No. 129 UN NUMER 25 BANI Sâmbătă, 4 (16) Septembre 1882 Î^=====!!=!=S—!SS2===!~ M O NIT O R U L O FICI A. L AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-QECI și ȘESE leT; ȘESE LUNIj 20 lai (Anteiu Aprilie și ânteiu'Octombre) ANUNCIURILE; LINIA DE TREl-pECI UTERE TREl-pECl BANI (Inserarea Il-a ei mal departe, 20b. linia) Publicați uniie judiciare se plătesc: P&n6 la cinci zeci liniL 5 lei; mai mari de 50 linii, 10 lei. OrI-oe alte acte introduse in ele se plătesc deosebit, ca și pnblicațiunile, după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourde poștale locale. scrisorile nefrancate se refusa Inserțiunile și reclamele se plăteso : Prima inserare,60 b. linia; a II și mal departe. SOb linia. Citațiunile de hotărnicie, linia de 30 litere, 60 bani. Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA: strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă. f S U M A R PARTEA OFICIALA.—Ministerul afacerlor Streine: Prescurtare de decret. Ministerul de finance : Prescurtări de decrete. Decisiune ministerială. PARTEA NEOFICIALA. — Comunicări. — DepeșI telegrafice AnunciurI ministeriale, judiciare,' adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 3 Septembre 1882. MINISTERUL AFACERILOR STREINE M. S. Regele , asupra raportu- lui D-luI ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străi- ne, a bine-voit a conferi, prin înal- tul decret cu No. 2,297, din 16 Au- gust 1882, crucea de cavaler a or- dinului Corona României, sergentu- lui în reservă Florescu Florea. MINISTERUL DE FINANCE Prin înaltul decret regal, cu No. 2,295, în urma recomandațiu- nei făcută, prin raport, de D. mi- nistru secretar de Stat la departa- mentul de finance, D. Nae Roată este numit în funcțiunea de veri- ficator clasa II, la casieria județu- lui Buzău, în locul D-lui loan Pă- tărlăgeanu , trecut în altă func- țiune. Prin înaltul decret regal, cu No. 2,294, în urma recomaudați- unei făcută, prin raport, de același D, ministru, D. Alexandru Costes- cu, actual copist la casieria jude- țului Râmnicu-Sărat, este numit in funcțiunea de verificator clasa II, la acea casierie, în locul D-lui Gh. Ghețu, trecut în altă funcțiune. DECISIUNE MINISTERIALĂ Prin decisiunea. ministeriala, cu No. 34,590, D. Dimitrie Niculescu este nu- mit în funcțiunea de copist la casie- ria județului Ialomița, în locul D-lui Ștefan Scărlătescu, demisionat. PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 3 Septembre 1882. Excelența Sa D. Comite de Wes- dehlen, trămis extra-ordinar și mi- nistru plenipotențiar al Germani- ei, întorcându-se în Bucuresci, a reluat direcțiunea afacerilor lega- țiunei imperiale. Comițiul agricol din județul Bacăiî constituindu-se, se compune din per- sdnele următore: D. Gheorghe Lecca, președinte. D-nii Alexandru Vilner și lordache Iurașcu, vice-președinți. D. Nicolae Corivan, casier. D. Nicolae Bucă, secretar. D-nii: Dumitru Paraschiv, Atariasie Cristodulo, Vasile Tătaru, loan Sion, Nicolae Haciu, Lascar Chiriac, Vasile Buzdugan, lorgu Aslan, Aristide For- nurachi și Gheorghe Sterian, membri. STATUTELE eomițiulul agricol din județul Bacă. ii. Art. 1. Comițiul agricol al județu- lui Bacăiî are de scop perfecționarea agriculturei și îmbunătățirea morală și materilă a claselor agricole. Art. 2. Comițiul chiamă în sînul seiî tote personele cari se intereseză de agricultură. Domnele pot fi societare. Art. 3. Cotisațiunea anuală este de 10 lei, acostă sumă se plâtesce înainte, în cea din urmă lună a fie-cărul an. Comițiul agricol pdte primi ofrande și donațiuni de ori-ce valori. Art., 4. Fie-care membru primit din noiî, plătesce