Vineri, 1882 ’ 12 Maiu________ No. 25 UN NUMEE 25 BANÎ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-1?EOI și ȘESE lei; ȘESE LUNI, 20 lei (Anteiu Aprilie și ântâiu Octombre) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-PECI LITERE TREI-țEOI BANI (Inserarea II-a și mal departe, 20 b. linia) Publicațittnile judiciare se plătesc : Pen£ la cincî-deci 1 inii, 6 lei; mal mari de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse In ele ee plătesc deosebit, ca și pnblicațiunileₜ după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale locale. SCRISORILE NEFRANOATE SE REFUSA Inserțiunile și reclamele seplăteso: Prima inserare,60 b. linia; a II și mai departe, 80 b.linfn. Citațiuniie de hotărnicie, linia de 90 litere, 60 bani. Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA: strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă,. SUMAR PARTEA OFICIALA. — Ministerul de in- terne: Decrete. Ministerul de justiție: Prescurtare de decret. Ministerul de finance: Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Decret. — Raport. Ministerul agriculturei, comerciului și lucră- rilor publice: Prescurtări de decrete. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice: Prescurtare de decret. DeeisiunI ministeriale. PARTEA NEOFICIALA.— Societatea geo- grafică română": proces-verbal. — DepeșI tele- grafice. Anunciurl ministeriale , judiciare, adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 29 Aprilie 1882. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I , Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, cu No. 6,420; In virtutea art. 27, 28 și 31 din legea consiliilor județiane, Am decretat și decretăm: Art. L Consiliul județului Râm- nicu-Sărat este convocat în sesiu- ne extra-ordinară, pentru $ioa de 24 Maiă 1882, spre a se ocupa cu obiectele următore: a) Să echilibreze budgetul județului pentru anul financiar 1882 —1883 ; l) Să fixeze prețul filelor de presta- țiune comunală ce s’ar declara în bani în anul curent; c) Să destineze fondul pentru constru- irea localurilor necesarii armatei terito- riale, arestului și tribunalului din acel județ; ă) Să aviseze asupra cestiune! privi- tdre la repararea liniei telegrafice Balta- Albă ; e) Să autorise facerea necesarelor vi- rimente de fonduri în budgetul județu- lui și acela al drumurilor pentru exer- cițiul 1881—1882; f) Să chibzuiască mi^Iocele din cari să se plătescă Statului suma de lei 20,000, costul armăsarului cumpărat pentru în- bunetățirea rasei cailor; g) Să confirme definitiv pe medicul primar al județului. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu execu- tarea acestui decret. Dat în Sinaia, la 1882. Miniștrii secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința na- țională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de interne, cu No. 6,416; In virtutea art. 9 și 10 din le- gea consiliilor județiane, Am decretat și decretăm : Art. I. Colegiul IV electoral pentru consilierii generali de la ju- dețul Dâmbovița, este convocat, în în $ioa de 6 Iunie viitor, a se în- truni, la orele 10 de dimin^ță, în localul comunei de reședință, spre a împlini, prin noui alegeri, vacanța declarată în consiliu în urma numire! D-lui George Ră- descu în funcțiunea de prefect. 26 Aprilie CAROL No. 1,192. In filele de 24 și 25 Maiiî 1882, se vor alege 'delegații colegiului IV, conform art. 60 din legea elec- torală. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu execu- tarea acestui decret. Dat în Sinaia, la 26 Aprilie 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 1,190. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Cu ocasiunea ^ilei de 24 Apri- lie, M. S. Regele, prin înaltul de- cret cu No. 1,164, a bine-voit a gracia de peddpsa închisorei ce aă a mai suferi pe condamnațil: Rada Barbu, Ghiță Stan, Dragomir Stan, loniță Dina, George Cojocaru, Petcu DraicovicI, Radu Stan Borțoiu, Nicolae Roșea, Dumitru Radu Cismaru și Marin S. Gârleșteanu. MINISTERUL DE FINANCE Prin înaltul decret regal, cu No. 1,177, din 26 Aprilie 1882, după propunerea făcută, de D. ministru secretar de Stat la departamentul de finance, prin raportul cu No. 15,029, D. Ștefan Protopopescu se numesce în funcțiunea de contro- lor și agent de urmărire, în locul D-lui Gr. Varlam« 586 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 80 Aprilie (12 Maiă) 1882 Prin înaltul decret regal, cu No. 1,184, din 26 Aprilie 1882, în ur- ma recomandațiuneî făcută, prin raport, de același D. ministru, D. Anton Vintilescu, actual copist al casieriei Prahova, este numit în funcțiunea de verificator clasa II la acea casierie, în locul D-lui L D. Anghelescu, trecut în altă func- țiune. Prin înaltul decret regal, cu No. 1,185, din 26 Aprilie 1882, în urma recomandațiuneî făcută, prin ra- port, de același D. ministru, D. C. Marza, actual copist al casieriei județului Constanța, este numit în funcțiunea de registrator-archivar la acea casierie, în locul D-lui Ion Rădulescu, trecut în altă funcțiune. în Europa o comisiune internațională europenă pentru măsurarea gradelor. Participarea tutulor celor-alte state europene fiind recunoscută prin o decre- tare a guvernelor respective, am ondre a propune Majestăței Vostre ca partici- parea depositului nostru de resbel la lucrările de geodesie și astronomie în acea comisiune să fie definitiv stabilită; iar pentru representarea României să se numescă ca delegați colonelul Barozzi și maiorul Căpităneanu, de la depositul de resbel. Dacă Majestatea Vdstră aprobă acestă propunere, O rog plecat să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General G. Anghelescu. No. 3,876. 