
logaritmi, interese compuse, anui-
tăți, probabilități, rente, 2 ore pe
săptămână.
   Geometrie.—Corpuri rotunde, ci-
lindru, con, sferă, triunghiul sferii.
   Topografie.—Ridicarea unui plan
cu lanțul, cu grafometrul, cu bu-
sola sau cu planșeta, echerul, no-
țiuni de agrimensură, probleme
deslegate cu ajutorul acestor in-
strumente. nivelare, nivel de apă,
cornet de nivelare, 2 ore pe săp-
tămână.
   Comptabilitate. — Despre comp-
turi.— Debitori și creditori. — Sol-
darea compturilor,— Compturi cu-
rente.
   Idei generale asupra comptabi-
lității. — Principalele registre în-
tr’o comptabilitate: mâna curentă,
jurnal, cartea mare, registru de

5) ISTORIA

Clasa I
   Priviri asupra poporelor orien-
tale, și în specie asupra Fenicie-
niloru, Cartaginesilor și Egipteni-
lor; Grecii, Romanii până la Impe-
riul Roman.

Clasa II
   Semestrul I. — Istoria generală
de la Traian pânăla fundarea prin-
cipatelor, împreună cu istoria uni-
versală în acea epocă.

   Semestrul II. — De la fundarea
principatelor până la descoperirea
Americei (mortea lui Ștefan cel
Mare), împreună cu istoria uni-
versală în acea epocă, 2 ore pe
săptămână.
   Studii literare 12 ore pe săptă-
mână.

Clasa III
   Istoria modernă de la descope-
rirea Americei până la 1848 îm-
preună și cu istoria patriei în a-
cesfr timp, 2 ore pe săptămână.
   Studii literare 12 ore pe săptă-
mână.

Clasa IV
   Semestrul I. — Recapitularea is-
toriei patriei.
   Semestrul II. — Recapitularea
istoriei universale cu privire spe-
cială la istoria industriei, sciin-
țeloru și artelor, 2 ore pe săptă-
mână.

6) MATEMATICA

Clasa I
   Aritmetica. — Operațiunile cu
numere întregi și fracționare. —
Sistemul metric. — Regule de trei
și de societăți etc. Eserciții de cal-
culă.— Probleme. — Calcul mone-
tar, 3 ore pe săptămână.
   Geometria. — Definițiuni, linie
drăptă , perpendiculară, unghiu,
triunghifi, paralele, poligone, cir-
cumferință, cerc, grade, echerul,
compasul, raportorul, probleme
grafice deslegate cu ajutorul aces-
tor instrumente, aria poligonelor,

| scadența efectelor, inventar, copie
de scrisori.
   Redactarea și analisarea opera-
țiunilor în jurnal. - Analisarea
articolilor simpl ■, mixte și com-
p se. — Trecerea articolilor din
jurnal în cartea mare.
   Teoria compturilor. — Capital,
mărfuri generale, casa, efecte de
primit și de plată. Profit și per-
dele, mobilier, imobil etc.
   Balanța de verificare. — Bilan-
țul general. — Teoria soldărei
compturilor. — Conclusiunea bilan-
țului general și balanța definiti-
vă. — Redeschiderea compturilor
vechi.
Clasa IV
   Trigonometrie plană.— Funcțiuni
circulare, formule trigonometrice,
resolvirea triunghiurilor dreptun-
ghie și scalene, aplicațiuni geome-
trice, întrebuințarea tablelor lo-
garitmice.
   Curbe usuale, elipsă, iperbolă,
parabolă, helicea și spirală, teoria
focularelor, 2 ore pe săptămână.,
Noțiuni de mecanică și cosmografie
  I.   Mecanica. — Noțiuni asupra
puterilor, efecte produse de puteri,
echilibru, mișcare, lucrare meca-
nică, organele machinelor, resis-
tența la acțiunea puterilor, ma-
șini cu vapor, noțiuni asupra mo-
torilor.
  II.   Cosmografie.— Pămăntul, so-
rele, luna, planetele, stelele, apli-
cațiunile astronomiei, 2 ore pe săp-
tămână.
7) F I 8 I C A
Clasa I
   Cunoscințe preliminare. — Gra-
vitați une.— Proprietățile corpuri-
lor cari atârnă de la starea lor.—
Efectele căldurei. — Fenomenele
cele mai principali și mai simple
ale electricității, acusticii și lumi-
nei, 1 oră pe săptămână.
Clasa rf
   Proprietățile generale ale cor-
purilor. — Gravitațiune.— Căldp-

2302

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

10 (22) Septembre 1882

ra.— Electricitate statică.—Mag-
netism, 1 oră pe săptămână.
Clasa III
   Căldura. — Căldura radiantă ,
calorimetrie, încălzire prin apă
caldă etc. ventilare , mașini cu
vaporu.
  Electricitate dinamică, acustică,
lumina, 3 ore pe săptămână.

8) CHIMIA
Clasa II
   Generalități.—Metaloide, I oră
pe săptămână.
Clasa III
   Metale, aliage, proprietățile ge-
nerale a oxidelor, clorurilor, sul-
furiloră, săriloru, metale alcaline
și alcaline pămentose , U oră pe
săptămână.
Clasa IV
   Revisiunea cursului precedent ,
metale propriii $ise, estracțiunea
lor.
   Principalii lor compuși, chimia
organică, 3 ore pe Săptămână.

9) SCIINȚELE NATURALI
Clasa I
   Semestrulu I. Zoologia.— Noțiuni
asupra principalelor organe ale
unui animal. — Clasificațiunea
animalelor. — Descrierea princi-
palelor clase și ordine, insistând
mai cu semă asupra animalelor
mai însemnate prin întrebuință-
rile lor.
   Semestrulii II. Botanica. — No-
țiuni de organografîe și fisiologie
vegetală, 3 ore pe săptămână.
   Studii științifice, 9 ore pe săptă-
mână.

   Studii științifice, 10 ore pe săp-
tămână.
Clasa III
   Semestrulii I. Mineralogie.~ Pro-
prietățile generale ale minerale-
lor , forma cristalină, composi-
țiune chimică , descrierea princi-
palelor specii minerale , mai cu
semă 'a celor aplicate în arte și
industrie.
   Semestrulii II. Geologie. — Feno-
mene actuale proprii pentru a es-
plica fenomenele vechi , stânci,
-tărâmuri cristaline , tărâmuri de
sediment, 2 ore pe săptămână.
   Studii științifice, 11 ore pe săp-
tămână.
Clasa IV
   Semestrulii I.— Aplicarea zoolo-
giei la agricultură, industrie și hi-
giena.
   Semestrulii II. Geografia fisică. —
Forma și dimensiunea globului ,
reliefurile globului, temperatura
globului, apele dulci, mările, no-
țiuni de geografie botanică și zoo-
logică, 2 ore pe săptămână.
   Studii științifice, 11 ore pe săp-
tămână.

10) NOȚIUNI DE ECONOMIA
SOCIALĂ ȘI LEGISLAȚIUNEA
ȚEREI
Clasa IV
   Economia socială, noțiuni asu-
pra producere!, împărțire! și con-
sumațiunei avuțiilor.
   Noțiuni de drept constituțional,
civil și administrativ , 2 ore pe
săptămâna.
   Studii literare, 11 ore pe săptă-
mână.

Clasa IV
  Caligrafie, 1 oră pe săptămână.

12) DESEMNULU

Clasa I
  Desemn de ornamente și imita-
țiuni. — Desemn liniar geome-
tric, 3 ore pe săptămână.

Clasa II
  Desemn cu mâna liberă (2 ore).
  Desemn de ornament.—Desemn
geometric și labis (2 ore) 4 ore pe
săptămână.
  NB. Modelele nu sunt date în
mâna elevilor, ci încadrate și la
distanță.
Clasa III
  Desemn cu mâna liberă (2 ore).
  Semne topografice, desemn ar-
chitectonic, desemn industrial și
lavis (3 ore) 5 ore pe săptămână.

Clasa IV
  Desemn cu mâna liberă (2 ore).
  Desemn architectural , desemn
industrială , machina , • organe
speciale de machine. Leceu (3 ore)
5 ore pe săptămână.

13) GIMNASTICA
Clasa I
  Gimnastica cu deprinderi mili-
tare, 3 ore pe săptămână.
Clasa II
  Gimnastica cu deprinderi mili-
tare, 3 ore. pe săptămână.
Clasa III și IV
  Gimnastica cu deprinderi mili-
tare, 2 ore pe săptămână.

Clasa II
  Semestrul I.— Zoologia.— Anato-
mia și fisiologia animală.
  Semestrulii II.— Botanica. — Stu-
diul principalelor familii din punc-
tul de vedere al plani elor utile, cul-
tivate sau introduse de comerciu
pentru instrucție și trebuințe do-
mestice, 2 ore pe săptămână.

     11) CALIGRAFIA
Clasa 1
Caligrafie, 3 ore pe săptămână.
Clasa II
Caligrafie, 1 oră pe săptămână.
Clasa III
Caligrafie, 1 oră pe săptămână.

14) CANTU
Clasa I
Cantu, 2 ore pe săptămână.
Eserciții, 11 ore pe săptămână
   Clasa II, III și IV
Cantu, 2 ore pe săptămână.
Eserciții, 10 ore pe săptămână

। Tiu । Cc-' i¹



                                 ✓ . 1
                                 u

10 (22) Septembre 1882              MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI                                       2303               ;

   Orariu pentru studii în                           gimnasiile reale.                                 ---__’ 11                    
                                                                                                       No. orelor                   
3                                                    Clasa 1   Clasa 11 Clasa III Clasa IV No.         pe an, cal-                 j
pl                                                                                                                                  
o  MATERII DE STUDIU                                                                       orelorfi pe culat a 30                   
                                                     ore     ore        ore       ore)     s^ptămînă   săptămâni pe                 
                                                                                                       an                           
1  Religiunea..............                          3                3 ---       . ---              6 180                          
2  Limba română și literatura.....  .                3                3         3        3          12 360                          
3  Limbi streine ..............                      3                3         3        3          12 360                          
4  Geografia . ................                      2       2                  2 ---                6 180                          
5  Istoria i ................                        2                2         2        2           8 240                          
6  Noțiuni de economia socială și de legislațiunea                                                                                 -
   țărei       ............... .                     ---     ---                         2           2 60                           
                                                          13         13        10       10          46 1,380                        
7  Aritmetica și comptabilitatea . x . . . . .       3.               4         1 ---                8 240                          
8  Algebra ..............•  . .                              ---                2 ---                2 60          *                
9  Geometria.  ....... .......                       2                2         2 ---                6 180                          
10 Trigonometria și curbele usuali . . . ' . ... . • ---.    ---        ---              2           2 '    60                      
11 Elemente de geometria descriptivă . . . . .       ---     ---        Z------          2           2 60          Â                
12 Noțiuni de mecanică și cosmografie ......         ---     ---        ---              2           2 60                fi         
13 Fisică................ •                          1                1         3 ---                5 150                          
14                                                   ---              1         1 3                  5 150                          
15 Istoria naturală..............                    3       2                  2 2                  9 270           J              
                                                     9               10        11       11          41 1,230                        
16 Caligrafia.................                       2                1         1 1                  5 150             ।            
17 Desemnu și noțiuni de estetică........            4                4         5 5                 18 540                          
18 Gimnastica și eserciții de arme.......            3       3                  2        2          10 300                          
19 Cantu. ....  ............                              ■2 2                  2 2                  8 240                          
                                                          11         10        10       10          41 1,230                        
                                                          33         33    ____31       31                                          

Th. Ștefănescu, G. Mihăileseu, N. Grapelianu, D. Aug. Laurian, G. Kirillov.

      Se cere tipărirea raportului și pro-
   gramei și se primesce.
      D. președinte anunță că a doua ces-
   tiune propusă de consiliul permanent
   de instrucțiune este cea a revisuirei
   cărților didactice; rdgă dar a se ocu-
   pa consiliul de urgență cu acestă ces-
   tiune, fiind o mulțime de cărți didac-
   tice can' numai respund scopului lor,
   cari sunt prea înapoiate în respectul
   șciințe.1, de aceea ar fi bine să se în-
   trunescâ o comisiune specială perma-
   nentă, care să cerceteze tote cărțile
   didactice aprobate până acum și cele
   ce se vor mai presenta în viitor.
D. JB. P. Hasdeu, pune în vederea con-
siliului general că s'a elaborat deja o
schiță de proiect de regulament rela-
\ tiv la acestă cestiune, de către consi-
\ liul permanent, și că ar trebui numită
\ o comisiune care să revadă, împreună
\cu consiliul permanent, disul proiect.
   \ D. Gr. Mihâilescu elice că în lege se

prevede modul cum trebue să se apro-
be de minister o carte didactică, că
D-sa nu vede resultatele *prectice la
cari s’ar ajunge prin numirea unei co-
misiuni speciale pentru revisuirea căr-
ților, dar că recunosce necesitatea u-
nui control maî eficace asupra lor.
   D. B. P. Hasdeu, respun^&nd D lui
G. Mihâilescu, e de părere că consiliul
general, fiind un corp consultativ, mi-
nistrul ’l pdte consulta asupra tuturor
Gestiunilor de învățământ, și că de a-
ceea consiliul general se pdte pronun-
ța asupra acestei cestiuni.
   B. A. Petrescu se mira cum s’afi. in-
trodus în învețăment cărți didactice
fără soirea consiliului permanent, câ
a trebuit să se observe art. 18 din lege,
și că în cât privesee elaborarea cărți-
lor, trebue să se lase libertate absolu-
tă omenîlor de a lucra, remânend ca
profesorul să recomande copiilor pe a-
cea carte, care i se va părea mai bună,

de aceea este pentru respingerea propu-
nere! de revisuire.
   B. Chenciu, în cestiune de regula-
ment, observă Că întru cât D. ministru
prin discursul de deschidere a pus în
vederea consiliului cestiunea numire!
unei comisiunî pentru revisuirea cărți-
lor, că întru cât D. Hasdeu, membru
al consiliului permanent, ne declară
cum eă autoritatea școlară a elaborat
un proiect în acesta privință, consiliul
prin urmare nu pdte să discute asupra
unui proiect care nu e depus.
   B. președinte este de părere a se
discuta numai principiul dacă trebue a
se numi o comisiune specială pentru
revisuirea cărților didactice.
   B. Hasdeu, răspunijend D-luI Petres-
cu, arată că după art. 18 iu lege, duoi
profesori, pe cari consiliul permanent
’I pdte chema spre consultare în cestiu-
nea cărților didactice, nu.sunt de a’

£304

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

10 (22) Septembre 1882

juns, prin urmare propune a se numi o
comisiuue mai numeroși.
   D. D. A. Laurian relevează că sunt
motive seriose cari cer numirea aces-
tei comisiunî, că sunt cărți cu falsuri
de sciință neertate, lipsite de metod și
scrise într’o limbă barbară, aprobate
de autoritatea școlară, că aceste cărți
pot influența în răii asupra inteligen-
ței junime! studiose și că din acest
punct de vedere e contra libertăței de
a se introduce în scolâ ori-ce fel de
cărți cari pot face refl tinerimel; apoi,
respun^end D-lui Petrescu, arată ca
încă n’a sosis timpul de a îmbrățișa
teoria libertăței în privința cărților de
scolă și câ nevoie este ca Statul să
eserciteze încă supraveghiărea sa asu-
pra cărților didactice.
   D. I. Cr^ngă este de idee a se băga
de semă cu Gestiunea cărților ce se pun
în mâinele copiilor; citez i exemple cum
copil vin la scolâ cu deprinderi greii
de desvețat, greutățile ce întâmpină
institutorul saii învățătorul la intrarea
lor în scolă, și de aceea cere să se ho-
tărască în principii! că e nevoie să se
numescă o comisiune de revisuire, com-
pusă din omeni speciali, dar care să
nu fie atinsă de fluctuațiunile schim-
bărei miniștrilor.
   D. N. Crapelianu amintesce consi-
liului că acesta cestiune s’a discutat și
aprobat anul trecut, citind anume șe-
dința din acel an, că Gestiunea nu e
nouă, prin urmare se miră cum unii
din D-nii membri cer respingerea pro-
punerei; cere dar numirea unei comi-
siuni care să studieze proiectul lucrat
de consiliul permanent pentru acest
scop.
   D. Dr. Em. Severin voesce a sci de
•care cărți e vorba a se revisui, de cele
pentru clasele primare saâ și pentru
cele secundare? Până la ore-care punct
s’ar uni cu părerea d’ântâiâ, de și crede
câ nu e tocmai nevoe pentru asemenea
comisiune ci să se lase la apreciarea
profesorilor alegerea cărților.
   D. C. Troteanu expune cum consi-
liul general s’a ocupat de cestiunea re-
visuirei cărților încă din anul 1879,
propunând în acestă privință un desi-
derat al consiliului pe care ’l citesce;
comhide deci, câ trebue a se numi o
comisiune care să cerceteze schița de
proiect ce va presenta consiliul per-
manent.
   D Ep. Francudi cere închiderea dis-
cuțiuuea, adâogând că s’ar uni cu pă-
rerea D-lui Petrescu, când ar fi Gesti-
une numai de teorie pură; pe D sa no
’l preocupă de cât mo Iul de a se com-
pune comisiuoea și mijlocele de a asi-
gura libertatea activitâței ei, dar ace-
sta e un punct care va veni în discu-
țiune când se va supune consiliului pro-

iectul elaborat de consiliul permanent. |
  J). președinte resumeză șirul discu-
țiunel urmate, arată că în adevăr s’a
decis de consiliile din 1879 și 1881,
ca desiderat, cestiunea revisuirel căr-
ților didactice, pe care o putea resol-
ve ministerul; ca act însă de condes-
cendență către consiliul general, D-sa
a pus din nod cestiunea în desbatere.
Nu vede nicăerl censura la care face
alusiune D. Petrescu. Nu se propune
de loc în acest sens revisuirea cărților.
Nu trebue a se înțelege că se ,va in-
troduce nici monopolul de care se teme
D. Crengă. Este timp dar a se pune
margine acestei stări de lucruri regre-
tabile, fără a se atinge principiul li-
bertăței.
  După aceea pune la vot închiderea
discuținnei, care se primesce.
  Apoi pune la vot în principii!, nu-
mirea unei comisiunl care să cerceteze
schița proiectului de regulament al
consiliului permanent, și se primesce.
  Ședința se suspendă pe 5 minute,
pentru a se înțelege asupra alegere!
comisiunei.
  La redeschidere se procede^ la vot
prin scrutin secret, și resultatul este :
  Aii întrunit D-nii:
  P. Chenciu,...........15 voturi
  I. Crengă,............15    „
  D. A. Laurian,  ....   14   ,
  Ed. Wachman,    ....   12  ,,
  V. M. Burii,..........10    „
  Pentru complectarea comisiunei cu
al cincilea membru, s’a aclamat în u-
nanimitate D. V. M. Burlă, care a în-
trunit cele mai multe voturi, după a-
cei cari aii avut majoritatea voturilor.
  D. președinte anunciâ Ia ordinea ^i-
lel pentru ședința viitdre, de la 7 Sep-
tembre curent, cestiunea transformărei
scdlelor centrale actuale de fete, în sole
pedagogice, rădicând ședința la orele
10 și jumătate.