cotisațiunea pentru anul întreg, fără a ține în semă epoca pri- mirei sale. Art. 5. Fie-care societar are⁻ dreptul la 2 bilete de intrare, pentru solem- nitățile eomițiulul. Art. 6. Membrul, fie fondator, fie ordinar, care nu ’și-a plătit cotisațiu- nea anuală, în termenul fixat la art. 4, perde calitatea sa de membru al a- dunărei și prin acest fapt plățile an- teridre remân de drept fondului adu- nărel, fără a putea face veri-o preten- țiune. Art. 7. Comițiul este representat de către un președinte, duoi vice-preșe- dinți, un secretar și un casier. Art. 8. Ei sunt numiți la fie-care 3 ani în adunare generală și sunt reeli- gibili. Art. 9. Oficiul de administrațiune, despre care se va vorbi, 'și ea un se- cretar-arhivist însărcinat cu scriptele, cu corespondența curentă, cu păstrarea medaliilor și îngrijirea arhivelor. Despre oficiul administrațiunez. Art. 10. Administrațiunea comițiu- lul este încredințată unui oficiîî per- manent, compus din titularii indicați 2226 Monitorul oficial al româniei 4 (16) Septembre 1832 vice-președinți și în lipsa lor prin cel mai în vârstă dintre membrii oficiului de administrațiune. Art. 22. Secretarul ține registrul de- liberațiunilor comițiului și ale oficiu- lui de administrațiune, el redacteză procesul-verbal al ședințelor. Art. 23. El împărtășește cu preșe- dintele sarcina corespondenței. Art. 24. El subscrie' tdte expedițiu- nile deliberațiunilor și scrisorile de convocațiune. Art. 25. Casierul este însărcinat cu încasarea veniturilor, în acestă calita- te, el urmăresce strîngeraa cotisațiu- nilor anuale. Art. 26. El plâtesce notele când a a fost maniate de către președinte. Art. 27. După cererea oficiului de administrațiune, el înfâțișeză situațiu- nea casei, și în fie-care an darea de semă generală făcută de dânsul, este cercetată de către oficia și supusă adu- năr.ei generale. Despre alegeri. Tdte alegerile se vor face în aduna- re generală cu scrutin secret și cu ma- joritate relativă. Art. 29. Pentru validitatea alegeri- lor președintelui, vice-președintelui, se- cretarului, casierului și a membrilor oficiului de administrațiune trebue să se afle de față cel puțin 30 de mem- bri, cu tdte acestea se va face o ex- cepțiune pentru membrii oficiului de administrațiune, cari vor putea fi aleși Ia al duoilea rând de scrutin, ori-carî ar fi numerul votanților. Art. 30. Pentru tdte cele-alte subi- ecte, supuse adunărei generale, delibe- rațiunea va fi valabilă, ori-care ar fi numerul membrilor presenți. Despre încuragidri. Pentru a ajunge la scopul ce urmă- resce, comițiul organisezâ exposițiuni și concursuri de producte, de vite, de instrumente agricole, de lucrări prac- tice și împărțește premiuri și încura- giări bănesci. Art. 32. Premiurile și încuragiările făcute de comițiu se dau mâi cu semă: a) Celor mai bune memoriuri asu- pra subiectelor cari intereseză agricul- tura ; b) Instituțiunilor cari aiî de scop înbunătățirile folositdre populațiunei agricole; c) Pentru propășirea învățământului agricol; d) Pentru cultura perfecționată prin metodele de asolament, prin Introdu- cerea plantelor utile, prin irigațiuni, plantațiuni și reîmpâduriri chiar pen- tru cele mai mici exploatați!; e) Pentru buna îngrijire a moșiilor; mai sus și din 10 membri aleși câte duoi din fie-care plasă. Art. 11. Pentru ca deliberațiunile oficiului de administrație să fie vala- bile, trebue să fie de față 5 membri cel puțin. Art. 12. In cas de divergință, votul președintelui este preponderent. Art. 13. Oficiul de administrație ți- ne ședințele sale ordinare în capitala județului. Art. 14. Ga representant