1882, Aprilie 26. titularului, D. inginer Leonida Pancu. D. Pănculescu va primi re- tribuțiunea dupe grad și diurna funcțiune! din fondul acelei căi ■» . ferate. MINISTERUL CULTELOR SI INST RUCTIUNEI PUBLICE Prin înaltul decret regal, cu No. 1,183, din 26 Aprilie 1882, după propunerea făcută, de D. mi- nistru secretar de Stat la departa- mentul cultelor și instrucțiune! pu- blice, prin raportul No. 5,264, D. Marin Iliescu, maestru de musică vocală la gimnasiul Mateiu-Basa- rab, din Bucuresci, se numesce de- finitiv în postul sâu. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii, și voința națională Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, sub No. 3,876, Am decretat și decretăm: Art. I. Participarea depositului Nostru de resbel la lucrările de geodesie și astronomie în comisiu- nea internațională europenă. pen- tru măsurarea gradelor se stabi- lesce definitiv. Art. II. In acestă comisiune Ro- mânia va fi represintată prin colo- nelul Barozzi și maiorul Căpită- neanu, de la depositul de resbel. Art. III și cel din urmă.— Mini- stru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este în- sărcinat cu executarea acestui de- cret. Dat în Sinaia, la 26 Aprilie 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General G. Anghelescu. No. 1,188. Raportul D-hi! ministru de resbel elitre M. S. Regele. Sire, In anul 1861, luna Aprilie, prin ini- țiativa guvernului prusian s’a constituit MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE Prin înaltul decret regal, cu No. 1,172, din 26 Aprilie 1882, după propunerea făcută, prin raport, de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul agriculturei, comer- ciulul și lucrărilor publice, D. Leonida Pancu, sub-director și șef al secțiunel I la studiile și con- strucțiunea calei ferate Buda-Slă- nic , ' inginer-ordinar clasa I de la 3 Septembre 1879 , se înain- teză în corpul de ingineri-civili al ministerului, la gradul de in- giner-șef clasa II, cu retribuțiu- nea de la serviciul de ingineri și conductori ai Statului, făcând ser- viciul de inginer pentru întreține- rea liniei și clădirilor la direcțiu- nea calei ferate Bucurescl-Griurgiu. Prin înaltul decret regal, cu No. 1,173, din 26 Aprilie 1882, după propunerea făcută, prin raport, de același D. ministru, D. G. Păncu- lescu, inginer-ordinar clasa II la serviciul de ingineri și conductori ai Statului, se numesce la studiile și construcția calei ferate Buda- Slănic, în postul de sub-director și șef al secțiunel I, post care devine vacant prin numirea într’alt post a DECISIUNI MINISTERIALE Ministru secretar de Stat la depar- tamentul financelor, Avend în vedere vacanța de copist ce este la casieria județului Prahova, Decide: Art. I. D. Emilian Bratu este nu- mit în funcțiunea de copist la casie- ria județului Prahova, în locul D-lui Anton Vintilescu, înaintat. Art. 11. Presenta decisiune se va pu- blica prin Monitorul oficial. Art. III și cel din urmă. — D. direc- tor al comptabilităței generale este în- sărcinat cu executarea acestei decisiun!. Dată în Bucuresci, la 19 Aprilie 1882. p. Ministru financelor, D. Protopo- pescu. No. 15,155. In virtutea art. 37 din legea com- ptabilităței generale a Statului; Noi, ministru secretar de Stat la de- partamentul de resbel, Decidem: D. Intendant Vrabie Constantin, di- rectorul serviciului de c.omptabilitate și control din administrația centrală a resbelului, este autorisat a semna în numele nostru ordonanțele de plată și ordonanțele de delegație, în limitele creditelor acordate administrației res- belului și conform cu disposițiunile prevăzute în legea de .comptabilitate generală a Statului. Ministru de resbel, general G An- ghelescu. No. 2. 1882, Aprilie 28. âO Aprilie (12 Maifi) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI S87 PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 29 Aprilie 1882. SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMANA. PROCES-VERBAL al ședinței generale extra-ordinare din 20 Martie 1882, sub președinția M. S. Begelui. Ședința se deschide în sala de șe- dințe a Senatului, la 9 ore sera, sub președinția M. S. Regelui, asistat de D-nii vice-președinți general George Mânu și colonel C. Barozzi, de D. se- cretar general George I. Lahovari și de D. casier Lopis Basset. D. V. A. Ure- chiâ, ministru de culte și instrucțiune publică și membru activ al societâțeî, asistă asemenea la ședință, la care mai iafi parte 49 de D-ni societari. Logele din sala Senatului sunt ocu- pate de D-ni și ddmne, cari asistă la ședință. M. S. Regele deschide ședința cu ur- mătdrea cuvântare: „Am venit astă-^I cu atăt mai viue plăcere a presida ântâia întrunire a so- cietăței geografice, că acestă folositdre instituțiune, după o întrerupere de mai multă vreme, se află- astă-^i reînsufle- țită prin silințele membrilor ei, spre a o așe^a pe temelii solide și durabile. Scopul acestei societăți, pe lângă ser- viciile aduse cercetărilor sciințifice în genere, are un interes patriotic de un ordin particular pentru noi, acela de a face cunoscută țera sub privirea a- mânuntelor statistice, economice și mai ales geologice, iprin studiul bogățiilor sale cari stai! încă în sînul pământu- lui, așteptând călăuzirea sciințe! spre a fi scdse la lumină și a da mari folose. Mulțumită diferitelor lucrări făcută până acum de bărbații noștri speciali, putem deja înregistra un frumos înce- put și să sperăm că, prin rîvna și stăruința tutulor instituțiunilor ndstre sciințifice, vom ajunge la ținta ce ur- mărim cu toți. Urez dar spor și pros- peritate societăței geografice române“. Aceste cuvinte de încuragiărl ale Augustului președinte al societăței sunt acoperite cu aplause de toți D-nii mem- bri. După acesta M. S. Regele declară deschisă a cincea Adunare generală a societăței geografice române și bine-vo- esce a da cuvântul D-lui secretar gene- ral George I. Lahovari, care dă citire procesului-verbal