No. $0 UN NUMER 25 KANÎ Vineri, 1882 ¹ 6 Maiu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-țECl și ȘESE lei; ȘESE LUNI, 20 Iei (Antâiu Aprilie și ânUiu Octombre) ANUNCIURILE: LINIĂ DK TREl-pECI LITERE TREI-pEOI BANI (Inserarea Il-n și mai departe, 20 b. linia) Publicațiunile judiciare se plătesc: PânS la cincl-ded Unii. 5 lei; mal mari de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale locale. scrisorile nefranoate se refusa Inserțiunile și reclamele se plătesc : Prima inserare,60 b. linia; a II și mal departe. 80 b.linia. Citațiuniie de hotărnicie, linia de 80 litere, 60 bani. Publicațiile primârielor și comitetelor, 60 b, 1 inia. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă. SUMAR PARTEA OFICIALA. — Ministerul de in- terne : Prescurtare de decret. - Ministerul de justiție: Prescurtări de deorete. Ministerul de resbel: decrete. — Raporte.— Prescurtări de decrete. Ministerul cultelor și instrucțiunea publice: Pr e scurtare de decret. Decisiuni ministeriale. PARTEA NEOFICIALA.'—I>epeșl|telegrafice. Anuneiurl ministeriale , judiciare, adminis- trative și particulare. FOO&OFICIALA _----------------------------------- Bifâur$^%2 Aprilie 1882. MINISTERUL DE INTERNE Prin înaltul decret regal, cu No. 1,138, din 19 Aprilie 1882, după propunerea făcută , de D. minis- tru secretar de Stat la departa- mentul de interne, prin raportul Mo. 2,001, sunt numiți șefi de am- bulanță pentru transportul aresta- ților pe calea ferată, în nouile pos- turi înființate prin budgetul anului curent, următorele persone: D. Xenofont Lepâdătescu, fost funcți- onar în serviciul ministerului financelor. D. George Andreescu, actual director al arestului de ocol Macin din Dobrogea și D. loan I. Grădișteanu. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin înaltul decret regal, cu No. 1,089, din 15 Aprilie 1882, după propunerea făcută, prin raport, de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de justiție, sunt nu- miți și permutați: D. Mihail Gh. Orleanu, doctor In drept de ia facultatea din Paris , actual procuror al tribunalului Iași, în aceiași calitate la tribunalul Ilfov, în locul D-lui Petru Oeconomu , de- cedat. D. 0. G. Pistreanu, licențiat în drept de la facultatea din Bucuresci, actual supleant la tribunalul Olt, procuror la tribunalul RomanațI, în locul D-luI G. Stoicescu. D. N. Algiu, licențiat în drept de la facultatea din Aix, întrunind condițiu- nile art. 1, 3 și 7 din legea de admi- sibilitate, supleant la tribunalul Olt, în locul D-luI C. G. Pistreanu, înaintat. D. Al. Sergiescu, licențiat în drept de la facultatea din Bucuresci, întru- nind condițiunile citatelor articole, su- pleant la tribunalul Muscel, în locul G. C. Leonida, demisionat. D. N. S. Rain, licențiat în drept de la facultatea din Bucuresci, actual ju- decător al ocolului Râmnicu-Sărat, în aceiași calitate la ocolul Balta-Albă, în locul D-lui N. Mihăescu. D. B. T. Nicolau, actual judecător al ocolului Pătărlagele, districtul Bu- zăă, în aceiași calitate la ocolul Râm- nicu-Sărat, în locul D-lul N. S. Rain. D. Dimitrie Cărpinișeanu, fost jude de ocol, întrunind condițiunile art. 47 din legea judecătorielor comunale și de ocdle, jude la ocolul Pătărlagele, dis- trictul Buzăb, în locul D-lui B. T. Ni- colau. D. Ieronim Ghejan , fost ajutor de jude de pace, întrunind condițiunile citatului articol, ajutor la ocolul Vă- lenii-de-Munte, în locul D-lul lorgu Mihăescu, destituit. D. Leon Sireteanu, actual judecător la ocolul Copou, județul Iași, în ace- iași calitate la ocolul Stavnic, același județ, în locul vacant. D. Dimitrie Apostoliu, fost ajutor și judecător de pace, întrunind condițiu- nile art. 47 din legea judecătorielor comunale și de ocdle, ajutor la ocolul Copou, în locul D-lui Leon Sireteanu. Prin înaltul decret regal, cu No. 1,090, din 15 Aprilie 1882, după propunerea făcută, prin raport, de același D. ministru, D. M. Mano- lescu, doctor în drept de la facul- tatea din Paris, întrunind condiți- unile art. 1, 3 și 7 din legea de ad- misibilitate, se numesce procuror la tribunalul Iași, în locul vacant* MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii, și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Avend în vedere legea oficiări- lor de reservă; Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, sub No. 5,566, Am decretat și decretăm : Art. unic. — înaintăm la gradul de veterinari de regiment clasa II, în reservă, pe: Veterinarul de division clasa I, Lă- custeanu Alexandru, din regimentul 6 de reservă, Bucuresci. Veterinarul de division clasa I, Mă- gureanu Mihail, din serviciul divisie! II militară teritorială. Aceste înaintări se vor considera pe $iua de 16 Aprilie 1882. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci^ la 15 Aprilie 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General G. Anghelescu. No. 1,129, 466 MONITORUL OFICIAt'AL ROMÂNIEI 23 Aprilie (8 Maiă) 1882 Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Veterinarii de division clasa I, în re- servă, Lăcusteanu Alexandru și Mâgu- reanu Mihail, Îndeplinind condițiunile cerute de art. 12 din legea de la 1 A- prilie 1880, după cum asigură D. in- spector general al serviciului sanitar, prin raportul No. 1,079, am ondre a ’l propune Majestăței Vdstre pentru a fi înaintați la graiul de veterinari de regiment clasa II, In reservă. Dacă Majestatea Vostrâ aprobă aces- tă propunere rog să bine-voescă a sem- na anexatul proiect de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General G. Anghelescu. No. 5,566. 1882, Aprilie 15. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de țaciâ și viitori, sănetate. Având în vedere legea de înain- tare; Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, sub No. 5,568, Am decretat și decretăm : Art. unic. — înaintăm la gradul de farmacist de batalion clasa II pe Vasilescu Dimitrie, din batalio- nul 4 vânători, sub-farmacist de la 1871, Iulie 1, la penitenciarul militar. Acestă înaintare se va considera pe țliua de 16 Aprilie 1882. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este în- sărcinat cu executarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, Ja 15 Aprilie 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General G. Anghelescu. No. 1,130. Raportul D-lnl ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, La vacanța de farmacist de batalion clasa II, ce este la penitenciarul mili- tar , am ondre a propune Majestăței Vostre pe sub-farmacistul Vasilescu Dimitrie, care îndeplinesce condițiunile cerute pentru a fi înaintat în acest grad. Dacă Majestatea Vostră aprobă aces- ta propunere rog să bine-voescă a sem- na anexatul proiect de decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestăței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General G. Anghelescu. No. 5,568. 18b2, Aprilie 15. Prin înaltul decret regal, cu No. 1,128, din 15 Aprilie 1882, după propunerea făcută, prin raport, de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de resbel, s’a acordat dreptul de a purta semnul onorific de aur și de argint oficiărilor ce urmeză , pentru serviciul militar de 18 și 25 ani împliniți, calculân- du-se înduoit timpul petrecut în campanie , conform înaltului de- cret No. 318 de la 19 Februarie 1879: Semnul onorific de aur, pentru serviciul militar de 25 ani. Maiorului Jipa Alexandru, din regi- mentul 15 dorobanți. Căpitanului Beaescu George, aflat în dimisie. Căpitanului lonescu George, din re- gimentul 7 dorobanți. < Semnul onorific de argint, pentru servi- ciul militar de 18 ani. Căpitanului Dimitriu Neculae V., din regimentul 25 dorobanți. Căpitanului Lahovari Nicolae, din serviciul divisiel III militar® teritoriale. Locotenentului Zaharia Ștefan, din regimentul 6 dorobanți. Locotenentului Patarlăgeanu George, din batalionul 2 vânători. Locotenentului Gheorghiu Neculae, sub-șef de biuroâ de la comandamen- tul divisiel IV militare teritoriale. Locotenentului Theodorescu Constan- tin, din regimentul 29 dorobanți. Locotenentului Donescu Neculae, din regimentul 27 dorobanți. Administratorului clasa II, Athana- siu Petre, din regimentul 23 dorobanți. Prin înaltul decret regal, cu No. 1,126, din 12 Aprilie 1882, după propunerea făcută , de același D. ministru, prin raportul No. 5,570, sub-intendentul Apostoliade Con- stantin, din serviciul intendenței divisiel II teritoriale militare, pri- mind funcțiunea de casier al casei de depuneri și consemnațiuni, s’a trecut în posiție de disponibilita- te pentru concediu mal mare de șese luni, conform art. 1 din regu- lamentul legei asupra posiției ofi- .ciărilor, pe ^ioa de 12 Aprilie 1882. MINISTERUL CULTELOR SI INSTRUCTIUNE I PUBLICE In urma recomandărel D-lui mi- nistru secretar de Stat la departa-. mentul cultelor și instrucțiune! pu- blice, M. S. Regele, prin înaltul de- cretNo. 1,149, din 21 Martie 1882, a bine-voit să confere medalia Be- ne-m'erenti clasa I, D-lor Stefaneli, locotenent - colonel Șerbănescu , Pr. Simion FI. Marian și Contele F. Bettoni; iar madalia Bene-me- renti clasa II, D-lor Sava Herția, Carol Gobl, G-. Eustatiu și Marin Mihăescu. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea ministerială, cu No. 14,991, din 17 Aprilie 1882, D. Aris- tid Danilă, actual impiegat la biuroul vamal Galați, în serviciul taxei de ju- mătate la sută, este numit în funcțiu- nea de. impiegat de cancelarie în ser- viciul exterior al vămilor, în locul D-lul Atanasie Sevulescu, care nu s’a presentat la post. Prin decisiunea ministerială cu No. 14,870, din 16 Aprilie 1882, D. Nico- lae Petrachescu, actual supraveghetor în serviciul exterior al vămilor, este numit în funcțiunea de impiegat de cancelarie în același serviciâ, în locul D-lul Lascăr Oprișan, care a părăsit serviciul. PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 22 Aprilie 1882. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) St. Petersburg, 3 Maiîî. — Princi- pele Alexandru al Bulgariei a sosit în astă dimineță în St. Petersburg. Viena, 3 Maiîî. — D. Barrere, mi- nistru plenipotențiar, delegatul frances din comisiunea europenă a Dunărei și 2$ Aprilie (â Maiii) 1882 MONITORUL OFICIAL Al ROMÂNIEI 467 melor în provinciele turcescl din Eu- ropa și Asia. Roma, 4 Maiâ. — Senatul a apro- bat principiul scrutinului pe listă pen- tru alegerile legislative; el a aprobat tot de o-datâ, conform proiectului mi- nisterial, representarea minorităților pentru colegiele cari aiî să alegă 5 deputațt. Londra, 4 Maiâ. — Lordul Duffe- rin, ambasadorul Engliterei în Turcia, va înlocui, se A. H. Elias. Foi de palmier. 35 285 88 Iunie 4 1661 183 gr. Friedmann. 6 fotografii. 36 1039 7629 N oembre 26 34 gr. A. Kopejnich. Mostre de pâslă. 37 --- J» jOctombre 5 M.D 8-400 gr. M. D. Cigări cu .carton (4 cutii) 470 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Aprilie (5 Maiii) 1882 tutunurilor și sărei, dă în concesiunei exportul sărel în...D-lui............. pe termen de........ani, începători de la 1 Iunie viitor. Art. 2. D. concesionar se obligă a exporta pentru acestă țeră pe fie-care an cantitatea minimum de.............. kilograme sare, însă : .. . . kgr. sare de Doftana predată la . . . . . . . „ „ de Slănic „ la . . . ...........Târgu-Ocna „ la... Art. 3. Prețurile ce D. concesionar va plăti direcției regiei sunt cele re- sultate la licitațiune și aprobate, a- dică .* . . pentru tona de sare deDof. pred. la.... „ , » Slănic „ la ... „ , , T.-Ocna „ la . .J. Art. 4. îndată ce liniele ferate me- nite a lega salinele cu liniele existente, vor fi definitiv terminate și date cir- culațiunei , se va face o reducțiune asupra prețurilor sărel prevăZute la art. 3 și anume; Asupra sărel de Slănic predată la depositele mal sus prevăZute, 5 lei de tonă; Idem Târgu-Ocna 4 lei de tonă : Idem Doftana 2 lei de tonă. Art. 5, Pentru asigurarea exportărei cantităților de sare garantate la ait. 2 și îndeplinire! tutor clauselor con- tractului de față, concesionarul a de- pus o-dată cu sub-scrierea contractu- lui o garanție în bani șah efecte ale Statului român de........represintând Vs din valorea întregei cantități de sare ce este obligat a exporta în cursul u- nui an. Acestă garanție va rămânea depusă la casa de depuneri din Bucuresci, pe tot timpul duratei contractului. Art. 6. Direcțiunea regiei va preda concesionarului ori-ce cantități de sa- re va cere peste minimul anual garan- tat, în proporțiuni însă