  ANUNCIURI MINISTERIALE


MINISTERUL DE. INTERNE

  Fiind că și la licitația ținută în ^ioa
de 30 August trecut, pentra aprovisio-
narea a 461 stânjeni lemne de foc, ne-
cesare pentru iarna viitor**, însă:
  260 stânjeni pentru ministerul de ex-
terne cu direcțiile dependințe și poli-
ția capitalei cu comisiile.
  20 stânjeni pentru ministerul de ex-
terne.
  181 stânjeni pentru ministerul lucră-
rilor publice cu serviciile dependințe.
  Prețurile propuse prin oferte au fost
prea mari. Ministerul a decii a ține o
altă licitațiune în ^ioa de 18 Septem-
bre curent,


   Se publică ca personele ce ar dori
să predea lemnele în total sai! în par-
te, adică numai pentru un minister,
să bine-voiască a se piesinta în acea
^i la ministerul de interne cu garan-
ția provisorie de 5 la sută, spre a lua
parte la licitație.
   Lemnele vor fi de cer saii tufan ;
stânjenii se primesc numai cubici și
fără cârlige.
   No. 14,278. (2) 1882, Septembre 2.

Direcțiunea generală, a peniten-
ciarelor.

   Din causa lipsei de doritori nepu-
tându-se efectua licitația ținută în ^ioa
de 31 August 1882, de prefecturile Ba-
căii, Vâlcea, Putna și Tecnciîî, pentru
80 stânjeni cubici lemne, trebuincios!
penitenciarelor Târgul-Ocna, 60 stân-
jeni cubici pentru penitenciarul Cf zia,
40 stânjeni cubici penitenciarului Foc-
șani, și 80 stânjeni cubici penitencia-
rului Rachitdsa, s’a disposat a se ține
altă licitație, în, ^ioa de 20 Septem-
bre 1882, atât la numitele prefecturi,
cât și la direcția generală a peniten-
ciarelor, (localul ministerului de in-
terne) în următorele condițiunl :
  1.   Predarea lemnelor se va face a
treia parte până la finele lunel O< tom-
bre, altă treime la finele lunel Decem-
bre și restul la finele lunel Martie 1882.
  2.   Calitatea lemnelor va fi după cum
se obicinuește în localitate (specificân-
du-se însă în ofertă) grosimea să fie
mijlocie, drepte și fără scurtături.
  3.   Dacă la arătatul termen nu se va
face totala predare, lipsa se va cumpă-
ra de ori unde și cu ori ce preț în
comptul antreprenorului, fără curs de
judecată.
  4.   Plata se va face prin emitere de
mandat după fie-care predare și după
ce directorul respectiv va raporta că
lemnele s’a predat conform contractului.
  5.   Garanția provisorie va fi de 5 la
sntă, iar cea definitivă de 10 la sută.
   Plata timbrului și înregistrârei pri-
vesce pe antreprenor.
   No. 5,017. (2) 1882, Septembre 6.

Direcția generală a telegrafelor și
poștelor.

   La licitația ținută în 4'⁰a de 2 (14)
Septembre, pentru aprovisionarea di-
recției generale a telegrafeloi și poș-
telor, cu obiectele poștale de cari are
necesitate, nep«sentându-se prețuri des-
tul de avantaizidse, se publică spre cu-
noscința generală că, în țlioa de 24
Septembre (6 Octombre). se va ține o
nouă licitație pentru furnitura a 8 cu-
fere poștale de mesagerii, 15 gente de
pele cu câte 2 lacăte, 50 saci de pânză

10 (22) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2305

s°ria I, 50 saci de pânză seria IV, 150
saci de pânză seria V.
   Licitația se va ține în cabinetul di-
rectorului general al telegrafelor și poș-
telor, la orele 2—4 p. m.
   Condițiunile furniturel se pot vedea
de amatori în Monitorul oficial, No.
104, unde sunt publicate.
   No. 16,293. 3 1882, Septembre 4.

   Pentru vîmjarea a 640 stâlpi scoși
din serviciu și afiați pe tractul lini»-!
telegrafice Pitesci până la Curtea-de-
Argeș, nepresentându-se prețuri destul
de avantagiose, la licitația ținută în
(Jioa de 2 (14) Septemnre, se publică
spre cunoscință generală, că o nouă li-
citație se va ține pentru vîn^area stâl-
pilor menționați mai sus, în (Jioa de
24 Septembre (6 Octombre), la orele
2—4 p. m., în pretoriul prefecturel de
Argeș, la Pitesci, și la sub-prefectura
plâșei Argeș, la Curtea-de-Argeș.
No. 16,375. (3) 1882, Septembre 4.

   — Spre sciința generală se publică
că direcțiunea generală a telegrafelor
și poștelor vinde prin licitațiune 700
. stâlpi telegrafici vechi scoși din servi-
ciu și afiați pe tractul liniei telegra-
fice Alexandria-Peatra până la Turnu-
Măgurele.
   Licitația se va ține la prefectura de
Teleorman și sub-prefectura de A'e-
xandria, în (Jioa de 8 (20) Octombre
1882, la orele 2—4 p. m.
  No. 16,383. (3) 1882, Septembre 4.

   — La licitația ținută la prefectura
de Iași în (Jioa de 2 (14) Septembre
curent, pentru vîmjarea a y8 stâlpi te-
legrafici vechi, scoși din servicii! și a-
flați pe tractul liniei telegrafice lașl-
Movilă, nepresentându-se concurenți,
direcțiunea generală a telegrafelor și
poștelor publică spre cunoscință pu-
blică căj o nouă licitațiune se va ține
la numita prefectură, în (Jioa de 24
Septembre (6 Octombre) 1882, la ore-
le 2—4 p. m., pentru vîmjarea acelor
stâlpi.
  No. 16,371. (3) 1882, Septembre 4.



MINISTERUL DE RESBEL

Regimentul 19 dorobanți.

   Ministerul de resbel, prin ordinal No.
3,829, comunicat cu adresa intendenței
divisiei I, No. 7,508, aprobând vîmja-
rea prin licitație în profitul tesaurului
a 182 mantale, 46 perechi pantaloni seri,
34 căciuli, 21 metri 300 m. m. galone
aur, 35 metri 500 m. m. galone lână
și 300 brâne reformate.
   Consiliul de administrație anunciă

vîn«Jarea acestor efecte prin licitație,
piața orașului Caracal, în (Jioa de 16
Septembre 1882, orele 9 dimineța.
   Licitația se face conform legei de
comptabilitate generală a Statului.
   D-nii amatori de a cumpera aceste
efecte, vor veni în (Jioa indicată, la lo-
cul aretat mai sus, depunend câte o
garanție de lei 100, pentru a putea
concura.
   Efectele pentru cari se va putea ob-
ține prețuri avantagiose, se vor preda
pe dată adjudecatorului, înapoindu-se
celor-alți concurenți garanțiile depuse.
                 1883, Septembre 4.

Eseadronul 3 tren, Tulcea.

   Pentru că în (Jioa de 30 August, nu
s’a patut ținea licitația, din causa lip-
sei de concurenți, pentru care dar se
publică din noii spre cunoscință ama-
torilor care ar voi a concura la lici-
tație care să fixeză pentru (Jioa de 15
Octombre 1882, orele 10 dimineța, în
cancelaria escadronului la casarmă, pen-
tru contractarea efectelor de micul e-
chipament, arătate mai jos, adică:
   70 perii de cal, 47 țesăli de cai, 92 pe-
rechi căputături, 111 perechi mânuși
bumbac, 111 perechi obiele flanelă, 111
perechi flanele de lână și 85 perechi cis-
me; doritorii dară cari vor voi a con-
cura, sunt rugați a se presenta la can-
celaria acestui escadron, în (Jioa și ora
aretată mai sus, însociți fiind și de ga-
ranția de 10 la sută din totala valore
a acestor efecte.
   Calitatea acestor efecte va fi dupe mo-
di le,tipe ce se pâstreză de escadron și
care se pot vedea în tote (Jilele la can-
celaria escadronului, precum și condi-
țiunile contractului. (2 pe s.)

   Soldați! mai jos notați deșertând,
sunt rugate tdte autorițâțile a ’i prin
de și înapoia la corp:

Regimentul 15 dorobanți.

   Paleu Tdder, din comuna Budescii,
plasa Mijlocu, județul Neamțu; ale că-
ruia semne sunt: talia 1 m. 590 m. m.,
facia blondă, ochii căprii,gura, barba po-
trivite, perul, sprâncenile castanii.

Regimentul 1 artilerie.

   Diaconu Cazan, din comuna Slăvița,
plasa Amaradia, districtul Dolj; ale că-
ruia semne sunt: talia 1 m. 680 m. m.,
perul și sprâncenile negre, ochii căprii,
fruntea, nasul, gura, barba potrivite, fa-
cia dcheșă; luând cu sine: 1 bluză, 1 pe-
reche pantaloni, 1 capelă, 1 pereche cis-
me, 1 cămașă, 1 per. ismene, 1 cravată,
1 per. obiele, 1 perie de cai, 1 țesală.


      Regimentul 3 artilerie.
  Șoileanu Preda, din comuna Ploesci,
plasa Pârscov, districtul Buzeă: ale că-
ruia semne simt: talia 1 m. 740 m. m.,
perul sprâncenile negre, facia smedă, o-
chii căprii, fruntea, nasul, gura potri-
vite, bărbia rotundă.
   Petrea Dorobanțu Vasile, din comuna
Drâgășani, plasa Tergu, districtul Tele-
orman; ale căruia semne sunt: talia 1 m.
620 m. m., facia smedă, fruntea mare.o-
chii căprii, nasul, gura,bărbia potrivite,
perul, sprâncenile castanii.
   Filip Constantin, din comuna Coste-
sci, plasa Tutova, districtul Tutova, ale
căruia semne sunt: talia 1 m. 740 m.m.,
facia roșcovană, fruntea, nasul, gura,
bărbia potrivite, ochii căprii, părul și
sprâncenile castanii și ciupit de vărsat.



MINISTERUL DE FINANCE

Direcția contribuțiunilor directe.
   Resiliându-se contractul încheiat cu
D. M. Hagi Jecu, pentru furnisarea a
300,000 librete, pentru contribuabili,
ministerul publică o nouă licitațiune,
în (Jioa de 20 Septembre curent.
   Doritorii sunt rugați a se presinta
la minister , în aretata <Ji, la orele 3
după ameji.
   Modelele și condițiunile se pot vedea
la minister, direcția contribuțiunilor
directe, în tdte (Jilele de lucru,
  No. 35,517. (3.2j) 1882, Septembre 7.
Direcția vămilor, timbrului și în-
             registrărei.
   Se publică spre cunoscință gene⁻ ala
că, în (Jioa de 15 Septembre 1882, se va
vinde prin licitațiune, în localul biu-
roulul vamal Galați, obiectele și măr-
furile notate mai jos, cari se află
căzute în rebut la acel biuroâ.:
   Una codă de păr pentru dame, în
greutate de 420 gr.
   Una cutie cu sardele, în greutate
de 550 gr.
   Smirnă, in greutate de 130 gr.
   Una sticlă mică cu doctorii, în greu-
tate de 312 gr.
   Duoe farfurii mici pentra ceșci, în
greutate de 790 gr.
   Una sticlă cu spirt, în greutate de
2 kilogr., 700 gr.
   Una bucată chârtie colorată, în greu-
tate de 310 gr.
   Cartușe pline, 24 cutii, în greutate
de 52 kilogr., 500 gr.
   Cartușe pline, una ladă, în greuta-
te de 40 kilogr.
   Doritorii de a cumpera acestă marfă
și obiecte, se vor presenta în (Jioa are-
tatâ la menționatul biuroti vamal, spre
a concura la licitație.
   No. 34,451,    1882, Sepțembre 7.



Serviciul casei de depuneri, de consemnațiuni și de economie
GOMPTUL GENERAL AL OPERAȚIUNELOR EFECTELOR IN CURSUL. LUNELOR APRILIE, MAIU ȘI IUNIE 1882.
PRIMIRI                                      Serviciul depunerilor.                             RESPUNDERI

         Natura operațiunilor          Numerar       Efecte, acte și o-      Total      Natura operațiunilor                 Numerar       Efecte, acte și o-         Total.
                                                           biecte                                                                                biecte                     
Depuneri..........                     24,117,260^95 29,560,826  31      53,678,087 26  Restituiri din depuneri ....         25,703,524 14      21,445,627 43 47,149,151*57 
Procente la sumele împrumutate.        422,959 86       --- ■    _       422,959 86     Procente plătite depunătorilor. .       189,571 42           .--- ---     189,571 42
Taxe pentru conservarea fectelor.      7,896 80          ---     ---           7,896 80 Taxe restituite........                      66 85            --- ---          66 85
Profite și perderi.. ......            100 ---          ' ---    ------         100 --- Pe comp.gest. fost, casier C. Arion. 57,685 60                --- ---      57,685 60
Tresorăril primiți de la alți casieri. 6,368,770 18   4,415,445  5       10,784,21523   Tresorăril trămiși la alți casieri.    5,808,037 1        4,282,463 5 10,090,500 6  
Cupdne ..........                              _ ---   131,279   .---    131,279 -      Cupdne... ........                         --- ---         129,272 62     129,272 62
Rambursați din împrumuturi . .         4,438,143 34      ---     ---     4,438,143 34   Cheltueli de alministrație . .       47,570 83             --- ------ 47,570 83     
                                                                                        Dați cu împrumut ......              9,200,786 64             --- ---   9,200,786 64
                                       35,355,131 13 34,107,550  36      69,462,681 49                                                                                      
Diferința între sumele împrumu-                                                                                                                                             
tate și cele rambursate în cursul                                                                                                                                           
acestui trimestru. ......              4,762,643 30      ---     ---     4,762,643 30                                                                                       
                                       40,117,774 13 34,107,550  36      74,225,324 79                                       41,007,242 49      25,857,363 10 66,864,605 59 
Sold în sera ^ileide 31 Martie 1882                                                     Sold la 30 Iunie 1882.                                                              
In casă numerar . 7,432,442 12               --- --- 1-7,357,991 21      117,357,991 21 Incasănumer. efecte 1,780,330 76     ---- ---      125,608,178 47     125,608,178 47
Cu împrumut . . 28,076,229 41          35,508,671 53     ---     ---     35,508,671 53  Cu împrumut     32,838,872 71        34,619,203 47            --- --- 34,619,203 47 
                                       75,626,44590  151,465,541 57      227,091,987 53                                      75,626,445 96 151,465,541 57     227,091,987 53

   Pentru suma de Iei doue sute doue-^eci și șepte milidne, nouă-<Jeci și una mii, nouă sute opt-^eci și șepte, bani 53.
         Director, B. Niculescu.                          Bucuresci, 4 Septembre 1882.                            Comptabil. Mihail lonescu.
Ve^ut, confruntat cu scriptele și aprobat de consiliul de administrație în ședința de a^i, 4 Septembre 1882.
   G. Gornescu, G. Bălcescu, M. Sachelarie, Al. Sihleanu, N. Moroianu, N. Manolescu. St. loanidi, I. G. Poenaru, G. Gantacuzino.

Serviciul economiilor.

BARE

COMPTUL OPERAȚIUNILOR EFECTUATE IN CURSUL TRIMESTRULUI APRILIE 1882.

AVERE

Natura, operațiunilor.

Numerar.

Efecte.

Total.

Natura operațiunilor.

Numerar.

Efecte.

Total.

Sold în casă la 31 Martie 1882 . . . .
Sold fonduri publice . . 1,229,071 76
Sold fond de reservă .         6,403 74
Depuneri..............................
Procente încasate din cele restituite în
  plus...................................
Mișcarea fondurilor între casieri . .
Efecte cumpărate valore nomin. rentă
  amortis. 5 la sută.....................

72,855

1,235,475
  510,034

     19
232,101

2,050,485

24

50

18
13

05

72,855 24

1,360,000

2,595,475 50
  510,034'—

19
.'232,101

18
13

  340,000
1,700,000

340,000

Restituiri din depunei..........•
Procente restituite depunătorilor .
Cheltueli de administrație........
Mișcarea fondurilor între casieri .
Efecte cumpărate valdrea efectivă .
îFonduri publice    1,229,071
SoldjFond de reservă 6,403
(In casă Ia 30 Iunie 1882 . .

.   220,951
2,944
15,357
.   207,624
.   309,397
76      -
74 1,235,475
58,734

70
41
71

50
73

1,700,000

12,050,485

5

                                     ...     >        - . • .    13,750,485 05
   Pentru suma totală de lei trei milidne septr sute cinci-^Ieci mii, patru sute opt-^eci și cinci, bani cinci.
         Director, B. Nicolescu.                              Bucuresci, 4 Septembre 1882.
Ve^ut, confruntat cu scriptele și aprobat de consiul de administrație, în ședința din 4 Septembre 1882.
   G. Gornesscu O. Bălcescu, M. Sachelarie, Al. Sihleanu. N. Moroianu, N. Manolescu. St. Joanid, I. Gr. Poenaru, G. Gantacuzino.

1,700,000

220,951
2,944
15,357
207,624
309,397

1,235,475
1,758,734

70
41
71

50
73

3,750,485 5

Comptabil B. G. Parepeanu.

2306                  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI  10 (22) Septembre 1882

10 (22) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2307

  Casieria generală, a județului Ilfov.