al ședinței Adunărei generale din 23 Ianuarie 1882, care se aprobă. M. S. Regele acordă în urmă cuvân- tul D-lui profesor Grigore Stefănescu, care începe seria conferințelor puse la ordinea ^ilei cu un micstudifi asupra: „înălțime! diferitelor vârfuri de munți din județul Muscel'. D. profesor Stefănescu arată că D-sa a întreprins mai multe măsurători ba- rometrice a diferitelor vârfuri de munți din țeră; că, după ce a stabilit, sunt acum mai mulțl ani, împreună cu D. profesor Bacaloglu , înălțimea Bucu- rescilor d’asupra Mărei-Negre la Vama, în anii din urmă a luat înălțimea o- rașului Pitesci și mai multor vârfuri din Argeș și Muscel, pe cari le-a ra- portat la nivelul Mărei-Negre și la Bu- curesci. Ast-fel D-sa comunică vre-o 15 me- surători făcute, cari începând din vâr- furile cele mai înalte ale munților (Ezerul-Mare) din Muscel, care are 2490,6 m. d’asupra Mărei-Negre saii 2383,6 m. d’asupra Bucurescilor, să co- bdră treptat până la Pitesci, a cărei înălțime D-sa a găsit’o de 283 m. d’a- supra Mărei-Negre și prin urmare de 196,4 m. d’asupra Bucurescilor. M. S. Regele felicită pe D. profesor Stefănescu pentru aceste studii intere- sante cari pentru prima oră s’aii făcut în acele părți ale țeref, și ’l invită a con- tinua aceste măsurători și în cele-alte județe muntose ale țărei, ca cu chipul acesta să putem avea mai târ^ifi relie- ful exact al Carpaților românesc! . După terminarea conferinței D-lui Stefănescu, M. S. Regele bine-voesce a da cuvântul D-lui inginer Drăghiceanu, care ’și propune a întreține Adunarea despre: „avuția minerală a județului Mehedinți'. D. Drăghiceanu a făcut o expunere asupra constituțiunei geolo- gice a județului Mehedinți și asupra a- vuției minerale ce a întâlnit în aceste terenuri, consistând în gisemente de li- monită descoperite la Bahna, cari aii dat 45 Ia sută fer metalic , pyrită bismu- tină, gisemente de manganesă întinsă de la Bahna la Baltă; gisemente nu mai puțin importante de aramă, nu numai la Baia-de-Aramă, dar și în alte localități, precum la Urzesc!, în apro- piere de Balta, Ia Cireș etc. Cu aceste gisemente metalifere a arătat că sunt legate roce eruptive, cari aii o impor- tanță industrială, precum: granitu la Bahna , la Bresnița , la Cloșani, se- pentinul la Podeni. In regiunea mun- tosă a Mehedințului a ‘arătat esistența unor gisemente de cărbuni de la Clo- șani, de la Ponorele și de la Bahna, de cea mai bună calitate. Descriind re- giunea colinelor a arătat ca minerale utile: marmura de la Gnra-Văei și Bresnița și întinsele gisemente de câr- buui cari umplu acestă regiune și cari se întind și în Gorj Ia pdlele munți- lor, trec în Vâlcea, apoi "se observă în Dâmbovița, în Prahova Ia Filipesci etc., arătând că pentru acești cărbuni să o- cupă a’i transforma în „briquete" pen- tru a’i face mai utilisabili. Cu oca- siunea acestei descrieri, D-sa a com- bătut ideile D-lui profesor Stefănescu, asupra ordine! stratigrafice și posițiu- nei geologice a terenurilor de la Bahna, a calcarului de la Vârciorova și a con- glomeratelor de la Gura-Vâei. Conferința D-lui Drăghiceanu a escitat un viii interes în auditori. După termi- narea căria Majestatea Sa a suspendat ședința pentru 10 minute, în care timp D. Drăghiceanu a supus Majestăței Sale numerose eșantilione de roce și mine- rale culese în munții și văile județu- lui Mehedinți, atât de bine înzestrat de natură cu avuții minerale. Majestatea Sa exprimă dorința ca acest studifi să se publice în Buletinul societăței, în- soțit de harta geologică și geognostică a județului Mehedinți ce a fost ex- pusă de D. Drăghiceanu. După redeschiderea ședinței, Majes- tatea Sa dă cuvântul D-lui Dimitrie Sturdza, care propune: „formarea unui club carpatin". 1). Sturdza, după ce face descrierea diferitelor cluburi alpine, arată însemnatele servicii ce ele aduc în explorarea Alpilor, face un tabloii com- parativ între o escursiune întreprinsă de D-sa pe muntele Glockner din Alpii Tirolului austriac și o escursiune în- treprinsă tot de D-sa în tovărășie cu D-nii Barbu Constantinescu și Pană PencovicI pe muntele rBucecea, din Carpații noștri; D-sa jarată că de și vârful Glockner are aprdpe 4,000 m. de Înălțime și presintă dificultăți în- semnate, fiind acoperit cu ghețari e- terni, totuși escursiunea pe Glockner se pdte face cu mai multă înlesnire, siguranță și eftinătate de cât ascensiu- nea Buceciului la noi, care nu are to- tuși de cât vr’o 2,300 m. înălțime. D. Sturdza termină expunerea D-sale prin propunerea de a se forma, sub auspi- ciile societăței geografice române, un „Club Carpatin', a cărui misiune'ar fi de o cam-dată a înlesni escursiunile și ascensiunile pe Bucec și Ceahlăii, prin înființare de câte-va „Blockhaus' pe vârfurile acestor munți, asigurarea po- tecelor în locurile primejdidse și for- marea de călăuzi (guides). D-sa arată mai departe, că, pe cât scie , clubul al- pin din Austro-Ungaria este îu ajun a înființa asemenea Blockhaus în mun- ții ce cad în partea Transilvaniei și chiar în partea României și că ar fi de dorit ca noi Românii să preîntâm- pinăm inițiativa străină. M. S. Regele aprobă propunerea fă- cută de D. Sturdza și ’l invită a p 588 Monitorul oficial al româniei 30 Aprilie (12 Maiâ) 1882 formula în scris, precum și a prepara un proiect de statute pentru formarea unul „Club Carpatin“ în România, care ar forma o ramură a societăței geo- grafice române și ar lucra sub auspi- ciile ei. După conferința D-lui Sturdza, Ma- jestatea Sa, conform ordinel lucrărilor, acordă cuvîntul D-luI profesor Stefă- nescu, care dă o relațiune despre de- cisiunile luate de congresul interna- țional geologic, ținut în Bologna în 1881, în privința hărțeî geologice a Europei. D. Ștefănescu, după ce face istoricul societăților