No. 4 un numEh 25 banI Duminică, 4 (16) Aprilie 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-pEOI și ȘESE lei; ȘtiSE LUNI, 20 le! . (AntSift Aprilie și ântSIii Octombre* ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-PECI LITERE TREI-țEGI BANI (Inserarea TI*a șl mal departe, 20 b. linia) Publicațiunile judiciare se plătesc: pgnft la cinei-deol linii, 5 lei; mal mari de 50 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile* după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE «e fac la biurourile poștale locale. SCRISORILE NEFRANCATE SE REPUSA Inserțiunile și reclamele se plătesc: Prima inserare, 60 b. linia; a n și mal departe, 90 b. linia. Citațiunile de hotărnicie, linia de 80 litere, 60 banî. Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă. SUMAR PARTEA OFICIALA.— ministerul de finance: Decret. — Prescur- tare de decret. ministerul de resbel: Prescurtare de decret. ministerul agi iculturei, comerciului și lucrărilor publice: Prescurtări de decrete. Decisiune ministerială. PARTEA NEOFICIALA. — Raportul D-luI procuror general al curței de apel din Focșani către D. ministru de justiție. — Comuni- care. — DepeșI telegrafice. Anunciur! ministeriale, judiciare, administrative și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 3 Aprilie 1882. MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănetate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Statla departamentul de finance, cu No. 10,938, prin care Ne supune spre sancționare legea votată de Adunarea deputaților , pentru sporirea cu lei 700,000 a fondului pentru deschidere de credite suplimentare și extra-ordinare în cursul exercițiu- lui 1881 — 1882; In virtutea art. 93 din Constituțiune, Am sancționat și sancționăm : LEGE Art. 1. Se anulezâ din creditele acordate prin budge- tul anului 1881—1882, următorele sume: I. Din creditele ministerului de interne, lei 75,220 Și anume : De la cap. 1, § 2, art. 10 ... . 670 țț ;; țț 2, „ 1, , 13 ... . 3,600 țț jj 2, , 2, . 19. . . . 8,000 țț n n 3, * 1, „ 27. . . . 30,000 țț țț țț 3, . 2, „ 33. . . . 4,000 țț 9, „ 2, „ 94 . . . 3,950 9, , 3, , 97 . . . . 20,000 Din creditul extra- ordinar deschis prin decretul -No. 1,623, din 1881 . . 5,000 75,220 II. Din creditele ministerului de externe . 14,212 Și anume : De la cap. 6, § 5, art. 40 ... . 5,879 Din creditul extra-ordinar deschis prin legea din 14 Iulie 1881 . . . 8,333 14,212 III. Din creditele ministerului cultelor, lei . 25,000 Și anume : De la art. 57 . . . . 8,000 , „ , 69 ... . 6,000 „ , „ 72 ... . 6,000 ■ „ , „ 74 ... . 5,000 25,000 IV. Din creditele ministerului de resbel, Iei 150,000 Și anume : De la cap. 1, art. 1 . . . . 4,000 „ , „ 2, „ 4 . . . . 40,000 „ „ „ 3, „ 7 . . . . 20,000 „ , „ 4, „ 8 . . . . 10,000 „ „ „ 4, , 9 . . . . 28,000 s „ „ 4, , 12 . • . 10,000 „ „ „ 6, , 15 . . . . 30,000 , , , 13, „ 23 . . . . 8,000 150,000 V. Din creditele ministerului de lucrări publice, 1. 183,000 Și anume : De la cap. 11, art. 41 ... . 70,000 „ „ „ 14, „ 48 . . . . 80,000 , . „ 15, „ 50 . . . . 8,000 „ „ „ 18, „ 57 ... . 25.000 183,000 VI. Din creditele ministerului de finance, lei 197,568 Și anume : De la cap. 9, art. 27 . . . . 3,000 „ „ „ 9, art. 29 ... . 2,000 „ „ „12, art. 32 ... . 4,000 „ „ „19, art. 45 ... . 177,568 „ „ ,20, art. 47 ... . 2,000 „ „ ,30, art. 90 ' . . . 9,000 197,568 VII. Din creditele budgetului datoriei publi- ce, lei ....................................... 55,000 Și anume : De la cap. 1, art. 3 . . . . 10,000 „ ᵥ „ 2, art.'6 .... 5,000 „ „ „ 4, art. 9 . • . . 25,000 „ „ „ 7, art. 16 ... . 15,000 55,000 Total 700,000 74 MONITORUL OFICIAt AL ROMÂNIEI 4 (16) Aprilie 1882 Art. 2. Suma anulată prin articolul precedent se afec- tăzâ la sporirea fondului pentru deschidere de credite suplimentare și extra-ordinare în cursul exercițiului 1881—1882. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 20 Martie 1882, și s’a aprobat cu majoritate de 63 voturi, contra a 7, fiind și 2 ab- țineri. Președinte, D. Brătianu. (L. S. A. D.) Secretar, C. Costescu Comăneanu. Promulgăm acâstă lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Mo- nitorul oficial. Dat în Bucurescl, la 31 Martie 1882. (L. S. St.) CAROL Ministru secretar de Stat la de- Ministru secretar de Stat la de- partamentul de finance, partamentul de justiție, G. Lecca. G. Chițu. No. 861. Prin înaltul decret regal, cu No. 858 , din 31 Martie 1882 , după propunerea făcută, prin raport, de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de finance , D. Con- stantin Teohari, actual casier co- munal , se numesce în funcțiunea de sub-casier al casieriei generale a județului Iași, în locul D-lui Pe- tru Florea, care rămâne în dispo- nibilitate. MINISTERUL DE RESBEL Prin înaltul decret regal, cu No. 875 , din 31 Martie 1882 , după propunerea făcută, de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de resbel, prin rapor- tul No. 4,437, s’a primit demisiu- nea D-lul Panait Petrescu din func- țiunea de registrator și archivar al comisiunei permanente a consi- liului superior al armatei. MINISTERUL AGRICULTUREI COMERCIULUI Șl LUCRAR. PUBLICE Prin înaltul decret regal, cu No. 870, din 31 Martie 1882, după propunerea făcută, prin raport, de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul agriculturel, comer- ciului și lucrărilor publice, D. Pân- dele Țerușianu , inginer șef clasa II, de la 3 Septembre 1879, în pos- tul .de director la studiile și con- strucțiunea