     La 10 Septembre, orele 9 — 12 dimi-
  neța, se vinde cu licitație conform le-
  gei da Urmărire în Oborul capitalei,
  pr'o duetele următore sechestrate aren-
  dașilor moșielor Statului din acest ju-
  deț pentru neplată de arenei.
     Vîmjarea se face cu condițiune ca
  cumpărătorii să ridice productele de la
  moșii unde sunt asigurate, la licitație
  se expune pr^țe, iar până la vîn^are
  se pot vedea de doritori și la moșii.
     Concurenții vor depune garanția pro-
  visorie de 5 la sută din prețul oferit
  spre a putea fi admiși Ia licitație, iar
  după aprobarea prețului resultat să
  depue prețul în total la casierie, unde
  va sta consemnat până la terminarea
  predărei, spre a se putea cunosce nu-
  merul esact al chilelor ce vor eși la
  mesurătore, chila socotită 20 băniți.
     Se pierde de concurenți în folosul
  Statului garanția provisorie de 5 la
  sută, daca în termen de 3 ^ile de la
  comunicarea aprobării licitației, nu vor
  depune prețul în total al productelor
  cumpărate.
     Se publică de acesta spre cunoscin-
  ța amatorilor, a se presenta în areta-
  ta la casierie, se încunosciințeză a-
  semenea D-nii arendași a fi presenți
  la licitație, fiind că vîmjarea se face
  și în lipsa D-lor.

Plasa Dâmbovița.
     100 chile grâu după moșia Vatra-
  Monastirei-Pasărea, averea arendașului
  Enache Leonida.
     5 chile grâfi după moșia Portar safi
  Odaia Chirului, averea arendașului C.
  St. Coenzopolu.

Plasa Snagov.
     150 chile grâfi după moșia Ciurelu,
  averea arendașului I. I. Macedon.
     150 chile grâfi după moșia Giulesci,
  averea arendașului Ch. Vasilescu.
     60 chile grâfi după moșia Boja, a-
  verea arendașului I. Dimitrescu.
     80 chile grâfi după moșia Popesci,
  averea arendașului M. Apostolescu.
     70 chile grâu după moșia Roșu, a-
- verea arendașului I. D. Cristidi.
     150 chile grâu după moșia Vatra-
  Monastirei-Snagov-Țigănesci, averea a-
  rendașului I. Georgescu.
     50 chile grâfi după moșia Tîncăbesci-
  Ciofliceni, averea arendașului D. Coen-
  zopolu.
     25 chile grâu după moșia Tintăne-
  lele, averea arendașului A. Popovici.
     5 chile grâfi după moșia Sărăcinea-
  sa, «verea arendașului Eremia Soti-
  rescu.
     200 chile grâfi după moșia Lipia-
  Bojdani, Bârboși-Ghermănesci, averea

  arendașilor I. Georgescu și A. Boră-
  nescu.
  20 chile grâfi după moșia Ciolpani,,
averea arendașului Elena lonescu.

Plasa Oltenița.
  200 chile grâfi după moșia Căsciore-
le, averea arendașului G. Lambru.
  40 chile grâfi după moșia Valea-lui-
Sdre, averea arendașului C. Fiala.
  150 chile grâfi după moșia Spanțo-
vu, averea arendașului G. I. Pitisceanu.

Plasa Sabaru.
  350 chile grâfi după moșia Vatra-
Monastirei-Cotroceni, averea arendașu-
lui I. I. Macedon.
  80 chile grâfi, 30 chile orz și 20 chi-
le ovez după moșia Lupesci, averea a-
rendașului I. I. Macedon.
  56 chile grâfi după moșia Gostinari,
averea arrndașulul Christofi Saris.
  30 chile grâfi, averea D-lui Hr.
Gheorghiu, sechestrat pentru arenda
pădurii Crețesci.

Plasa Mostiștea.
  40 chile grâfi după moșia Creța-Ne"
locuită, averea arendașului B. Voinescu-
  80 chile grâfi după moșia Sinesci-
Chiroiu, averea arendașului C. Duca.
  10 chile grâfi după moșia Trupu-
Tămădău, averea arendașului G. Că-
pățînă.
  No. 11,305.

Casieria generală de Buzeiî.

  In conformitatea art. 12 și 13, din
egea de urmărire, se publică,spre cu-
noscința generală că, în filele de 10
și 11 Septembre 1882, se va ține li-
citație publică în piața orașului Bu-
zefi de la orele 10 dimineța până la
4 p. m., pentru vinderea averilor D-lor
arendași ai moșiilor Statului notați
mai jos, pentru neplata sumelor ce da-
toreză din arenei, dări accesorii, cu
.procentele legale, însă:
  I.   8 boi de jug, 4 bivolițe, 2 vaci,
2 cai murgi, 2 aurii și 21 negri și 40
chile orz, avere a D-lui N. C. Bărbo-
șu, arendașul moșiei Jugureni-Căldă-
rușa, urmărit pentru lei 3,925, plus
procente, câștiul 2 și 3, din 1882, cu
accesorii.
  II.    100 chile orz, avere a D-lui V.
Simioaescu, arendaș al moșiei Vărtd-
pele, pentru lei 1,307, plus procente,
câștiul 3, din 1882, cu accesorii.
  III.    50 chile grâfi, din 1882, avere
a D-lul G. Pancu, arendașul moșiei
Tâbărești-Vechi. pentru lei 1850, plus
procente, câștiul 3, din 1882, cu ac-
cesorii.
  IV.    20 chile grâfi de vară, avere a
D-lui Radu Serian, arendașul moșiei

Hârboca, pentru lei 958, plus procen-
te, câștiul 3, din 1882 al arendei, cu
accesorii.
  V.    40 chile grâfi de vară netreerat,
avere a D-lui H. Rălescu, arendașul
moșiei Călnău a monastirei Găvanele,
și Călnău a episcopiei, pentru lei 1875,
plus procente, câștiul 3, din 1882 al
ambelor moșii, cu accesorii.
  VI.    40 chile grâfi, avere a D-lul D.
Paicu, arendașul moșiei Căinau safi
Gârbovi, pentru lei 1,798 bani 41, pen-
tru câștiul 3, din 1882 al arendei, cu
accesorii.
  VII.    5 chile grâfi și una vacă cu vi-
țel, 2 antale având fie-care câte 60
vedre țuică, tărie de 14 grade, avere
a D-lui T. Gheorghiu, arendașul mo-
șiei Mărunțișu, pentru lei 635, și pro-
cente, câștiul 2 și 3, din 1882, cu ac-
cesorii.
  VIII.    100 chile grâfi, avere a D-lul
G. Georgescu, arendașul moșiei Tărcov
și Lunca-Frumosă, pentru lei 5,210,
plus procente, câștiul 3, din 1882 al
moșiei, cu accesorii.
  IX.    Produsul după 10 pogdne grâfi
de vară, 2 clăi fen vechiu, 8 boi de
jug, 2 junei, 2 vaci, 3 epe sterpe, 3
cai de călărie, 2 măgari și un catîr,
40 ol mari și 22 rîmători mari, avere
D-luî C. Bozianu, proprietarul moșiei
Melediău, pentru lei 3,200, plus pro-
cente, rata de 1 Iulie 1882 a numitei
moșii.
  X.    15 chile grâfi, avere a D-lui M.
lonescu, arendașul moșiei Cochirlenca,
pentru lei 1,245 bani 53, plus procen-
te, câștiul 3, din 1882 al arendei, cu
accesorii.
  XI.    24 perechi bol din cel ce are în
moșia Băncesca, avere a D-lui Charles
Filipart, arendașul moșiei Băncesca,
pentru lei 2,850, plus procente, câștiul
3, din 1882 al numitei moșii, cu ac-
cesorii.
    Doritorii de a cumpera din aceste
producte și vite, sunt rugați a se pre-
sinta în arătatele ^ile, oră și loc pre-
gătiți cu bani, spre a depune înainte
o cauțiune de 5 la sută din prețul ave-
rei pusă în vîmjare, apoi, îndată după
adjudecare, prețul întreg al casieriei,
pe sema casei de depuneri, unde va sta
până după mesurătorea și predarea a-
verei vîndută, după care apoi, se va re-
gula incasarea banilor la Stat, pe can-
titatea eșită la mfisurătore, și prisosul
banilor se va restitui cumpărătorilor
imediat după terminarea operațiunei.
   Vlmjarea este perfectă din momentul
depunerel prețului întreg resultat la li-
citație, și numai după aprobarea pre-
țului de către admiinistrația domenie-
lor Statului.
   Concurenții cari nu vor depune pre-

2308

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

10 (22) Septembre 1882

țul imediat după adjudecație, vor perde
garanția depusă în folosul Statului.
   Vîn<jarea productelor, fânului, vitelor
și băuturilor, se face în starea în care
se află pe loc, după probele ce va pre-
sinta agentul fiscal Ia ^ioa de licitație.
   Ori-ce cheltueli fie cu mesurătdrea,
predarea, transportul etc, sunt de drept
în sarcina cumpărătorului, fără a an-
găgea întru nimic pe Stat.
   D-nii arendași debitori sunt preves-
tiți prin acesta ca, mai înainte de ^ioa
fixată pentru vînțjarea silită a averilor
urmărite, să caute a vinde averile lor
în mod voluntar, însă cu aprobarea ca-
sieriei, unde va depune mai ântâiti
prețul, și apoi să se încuviințeze pre-
darea averilor contractate spre vînZare,
cunoscând că, în cas contrariu, se va
efectua vîn<Jarea silită, pe ori-ce preț
va resultă la licitațiune, fără nici un
drept de reclamare.
P Asemenea sunt invitați D-nii aren-
dași debitori ca să asiste la licitație,
și să subscrie actele de adjudecare,
căci în cas contrariu , se va efectua
vîmjarea în lipsa D-lor.
   No. 11,905.        1882, August 31.



MINISTERUL AGR., COMERCIULUI
ȘL LUCRĂRILOR PUBLICE

  La 17 Septembre 1882, se va ține
licitație la acest minister și la prefec-
tura județului Tulcea, pentru darea în
întreprindere a mici reparațiuni nece-
sare a se face pe șoseaoa Măcin-Ghecet.
  Valorea lucrărilor este de lei 5,156,
bani 2.
  Detaliuri pentru acestă lucrare se pot
vedea în publicația No. 11,735, înse-
rată în Monitorul oficial No. 127, a. c.

  — La 22 Octombre-1882, se va ține
licitațiune la acest minister și la pre-
fectura județului Mehedinți, pentru con-
strucțiunea a 2 cheiuri de piatră în
portul Turnu-Severin, unul înalt de la
del de agenția vapdrelor austriace pe
o lungime de 100 metri, și altul jos
de la vale de agenția vapdrelor aus-
triace pe o lungime de 110 metri.
  Valorea lucrărilor după devis este de
lei 568,633, bani 65.
  Detaliuri pentru aceste lucrări, se
pot vedea în publicația cu No. 11,123,
inserată în Monitorul oficial No. 118,
din 1882.

  — La 13 Septembre 1882, orele 4
după ametjl, se va ține licitațiune la
acest minister, pentru darea în între-
prindere a furniturei traverselor și stil-
pilor de telegraf necesarii la constru-
irea calei ferate Bucuresci-Fetesci-Du-
năre și' Făurei-Fetesci-Duuăre.


  Valorea lucrărilore ste de lei 1,422,897. |
Detaliuri pentru acestă furnitură se
pdte Vedea în publicațiunea No. 9,039,
inserată în Monitorul oficial No. 85,
din a. c.

—La 23 Septembre 1882, orele 4 după
ameții, se va ține licitație la acest mi-
nister și lapț-efectura județului Tulcea,
pentru darea în întreprindere a repa-
rațiunei șioselel Tulcea-Isaccea, la ki-
lom. 1, 4, 5 și 6.
  Valorea lucrărei este de lei 38,119,
bani 58.
  Detaliuri pentru acestă lucrare, se
pot vedea în publicația cu No. 9,652,
inserată în Monitorul oficial No. 93,
din anul curent.

—La 27 Septembre, ora 4 d. a., se va
ține licitațiune la ministerul agricul-
turei, comerciului și lucrărilor publice,
și la prefectura județului Dolj, pentru
darea în întreprindere a reconstruire!
și construire! a 4 podețe pe șoseaoa
Tesluiu-Craiova.
  Valorea lucrărilor este de 6277 lei,
bani 24.
  Detaliuri pentru acestă lucrare se
pdte vedea în publicațiunea cu No.
11,447 înserată în Monitorul oficial
No. 122 a. c.

  — La 27 Septembre, ora 4 d. a., se
va ține licitațiune la ministerul agri-
culturei, comerciului și lucrărilor pu-
blice, și la prefectura județului Buzeh,
pentru darea în întreprindere a re-
construirei unui pod de lemn peste
Vadul-Hanulni, șoseaoa Brăila-Galați.
  Valorea lucrărilor este de 10,719
lei, bani 37.
  Detaliuri pentru acestă lucrare se
pdte vedea în publicațiunea cu No.
11,445, înserată în Monitorul oficial
No. 122 a. c.
            I

  — La 27 Septembre, ora 4 d. a., se
va ține licitațiune ia ministerul agri-
culturei, comerciului și lucrărilor pu-
blice, și Ia prefectura județului Boto-
șani, pentru darea în întreprindere a
construire! unui parapet la punctul
Leverda și a unui podeț pe șoseaoa
Leverda-Dorohoiu.
  Valorea lucrărilor este de 1045 lei,
bani 92.
  Detaliuri pentru acestă lucrare se
pdte vedea în publicațiunea cu No.
11,443, înserată în Monitorul oficial
No. 122 a. c. ■

—La 13 Septembre 1882, fiind <jioa
fixată pentru . licitația furniturei tra-
verselor și stîlpilor de telegraf nece-
sarii la construcția calei ferate Bucu-


resci-Fetesd-Dunăre și Făurei-FetescI-
Dunăre, se atrage din noU atenția con-
curenților asupra disposițiunelor din
publicația No. 8,733, inserată în Mo-
nitorul oficial No. 153, din Iulie 1868,
și li se pune în vedere că ori-ce ofertă
saU supra-ofertă presentatâ în urma
licitației, nu se va mai lua în conside-
rație.                      3—2

—Se aduce la cunoscința publică că-
termenul pentru terminarea și preda-
rea definitivă a remontare! și aprovi-
zionărei cu pietriș! a șoselelor Tulcra,
Constanța și Tulcea-Isaccea, cari prin
publicațiunile No. 8,033 și 8035, in-
serate în Monitorul oficial No. 73, din
1882, era fixat la 15 Octombre 1882,
se prelungește până la 15 Noembre
1882.                       (2 s.)

   — La 25 Septembre 1882, orele 4 du-
pă ame^I, se va ține licitațiune la a-
cest minister și la prefectura județu-
lui Iași, pentru darea în întreprindere
a înpetrirei unei părți din șoseoa Ter-
gu-Frumos-HârlâU.
   Valorealucrărilor este de lei 282,222,
bani 62.
   Detaliuri pentru acestă lucrare se
pdte vedea în publicațiunea cu No.
9,654 , inserată îu Monitorul oficial
No. 94, din anul curent.

   —La 9 Octombre a. c., orele 4 după
ame^I, se va ține licitațiune la ministe-
rul agriculturei, comerciului și lucră-
rilor publice și la prefectura județului
Tutova, pentru darea în întreprindere a
construirel unei porțiuni a șoselei Băr-
lad-Docolina.
   Valorea lucrărilor va fi aproximativ
de lei 75,350, bani 97.
   Detaliuri pentru acestă lucrare se
pot vedea în publicațiunea No. 10,458,
inserată în Monitorul oficial No. 106,
din a. c.

—La 11 Septembre 1882, orele 4 după
ame^I, se va ține licitațiune la ministe-
rul agriculturei, comerciului și lucră-
rilor publice și la prefectura județu-
lui BacâU pentru darea în întreprindere
a construire! lucrărilor de aparare în
amonte de podul de fer Moldova și
reconstruirea a 16 sparghețuri.
   Valdrea lucrărilor este de lei 41,326,
bani 48.
   Detaliuri pentru acestă întreprindere
se pot vedea în publicația cu No.
10,445, inserată în Monitorul oficial No.
^06, din anul curent.

10 (22) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2ă09

Administrațiunea generală a dome-
    nielor și pădurilor Statului.

   Cumpăretorii moșiilor notate în ta-
bloul de mai jos, vîndute în virtutea
legei din 31 Martie 1868, neachitând
până în present ratele cuvenite; admi-
nistrațiunea publică revîmjarea acestor
moșii pe comptul D-lor cumpărători, în
<jioa de 22 Noembre 1882, orele 2 după
awd^i, în centru Bucuresci, localul ad-
ministrațiunei domenielor și pădurilor
Statului, calea Victoriei, și rdgă pe
D-nii amatori a se presinta pregătiți
de garanții, spre a putea concura.

Tabloii de moșiile decise a se revinde pe comp-
  tul cumpărătorilor în dioa de 22 Noembre
  1882, orele 2 după am^dl; în centru Bucu-
  resci, localul administrațiunei domenielor,
  calea Victoriei, No. 103.

Județul Argeș.
  1.   Moșia Slobo^ia-Ciobani, în întin-
dere ca de 1,404 pogdne , din comuna
Slobo^ia-Ciobani, plasa Cotmeni, fostă
pendinte de monastirea Snagovu, vîn-
dutâ D-lui Teodor Naum cu lei 143,000
și care debiteză lei 22,880, (patru rate
arierate.)
  2.   Moșia Bereasca saâ Berești, în în-
tindere ca de 475 pogdne , din comuna
Ciutesci, plaiul Topolog, fostă pendinte
de monastirea Cozia, vîndută D-lui Mi-
hail Vasilescu cu lei 72,400, și care de-
biteză lei 5,924 b, 50, (un rest și 2 rate
arierate.)

Județul Buzeu.

  3.   Moșia Meledicu , în întindere ca
de 950 pogdne, din comuna Mânzâlesci,
plaiul Slânicu, fostă pendinte de epis-
copia Buzeu, vîndută D-lui Constantin
Bozianu cu Iei 80,000, și care debiteză
lei 9,600, (3 rate arierate.)
  4.   Moșia Gageni cu Sforile , în în-
tindere ca de 72 pogdne, din comuna
Gageni-Vintileanca , plaiul Tohanilor,
fostă pendinte de schitul Ciolane, vîn-
dută D-lui 0. Velara cu lei 13,610, și
care debiteză lei 6,821 b. 86, (un rest și
12 rate arietate.)

Județul Dâmbovița.

  5.   Moșia Băjești, în întindere ca de
491 pogone, din comuna Vâcăresci, pla-
sa Dealului, fostă pendinte de mcuas-
tirea Dealului, vîndută preotului N.
Bolovâneanu cu lei 133,050, și care de-
biteză lei 13,660 , (un rest și 2 rate a-
rierate)
  6.   Moșia Coada-Isvorului și Jugureni
în întindere ca de 330 pogdne, din co-
muna Uliești, plasa Cobiei, foste ale
monastirei Vâcăresci și Stavropoleos,
vîndute D-lor Toma și Hristache ți-


gara cu lei 168,050 și cari datoresc
lei 78,300 (un rest și 11 rate arierate).