al.comițiu- lui agricol, oficiul ’i regulăză tote in- teresele : a) Inchee provisorii compturile și budgetul; b) Fixezi și ordonanțezi tote chel- tuelile; c) Cercetezi tote cestiunile cari se fac comițiului și pregâtesce pe tdte acele cari sunt de discutat în adună- rile generale; d) El corespunde cu administrațiu- nea, cu diferitele societăți de agriculr tură și cu membrii comițiului. e) Face programul concursurilor și premiilor; f) Preșideză serbările comițiului, ia tdte mesurile necesare pentru la le asi- gura solemnitatea; g) Numesce comisiunile însărcinate să visiteze fermele (moșiile) și să îm- parță premiile. Despre adunările generale. Art. 15. Membrii comițiului sunt convocați în adunare generală cel pu- țin de 4 ori pe au, mai cu semă în $ile de tîrg. Art. 16. După cererea subscrisă a 10 membri ai comițiului, se pdte che- ma o adunare generală extra-ordinară, numai să fie indicate motivele acestei întruniri. Art. 17. Adunările generale fixeză ^ioa și locul concursurilor, le discu- tă programa, controleză compturile și budgetele, decisiunile oficiului de ad- ministrațiune, au inițiativa propuneri- lor privitore la interesul agriculturei și proced la alegerile oficiului și celor 10 membri. Despre președinte și cei-alți demnitari. Art. 18. Președintele este însărcinat să convdce întrunirile oficiului și adu- nările generale. Art. 19. El preșideză aceste întru- niri, are poliția ședinței și vegheză la manținerea și executarea regulamen- tului. Art. 20. D’impreună cu secretarul, el se însărcindză cu corespondența și ea parte la lucrările tutulor comisiu- nilor. Art. 21. In cas de absență, el este de drept înlocuit de către unul din f) Pentru facerea și îngrijirea îngră- șemintelor; g) Pentru înbunătățirea raselor de cai, de vite cornute, de oi, de rîmă- tori și de paseri, cum și pentru creș- terea și îngrășarea vitelor ; h) Pentru cultura pomilor roditori și înmulțirea'lor; i) Pentru cultura verdețurilor; j) Pentru cultura viilor și fabrica- rea vinului; k) Pentru invențiunea, perfecționa- rea și importațiunea maohinelor și ins- trumentelor agricole; 1) Pentru serviciurile meritorii ale tutulor persdnelor întrabuințate în ex- ploatații agricole. Pentru cele mai bune construcții a- gricole și construcțiunl de locuinți pentru populațiile rurale, și construc- ții inherente agriculturei; m) Pentru comptabilitatea agricola; n) Pentru industrii agricole și pro- ductele lor. Art. 33. Recompensele și încuragiă- rile sunt: a) Medalii de aur, argint și bronz; b) Cărți de agricultură și abona- mente la diferite publicațiuni; c) Mențiuni onorabile; d) Premiuri bănesci; e) Premiuri în instrumente, semințe și altele. Art. 34. Pe fie-care medalie va fi gravat pe o parte , Comițiul agricol al județului, anul concursului, și pe cea- altă marca județului“. Art. 35. in toți anii se vor forma juriuri speciale, compuse fie-care din 5 persone, pentru a propune premiu- rile. Art. 36. Juriurile pot, dacă găsesc de cuviință, și în cas când lipsesc mai mulți din membrii numiți, să alegă una, duoe sau trei persone, chiar afară din comițiu. Art. 37. Personele cari fac parte din juriu nu pot concura la premiuri. Art. 38. Se va trămite un exemplar din statutele de față fie-cărui din mem- brii comițiului. Aceste statute s’a votat de adunarea generală în ședința de la 9 August 1881 și s’a adoptat cu unanimitatea voturilor. Președinte, G. Leeca. Vice-președinte, lor dalii Iurașcu și Al. Vilner. Casier, N. Corivan. Secretar, N. Bucă. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului). Berlin, 14 Septembre. — Gazeta Germaniei de Nord constată cu părere 4 (16) Septembre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2227 de reă că starea sănetățel Principelui de Bismarck nu s’a ameliorat încă. Breslau, 14 Septembre. -Principele moștenitor ăl Austriei și socia sa, Principesa Stefania, aii plecat a^I di- mineță; aii fost însoțiți până la gară de împăratul Wilhelm, Principele moș- tenitor. al Germaniei și Marele Duce Vladimir. Despărțirea s’a făcut în- tr’un mod prea călduros. Informație.— Tribunalul de comer- ciă din Bucuresci a înscris in regis- trele sale transferarea din Berlin la Bucurescl a sediului societăței acțio- narilor căilor ferate române. Ismailia, 14 Septembre. — O tele- gramă a generalului Macpherson anun- ță că oștirile indiene, puse sub porun- cile lui, după un marș grabnic, afi o- cupat Zagazigul ieri seră. Guvernatorul orașului și poporațiu- nea s’aiî supus generalului englez. Londra, 14 Septembre. — piarele engleze declară că Englitera va avea singură a sfîrși opera de reconstituire a Egiptului. Daily-Neios ^ice că cu ori-ce preț intrarea Turcilor în Egipt trebue sâ fie oprită. Alexandria, 14 Septembre. — Ara- biștii concentrați la Kafr-el-Dowar vo- esc a se supune. Ismailia, 14 Septembre.—Araby s’a dus la Cair. Englezii aii ocupat ieri Bilbeis, ei sunt stăpâni pe drumul de fer care conduce la Cair și înainteză repede spre acest oraș pe care .voesc a ’l scăpa de furia lui Araby. Londra, 14 Septembre.— Banca de Englitera a rădicat scomptul șeii la cinci la sută. Port-Said, 14 Septembre (6 ore 10 m. sera).—Avant-garda armatei engle- ze a sosit la Cair cu drumul de fer. Poporațiunea ’i a făcut o primire en- tusiastă. Tdte persdnele înalte egiptie- ne, cari îmbrățișase causa lui Araby, s’aiî supus. Ismailia, 14 Septembre. — Circulă sgomotul că Araby ar fi fost făcut prisonier lângă Benha, punct nnde dru- mul de fer de la Ismailia intâlnesce pe cel de la Alexandria Ia Cair. Cair, 14 Septembre. — O deputăție de notabili locuitori din Cair se duc la Alexandria ca să arate Kedivului simțimentele de fidelitate ale popora- țiunei. Orașul e liniștit. Dresda, 14 Septembre.— împăratul Wilhelm a sosit; a fost primit la ga- ră de către Regele Sacsoniei, în mij- locul ovațiunilor entusiaste ale popo-’ rațiune!. Pola, 14 Septembre. — împăratul Francisc-Iosef, venind de la Gorz, a sosit aici; a fost primit în mijlocul viuelor aclamări. Majest&tea Sa a tras pe bordul yachtului imperial Miramar. Triest, 14 Septembre.— Un violent uragan a rădicat învelitorea pavilio- nului de fer al exposiției; un mare număr din obiectele expuse în sală ati fost vătămate. Lucrările de reparație, în- dată începute, vor fi în curând isprăvite. Alexandria, 15 Septembre.— Nou- tatea că Araby e făcut prisonier nu e confirmată. Delegații notabililor locuitori în Cair aâ sosit aci; ah presentat Khedivului o adresă de supunere. Londra, 15 Septembre.— The Hfor- ning-Advertiser .^icp că Sultanul a a- dresat o telegramă de falicitare gene- ralului Wolseley, rugându’l, că de ore- ce rebeliunea e stinsă, sâ oprescă mer- sul armatei englese. Generalul Wol- seley ar fi răspuns Sultanului că va primi 'din Londra răspuns Ia cererea sa. Se telegrafiazâ de la Port-Said lui The Times că armata egiptiană, con- centrată. la Damietta, a oferit de a se supune englezilor. Constantinopoll, 1'5 Septembre. — Lordul Pufferin, fiind invitat d’a veni la Poartă ieri după prân^, spre a sem- na convenția militară, nu s’a dus. Am- basadorul Engliterei cere acum că, înaintea semnărei convenției, duoe pa- sage din proclamarea contra lui Ara- by să fie modificate. Said-pașa a ru- gat din noiî pe lordul Dofferin d’a veni la Poartă. Mușirul Derwiș-pașa va pleca în E- gipt îndată după semnarea convenției militare. Diferendul turco-grec stă pe loc. Grecia pare hotărâtă a persista în pre- tențiile sale. (Havas.) D. Temistocle Bastache, proprieta- rul moșiei Mora-Grecilor, oferind gra- tis regimentului 25 dorobanți, pentru trupa aflată în bivuac, $ece care cu pae, ministerul ’i exprimă mulțumi- rile sale. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a telegrafelor și poștelor. Se publică spre cunoscința generală că, în te la sindicatul falimentului ce funcțio- neză în strada Sfinții, de la orele 11 până la 3 p. m., cu originale acte de creanțe saâ cu copiile lor spre verifi- care. No. 9,310. 1882, August 27. Tribunalul Ilfov, secția II civilo- corectională. o D. Spiridon Fiambolis, cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tri- bunal, în «Jioa de 21 Octombre 1882, orele 11 a. m., spre a se cerceta ca inculpat în procesul de furt de la stă- pân; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 10,362. 1882, August 28. —D-na Ținea lonescu, cu domiciliul necunoscut, este chemată la acest tri- bunal, în (jioa de 14 Octombre 1882, orele 11a. m., spre a se cerceta ca inculpata în procesul de furt de obiecte; avend în vedere că, de nu va fi urmă- tdre, se va judeca în lipsă. No. 10,343. 1882, August 28. — D- Costică Focșeneanu, cu domi- ciliul necunoscut, este, chemat la acest tribunal, in Jioa de 29 Noembrie 1882, orele 11 a. m., spre a se cerceta ca inculpat; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 10,227. 1882, August 27. Tribunalul Ilfov, secția III civilo- corecțională. D. Gheorghe Stan, cu domiciliul ne- cunoscut, în procesul de contestație, se citeză a se presenta la acesta sec- țiune, în (Jioa de 15 Septembrie 1882, având în vedere că, de nu va fi urmă- tor, se va judeca în lipsă. No. 8,981. 1882, August 31. Tribunalul Dolj, secția I. Noi, primul-președinte al acestui tri- bunal, cităm pe Arghir Dragomir, fost cu domiciliul în comuna Poiana-Pleni- ța, iar acum necunoscut, pentru Jioa de 4 Octombre 1882, orele 10 diminâța, a se presenta la acest tribunal, ca incul- pat pentru bătae; cunoscând că, nefiind următor, se va face cele legale. No. 16,095. 1882, August 30. — Noi, primul-președinte al acestui tribunal, cităm pe Sandu loan, fost cu domiciliul în comuna Poiana-Plenița, iar acum necunoscut, pentru (Jioa de 4 Octombre 1882, orele 10 dimineța, a se presenta la acest tribunal, ca inculpat pentru bătae; cunoscând că, nefiind ur- mător, se va face cele legale. No. 16,094. 1882, August 30. — Noi, piimul-președinte al acestui tribunal, cităm pe Marin Stan, fo->t cu domiciliul în comuna Poiana-Plenița, iar acum necunoscut, pentru Jioa de 4 Octombre 1882, orele 10 dimineța, a se presenta la acest tribunal, ca inculpat pentru bătae; cunoscând ca, nefiind ur- mător, se va face cele legale. No. 16,093. 1882, August 30. — Noi, primul-președinte al acestui tribunal, cităm pe Marin Stăncâl , fost cu domiciliul în comuna Poiana-Pleni- ța, iar acum necunoscut, dentru Jioade 4 Octombre 1882, orele 10 dimineța, a se presenta la acest tribunal, ca incul- pat pentru bătae; cunoscând că, nefiind următor, se va face cele legale. No. 16,096. 1882, August 30. Tribunalul de Olt. D. Florea lonescu, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat prin acesta ca, în Jioa de 22 Septembrie 1882, sâ se pre- 2232 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 4 (16) Septembre 1882 sinte la acest tribunal, ca inculpat; con- trarifi, se va judeca procesul în lipsă. No. 14,175. 