calei ferate Buda-Slă- nic, se înainteză, în corpul de in- gineri civili al ministerului, la gra- dul de inginer șef clasa I, cu plata din fondul general al acelei căi. Prin înaltul decret regal, cu No. 877, din 31ₖMartie 1882, după pro- punerea făcută, prin raport, de același D. ministru, D. Gregore Demetrescu Tasian, inginer șef cla- sa II, de la 3 Septembre 1879, în postul de sub-director la persona- lul calei ferate în construcțiune Mărășescl-Buzău, se înaintâză, în corpul de ingineri civili al minis- terului , la gradul de inginer șef clasa I, cu plata din fondul gene- ral al acelei căi. Prin înaltul decret regal, cu No. 850, din 26 Martie 1882, după propunerea făcută, de același D. ministru, prin raportul No. 3,579, se înaintez la gradele indicate,>cu retribuțiunile de la personalul in- ginerilor și conductorilor: La gradul de conductor clasa I. D. Nicolae Leonin, conductor clasa II de la 22 Iunie 1877. D. M. Frangulea , conductor clasa II de la 29 Aprilie 1878. D. S. I. Giuau, conductor clasa II de la 4 Octombre 1878. La gradul de conductor clasa II. D-nil C. Fundățeanu și 0. Mărăci- ne, conductori clasa III de la 30 No- embre 1879. Prin înaltul decret regal, cu No. 851, din 26 Martie 1882 , după propunerea făcută, prin raport, de același D. ministru, D. Mihail Râm- niceanu, inginer ordinar clasa III, de la 2 Iunie 1879 , în postul de șef de secțiune la construcțiunea calei ferate Adjud-Ocna, se înain- teză, în corpul de ingineri civili al ministerului, la gradul de inginer ordinar clasa II, cu plata din fon- dul general al acelei căi. Prin înaltul decret regal, cu No. 875, din 31 Martie 1882, după propunerea făcută, prin raport, de același D. ministru, D. loan Apos- tolescu, elev-inginer de la 4 Maiiî 1879, cu retribuțiunea de conduc- tor clasa I de la personalul ingi- nerilor și conductorilor, se înain- teză, în corpul de ingineri civili al ministerului, la gradul de inginer ordinar clasa III, cu retribuțiunea după grad de la același personal. Prin înaltul decret regal, cu No. 868, din 31 Martie 1882, după propunerea făcută, prin raport, de același D. ministru, D. Constantin Lehliu, elev-inginer de la 5 Noem- bre 1879, cu retribuțiunea de con- ductor clasa I, de la personalul technic suplimentar pentru cașuri neprevăzute, se înainteză, în cor- pul de ingineri civili al ministeru- lui, la gradul de inginer ordinar clasa III , cu retribuțiunea după grad de la același personal. Prin înaltul decret, regal, No. 878, de la 31 Martie 1882, după propunerea făcută, prjn raport, de același D. ministru, D. G. A. Cres- cu, elev-inginer, în postul de con- ductor la direcțiunea studiilor și construcțiunei calei ferate Buda- Slănic, fiind înaintat la gradul de conductor clasa I la 29 Ianuarie 1880, se înainteză, în corpul de in- gineri civili al ministerului, la gradul de inginer ordinar clasa III, cu retribuțiunea după grad din fon- dul special al construcțiunei ace- lei căi. DECISIUNE MINISTERIALA In virtutea art. 37 și 41 din legea asupra comptabilităței generale, Noi, ministru secretar de Stat la departamentul financelor, 4 (16) Aprilie 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI $5 Decidem: Art. I. D. G. Cantacuzino,- directorul general al regiei tutunurilor și sărel, este împuternicit, de la 1 Aprilie a. c., a autorisa și aproba cheltueli, a semna în numele nostru ordonanțe de plată privitore la serviciile salinelor, în limitele creditelor acordate și con- form disposițiilor coprinse în legea comptabilitățel ‘generale a Statului. Art. II și cel din urmă.— D. direc- tor contribuțiunilor directe, al ordo- nanțărilor și al taxelor asupra licen- țelor și băuturilor spirtdse din minis- terul financelor este însărcinat a aduce la îndeplinire Jdecisiunea de faciă și a o notifica direcțiunel generale a regiei tutunurilor și sărel. Dată în Bucuresci, la 1 Aprilie 1882. Ministru financelor, G. Lecca. No. 11,956. PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 3 Aprilie 1882. Baportal D-lu! procuror general al curțel de apel din Focșani, No. 1,603, trămis ministe- rului justiției, în urma delegațiunel ce i s’a dat de a face anchetă la tribunalul Brăila, după reolamațiunea D-luI M. Minovitz și con- form oererel D-luI președinte. «Se va publica în Monito- rul oficial, spre a se face b mină asupra acestei a- fa ceri. Petroniu.” Domnule ministru, Consecințe ordinului D-v6stre No. 3,110, m’am transportat la Brăila pen- tru a face anchetă asupra faptelor de- nunțate de D. M. Minovitz contra tri- bunalului de acolo. Am avisat despre mergerea ndstră și pe părțile intere- sate. Pentru a se înțelege mal bine de- nunțarea făcută de D. Minovitz și ra- portul ce fac asupra fie-cărui punct din ea, nu cred inutil, D-le ministru, a ve pune în curent despre procesul ce se urmărește de D-sa, relatându-ve în'scurt curcumstanțele în cari se petrece: In jioa de 21 Octombre 1881 înce- teză din viueță Petru Minovitz, și du- pă cererea D-nel Catinca Minovitz, chiar în acea ji, de către judele oco- lului I din Brăila, delegat de tribu- nal, se aplică sigiliuri pe averea ră- masă pe urma defunctului; în jioa de 24 Octombre, după cererea tutulor ru- delor presupuse moștenitore, între cari și D. M. Minovitz, judele ocolului I rădică sigiliile aplicate pe avere și fa- ce inventariul, cu care ocasiune s’a găsit în lada, de fer a defunctului, în- tre alte obiecte de valore, și un plic sigilat cu inițialele: P. M. și inscrip- țiunea „P. Minovitz, Brăila“ ; iar