Județul Ilfov
  7.   Moșia Netezești-Nuci, în întindere
ca de 156 pogdne, din comuna Meri-
Petchi, plasa Mostiștea, vîndută D-lui
C. Velara, cu lei 31,920 și care debi-
tesâ lei 2,793 bani 5, (un rest șLduoe
rate airerate).

Județul Olt.

  8.   Moșia Milcovul, în întindere ca de
197 pogdne, din comuna Milcovu, plasa
Mijlocul, fostă pendinte de episcopia
Râmnic, vîndută D-lui Dimitrie Poli-
hronie cu lei 60,100, și care datoresce
lei 10,320, (un rest și 4 rate arierate.)

Județul R.-Sărat.

  9.   Moșia Loziile, în întindere ca de
190 pogdne, djn comuna Bogza, fostă
pendinte de monastirea St. Ion din Foc-
șani, vîndută D-lui lordache Son cu lei
42,410, și care datoresce lei 11,392 b.
30, iun rest și 6 rate arierate.)
  10.  Moșia Velcelile, în întindere ca
de 200 pogdne, din comuna Câmpinenca.
plasa Orașului, fostă pendinte de mona-
stirea St. Ion din Focșani, vîndută D-lui
Ștefan Budescu cu lei 40,050, și-care
datoresce lei 4,506, (un rest și 2 rate
arierate.)
  11.  Moșia Garlești, în întindere ca
de 1,900 pogdne,.din comuna Bolboca,
fosta pendinte de episcopia Râmnicu,
vîndută D-lui C. Paulescu cu 102,100
lei, și care datoresce lei 20,116, (un iest
și 3 rate arierate.)
  12.  Moșia Cioresci, în întindere ca
de 1,000 pogore, din comuna Slobo^ia-
Cioresci, fostă pendinte de episcopia
Râmnic, vîndută D-lui Gheorghe Petcu
cu lei 123,610, și care datoresce 18,151
lei 54 b., (un rest și 3 rate arierate.)

Județul Teleorman.

  13.  Moșia Peiul-Rotund, îu întindere
ca de 220 pogdne, din comuna Părul-
Rotund, plasa Tergului, vîndută D-lui
Christache Râdoiu cu lei 72,000, și care
debiteză lei 25,889 b. 23, (un rest și 8
rate arierate.)

Județul Vlașca.
  15.   Moșia Butești, în întindere ca de
1,835 pogone, dm comuna Purani, fostă
pendinte de monustirea Comana, vîn-
dută D-lui Ștefan Hristopolu cu 360,010
lei, și care datoresce lei 153,597 b. 91,
(un rest și 10 rate arierate.)
  16.   Moșia Băbaița (Călugăriță) , în
întindere ca de 1,221 pogdne , din co-
muna Băbăița, fostă pendinte de mo-


nastirea Nămăesci, vîndută D-lui Nico-
lae Ceanaca cu lei 204,700, și care da-
toresce lei 102,488 b. 50, (un rest și 12
rate arierate).
  17.   Moșia Albeni, în întindere ca de
536 pogdne, din comuna Cătunu, fostă
pendinte de monastirea Sărindaru, vîn-
dută D-lor frați Albu și lorgu Mărășe-
scu cu lei 106,550, și care datoresc lei
25,552 b. 51, (5 rate și un rest )
  18    Moșia Stănceasca, în întindere ca
de 320 pogone, din comuna Tâmășesci,
fostă pendinte de monastirea St. George
Noâ, vîndută D-lui Petre C. Rădulescu
cu lei 84,650, și care datoresce 28,144
lei, (un rest și 8 rate arierate.)
  19.    Trupul Rotăresci din moșia Gălă-
teni, în întindere ca de 610 pegdne,
din comuna Gălăteni-Moșteni, fostă
pendinte de Mitropolie, vîndută D-lui
Ion Culoglu cu lei 89,390, și care da-
toresce lei 10,195 b. 95, (un rest și 2
rate arierate.)
  20.   Moșia Brăniștari saâ Dobrotesci,
în întindere ca de 390 pogdne, din co-
muna Brăniștari, plasa Câlniștea, fosta
pendinte de monastirea St. George-Noâ,
vîndută D-lui Costache Goga cu 170,150
lei, și care datoresce lei 27,224, (patru
rate arierate.)
   No. 39,718.       1882, Septembre 7.
(5, 10 <?.)

   — Cumpăretorii moșiilor aretate în
tabloul de mai jos, vîndute în virtutea
legei din 6 Martie 1870, neachitând până
în present ratele cuvenite.
   Administrația publică revîn^area a-
cestor moșii pe comptul D-lor cumpă-
retori, în dioa de 22 Noembre 1882,
orele 2 după ame^ți, în centru Bucuresci,
localul administrației domenielor, calea
Victoriei, No. 103, și rdgă pe D-nii
amatori a se presinta pregătiți de ga-
ranții, spre a putea concura.

Tablou de moșiile decise a se revinde pe comp
  tul cumpărătorilor în <jioa de 22 Noembre
  1882, orele 2 după amidl, în centru Bucu-
  resci, localul administrațiunei domenielor,
  calea Victoriei, No. 103.

Județul Argeș.

   1.    Moșia Stavila, în întindere ca de
190 pogdne, din comuna Budoeștii,
plasa Cotmeni, fostă pendinte de mo-
nastirea Cotroceni, vîndută D-lui Ște-
fan Constantinescu cu lei 10,000 , și
care debiteză lei 1,200, (3 rate arierate.)

             Județul Buzeu.

   2.    Moșia Ștubeiu, ca de 563 pogdne,
din comuna Cilibia, fostă a schitului
Ciolanu, vîndută D-nei Lucia N. V. Ca-
plescu Poenaru cu lei 100,250, și care
datoresce lei 20,050, (5 rate arierate.)

2310

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

fr
(7

10 (22) ►Septembre 1882

Județul Dâmbovița.
   3.    Moșia Mărunțișul, în întindere ca
de 100 pogone, din comuna Costesci,
plasa Bolintinul; fostă pendinte de St.
Mitropolie, vîndută D-lui colonel Cruțe-
scu, cu lei 73,114, bani 25, și care dato-
resce lei 7,008, (un rest și 2 rate arierate).
Județul Olt.
   4.    Moșia Preotesei, fără trupurile Bar-
ca și Otesci, cu care se arenda, în în-
tindere ca de 1^00 pogdne, din comuna
Oporelu, fostă pendinte de monastirea
Plumbuita, vîndută D-lui Simeon Dim-
cea, cu lei 98,450, și care datoresce lei
11,814, (3 rate arierate).
   5.    Moșia Oporelu, fără trupurile Dră-
găneasca și Boriceasca, cu care se aren-
da, în întindere ca de 700 pogdne, din
comuna Oporelu, plasa Vedea, fostă
pendinte de St. Mitropolie, vîndută
D-lui Hacic Șahim, cu lei 90,800, și
care datoresce lei 13,867, (un rest și 3
rate arierate).
   6.   Moșia Milcarel, fără trupurile cu
care se arenda, ca de 121 pogdne, din
comuna Milcarel, fostă pendinte de mo-
nastirea Sărindarul, vîndută D-lui A.
Polihronie, cn lei 25,050, și care dato-
resce lei 4,008, (4 rate arierate).
Județul R.-Sărat.
   7.    Proprietatea Galbenii, din comuna
Galbenu, fostă pendinte de episcopia Bu-
zău, în întindere ca de 314 pogdne, vîn-
dută D-lui N. A. Stămbulescu, cu lei
58,100, și care datoresce lei 12,090, bani
10, (un rest și 5 rate arierate).
   No. 39,717.     1882, Septembre 7.
(5, 10 Z-)

   — In ^ioa de 12 Iulie 1882, nepre-
sentându-se la administrația domenie-
lor și pădurilor Statului, amator de a
cumpăra obiectele de valore publicate
în Monitorul oficial No. 71, din 25 Iunie
1882, și anume:
   1.    Patru decorațiuni, dintre cari duoe
pe aur, St. S., una de argint și una de
bronz, cu corddnele lor;
   2.   O cruce de bronz;
   3.   O chârtie austriacă de Zece fiorini,
fără valore;
   4.    Șese lingurițe de argint de China,
cu cutia lor; tote aceste obiecte rămase
de la defunctul preot Nifon Balâșescu,
moscenit de Stat sub beneficii! de inven-
tar; se publică a treia licitație pentru
Zioa de 15 Septembre, când persdnele
ce voesc a cumpera aceste obiecte, se vor
presenta în localul administrației dome-
nielor, calea Victoriei, No. 103, la orele
9 a. m., spre a concura la licitație.
  No. 39,702. 2 1882, Septembre 7.

  —Se publică spre generala cunoâcință
câ, în ^ioa de 10 Octombre 1882, șe

LICITAȚIUNI

Tribunalul de Argeș.

  Pe baza actului de ipotecă, legalisat
de acest tribunal, la No. 273, din 1881,
investit cu titlul executoriu No. 63,
din 1882, și după îndeplinirea disposi-
țiunilor cerute de procedura civilă, prin
jurnalul dresat de tribunal, sub No.
3,727, din a. c., s’a hotărît ca, în Zio®
de 18 Decembre 1882, orele 10 dimi-
neța, să se vînZă cu licitație în preto-
riul acestui tribunal, imobilul jos no-
tat, avere a D-lui Stan Ilie, de profe-
siune agricultor, domiciliat în comuna
Cacaleți-Cireșu, plasa Gălășesci, distric-
tul Argeș, spre despăgubirea P-lui Tu-
dor George, de profesiune agricultor,


va vinde prin licitație, în localul pre-
fecturei de Buzău, și la comuna res-
pectivă, 190 arbori și părți de arbori
din pădurea Statului Bradu, din județul
Buzeii, cari arbori sunt rămași din cei
tăiațî pentru linia ferată Buzăii-Mără-
șesci; condițiunile de vînZare se pot
vedea atât la prefectură, cât și .la co-
muna respectivă.
   Amatorii de a cumpera acești arbori,
se vor presenta în localul acei prefec-
turi, în Zioa mai sus fixată) spre a con-
cura, fiind însoțiți și de garanția pre-
văzută prin condițiune, în sumă de
lei 140.
   No. 38,479.     1882, Septembre 7.

   — Se publică spre generala cunos-
cință că, în dioa de 10 Octombre viitor,
se va vinde prin licitație, în localul
prefecturei de Buzeii, și la comuua res-
pectivă, 1,677 arbori, din pădurea Sta-
tului Isvoranu, din județul Buzeii, cari
aii remas din arborii tăiați pentru linia
ferată Buzeii-Mârășesci; condițiunile de
vin^are se pot vedea atât la prefectură
cât și la comuna respectivă.
   Amatorii de a cumpera acești ar-
bori, se vor presenta în localul acelei
prefecturi, în Zioa niai sus fixată, spre
a concura, fiind însoțiți și de garanția
prevăzută prin condițiune, în sumă de
iei. 974.
   No. 38,481.    1882, Septembre 7.

   —La 24 Septembre 1882, se va ține
licitație publică în localul prefecturei
județului RomanațI, pentru vînZarea
locurilor din noul oraș Corabia.
   VînZarea urmeză a se face cu con-
dițiunile ce sunt publicate în Monito-
rul oficial, No. 49, din 4 Iunie a. c.,
pe pagina 1,603, colona 3-a.
No. 38,508.      1882, Septembre 3.


ANUNCIURI JUDICIARE

din comuna Stănisiăvesci-Oarja, plasa
Gălășesci, districtul Argeș, de sumele ce
are a primi după arătatul mai sus act
de ipotecă.
   Acestă vînZ»re se publică spre gene-
rală cunoscință, ca toți aceia ce vor a-
vea asupra acestui imobil veri un drept
de proprietate, usufruct, servitute, chi-
rie, privilegiu, ipotecă saii ori-ce alte
drepturi, să se arate la tribunal, mai
naintea termenului de adjudecațiune,
căci în urmă nu li se va mai admite nici
o pretențiune.
   Iar aceea ce vor voi să cumpere aceste
imobile, să se presinte la tribunal, în
Zioa și ora indicată mai sus, spre a con-
cura.
   Descrierea imobilului ce se vinde,
condițiunile vînZărei și diferitele sar-
cini și împrejurări ale imobilelor până
acum cunoscute:
   ț)ece stânjeni păment moștenesc, care
se învecinesce la răsărit cu delimitarea
clăcașilor, la apus cu hotarul Boncesci, la
miaZă-Zi cir fratele debitorului Dumitru
și la miaZă-nopte cu Anghel Bălteanu.
   Totă acestă avere imobilă este situată
în comuna Cacalețu-Cireșu, plasa Gâlă-
șesci, județul Argeș.
   Examinând tf-se registrele de inscrip-
țiuni de către D. grefier local, resul-
tă că imobilul urmărit, s’a găsit afec-
tat la următorele împrejurări:
   Anul 1873, registru de popriri litera
s, Stan Ilie, pune garanție 10 stânjeni
moșie pentru administrarea averei casai
deced. Marin Ilie, (adresa tribunalului
No. 24,769, din 1873.
   Anul 1880, Stan Ilie, prin actul No.
50, trecut în registrul de inscripțiuni,
afecteză către Tudor George, 10 stân-
jeni moșie în primul rang, situat în com.
Cacaleți-Cireșu, pentru lei noui 665.
   Acesta vîndare s’a încuviințat, con-
form cererei creditorului exprimată prin
petițiunea dată tribunalului și înregis-
trată la No. 4,560, din 1882, cu care
a depus spre executare actul de ipo-
tecă ^citat mai sus, ce conține:
   Prin care subsemnatul la trebuința ce
am avut ani luat cu împrumutare de la
D. Tudor George, în comuna Stanislă-
vesci-Oarjea, plasa Gălășesci, suma de
lei noui 655, pe termen de uu an, soco-
tită de astă-Zî, 4 Aprilie 1881, și până
la 4 Aprilie 1882.
   Pentru asigurarea acestor bani, ’i a-
fectez ipotecă în primul rang, 10 stân-
jeni de păment, cel am de la părinții
mei ca moștenire, situat în comuna Ca-
caleți-Cireșu, avend vecinătățile urmă-
tore: la resărit se învecinesce cu delimi-
tarea clăcașilor, la apus cu hotarul Bon-
cesci, la miaZă-Zi cu fratele meii Dumi-
tru și la miaZă-nopte cu anghel Băltenu.
   Dacă la arătatul termen de mai sus,
pu voiu răspunde arătații bani, atunci

10 (22) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2311

D. împrumutător este în drept a Investi
acest act cu formula executorie și al pune
în curs de executare fără nici o judecată
și veri-o somație.
   Pentru care dar am format acest act
scris de o altă persona si subscris de
propria mea semnătură, și spre a’și avea
efectele sale, am rugat și pe onor, tri-
bunal Argeș, de T-a legalisat; până la
complectarea timbrului de 5 lei, alătur
și 2 cole, una a 2 lei și alta a 1 leâ, ac-
tul. fiind pe 2 lei. 1881, Aprilie 4.
   Stan Ilie, ipotecar.
   Me mulțumesc și eti împrumutător,
Tudor George.
   Urmeză jurnalul tribunalului Argeș,
No. 273, din 1881, prin care se decla-
ră autentic acest act de ipotecă.
   Urmeză ordonanța de inscripțiune
cu No. 50, din 1881, prin care se ordo-
nă inscripțiunea acestui act de ipotecă
în registru respectiv.
   Acest act de ipotecă este învestit cu
titlul executoriii No. 63, din 1882, ce
conține :
   NOI CAROL I,
   Din grația lui Duranerjefi și voința
națională, Rege al României,
   La toți de faciă §i viitori, sănetaie,
   Dăm putere și ordonăm tutulor por-
tăreilor și agenților administrativi să
execute acest act de ipotecă, procurori-
lor¹ să stăruiascâ pentru aducerea lui la
îndeplinire, spre credință s’a semnat
-le noi.
   El. Protopopescu, Trifonescu.
p. Grefier, Acrivescu.
No. 14,278.      1882, August 24.

   — Pe basâ sentinței acestui tribunal,
No. 97, din 1882, învestită cu titlul
executoriii No. 110, din 1882, și după
îndeplinirea disposițiunilor cerute de
procedura civilă, prin jurnalul dresat
de tribunal, sub No. 3,808, din anul
curent, s’a hotărît câ 4i°a de 8 Ianuarie
1883, orele 10 a. m., să se vîn^ă cu li-
citațiune în pretoriul acestui tribunal,
imobilele jos notate, avere a D-lui A-
lexandru Petrescu, de profesie liberă
domiciliat în comuna urbană Pitesci,
plasa Pitesci, districtul Argeș, spre des-
păgubirea D-lui G. Micescu, de profe-
siune funcționar, tot din comuna urba-
nă Pitesci, plasa Pitesci, districtul Ar-
geș, de sumele ce are a primi după
arătata mai sus sentință.
   Acestă vîn^are se publică spre ge-
nerala cunoștință, ca toți aceia ce vor
avea asupra acestor imobile veri un
drept de proprietate, usufruct, servitu-
te, chirie, privilegiu, ipotecă, sati ori-
ce alte drepturi, să se arate la tribu-
nal mai ’naitea termenului de adjude-
cațiune, căci în urmă nu li se va mai

admite nici o pretențiune; iar aceia ce
vor voi să cumpere aceste imobile, să
se presinte 1$ tribunal în ^ioa și ora
indicată mai sus, spre a concura.
   Descrierea imobilelor ce se vinde,
condițiunile vîmjârei și diferitele sar-
cini și împrejurări ale imobilelor până
acum cunoscute :
  1)   . O pereche case cu 2 etaje, cons-
truite de zid și învelite cu șiță, din a-
cest oraș Pitesci, strada Egalităței, su-
burbeâ Sf. loan, No. 63, compusă în
etajul de jos, din o prăvălie în faciă,
în dos de o odae și o pivniță, iar e-
tajul de sus se compune din 2 camere
de locuit, tot cu facia în stradă, iar
în dosul lor se află o cuhnie și o co-
moditate, avend camerile de sus și 2
scări de comunicație și o sală, aceste
case sunt situate pe locul ce are urmă-
torele vecinătăți: la resărit se înveci-
nesce cu proprietatea D-nei Elena Ba-
lotă, la apus cu strada Egalitatea, la
mia<jă-cji cu locul și casele decedatului
G. Florescu, și la mia^ă-ndpte cu stra-
da Aurora, împrejmuite cu palan de
scânduri vechi;
  2)   . Un loc tot în acest oraș Pitesci,
strada Tri valea, No. 152. în lățime ca
la 8 pogone în facia stradei, iar lungi-
mea până în proprietatea Statului unde
se află casarma artileriei, care se înve-
cinesce : la resărit cu locul D-lui N.
T. Grigorescu, la apus tot cu locul
D-lui N. T. Grigorescu, la mia^ă-^i cu
strada Trivalea, și la mia^ă-nopte cu
proprietatea Statului, pe acest pământ
se afla construite în facia stradei des-
pre sesârit, o cisâ înpaente, compusă
din 2 camere și o magasie de scânduri
sub un acoperiș cu casa, vis-ă-vis de
aceste, case tot la stradă, se află o altă
magasie de scânduri și o cameră înpa-
ente, sub același înveliș, tdte acestea
veciuate și învelite cu șiță veche, la
spatele acestei din urmă magazii se a-
flă un puț de lemn, tot pe acest pământ
se află mai mulți pomi roditori, neîm-
prejmuiți.
   Aceste imobile se află situate cel de
la art. 1, în strada Egalitatea și cel de
la art. 2, în strada Trivalea, ambele
din colorea de Negru, acest oraș Pi-
tesc!, plasa Pitesci, districtul Argeș.
   Examinându-se registrele de inscrip-
țiuni de către D. grefier local, resultă
că, imobilele^urmărite/nu s’au găsita-
fectate la nici un cas popritor.
   Acestă vîmjare s’a încuviințat, con-
form cererei făcută tribunalului prin
petițiunea înregistrată la No. 7,094,
din a. c., cu care a depus spre executare
sentința citată mai sus ce conține:
   Admite acțiunea intentată de D. G.
Micescu, și prin consecință condamnă
pe D. Al. Petrescu, a ’I plăti suma de
lei noui 3,200, cu procentul legal de

la data acțiune!, 24 Februarie 1882 până
la achitare, plus lei noul 30 cheltueli
de judecată.
   Acestă sentință este învestită cu ti-
tlul executoriii, No. 110, din 1882, ce
conține :

   NOI CAROL I,
   Din grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României.
   La toți de față și viitori și sănătate.
   Dăm putere și ordonăm tutulor por-
tăreilor și agenților administrativi să
execute presenta sentință, procusorilor
să stăruiască jpentru aducerea ei la în-
deplinire, spre credință s’a sub-semnat
de noi.
   I. Rădoiu, Trifonescu.
                p. Grefier, Acrivescu.
   No. 14,663.     1882, Septembre 1.

