No. 132 UN NUMER 25 BANI Mercur!, 8 (20) Septembre 1882 ■ ¹¹ —— ie* MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-DECI ți șăSE lei; Ș^SE LUNI, 20 le! (Anteiu Aprilie și ântâiu. Octombre) ANTJNCIURILB: LINIA DE TREI-PECI LITERE TREI-PECI BANI (Inserarea ÎI-3 și mal departe. 20 b. linia) Pnblicațiunile judiciare se plătesc! Pân& la oincl-decl linii, 6 lei; mai mari de 60 Unit, 10 leL Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ca și pnblicațiunile, după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale locale. SCRISORILE NEFRANCATE SE REPUSA Inserțiunile și reclamele se plătesc: Prima inserare,60 b. linia; a II și mal departe, 30 b.linia. Citaținnîle de hotărnicie, linia de 80 litere, 60 bani. Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban Vodă. SUMAR PARTEA OFICIALA. — Ministerul de in- terne: Decrete. — Rapdrte. — Prescurtări de decrete. Decisiune ministerială. PARTEA NEOFICIALA. — DepeșI telegra- fice. — Sumarul ședinței consiliului general de instrucțiune, din 3 Septembre 1882. Anunciurl ministeriale, judiciare, adminis- trative și particulare. PARTEA OFICI A E A Bucuresci, 7 Septembre 1882. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voință națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la de- partamentul de interne, sub No. 14,237 ; In virtutea art. 9 și 10 din le- gea consiliilor județiane , Am decretat și decretăm: Art. I. Colegiul I electoral pen- tru consilierii generali de la jude- țul Dolj, este convocat, în §ioa de 4 Octombre 1882 , a se întruni, la orele 10 dimineța, în localul comunei de reședință, ca să alegă un consilier, în locul decedatului Gr. D. Aman. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne eSte însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Sinaia la 4 Septembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. c. Brătianu. No. 2,327. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, No. 14,241; In virtutea art. 9 și 10 din legea consiliilor județiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Colegiul III electoral pentru consilierii generali de la ju- dețul Vasluiu, este convocat, în ^ioa de 4 Octombre viitor, a se în- truni, la orele 10 de dimineță, în localul comunei de reședință, ca să alâgă un consilier, în locul decedatului lancu Latif. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Sinaia , la 4 Septembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 2,326. CAROL I, Prin grația lui Dumneaei și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, No. 14,235; In virtutea art. 27, 28 și 31 din legea consiliilor județiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Ar- geș este convocat în sesiune extra- ordinară, pentru ^ioa de 25 Sep- tembre 1882 , spre a se ocupa cu obiectele următore: a) Să se pronunțe asupra planuri- lor și devisurilor relative la construc- țiunea unul spital al județului în ora- șul Pitesci; b) Să alegă cinci membri cari ur- meză să ia parte în juriul comițiului agricol, conform art. 3 din legea pen- tru exposițil; c) Sâ se pronunțe asupra raportu- lui comisiunei alesă de consilii în se- siunea extra-ordinară de la 17 Iunie trecut, și să ’și dea socotința asupra nouilor circumscripțiuni ale plășilor, cum și asupra designărei reședințelor sub-prefecturilor, conform art. 64 din legea consiliilor județiane; d) Să a viseze asupra mijlocelor pen- tru cumpărarea resboelor după siste- mul cel mai noi, spre a se da prin comunele rurale pentru țesut; e) Să destineze fondul pentru face- rea podului din marginea orașului Pi- tesci, ce cade pe șoseoa județeni Pi- tesci-Slobozia; ■ f) Să autorise facerea necesarelor vi- rimente de fonduri în budgetul deci- melor și acela al drumurilor pentru exercițiul 1882 — 1883; g) Sâ confirme pe funcționarii nu- miți provisorii de către comitetul per- manent; h) Să aviseze asupra cestiune! privi- tore la înființare de tergurl. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Sinaia , la 4 Septembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la "departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 2,325< s 2282 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 8 (20) Septembre 1882 interne este însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Sinaia , la 4 Sepsembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. G. Brătianu. No. 2,312. CAROL I, . Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, No. 14,240; Având în vedere regala Nostră ordonanță, cu No. 2,085, de la 29 Iulie 1882; In virtutea art. 31 din legea consiliilor județiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Nem- uu este autorisat ca, în actuala se- siune extra-ordinară, să se ocupe și cu numirea comisarului casei de credit agricol, în locul D-lui Al. Blancfort, demisionat. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu execu- tarea acestui decret. Dat in Sinaia , la 4 Septembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 2,315. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, cu No. 14,239; Având în vedere regala Nostră ordonanță, cu No. 1,609, de la 1 /unie 1882; In virtutea art. 31 din legea consiliilor județiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Ilfov este autorisat ca, în sesiunea sa extra-ordinară actuală, să se ocu- pe și cu destinarea creditului ne- cesar pentru construirea grajdu- CAROL I, Prin grația lui Dumneaei și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, cu No. 14,238; In virtutea art. 27, 28 și 31 din legea consiliilor județiane, Am decretat și decretăm : - Art. I. Consiliile județelor Bo- toșani , Olt, Tutova, Teleorman, Vlașca , Romanați, Prahova, Do- rohoiu, Dâmbovița, Ialomița, Te- cuciu și Putna sunt convocate în se- siune extra-ordinară, pentru ^ioa de 25 Septembre 1882, spre a ’și da socotința asupra nouilor cir- cumscripțiuni ale plășilor, cum și asupra designărei reședințelor sub- prefecturilor, conform art. 64 din sus-citata lege. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu execu- tarea acestui decret. Dat în Sinaia , la 4 Septembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul do interne, I. C. Brătianu. No. 2,329. CAROL I, Prin grația lui Dumneaei și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, No. 14,253; Având în vedere regala N ostră ordonanță, No. 2,232, de la 23 Au- gust 1882; In virtutea art. 31 din legea consiliilor județiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Vas- luiu este autorisat ca, în sesiunea sa extra-ordinară de la 15 Septem- bre 1882, să ’și dea socotința din nou acupra nouilor circumscrip- țiuni ale plășilor, cum și asupra designărei reședințelor sub-pre- fecturilor, conforin art. 64 din sus- citata lege. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de rilor călărașilor , pe platoul Co- troceni. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu execu- tarea acestui decret. Dat în Sinaia , la 4 Septembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 2,328. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ininistrului Nostru secretar de Stat la de- partamentul de interne, sub No. 14,242; Având în vedere regala Nostră ordonanță, cu No. 2,232, de la 23 August 1882 ; In virtutea art. 31 din legea consiliilor județiane, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Vas- luiu este autorisat ca, în sesiunea sa extra-ordinară de la 15 Septem- bre 1882, să încuviințeze facerea necesarelor virimente de fonduri in budgetul drumurilor și acela al decimelor pentru exercițiul 1882 până la 1883. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu execu- tarea acestui decret. Dat în Sinaia , la 4 Septembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. G. Brătianu. No. 2,330. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, No. 14,236;' Având în vedere regala Nostră ordonanță, cu No. 2,231, de la 23 August 1882; In virtutea art.. 31 din, legea consiliilor județiane, 8 (20) Septembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI §288 breul Zeilic Rotemberg și obștea co- munei Oțelenil, prin care acestă din ur- mă, în contra sumei de 1,000 franci, plătitore câte 200 franci pe fie-care an, se obligă către Rotemberg a numai deschide nici un stabiliment de câr- ciumă, și în curs de cinci ani, durata convențiunei, nici un locuitor din co- mună să nu aibă voe a da garanție pentru ori cine ar voi să deschidă câr- ciumă. Numitul ebreiî fiind și antreprenor al axisului comunal, este ținut după contract să depună ca garanție defini- tivă o sumă echivalentă cu câștiul u- nui an; dar până acum nu a depus’o din împrejurare că printr’un proces- verbal din 5 Iulie 1881 , aflat în ar- hivă, nesubscris de nimenea și netre- cut în condica ședințelor, se dispunea ca antreprenorul să fie dispensat de garanție, fiind prea solvabil. Aceste fapte petrecute în timpul foș- tilor primari, fiind cunoscute de actua- lul consiliâ, le privesce cu indiferință; iar Rotemberg, cu ocasiunea unei ce- reri de deschidere de cârciumă, s’a în- cercat printr’o suplică dată primăriei a face uz de convențiunea menționată mai sus, și nu depune garanția prevă- zută prin contract, rezemându-se pe pretinsa decisiune citată mai sus. Pe lângă acestea, s’a mai constatat că primăria a cedat unui locuitor drep- tul de a percepe taxe de la tăiatul vi- telor, ce nu sunt acordate comunei. Din cele expuse, resultând că admi- nistrațiunea numitei comune este de- testabilă, viu, cu profund respect, a ru- ga pe Majestatea Vostră ca pe baza art. 71 din legea comunală, să bine- voiască a aproba disolvarea consiliu- lui comunal și a semna anexatul pro- iect de decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. G. Brătianu. No. 14,256. 1882, Septembre 2. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeti și voința na- țională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, No. 14,258; Pe baza art. 71 din legea co- munală, Am decretat și decretăm: Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul județului Muscel este autorisat ca , In sesiunea sa extra-ordinară de la 15 Septembre 1882, să destineze fondul din care să se plătescă salariul unul al trei- lea vaccinator indispensabil servi- ciului sanitar al județului. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de in- terne este Însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Sinaia , la 4 Septembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 2,331. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, No. 14,256; Pe baza art. 71 din legea co- munală , Am decretat și decretăm: Art. 1. Consiliul comunei rurale Oțelenil, din județul Roman, se di- solvă pentru motivele expuse in sus-citatul raport. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu execu- tarea acestui decret. Dat în Sinaia , la 4 Septembre 1882. Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. C. Brătianu. Raportul D-lui ministru de S. Regele. Sire, D. prefect al județului Roman, cu ocasiunea inspecțiunei făcută în județ, a constatat mai multe neregularități în administrațiunea comunei Oțelenii, din causă că membrii consiliului co- munal nu corespund îndatoririlor ce afi după lege. In registrele actelor stărei civile a găsit mai multe acte de căsătorii ne- trecute și lipsind declarațiile, publica- țiile și pronunciarea acestor căsătorii. Autoritatea comunală a legalisat în 1881 o convențiune încheiată între e-1 CAROL No. 2,333. interne către M. Art. I. Consiliul comunei rurale. TăuțeștI, din județul Iași, se disol- vă pentru motivele expuse în sus- citatul raport. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu execu- tarea acestui decret. Dat în Sinaia, la 4 Septembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 2,334. Rapțrtul D-lul ministru de interne către M. S. Regele. Sire, D. prefect al județului Iași me în- sciințeză că loan Stefănescu, primarul comunei Tăuțești, fiind acusat pentru pentru sustragere de timbre și bani comunali s’a suspendat și dat judecă- ței; însă din cercetările și urmăririle făcute se ved a fi în complicitate și membrii consiliului comunal, afară de unul, numit Vasile Viezu. Pentru acest motiv, și pe baza art. 71 din legea comunală, rog plecat pe Majestatea Vdstra să bine-voiască a încuviința disolvarea consiliului numi- tei comune, semnând anexatul proiect de decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vdstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 14,258, 1882, Septembre 2. CAROLI, Prin grația lui Dumne^eă și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, No. 14,255; Pe baza art. 71 din legea co- munală, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul comunei rurale Potlogeni, din județul Romanați, se disolvă pentru motivele expuse în sus-citatul raport. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de 2284 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 8 (20) Septembre 1882 interne este însărcinat cu execu- tarea acestui decret. Dat în Sinaia, la 4 Septembre 1882. CAROL Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 2,835. Raportul D-lui ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Prefectul județului Romanați me în- cunosciințeză că la inspecțiunea făcută de sub-prefectul respectiv comunei ru- rale Potlogeni, a constatat că consi- liul comunal negligesă afacerile cele mai vitale ale comunei. Venitul comunei din axis și oborul de gldbă remâind nearendat, consiliul comunal n’a luat nici o mesură pentru căutarea lui în regie, din care causa comuna nu pote suporta cheltuelile neavend fonduri. pilele de prestațiune datorite de lo- cuitori pe annl curent, nu s’a făcut fiind-că consiliul până acum n’a în- tocmit tabloul cerut de lege. De la Octombre anul trecut și până astă-^I, acest consilii! nu s’a întrunit nici o-dată spre a se ocupa de intere- sele comunei după cum ’l îndatorăză legea. Registrul pentru vitele închise la o- borul de globă nu există, din causa că consiliul n’a delegat un membru, con- form art. 29 din legea poliției rurale, ca sa țină acest registru. Din cele expuse, resultând că admi- nistrațiunea comunei Potlogeni este reu condusă de actualul consiliu, viu, cu profund respect, a ruga pe Majesta- tea Vdstră ca, pe basa art. 71 din le- gea comunală, să bine-voiască a apro- ba disolvarea lui și a semna anexatul proiect de decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, I. C. Brătlanu. No. 14,255. 1882, Septembre 12. Prin înaltele decrete regale, cu data din 4 Septembre 1882, după propunerile făcute, prin raporturi, de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt numiți: D. G. Gâță, prefect la județul Put- na, în locul D-luI G. Bălânescu, deu misionaț, D. loan Calcantraur unul din cei trei membri ai comitetului permanent din județul Dorohoiu, președinte al a- celui comitet. D. Alexandru Scolaru, fost sub-pre- fect, sub-prefect la plășile întrunite Co- șula și Berhometele, din județul Doro- hoiu, în locul D-lui Gheorghe Heres- cu, demisionat. D. Teodor Alevra, fost polițaii!, po- lițaii! la orașul Tulcea, județul Tul- cea, în locul D-lui căpitan Samurcaș, demisionat. D. Grigore Schinderof, polițaii! la orașul Huși, județul Fălcii!, în locul D-lui Al. Ghițescu. D. Constantin Coțofeanu, fost sub- prefect, comisar polițienesc Ia orașul Ostrov, din județul Constanța, în lo- cul D-lui C. Băicoianu. D. Constantin I. Bureli, comisar ci. II, pe lângă prefectura poliției capi- talei, în locul vacant. D. Dobre lonescu, șef al sergenților poliției orașului Tulcea, județul Tul- cea, în locul D-lui Petre Popescu, de- misionat. D. Spiridon Anghelescu, sub-comi- sar' pe lângă prefectura poliției capi- talei, în locul vacant. D. loan Mendonidi, sub-comisar pe lengă prefectura poliției capitalei, în locul D-lui T. Atanasiu, destituit. D. C. Dimitrescu, sub-comisar pe lengă prefectura poliției capitalei, în locul D-lui D. Niculescu. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,386, din 4 Septembre 1882, du- pă propunerea făcută, prin raport, de același D. ministru, pe baza art. 82 din legea comunală, D. Mirică Dinu s’a numit primar al comunei urbane Potlogi, din județul Dâm- bovița, în locul vacant. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,332, din 4 Septembre 1882, du- pă propunerea făcută, prin raport, de același D. ministru, pe baza art. 104 din legea comunală, D. I. Nucșorenu s’a revocat din func- țiunea de primar al comunei urba- ne Severin, din județul Mehedinți, și s’a însărcinat provisoriu cu con- ducerea afacerilor primăriei, D. N. Oreviceanu, actualul consilier- ajutor. DECISIUNE MINISTERIALA Prin decisia ministerială No, 35,082, D. George Stănculescu, este numit în funcțiunea de copist la casieria gene- rală a județului Romanați, în locul D-lui Constantin Romanescu, demi- sionat. PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 7 Septembre 1883. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului). Port-Said, 18 Septembre. — Vasele de resbel englezesci aii primit ordinul d’a părăsi Ismailia. Constantinopoll, 18 Septembre. — Se asigură că convenția militară an- glo-turcă e abandonată. Roma, 18 Septembre. — In urma u- nor ploi torențiale, Adige, Brenta, Pia- ve și alte rîuri secundare ale Veneției și ale Lombardiel, s’aii versat; mai mul- te poduri din Verona aii fost luate de apă; orașul e cu totul înecat; un mare numer de locuitori a trebuit să se refugieze pe învelitorile caselor; se a- sigură, cu tdte astea, că nimeni n’apicet. Nivelul apelor rînlui Adige a întrecut cu 85 centimetri pe acel ce atinsese în timpul marelor înecăciuni din 1868. In tdte părțile se desfășură un mare zel spre a da ajutore înecaților. Până în acest minut rîurile Tibrul, Po și Arno nu sunt amenințătdre. Viena, 18 Septembre. — O depeșă, sosită la ministerul de interne, semna- leză numerosele stricăciuni pricinuite podurilor, căilor, drumurilor de fer și proprietăților particulare prin vărsarea rîurilor de la me^ă-^i a Tyrolulul. Pagubele sunt evaluate la un milion florini. Constantinopoll, 19 Septembre. — întrunirea conferinței spre a regula di- ferendul turco-grec a devenit îndoiosă, în urma opunerel Germaniei, care ar voi că Turcia să se regulese d’a drep- tul cu Grecia. Lordul Dufferin a comunicat ieri, în- tr’un mod verbal Porțel că, cea mai mare parte diu trupele engleze trebu- ind a părăsi în curând Egiptul, con- venția militară a devenit netrebuin- ciosă. Comunicarea adaogă că, în pi i- vința pacificărel totale a Egiptului, Englitera nu va primi intervenirea nici unei puteri. Se crede că Porta va adresa puteri- lor un memorandum în acestă privință. Port-Said, 19 Septembre. — Gene - ralul Wolseley și amiralul Seymonr combină un plan spre a ataca Daraiette într’un mod simultanei! pe pământ și pe mare, MOEITORUL OFICIAL AL 2285 8 (20) Septembre 1882 Londra, 19 Septembre. — The Stan- dard ^ice: nici o putere n’a propus încă întrunirea conferinței pentru soluțiu- nea cestiunei egiptene. Triest, 19 Septembre. — La revista escadrei făcută, ieri, de către împăra- tul, M. S. a făcut să se execute ma- nevrele cu torpile și alte exerciții; M. S. a exprimat înalta sa satisfacție vice- amiralului baron de Poeck, comandan- tul marinei austriace, care a fost îna- intat la gradul de amiral. Sera orașul și portul aâ fost mag- nific iluminate. Purtarea poporației nu lăsă nimic de dorit; locuitorii satelor de prin prejur se întrec cu locuitorii Triestulul în o- vațiuni în ondrea Majestăților Lor și pereche! moscenitdre. (Havas.) CONSILIUL GENERAL DE INSTRUCȚIUNE Sumarul ședinței III, din 3 Septembre 1882. Ședința se deschide la orele 8 și ju- metate sub-președința D-lui A. Petres- cu, delegat de D. ministru în lipsa P. S. S. episcopului Inocentie. Secretari ai biuroului D-nii D. A. Lau- rian și C. Troteanu. Delegați ai consiliului permanent D-nii B. P. Hasdăfi și Șiaicariu. La apelul nominal răspund : D-nii A. Petrescu, G. Z. Crețeanu, Ep. Francudi, G. Chirilov, D. A. Laurian, G. Constan- tinescu, N. Crapeleanu, T. Ștefănescu, G. Mihăilescu, T. Macinca, Ed. Wach- man, C. Stăncescu, P. Verusi, B. Ste- fănescu, C. Troteanu, G. Zaharia, M. Florenti, I. Creangă și St. Nicolopolu. In congediâ, D. P. Cujbă. Absent motivat, D. P. Chenciu. Absenți fără arătare de motive: P. S. S. episcopul Melhisedec, P. S. S. e- piscopul Inocentie, dr. Em. Severin, C. Climescu, Pană Buescu, colonel Mai- can, V. Burlă, C. Gros, A. Xenopolu și I. Bonbăcilă. D. P. Chenciu prin o telegramă din Bârlad, rogă consiliul ai motiva absen- țele până Sâmbătă, care se aprobă. Sumarul ședinței trecute se admite. La ordinea ^ilei fiind raportul co- misiunei alesă pentru studiarea propu- nere! relative la aplicarea art. 27, din legea instrucțiunel. D. Troteanu dă citire raportului. A- cesta este: „Comisiunea însărcinată cu exami- narea propunerii relativă la ținerea șe- dințelor consiliului general; „Avend în vedere art. 27 din legea instrucțiunel publice, precum și votul dat de acest onor, consilifi în sesiunea trecută, este de părere ca ședințele con- siliulul să fie publice, ca și până acum, rămâiud ca art. din lege menționat mai sus, să se pună în aplicare ori de câte ori se va crede necesar de a se ține ședințe întinse. “ Membrii comisiunei, N. Grapelianu, Gr. Chirilov, Dr. Severin. Menționatul raport punându-se la vot se admite. D. președinte arată că la ordinea 4i~ lei este continuarea discuției asupra în- vățământului real. D. Troteanu resumă ordinea discu- țiunei din ședința trecută, arătând con- fusiunea făcută în învățământul liceal față cu cel real și susținând înființa- rea școlelor reale pure, cere a se numi o comisiune care să se ocupe cu revi- suirea programelor gimnasielor reale deja sancționate de M. S. Regele, de ore ce scopul acestor soole e cunoscut din desbaterile anilor trecuțl. D. P. Verusi citind art. 199 din le- ge, cere a se continua discuția spre a se lămuri definiția scdlelor reale și apoi a se numi, comisiunea pentru confecțio- narea programelor, D-sa face istoricul acestui ram de învățămât la diferite na- țiuni, arâtând diferitele fase prin care a trecut învățământul real în Germania, încercarea făcuiă de Italia și cu resul- tatele sale, arătând succesele complecte ale acestui învățământ în Statele-Unite și conchide susținând un program u- niform real pentru învățământul supe- rior, complectându-se cu sistemul bi- furcațiunei de la clasa V în sus pen- tru licee și cu, un învățământ superior de duoă clase pentru gimnasiele reale. I). T. Ștefănescu citesce art. 95 din le- ge și cere a se hotărî ca gimnasiele rea- le să fie pe lângă cele clasice spre a se respecta legea, iar asupra progra- mei este de idee că nu mai trebue al- ta fiind una deja promulgată. D-sa a- daogă că discuțiunea asupra utilității gimnasielor reale este de mult epuis^- tă și conchide cerând a se pune la vot cele duoă sisteme propuse. D. președinte crede că cestiunea es- te lămuriți încă din ședința trecută, consiliul n’are de cât safi a se ocupa de prefacerea gimnasielor actuale în reale safi de a se înființa aceste școle separat, aci este cestiunea la care tre- bue a se răspunde. La orele 9 și jumătate D. P. S. Au- relian, ministrul instrucțunei publice și al cultelor, sosind la ședință, ocupă fotoliul de președinte. D. Gr. Mihăilescu resumă opiniunile emise în privința învățământului real de către D. ministru, consiliul perma- nent și consiliul general, D-sa crede că gimnasiele și liceele clasice de astă- zi nu sunt de prisos în țeră în raport cu populațiunea, venind un licefi pen- tru un milion de locuitori și un gim- nasifi pentru cinci sute de mii, de aceea nu trebuesc transformate în școle reale, ci păstrate, creându-să din. noâ școle reale separate. D-sa continue că s'a făcut destulă discuțiune asupra învă- țământului real, s’a constatat că acest învățământ este o necesitate socială imperiosă, s’a elaborat programe și nu trebue a se mal perde timp cu facerea istoricului acestui învățământ, apoi combătând pe D. Verussi în cât pri- vesce propunerea de bifurcațiune a gimnasielor, conchide rugând a se pro- ceda la alegerea unei comisiuni pentru a studia ambele programe din 1874 și 1879. a modifica de va crede de cuvi- ință în unele materii, și a întocmi o alta nouă. Pentru organisarea practică a gimnasielor reale, D-sa arată nece- sitatea de a se trămite un număr ore care de bărbați cu cunoscinți necesare care să asiste la cursurile celor mai bune școli reale din străinătate, 1 an saâ 2, după care apoi el să servâscă ca punct de organisarea școlelor nds- tre reale din țeră. D. Francudi se unesce cu opinia D-lui Mihăilescu, crede suficiente ex- plicațiunile date de D-sa și combate opinia D-lui Verțissi, basându-se pe cuvinte pedagogice. Se cere suspendarea ședinței pe 5 minute și se admite. La redeschidere: D. A. Petrescu arată că D-sa înțe- lege din discuțiile urmate 2 idei, ce se înțelege prin învățământ real și în ce mod să se organiseze el, că nu se pote confunda învățământul real cu cel clasic, că trebue a se lăsa gimna- siele și liceele de a$I și să se creeze școle reale separate cum sunt și în alte țări, apoi i se pare că s’a confundat învățământul secundar cu cel propriii real de acea, propune a se restrînge discuțiunea. D. P. Verusi este pentru înființarea învățământului real, nu se deosibesce de cât asupra modului cum să se facă acest învățământ și de aceea a arătat prin ce fase a trecut el în alte țări. D-sa nu e pentru sistemul paralel al învățământului real cu cel clasic de 6re-ce școlele reale sunt tot școli cu caracter general, dar e pentru sistemul bifurcațiunei în clasele superiore de li- ceâ și pentru uniformisarea tutulor claselor inferiore a gimnasielor pe base realistice. Se cere