geologice, arată că, cu ocasiunea exposițiunei universale de la Paris din anul 1878, s’a ținut la palatul Trocadero primul congres geologic internațional, că a doua se- siune a acestui congres s’a ținut în a- nul trecut la Bologna, Ia care a luat și D-sa parte, și în acest al duoilea congres s’a stabilit uniformitatea în ceea-ce privesce culorile convenționale și unele din expresiunile technice geo- logice; mal departe congresul a hotă- rât a face să se execute o hartă geo- logică a Europei, în acest scop s’a nu- mit o comisiune compusă din delegații Germaniei, Austro-Ungariel, Franței, Angliei, Italiei și Rusiei, cu direcțiu- nea pentru lucrarea hărțeî îp Berlin. Harta geologică a Europei va fi pe o scară de 1° 1,500,000, împărțită în 49 de secțiuni, și redacțiunea acestei hărți s’a încredințat eminentului profesor Kiepert, din Berlin; iar cot tul între- gei lucrări s’a fixat la 80 mărci saâ 100 franci. In anul 1883 s’a fixat a treia sesiune a congresului , care de astâ-dată se va ține la Berlin și că se speră că până la acea dată să fie ter- minat un proiect al hărțeî geologice a Europei. După acesta, Majestatea Sa acordă cuvîntul D-lui inginer Ștefan Hepites, care a întreținut Adunarea despre: „E- poc’le înghețurilor Dunărei în cursul seâ inferior.“ D-sa face istoricul în- ghețurilor Dunărei, din cea mai adân- că antichitate până în filele nostre ; arată epocile și durata înghețărel Du- nărei, cât și epocile desghețurilor; pe lângă sciințele luate de D-sa ᵤdin diferiți autori în acesta privință , D. Hepites arată observările personale ce a făcut în curs de mai mulți ani în portul Brăilei și sondagele ce a făcut spre a cundsce adâncimea și profilul patului Dunărei între Brăila și Ghecet. Cu acesta terminându-se conferințe- le anunțate, Majestatea Sa rădică șe- dința la 11 V4 noptea, exprimând din noâ dorința ca tâte aceste conferințe, atât de interesante să se publice în Buletinul societăței. D. vice-președinte, general Mânu, cu învoirea Majestăței Sale, rogă pe D-nii membrii a se întruni Luni, la 22 Mar- tie, sera, la 8 ore și jumetate, în loca- lul societăței (sala No. 49), în ședință, spre a ^regula cestiile administrative ce urmeză a se regula și cari sunt a- nunțate prin actul de convocare. Președinte, CAROL Vice-președinte, general George Mânu, Secretar general, George I. Lahovari. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului.) Cairo, 10 Maiâ.— Kedivul a primit astâ-^I pe consulii marelor Puteri. Apoi a conferit direct cu D-nii Sienkiewiez și Mallet, consulii Franciei și Engliterel, a căror stăruință energică ’l a otărât a nu aștepta răspunsul Porței pentru ca să pronunțe diferitele commutațiuni de pedepsă în favorea oficiărilor circasienl. Impresiunea produsă de acestă otărâre a Kedivului asupra populațiunei indi- gene și asupra coloniei străine este es- celinte. Putea să se întâmple desordine daca Porta ar fi ingerat în acestă ces- tiune. înțelegerea complectă, care s’a ve- 4ut în acestă ocasiune între consulii Franciei și Engliterel, este forte remar- cată, și tăria lor este de toți lăudată. Cairo, 10 Maiâ.— (Sera). In urma neînțelegere! ivită între cabinet și Ke- div prin decretul de commutarea pedep- sei, ministerul a otărât de a convoca îndată Camera notabililor, chiar fără autorisarea lui Tewfik pașa, pentru ca să se pronunțe asupra acestei neînțele- geri. Miniștrii aâ declarat consulilor că siguranța europenilor nu este întru ni- mic amenințată. Berlin, 10 Maiâ.—Reichstagul a în- ceput discuțiunea asupra proiectului de lege pentru înființarea monopolului tu- tunului. D. Scholz, sub-secretar de Stat la finance, a respins aserțiunea răspân- dită că guvernul ar avea intențiunea de a esersa o presiune politică pentru a face să trecă proiectul seâ; combate bă- nuiala câtor-va deputațl că monopolul nu are să dea veniturile pe cari guvernul le prevede. D. Scholz adaogă că despă- gubirile de plătit manufacturilor de tu- tun existente în Germania sunt estima- te la 260,000,000 și că guvernul nu re- cunosce de a fi dator să despăgubescă orașele libere din Hamburg și Brem, cari nn vor suferi de cât indirect cu în- ființarea monopolului. Viena, 10 Maiâ. — Camera deputa- tilor.— Un membru din stânga adrese- ză guvernului o interpelare pentru a i se spune daca, în facia cratimelor co- mise contra Ovreilor în Rusia și a difi- cultăților ce ar resulta pentru Austria prin numeroșii Ovrei cari se refugiază pe teritoriul el, guvernul crede să facă a valora influența sa în sensul justiției și umanităței. Constantinopoll, 10 Maiâ. — Se a- sigură că Porta a otărât de a concentra aprope 25,000 <5menl în Siria, pentru a interveni eventual în Egipt. Paris, 10 Maiâ.— piarele Le Temps și La Liberte subscrierile la ac- țiunile canalului maritim din Corint, cunoscute până în astă seră, trec peste 200,000 acțiuni; în acestă cifră Româ- nia figureză cu mai mult de 11,000 acțiuni. Londra, 11 Maiâ. — „Daily News* publică o depeșă a corespondentului seâ din Cairo, în coprindere că Araby-pașa, ministru de resbel, ’i-a declarat că nu vede necesitatea de a menține pe tronul Egiptului familia lui Mehmet - Aii; căderea lui ar produce o economie a- nuală de 500,000 livre sterlinge. După o altă corespondență, Kedivul ar fi declarat că nu va ceda nici o dată exigințelor ministerului seâ, ^și că con- teză pentru al ajuta în resistența sa pe sprijinul material al Franciei și al En- gliterei, a căror consilii le-a urmat în- tocmai. piarul Times <)ice că momentul de a lucra în Egipt a sosit , politica lui Araby-pașa tinde a nimici încetul cu încetul — gradat — influența europeană; Ziarul Times speră că Europa nu va permite o intervențiune turcească în E- gipt de cât în condițiunea expresă că trupele Sultanului vor fi retrase îndată ce