an doge pen- tru fie-care salină cu acelea ce există între cantitățile angagiate, și cu ace- leași condițiuni stipulate prin presen- tul contract, dar cu o reducțiune de 7 la sută, asupra prețurilor pe tonă prevăZute la art. 3. Este bine înțeles că escedentul ri- dicat in cursul unui an peste minimul garantat, nu va putea în nici într’un cas servi la acoperirea minimului ani- lor următori. In cas când escedentul de rădicat în cursul unul an, ar fi să' atingă sau se întreacă 20 la sută din minimul ga- rantat, concesionarul va fi dator a pre- veni din vreme, pe regie spre a’și pu- tea acăsta lua măsurile trebuincidse pentru satisfacerea cerere!. Art. 7. Direcțiunea regii va preda sarea la depositele prevăZute la art. 2, și franco pe. balanță ; ori-ce cheltuell Direcțiunea generală a regiei tu- tunurilor și sărel. In ^ioa de 18 Maiti 1882, orele 2 după amăZ?, se va ține licitațiune cu oferte sigilate și fără supra-oferte, în localul acestei direcțiuni, pentru darea în întreprindere a exportului sărel in Bulgaria, Serbia și Rusia, pe termen de 3 sau 5 ani, înț epători de la 1 Iu- nie viitor. J Ofertele se vor face separat pentru fie-care din aceste țări, și concurenții vor indica într’ânsele termenul de trei saiî cinci ani, minimul cantităților de sare de fie-care salină ce garantăză a rădica anual de la depositele fruntariei mal jos însemnate, cât și prețurile oferite pentru tona de sare de fie-care salină, predată : pentru Sârbia, sarea de Slă- nic și Doftana, din depositele Severin și Vărciorova; pentru Bulgaria, sarea de Slănic din depositul Giurgiu, sarea de Doftana din depositul Giurgiu și sarea de Târgu-Ocna din depositul Ga- lați ; pentru Rusia, sarea de Târgul- Ocna, din depositele Iași și Galați și sarea de Doftana din depositele Brăilei. Concurenții vor prevedea în ofertele lor un minimum anual obligatoriii și care pdte fi crescând din an în an, saii același pentru toți anii. Pentru a putea fi admiși la licita- țiune, concurenții vor depune înainte de deschiderea ofertelor o garanție pro- visorie echivalentă cu 5 la sută, din valdrea întregei cantități ce se obligă a exporta în cursul unul an, acdstă ga- ranție va fi în bani saii efecte publice garantate de Stat. In termen de 3 Z>le, direcțiunea se va pronunța asupra resultatului lici- tațiunei ori care ar fi. f’ In 10 ^ile de la notificarea aprobă- rei ofertei, adjudecatarul este obligat a complecta garanția definitivă pre- văzută în contract și a subscrie și con- tractul ; îu cas de a nu fi următor, va perde garanția provisorie în profitul Statului fără somațiune, notificare saii judecată. Condițiunile întreprinderel sunt cele prevăzute în alăturatul contract tip. No. 2,055. 1882, Aprilie 12. Contratt tip, pentru exportul sărel. Intre subrsemnațil.........directorul general al regiei tutunurilor și sărel, lucrând în numele Statului de o parte, și.....................................domiciliat în ...... de altă parte, pe basa licitațiune! din 18 Maiii anul curent, urmată după publicațiu- nea No.................................din Monitorul No................. de la..................................s’a convenit cele ce ur- măză : Art. 1. Direcțiunea generală a regiei ce ar urma din momentul cântărire! să- rel vor fi tote în sarcina concesionarului. Art. 8. Direcțiunea Regii va preda concesionarului sarea în blocuri de o greutate cuprinsă între 30 și 60 ki- lograme. Art. 9. Concesionarul se obligă a ridica cantitatea de sare garantată la art. 2, în cele 9 luni din fie-care an, în care navigațiunea pe Dunăre est’e liberă, ridicând în fie-care din aceste luni cantități egale cu cel puțin ’/₉ parte. Art. 10. Cantitățile de sare ce con- cesionarul va ridica în anul din urmă al contractului de faciă, nu vor întrece nici într’un cas mijlocia cantităților de sare ridicate în cel d’intâi ani. Art. 11. Concesionarul este autorisat a înființa un deposit la...........sub controlul Statului, îu care va depune sarea cumpărată în cas când apele Dunărei vor fi mici și nu vor permite exportul imediat. Art. 12. Concesionarul se va supune la tote măsurile de control ce direc- țiunea regii va găsi necesarii a lua pentru asigurarea intrărei în .... a întregei cantități de sare luată cu a- cestă destînațiune. Art. 13. In cașul când s’ar dovedi că din cantitățile de sare cu destin a- țiune pentru..........s’a Introdus saii s’a vândut de concesionar saiî de aso- ciații și omenii săi o parte în Româ- nia, saiî în alte țări tn cari exportul sărel s’a dat de regie în întreprindere, direcțiunea regii va resilia de drept acest contract și concesionarul va perde garanția care se va încasa pe comptul Statului, fără somațiune, fără punere în întârZiere și fără judecată. Art. 14. Direcțiunea regii nu va mai vinde sare pentru ,............la alte persdne în tot timpul duratei contrac- tului de'faciă. Art. 15. Cererile de sare se vor face de concesionar către direcțiunea regiei, și vor fi însoțite tot-d’auna de valorea comande! în monetă națională română șah în monetă de aur stăină după cur- sul tesauruluî. Art. 16. In cașul când, din vre un accident neprevăZut, extracția sărei ar fi suspendată pentru un timp dre-care - la una din saline, direcțiunea regiei va preda concesionarului sare de la alte saline cu prețurile stabilite la art,. 