închiderea discuțiunei, care se primește. D. președinte resumeză punctele a- tinse în discuția urmată din care se vede că sunt 3 idei, una a consiliului permanent pentru transformarea gim- nasielor din provincie și gimnasielor 2286 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 8 (20) Septembre 1882 reale, alta a D-lor Laurian și Verusi I Direcțiunea generală a peniten- cari susțin sistemul bifurcațiunel și a ciarelor. treia a D-lor G. Mihăilescu și C. Tro- teanu Împărtășită de D-nii Francudi și A. Petrescu cari sunt pentru înfiin- țarea șcdlelor reale separate. D-sa pu- ne dar la vot propunerea cea mal de- părtată a D-lui Mihăilescu și C. Tro- teanu și se admite de consilifi; apoi rogă cosiliul a se înțelege ce trebue să facă comisiunea care este a se ale- ge, să elaboreze un alt program? Sah să ia de bagă cel votat și sancționat In 1879. D. G. Mihăilescu arată că a făcut o schiță paralelă între programele din 1874 și 1879 și rogă consiliul a’I per- mite s’o citescă. Se cere de consilii! a se alege comisia pentru studiarea am- belor programe. Se suspendă ședința pe 5 minute spre a se înțelege asupra votărei co- misiunei. La redeschidere se procedesă la vot și se constată : Votanți.....................19 Majoritate absolută. . . . .. 10 Aii întrunit D-nii: N. Crapelianu . . . .13 voturi G. Mihăilescu ... 13 „ D. A. Laurian ... 12 „ G. Kirilov . . . . 12 , T. Ștefânescu ... 12 „ Ședința se rădică la orele 11 și ju- mătate, anunțându-se cea viitore pe Luni, 6 curent, ora reglementară, Din causa lipsei de doritori nepu- tendu-se efectua licitația ținută în £ioa de 31 August 1882, de prefecturile Ba- căâ, Vâlcea, Putna și Tecuciă, pentru 80 stânjeni cubici lemne, trebuincios! penitenciarelor Târgul-Ocna, 60 stân- jeni cubici pentru penitenciarul Cozia, 40 stânjeni cubici penitenciarului Foc- șani, și 80 stânjeni cubici penitencia- rului Rachitosa, s’a disposat a se ține altă licitație, în ^ioa de 20 Septem- bre 1882, atât la numitele prefecturi, cât și la direcția generală a peniten- ciarelor, (localul ministerului de in- terne) în următdrele condițiuni : 1. Predarea lemnelor se va face a treia parte până la finele lunei Octom- bre, altă treime la finele lunei Decem- bre și restul la finele lunei Martie 1882. 2. Calitatea lemnelor va fi după cum se obicinuește în localitate (specificân- du-se însă în ofertă) grosimea să fie mijlocie, drepte și fără scurtături. 3. Dacă la arătatul termen nu se va face totala predare, lipsa se va cumpă- ra de ori unde și cu ori ce preț în comptul antreprenorului, fără curs de judecată. 4. Plata se va face prin emitere de mandat după fie-care predare și după ce directorul respectiv va raporta că lemnele s’a predat conform contractului. 5. Garanția provisorie va fi de 5 la sută, iar cea definitivă de 10 la sută. Plata timbrului și înregistrărei pri- vesce pe antreprenor. No. 5,017. (3) 1882, Septembre 6. v ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Fiind că și la licitația ținută în țlioa de 30 August trecut, pentra aprovisio- narea a 461 stânjeni lemne de foc, ne- cesare pentru iarna viitore, însă; 260 stânjeni pentru ministerul de in- terne cu direcțiile dependințe și poli- ția capitalei cu comisiile. 20 stânjeni pentru ministerul de in- terne. 181 stânjeni pentru ministerul lucră- rilor publice cu serviciile dependințe. Prețurile propuse prin oferte aii fost prea mari. Ministerul a decis a ține o altă licitațiune în ^ioa de 18 Septem- bre curent. Se publică ca personele ce ar dori să predea lemnele în total saii în par- te, adică numai pentru un minister, să bine-voiască a se presinta în acea ^i la ministerul de interne cu garan- ția provisorie de 5 1^ sută, spre a lua parte la licitație. Lemnele vor fi de cer saii tufan ; stânjenii se primesc numai cubici și fără cârlige. No. 14,278. (3) 1882, Septembre 2.c MINISTERUL DE FINANCE Direcția contrlbuțiunilor directe. Resiliându-se contractul încheiat cu D. M. Hagi Jecu, pentru furnisarea a 300,000 librete, pentru contribuabili, ministerul publică o nouă licitațiune, în pțU₈ Babadag. — Senin, 14 gr. plus. Mangalia. — Nor, vânt, 15 gᵣ> 'ₘₐ_ rea agitată. Mahmudie. — Senin, 14 gr. plus. Constanța. — Nor, vânt, 15 gᵣₐjₑ pț marea agitată. Medjidie. — Variabil, 14 gᵣ> piᵤₛ Cerna-Vodă. — Nor, vânt, 16 cᵣ nins Ostrov. — Nor, 15 gr. piU₈₋ Hârșova. — Variabil, 12 gᵣ. plUSₗ Cara-Omer. — Variabil, 14 „ᵣ’ _i’ Eski-Kili. — Variabil, 10 gr.'plus." BULETINUL FINANCIAR (Serviciul agenției Havas) 18 Septembre 1882. Cursul de Paris* Cursul Cursul cailei Sin ajun Renta română 5% .... 93 50 93 50 Nouile obligații 6° ₀ ale C.F.R. — — — — Acțiunile băncel României. — — — — Credit mobiliar român . . — — — —. Renta francesă 5%............. 116 45 116 40 Lose turnesol.................. 54 25 55 50 Cursul de Berlin. Obligațiuni vechi ale C.F.R. — — — — Oblig, căilor ferate române 61 10 61 50 Obligații noul 6% ale C.F.R. 102 75 103 20 » , 5.% „ „ 98 90 98 90 împrumutul Oppenheim . . 108 10 108 50 Cursul de Londra. Acțiunile bănoel României. 16 — 16 — împrumutul Oppenheim . . — — — — , Stern. ...... — —- — — Cursul de Viena. Napoleonul............... 