autoritatea Kedivului va fi resta- bilită. (Havas.) ANUNCIURI MINISTERIALE “"Ministerul de interne. Pentru încălzirea autorităților de mai jos, pe iarna viitore 1882 și 1883, urmând a se contractă aprovisionarea a 461 stânjeni cubici lemne de foc, cali- tate de cer tînăr saâ tufan, se publică spre sciința amatorilor cari vor voi a l^a în întreprindere predarea acestor stânjeni de lemne, că la 20 Maiâ 1882, se va ține licitație la acest minist ’-r , când vor bine-voi a se presinta spre a depune ofertele D-lor, depunend și câte un stânjen lemne de probă în curtea ministerului. Condițiunile în cari se dă astă între- prindere, se pote vedea în tote Zilele de lucru în cancelaria acestui minister, divisia comptabilităței. Autoritățile unde se va face predarea sunt: La ministerul de interne 30 stânjeni; 30 Aprilie (12 Maiă) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 589 la ministerul de externe 20 stânjeni; la ministerul lucrărilor publice 18 stân- jeni; la direcția telegrafelor și poștelor 60 stânjeni; la direcția serviciului sa- nitar 10 stânjeni; la poliția capitalei cu secțiunile polițienesci 100 stânjeni; la tipografia Statului 60 stânjeni; la ser- viciul hidraulic 6 stânjeni; la școla de poduri, șosele și mine 50 stânjeni; la scola de agricultură și silvicultură de la herăstrău 60 stânjeni; la șcdla de ar- te și meserii din Bucuresci 35 stânjeni; la inginerul-șef al circumscripției IV, pentru grădinile publice 12 stânjeni. Total 461 stânjeni, după proba ce se va alege la licitație. No. 6,145. (2) 1882, Aprilie 17. Direcțiunea generală a Serviciului sanitar. D-nii doctori saă licențiațl în me- dicină, cari ar dori să ocupe postul va- cant de medic al plasei Siretu, din ju- dețul Covurluiă, retribuit cu lei 250 lefă și lei 200 diurnă pe lună, vor bine-voi a se adresa la direcțiunea ser- viciului sanitar saă la prefectura ace- lui județ. No. 1,952. 3 1882, Aprilie 27. — D-nii doctori saă licențiați în medicină, cari ar dori se ocupe postul vacant de medic arondismentului Co- rabia, cu reședința în orașul Corabia, dinsjudețul Romanați, retribuit cu 300 lei lefi și 100 diurnă pe lună, deose- bit 50 lei ce i se dâ și de comuna Co- rabia, să se adreseze la direcțiunea ge- nerală a serviciului sanitar, saă la pre- fectura acelui județ. No. 1,790. 3 1882, Aprilie 16. _D-nii doctori saă licențiați în me- dicină, cari ar dori să ocupe postul vacant de medic al plăsei Vrancea, din județul Putna, retribuit cu salariă de 250 lei și 150 lei diurnă pe lună, vor bine-voi a se adresa la direcțiunea ge- nerală a serviciului sanitar saă la pre- fectura acelui județ. No. 1,577. 1882, Aprilie 9. —D-nii doctori saă licențiați în me- dicină cari ar dori să ocupe postul va- vacant de medic orașului Sulina, ju- dețul Tulcea, plătit de acea comună cu 250 lei pe lună , să bine-voiască a se adresa la direcțiunea generală a ser- viciul sanitar. No. 1,864. 1882, Aprilie 21. MINISTERUL DE FINANCE Ministerul este informat că mulți contribuabili încredințeză agenților de urmărire sumele ce datoresc din con- tribuțiunl, însărcinând pe aceștia a le aduce chitanțele la domiciiiă. Acestă procedare a dat loc la numerose abu- suri din partea acelor⁻ agenți. Se aduce dar la cunoscință tutulor, că ori-ce plată din dări fiscale nu tre- bue făcută de cât la biuroul de per- cepere, în schimbul unei chitanțe în regulă. Numai chitanțele liberate de percep- tor din registrul cu matcă constituesc acte descărcătdre de plata contribuțiu- nilor; prin urmare ori-ce sumă libe- rată fără chitanță saă cn chitanță ma- nuscrisă, nu se va ține în sdmâ pen- tru plata dărilor. (3 la 3 ^.) Direcția vămilor, timbrului și în- registrărel. Se publică spre cunoscință generală că, în ^ioa de 5 Maiă 1882, se va vin- de prin licitațiune în localnl biuroului vamal Galați, obiectele notate în lista de mai jos, cari sunt căzute în rebut la menționatul biuroă vamal. Doritorii de a cumpera aceste obiecte, se vor presinta în ^ioa arătată la men- ționatul biuroă vamal, spre a concura la licitație. Listă O codă de per pentru damă, o cu- tie de sardele, smirnă, o sticlă mică cu doctorii, 2 farfurii mici pentru cescl, o sticlă cu spirt, o bucată chârtie co- lorată, 92 chilograme și 500 de grame cartușe pline. No. 16,089. 1882, Aprilie 27. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMERCIULUI ȘI LUCR. PUBLICE. Se dă în întreprindere lucrările de reparațiuni necesare clădirilor după li- nia ferată Bucurescl-Giurgiu. Valdrea lucrărilor de executat este de lei 14,725, b. 90. Licitațiunea se va ține la minister în ^ioa de 1 luliă a. c. Pentru formalitățile și obligațiunile licitației concurenții vor vedea condi- țiunile publicate în Monitorul oficial, No. 153, din Iulie 1878, iar pentru câ- timea lucrărilor de executat, costul lor, caetele de însărcinări speciale, forma și osebitele clause a le contractului, ei vor putea lua informațiuni de la minister saă de la prefectura mal sus numită, cu 10 ^ile înainte de licitațiune. No. 5,023. 1882, Aprilie 28. — La 15 Maiă 1882, din noă se va ține licitație la ministerul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, pentru darea în întreprindere a clădirilor li- niei ferate Câmpina-Doftana. Valdrea lucrărilor este de lei 97,719, bani 15. Detaliuri pentru acestă lucrare, se pot vedea în publicațiunea No. 3,424, ins rată în Monitorul oficial No. 289, din anul curent. —La 5 Maiă 1882, se va ține licita- țiune le acest minister, pentru darea în întreprindere a construcțiunei a 7 can- tone pe șoselele din jurul Capitalei și pe partea până la Băneasa, din șoseaoa Bucuresci-Țigănesci. Valdrea lucrărilor este de lei 14,727, b. 9. Detaliuri pentru acestă lucrare se pdte vedea în publicația No. 3,814, in- serată în Monitorul oficialNo. 