pe cea altă parte purtând scrierea: Tes- tament, 15 Maii! 1880, Brăila. P. Mi- novitz, — care s’a parafat de D. judecă- tor și de toți pretinșii moscenitori și s’a înaintat tribunalului. In jioa de 28 Octombre, fiind tote părțile citate, s’a constatat de către D. membru de ședință, Andronescu, care ținea locul președintelui, starea mate- rială a testamentului, dresându-se pro- ces-verbal ce s’a subscris de tote păr- țile precum și de D. M. Minovitz. Fiind-că prin acel testament se lasă de legatară universală pe D-na Maria I. Minovitz, nepota defunctului, acăsta, în jioa de 2.9 Octombre, cere de la tribunal punerea în posesiune a averei. Tribunalul, prin jurnalul No. 4,440, din acea ji, a ordonat desigilarea ave- re! în presența și a D-luI casier, spre a se procede la estimațiune pentru a se putea plăti taxele. La 2 Noembre, D. M. Minovitz in- tenteză proces D-nel Maria |Minovitz, susținând că nu recundsce testamentul în puterea căruia acestă D-nă cere a- verea. La una din ședințl se cere verifica- rea de scripte, ceea ce se și admite de tri- bunal, și în jioa de 3 Februarie,*prin sentința sa No. 35, declarând că scri- erea din testament este a defunctului, respinge reclamațiunea D-luI M. Mi- novitz. De către D. Mina și I. Minovitz se face o cerere de a se aplica până se va tranșa procesul, secfestrul judiciar pe averea rămasă. Tribunalul, prin proce- sul-verbal de la 7 Noembre, admitea- ceste cerere. Se face apel contra aces- tei sentințe și curtea, prin decisiunea No. 4, din 13 Ianuarie, reformă sen- tința tribunalului și dispune a se pune pe D-na Maria Minovitz, legatara uni- versală, în posesiunea averei rămasă pe urma defunctului P. Minovitz. Acestea fiind, în scurt, împrejurările procesului dintre D. M. Minovitz cu D-na Minovitz, am onore a vă raporta cele ce am constatat pe rând, asupra fie- cărui punct din denunțarea D-lnl Mino- vitz : 1. Asupra punctului că D.M. Minovitz declarând în fals testamentul defunctu- lui Minovitz, tribunalul ar fi comis un esces de putere nevizând , nesigilând și nedepuind în casa de fer a tribunalului acel act, ci lăsându’l în păstrarea grefi- erului, fără altă precauțiune: Am onore a vă raporta că, în audiența de la 6 Noembre, D. M. Minovitz și cei- alți contestatori ai declarat că nu re- cunosc nici scrierea, nici sub-scrierea din acel testament, aii cerut verificarea de scripte, ceea-ce a și admis tribunalul, dispunând a se cita părțile pentru un alt termen. In adevăr, D-le ministru, art. 169 din proc. civilă, dispune că, dacă un act se defaimă în fals , i se constată starea materială și se sub-scrie de președinte și de părți, și, apoi, se încredințezi gre- fierului. In cașul de faciă ar fi fost ceva zadarnic de a se mai face acăstă lucrare, de 6re-ce starea materială a acestui act era deja constatată prin procesul-verbal de la 28 Octombre, făcut cu ocasiu- nea deschidere! acelui testament, și părțile semnase numele lor asupra lui tot atunci. Ast-fel fiind, credem, D-le ministru, că tribunalul nu numai că nu a comis un esces de putere, dar a fost corect în lucrarea sa, care e și conformă cu procedura și nu credem, prin urmare, că acestă procedură ar denota intențiunea favorisătdre a tri- bunalului către unele din părți și răă- voitore către altele, precum susține de- nunțătorul. 2. Asupra punctului că testamentul fiind cerut de către curtea de apel din Focșani, președintele tribunalului Bră- ila a încredințat acel testament, pentru a fi dus la curte, D-luI Gold, procura- torul D-nel Maria I. Minovici, legatara universală : Nici cu acăstă ocasiune nu cred, D-le ministru , că tribunalul ar fi lucrat cu ușurință, încredințând acest act D-luI Gold , fiind că nimeni pe lume nu era mai interesat la conservarea acestui act de cât clienta D-lui Gold, fiindu’I sin- gurul sâă titlu pentru câscigarea averei din litigii! și, afară de acâsta, trebue să ve aduc la cunoscință că testamentul s’a încredințat în mâna D-luI Gold , în plic sigilat cu sigiliul tribunalului, și fiind scris pe acel plic recomandațiunea expresă de a nu se deschide în grefă. M’am convins despre veracitatea aces- tora , atât vexând plicurile în cari a fost pus testamentul, cu acestă ocasiune, și cari din întâmplare se păstrai! la tri- bunalul de Brăila și la curtea de apel din Focșani, cât și din declarațiunea D-lui Gab. Giurgea, președintele curțel de apel, secțiunea II, care ’mi-aă afir- mat că în adevăr testamentul i s’a adus de D. Gold cu sigiliurile intacte și că D-sa nu a fost surprins de fel de acesta procedare, crejend că acesta era mijlo- cul cel mai sigur de a se trămite testa- mentul, căci tot interesul d’a se conserva acel testament este a clientei acestui D. advocat. Pe când facem investigațiunl asupra acestui punct din denunțarea D-lui Mi- novitz, D. Pantazi Ghika, advocatul D-sale, ’mi-a declarat că, daca a insis- tat a se ancheta acest fapt, este că în timpul cât testamentul se afia în mâ- nele D-luI Gold, D-sa a intercalat nis- 76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 4 (16) Aprilie 1882 ce cuvinte In dosul acelui testament De și din cele ce am avut ondre a ve arăta mal sus, reese tn mod evident , că a fost absolut imposibil D-lui Gold a seri ceva pe acel testament pe când 'l-a dus și s'a trămis la Focșani, to- tuși lucrul fiind tot atât de grav, ori în ce timp și loc ar fi fost făcută a- cea adăogire, nu am crezut inutil a an- cheta și aedstă denunțare și așa obser- vând testamentul în dos, unde sunt