9 47 9 4 Galbenul.......... 5 66 5 66 Renta met. 50/₀ ......... 7 7 2 0 7 7 36 ANUNCIURI PARTICULARE Direcția, regiei tutunurilor și sărei. Brevetele cu No. 3,036, din 1874, 4,283, 5,790, din 1875, 6,866, din 1881, 3,746, din 1880, 4,284, din 1875, 941, 937 , 939 , 940 , 938 , 945 , din 1877, 2,915, din 1879, 4,163, din 1874, 4,370, 4,371, din 1880, 935, 936, din 1877, 3,217, din 1879, 4,329, din 1875, 529, din 1872, 4,186, 4,216, 5,056, din 1880, 925, 926, 927, 929, din 1877, 4,099,. din 1880 , 542 , din 1872 , 2,712 , din 1879, 3,166, 3,154, din 1874, 2,091, din 1879, 531 , din 1872 , 5,995, din 1876, 4,510, din 1880, 3,994, din 1874 și 248, din 1878, eliberate pentru ju- dețul Neamțu, fiind perdute, se anu- leză, de ore-ce titularii afi încetat d’a mal exercita vîn^area tutunurilor. Acesta se aduce la cunoscință pu- blică, spre sciință. Otelul denumit VECHEA CONCORDIE împreună cu cafenea și birt montat cu tot mobilierul necesar situat în strada Zmârdan, se închirieză de la sf. Di- mitrie; doritorii sunt ru- gați a se adresa la pro- prietar , șoseaoa Bona- parte, casa Fănutză, 8-2 J.D, 1 8 (2b) Septembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI |2295 Epitropia bisericel Sf. Vineri, (ferasca). Patru prăvălii noi de lângă porta bisericel pentru locuit și spese de ne- goț, ce va conveni epitropiei, se închi- riată de la Sf. Dimitrie viitor, pe ter- men de 3 ani. Amatorii să se presinte în cancelaria epitropiei, la 18 corent, orele 12, cu garanție în regulă spre a concura la licitațiune. Creditul agricol din județul Ilfov. Administrațiunea casei. Administrațiunea acestei case con- vinsă de foldsele neprețuite ce casele de credit agricol ofer agriculturel și industrielor derivate din ea, și că ele sunt pentru agricultură un ajutor tot atât de puternic și indespensabil, ca și banca Națională pentru comerciul și industria nostră, se grăbesce a aduce la cunoscința publică, că casa ’și va în- cepe operațiunele prevăzute în legea creditelor, Mercur! la 15 Septembre, că din acea ^i ea va sta la disposiți- unea tutulor agricultorilor și industri- alilor agricoli din acest județ, spre a le procura capitalurile trebuinciose, că va scompta și negocia efectele lor; va face împrumuturi cu amanet pe pro- ductele și instrumentele agricole, cât și a industrielor derivate ale agriculturel, va primi în compt curent saiî în de- posit economiele lor, va face avansuri pe efecte publice naționale sau alte valori garantate de Stat, dobânda a- cestor împrumuturi va fi cel mult de 7°/₀ pe an , că împrumuturile se fac pe 9 luni și trebuesc a fi garantate de doi agricultori saiî industriali agricoli solvabili și solidari, că sumele mal mari de 20 lei versate Ia casă de per- sonele menționate, fie în compt curent saiî cu titlu de deposit, produc dobânda în profitul lor și că ori-ce împrumut contractat la casa creditului agricol este scutit de taxa timbrului în timp de 5 ani. Pentru îndeplinirea cu succes a unui scop atât de bine-fâcător, sub-semna-’ tul apelez la toți domnii agricultori și industriali agricoli din acest județ, și ’i rog, convins că se intereseză de vi- itorul țerei, să bine-voiască a’mi da puternicul dumnelor concurs pentru prosperarea acestei nuoi instituțiuni de credit, menită a contribui mult la des- voltarea și propășirea intereselor eco- nomice ale țerei nostre, intrând în re- lațiuni cu acestă casă de credit. Administrațiunea casei se află în strada biserica leul, No. 2, visa-vis de primărie. Administrator, C, Troteanu, SCHIMBȘCOMISION FRAȚI! BENZAL 41bⁱ» STRADA LIPSCANI, 41bⁱB CURSUL BUCURESCI Pe ^ioa de 7 Septembre 1883, ora 4. EFECTELE 6% Oblig, de Stat convertite . . 6% „ căilor ferate Române. 5% Rentă amortisabilă 5°, o Renta Română Oblig, de pens. (3001.) dob. 10. fr. 7°/₀ Scrisuri fonoiare rurale . . - 5% .. » x • •...• 7% „ „ urbane. . . 6⁰/0 » >< M * * 5® 0 x x x • • 8d ₀ Impr. municipal Bueurescl. Impr. cu pr. Bucur, (bil. 20 1.). . Actiun. băneel naț. a României. Acțiuni Dacia-România.......... „ ale soo. de cred, mobiliar „ xxn oonstruoțiunl. Obligațiuni ețite la sorți.. Cupdne def. exigibile....... Argint și bil. de bancă contr. aur Rubla hârtie................ Florini..................... Lose otomane................ CURSUL DIN VIENA 18 Septembre Napoleonul..................... Ducatul........................ Lose otomane................... Rubla hârtie................... CURSUL DIN BERLIN 18 Septembre Acțiunile................... Oppenheim................... Ruble hârtie................ Obligațiuni nuoi 60 ₀ ...... „ 50,₀......... CURSUL DIN PARIS 18 Septembre Benta Română................... Lose Otomane................... SCHIMBUL 7 Septembre Paris (3 luni).............. „ la vedere................. Londra (3 luni)............. „ la vedere ................ Berlin (3 luni) . .......... „ la vedere .... Viena la vedere...........: Cump.| Vînd. 99 1021', 92. 92 224 102 891', 1003/₄ 94 881/4 100J/₄ 31¹/, 1380 99i/ₛ 103 921/. 93 227 1021/, 90î/₄ 10U/₄ 941/2 883/4 IOH/4 32 1390 395 400 --- --- --- --- Argint 1X/2 i* 6 * 8A 2-so 2-60 212 2-13 50 60 9-47 5-66 25.