4, din a- nul curent. - La 13 Maiă 1882, se va ține licita- ție la acest minister și la prefectura județului Bacăă, pentru darea prin întreprindere a construcțiunei a 10 po- duri, pe șoseaoa mixtă Bacăă-Târgul- Ocna, partea Călugăra-Găurice, sec- țiunea I. Valdrea lucrărilor este de lei 61,217 bani 30. Detaliuri pentru aceste lucrări, se pdte vedea în publicația cu No. 2,859, înserată în Monitorul oficial, No. 276, 1882. — Se scdte din noă în licitație da- rea prin întreprindere a aprovisionărei materialelor necesare la întreținerea șoselei naționale lași-Podul-Ildei, con- form disposițiunilor coprinse îu publi- cațiunea cu No. 16,774, inserată în Monitorul oficial No. 217, din 1881. Licitația se va ține atât la acest mi- nister, cât și la prefecture județului Iași, în ^ioa de 11 Maiă 1882, prin oferte sigilate cari se vor deschide la orele 4 p. m. No. 4,711. 1882, Aprilie 21. (11 M. 3 p s.) —La 19 Maiă 1882, se va ține licitație la ministerul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, pentru darea prin întreprindere a lucrărilor de terasamente și de pavagiă ce sunt a se face pe șosdoa Oboru-Vergu și Piața-Oborului. Valdrea lucrărilor este de lei 61,768, bani 17. Detaliuri pentru acestă lucrare, se pd- te vedea în publicația cu No. 4,501, in- serată în Monitorul oficial No. 16, din 1882. 590 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 30 Aprilie (12 Maiii) 1882 — Se scdte din noii în licitațiune darea prin întreprindere a aprovisionărel ma- terialelor trebuitdre la întreținerea calei naționale No. 15, Buhuși-Piatra-Prise- cani, conform publicațiunel No. 16,774, inserată, în Monitorul oficial, No. 217, din anul 1881. ” Licitația se va ține atât la acest mi- nister cât și la prefectura județului Neamțu, în ^ioa de 25 Maiiî 1882, prin oferte sigilate , cari se vor deschide Ia orele 4 p. m. No. 4,658, 1882, Aprilie 20. (25 M. 3 p. s.) —Se scote din noh în licitație darea prin întreprindere a aprovisionărel ma- terialelor trebuităre la întreținerea șo- selelor naționale Movila-Vasluiă și Văs- luiă-Docolina , conform publicațiunef acestui minister, cu No. 16,774, inserată In Monitorul oficial No. 217, din anul 1881. Licitația se va ține atât la acest mi- ESTIMAȚIA GENERALA Cu indicarea carierilor pentru aprovisionarea pe amil 1883-83 a petrișului de reservă după calea No. 3, Arginesci-Vârciorova No. și numirea Natura No. kilome- No. canto- Cantitatea Prețul uni- Costul carierilor carierelor trelor nului pe canton tar al m. c. total pe canton 1 2 3 4 5 6 7 No. 1 și 2 Motru Prundu 282-285 XXII 120,00 4,94 592,80 No. 2 și 3 , n 285-288 XXIII 120,00 4,75. 570,00 No. 3 n 288-291 XXIV 150,00 4,33 649,50 No. 3 și 4 „ ti 291-294 XXV 120,00 4,82 578,40 No. 4 și 5 „ •n 294-297 XXVI 120,00 3,89 466,80 No. 5 ii 297-300 XXVII 120,00 4,90 588,00 No. 5 n 300-303 XXVIII 120,00 9,90 1188,00 No. 5 1) 303-306 XXIX 90,00 13,44 1209,60 No. 6 Șimian Carieră 312-314 XXX 120,00 18,92 2270,40 No. 6 „ îl 323-326 XXXI 300,00 17,17 5151,00 No. 6 , fi 326-329 XXXII 72,00 20,50 1476,00 No. 6 , n 329-332 XXXIII 80,00 17,18 1474,40 No. 6 r n 332-335 XXXIV 90,00 13,43 1208,70 No. 6 , li 335-338 XXXV 120,00 9,68 1161,60 No. 6 „ ' n 338-341 XXXVI 120,00 5,93 711,60 No. 6 „ Î341-344 XXXVII 180,00 3,64 655,20 No. 7 Topolnița Prundu No. 7 n 344-346 XXXVIII 210,00 6,37 1337,70 No. 8 Schela Carieră 346-349 XXXIX 150,00 6,61 991,50 No. 8 „ 249-352 XL 150,00 3,41 511,50 No. 9 Gura-Vâel Prundu 352-355 XLI 120,00 6,60 792,00 No. 9 li 355-358 XLII 90,00 6,69 512,10 No. 9 „ * 358-360 XLIII 60,00 5,40 324,00 No. 9 w ^360-362 XLIV 100,00 6,93 693,00 No. 10 Vădița-Secă 11 No. 10 w 362-364 XLV 100,00 4,78 478,00 No. 10 n 363-366 XLVI 100,00 3,11 311,00 No. 10 w 366-368 XLVII 180,00 5,15 927,00 Total • • • 3302,00 • 26729,80 (11 M. 3 p, s.) । nister cât și la prefectura județului Vas- luiiî, în ^ioa de 25 Maiiî 1882, prin o- ferte sigilate, cari se va deschide la orele 4 p. m. No. 4,660. 1882, Aprilie 20. (25 M. 3 p. s.) — Se sc<5te din noii în licitație darea prin întreprindere a aprovisionărel pe- trișulul necesar la întreținerea șoselei Arginești-Vârciorova pe termen de trei ani, conform publicațiunel No. 16,774, inserată în Monitorul oficial cu No. 217, din anul expirat 1881 și prețurilor uni- tare prevăzute în estimațiunea inserată în josul acestei publicațiunl. Termenul predărel materialelor în campania anului curent se fixezi până la 1 Octombre. Licitațiunea se va ține atât la acest minister cât și la prefectura județului Dolj, în ^ioa de 11 Maiiî, prin oferte sigilate care se vor deschide la orele 4 p. m. No. 4,662. (3p. 3.) 1882, Aprilie 20 —La 5 Maiiî 1882 , din noiî se va ține licitație la acest minister și la prefectura județului Iași, pentru darea în între- prindere a reconstrucțiilor și reparații- lor de poduri pe șoseaoa lașI-Podul- Ildel. Valdrea lucrărilor este de lei 5,021, b. 59. Detaliuri pentru aceste lucrări se pot vedea în publicația No. 3,812, inserată în Monitorul oficial No. 4, din a. c. — La 19 Maiii 1882, se va ține li- citațiune la ministerul agriculturei, co- merciulul și lucrărilor publice și la prefectura județului Constanța, pentru darea în întreprindere a construire! a 2 podețe pe șoseoa Ostrovu-Megidie. Valărea lucrărilor este de lei 7,585, bani 27. Detaliuri pentru acestă întreprinde- re se pdte vedea în publicația cu No. 4,295, inserată în Monitorul oficial cu No. 14, a. c. — La 25 Maiiî 1882, se va ține lici- tație la acest minister și la prefectura județului Tulcea, pentru darea prin în- treprindere a construirel a 10 case de cantonieri, pe șoselele din Dobrogea. Valorea lucrărilor este de lei 20,855, bani 60. Detaliuri pentru acăstă lucrare, se pdte vedea în publicația cu No. 4,577, inserată în Monitorul oficial No. 18, din 