3 și până la concurența minimului ga- rantat, fără ca acesta să constitue un motiv pentru concesionar a nu ridica acest minimum. Art. 17. Când concesionarul nu va exporta în cursulunni an minimul de sare garantat, direcțiunea regiei, fără so- mațiune sati judecată, va reține din garanția prevăzută la art. 4, valdrea 23 Aprilie (5 Maifi) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 471 cantităților de sare ne exportată, după prețurile stipulate la art. 3, mai pucin cu 35 lei de fie-care tonă; iar conce- sionarul este obligat a complecta ga- ranția în termen maximum de 30 de ^ile. Art. 18. Când concesionarul nu va complecta garanția în termenul fixat la art. precedent, direcțiunea regiei va resilia de drept contractul, concesio- narul va perde garanția care se va în- casa pe comptul Statului fără judecată safi somațiune. Art. 19. Penă la darea In circulație a liniei Adjud-Ocna, actualmente în cotistrucțiune, regia ’și reservă de a da sare de Doftana în loc de Tergul- Ocna la depositele unde sarea de Târgu- Ocna, ar fi prevăzută în acest contract. Art. 20. In cașuri de forță majoră, precum resbel, turburâri, epidemii safi epizotii, cari ar împiedica navigațiu- nea pe- Dunăre saii transportul sărei cu carele saii pe drumul de fer, con- tractul de facia se-va suspenda pe tot timpul duratei lor, și’și va relua cur- sul îndată după încetarea acestor cause. Durata contractului va fi tot de . . . ani de la data intrare! lui în aplicație, iar minimul garantat va fi redus pentru anul în care suspensiunea a avut loc cu câtimi proporționale cu durata su- spensiuni. Art. 21. In cașul când s’ar înființa monopolul asupra sărei în.............. contractul de faciă va fi resiliat de drept și ambele părți vor fi deslegate de ori-ce obligațiuni una către alta. Este bine înțeles însă, că concesio- narul este ținut a fi exportat tdtâ can- titatea de sare în proporțiune cât re- vine până la data resilieri. Daca concesiunea monopolului sărei înființat îu.............ar fi luată de concesionarul aci semnat, .el se obligă a încheea cu guvernul român un noâ contract pe basele celui actual și pen- tru tot timpul duratei cuncesiunei ce a obținut în........................ Art. 22. Pentru tote notificările ju- diciare și estra judiciare și comunicări de acte, precum și pentru tote conte- stațiunile, ambele părți contractante ’și declară domiciliul în Bucuresci, concesionarul este ținut a notifica regii domiciliul seu în Bucuresci, saii al re- presentantulul șeii. In cas de a nu se conforma acestei disposiținnf, ori-ce somațiune safi no- tificare făcută concesionarului prin Mo- nitorul oficial se va considera ca făcută la domiciliul seu. Art. 23. Ori-ce contestațiune s’ar ivi între părți în cursul executărei pre- sentulul contract, se va judeca de doui arbitri aleși câte unul de fie-care parte. La cas de divergință de opiniuni, ambii arbitri vor alege un supra- arbi- fiscat de la D. Bercu Henig, pentru contravenție la legea asupra impositu- lul băuturilor spirtdse. Doritorii sunt rugați a se presenta la concurență. No. 128. 1882, Aprilie 18. Casieria generală de VAleea. Arendașii moșiilor Statului notați mal jos, neachitând căștiurilor aremjilor, li s’aiî sechestrat averile ce s’aiî cons- tatat că afi în moșii, și s’aiî pus în vîn- ^are, destinându-se ținerea licitațiu- nilor după cum urmeză : I. La 2 Maifi, în comuna Surpa- tele, pentru vtmjarea averei D-lui M. Dumitriu, arendașul moșiei vatra mo- nastirei Surpatele, compusă din: 8 clăi fân, din recolta 1879, 6 clăi fân, din recolta 1880, 5 clăi fân, din recolta 1881. II. La 1 Maifi , în comuna Mareea, și la 5 aceiași lună, în orașul Râmnic, pentru vîntjarea averei D-lui loan Claus, arendașul moșiei Mareea, compusă din: 80 porci slabi, 40 chile porumb din recolta anului 1881, 6 care fân de mă- sură. UI. La 2 Maiiî, în comuna Horezu, și la 5 aceiași lună, în orașul Râmnicu- Vâlcea, pentru vîn^area averei’D-lui T. Tănăsescu, arendașul moșiei Cucescil, compusă din : 1,300 oca porumb și 3 clăi fen vechifi. IV. La 2 Maifi , în Târgu-Horezu, și la 5 Maifi în orașul Râmnicu, peniru vîmjarea averei D-lui C. Măldârescu, arendașul moșiei Tomșani și Bogdănesei compusă din: 3 clăi fân, din 1878, 7 clăi fen, din 1880 și 1881, 24,000 oca porumb din 1880 și 1881, 1 cal armă- sar în pâr vânăt, și venitul unei mori arendată cu 100 oca mâlaifi pe lună. V. Idem, pentru vîmjarea averei D-lui Nicolae loan, arendașul moși lor Ro- mani și Fomet-sci, compusă din: 8,090 co< a porumb din 1880, 10,000 oca po- rumb, din 1881, 150 care fân de măsura, 50 râmători, 6 boi de jug, 3,vaci și 14 mâr zați și junince. VL Idem , pentru vîmjarea averei D-lui Lazîr Comânescu, arendașul mo- șiei Vaideeni, compusă diu: 200 oi și 2 cal nnul bi.lan și altul murg. VIL Idem, idem, pentru vin^area a- verei D-lui R. Râdescu, arendașul mo- șiei Folesci, compusa din: 19 clăi fân, din 1880 și 1881, ca 20.000 oca po- rumb, din 1881, 4 boi de jug, 2 vaci, 4 cai, 8 porci, 1 car țiranesc, o briș- că veche, venitul morei și produsul a 10 poirdnegrâfi semănat în anul curent. VIII. Idem, idem, pentru vîmjarea a- verei D-lui G. Toma, arendașul mo- șiei Milostea, compusă din: 25,000 oca porumb din 1880 și 1881, 150 care fân de măsură și 7,009 oca fasole, tru ; daca nu se vor înțelege, supra arbitrul se va numi de D. președinte al curței de casație. Partea care va veni să provoce ju- decata înaintea arbitrilor, va fi datâre să notifice celei-alte părți- atât conte- stațiunea pe care voesce să o supue judecâței cât și numele pers6nei pe care o alege ca arbitru, și după 15 341-344: XXXVII 180,00 3,64 655,20 No. 7 n 344-346 XXXVIII 210,00 6,37 1337,70 No. 8 Schela Carieră 346-349 XXXIX 150,00 6,61 991,50 No. 8 „ 249-352 XL 150,00 3,41 511,50 No. 9 Gura-Văei Prundu 352-355 XLI 120,00 6,60 792,00 No. 9 1) 355-358 XLII 90,00 6,69 512,10 No. 9 * 358-360 XLIII 60,00 5,40 324,00 No. 9 n 360-362 XLIV 100,00 6,93 693,00 No. 10 Vadița-Săcă a No. 10 „ 362-364 XLV 100,00 4,78 478,00 No. 10 ti 368-366 XLVI 100,00 3,11 311,00 No. 10 n 366-368 XLVII 180,00 5,15 927,00 Total - 3802,00 • 26729,80 (11 M. 3 p, s.) 474 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Aprilie (5 Maifi) 1882 ANUNCIURI JUDICIARE L1CITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția de notariat. D. perceptor al culorel de Negru, prin adresa No. 209, din 1882, și pe basa aprobârel a onor, minister de fi- nance, a cerut punerea în vîn^are cu licitație a caselor cu locul lor, din co- muna Bucuresci, suburbea Popa-S<5re, strada Traian,No. 48, averea D-nei Țin- ea Pândele, de profesie muncitdre domi- ciliata chiar în aceste case, ce sunt a se vinde pentru lei 111, bani 66. Aceste case sunt în paiantă, învelite cu lemn, compuse din 5 camere cu piv- niță; se învecinesce cu Anica Gheorghe, cu Petre lonescu, cu loniță Dimancea și cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dar cunoscut în general că acostă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal, în 4i°a de 21 Iunie 1882, la 11 ore dimineța, având în ve- dere că toți acei cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servi- tute, chirie, privilegii, ipotecă s’ai veri- ce alt drept asupra imobilului în ce- stiune, să se arate la tribunal înainte de ^ioa fixată pentru licitațiune, spre a’și arăta pretențiunile; căci în cas contrarii, veri-ce cereri se vor ivi, nu se vor considera. No. 5,356. 