    Tribunalul Prahova, secția I.

   In ^ioa de 8 Ianuarie 1883, orele
10 dimineța, se vinde la acest tribu-
nal, cu licitație publică, averea imobilă
a D-lor Ținea, socia decedatului Nea-
gi Hristea, menajeră de casă, din Plo-
escl, Sf. Vineri, Tânase Negulescu, câr-
ciumar, din Ploesci, suburbea Precista,
și Simion Negulescu, cârciumar, din
Ploesci, Sf. Nicolae-Noii, plasa Târg-
șorul, județul Prahova, spre despăgu-
birea D-lui Gheorghe Visarion, comer-
ciante, din Ploesci, Sf. împărați, plasa
Târgșorul, județul Prahova, cesionar
al drepturilor D-lui N. D. Bărăscu, de
banii coprinși în actul de ipotecă le-
galisat și transcris de acest tribunal,
secția II, sub No. 84, din anul 1875.
investit cu formula executorie, care a-
vere este următorea:
   Un loc situat în urbea Ploesci, su-
burbea Sf. Vineri, strada Poștei-Vechî,
No. 139, plasa Târgșorul, județul Pra-
hova, facia dă în numita stradă spre
mia^â-tji, ca de 5 stânjeni, funduljtot
ca de 5 stânjeni, spre mia^ă-nopte, în-
vecinat cu proprietatea defunctului Tu-
dorache Anghel; una din laturi, cea des-
pre resărit, ca de stânjeni 30, înveci-
nată spre stradă cu proprietatea D-lul
Simion Anton, birjaru, la mijloc cu a
D-nei Maria Veduva, și spre fund cu
a D-lui Ene Cenușe; cea-altă lăture
despre apus tot ca de stânjeni 30, în-
vecinată cu proprietatea moștenitorilor
defunctului Anastasia Muta.
   Având pe dânsul următorele îmbu-
nătățiri: la facia stradei este o prăvă-
lie și o odăiță, apoi sală la mijloc, și
spre fund altă cameră mare și o odă-
iță, tote sub un acoperiș, construcție
de zid înpaiantă și ruinate, pardosită
cu scânduri, numai camera cea mare des-
pre fund netăvănite, pivniță dedesub,

2312

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

10 (22) Septembre 1882

învelite cu șindrilă; spre fund în par-
tea despre apus o privată, de și înve-
lita cu scânduri.
   Descrisul imobil, dupe atestarea gre-
fei, nu s’a găsit afectat la nici o sar-
cină.
   Se publică de acesta și se someză
toți aceia cari ar pretinde ver un drept
de proprietate, usufruct, servitute, chi-
rie, privilegiu, ipotecă, șah ori-ce alt
drept asupra acestui bun urmărit, ca
înaintea (Jilei de adjudecare, să se pre-
sinte la acest tribunal a’și areta preten-
țiunile, dupe al. III, de la art. 506
pr. civilă.
i, No. 7,798.       1882, Septembre 4.

   — In (jioa de 8 Ianuarie 1888, orele
10 de dimineță, se vinde la acest tri-
bunal, cu licitație publică, averea imo-
bila a D-lui Stan Drăgănescu, munci-
tor, domiciliat în comuna Cornu, plaiul
Prahova, districtul Prahova, în calitate
de tutore al casei decedatului George
Măcelaru, fost în comuna Câmpina, spre
despăgubirea D-lui loan Dobrescu, co-
merciante, din comuna Breaza-de-Sus,
plaml Prahova, districtul Prahova, de
banii coprinși in cărțile de judecată
ale judecătoriei ocolului Câmpina, No.
40, din 1880 și 540, din 1880, învesti-
te cu formula executorie, averea ce se
vinde este urmatdrea :
  1)   . O li vede situată în cătunul Fră-
sinetu, pendinte de comuna Cornu, pla-
iul și județul Prahova, în mărime după
arătarea debitorului, ca 20 pogdne, în-
vecinată la resărit cu Nicolae Stan
Stoica și Avram Popescu, la apus cu
lorgu Dobrigeanu, la mia^ă-nopte cu
Ion Popa Gheorghe, Radu Florea și Ion
Stan Dragoifi, și spre mia^ă-^i cu Cos-
ma Balea și Stau Drăgănescu, avend
pe acea livede pomi roditori, adică vie,
pruni, meri și pădure de diferite cali-
tăți de lemne și o căscidră compusă
din o cameră, construcție de bârghii
și nuele, înveliti cu șindrilă veche,
  2)   O altă livede, situată în cătunul
Frâsinet, pendinte de comuna Cornuț
tot după arătarea debitorului, în mă-
rime ca de 15 pogdne, învecinată la re-
sărit cu lorgu Dobrigeanu, la apus cu
apa Prahovei și linia ferată, la mia^a-
nopte cu Stan și Ion Haim, frați, și
spre mia^â-^i cu islazul |mo?nenilor
Corneni, avend pe dânsa și pădure mă-
runta parte din ea, și gruscioră , adică:
tufa, mesteacăn, mi râcini și alte dife-
rite lemne, aceste vecinătăți arătate de
D. debitore și de D. primar respectiv.
   Descrisele imobile, după atestarea
grefei, nu s’afi găsit afectate la nici o
sarcină.
   Se publică de acesta și se somdză toți
aceia cari ar pretinde veri ug drept de
proprietate, usufruct, servitute, chirie,

privilegii!, ipotecă safi ori-ce alt drept
asupra acestui bun urmărit, ca înaintea
ijilei'de adjudecare, să se presinte la a
cest tribunal, a’și areta pretențiunile
după al. III, de la art. 506, pr. civilă.
  No. 7,806.       1882, Septembre 4.

Corpul portăreilor din Bucuresci.
*

  Se publică spre generala cunoscință
că, onor. trib, de notariat Ilfov, a fixat
^ioa de 24 Septembre 1882, pentru vin-
erea prin licitație publică la fața lo-
cului, strada Gabroveni, No. 20, a ave-
re! mobilă a D-lui Goldștein et Comp.,
compuși din 121 perechi ghete de dame
de piele, și 68 perechi ghete de bărbați
de piele de vacs, urmărite pentru despă-
gubirea D-lui Moriț Kornblau.
  Licitația se va începe de la orele 11
a. m. înainte, și neputendu-se efectua
în acea ții, va continua și în cele ur-
mătore.
  No. 9,564.     1882, Septembre 4.

  —Se publică spre generala cunoscin-
țâ că, onor, tribunal de notariat Ilfov,
a fixat ^ioa de 22 Septembre 1882, pen-
tru vîn^area prin licitație publică la
fața locului, strada Sânții , No. 54, a
averel mobilă a D-lul Filip Volf, com-
pusă din 100 perechi galoși, 100 perechi
șoșoni, 20 mantale d î cauciuc și 15 pe-
rechi ghete de copil, urmărită pentru
despăgubirea D-lui Schlesingher.
  Licitația se va începe de la orele 11
a. m. înainte, și neputendu-se efectua în
acea ^i, va continua și în cele următore.
  No. 9,581.       1882, Septembre 4.

  — Se publică spre generala cunos-
cință că, onor, tribunal de notariat
Ilfov, a fixat ^ioa de 23 Septembrie
1882, pentru vîn^ar^a prin licitație pu-
blică , pe piața tribunalelor , intrarea
Valter Mărăcineanu, a averel mobilă a
D-lui Gheorghe Apostol, compusă din
o pereche cercei de aur cn câte 2 pietre
de diamant, o brățara de aur cu mărgă-
ritar și o broșă de aur cu piatră de dia-
mant , urmărită pentru despăgubirea
D-nei Maria Apostol, pentru pensiunea
alimentară.
  Licitația se va începe de la orele 11
a. m. înainte, și neputendu-se efectua
în acea ^i, va continua și în cele ur-
mătore.
  No. 9,556.     1882, Septembre 4.

  — Se publică spre generala cunoscință
că D. jude al ocolului I, din Bucuresci,
a fixat <Jioa de 17 Septembre 1882, pen-
tru violarea prin licitație publică, pe
piața tribunalelor, a averel mobilă a
D-lui I. Vais, compusă din bijuterii, o-
rologii, pendule, 3 galantare, chiei de
ceasornice și alte obiecte de ceasornică-

rie, urmărită pentru despăgubirea epi-
tropiei bisericei Negustori.
   Licitația se va începe de la orele 11
a. m. înainte , și neputându-se efectua
în acea ^i, va continua și în cele ur-
■> ătore.
   No. 9,541.     1882, Septembre 4.

Comisarul polițienesc de urmărire
al ocol. I din Bucuresci.

   Se publică spre generala cunoscință
că, D. jude al ocol. I din Bucuresci,
prin adresa No. 4,447, din 1882, a
fixat <Jioa de 15 Septembre 1882, a se
vinde prin licitație publică, pe piața
tribunalului, de la orele 11 înainte,
averea mobilă și o casă de fer urmărite,
ale D-lui L. Caisser, pentru despăgu-
birea D-lui D. Nicolau, de suma pre-
văzută în cartea de judecată cu No.
626, din 1882, a judelui ocol. I, înves-
tită cu formula executorie, iar daca nu
se va putea termina în acea gi, va con-
tinua și în filele următore.
   No. 399.       1882, Septembre 6.



C1TAȚIUNI

   Curtea de apel din Bucuresci,
              secția III.

   D-na Marița Niculau, cn domiciliul
necunoscut, se vestesce prin acesta una
și singură citație ca, la 9 Octombre
1882, orele 10 dimineța, să vină a se
înfăcișa în procesul ce are cu Frosina
Repeze*nu și altul pentru contravenție,
pregătit cu tote actele necesare, cuno-
scând că, la cas de nevenire, procesul
se va resolva îu lipsă, conform art. 148
proc. civilă.
  No. 4,746.      1882, Septembre 4.

Curtea de apel din Craiova,
secția II.

   D. I. Pîraianu, fost cu domiciliul în
Bucuresci, la regia monopolului tutu-
nului, acnm necunoscut, se citeză prin
acestă singură sorocire, să vie la acestă
secțiune, în $ioa de 6 Octombre 1882,
orele 10 dimineța, spre a se judeca cu
Statul, pentru o contestație; cunoscend
că, nefiind consecuent , se va cerceta
procesul in lipsă, fără drept de oposiție,
conform art. 151 procedura civilă.
   No. 6,374.     1882, Septembre 2.

Tribunalul Ilfov, secția II civilo-
            corecțională.

   D. I. Caligura, al cărui domiciliu este
necunoscut, după cum se constată din
certificatul poliției capitalei , cu No.
18,067, din 1881, se citeză ca, în țjioa
(Supliment).


i

40 (22) Septembre 188 ’

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

(Supliment) 2313

de 29 Septembre 1882, orele 11 dimi-
neța, să vină lă acest tribunal, spre în-
făcișare în procesul ce are cu D. State
I. Stancovici, pentru pretenții; relativ
la nisce bonuri furate în anul 1878 și
posedate de D-sa; căci, în cas contrarii
se va judeca și resolva procesul în lipsă
conform legei..
  No. 10,713.     1882, Septembre 3.

       Tribunalul de Argeș.

F Sunt invitați toți D-nii creditori ai
falimentului Moriț Rosental et Comp.,
din Pitesci, ca în <jioa de 18 Septembre
1882, să se presinte la acest tribunal,
ca în defața D-lui jude-comisar, săpro-
ceadă la alegerea sindicilor definitivi.
  No. 14,808.     1882, Septembre 2.

Tribunalul de Buzeii.

   Alecu Berlescu , din comuna Glod.-
Cârligu, se citeză ca, în 4i°a d® 27 Oc-
tombre 1882 , orele 10 dimineța, să se
presinte la acest .tribunal, ca inculpat
pentru delictul penat de art. 334; cu-
noscând că, în cas contrariu, se va jude-
ca în lipsă.
  No. 9,664.         1882, Iulie 17.

Tribunalul de Gorj.

   D. Const. P. Stăncioiu, cu domiciliul
necunoscut, este citat a se presinta la
acest tribunal, în ^ioa de 20 Noembre
1882 , orele 10 dimineța, ca inculpat
pentru furt de lemne din pădurea Sta-
tului; cunoscând că, la nevenire se va
judeca în lipsă, conform legei.
   No. 12,828.    1882, Septembre 3.

Tribunalul de Romanați.

   D. Dinu Budescu, fost cu domiciliul
în comuna Cezieni, pl. Ocolu, districtul
Romanați , iar acum necunoscut, este
chemat la acest tribunal, în ^ioa de 5
Octombre .1882., orele 10 dimineța, cu
actele ce va avea spre a se înfățișa ca
reclamant cu Ion V. Voiculescu, pentru
păment rural;, contrarie, se va resolva
în lipsă.
   No. 15,905.    1882, Septembre 4.

   Tribunalul Covurlul, secția II.

   D. A» Brocner, cu domiciliul necu-
noscut, este citat a se presenta ca falit
înaintea acestui tribunal, în gioa de 13
Septembre 1882 , orele 10 dimineța,
când urmeză a fi întrebat asupra felu?
lui vîn^erel mărfeî sale ; la ne urmare
se va procede conform legei.
   No. 8,951.     1882, Septembre 7.

    Tribunalul de ocol Tulcea.

   D. Ahmet Aa Memet, cu domiciliul
necunoscut, se citeză ca, în ^ioa de 11
Octombre 1882, orele 10 de dimineță,
să se presinte la acest tribunal, spre a
fi interogat ca inculpat în procesul în
care se inculpă pentru delict silvic; con-
trariu, se va judeca în lipsă.
   No. 5,565.      1882, Septembre 2.

   —D. Saii Osman, cu domiciliul necu-
noscut, este citat ca, în <jioa de 11
Octombre 1882 , la orele 10 de dimi-,
neță să vină la acest tribunal, spre a fi
interogat ca inculpat pentru delict sil-
vic ; cunoscând că, în cas contrarii! ,
se va judeca în lipsă.              •
   No. 5,562.      1882, Septembre 2.

Judecătoria ocol. II din Bucuresci.

   D. Ghiubros Gheorghe, cu domiciliul
necunoscut, este chemat la acestă ju-
decătorie , în cjioa de 11 Septembre
1882, la orele 11 dimineța, spre a se
cerceta ca contravenit pentru insultă;
având în vedere că, de nu va fi ur-
mător, se va condamna în lipsă, con-
form art. 147 dip proc. criminală.
  No. 6,828.

   — D. Covaci Teresa , cu domiciliul
necunoscut, este chemat la acestă ju-
decătorie, în ^ioa de 11 Septembre 1882,
orele 11 dimineța, spre a se cerceta ca
inculpat pentru furt; având în vedere
că, de nu va fi următor, se va condam-
na în lipsă, conform art. 147 din pr.
criminală.
   No. 6,845.

   — D. Costache Croitoru, cu domi-
ciliul necunoscut, este chemat la aces-
tă judecătorie, în <jioa de 11 Septem-
bre 1882, orele 11 dimineța, spre a se
cerceta ca inculpat pentru insultă; a-
vând în vedere, că, de nu va fi urmă-
tor, se va condamna în lipsă, conform
art. 147 din proc. criminală.
   No. 6,847.

   — D. Niță loan Petcu, cu domici-
liul necunoscut, este chemat la acestă
judecătorie, îd ^ioa de 11 Septembre
1882, la orele 11 dimineța, spre a se
cerceta ca inculpat pentru furt; având
în vedere că, de nu va fi următor, se
va condamna îu lipsă, conform art.
147 din procedura criminală.
   No. 6,846.

   — D. Andrei David, cu domiciliul
necunoscut, este chemat la acestă ju-
decătorie, în £ioa de 18 Septembre 1882,
la orele 11 dimineța, spre a se cerceta
ca inculpat pentru furt; având în ve-


dere că, de nu va fi următor, se ve
condamna în lipsă, conform art. 147
din pr? criminală.
  No. 7,058.

  — D-na Marița Dumitrescu, cu do-
miciliul necunescut, este chemată la
acestă judecătorie în ^ioa de 18 Sep-
tembre 1882, la orele 11 de dimineță,
spre a se cerceta ca inculpată pentru
furt; având în vedere că de nu va fi
următore se va condamna în lipsă,
conform legei.
  No. 6,979.

Judecătoria ocol, v, din Bucuresci.