1882. MINISTERUL DE RESBEL La 21 Iunie 1882, orele 2 după a- mia^I, se va ține licitație în localul ministerului, calea Victoriei, pentru a- provisionarea a 16,000 metri postav c5 vit, necesar la îmbrăcămintea trupelor. La acesta licitațiune nu se admite nici o supra-licitație. Licitația se va efectua în conformi- tate cu legea de comptabilitate a Sta- tului, art. 40—57 inclusiv și în condi- țiunile caetului de sarcini și cele pen- tru admitere la licitațiune , care îm- preună cu modelele țipe se pot vedea de doritori la minister, direcția admi- nistrativă, în tote filele de lucru, de la orele 11 dimineța până la 5 după ame^i. Predarea materialului se va efectua la depositul central de îmbrăcăminte în termen de 3 luni de ^ile socotit de la data contractului. Garanția necesară este de lei 14,000. Doritorii de a concura, o-dată cu ofer- ta vor presenta și recepisă casei de de- puneri prin care să se constate c’a de- pus suma notată ca garanție, pentru a lua parte la acestă licitațiune. Nu sunt admiși la licitație acei care 30 Aprilie (12 Maiâ) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 56 lj . ~~n nu vor presenta recepisă cerută pentru depunerea garanției, și nu vor îndeplini condițiile pentru admitere. No. 2,830. 1882, Aprilie 21. (3 la 2 le> în care intră și «jioa adjudecațiunei. Ele vor fi de 10 la si tă minimum pes- te prețul eșit la licitație. Ofertatorul va depune, ca cauțiune provisorie, pe lângă 10- la sută mini- mum, și garanția provisorie menționată la art. 2. Ori-ce oferte nu vor conține aceste condițiunl, se vor considera ca nepri- mite. După primirea ofertelor, materialul lemnos se va pune din noii în licitațiu- ne, conform legei, începând strigarea de la prețul oferit. 3—3. 80 Aprilie (12 Maiii) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 595 ANUNCIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția de notariat. D. președinte al tribunalului Vâlcea, cu adresele No. 9,411, din 1881, și pe baza încheieri tot a acelui tribunal, No. 5,003, din 1881, și a petițiunei D-lui loan Romașcu, tutorele minorilor de- functei Tița Negrescu, și registrată de acestă secție la No. 10,260, din 1881, și pe baza procesului-verbal No. 5,834, din 1881, tot al tribunalului Vâlcea, a cerut punerea în vîn^are cu licitație de bună voie a imobilului din comuna Bucuresci, suburbea Gorgani , strada Pompierilor No. 6, averea decedatului Alecu îliescu. Aceste case sunt de zid având o pră- vălie și 2 odăi și de desub pivniță, învelite cu olane, curtea împrejmuită cu scânduri, un alt corp de clădire tot de zid, care se compune dinr’un grajd cu 2 încăperi, învelit tot cu olane și alături o odae tot de zid și învelită cu tablă de fer, curtea asemenea îm- prejmuită cu scânduri, aceste ambe imo- bile se învecinesc pe de o parte cu pro- prietatea D-lui Misail, advocat, în fund cu apa Dâmboviței, și pe 2 părți cu strada Pompierilor. Iar concurența acestor imobile se va începe de la suma de lei noul 7,500. Asupra acestui imobil nu se mai află altă împrejurare. Se f^ce dar cunoscut în general, că a- căstă licitație se va urma în pretoriul a- cestui tribunal, în oa de 8 Maiu a. c., orele 10 a. m., să vină la acest tribunal, spre înfățișare cu D-lui loan Radu, ^is și loan Draga Raneti, soțul sâă în procesul de divorț, cunoscând că, ne- fiind consecință, se va cerceta și jude- ca în lipsă, conform legei. No. 4,235. 1882, Aprilie 26. Petițiunea din josul următdrel citați- uni, inserate în Monitorul No. 24, a. c., având ore-cari erori, se publică din noii cb îndreptările făcute: Tribunalul de Buzed. D.H. Ahronsohn et comp., comerciant, domiciliat în Brașov, vexând alătura- ta copie de potiție, se citeză prin a- cesta una și singură citație conform art. 71 din procedura codului civil, că la 30 Iunie J 882, la orele 10 de dimi- neță, să se presinte la acest tribunal spre înfățișare în procesul ce are cu D-lor frații Leibu și Maer Grimberg, pentru bani; cunoscând că, nefiind ur- mător citațiunel se va înfățișa și ju- deca causa în lipsă, după art. 148, din pr. criminală. No. 5,041. 1882, Aprilie 20. Petițiunea D-lor frații Leibu și Maer Grim- berg, către D. președinte al tribunalutui Buzâu. Domnule președinte, Sub-semnațiI frați Leibu și Maer Grimberg, comercianți, domiciliați în orașul Buzâă, intentăm acțiune comer- cială contra D-lui Ahronsohn et comp, comerciant, domiciliat în Brașov, obi- ectul cererii ndstre este ca, numitul să fie obligat a ne răspunde suma de lei 4,570, ce ne debileză din prețul a 10 vagâne porumb și 65 vagdne orz, ce le am predat la gara Buzeu spre a se trămite la Brașov, conform convențiu- nei de vîn^are intervenite între noi. Ve rugăm dar, D-le președinte, ca apreciând importanța acestei afaceri comerciale să ordonați a fi citați spre înfățișare, în care scop alăturăm duoe cdle de câte 10 lei și o copie spre a se trămite pârîților, rog a se cita și prin Monitor. Primiți, D-le președinte, asigurarea perfectei ndstre stime. Frații Leibu și M. Grimberg. Tribunalul de Vâlcea. D. Nică Niță Bădescu, fost din urbea Drăgășani, iar acum cu domiciliul ne- cunoscut, se vestesce prin una și sin- gură chemare câ, la 2 Iunie viitor, orele 10 de dimineță, să vină la tri- bunal ca inculpat; cunoscând că, ne fiind următor, va suferi consecințele prevăzute de lege. No. 6,825. 1882, Aprilie 24. — lohan Kerner, fost servitor la losif Sablar, din orașul Râmnicu-Vâl- cea, iar acum cu domiciliul necuno- scut, se vestesce prin una și singură chemare că, la 5 Iunie 1882, orele 10 de dimineță, să vină la tribunal, ca inculpat pentru abus de încredere, cu- noscând că, ne fiind următor, va suferi consecințele prevăzute de lege. No. 6,818. 