1882, Aprilie 20. —D. perceptorul culorel de Albastru, prin adresa cu No. 264, din 1879, și pe basa aprobărel onor, minister de fi- nance , a cerut punerea în vînejare cu licitație a caselor cu locul lor, din co-, muna Bucuresci, suburbea Apostol, stra- da Laboratori, No. 15, averea D-lui Ma- rin Mateii, de profesie proprietar, do- miciliat chiar în aceste case. Aceste case sunt de zid în paiantă, învelite cu șiță, compuse din o cameră cu tindă, curtea împrejmuită cu uluci; se învecinesce cu Leanca Văduva, cu A- lecu loniță și cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dar cunoscut în general că acestă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal, în ^ioa de 28 Iunie 1882, la 11 ore diminăța, având în ve- dere că toți acel care ar pretinde vre-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii! , ipotecă saii veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de <}ioa fixată pentru licitațiune, spre a’și arăta pretențiunile; căci, în Cas contrarii! veri ce cereri se vor ivi, nu se vor considera. No. 5,411. 1882, Aprilie 20. No. 9, averea D-lul Ghiță Mateescu, de profesie proprietar, cu domiciliul necunoscut, care imobil este cerut în vln^are pentru lei 702 bani 79. Acest loc este viran, se învecinesce cu Dumitru Borșitu, ;cu Lache Georgescu Pantofaru, fiul D-nei Anica Hrisinge- roaia și cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se publică acesta spre cunoscință D-lui Ghiță Mateescu, al cărui domi- cilii! este necunoscut, spre a se presinta la acest tribunal, în ^ioa și ora mal jos notată. Se face dar cunoscut în general-că a- cestă licitație se va urma îh pretoriul acestui tribunal, în 4i°a de 25 Iunie 1882, orele 11 dimineța; având în ve- dere că, toți aceia cari ar pretinde veri- un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privilegii!, ipotecă safi ori-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate Ia tribunal, mal ’na- inte de 4i°a fixată pentru licitațiune, spre a’și areta pretențiunile; căci în ur- mă veri-ce cereri se vor ivi nu li se vor mal considera. No. 5,396. 1882, Aprilie 20. — D. perceptor al culdrei de Galben, prin adresa No. 63, din 1882, și pe basa aprobărel a onor, minister de fi- nance, a cerut punerea în vîmjare cu licitație a locului viran, din comuna Bucuresci, suburbea Sf. Ion Moși, stra- da Birjari, No. 9, averea D-lui Ghiță Mateescu, de profesie proprietar, și cu domiciliul necunoscut, care imobil este cerut în vîmjare pentru Iei 702 bani 79. Acest loc este viran, se învecinesce cu Dumitru Borșitu, cu Lache Georgescu Pantofaru, fiul D-nei Anica Hrisinge- roaia și cu strada menționată. . Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare Se face dar cunoscut în general că acesta licitație se va urma tn preto- riul acestui tribunal, în ^ioa de 25 Iunie 1882, la 11 ore dimineța, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipotecă safi veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte de 4’⁰a fixată pentru licitațiune, spre a’și arăta pretențiunile; căci, în cas con- trarii!, veri-ce cereri se vor ivi, nu se vor considera, No. 5,392. 1882, Aprilie 20. — D. perceptor al culorel de Galben, prin adresa No. 98 , din 1882, și pe basa aprobărel a onor, minister de fi- nance, a cerut punerea în vîmjare cu licitație a caselor cu locul lor , din comuna Bucuresci, suburbea Precupeții- —- D. perceptor al culdrel de Negru, prin adresa No. 208, din 1882, și pe basa aprobărel a onor, minister de finance, a cerut punerea în vîmjare cu licitație a ca'elor cu locul lor, din comuna Bucu- resci, suburbea Agiu, strada Vergu, No. 131, averea D-lui Tudorică Stancu, de profesie calfă de măcelar, domiciliat chiar în aceste case, ce se vinde pentru lei 163, bani 84. Aceste case sunt în paiantă, avâud 2 camere, cu sală la mijloc, un grajd și șopron; se învecinesce cu Tudorică Stan- ciu, cu lancu Vasilescu, cu Gropile și cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mai află altă împrejurare. Se face dar cunoscut în general, că a- cestă licitațiune se va urma în pretoriul acestui tribunal, în (Jioa de 21 Iunie 1882, la 11 ore dimineța, având in ve- dere că toți acei cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie , privilegii! , ipotecă șefi veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte de $ioa fixată pentru licitațiune, spre a’și arăta pretențiunile; căci în cas contrarii! veri ce cereri se vor ivi, nu se vor considera. No. 5,365. 1882, Aprilie 20. — D. perceptor al culdrei de Verde, prin adresa cu No. 481, din 1881, și pe basa aprobărel onor, minister de finan- ce, a cernt punerea în vîn^are cu licita- ție a caselor cu locul lor, din comu- na Bucuresci, subnrbea Ghencea, stra- da Sevastian, averea D-lui lorgn Nenciu, de profesie proprietar, domiciliat chiar în aceste case. Aceste case sunt în paiantă, de gard, având 2 camere cu sală și învelite cu șiță;se învecinesce cu proprietatea D-lui Nicolae Dumitru, cu Velicu Gheoghe Sișman și cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mai află altă împrejurare. Se face dar cunoscut în general, că a- cestă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în tjioa de 28 Iunie 1882, la orele 11 dimineța, având în ve- dere că toți acei care ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipotecă, saii veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de 4'⁰a fixată pentru licitațiune, spre a’și arăta pretențiunile; căci în cas contrarii veri ce cereri se vor ivi, nu se vor considera. No. 5,402. 