  D. Michalache Ion, cu domicliul ne-
cunoscut, este chemat ca, în 4i°a de 21
Septembre 1882, orele 11 dimineța, să
vie la acestă judecătorie, ca reclamant
pentru insultă; având în vedere că, de
nu va fi următor , se va condamna în
lipsă, conform legei.
  No. 6,910.

  —D-na Marița Michalache, cu domi-
ciliu necunoscut, este chemată la acestă
judecătorie, în ^ioa de 21 Septembre
1882, orele 11 dimineța, spre a se cer-
ceta ca inculpată pentru insultă, a\ând
în vedere că , de nu va fi următdre, 'se
va condamna în lipsă, conform legei.
' No. 6,911.

Judecătoria ocolului Alexandria,
din districtul Teleorman.

  Sandu Gheorghe Badea Ghiță, mun-
citor, fost domiciliat in comuna Cetatea
Cătunul-Stefănesci, județul Teleorman,
iar acum necunoscut, se citeză prin a-
cesta ca, în d⁰ 17 Septembrâ 1882,
orele 10 dimineța, să vie la acestă ju-
decătorie spre înfățișare , ca inculpat
pentru bătae;. cunoscând că, contrariu,
procesul se va resolva în lipsă, conform
art. 147 din proc. codului penal.
  No. 7,447.         1882, August.

    Judecătoria ocolului Giurgiu.

  Ilie Ciobanu Ene, din comuna Bucu-
resci, serv la Anghel Bârzoiă Cirezaru,
iar acum cu domiciliul necunoscut, este
citat ca, în ^ioa de 27 Septembre 1882,
orele 10 dimineța, să se presinte îna-
intea acestei judecătorii, spre a se înfă-
țișa ca reclamant pentru bătae; cuno-
scând că, nefiind următor, se va judeca
în lipsă, conform legei.
  No. 6,408.      1882, August 25.

Judecătoria ocol. Roșiorl-de-Vede.

  Marin Dinu , cu domiciliul necuno-
scut, este citat la acestă judecătorie, în


i

2314

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

10 (22) Septembre 1882

«jioa de 15 Octombrie 1882, orele 10
a. m., ca reclamant într’un proces; con-
trariu, 6e va judeca în lipsa , conform
legei.
  No. 9,074.       1882, Septembre 1.

  —Michaiă Dobre Oprițoiu, cu domi-
ciliul necunoscut, este vestit a se pre-
senta la acestă judecătorie, în ^ioa de
15 Octombre 1882, orele 10 dimineța,
ca inculpat într’uu proces; contrariu,
se va judeca în lipsă, conform legei.
  No. 9,077.      1882, Septembre 1.

MANDATE DE ÎNFĂȚIȘARE

Parchetul trib, de ocol Măcin.

  In numele legei și al M. S. Regelui,
Noi, D. Craifalianu, jude al acestui
tribunal, girând afacerile parchetului
în lipsa D-lui supleant dus în conce-
diu , mandăm și ordonăm tutor agen-
ților forței publice a face si compară
înaintea ndstrâ, conformându-se legei,
în <jioa de 30 Septembre 1882, pe Hagi
Lazăr, cu domiciliul necunoscut, spre
a fi interogat ca inculpat, făcându-i-se
cunoscut câ, nefiind următor, se va e-
mite contrâ’i mandat de aducere.
 Dat la 2 Septembre 1882. No. 2,264.

  —In numele legei și al M. S. Regelui,
Noi, D. Craifalianu, jude al acestui
tribunal, girând afacerile parchetului
în lipsa D-lui supleant dus în conce-
diu , mandăm și ordonăm tutor agen-
ților forței publice a face să compară
înaintea nostră, conformându-se legei,
îu (jioa de 30 Septembre 1882, pe Ni-
colae Chiriachide, cu domiciliul necu-
noscut, spre a fi interogat ca inculpat,
făcându-i-se cunoscut că nefind urmă-
tor, se va emite contrâ’i mandat de a
ducere.
 Dat la 2 Septembre 1882. . No. 2,265.



MANDAT DE ADUCERE

  Parchetul tribunalului' de ocol
             Mangalia.
  In numele legei și al M. S. Regelui,
Noi, loan lonescu, sub-stitut de pe
lângă acest tribunal, mandăm și ordonăm
tutulor agenților forței publice, a adu-
ce înaintea nostră, conformându-se le-
gei, pe numitul Ștefan Constantinescu,
cu domiciliul necunoscut, ca să fie as-
cultat asupra inculpărilor ce i se aduc
pentru escrocherie.
  Cerem ca ori-ce depositar al forței
publice să dea ajutor, în cas de nece-
sitate, spre executarea presentuiui act,
Dat la 2 Septembre 1882. No. 626.


MANDATE DE ARESTARE

  Judele de instrucție al tribunalu
  lui Romanați.
  .1

   In numele legei și al M. S. Regelui,
  Noi, G. lonescu, judecător de instruc-
  ție al acestui tribunal;
   Veijend actele procesului și conclu-
siunile D-lui procuror;
   Mandăm și ordonăm la toți agenții
forței publice să aresteze și să con-
ducă la casa de arest a acestui județ
conformându-se legei, pe Costache Ghi-
ță Brătilă, major, de profesie servitor,
născut în comuna Isvdrele, județul
Dolj, iar acum cu domiciliul necunos-
cut, inculpat pentru furtul unui cal de
la stăpânul seu, fapt prevestit și penat
de art. 309, al. 2 c. p.
   Ordonăm custo<jilor (jisei case de' a-
rest a’l primi și reține.
   Invităm pe toți depositarii puterei
publice a da concursul cuvenit pentru
executarea acestui mandat.
   Agentul însărcinat cu executarea a-
cestui mandat, se va conforma cu art.
99, 110, 113 și 580, proced. penală.
  Dat la 2 Septembre 1882. No. 3,325.

—In numele legei și al M. S. Regelui,
Noi, G. lonescu, judecător de instruc-
țiune al acestui tribunal;
   Veijend actele procesului și conclu-
siunile D-lui procuror;
   Mandăm și ordonăm la toți agenții
forței publice să aresteze și sâ conducă
la casa de arest din Caracal, confor-
mându-se legei, pe lancu Radu Covri-
gel, major, de profesie plugar, născut
în comuna Pielesci, iar acum cu domi-
ciliul necunoscut, inculpat că a comis
furtul unui cal de la persone necunos-
cute, delict preveijut și penat de art.
306 și 308 din codul penal. .
   Ordonăm directorului (jisei case de
arest a ’l primi și reține. „
   Invităm pe toți depositani puterei
publice a da concursul cuvenit pentru
executarea acestui mandat.
   Agentul însărcinat cu executarea a-
ce-itui mandat, se va conforma art. 99,
110, 113 și 580 din pr. cod. penal.
   Dat la 31 August 1882. No. 3,315.

   —In numele legei și al M. S. Regelui,
Noi, G. lonescu, jude instructor de
pe lângă acest tribunal;
   Vedend actele procesului și conclu-
siunile D-lui procuror.
   Mandăm și ordonăm Ia toți agenții
forței publice să aresteze și să condu-
că la casa de arest din Caracal, con-
formându-se legei, pe Rică Florea Stai-
cuțu, născut în comuna Dăbuleni, iar
acum cu domiciliul necunoscut, incul-
pat că a comis furt de obiecte prin

spargere, delict preve^ut și penat de
art. 310, al. 2 din cod. penal.
   Ordonăm directorului ^isei case de
arest a ’l primi și reține.
   Invităm pe toți depositarii puterei
publice a da concursul cuvenit pentru
executarea acestui mandat.
   Agentul însărcinat cu executarea ]a-
cestui mandat se va conforma art. 99,
110, 113 și 580 din pr. cod. penal.
   Dat la 31 August 1882. No. 3,319.

■ Parchetul trib. Râmnicu-Sărat.

   Noi, procurorele pe lâng acest tribu-
nal,
   Vedend sentința No. 311, pronun-
țată de acest trib. în ședința de la 19
August 1881, remasă definitivă, prin
care Radu Oprea, dm comuna Odo-
bești, major, domiciliat în comuna O-
dobești, județul Putna, sâ stea la în-
chisdre corecțională a arestului din
R.-Sărat, pe termen de 22 <Jile, ca cul-
peș de faptul de furt și bătae, pe te-
meiul art. 308 și 238 din cod. penal.
   In virtutea art. 193, cod. de pr. crim.,
mandăm tutulor agenților puterei pu-
terei publice a pune mâna pe numitul
Radu Oprea, și să ’l conducă cu a-
cest mandat D-lui director al peniten-
ciarului din Râmuicu-Sărat.
   Ordonăm D-lui director al peniten-
ciarului din Râmnicn-Sărat, a înscrie
în registrul respectiv acest mandat, a
primi, închide și reține pe sus-numi-
tul Radu Oprea , în tot timpul, a-
nunțat mai sus, calculat din (jioa ares-
tărei, iar la expirare să ’l libereze, con-
formându-se legei și regulamentelor
penitenciarului.
   Mandăm și ordonăm tutulor agenți-
lor puterei publice a da mână de aju-
tor ia cas de trebuință, pentru ese-
cutare.
   Copie după mandat se va lăsa con-
damnatului în cele 24 ore ale arestărei.
   Făcut la 27 Februarie 1882.
                            No. 723.



ESTRACTE DE DECISIUNI

înalta curte de compturi, secția I.

   Fiind-că domiciliul D-lui I. Pluga-
ru. fost șef al stațiune! căi ferate Buș-
teni, după linia Ploesci-Predeal, este
! ecunoscut, se publică dispositivul de-
cisiunei înaltei curți de compturl, sec-
ția I, sub No. 229;
   Curtea,
   In baza art. 17 din legea sa organică?
   De acord și cu conclusiunile D-lui
substitut de procuror;
   Hotărasce:
   Condamnă pe D. I. Plugaru ca să







'' . ^lL+'=

10 (22) Septembre 1882

MONITORUL OFICIALUL ROMÂNIEI

2315

plătescă la casa Statului ca amendă în
termen de 3 luni, de Ia publicarea acestei
decisiuni prin Monitorul oficial, echi-
valentul lefel sale pe trei luni ce va
fi primit în anul 1880, ca șef al stațiu-
nei Bușteni.
  Tot-de-odată se obligă numitul ca
în același termen de 3 luni să depună
la grefa curțeî comptul de gestiune
mai sus menționat, cunoscând că la
neurmare verificarea se va face după
actele aflătdre în archiva curței.
  Acestă hotărîre se pronunță cu be-
neficiul art. 19 și 22 din legea curței.
  Deliberată și hotărîtă în ședința cur-
ței de la 24 Octombre 1881.
  No. 34,775.      1882, Septembre 2.

   Tribunalul Ilfov; secția îl civilo-
             corecțională.


     In procesul intentat de D-lor N.
Ghermani și fii, prin petiția dată tri-
bunalului, registrată la No. 3,875, din
7 Maiii a. c., contra D-lui I. Simons,
fost inginer la direcția căilor ferate
române, iar acum cu domiciliul necu-
noscut, pentru pretenții la suma de
napoleoni de aur 250;
    Tribunalul, în (Jioa de 18 August
1882, în urma îndeplinirilor formalită-
ților cerute de lege a pronunțat sen-
tința cu No. 415, din 1882, prin care
condamnă pe D. I. Simons a plăti D-lor
N. Ghermani și fii, napoleoni de aur
250 cu procente legale de la data in-
tentărei acțiunei și până la achitare,
plus 40 lei cheltueî.
   Acestă sentință se pronunță cu drep-
tul de oposiție și apel conform art. 154
și 318 din pr. civilă.
   Dată și citisă în ședință publică, la
18 August 1882.
   No. 10,789.      1882, Septembre 4.


Judeeătoria ocoluluIAlexandria.

Carte de judecată No. 611.
   Primăria urbei Alexandria, prin D-
advocat I. M. Baronu, autorisat cu
procura poprită la dosar, a cerut che-
marea în judecată a D-lui Nicolae
Hagi Paraschiva, din Alexandria, pen-
tru datorie de bani.
   S’afi citat părțile pentru ^ioa de 17
Iulie a. c., când s’a presintat numai
procuratorul primăriei reclamante, ca-
rele a cerut adjurnarea causei și dis-
punerea citărel defendorului prin Mo-
nitorul oficial, de 6re-ce poliția atestă
în dosul citațiune! că nu se află do-
miciliat în acest oraș și nici că scie
unde se va fi aflând; prin jurnalul din
acea ^i, s’a dispus adjurnarea causei
pentru astă-^I 10 August curent, când
s’a presintat iarăși numai procuratorul
primăriei, absentând defendorele, a că-

rui citațiune s’a ve^ufi înserată în co-
lorele Monitorului oficial No. 101, din
1882.
   S’a procedat la cercetarea causei
prin citirea petițiunei de intentarea ac-
țiunei și a lucrărilor- preurmate.
   D. Baronu, în constatarea pretențiu-
nei primăriei reclamente, presintă un
act cu data 5 Februarie 1844, subscris
de defendor șr coprimjetor că lei 294
datoreză casei obștei a orașului, iar pe
contra-pagină se văiju respunși 191,
pentru care ceru a fi obligat numitul
la plata restului de lei 103, plus pro-
cente și cheltueli.
   Noi judecătorul, avend în vedere ce-
rerea primăriei reclamante;
   Avend în vedere că defendorul a a-
cut cunoscință de termen, după cum
resultă din Monitorul oficial No. 101,
din 1882 și nu s’a presintat astă-^i
în instanță;
   Considerând că primăria prin actul
presintat ’și-a fondat pretențiunea, con-
form art. 1169- și 1170, codul civil;
   Avend în vedere art. 967 și 1088,
citatul cod, art. 51 și 83, din legea
judecătoriilor de ocole și art. 150, pr.
civilă;
   Pentru aceste motive, în numele le-
gei, hotărasce :
   Ca defendorul Nicolae Hagi Paras-
chiva, fost cu domiciliul în comuna
Alexandria, iar acum necunoscut, să
plătescă primăriei comunei Alexandria
suma de lei vechi 103, cu procente
legale de la 5 Iulie a. c., data cere-
rei în judecată și până la achitare,
plus lei 25 spese de instanță.
   Presenta carte se pronunță în ulti-
ma instanță, cu dreptul numai de o-
posiție și recurs, conform art. 82 și 84,
din legea judecătoriilor comunale și de
ocole.
   Dată și citită în ședință publică,
astă-^1, 10 August 1882.


  Judecătoria ocolului I Galați.

Carte de judecată No. 625.     „

   D. A. Radovici, cu petițiunea de la
12 August 1882, a cerut a se face po-
prire în mâinele D-luI D. Stoianovici,
a sumei de 740 fr. din banii ce dato-
resce D-lui August Pravatchi, de la
care are a lua acestă sumă, pe de o
parte s’a ordonat poprirea, iar pe de
alta s’ati citat părțile pentru astă-^I,
când la apelul nominal a răspuns D.
Darie, procuratorul reclamantului, au-
torisat cu procura din -7 Iulie, legali-
sată de comisia cuart. II, la No. 922,
absentând debitortil și cel de al trei-
lea; procedura fiind complectă, s’a luat
causa în cercetare, fiind citațiunea pâ-

râtulu! Pravatchi publicată în Monitorul
oficial No. 117, din 21 August.
   S’a dat lectură cerere! de poprire și
procesului-verbal de poprire, diu 14
August 1882.
   D. Darie, advocatul reclamantului,
a cerut a se obliga D. Stoianovici ca,
din banii ce datoresce lui Pravatchi, să
plătescă suma de 740 lei, cum și 150
lei cheltueli de judecată.
   Judecătoria, avend în vedere cererea
de poprire, cum și procesul-verbal al
comisarului, din 14 August 1882, prin
care s’a făcut poprirea;
   Având în vedere că reclamantul,
prin advocatul Darie, în susținerea ce-
rere! sale, a presintat cartea de jude-
cată No. 807, din 24 August 1879,
învestită cu formula executorie, din
care resultă că are a lua de la August
Pravatchi, suma de 740 lei noul;
   Avend îu vedere că D. Dumitru
Stoianovici, în mâinele căruia s’a fă-
cut poprirea, avend cunoscință de ter-
menul de astă-^i, nu a venit spre a
face declarațiunea, conform art. 459
pr.. civilă, de este debitor și prin ur-
mare urmeză a fi obligat la plată ca
un debitor pur și simplu;
   Vexând art. 455, 460, 140 și 146,
din pr. civilă;
   Pentru aceste motive, în virtutea
legei,, hotărasce :
   Admite cererea de poprire și obligă
pe Dumitru Stoianovici ca, din banii
ce datoresce lui August Pravatchi, să
plătescă D-lui Alecu Radovici suma
de 710 lei, cum și 30 lei cheltuell de
judecată.
   Supusă oposiției și apelului.
   Dată și pronunțată în ședință pu-
blică, astă-(JI 27 August 1882.



w.

ANUNCIURI ADMINISTRATIVE

Primăria urbei Giurgiu.

  Pentru facerea reparațiunilor nece-
sare la biserica St. Haralambie, după
devisul alcătuit de D. arhitect, în su-
mă de lei 3,120, bani 37, s’a fixat
(jioa de 11 Octombre 1882.
  Primăria publică spre cunoscință ge-
nerală ca, doritorii să se presinte la
primărie, în arătata ^i, orele 11 a. m.,
însățiți de garanțiile cuvenite, spre a
concura.
No. 2,889.    1882, Septembre 4.

Primăria urbei Galați.

   Se publică pentru cunoscință gene-
rală că, la 15 Noembre a. c., se va
ține licitațiune în camera acestui ofi-
ciă, pentru darea th antreprisă a ecla-

2316

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

10 (22) Septembre 1,882

rarei acestui oraș crin 1,100 felinare,
proprietate a comunei, cu începere de
la 14 Februarie 1883, prin urmare a-
matorii ce vor fi a lua asupră-le a-
cestă antreprisă, sunt rugați a se pre-
sinta la termenul aretat, orele 12 din
(Ji, însoțiți de garanție în regulă, pen-
tru a concura.
   Condițiunile se pot vedea în cance-
laria primăriei.
   No. 5,067.     1882, Septembre 4.

   — Se publică pentru cunoscință ge-
nerală că, la 18 Octonțbre a. c., se va
ține licitație în camera acestui oficiri,
pentru darea în antreprisă a eclarărel
acestui oraș prin 500 felinare, pro-
prietate a comunei, cu începere de la
1 Decembre a. c.; prin urmare, ama-
torii ce vor fi a lua asupră-le acestă
antreprisă, sunt rugați a se presinta
la termenol aretat, orele 12 din ^i,
însoțiți de garanții în regulă, pentru
a concura.
   Condițiunile se pot vedea în cance-
laria comunei.
   No. 5,071.     1882, Septembre 4.