1882, August 30. Tribunalul Prahova, secția I. D. Ștefan Davidescu, cu domiciliul necunoscut, este citat ea, în ^ioa de 29 Septembrie 1882, orele 10 dimineța, să vie la acest tribunal, spre înfâcișare In procesul ce are cu soția sa pentru divorț; cunoscând că, nefiind următor, se va judeca în lipsă, conform legei. No. 7,516. 1882, August 28. Tribunalul Prahova, secția II. D. Hristache Petre Boiangiu, cu do- miciliul necunoscut, este citat ca, in ^ioa de 12 Octombre 1882, orele 10 dimineța, să vie la acest tribunal, spre înfâcișare în procesul ce are cu soția sa pentru divorț; cunoscând că, nefiind următor, se va judeca în lipsă, conform legei. No. 8,950. 1882, August 28. —D. Nicu Ion, din comuna Valea-Că- lugârească, iar acum necunoscut, este citat ca, în țhoa de 25 Noembrie viitor, orele 10 dimineța, să vină la acest tri- bunal, spre a fi cercetat ca inculpat pen- tru furt de la stăpân; cunoscând câ, ne- fiind următor, se va judeca în lipsă, conform legei. No. 9,053. 1882, August 30. Tribunalul Mehedinți, secția I, D. Ștefan Petrovici, din Semlin, Im- periul Austro-Ungar, se citeză prin a- cesta ca, în $ioade 16 Octombre 1882, orele 10 dimineța, să vină la acest tribunal, spre a fi faciă la discutarea învestire! cu formula executorie de că- tre acest tribunal, a hotărirei judecă- toriei de pace din Semlin, Imperiul Austro-Ungar, No. 983, din 1882, pro- cesul dintre numitul cu D. Samuel Polak, profesor din Severin, pentru creanță ; nevenind se va face cele le- gale în lipsă. No. 14,912. 1882, August 28. — D. Georg. Ukic, din Semlin, Im- periul Austro-Ungar, se citeză prin a- acâsta ca, în ^ioa de 16 Octombre 1882, să vină la acest tribunal, spre a fi faciă la discutarea învestire! cu formula exe- cutorie de către acest tribunal, a ho- tărîre! judecătoriei de pace din Semlin, Imperiul Austro-Ungar, No. 2,324, din 1880, pronunțată în procesul dintre numitul cu D. Samuel Polak, din Se- verin, pentru creanța; nevenind, se va face cele legale în lipsă. No. 14,906, 1882, August 28. Tribunalul de Mehedinți, secția II. D-na Maria Căpitan Keresteșy, din Orșova, ținutul Ungariei, fica și moș- tenitdrea repausatulul lacob Grafftî , se vestesce printr’acesta că pentru ^ioa de 13 Octombre 1882 , la orele 10 a. m., să vină la acest tribunal, secția II, pregătită cu tote actele necesare a se înfățișa în procesul intentat contră’i și altu de D. lane Tănase, pentru posesia unui plaț; cunoscând că, la cas de ne- venire, procesul se va resolva în lipsă. No. 9,404. 1882, August 26. — D. lacob lacob Graff, fiul și moș- tenitorul decedatului lacob Graff, din comuna Jupalnicu, lângă Orșova, ți- nutul Ungarii, se vestesce prin acesta ca pentru ^ioa de 13 Octembre, orele 10 de dimineță, să vie la tribunal, secția II, preparat de actele necesare, a se înfățișa în procesul intentat con- tră’! și alții de D. lane Tănase pen- tru posesia unui plaț; neviind se va face cele legale. No. 9,402. 1882, August 26. Tribunalul de Teleorman. D. G. I. lonescu, din Bucuresci, stra- da Țepeș-Vodă, No. 8, este citat ca, în 4ioa de 29 Noembrie 1882, la 10 ore de dimineță, să se presinte în pretoriul a- cestul tribunal, ca inculpat pentru sus- tragere de dosare; la neurmare, se va aplica în contră’i disposițiunile legei. No. 13,634. 1882, August. — D. Mihail Crișeanu, cu domiciliul necunoscut, este citat ca, în ^ioa de 18 Octombre 18> 2, orele 10 de dimineță, sâ se presinte în pretoriul acestui tri- bunal, ca inculpat pentru mituire; la neurmare, se va aplica în contră’i dis- posițiunile legei. No. 16,070. 