1882, Aprilie 20. — D. perceptor al culfirel de Galben, prin adresa No. 73, din 1882, și pe basa aprobărel a onor, minister de finance, a cerut punerea în vîmjare cu licitație a locului viran, din comuna Bucuresci, suburbea Sf. I on Moși, strada Birjari, 29 Aprilie (5 Maiă) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 475 Vechi, strada Măcelari, No. 3, averea D-lul Niță Marin, de profesie proprie- tar, domiciliat chiar în aceste case ce snnt a se vinde pentru lei 209, bani 96. Aceste case sunt compuse din o ca- meră cu tinda el, construite de zid, în paiantă, învelite cu tinichea veche, plus alte case în fundul curței neterminate; se învecinesce cu Moșu Pupulută, cu To- ma Staicu Măcelaru și cu strada men- ționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dar cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în preto- riul acestui tribunal, în fracție, în virtutea art. 310, al 2 co nbinat cu 60 c. p. Cerem ca ori-ce agent al forței pu blice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din Ploesci. Mandăm și ordonăm directorului a- cestei închisori a primi și reține pe sus numitul la ᵣ. plus. Pleșoi.— Idem, 11 gr. plus. T.-Jiiî.— Senin, 19 gr. plus. Măgurele. — Idem, 9 gr. plus. Zimnicea.— Variabil, 12 gr. plus. Roșiori. — Senin, 14 gr. plus. Balacl. — Nor, 13 gr. plus. Alexandria. — Senin, 14 gᵣ, plus. Giurgiă. — Idem, 12 gr. plus, vânt. 1 484 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Aprilie (5 Maiiî) 1882 Slobozia. — Idem, 10 gr. plus. Călărași. — Puțină plde furtună, 12 gr. plus. Oltenița. — Senin', 11 gr. plus. Budescl. — Idem, 11 gr. plus, vânt. Urziceni. — Idem, 10 gr. plus. FerbințI. — Variabil, 15 gr. plus. Domnesc!. — Senin, vânt, 17 gr. plus. Ploesci.— Senin, 10 gr. plus. T.-Vestel. — Idem, 13 gr. plus. Mărgineni.— Idem, 10 gr. plus. Filipesci. — Senin, 14 gr. plus. V.-Călugărescă. — Puțină plde, 15 gr. plus. Văleni. — Senin, 12 gr. plus. Urlați. — Plde, 12 gr. plus. Mizil. — Senin, 12 gr. plus. Câmpina. — Vânt, 15 gr. plus. Sinaia. Nor, vânt, 7 gr. plns. Predeal. — Senin, 7 gr. plus. Buzăii. —Variabil, vânt, 10 gr. plus. R.-Sărat. — Variab. vânt, 12 gr. plus. Balta-Albă. — Nor, 12 gr. plus. Focșani. — Idem, 13 gr. plus. Odobescl. — Idem , 11 gr. plus. Adjud. — Variab. vânt, 15 gr. plus. T.-Ocna.— Puțină ploe, 13 gr. plus. Panciiî. — Vânt, 10 gr. plus. Moinesci.— Nor, 11 gr. plus. Sascut.— Variab. vânt, 10 gr. plus. Bacăiî. — Plde, vânt, 11 gr. plus. Buhuși.—Puțină plde, vânt, 9 gr. plus. Piatra. — Idem, 10 gr. plus. Neamțu. — Idem, 8 gr. plus. Roman.— Plde, furtună, 10ₜgr. plus. Pașcani. — Nor, 8 gr. plus. Botoșani, — Plde, 10 gr. 8 plus. Dorohoiti. — Idem, vânt 9 gr. plus. Mihăileni. — Plde cu grindină, 8 gr. plus. ✓ Hârlăâ. — Puțină ploe, |J10 gr. plus. Fălticeni. — Nor, furt. 8 gr. plus. T.-Frumos. —Nor, vânt,, 10 gr. plus. Iași. — Plde, 9 gr. plus. Vasluiă. — Idem , 8 gr. plus. Codăesci. — Ploe, 6 gr. plus. Huși. — Idem, 10 gr. plus. Drăncenl.— Idem, 10 gr. plus. Mărășesci. — Idem, 11 gᵣ, plus. Fălciu. — Idem, 12 gr. plus. Bârlad. — Idem, 11 gr. plus. Tecuciâ. — ț Puțină ploe, Hl^gr. plus. Ivescl. — Variabil, furt., 11” gr. plus. Podu-Turculul.— Plde furt., 10 gr. p. Galați. — Puțină ploe furtună, " gr. plus. 18 Brăila. — Idem 10 gr. plus. Macin.— Idem, 10 gr. plus. Isaccea. — Plde, 9 gr. plus. Tulcea. — Idem, 11 gr. plus. Sulina.— Idem, 12 gr. plus. Babadag. — Idem, 10 gr. plus. Mangalia.— Plde, 10 gr. plus, marea calmă. Mahmudie.— Plde, 11 gᵣ, plᵤₛ. Constanța. — Plde, furtună li) gᵣ. plus, marea agitată. b Medgidie. — Nor, vânt, lO'gr, plus. Cerna-Voda.— Nor, vânt 10 gr. plus. Ostrov. — Idem, 10 gr. piua. Hârșova. — Puțină plâe, 10 gr. plus. Cara-Omer. — Idem, 8 gr. plus. Eski-Kili. — Ploe, 10 gr. plus. BULETINUL FINANCIAR ■j (Serviciul agenției Havas) 3 Maiu 1882 Cursul de Paris. Cursul ■^ilel 88 Benta română 5O/O . . JNouile obligații 6% ale C.F.B.102 Acțiunile bănoel României. — Credit mobiliar român ... — Renta francesă 5°/₀. ... 117 Lobc turcesc!............... 61 Cursul de Berlin. 25 50 Cursul din ajun 88 — 45 50 117 62 50 Prior, căilor fer. române Oblig, căilor ferate române As. căilor ferate române Obligațiuni noul 6° o idem, împrumutul Oppenheim. . 60 102 98 110 10 80 50 60 102 96 110 10 80 50 Cursul de Londra. Acțiunile bănoel României . 17 — împrumutul Oppenheim. . — — „ Stern........... — — Cursul de Viena. 17 Napoleonul . . Galbenul . . . Benta met. 5% 9 5 77 53 62 60 9 . 5 77 535 63 40 ANUNCIURI PARTICULARE Gasa ic sclM S, ScMnM s’a mutat din strada Lipscani, No, 38, în strada Smârdan, No. 8. 16-10 2 Faâ cunoscut că cu înce- pere de la 1 Maiiî 1882, mâ voiti semna și servi în tote afacerile mele publice și private, cu adevăratul meii nume de familie de Constan-. tin I. Cuțescu, în loc de Con- stantin lonescu, fost șef al vamei Rîul-Vadulul, Severin și Vârciorova, până la 31 Martie acest an și actual, comptabil al vamei Galați. C. lonescu. 2 $ T) iurourile societățel ) „Națională" de a- sigurare s’aiî mutat stra- da Carol I, No. 9, 2 2 /oObig. de Stat 100% 101% 6% „ Căi. ferate române regale. 102% 103% 8%0bligațiI mu- nicipale. . . . 103% 103% 10 fr. Oblig ca- 222 228 se! pens. 300 1.. 5% ser. fun. rur. --- --- 7% n n n 102% 103 5% n „urban •T" --- 6% „ . n „ 94% 95% 7°, 0 n n n 101% 102% Impr. cu prime ■ 28 29 Bucur. 20 1, buc. Aoț. Bănoel naț. 1375 1390 a Român. 500 I. Acț. soc. credit, ■--- • mob. rom. 500 1. ------ Aoț. soo. de con- --- --- struați! '500 1. . Aoț. soc. de asig. 370 380 Dacia-Rom .2501. Acț. sos. de asig' 220 230 Naționale 200 1. Diverse. Aur contra argint 1 1% „ „ bitete de bancă 1 Florini val. austr. 2-10 2.„ Mărci germane.. i-23 l.,s Bancnot. frances. 99% .100% No. Ăl bis, str. Lipscani, No. 41 bis 22 Aprilie 1882. Cump. Vând. 6% Obligații de Stat convertite. . 100% 101% 6% „ căi fer. român. 1023 4 103% 5°'o' Renta, amortis. 891,, 90 Oblig, de pensii 300J. Dobândă 10 fr. 220 225 7% Scris, func. rura. 102% 1C 3 6% r n n 89 90 70/0 „ „ urbane 10i3 4 1021/, 6% r n n 941 4 ■94’., 50/0 « ” » 88% 89 8°/0 Impr. municipal 103% 103% Impr. cu prime Bu- curesci (bil. 201.). 29 30 5% Benta Română. 88 89 Acțiuni Dacia-Ro- mânia...... 375 380 Ac. Ban.-naț. Româ. 1360 1380 Cupâne oblig, exigi- bile de Stat. . . % . argint Cupdne R=ntă. . . % 2 aur „ Căile fer au. H „ Scrisuri.. . . % Argint contra aur . 1% ■ t°/o Bilete de Bancă . . 11 4 1°/O Rubla- hârtie. . . 2.£5 2-65 Florini...... . . 2-41 2-u Lose otomane. . , 55 65 Vieuai --- 3 Maiu Napoleonul. . . 9-61 Ducatul. ..... 28.0 Lose otomane . > . 121 Bubla hârtie. . . . Berlin.