—La 20 Octombre 1882, se va ține li-
citațiune în camera acestui oficiiî, pen-
tru arendarea moșiei Țiglina, din jude-
țul Covurluiiî, proprietate a comunei
Galați, pe timp de 3 ani, de la 23 A-
prilie 18c3.
   Primăria publică pentru cunoscință
generală, ca debitorii ce vor fi pentru
a lua în arendă acestă moșie, la ter-
menul sus-citat, orele 10 din ^i, să se
presinte însoțiți de garanția solvabilă
pentru a concura; condițiunile de arnn-
dare se pot vedea în cancelaria pri-
măriei.
   No. 5,046.       1882, Septembre 3.

Primăria urbei Sulina.

   La 30, 31 August și 1 Septembre
a. c.,z din lipsă de concurenți, nepu-
tându-se ține licitație, pentru darea
în antreprisă a percpeerei taxelor cornu -
nale, pe un period de 3 ani și 3 luni,
înserate în Monitorul oficial No. 90,
pagina 1,493 a. c.; se aduce la cunos-
cința generală că s’a fixat un noiî ter-:
men pentru licitație și anume filele
de 7, 8 și 9 Octombre viitor; prin ur-
mare, doritorii de a lua asemenea an-
treprisă, se pot presenta în cancelaria
acestei primării, în sus arătatele
de la orele 10 dimineța, spre a con-
cura, însoțiți fiind cu garanții în nu-
merar, cerute de condițiunile de a-
rendare, cari se pot vedea în tote fi-
lele, în cancelaria primăriei.
   No. 711,       1882, Septembre 2.


Prefectura județului Fâlciîi.

  In ^ioa de 20 Septembre curent, la
orele 12 din ^i, în camera comitetului
permanent local, urmeză să se ție li-
citație pentru darea în antreprisă a a-
provisionărei șoselelor județene cu 2200
metri cubi piatră sfărâmată.
  D-nii concurenți sunt invitați să ia
cunoscință de art. 40-57 din legea comp-
tabilitățel generale.
  Devisul și caetul de sarcini se pdte
vedea în ori-ce ^i în camera comite-
tului.
  No. 7,310.      1882, Septembre 5.

   Prefectura județului Roman.

  In ^ioa de 30 Septembre curent, la
orele 12 din <Ji, se va ține a 4-a licita-
ție orală, atât în camera prefecturei
cât și la primăria comunei BrătescI, a-
cest județ, pentru vînZarea a 58 piese
lemne remase nescrise de antreprenor
din pădurea Statului Brătesci, seria
David.
  Cauțiunea provisorie este fixată la
lei 14.
  Condițiunele licitației se pot vedea
de amatori la prefectură și la comună.
  Se publică spre cunoscință concu-
renților.
  No. 8,386.      1882, Septembre 6.

—In <jioa de 27 Septembre 1882, la
orele 12 din ^i, se va ține a opta lici-
tație orală, atât în camera prefecturei
cât și la primăria comunei Pildesci, a-
cest județ, pentru vînZarea a 2 palme
lemne cubice dupeproprietatea Statului
Pildesci.
  ^Cauțiunea provisorie este fixată la
lei 2, condițiunele licitației se pot ve-
dea de amatori la prefectură și la co-
mună.
  Se publică spre • cunoștința concu-
renților.
  No. 8,27'1.     1882, Septembre 4.

Prefectura de Vâlcea.

' In 4i°a de 11 Octombre 1882, ur-
mând a se ține concurs la onor, mi-
nister al agriculturei comerțului și lu-
crărilor publice, pentru ocuparea pos-
tului de inginer-șef la acest județ Vâl-
cea , salariat cu lei 450 mensual, din
cari lei 100 diurnă.
  Se publică spre generala cunoscință
că , ori cine va fi amator cu dreptul
de a ocupa acest post, să bine-voiască
a se presenta la concurs însoțiți de ac-
tele necesarii.
  No. 10,076.     1882, Septembre 3.
Prefectura de Buzeii.
  In noptea de 30 spre 31 August ex-


pirat, s’a furat de la pășiune locuito-
rilor din comuna Căldăresci, plasa
Câmpului, acest județ, lui Vasile Du-
mitru , un cal negru, mare, fără alte
semne, o iapă, la păr negră, puțin steiu
în frunte, înferată la pulpa stângă și
o iapă murgă, pișcătură la urechea
dreptă.
    Lui Gh. Tomoșiu , o iapă , la per
murgă, breză în frunte și pișcătură la
urechea dreptă , și un cal murg, coda
rotungită, fără alte semne și lui Mi-
halache Ghiță, un noaten , la per ne-
gru, coma în dreptă, fără alte semne.
   Sunt rugate tote autoritățile admi-
nistrative și comunale din țeră, sâ
bine-voiască a lua măsurf necesarii pen-
tru aflarea acelor vite și prinderea fu-
rilor.
   No. 9,450.     1882, Septembre 4.

   — La comuna Mihailesci, din plă-
șile Tohanl-Sărata, acest județ, s’a pri-
pășit trei junei, ale căror signalemente
sunt: unul buhaiâ, la per vînet, cor-
nele butacl și însemnat la ambele ure-
chi , unul la per murg, cornele cam
butacl și unul la per cam plăviț, crir-
nele butace.
   Se publică acesta spre cunoscință po-
sesorului acelor junei.
   No. 9,404.     1882, Septembre 3.

   —■ In ^ioa de 12 August 1882, de
la pășune din marginea orașului, a perit
D-lui Dumitru Christea, din orașul
Buzeii , un cal, la per murg-deschis ,
crima în duoe părți, Inferat la pulpa
stângă dina;ol cu ferul F.                   I
   Sunt rugate tote autoritățile- admi-
nistrative și comunale din țeră, să
bine-voiască a lua mesurile necesare
pentru aflarea acelui cal și prinderea
furilor.
   No. 9,456.     1882, Septembre 4. i

—In <Jioa de 21 August 1882, s’a fă- r
cut neve^ut un fiii al locuitorului Mu-
șat Tănase, din comuna Zârnești, pla-
iul Slănic-Pârscov, acest județ, ale că-
rui signalimente sunt; în etate de 15
ani, statura mărunțică, perul galben
tuns, sprincenile negre, ochii căprii,
nasul, gura, bărbia mică, îmbrăcat cu
un mintean sur, cu cămașe și ițari, pe
cap cu căciulă albă și încălțat cu
i minei.
   Sunt rugate tote autoritățile admi-
nistrative și comunale din țeră, să
bine-voiască a lua mesurile necesare,
pentru aflarea numitului băiat, în care
caz, să anunțe prefecturei.
   No. 9,373.      1882, Septembrie 2.

   —La comuna Lopătari, plasa Slănicu-
Pârscovu, acest județ, s’a pripășit un
| boii la per roșu, cornele în lături, fur-

10 (22) Septembre 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2317

culiță la urechea dreptă, și un june la
per vînăt cam negru, cornele mici cam
cercuri! și însemnele urechea dreptă.
  Se publică spre cunoscință poseso-
rilor acelor vite.
  No. 0,383.     1882, Septembre 2.

  — In ndptea de 27—28 August a. c.
s’a furat un cal, armăsar; al locuitoru-
lui Bâilâ Neacșu Mirea, din comuna
Fundeni, plaiul Slănicu-Pârscovu, acest
județ, la per negru, mic de statură, cdma
în drepta și steiH în frunte.
  Sunt rugate tdte autoritățile admi-
nistrative și comunale din țeră să bine-
voiască a lua măsurile necesare pentru
aflarea acelui ⁻cal și prinderea furii or.
  No. 9,386.     1882, Septembre 2.

Prefectura de Dorohoiîî.

  Pe teritoriul comunei Șindriceui, a-
cest județ, s’a pripășit o iapă, în per
castanie, cdma, cdda idem, stricată de
șea pe spinare, roșă de taft la pântece,
și de ham la pept dinainte, pintendgă
de piciorul stâng dinapoi, puțin per
alb pe bot și rdsă de pedică la picid-
rele de dinainte.
  In urmarea raportului D-lui sub-
prefect al plășei Berhometele, cu No.
2,455, se publică acesta spre cunoscință
proprietarului acelei epe, care în ter-
men de 6 luni, prescris de legea poli-
ției rurale, să șe presinte cu probele
cuvenite la primăria comunei Șindri-
ceni, pentru a o primi, căci, la din con-
tra, se va vinde în folosul casei co-
munale.
  No. 7,279.

Prefectura de Bacăii.

  La oborul comunei Râpile, din plasa
Trotușu, acest județ, încă de la 18 Au-
gust 1882, a picat de pripas o juncă ,
la per plăvană-ghilană, floriană pe spi-
nare, pe gât și la codă, cdrnele țapoșe,
fără alte semne.
  Se publică aflarea proprietarului con-
form art. 48, din legea poliției rurale.
  No. 8,444.       1882, August 31.

Prefectura de Dolj.

  La comuna Bucozvețu, s’a pripășit 1
râmător ca de 1 an, în per sur și fără
alte semne.
  Acest râmător s’a împușcat de lo-
cuitorul Constantin Ghiță și alții din
acea comună , pentru că ’l-a prins în
porumb.
  Prefectura publică spre sciința po-
sesorului lui.
  No. 12,682.      1882,'August 31.


Prefectura județul Gorj.

   La comuna Fărcășesci, acest județ,
s’a sprijinit de pripas în ^iua de 20
August un cal, în păr negru, pete albe
pe spinare de șea, la piciorul de di-
nainte copita spartă și cu șargă albă
împregiur de pedică, cdma la drepta
cam ciupită, jupan și merge înbuestru;
prefectura publică pentru aflarea pro-
prietarului acelui cal.
   No. 9,542.     1882, Septembre 1.

   — Locuitorului Dumitru D. Tercină,
din comuna Fârcășești, acest județ, ’i-a
perit un cal în per murg, cdma împăr-
țită, cu pete albe pe spinare, cdda
ciumpavă și armăsar, pe care căutân-
du’l nu l’a mai găsit; prefectura pu-
blică pentru aflarea acestui cal și prin-
derea furilor.
   No. 9,545.     1882, Septembre 1.

   — In ndptea de 22-23 August, s’a
furat locuitorului Ion Ciulavu, din co-
muna Vălari, acest județ, din curb a
casei sale, un cal în per murg, brez în
frunte și .cu cdma împărțită ; prefec-
tura publică pentru aflarea calului și
prinderea furilor.
No. 8,548.     1882, Septembre 1.

      Prefectura de Neamțu.

   Ve^eud atestația liberată D-lui
loan Velea, din urbea Peatra, de mai
multe persdne, legalisată de poliție sub
No. 3,478, prin care se constată că
numitul întrunesce condițiunile prevă-
zute de art. 4 din regulamentul relativ
la stabilimentele publice, publicat în
Monitorul No. 152, din 1867 ; în vir-
tutea disposițiunelor din citatul regu-
lament, se autorisă a deschide stabi-
liment de cârciumă în urbea Peatra,
despărțirea III, după ce de către D.
Velea se va îndeplini cerințele legei
licențelor.
   Se publică spre cunoscință generală.
  No. 10,491.     18 2, August 31.
          «wMirmMlani   . __ _ .

MIȘCAREA MARITIMA A PORTURILOR

                 Brăila, 7 Septemure.
   Sosite: goleta rusă Jamos , diu Is-
mail, deșertă. Bricul elen Cupas , din
Marsilia, cu diverse. Vaporul postai
austriac Iris, din Constantinopoli, cu
diverse. Bricul elen Fani, din Galați,
deșert.
   Plecate: vapornl engles Magdeburg,
pentru Olanda, cu secară. Vaporul en-
gles Pickudick, pentru Anglia , prin
Galați, cu diverse cereale.


Constanța, 6 și 8 Septembre.
Bastimente încărcate..............1
       , deșerte ...... 2
       ,     pornite încărcate ... 1
       ,     deșerte ....... 1
       ,     față în port . .         .27
   Grâu ciacâr, calitatea I, 60—62 lei.
S’a exportat kile grâfi, mărfuri 440.
Sosite spre import kile 296—100.
Plecate: bricul elen Nea-Tehi, pen-
tru Brăila, cu lemne de foe. Vaporul
engles Ambient, pentru Dunbergue, cu
orz, sămânță de in și rapiță și pentru
Constantinopoli, 1,079 capete berbeci
și diverși pasageri.

Corabia, 6 Septembre.
   Bastimente sosite deșerte .... 1
  „ pornite încărcate . . 1
  M față în port .... 7
  Grâu, 50—61 livre, 50—75 lei.
   Porumb, 50—58 livre, 50—64 lei;
  Orz, 42—48 livre, 30 — 40 lei.
  S’a exportat 257,600 kilograme.

Măein, 6 Septembre.
  Bastimente sosite deșerte     ....    4
       „     încărcate............1
       „     pornite încărcate . .      6
       „     față în port       ....   30
   S’a exportat 275 metri piatră și im-
portat 30,000 kilograme diverse.

T.-Severin, 6 S eptembre.
  Bastimente sosite încărcate. ... 4
        „ a deșerte .... 3
       R     pornite încărcate.    . .  3
        ,    pornite deșerte .     . .  1
       ,     față în port . .      . . 11
   Grâu ciecâr, calitatea I, 57—60 livre,
■60—70 lei.
   Porumbul, 58—60 livre, 60—66 lei.
Orzul, 46—48 livre, 40—44 lei.
Ovezul, 52—56 livre, 40—46 lei.
Rapița, 52—53 livr*, 90—95 lei.
Diverse alte mărfuri kilogr. 2,714.
Mărfuri sosite spre import 53,969
kilograme.



i ■

OBSERV AȚIUNI METEOROLOGICE.

      Pe ^ioa de 8 Septembre 1882.
Vârciorova. — Ploe, 12 gr. plus.
Vulcan.         — Ploe, 11 gr. plus.
Severin.        — Ploe, 12 gr. .plus.
Filiași.         — Nor, 12 gr. plus.
Craiova.         — Nor, 13 gr. plus.
Calafat.        — P16e, 12 gr. plus.
Cetate.          — Ploe,12 gr. plus.
Slatina.       —   Ploe, 12 gr. plus.
Caracal.       —  Ploe, 14. gr. plus
Corabia.       —  Plde,  13 gr. plus.
Bechet.        —   Ploe, 13 gr. plus.
Pitesci.         — Nor, 12 gr. plus.
Găescl.          — Nor, 13 gr. plus.
Argeș.          — Senin, 10 gr. plus.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

10 (22) Septembre 1882

2318

Horez.       --- Nor, 11 gr. plug.     
Rîu-Vadului. --- Senin, 10 gr Dius      
Novaci.      - Ploe, 12 gr. pius.      
Drăgășani.             plus-           
Pleșoiă.     Ceță, 11 gr. plug.        
T.-Jiu.      Ploe, 12 gr. plus..       
Măgurele.    --- Senin, 10 gr. plns.   
Zimnicea.    --- Senin, 20 gr. plus.   
Roșiori.     --- Nor, 13 gr. plus.     
Bălăci.      --- P16e, 12 gr. piua.    
Alexandria.  --- Nor, 14 gr. pius.     
Giurgiu.     --- Semn, 12 gr. plus.    
Slobozia.    --- Nor, 11 gr. plus.     
Călărași.    Senin, 10 gr. plus.       
Oltenița.    --- Senin, 10 gr. plus.   
Budesci.     Nor, ’ll gr. plus.        
Urziceni.    Nor, 14 gr. plus.         
Ferbinți.    Nor, 15 gr. plus.         
Domnesci.    --- Senin, 11 gr.pi.      
Ploesci.     --- Senin, 12 gr. plus.   
T.-Vestei.   --- Variabil, 13 gr< pius>
Mărgineni.   “ Nor, 14 gr. pius.       
Filipesci.   --- Variabil, 14 gr. plus.
V.-Călugărescă. Nor, 14 gr. plus.       
Văleni.      --- Nor, 12 gr. plus.     
Urlați.      --- Variabil, 13 gr. pius.
Mizil.       Nor, 13 gr. plua.         
Câmpina.     --- Nor, 13 gr. plus.     
Sinaia.      --- Semn, 6 gr. plu3.     
Predeal.     - Nor, 9 gr. plus.        
Buzeu.       --- Semn, 12 gr. plus.    
Pârscov.     --- Senin, 8 gr. plus.    
Pătârlage.   --- Senin, 7 gr. p]us.    
R.-Sărat.    --- Senin, 14 gr. plus.   
Balta-Albă.  --- Nor, 11 gr. plus.     
Focșani.     --- Variabil, 10 gr. plus.
Odobesci.,   --- Variabil, 9 gr. plus. 
Adjud.       --- Senin, 9 gr. plus.    
T.-Ocna.     --- Variabil, 13 gr> pins.
Pan cin.     --- Senin, 8 gr. plus.    
Moineaci.    Senin, 12 gr. plus.       
Sascuut.     --- Nor, 9 gr. plus.      
Bacăii.      --- Senin, 9 gr. plus.    
Buhușl.      --- Nor, 9 gr. piUB.      
Piatra.      --- Semn, 12 gr. plua.    
Neamțu.      --- Senin, 12 gr. plus.   
Roman.       --- Senin, 9 g. plus.     
Pașcani.     --- Senin, 7 gr. plus.    
Botoșani.    --- Seni, 7 gr. pluaJ     
Dorohoiii.   --- Senin, 8 gr. plus.    
Mihăileni.   --- Senin, 8 gr. plns.    
Hârlăiî.     --- Veut, 14 gr. plus.    
Fălticeni.   --- Senin, 14 gr. plus.   
T.-Frumos.   --- Senin, 8gr. plus.     
Iași.        --- Senin, 8 gr. plua.    
Vasluiii. •  --- Variabil, 10 gr. plus.
Codăesci.    --- Variabil,^12 gr. plus.
Huși.        Senin, 13 gr. plus.       
Drânceni.    --- Senin, 12 gr. plua.   
Mărășesci. • --- Senin, 13 gr plus.    
Fălciu.      --- Senin, 13 gr. plus.   
Berlad, '    --- Nor, 9 gr. plua.      
Tecuciii.    --- Senin, 9 gr. plU8.    
Ivesci.      --- Variabil, 11    nlus. 
Podu-Turcului. Senin, 8 gr. plus.       
Galați.      --- Senin, 13 gr. plus.   
Brăila.      --- Senin, 13 gr. plus.   