1882, Aprilie 24. Judecătoria ocolului Oltenița, ju- dețul Ilfov. D. Alexandru Dumitru, sacagiu, fost cu domiciliul în comuna Radovanu, iar acum necunoscut, este citat la a- cestă judecătorie, în ^ioa de 15 Maiu 1882, orele 10 dimineța, ca inculpat; contrarii! se va aplica legea. No. 1,526. Corpul portăreilor din Bucuresci. D-neî Ecaterina Tomeseu, cu domiciliul ne- cunoscut. Ddmnă, vi se face cunoscut că, onorb. tribunal Ilfov, secția de nota- riat, a fixat ^ioa de 11 Maiii a. c., pentru arendarea prin licitațiune pu- blică, în pretoriul acelui tribunal, cu începere de la 23 Aprilie a. c., urmă- torele imobile, moșia Zărăfoaia, cu trupurile sale din plaiu Ialomița, co- muna Podurile și plaiul Dâmbovița, comunele Rîul Albu, Runcu, Cucuteni și Bărbulețu, tote din județul Dâmbo- vița, avere a D-vostră și a D-nei Zinca Zărâfdia, pentru despăgubirea credi- torului ipotecar N. T. Opran. No. 4,929. 1882, Aprilie 22. MANDATE DE ESECUTARE Parchetul tribunalului Muscel. Prin sentința acestui tribunal, No. 1,694, din 1879, se condamnă Niculae Olteanu, fost cu domiciliul în comuna Rucărul, iar acum necunoscut, la amen- dă de lei 100, iar prin procesul verbal No. 1,177, din 1882, se dispune ca pen- tru acestă amendă, să sufere închisore de 20 ^ile fiiind insolvabil. Invităm dar pe toți agenții forței pu- blice și chiar pe particolarl cari vor do- vedi pe sus numitul să ’l denunțe auto- rităței respective pentru esecutarea men- ționatei sentințe. Emis la 22 Aprilie 1882. No. 1,047. — Prin procesul verbal al tribunalu- lui local No. 585, din 1882, s’a disposat ca Constantin Rusu, sârb, acum cu do- miciliul necunoscut, sâ sufere închisdre corecțională, pe termen de 4 (jile, pentru amenda de lei 20, condamnat prin sen- tința No. 1,640, din 1879, pentru faptul de insultă. Invităm dar pe toți agenții forței pu- blice și chiar pe particulari cari vor do- vedi pe sus numitul să ’l denunțe auto- rității respective pentru esecutarea men- ționatei pedepse. Emis la 22 Aprilie 1882. No. 1,061. MANDATE DE ARESTARE Parchetul tribunalului Prahova. Noi, primul-procuror, pe lângă acest tribunal, In basa art. 193, codul de procedu- ră criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal secția I, No. 482, pronunțată in au- diența de la 3 Noembre 1881, prin care condamnă pe Ilie Nahman, ma- jor, de profesie strungar, cu domiciliul necunoscut, la închisdre corecțională, pe termen de 6 luni, pentru că a comis faptul de furt, în virtutea art. 308, 40 combinat cu 60, codul penal. Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Bisericani. Mandăm și ordonăm directorului a- cestei închisori a primi și reține pe sus numitul Ia ră, domiciliată în orașul ’loesci, sub St. Gheorghe-Noiî, la în- chisore corecțională, pe termen de 10 Diverse compturl debitore. . . . ^1 30 Aprilie (12 Maiii) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 607 ANUNCIURI PARTICULARE 1 Regia monopolului tutunurilor și sărei. Brevetele sub No. 494, 632, 633, 717, din 1873; 3,957, din 1874; 5,043, 5,045, 5,046, din 1875 ; 697, din 1877; 488, din 1878; 3,974, 3,975, 4,745, 5,242 și 5,243, diu 1880, eliberate pen- tru județul Tecuciu, palsa Zeletin, fi- ind perdute se anulează, de dre-ce ti- tulari afi încetat din vîn^area tutu- nurilor. De acesta se aduce la cunoscință pu- blică spre sciința. No. 1,338. 1882, Aprilie 27. Fac cunoscut că m’am desfăcut de tovarășiul mefi Hagi Parschiva, Hagi Tone, din Alexandria, luând a- supră'ml tote sărcinele comerciului, iar pe viitor afacerile mele va purta firma George G. Popescu, ast-fel precum mă Sub-semnatul fac cunoscut că de^as- tă-^i înainte, me voifi numi și sub- scrie A. Urbeanu, în loc de A. Urban- ski, nume ce am purtat până acuma. A. Urbeanu. 3—2 Ci ■i sub-scriii aci. George G. Popescu. 1882, Aprilie 16. 3-3 Sub-semnatul neputând înlătura su- pra numele de Aurelifi, usat în so- cietate, în locul numelui de botez A- rion, fac cunoscut câ de astă-^i îna- inte me voii! servi cu numele de Au- Biuroul nostru s’a mutat în strada Lipscani, No. 74, pasagiul de comerciu, e- tagiul i-iu. 3o-i« Marmorosch Blank et comp. relifi S. Ispăsescu. Aureliu S. Ispăsescu. 2-2 Sub-semnatul fac cunoscut că de a^i înainte me voifi sub-scri cu adevă- ratul mefi nume de familie Nae Pe- trescu, în loc de Naidin Petre. Nae Petrescu, din Caracal. 1882, Aprilie 26. LA A ROMÂNIEI SUMARĂ a 24 Aprilie 1881. 12,000,000 --- 23,410,000 --- 615,910 37 j 649,671 55 33,761 18 J --- --- 222,740 14 10,106,508 12 46,388,919 81 Capital Fond de reservă . . Bilete emise de bancă . . Compt. corente Doben^i și beneficii diverse . . Diverse compturl creditore . . 17 Aprilie Centrala . . Sucursale . . . Divid. în comptul cup. 1880-1881 1882 Aprilie 24. --- --- 12,000,000 --- --- --- 12,000,000 --- --- 288,933 58 --- --- 288,933 58 --- --- 75,950,630 --- --- 75,950,630 --- 275,992 16 385,378 67 136,528 66 । 245,607 72 109,386 51 109,079 06 --- 35,581 60 --- --- 23,914 40 --- 323,789 41 --- --- 344,151 99 1 23,482,622 75 44,773,478 15 112,466,936 01 133,626,715 84 608 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 30 Aprilie(19 Maiiî) 1882 CÂSA DE SCHIMB SCHIMB SJ COMISION CASA DE SCHIMB CASA DE SCHIMB TOMA TACIU FRAȚI! BENZAL A. ATIAS C. STER1U No. j.i str. Lipscani, No. 19. Mo. 41 biB.etr. Lipscani.No. 41 biB No. 44. str. Lipscani, No. 44 Cump. Vând. Mo. 60, Mr. Lipscani, 60 29 Aprilio 1882. Vând. 29 Aprilie 1882. Cump. Vând, 19 Aprilie 1882 Comp. Vând. 50 0Benta română 89’4 893/4 28 Aprilie 1882. Cump. 50 89*4 893/, 6% Obligații de Stat 5<>/0 Renta amor. 80 89 50 0 Ser. funo. rur. 90 90*/, 5>/0 Bentă amor. 89’8 90 convertite. . . 101*4 102 8% n comunale 102 103 5o 0 n irb. 88*4 89*/2 ' &4/o Ren. Bomân 883'. 891, ț 6% „ căi fer. român, 103 103* 5 7o/0Sor. fun. rur. 101*'2 102*4 60 0 „ orb- 94*/, 95 5° 0 Benta amoitis. 89*/, 90 7% „ „ urb- 100 101*4 60 oOblig. de Stat 8