--- 3 Maiii Acțiunile ....... *613/4 61 Oppenheim , , , 110 110.„ ■Bubla hârtie. . . . 20K.JA 206.fiS Obligații nou! 6 % 102.7o IO2.7 „ „ 5 % 96% 97.70 Paris. --- 3 Maiii Benta română. . . 88% •88i4 Lose otomane. . , 61% 59 Adresa pentru telegrame, BKNSAL. CASĂ DE SCHIMB A. ATIAS Ho. 44,. str. Lipscani, Ho. 44 19 Aprilie 1882 Cump. Vând. 5% Renta amor. 80 89 8% „ comunale 102 103 ..70/0Scr. fun. rur. 101% 102% 7% „ „ «b. 100 101% Oblig, oonv. rur. 99% 10u% „ căi. fer. Tom. 102 103 5% Renta româ. 88 89 Oblig, «as. pens. 220 235 20 1. Los. mun. 28 29 Losurl otomane « 45 55 Acțiuni Dacia--- Bomania. . . 330 450 „ Băn. Bom. „ Băno. naț. 1330 1380 Eșite la sorti. Bentă română Comunale . . . Funciar . . . | 99% Conv» rurale M • Călea fer. româ. Cupoae. Oblig, de Stat,6% % Comunale . % Burate și urbane % Benta română . . Argint cont. aur. 1% 1 Bilete hipoteca . 1% 1 Rubla de hârtie. 2.60 Fio. aust. ohârtie 2-io 2 15 TtiBuM.---24 Ap. Napoleonul. 1 . 9-sa 9-53 Galbeni .... 5 63 Losur! turcești.. 27-50 23 Berlin.---24 Ap. • 60/0 obl; căi. fer. . rom» . 102-40 101-7» ț 6%Obl. căi. fer rom. .... Bubla de ohârtie. 206,e9 • 206.50 i Losur! otomane. i --- Paris. ---24 Ap. Benta francesă . 118.3o 114.7s Benta română . 88.55 Losurl turoeat! . 6O.B 50 Adresa pentru telegrame ATI AS. NB. Cursul de mal sus eat» în mo netă de aur socotit dup o coreul Bacului fără ptoviei»» CASA DE SCHIMB C. STERIL No ât • str. Lipscan!, No. 19. 21 Aprilio 1882. Cump. V ând 5°|QBenta română 83% 89% 5° 0 Benta amort. 89% 89% 50 nScr. func. rur. 89% 90 50 0 „ urb. 88D, 89 6°0 „ urb. 9384 94% 60 oOblig. de Stat conver. ruralelor 100% 101’/ 6o|oOblig. de Stat căilor fer. Bom. 1021'2 103 7°|0 Scris, func. urbane.... 100i'4 1'1% • 70 0Scris. fun. rur. 102% 103 70 0Impr. Stern. . --- - 80 0Imp. municip. 1031/4 103’ 4 80 0Impr. Oppenh. --- Imprum. ou primo Bucurescl. . . . 29’/, 30% Oblig. Casa pena. 225 229 Acț. de asig. nați. 223 227 Ăcț; Dacia-Bom. 357 361 „ Ban.de mobil. --- credit conetr. „ Baia de aram. MV p Fab. de hârție Banca Bomân. ------ --- „ Banpa Națion. 1380 1400 Obl. și acrie, eșite la sorț! .... 99% Cupdne exigibile. 1 % Aurcon.bil.și arg. 1 1% Fiorini val. austr. 2io 2'15 Mărci germane . l-;i %5 Bancnote france. 99’/, 100 Bancnote englize. 99» 100 Bubl. rus. de hârt. 2-So 2-flo Viena.--- 2 Maiii 1 Napoleonul. . 1 9.54 Fiorini Galbenul. . 1 5-B1 Berlin--- 2 Maiii 6o|o Oblig, de Stat 1O2.8o Mărci (0. f. române),. 8o|oImpr.Oppenh. Paris.--- 2 Maiu "5°l0Benta română 88 Franc! 8°|oImpr.Oppenh» Londra.12 Mar. 1 7°|0 Impr. Stern.. 8°|0Impr.Oppenb. SOCIETATEA NAȚIONALA DE ASIGURARE Avem.onore a aduce la cunoscința publicului că societatea nostră a Început deja a asigura și îu COH- tra grindine! (piatră). Condițiunile de asigurare' .contră grindine!, s’aă comunicat deja tutor representanților noștri! din provincie, car! sunt gata a da ori-ce lămuriri se vor cere. In Bucuresci, aceste condițiuni se pot vedea, în tote filele, la biurourile direcțiunel nostre, strada Carol .1, No. 9. Avem deplina credință că agricultorii români ne vor arăta și aci încrederea încuragiatore cu au onorat până acum în asigurările contra incendiului și pericolelor de transport. ₃_ₛ ₂ $ Hirecțiu^a generală. care ne- - UA 486 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Aprilia (S Maia) 1832 SOCIETATEA INTERNAȚIONALA CANALULUI MARITIM DE CORINT TRASEU aprobat de congresul universal de geografie CONCESIUNE ACORDATA DE CĂTRE M. S. REGELE GRECIEI SOCIETATEA ANONIMA CU CAPITAL DE 30,000,000 fr. DIVISAT IN 60,000 ACȚIUNI A 500 fr. Statutele depuse la M« Portefln, notar la Paris ET^ISITJTSTE 60,000 JkCTITTITI 500 FRJAnSTCI CONDIȚIUNILE SUBSCRIPȚIEI: Acostă subscripțiune este făcută al pari Se vars$> 50 franci la subscriere și 75 „ la repartiție Cel 375 , rămași, treptat cu avansarea lucrărilor BONIFICAREA DE 5°/₀ CA PROCENTE IN TIMPUL ESECUȚIUNEI LUCRĂRILOR Formațiunile de admisiune la cota oficială, vor fi Îndeplinite Îndată după constituirea societățel Subscripțiunea publică se va deschide în Franța și în străinătate: Marti, 1882 IN BUCURESCI și GALAȚI la Banca României. IN PARIS, la comptoarul D’escompte de Paris. IN LYON, MARSILIA, NANTES, LONDRA și GENEVA, la Agențiele Comptoarulul D’escompte de Paris și la D-nii L. Lullin și C-nle. IN GRECIA, în ITALIA, In CONSTANTINOPOLE, SMIRNA, TRIEST, ROMANIA, ODESA, BARCELONA, BRUXELLES pe lângă corespondenții cpmptoarulul SE POATE SVB-SCRIE „CHIAR DE ACUM" PRIN CORESPONDENTA REDUCERE PROPORȚIONALA RESERVATA. Canalul Corintului nu mesâră de cât 6,342 frnetri. EVva scurta cu 342 jkilometrl calea actuală între Adriătica £ Pireu, Constantinopole și Marea Neagră ; cu 178 kilometri calea intre Marsilia, Genua și Pireul. UN TRACTAT 2 FORFAIT ASIGURA ESECUTAREA CANALULUI ÎN PATRU ANÎ Acostă afacere se înfățișăză în condițiunl esceptionale: istmul de străbătut n’are de cât o lungime de kilome- tri și nu e nimic aleatoriii în cheltuială, construcțiunea fiind garantată de către duoe Mari societăți francese pe un preț primit de ele ă forfait. Acționarii n’aii dar să se tămă de o neaj ungere de capital la care ar trebui să remediese prin mijlocul unei emisiuni de obligațiuni. Liniile maritime exist cu materialul lor de navigațiune, și comerțul porturilor Mărel Mediterane, Mărel Adriatice și Mărel Negre, le asigură un aliment remunerator : corăbiile în loc să dublase capul Matapan , vor urma firesce calea cea noue, mai scurtă, mai sigură și mal economică. Cu tdte că Marile Companii, mai cu deosebire Lloyd, aiî primit după tariful mijlociii de O fr. 75 de tona, calculele de predare nu sunt basate de cât pe 6,000,000 de tone în loc de 10,000,000 cari trec acum la capul Matapan. Cu 6,000,000 de tone numai, se pote aștepta o repartiție de aprope 11% acționarilor. Daca se consideră cursurile actuale de 2,800 fr. al acțiunilor de Suez, cu un divident de 60 fr. aprope, nu ar fi dre întemeiat a se presuma ca raportul primului an, fie el numai de 5%, acțiunile istmului de Corint vor depăși ăl pari și ca ele vor atrage cu înlesnire cursurile de 800 fr. cu un venit de 7% și de 1,500 fr. cu un venit aștep- tat de 11%. ..... . Concesionarii nu ’șl aii reservat de cât o participare la beneficiile