Măcin.         —  SemnJ,  15 gr. plus.
Isaccea.       —  Senin, 15 gr. plus.
Tulcea.        —  Senin , 12 gr. plus.
Sulina.        —  Senin, 13 gr. plus.
Bab > ag. — Senin, 12 gr. plus.
Mangalia. — Senin, 13 gr. plus, ma-
rea agitată.
Mahmudie. — Senin. 15 gr. plus,
Constanța. — Nor, 10 gr. plus, ma-
rea agitată.
Medjidie. — Senin, 15 gr. plus.
Cerna-Vodă. — Senin, 12 gr. plus.
Ostrov. — Senin, 14 gr. plus.
Hârșova. — Senin, 12 gr. plus.
Cara-Omer. — Variabil, 13 gr. plus.
Eski-Kili. — Senin, 10 gr. plus.
Stefânesci. — Senin, 10 gr. plus.







































BULETINUL FINANCIAR                              
(Serviciul agenției Havas)                       
19 Septembre 1882.                               
Cursul de Paris.     Cursul Cursul               
                                   dilel din ajun
Renta română 5% ....  93 50  93 50               
Nouile obligații 6° 0ale C.F.R. --- ---   --- ---
Acțiunile băncel României. --- ---  --- ---      
Credit mobiliar român . .   --- ---   --- ---    
Renta francesă 5%..... 115 95 116 45             
Lose turcesel....... 54 ---   55 25              
Cursul de Berlin*                                
Obligațiuni vechi ale C.F.R. --- ---   --- ---   
Oblig, căilor ferate române 61 ---   61 10       
Obligatii noul 6% ale C.F.R. 102 75 102 75       
„       , 5 Oo ,   ,      97 90   98 10          
împrumutul Oppenheim . . 108 20 108 10           
                Cursul de Londra.                
Acțiunile băncel României .16 ---   16 ---       
împrumutul Oppenheim . . --- ---  --- ---        
„    Stern...... --- ---  --- ---                
Cursul de Viena.                                 
Napoleonul.......... 9 455   9 465               
Galbenul........... 5  65   5 66                 
Renta met. 50'o........ 77  30 77 30             

20 Septembre 1882

    Cursul de Paris. Cursul Cursul
    dilel din ajun
Renta română 5%........... 93  50   93 50
Nouile obligații 6% ale C.F.R.— —    — —
Acțiunile băncei României. — —       — —
Credit mobiliar român ... — —        — —
Renta francesă 5° ₀ . . . . 116 10 115 95
Lose turcescl.............. 54 50   54 —

            Cursul de Berlin.
Obligațiuni vechi ale C.F.R. — —     — —
Oblig, căilor ferate române 61 20   61 —
Obligatii noul 6°/₀ ale C. F. R.102 75 102 75
    „ '        5% „    „    97  75     97 90
împrumutul Oppenheim . . 108 20 108 20
            Cursul de Londra.
Acțiunile băncei României .16 —      16 —
împrumutul Oppenheim . . — —         — —
       „ Stern...............—   —   — —
            Cursul de Viena.
Napoleonul.................. 9  46     9' 455
Galbenul.................... 5  65      5 65
Renta met. 50/₀ ........... 77  30     77 30

    BIBLIOGRAFIE

 Librăria SOCEC et Comp., Bucuresci.

  A eșit de sub tipar și să află de vîn-
^are în tote librăriile din țeră:
Gramatica francesă:
Theoretică și practică după'
Methoda Ollendorff
prelucrată pentru usul Românilor de
M. Rudinescu.
Edițiune complectă. 1 volum de peste
400 pagini, 1. n. 5.      ₆_B

GRAMATICA
LIMBEI ROMANE
pentru
CLASELE GIMNASIALE
Edițiunea VI, adăogată și îmbunătățită
Carte didactică, autorisată de onor, mi-
nister al instrucțiune! publice și cultelor
de
ȘTEFAN NEAGOE
profesor de limba și literatura română
la liceul și scdla normală din Bârlad.
  De vînZare la librăriile din țeră, pe
prețul de 2 lei 50 bani.

    ĂHUNCnjMPÂRTÎCDLĂRE

Un cias de aur mic ankăr, cu smalț,
No. 44,476, l’am vîndut în ^ioa de
25 Maiii, unei persone necunoscute; cia-
sul ’l avem în prăvălie. In urma unei
schimb ce am făcut cu un domn, fiind-
că se bănuesce că acel domn nu e sin-
gur proprietarul ciasului și afacerea
fiind înaintea D-lu! jude de instrucție,
cabinetul No. I, rog pe persdna care
a cumperat acel ceas, să bine-voiască
a ’l înapoia restituindui costul lui și un
beneficii bun.
      A. Kunstlinger.
 ciasornicar, strada Patria, No. 4.

Vindecarea unei bdle de ochi
declarată incurabilă
  Nu pentru cititorii respăndituluî ^iar
Monitorul oficial, vin a celebra numele
renumitului doctor Vlădescu, cunoscut
publicului român , cât și strein, dar
pentru mulțumirea mea sufletescă a-
duc omagiele mele de respect și recu-
noscință acestui diătins medic oculist,
care printr’un talent deosebit, printr’o
metodă particulară de tratament, prin-
tr’o paciență fără margini și umanita-
oea exemplară, după o cură de trei luni
de <Jile, fără operațtiune, ’mi a dat ve-
derea perdută de mai mulți ani, (14).
  Am consultat medici ocoliști cei mai
felebri și mulți din el aiî voit să ’mi
tacă operație.

10 (22) Septembre 1882

MONITORUL OFICIALJAL ROMÂNIEI

2319

   B61a mea nu s’ar fi îndreptat, ci din
contră s’ar fi agravat.
   Ceea-ce mai cu semă se recunoce
D-lui doctor Vlădescu, este combina-
țiunea metodică a tratamentului, atât
intern cât și extern, perspicacitatea rară,
Care ’i-a creat cu drept cuvînt o re-
yutațiune demnă de invidiat.
   I. Surally.
Locuitor din Ismail.

Direcția generală a regiei tu-
tunurilor și sărei.
  Brevetele cu⁻No. 185, din 1873,
4,378, din 1875, 3,279, 2,553, din 1879,
1,048, din 1878, 2,604, 2,602, din 1874,
5,442, din 1875, 1,942, 4,205, din 1874,
4,226, din 1875, 1,863, din 1878, 2,436,
din- 1874, 3,036, din 1876, 1,864, din
1878, 3,833 , 5,430, din 1880, 2,543,
din 1879, 2,599, din 1874, 2,416, din
1879, 6,666, 7,172, din 1881, 745, din
1877, 2,862, din 1879, 4,823, 4,859,
din 1875, 2,593, 2,598, din 1874, 6,038,
6,515, din 1876, 3,321, din 1880, 4,376,
din 1875, 684, din 1877, 4,377, din
1875, 5,988, din 1876. 2,596, 2,597,
din 1874, 2,552, din 1879, 2,861, din
1879, 559, din 1872, 2,603, din 1874,
2,401, din 1879, 5,051, din 1880, 2,461,
3,017, din 1879, 5,667, din 1881, 3,936,
din 1874, 298, din 1879, 4,391, din
1875, 701, din 1877, 4,084, din 1880,
2,593, din 1879, 4,204, din 1874, 4,806,
din 1875, 4,350, din 1880, 3,933, 3,593,
din 1874, 5,050, din 1880, 2,460, 2,592,
din 1879, 485, din 1877, 703, din 1872,
5,664, din 1881, 3,593, din 1874, 4,085,
4,286, din 1880, 771, din 1877, 2,^88,
din 1879, 5,701, din 1875, 929, din
din 1878, 3,791, 3,793, din 1874, 6,480,
din 1876, 5,777, din 1875, 2,434, din
1874, 5,778, din 1875, 6,500, din 1876,
6,077, din 1881, 6,205, din 1876, 3,800,
din 1874 , 987 , din 1877 . 4,363 , din
1880, 6,255, din 1881, 4,759, din 1875,
598 , din 1878 , 177, 176, din 1873,
3,912, din 1874, 405, din 1878, 2,955,
2,953, din 1879, 178, 1,516, din 1873,
5,090, 5,091, din 1880, 6,339, din 1881,
2,952, din 1879, 1,572, din 1874, 411,
din 1878, 2,611, 2,614, din 1874, 5,488,
din 1880, 2,206, din 1874, 424, din
1878, 6,179, din 1881, 4,107, din 1874,
408, din 1878, 2,204, din 1874, 4,636,
din 1880, 715, din 1872, 409, clin 1878,
713, din 1872, 6,662, din 1881, 4,723,
din 1875, 5,747, din 1881, 5,792, din
1875, 596,- din 1878, 2,110, din 1874,
eliberate pentru județul Ilfov, fiind
perdute, se anulezâ, de dre-ce titula-
rii au încetat d’a maî exercita vîn^a-
rea tutunurilor.
  De acesta se aduce la cunoscință.
publică, spre sciința.
  No. 5,307.     1882, Septembre 6.


        SCHIMB SI COMISION

FRAȚII BENZAL

41bⁱs STRADA LIPSCANI, 41bⁱs


CURSUL BUCURESCI

            Pe ^ioa de 9 Septembre 1883, ora 4.                                CURSUL BUCURESCI                    
                  EFECTELE                    Cump.    Vînd.          Pe ^ioa de 9 Septembre 1883, ora 4.          
                                                                            EFECTELE                 Cump. Vînd.  
6% Oblig-, de Stat convertite . .             99       99%                                                        
                                                                                                                  
6°/0   „ căilor ferate Române.                102i'o   103                                                        
5% Rentă amortisabilă.....                    92       921/4                                                      
5% Renta Română........                       92       93 *    50/0 Renta amortisabilă.....       92%      921/,  
Oblig, depens. (3001.) dob. 10. fr.           224      227     5% Renta perpetua......            921/,    93     
7°/fl Scrisuri fonciare rurale . . .          101’/„   1021    6% Oblig, de Stat........          99%      99%    
5°/0       »           »           „    • • • 89i ,    90      6% Oblig, de Stat drum de fer .         103 104    
7%    „       „ urbane. . .                   1003/,   IOV/.   7°/q Scris, func. rurale......          102 1021/, 
6‘’/o      »         „          »             94       941/,   5% Scris, func. rurale......       89’4     90     
                                              881.',   89      7q/p Scris, func. urbane.....           101 1011/, 
8% Impr. municipal Bueurescl.                 101      1011/,  6°/q Scris, func. urbane .....     941/4    941/2  
Impr. cu pr. Bucur, (bil. 20 1.). .           31i/,    32 Z‘   5°/n Scris, func. urbane.....      881/,    89     
Acțiun. băncel naț. a României.                   1370 1380    8°/p împrumutul comunal....        101%     '101’4 
Acțiuni Dacia-România.....                    400      410     Oblig- casei pens. (lei 10 dob.) .      220 225    
„ ale soc. de cred, mobiliar                  _        _       împrumutul cu premie.....          29            30
„     „ „ „ eonstructiuni.                    _        _       Acțiuni băncel naționale ....          1350 1360   
Obligațiuni ’eșite la sorți. ....             s        Argint  Acțiuni „Dacia-Romania“ . . .           405 410    
Cupdne def. exigibile......                                    „ Națională........                     235 238.   
Argint și bil. de bancă contr. aur            li/,      13/.   „    Credit mobiliar ....               502 505    
Rubla hârtie...........                       2-50      05 v   „    Con strucțiuni.....                540 545    
Florini...............                        2-i2     09 O *  „    Fabrică de hârtie . . •                       
Lose otomane...........                       50       60      Argint contra aur.......-              1-73 l-fii  
                                                               Bilete de bancă contra aur . . -       1-76 1-63   
CURSUL DIN VIENA                                               Florini austriac! . . ,.....•         2-1'2 2-,3   
20 Septembre                                                   CURSUL DIN VIENA                                   
Napoleonul..........                          9.4B     9-S61 s            20 Septembre                            
Ducatul..............                                   0-65                                                      
Lose otomane...........                       24-80    24.5fl  Napoleonul............                 9-40 9-45   
Rubla hârtie...........                       118      119.70  Ducatul..............                  5-6î 5-62   
                                                               Lose otomane...........                     25     
CURSUL DIN BERLIN                                              Rubla de hârtie.........           119.45   119-os 
20 Septembre                                                   CURSUL DIN BERLIN                                  
Acțiunile.............                        61       60                 20 Septembre                            
Oppenheim.............                        1O8.,O   1071/,                                                     
Ruble hârtie............                      2O3..n           Acțiunile C. F. R.........         01.oo         61
Obligațiuni nuoi 6° 0......                   102,5    103.40  Oppenheim........ ...              108.jp   1O8.W  
n 50.C......                                  983/4    99-90   Obligațiuni nuoi 6% C. F. R. .     102.75   103'   
CURSUL DIN PARIS                                                         „ ’       n 5%    »    • 97.k     98.țo  
                                                               Rubla de hârtie.........           203.30   202.75 
                20 Septembre                                            CURSUL DIN PARIS                          
Renta Română’..........                       93i ,    94      20 Septembre                              •        
Lose Otomane...........                                54’A    Renta română ..........               93.50      94
SCHIMBUL 9 Septembre                                           Lose otomane...........               54-50   54.75
Paris (3 luni)..........                      99.lt            SCHIMBUL 9 Septembre                               
„ la vedere.........                          100.20                                                         99-20
Londra (3 luni).........                      25-033 4         Paris 3 luni ...........           98.90    29-oZ/î
„ la vedere ........                             20-so         „ la vedere . . ........           100             
Berlin (3 luni)..........                     422.3o           Londra 3 luni..........               24.93        
„ la vedere .........                         123.,o           „ la vedere ..........             25.,7i/,        
Viena la vedere........•                          2 13         Berlin 3 luni...........           122.0-,         
                                                               „ la vedere ..........              123.70         
                                            1                  Viena la vedere . . f......        2-12%           
Adrese pentru telegrame                                                                                           
                                                                                                                  

        CASA DE SCHIMB

I. M. THERMO

27 STRADA LIPSCANI, 27


1



11

2320

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

10 (22) Septembre 1882

Vaccin de la vițea
  Prinde cu siguranță, îndeplinindu-se
condițiile cerute de sciința.
  Este cel mai bun și sigur altoiri
în contra variolei. Prin acest vaccin
copii sunt feriți de maladii conta-
giose.
  Medicii cel mai rennmiți din totă
lumea afirmă că vaccinul de la vi-
țea este superior ori-cârui alt vaccin.
Pentru a avea sigur vaccin de la
vițea adresați-ve la Dr. VLĂDESGU,
strada Polonă, No. 25, Bucuresci.
  Important, vaccinul Vlădescu,
este în magmă sau pastă mole (ca
piftia); totuși spre a evita frauda
să se adreseze d’a dreptul la Dr.

VLĂDESGU safi să se ceră scri-
sorea cu data cea mai de. cur And
care s’a primit vaccinul.
  Notiță asupra vacc’națiunei. Se
pote vaccina în toți timpii anului Vara
ca și Iarna, și la ori-ce etate, .când
este temere de variolă (umblă versat);'!
însă etatea copilului cea mai bună peii-
tru vaccinat este înlre 3—5 luni, de
la nascere. Cei care nu sunt vaccinați,
să se vaccineze ori-care ar fi timpul și
etatea lor. Copii nealtoiți ’i lovește va-
riola și când a avut noroc se nu su-
combe, rămân chiori, sur^i și schilodi.


Tovărășia ce a existat între mine
sub-semnatul și D. I. lorgulescu,
sub firma C. Constantinescu & I. lor-
gulescu, încetând, prin expirarea ter-

menului pentru care fusese contractat,
am onore a încunoscința că sub-scri-
sul va continua comercinl în aceași
ramură, pe sema și socotela mea per-,
sonată, și câ pentru tdte daraverile co-
merciulul mai sus indicatei firme rog
a se adresa la sub-semnatul.
   C. Constantinescu.
Buzăfi, 6 Septembre 1882.


Recepisa casieriei generale de Me-
hedinți, No 2,555, pentru suma de
lei 160 numerariă, depusă la 21 Iulie
1881, de către defunctul M. Steicianu,
în comptul meii, per^end’o, fac cuno-
scut spre a se considera anulată con-
form art. 40 , din regulamentul casei
de depuneri.
   I. Berdesco.                ' ...

MINISTERUL FINANCELOR


 DIRECTIUISTE^. COMPTABILITATEI GEISTE IRALE
 A șesea tragere la sorți a obligațiunelor de Stat 6°/₀, emise pe basa convențiunei .de rescumpârarea
căilor ferate Române, va avea loc la 19 Septembre, (1 Octombre) a. c., în localul casei de depuneri, con-
semnațiuni și economie. La acestă tragere se vor amortisa titluri în valore de lei 250,000 din cari:

250 titluri a 500 ...................................lei  125,000
25 titluri a 5,000 .  . . ...........................lei 125,000
Total lei . . 250,000
   No. 35,500.                                                                  1882, Septembre 7.


CASA DE DEPUNEKÎ, DE CONSEMNATIUNl SI DE ECONOMIE
’ * *
  I.   In trimestrul Octombre 1882 , se vor face împrumuturi de bani particularilor, cu dobenda de 5 la
sută pe an. Efectele de Stat sau cele garantate de dânsul, se vor primi ca garanție la acele împrumu-
turi cu 20 la sută mai jos, de cât cursul ^ilei; iar acțiunele băncei naționale se vor primi pe suma de
1,000 lei bucata.
  II.   Pentru sumele depuse în numerar la casă, sub titlu de depuneri voluntare , administrative sau ju-
decătoresci, casa va bonifica depunătorilor dobânda de 3 la sută pe an, de la 1 Octombre.
                                          5—3                             Direcțiunea.
  No. 13,429.                                                          1882, Septembre 6.



„DACIA-ROMANIA“
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCURESCI


   Se aduce la cunoscința onor, public , că secretariul agenției nusbre generale din Bucuresci, D.
Ed. Biblii, fiind înaintat la o funcțiune în serviciul extern al societăței nostre, am încredințat conduce-
rea și gestiunea afacerilor agenției nostre generale din Bucuresci, cu începerea de la 3 (15) corent, fos-
tului nostru casier central, D. M. Stym Popper, în calitate de secretar dirigente al agenției generale din
Bucuresci, autorisândul de a semna în numele nostru, polițele de asigurare, precum și ori-ce acte cari
cad în’atribuțiunile agenției noștre generale.
Direcțiunea generală.
                  3—3 3 (j.                         a societăței generale de asigurare, Dacia-România;
Imprimeria statului⁻                ’      *                                 Director, a. lapati.