1882, August 30. Tribunalul de Vlașca. D. Radu Mateifi ce ’I orele 10 de diminâță, să vie Ia acest tribunal, conform jurnalului No 3,291, din 1882, praparați de înfățișare, în procesul ce li s’a intentat de D. Di- mitrie D. Genuneanu pentru banii ce datoreză cu duoS polițe D-lui losif Herdan și transmise pe persona D-luI Dimitrie D. Genuneanu; cunoscând câ nefiind următori se va face în lipsă cele legale. No. 13,385. 1882, August 27. Tribunalul de ocol Mâcln. D. Vasile Bondarenco, cu domiciliul necunoscut, se citeză prin acesta nna și singură chemare ca, în ^ioa de 18 Septembre 1882, orele 10 dimineța, să se presinte la acest tribunal, spre în- fățișare în procesul ce se inculpă pen- tru delict silvic; cunoscând că, în cas contrarifi, se va judeca în lipsă, con- form legei. No. 2,139. 1882, August 30. Tribunalul ocolului Sulina. D. Ghiusepe Salotzî, cu domiciliul necunoscut, este citat ca, la 13 Septem- brie 1882, orele 10 dimineța, să vină la acest tribunal, când are a se cerceta în audiență publică procesul de divorț, intentat contră’i de soția sa D-na Eca- terina Salotzî; cunoscând că, în cas contrarifi, se va judeca în lipsă, con- form legei. No. 2,319. 1882, August 28. Judecătoria ocolului Buzeii. D. lancu Constantin, cu domiciliul necunoscut, este citat ca, în 4’oa de 7 Septembre 1882, la orele 10 dimineța, să se presinte înaintea acestei judecă- torii, pentru a fi ascultat ca inculpat pentru faptul de furt; cunoscând că, nefiind următor, se va judeca în lipsă. No. 11,682. 1882, August. Judecătoria ocolului Bolintinu,din județul Dâmbovița. D. Mihail Teoharides, cu domiciliul necunoscut, este vestit a se presenta la acestă judecătorie, în 1® înaintea curțeî cu ju- rați, spre a se judeca asupra ^i⁸⁰! acu- sațiunl și a se pune în stare de a- restațiune în casa de popreală așezată pe lângă curte, iar la cas de neurmare, va fi declarat rebel legei, suspendân-dul din esercițiul drepturilor cetățenesci, că averea sa va fi sechestrată în cursul instrucțiunel contumaciel, că veri-ce ac- țiune către judecători 'I va fi oprită în curgerea aceluiași timp, și că se va pro- cede contra sa, de și absent, conform legei. Mai declarăm că ori-cine este dator să arate locul unde se află. Mai ordonăm încă că acestă ordo- nanță să fie publicată prin tobă în cea d’ânteiiî Duminică următdre și afiptă la porta locuinței acusatului, la primă- rie, la pdrta auditorului curțeî juraților. Ministerul public va trămite acestă ordonanță la tribunalul în a căruia cir- cumscripțiune seaflă averea contuma- celui ce nrmâză a se sechestra. No. 608. 1882,Iunie 30. SOMAȚIUNE Corpul portăreilor trib. Dorohoiii. Subsemnatul Mihail Petrescu, advo- cat, domiciliat în Urbea Dorohoiu, în virtutea procurațiunei speciale a D-lui Gheorghe 'Levezeanu, arendașul moșiei Suharău, din județul Dorohoiii; Vexând disposițiunile contractului datat din 2 August a. c., prin care D. M. Șervitzer, cumpărând de la clien- tul meii grâul și orzul recoltat în a- nul curent, pe numita moșie, s’a obli- gat ca, în termen de 12 ^ile socotit de la data contractului, să numere clien- tului meii la Suharău, suma de 27,000 franci, acompto prețului productelor vîndute; Vexând că numitul cumpreător se mal obligă încă a trămite ciurarul și moriștele sale precum se prevede în punctul II din contract; Văzând că numitul domn cumpărător nici pnnă astă- citat în audiență publică la 4 funie 1882. No. 395. Tribunalul de ocol Babadag. Prin sentința acestui tribunal, No. 140 , din 19 August 1882 , individul Nicolae Petre, cu domiciliul necuno- scut, făcându-se aplicațiunea art. 309, aliniatul I, combinat cu art. 43 , din codul penal, s'a condamnat la închi- sore corecționalâ pe termen de 2 ani și să