acționarilor și acțiunile sunt oferite publicu- lui fără nici un adaos: 23 Aprilie (5 Maiii) 1882 Monitorul oficial al romanici 4§7 Sunt 18 veacuri de când Romanii Încercară pentru prima dată de a face să dispară acostă barieră naturală care Impedica atunci ca și astă-țli comerțul maritim al acestei părți a Mediteranel. Noul canal va produce o revoluțiune complectă în navigațiunea Sudului Europei si va aduce o economie de timp, de cărbune și de salarii care adăogată la scăderea pritaelor de asigurare, va compensa larg plata minimă fixată la 0 fr. 75 centime de tonă. Este incontestabil că canalul de Corint, oferind o mal mare siguranță corăbiilor, în același timp va scurta și par- cursul lor și va mări traficul porturilor Mediteranel în însemnate proporțiunl. Executarea străpungerel istmului de Corint, a căruia lungime nu este de cât de Ql/₃ kilometri, nu întâmpină nici o dificultate; nu va fi a lupta nici contra nisipurilor mișcătdre ale istmului de Suez, nici contra obstaculelor na- turale așa ca indigrirea unui fluvii și străbaterea unui lanț de munți pe care o întâlnim la Panama. Traseul aprobat și votat de congresul universal de geografie este aprope exact același ca cel care a fost adoptat de către Neron și care avu un început de execuțiune. împăratul Inaugura cu mare pompă lucrările la cari 7,000 de sclavi veniți din Palestina erai! întrebuințați; dar străpungerea canalului fu curând părăsită după aserțiunea In- ginerilor că nivelul Mărei, de ambele cdste era prea inegal. Se vede încă așta-^i pe terenul unde lucrările fură în- cepute, o placă cu acestă inscripție: „Neron mai mare de cât Jupiter“. In 1855, D. Ferdinand de Lesseps, care examină pe teren diversele pasage propuse, concepu de atunci proiectul e- xecutărei canalului de Corint; dar el trebui se amâne realisarea pentru a se consacra exclusiv canalului de Suez, și mai târziu acelui de Panama. D. de Lesseps n’a încetat nici o dată de a purta cel mal mare Interes acestei întreprinderi, el nu numai că a a* jutat pe generalul Turr cu luminile și cu experiența sa Incontestabilă, dar încă el a acordat cu generositate patrona- giul șeii canalului de Corint, primind președinția onorifică a consiliului de administrație. Nu se pote „în adever“ să se facă în lume străpungere de canal maritim Internațional fără Ferdinand de Lesseps. Sub-scripțiunile canalului maritim de Corint, se vor primi la 27 Aprilie (9 Maiiî) 1882 f ; LA BUCURESCI 1 LA BANCA ROMÂNIEI. „ GALAȚI I Unde prospecturile ți borderourile sunt ținute la disposlțiunea publicului. PRIMA SOCIETATE DE CREDIT FUNCIAR ROMAN DIN BUCURESCI La 16 August anul curent 1882, se vend prin licitațiune publică următ6- rele proprietăți ce aparțin societăței și anume: Dârvarii de Jos, din județul Mehedinți, plasa Câmpul, alături cu portul Cetatea și în întindere de patru mii pog6ne, fosta proprietate a D-lui Grigore Miculescu. Nucșora compusă din Slatina, Buliâsele, Ințărcăt6rea, Gruiul-Negru, mun- ții Urdea, Movrea, Malița și Gruișorul, fosta proprietate a D-lui N. Ruca- reanu, situată în comuna Nucșâra, județul Muscel. Licitațiunea se va face în Bucuresci, la localul societăței, strada Colței, orele 12 din di, în cjina de 16 August 1882. Amatorii pot lua cunoscință la direcțiunea societăței, de titlurile de pro- prietate, planuri, hotărnicii și condițiunile de vîncjlare, în t6te d^ele de lucru de la orele n până la 2 p. m. Sus fisele moșii Dârvaru de Jos și Nucșâra, împreună cu toți munții sunt și de arendat pe termen de 5 sau 10 ani. — Licitațiunea pentru arendare se va ține tot în localul societăței în diua de 23 August 1882 orele 12 din (Ji. ₐ_₅ 488 " MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 23 Aprilie (5 Maiii) 1882 MINISTERUL DEINTERNE DIRECȚIUNEA GENERALA A TELEGRAFELOR ȘI POȘTELOR De la i Maiu s. n., se începe un servicii! pentru schimbul mandatelor poștali și între România cu Austro-Ungaria. Condițiunile sunt aceleași ca și pentru cele-alte țeri cu cari avem deja un asemenea serviciu, adică: suma ce se pote trămite prin mandate poștale este maximum de 500 Iei. Taxa ce se percepe este: pentru mandatele până la 50 lei, 50 bani; pentru mandatele mai mari de 50 lei se plătesce 25 bani pentru fie-care 25 lei saii fracțiune de 25 lei. T6te biurourile poștale ' din Austro-Ungaria pot plăti și emite mandate poștale din și pentru România. Biurourile poștale române cari pot emite mandate poștale internaționale sunt cele din orașele de reședință a prefecturilor plus Sinaia, Câmpina și Sulina. Ca și mandatele poștale pentru cele-alte țeri, valorea mandatelor ce se cer a se emite pentru Austro-Ungaria trebue plătită în aur; la destinație însă ele se vor achita în chârtie după cursul qlilei. Asemenea mandatele sosite din Austro-Ungaria .se vor plăti aci în aur după cursul (Jilei fixat de biurourile Austro-Ungare respective. Acesta se publică spre generala cunoscință. No. 6,722. 10-5 1882, Aprilie 7. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIUNE ȘI JUSTIȚIE Cu începutul anului curent 1882, buletinul decisiunilor Curței de casați- une, apare în broșuri mensuale, pentru care s’a deschis liste de abonamente, cu prețul de 10 lei noui pe anul întreg, respunși înainte , iar broșurile în parte câte 1 leu una. Listele se află depuse la grefa curței și la tote curțile și tribunalele. ₃₀_₄ ADMINISTRATIUNEA GENERALA A DOMENIELOR SI PĂDURILOR STATULUI f- d In qliua de 26 curent, la orele 12, amiaqli, se va vinde cu licitație publică în localul în care s’a aflat instalată acestă administrațiune, calea Victoriei, No. 87, mai multe obiecte de mobilier vechiu. No. 13,962. 26 a 1882, Aprilie 21. CASIERIA GENERALA A JUDEȚULUI ILFOV Devenind vacante câte-va posturi de perceptori în circumscripțiile, comu- nelor rurale din acest district, casieria publică acesta pentru cunoscință a- matorilor, cari voesc a ocupa asemenea posturi în condițiile noueî legi de per- cepere, a se presenta la casierie în tote qlilele de la orele 10 dimineța, până la 5 sera, spre a li se da informațiile de condițiunile admisibilităței și avan- tagele ce aii perceptori. * No. 4,608. 16 m. 3 ______1882, Aprilie 13. ' IMPRIMERIA STATULUI Director, A. L AP ATI.