sub-scrise tote părțile ce aii fost fa- ciâ la deschiderea lui, am observat că pdrtă pe partea superidră cuvintele următdre : „ Acesta este originalul testament al repausatului Petre Minovitz." Maria I, Minovitz. Sofia St. Minovitz. Catinca Minovitz. I. Negulescu. Acesta este testamentul care s’a gă- sit In plic. M. Minovitz. I. Minovitz. D. Pantazi Ghika ’ml-a declarat că, fiind și procuratorul D-lor Sofia și Ca- tinca Minovitz, temându-se ca cuvin- tele: „acesta este originalul testament al repausatului Petre Minovitz" sâ nu fie luate ca o recundscere a testamen- tului, susține că acele cuvinte nu erați scrise când a sub-semnat clientele sale și că s’aii adăogit în urmă de D. Gold. Am întrebat pe D. Gold și mi-a spus că în adevăr D-sa a scris acele cuvin- te când s’a deschis testamentul în fa- cia tribunalului, câ a făcut acestă scriere cu autorisarea clientei sale Ma- ria I. Minovitz, pe care o asista. Am Întrebat pe D-na Sofia St. Minovitz și 'ml a declarat că D-sa sub-semnase pe acel testament, dară nu’și amintesce dacă scrisese ceva D. Gold mal sus saiî nu, D. Scarlat Popescu, procurorul tri- bunalului, care luase parte Ia ședința din 28 Octombre, fiind minori în cau- să, 'mi a declarat că, după ce s’a des- chis testamentul, D. președinte a spus părților al sub-semna, că atunci D. Gold, care asista pe clienta sa D-na Maria Minovitz, a scris acele cuvinte, că tot atunci a avut loc o discuțiune între D. Gold și D. M. Minovitz, care crezând că acele cuvinte ar echivala cu o recundscere nu a vrut a subscri alături cu cei-alți, dar a făcut menți- unea „acesta este testamentul ce s’a gă- sit în plic“ și a sub-semnat.— Chiar dacă nu ar fi fost nici un martor care să afirme că lucrurile s’aiî petrecut ast-fel, totuși din faptul că se vede că D. M. Minovitz nu sub-semneză alăturea cu cele-alte rude și face mențiunea de mai aus, trebue să inducem că în momen- tul când li s’a presentat testamentul pentru a’i sub-scrie erea pusă notița de D. Gold, căci altmintrelea nu se pote esplica temerea sa, că dacă ar sub- semna alăturea cu cei-alți s’ar putea crede că a recunoscut testamentul. 3. Asupra punctului că tribunalul ar fi comis un esces de putere permi- țând a se scote din lada de fer acte spre a servi de piese de comparațiune la verificarea scrierel testamentului: — A- cestă scdtere de acte fiind ordonată și efectuată în urma facere! inventariului, la care aiî asistat tote părț ’.e, nu pre- sintă nici un inconvenient, de ore-ce nu putea să se pear^ă nici un act din cele inventariate. Avocatul D-lul M. Minovitz susținea că escesul de putere al tribunalului consistă în aceea câ delegase cu acestă lucrare pe judecă- torul de ocol, care lipsind, s’a efec- tuat lucrarea de ajutorul seu, funcțio- nar ce, susținea D-lui, că este absolut incompetent de a face alte acte de pro- cedură de cât de a expedia lucrările cuvenite în cancelarie. Credem, D-le ministru, că este în deajuns de a se vedea art. 654 din pr. civilă și 49 din legea judecătorielor de ocole, pentru a ne pronunța că nu a existat nici un esces de putere din partea nici unui din magistrații ce aiî cooperat la acestă lucrare. 4. Asupra punctului că tribunalul în aceiași causă pentru acelaș obiect a a- cordat D-lui M. Minovitz sechestru ju- deciar și ’l-a refusat surorelor D-sale și că ar fi condamnat pe rude de acelaș grad la spese de instanță. Cum am a- vut ondre a areta mai sus, D. Minovitz, o-datâ cu intentarea procesului contra D-nei Maria Minovitz pențrn sfărîmarea testamentului, cere un sechestru judiciar și tribunalul, în ședința de la 7 Noem? bre 1881 , admite acest sechestru. In urmă, surorele D-lui Minovitz fâcend și ele o cerere de aplicare de sechestru , tribunalul, în ședința de la 17 Decembre, le respinge cererea și le condamnă Ia 100 lei spese de instanță. Motivele pe cari tribunalul s’a bazat pentru a da acestă din urmă sentință , sunt c?, fiind acum mai în cunoscința de causă, vede că nu este nici un pericol că se va înstreina averea, presentând D-na Maria Minovitz destule garanții și că o-dată fiind admis sechestru judi- ciar pentru una din părți, nu mal era necesar de a se mai aplica și pentru cele alte. Credem că în acestă privință, fără a mai face noul apreciațiuni asupra aces- tor hotărâri, este suficient să cităm nu- mai dispositivul decisiunei curței de a- pel secția II, din 13 Ianuarie, No. 36 , prin care să reformă sentința din 7 Noembre și, ridicând sechestru judiciar, ordonă punerea D-nei Maria Minovitz în posesiunea averei. In cât se ține de faptul că tribunalul a condamnat la cheltuell de judecată rude, iarăși este suficient să aruncăm numai o privire asupra art. 143 din procedura civilă, și să vedem că acel articol lasă la facultatea tribunalului de a dispensa de cheltueli pe soți , ascendenți , frați și surori. Acesta fiind resultatul anchetei cu care am avut ondre a fi însărcinat, am o deosebită plăcere de a adăoga că, atât din cele câte am constatat cu acdstâ o- casiune, cât și din alte împrejurări, tri- bunalul de Brăila este mai presus de ori-ce bănueli, bucurându-se înaintea curței de apel de aicea de o reputațiune bine meritată. Am ondre a restitui și actele primite pe lângă ordinul D-vdstră No. 3,110. Bine-voiți, vă rog, D-le ministru, a primi încredințarea distinsei mele con- siderațiunl. Procuror general, Burada. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Ministerul a primit numerose plân- geri contra portăreilor ; unii se plâng câ el pretind taxe mai mari de cât a- cele fixate prin regulamentul pentru tarifa actelor de procedură și executa- re, alții că, de și respund taxele cerute, cu tote acestea nu efectueză lucrările la timp, așa în cât se dă loc la amânări. In fața acestor reclamațiuni, minis- terul, dorind a se încredința într’un mod positiv de adevăratele cause cari le provocă, ca în cunoscințâ de causă să pdtă lua măsurile cuvenite de îndrep- tare , a întocmit câte o comisiune în cele patru reședinți ale curților de a- pel, compusă de un jude instructor, un procuror și un advocat din localita- te, cu însărcinare de a face o scrupu- losă cercetare corpului de portărel, spre a se încredința de modul cum fie-care ’și face datoria și a raporta de resultat. La acestă ocasiune am invitat co mi- siunile a observa cari sunt căușele că acestă instituțiune nu dă resultatele ce asceptăm de la ea și care ar fi mesu- rile cele mai nemerite pentru a pune acest servicii! în condițiunl satisfăce- tdre. Comisiunea din Bucuresci se com- pune din : D. I. G. Dobrescu , jude instructor la tribunalul Ilfov. D. Dobriceanu, procuror la tribuna- lul Ilfov. D. G. Săndulescu, advocat. Comisiunea din Craiova. D. C. A. Mitescu, jude instructor tribunalului Dolj. 4 (16) Aprilie 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 77 D. P. Peșic, procuror la acel tri- bunal. D. M. Stătescu, advocat. Comisiunea din Focșani. D. M. Paulinescu, jude instructor tribunalului Putna. D. C. Mărgăritescu, procuror. D. D. Cohanovschi, advocat. De la curtea de apel din Iași, ne primindu-se informațiuni de modul compunerel comisiunel, se va publica îndată ce se va primi. DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului.) Londra, 14 Aprilie. — Se telegrafi- ază din St. Petersburg Ziarului Daily News că numirea generalului Ignatieff ca ambasador al Rusiei la Paris s’a semnat deja. Borna, 14 Aprilie. — D. Maecio, fost consul la Tunis, s’a numit mi- nistru reședințe al Italiei la Montevideo (Uruguay.) Roma, 14 Aprilie.— Se telegrafiază astă-^I din Cairo Agenției Ștefani că se confirmă scirea că consiliul de mi- niștri egipteni, revenind asupra primei deliberări luată de el în crstiunea As- sab, posesiune italiană pe marea Roșie, a hotărât de a lăsa acestă cestiune la hotărârile Porței. Acestă nouă hotărâre a miniștrilor se privesce la Cairo ca un resultat al înțelegere! constatată între Englitera și Italia, și a fermei atitudini a gu- vernului din Roma. Regele Humbert a conferit colanul anunciadei Regelui de Wurtenberg. St. Petersburg, 14 Aprilie. — Ba- ronul lomini s’a numit secretar de Stat la ministerul afacerilor străine, în lo- cul D-lui Giers, numit titular definitiv la acest departament. Viena , 15 Aprilie. — Proiectul de lege, presentat delegațiunilor, cere un credit de 23,733,000 fiorini. Raportul, făcut în acestă privință de guvern, constată că insurecțiunea este în ge- neral terminată și că ea nu mai are astă-^i de cât caracterul jăfului. Dar, adaogă raportul, pentru a asigura suc- cesele obținute, pentru a protegea pe locuitorii pacinici și a pregăti în Cri- voscia și provinciele ocupate o operă durabilă de pace, este de trebuință de a se lăsa încă cât-va timp numărul ac- tual de trupe cari sunt. De asemenea, trebue a se deschide căi de comunica- țiune și a se rădica fire cari întăriri în țeră. Creditul este cerut pentru men- ținerea trupelor până la finele lui Oc- tombre viitor. ^Viena, 15 Aprilie.— Noua presă li- beră, atacând articolul din urmă al Ziarului Românul, asupra cestiunei Du- nărei, 4ice câ trasele patetice ale Ro- mânului nu sunt cu totul justificate ; nu se cere României nici de a se vinde nici de a se lăsa să se intimideze ; se cere numai ca România să nu fie sin- gură care să hotărască despre condiți- unile de navigare pe Dunăre. Guvernul Austro-Ungariei, în cele din urmă ne- gocieri ale sale, ’și-a moderat aspira- țiunile și a arătat cea mai mare bună- voință de a se ajunge la o înțelegere; dar la Bucuresci se copiază Papa, in- sistând asupra lui Non possumus. (Havas.) ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală, a telegrafelor și poștelor. La 3 Maiii a. c. se va ține licitație la prefectura județului Tulcea, pentru da- rea în antreprisă a transportului ex- pediției și de pasageri de la Tulcea prin Babadag la Constanța și vice-versa, pe termen de trei ani cu începere de la 15 Iunie a. c. Licitația va fi cu oferte sigilate ca- re se vor primi până la orele 4 p. m., când se vor deschide, supra oferte nu se mai primesc. Condițiunile cu cari se dă în antre- prisă aceste curse sunt cele următfire: 1. Transportul se va face cu trăsu- rile, caii și tote accesoriile antrepreno- rului. 2. Trăsurile vor fi încăpătfire și soe lide avend osii de fer, ele vor fi aco- perite cu coveltir spre a nu strebat- plfiea într’ănsele, în fie-care trăsură va fi așezată cu cheltuiala antreprenoru- lui câte o ladă de lemn solidă cu cer- curi de fer și încuetfire sigură în care se vor așeija și transporta mesageriile. 3. Transportul se va face în tot-d’a- una vara și iarna de două ori pe săp- tămână de la Tulcea la Babadag și tot de atâtea ori de la Babadag la Tulcea, asemenea de la Babadag la Constanța și vice versa se va face iarăși de câte două ori pe săptămână însă numai pe timpul ernei de la 1 Octombre până la 1 Martie în cele-alte luni neavănd a se efectua nici o cursă între Babadag- Constanța, daca însă navigația vapfi- relor va înceta mai nainte sah mai târ- Ziă de 1 Octombre saiî se va redeschide înainte ori după 1 Martie, atunci și cursele intre Babadag-Constanța vor putea începe și înceta mai nainte saii mai târcjiiî de 1 Octombre și de 1 Mar- tie daca direcțiunea va găsi acfista de cuviință. 