plătescă amendă în folosul Sta- tului , în sumă de lei 1,000 , pentru furt de cai. Sentința se pronunță cu drept de o- posițiune și apel, conform art. 183 — 195—198, din procedura penală în timp de 5 ^ile pentru oposițiune de la pu- blicarea acestui extract și 10 ^ile pen- tru apel, asemenea de la publicarea a- cestui extract. Judecătoria ocolului Călărași. Prin cartea de judecată a acestei ju- decătorii, No. 316, din 16 August 1882, numitul Nicolae Mânu, fost în comuna Vărăsci, districtul Ialomița, în etate de ani major, cu profesiunea de muncitor, acum dosit, s’a găsit culpabil pentru faptul de lovire și s’a condamnat la închisore corecționalâ, pe timp de 6 luni, în virtutea art. 238 , din codul penal, calculat acestă pedepsă de la în- carcerare ; având dreptul de oposiție și apel. — Prin cartea de judecată a acestei judecătorii, No. 16, din 15 Ianuarie 1882, numitul Ion Miron Cioban, din comuna Surleni, districtul Ilfov, în e- tate majoră, cu profesiunea de cioban, s’a găsit culpabil pentru faptul de furt de objecte și s’a condamnat la închi- sore corecționalâ pe timp de 20 $ile în virtutea art. 308 din codul penal, calculat acestă pedepsă de la încarcerare. — Prin cartea de judecată a acestei judecătorii, No. 45 , din 27 Februarie 1882 , numitul Simion Mănescu , din comuna Jegălia, districtul Ialomița, în etate de ani 24, cu profesiunea liberă s’a găsit culpabil pentru faptul de lo- vire și s’a condamnat la închisore co- recțională, pe timp de 16 în vir- tutea art. 238, din codul penal. — Prin cartea de judecată a acestei judecătorii, No. 135, din 3 Maia 1882, numitul Haralambie Palimeni, din co- muna Călărași, districtul Ialomița, în etate majoră , cu profesiunea de pre- cupeț, s’a găsit culpabil pentru faptul de lovire și s a condamnat la închisore corecționalâ, pe timp de 10 ^ile în vir- tutea art. 238, din codul penal. Tribunalul de R.-Sărat. Pentru a șeptea oră se repetă pu- blicațiunile inserate prin Monitorele o- ficiale No. 53, 66, 80, 91, 102 și 113 și se publică pentru cunoscința celor cu drept de opunere la liberarea ga- ranției fostului portărel și grefier la acest tribunal, Dimitrie Popescu, să ’șl îndrepteze pretențiunile lor la acest tribunal, până la 5 Decembre a. c., după care termen nu li se vor mal ține în semă și . 1, în total șah în parte aceste case se și vînd prin licitație la tribunalul de Vlașca, în ^ioa de 23 Septembre 1882. 25. Prăvăliile cu dependințele lor ale D-lui Nicolae Stănescu, din Ploesci,'strada Oilor, No. 9. 26. Prăvăliile și casele din Brăila, colțul pieței Speranța, foste ale D-luI Nicolae Ganea. 27. Hotelul Victoria, din Brăila, al D-luI Nicolae G. Tetorian. 28. Hotelul din Craiova numit: grand hotel Teodor, din preună cu gasinul, grădina, restaurantul și ambele tunele, în total saii în parte. Direcțiunea. MINISTERUL DE INTERNE DIRECȚIUNEA GENERALA A TELEGRAFELOR ȘI FOSTELOR Observând că unele persone cari useză de cărți poștale pentru corespondențile lor, scriu diferite adno- tațiunl cari țin loc de corespondență și pe partea cărței poștale care este reservată numai pentru adre- să , direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor aduce la cunoscință publicului că pe partea adresei a cărților poștali nu este permis a se seri nimic alt de cât numai adresa, și că ori-ce cărți poștale se vor găsi pe partea reservată adresei cu alte adnotațiuni, sau cu corespondențe cari nu fac parte din a- dresă, conform art. 70 din regulamentul postai, nu se vor expedia la destinație ci se vor trata ca rebuturi. No. 16,126. 4—4 1882, Septembre 1. IMPRIMERIA STATULUI Director, A. LAPATL