ₜₒ 118 5.?â 24.jo 119.70 61 60 eU 1071/, 108.10 202.05 202-90 102î/t IO3.4Q 98-1(> 99-ao 931. 94 541/1 543/4 99.,o 100.w S5-03³ 4 iS-wVs 122.80 1231/4 ²-13 Adrese pentru telegrame : BENZAL CASA DE SCHIMB I. M. FERMO 27 STRADA LIPSCANI, 27 CURSUL BUCURESCI Pe f}ioa de 7 Septembre 1883, ora 4. EFECTELE Cump. Vînd. 5% Renta amortisabilă..... 92V< 921/, 5°/0 Renta perpetua........ 92V, 93 6% Oblig, de Stat........ 99 99i(, 6®/„ Oblig, de Stat drum de fer . 103 1031/, 7% Scris, func. rurale...... 102 1021/, 5®/0 Scris, func. rurale...... 89i/, 90 7o/0 Scris, func. urbane..... 101 1011/, 94 941/2 5°/0 Scris. func. urbane..... 88yt 883/4 8% împrumutul comunal.... 101 IOVA Oblig, casei pens. (lei 10 dob.) . 220 225 împrumutul cu premie..... 29 30 Acțiuni băneel naționale .... 1360 1370 Acțiuni „Daoia-Romania“ . . . 404 406 „ Națională........ 335 338 „ Credit mobiliar .... 500 503 „ Construețiuni..... 542 544 „ Fabrică de hârtie . . • ------ ------ Argint contra aur........ 1'70 1-60 Bilete de bancă contra aur . . - 4-70 1-60 Florini austriac! . . ,...... 213 2-u CURSUL DIN VIENA 18 Septembre Napoleonul............ 9<5 Ducatul .............. 5-66 $•61 25-to 25 Rubla de hârtie....... • 119-so 119-06 CURSUL DIN BERLIN 18 Septembre Acțiunile C. F. R......... 61.w 61 Oppenheim............ 108.x0 1O8.IO Obligațiuni nuoi 6% C. K. K. . 102.75 103 98. 98.țo Rubla de hârtie......... 202.95 202.75 CURSUL DIN PARIS 18 Septembre 931/, 94 Lose otomane........... 54-25 54.79 SCHIMBUL 7 Septembre Paris 3 luni........... 98-go 99-ao „ la vedere . . - - . ..... 100.0s Londra 3 lunî.......... 24-95 25.o,i/, „ la vedere .......... 25.3o Berlin 3 luni........... 122 „ la vedere .......... 123.Bfi Viena la vedere . ........ 2-18 2296 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 8 (20) Septembre 1682 MINISTERUL DE INTERNE DIRECȚIUNEA GENERALA A TELEGRAFELOR ȘI POȘTELOR Observând că unele persone cari useză de cărți poștale pentru corespondențile lor, scriu diferite adno- tațiuni cari țin loc de corespondență și pe partea cărței poștale care este reservată numai pentru adre- să , direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor aduce la cunoscință publicului că pe partea adresei a cărților poștali nu este permis a se seri nimic alt de cât numai adresa, și că ori-ce cărți poștale se vor găsi pe partea reservată adresei cu alte adnotațiuni, sau cu corespondențe cari nu fac parte din a- dresă, conform art. 70 din regulamentul postai, nu se vor expedia la destinație ci se vor trata ca rebuturi. No. 16,126. 1882, Septembre 1. MINISTERUL FINANCELOR CASA DE DEPUNERI, DE CONSEMNAȚIUNl ȘI DE ECONOMIE I. In trimestrul Octombre 1882 , se vor face împrumuturi de bani particularilor, cu dobânda de 5 la sută pe an. Efectele de Stat sau cele garantate de dânsul, se vor primi ca garanție la acele împrumu- turi cu 20 la sută mai jos, de cât cursul ^ilei; iar acțiunele băncei naționale se vor primi pe suma de 1,000 lei bucata. II. Pentru sumele depuse în numerar la casă, sub titlu de depuneri voluntare , administrative sau ju- decătoresci, casa va bonifica depunătorilor dobânda de 3 la sută pe an, de la 1 Octombre. ₅_₄ Direcțiunea. No. 13,429. 1882, Septembre 6. ^SOCIETATEA CREDITULUI FUNCIAR URBAN DIN BUCURESCI Pe lângă imobilele anunțate în Monitorul oficial, No. 119, maî sunt de închiriat tot în condițiunl voluntare și cele notate mai jos; doritorii ale închiria se pot presenta la Direcția acestei societăți, din strada Doamnei, No. 13, în ori-ce $i și oră de cancelarie. 1. Departamentul din fața sradei și alte duoe camere din curtea imobilului defunctului loan Rădulescu , calea Victoriei, No. 156. 2. Prăvălia de cârciumă de la colț și alte 2 mici din imobilul D-lui loan Maimarolu, după strada Sfinții, No. 58. 3. Casele defunctului major Nicolae lonescu, după strada Plantelor, No. 10. !ț 4. Duoă prăvălii și 2 camere din imobilul defunctei Ținea V. Dumitriu, după calea Griviți, (Târgovisce.), No. 112- 5. EtajuI-de-Sus din imobilul D-lor Sterie și Olga Argeșeanu, după strada Cazărmei, No. 27; 6. Etajul-de-Sus din imobilul D-lui Ștefan Popini, după strada Mihal-Vodă, No. 32. 7. întregul imobil al D-lui Meltiad Barbu, după strada Occidentului, No. 22. 8. Departamentrul din fundul curți și alte 2 camere din aceașl curte, din imobilul defunctului Grigore Barbu după strada Occidentului, No. 11. 9. Casele D-nei Sevasta C. Poenaru Bordea, după strada Justiției, No. 15. 10. Prăvălia de cârciumă a D-lui Stan Râdescu, după strada Știrbei-Vodă, No. 75. 11. Prăvălia de cârciumă a D-nei Elena lonescu, după strada Țepeș-Vodă, No. 8. n-s 6 d Direcția. — Imobilul defunctului Alecxandru T. Zisu. dupe calea Victoria No. 113, iind în posesia acestei societăți este de închiriat de la Sf. Dumitru 1882 în total, prin licitație orală în localul societățel din strada Dornuei No.13, în ^ioa de 20 Septembre corent la ora 1 după md^â-gl. Amatorii se pot presenta la concurență în arătata ^1 și oră, iar in- formațiuni pot lua de la Direcție în ori-ce ^i. s-2 5 , ________ Dircția._____________ ’ IMPRIMERIA STATULUI —- Director, A. LAPATI.