4. Antreprenorul va fi dator a înhă- ma la trăsură cai buni și în număr su- ficient pentru a efectua cursele în orele prescrise prin contract, fără a suferi nici o întârziere. Pe timpul ernei când se vor face cursele între Babadag-Constanța, an- treprenorul va fi dator a avea releuri pentru schimbul cailor la Babadag și la jumătatea drumului între Babadag- Constanța. 5. Cursele se vor efectua în filele și orele ce se vor comunica antreprenoru- lui de diriginții respectivi. Antrepre- norul va trămite la oficii în filele de cursă caii și trăsura cel puțin cu o ju- mătate oră înainte de ora fixată pen- tru plecarea expediției, în cas când an- treprenorul nu va fi următor, dirigintele oficiului respectiv va angagia cu ori- ce preț caii și trăsura pentru a porni cursa în comptul antreprenorului care va mai fi și amendat conform art. 7 de mai jos, pentru ori-ce întârziere peste ora fixată a pornirel săi a sosire! cursei. 6. Maximum timpului pentru par- cursul curselor se fixeză ast-fel: 4 ore pentru cursele de la Tulcea la Babadag și tot atâtea în întdrcere și 14 ore pen- tru cursele Babadag-Constanța și tot atâtea pentru întorcere. 7. Pentru ori-ce întârZiere peste 0- rele fixate pentru parcurs, antrepreno- rul va fi amendat pentru acele întâr- Zieri cu cinci lei de fie-care oră întâr- Ziată, va fi însă scutit de amenZl pen- tru acele întârZieri provenite din ca- șuri de forță-majoră, adică debordarea apelor, ruperea podurilor și vifor, în atarl cașuri însă de întreruperi de co- municație, antreprenorul este obligat a transporta călare, cel puțin posta u- șdră, dând numărul de cai trebuincioși cu șeile lor pentru conductori și călă- rași la cas de trebuință de escortă. y 8. Greutatea mesageriilor ce se voO putea transporta cu o cursă va fi de 40- ocale afară de expediția de postă uș<5r ră care se va transporta ori câtă ar fi. 9. Expediția va fi însoțită de un con- ductor și un soldat de excortă cari vor merge gratis în trăsurile antreprenoru- lui precum și câte un amploiat când acesta merge în interesul serviciului. 10. Antreprerorul va putea lua și câte unul saii duoi pasageri în trăsu- ră ale căror taxe vor fi în profitul săâ. Când însă vor fi valori însemnate di- recțiunea va putea refusa primirea pa- sagerilor fără însă vre-un drept de despăgubire din partea antreprenorului. 11. Taxa ce antreprenorul va putea lua pentru un pasager va fi de 15 bani de kilometru, pasagerii avănd dreptul a transporta gratis 20 kilograme ba- 78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 4 (16) Aprilie 1882 gaj, greutatea ce va trece peste 20 ki- lograme se Va taxa conform legei taxe- lor poștale și taxele vor fi tot în pro- fitul antreprenorului. Distanța de Ia Tulcea la Babadag este de 35 kilometre și de la Babadag la Constanța de 80 kilometre. 12. Daca antreprenorul nu va înde- plini condițiunile acestui contract, di- recțiunea va putea resilia contractul fără nici un drept -de pretențiune din partea antreprenorului și fără judecată nici somațiune sad altă punere în În- târziere, și a da antreprisa altei perso- ne prin licitație saiî bună Învoială In comptul garanției antreprenorului. 13. Durata contractului va fi de 2 ani cu începere de la 15 Iunie 1882, reservându’șl însă direcțiunea dreptul de resiliare ori când va crede necesar, anunțând Insă pe antreprenor cu o lu- nă înainte fără nici un drept de pre- tenție din partea sa. 14. Subvenția ce va resulta la licita- ție se va plăti antreprenorului la fine- le fie-cărel luni prin mandat asupra tesaurulul public. Pentru cursele Babadag-Constanța subvenția se va plăti antreprenorului numai pentru timpul în care se va e- fectua aceste curse. 15. Pentru asigurarea Statului că serviciul concedat se va Îndeplini con- form condițiunilor, antreprenorul va depune în termen de 15 Zile de la sub- semnarea contractului o cauțiune în numerariii saii efecte d’ale Statului în valdre de 1,300 lei, pe lângă acesta se va considera ca garanție și caii, trăsu- rile și tdte accesoriile antreprisei. cari vor putea fi sechestrate de Stat prin simpla măsură administrativă, fără ju- decată, în cas când antreprenorul se va abate de la condițiunile contractului. 16. Când s’ar crede necesar a se în- mulți numărul curselor, antreprenorul este dator a ’și complecta antreprisa cu trăsurile și caii necesari, în termen de 15 Zile de la data avisulul ce va primi de la direcțiune în acestă pri- vință adăogându-i-se și subvenția pro- porțional cu numărul curselor sporite. 17. Acestă antreprisa nu va putea fi transmisă altei persdne fără consimți- mentul direcției. 18. Spre a fi admiși la licitație con- curenții vor depune o cauțiune proviso- rie de 1,000 lei în numerar saiî efecte ale Statului. 19. In termen maximum de 5 dile de la aprobarea licitației despre care adju- decatarul este ținut a lua singur cunos- cință de la oficiul Tulcea, adjudecatarul se va presenta Ia numitul oficiu ca să încheie contractul cuvenit; în cas de a nu fi următor cauțiunea provisorie va ămânea în profitul Statului fără jude- cată și fără a se face veri-o somațiune sah altă punere în întârziere adjudeca- tarulul. 20. Taxa de timbru și înregistrare ce va necesita facerea contractului va fi conform legei timbrului în sarcina an- treprenorului. 21. Pe lângă acesta concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Stat lui. No. 6,160. 3 1882, Martie 31. Direcția generală, a serviciului sanitar. In baza avisulul consiliului medical superior, ministerul a decis a se deschide: In urbea Iași, pe lângă cele 12 far- macii existente, încă duoă farmacii, din care una în despărțirea I, în suburbea Păcurari, iar a duoa în despărțirea V, în suburbea Tătărași. In urbea Botoșani, pe lângă cele 3 farmacii existente încă o farmacie. In urbea Craiova, pe lângă cele 4 farmacii existente, încă o farmacie. In urbea Caracal, pe lângă farmacia existentă, încă o farmacie. In comuna Bechet, din județul Dolj, și în comuna Ostrov, din județul Con- stanța, unde nu se află nici o farma- cie, câte o farmacie. Consiliul comunei Ostrov, din jude- țul Constanța, acordă farmacistului care va deschide farmacie în acea comună, o subvențiune lunară de lei 150, plus local pentru farmacie și locuință far- macistului pe termen de duoi ani. Concursul pentru darea concesiunel acestor farmacii se va ține, în Zioa de 11 Maiă viitor, în localul cancelariei direcțiunel generale a serviciului sani- tar la orele 2 după amiadl. Concesiunile pentru deschiderea ace- stor farmacii, se vor da în condițiunile prevăzute la art. 87 și 88 din legea sa- nitară și anume: Concesiunea se va da farmaciștilor români, pentru persdna lor, pe viueță și pentru comunele sus arătate ; con- cesiunea nu se va putea transmite asu- pra unul alt farmacist. D-nii licențiați în farmacie cari ar dori să concureze, pentru dobândirea unei asemenea concesiuni, vor înainta cererile D-lor la direcțiunea generală a serviciului sanitar, cel pucin cu 10 Zile înainte de Zi°a concursului, însocite și de actele constatatore de etate și na- ționalitate, certificatul de liberă prac- tică a artei farmaceutice în România, precum și actul prin care să se con- state că n’aîî fost supuși la veri-o pe- dăpsă infamantă, după cum se cere de art. 92 din legea sanitară. Cererile cari nu vor fi însocite de menționatele acte, nu se vor lua în con- siderație. Concursul se va ține dupe progra- mul coprins în decretul publicat în Mo- nitorul oficial, No. 279, din 1869 , și va consta în cinci probe: Una în scris, una orală și trei de manipulațiunl. Proba în scris va trata despre o ces- tiune de farmacognosie și farmacolo- gie; cea orală va consta într’o cesti- une de chimie anorganică și organică. Din cele trei probe manipulative, una va consta în recunoscerea unei substanțe farmaceutice, una într’o ana- lisă chimică calitativă a unui amestec din diferite substanțe ; și cea altă în confecționarea a trei medicamente dupe ordonanțe medicale. Timpul acordat fie-cărul concurent pentru proba în scris este de 2 ore. Pentru proba orală din chimia a- norganică și organică se acordă concu- rențilorcâte 10 minute de reflecțiune și câte alte 10 minute pentru a răs- punde la fiecare cestiune. Pentru recunoscerea substanțelor far- maceutice se acordă concurenților 10 minute, pentru facerea analisei 3 GS ---J Arătarea lucrărilor 3 5 ‘a *2 o o £ ® a ■®* ® 6 p. ca Prei ’l o -s o pe u Cu £ J.... Reparația podului Drăgănesci. Metri cubici săpătura vechiului impe- trământ de d’asuprs podului . . . 1 56,700 1,40 79,38 Metri cubici desfacere de lemnărie ve- che și transportată în deposit . . 2 86,549 4,90 424,09 Metri cubici lemnărie așezată la loc. 3 4,047 4,10 16,59 Metri cubici lemnărie rotundă în piloți. B. P. 5 18,434 70,00 1290,38 Metri liniari batere de piloți .... 4 180,00 5,00 900,00 Metri cubici lemnărie de brad catigoria I 5 18,451 107,60 1985,33 Metri cubici lemn stejar geluit . . , 6 6,609 101,10 668,17 Metri cubici lemn stejar cioplit . . . 7 54,239 78,60 4263,18 Kilogr. fer lucrat înbulone și papuci. B. P. 7 474,659 1,30 617,05 „ fer lucrat în cue...... B. P. 8 342,733 1,00 342,73 Metri patrați suprafețe de cătrănit . 7 887,90 1,00 887,90 Metri patrați suprafețe de colorat . 8 226,88 2,00 453,76 11928,56 — Se dă prin întreprindere din noii construcțiunea unul canton pe șoseaoa Mizil-Buzeiî. Cantitățile lucrărilor de executat și prețurile lor, sunt cele din estimațiunea inserată mul jos. Licitația se va ține la minister și la prefectura județului Buzeii, în ^ioa de 5 Maiii 1882. mal sus numită, cu Săpătura ............. 1 6.340 0.63 3.99 împlinire ............. 2 5.608 0.32 1.79 Zidărie de cărămidă........ 4 31.435 32.92 1034.84 Lemnărie de stejar ........ 5 1.226 129.71 159.02 „ „ brad ......... ' 6 2.342 83.51 195.58 Pardosiala............. 7 15.777 3.09 48.75 Tavanul. ........... 8 22.892 1.93 44.18 Acoperișul. a) Acoperișul cu șindrilă...... 9 52.700 3.75 197.62 b) Lațuri............. 10 255.70 0.31 79.27 Tencueala............. 11 152.41 1.20 182.89 Diverse. Soba.............* • B. P. No. 15 1 35.00 35.00 Ușă la casă cu brosce, toc și ferărie . . 16 3 30.00 90.00 Ușă la magasie cu toc și ferărie. . . . 17 1 25.00 25.00 Ferestre la casă cu toc și ferărie . . . 18 4 22.00 88.00 Paturi (mobile cu picere fixe)..... 19 2 10.00 20.00 Total general • --- 2,205.93 4 (16) Aprilie'1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 81 — Se dă prin întreprindere recon- strucțiile și reparațiile de poduri, pe soseaoa lașI-Podul-Iloael. Cantitățile lucrărilor de executat și prețurile lor sunt cele din estimațiunea inserată mai jos. Licitația se va ține la minister și la prefectura județul Iași, în t pentru furt; cu- noscend că, nefiind următor, se va ju- deca în lipsă, conform legei. No. 3,445. — D. Dumitru Ion Tărcan, fost în comuna Simileasca, acum cu domici- liul necunoscut, este citat ca, în 4><>a de 17 Aprilie 1882, orele 10 dimineță, si se presinte înantea acestei judecă- torii: pentru a fi ascultat ca inculpat pentru furt; cunoscend că, nefiind ur mător, se va judeca în lipsă, conform legei. No. 3,336. Judecătoria ocolului Cotmeana districtul Argeș. D. Radu Febru, din comuna Ros- caețl, iar acum cu domiciliul necu- noscut, este citat a veni la acestă ju- decătorie în ^ioa de 12 Aprilie 1881, lâ orele 10 dimineță, ca inculpat în- tr’un proces pentru furt; ne fiind ur- mător, se va judeca procesul în lipsă conform legei. No. 1,605. 1882, Martie 16. — D. Stoica Costandin, din comu- na Bârlogu, plasa Golesei, iar acum cu domiciliul necunoscut, este citat a veni la acestă judecătorie, în ^ioa de 19 Aprilie 1882, la orele 10 dimine- ța, ca inculpat într’un proces pentru furt; ne fiind următor, se va judeca procesul în lipsă conform legei. No. 1,705. 1882, Martie 19. — D. Neculae Sterimin, din comu- na Valea, ținutul Ungariei pendinte de orașul Sibii, este citat a veni la aces- tă judecătorie, în 4*oa de 1$ Aprilie 1882, la orele 10 dimineță, ca incul- pat pentru bătae; ne fiind următor, se va judeca procesul în lipsă, con- form legei. No. 240. 1882, Ianuarie 15., chemat Ia acestă judecătorie, în ^ioa de 24 Aprilie 1882, la orele 11 dimi- neță, spre a se cerceta ca reclamant pentru furt; avend în vedere că, de nu va fi următor, se va condamna în lipsă, conform art. 147, din pr. cri- minală. No. 1,281. — D. Tănase Dumitru, domiciliat în comuna Copăceni-Mosroșesci, iar a- cum cu domiciliul necunoscut, este chemat la acestă judecătorie, în Orz de Galați .... deto de 400 liv. 22 — Deto de Brăila. . . . deto deto liv. 22 — Secară de la Dunăre . deto de 480 liv. 34 — Deto do Galați. . . . deto deto liv. 34 — Anvers. Fr. C. Secară de Dunăre . . deto 27 75 „ de laM.-Nig. saii d’Azoff deto 25 25 Deto Polish de Odeasa deto 18 — Orz de la Dunăre . . . deto 17 75 Orz de Odesaa .... deto 15 50 Semînțădeindela M.-N4g. deto 15 25 Grâu Sandomirka 100 ohilograme 27 50 Semînță de napi de la Dun. deto — — BULETINUL FINANCIAR (Serviciul agenției Havas) 14 Aprilie 1882 Cursul de Paris. Cursul Cursul 5 (O. L. D. «S C-ni«) LA A ROMÂNIEI SUMARĂ 30 Martie 1881. T³ A S S I -V 30 Martie 1882 Martie 31. 979,792 60 12,000,000 Capital . . sivă........ 239,712 46 12,000,000 58 270,787 06 12,OOO,OOoj 58 23,157 21 < Fond de res de bancă ..... 195,740 53 288,933 99 164,335 76 288,933 82 18,423,000 Bilete emise Centrala . . . 73,388,800 10 73,388,800 20 j 1,002,949 Compt. core nte 435,452 16 । 435,122 78 181,647 Divid. în co Sucursale . . . 59,199 73 46,478 91 2,104,805 81 Dob^n^I și mptnl cup. 1880-1881 253,158 283,446 26 Diverse con: beneficii diverse . . 18,173,449 19,052,339 96 ipturi creditdre . . . 33,712,403 03 104,598,993 56 105,495,121 29 MONITORUL OFICIAL Ai ROMÂNIEI 4 (16) Aprilie 1882 94 CASA DE SCHIMB SCHIMB SI COMISION CASA DE SCHI [MB CASA DE SCHI :mb TOMA ȚACIU FRAȚII BENZAL A. ATIA S C.ST) ER1 u Mo. 60, str. Lipscani, No. 60 No. <1 bis,str. Lipscani,No. Albie No. 44, str. Lipscani, *(0.44 No. 19, str. Li] scani, I 0. 19. Vând. 22 Martie 1882. Cump. Vând- Cump. Vând. Cump. Vând. 27 Martie 1882 Cump. 50 oBenta română 89 89% 99 5% Renta amor. 89 90 50 o Benta amort. 89% 90 2 Aprilie 1882. 103 8% „ comunale 101 102 50 0 Ser. funo. rur. 86 87 6% Obligații de Stat 88 7%Scr. fun. rur. 101 102 5o 0 n urb. 85 86 convertite. . . 230 7% » n urb. 99 10O 60 0 n urb. 91%, 92 6% „ că! fer. român, 102 Oblig, conv. rur. 98 99 60 oOblig. de Stat 98 98% 5% Benta amortis. 88% „ oăi. fer. rom. 101 102 0 anver. ruralelor 100% 101% Dobândă 10 fr. oblig. 100 50/0 Renta româ. 89 90 60 oOblig. de Stat 99% 99% case! pensii 300 lei. 92 Oblig, cas. pens. 218 225 c ăilor fer. Rom. 101 - 101% 7% Scris, func. rura. 88 20 1. Lob. mun. 28% 29% 70 0 Scris, func. 101 102 5a4> n » » 102 Losurl otomane . 45 55 70 urbane.... 29 30 70/0 Scrisuri func. 30 Acțiuni Dacia--- 295 305 70 oSoris. fun. rur. 220 230 urbane, . . . 88 România. . . 1380 1400 80 olmpr. Stern. . 200 219 6% » n » 305 „ Băn. Bom. 99% 1% 80 olmp. munioip. 299 300 5% „ „ » 1400 „ Bănc. naț. % 1% In olmpr. Oppenh. 1375 1400 8% Impr. municipal argint Eșite la sorți. % 2-60 B prum. cu prime 99% % împrumutul cu pre- aur Bentă română . ‘2 2'11% Ob ucurescl. . . . 1 1% 3 Aprilie 1882. miurl Buc. (bil. 20 1.) 98 fj Comunale . . . 2 9-63 Ac lig. Casa pens. 1% 1'24 5% Bentă amor. 5% Benta Bomână. 102 n Funciar .... 1 5 63 Ac ț. de asig .națL 2-xo% 100 5’/o Ben. Bomân Acțiuni Dacia- 87 n Conv. rurale . . 2'40 23 n ț. Dacia- Bom. 1'28 100 6’/oObig. de Stat Bomânia .... 220 1% Calea fer. româ. 2-i, IOI.7» » Ban. d“ mobil, 99% 2.«o 6% „ căi. ferate Ac. Ban. naț. Bomâ. 101 1% Cnpâne- 9-S81/, 206.50 v credit oonstr. 991/2 Fiorini române regale. Baia de aramă liber. 87% 2'60 Oblig. deStat.6o/o 8-61 114-75 » Baia de aramă 2.g0 Mărci 8’/,Obligații mu- ObE de Stat. . . 99 2'i, Comunale . . . 23% 50 » Fabr.de hârtie 9.53^2 Franc! nicipale. . . . Bentă...... 91 55 Burale și urbane 101% mo » Banoa Bomân. 5-62 est» 10 fr. Oblig, ca- Căilor ferate . . 87 Benta română . . 205.!5 Ob Banca Națion. 101.90 după se! pene. 300 1.. Scrisuri. .... 101 Argint cont. aur. 53 Îs 1. și scris, eșite 89 siva 5% ser. fun. rur. Argint Contra aur . 29 Bilete hipotecă . telegra Cu sorț!..... mal sus 7% n n » Bilete ip. contra aur. 87 Rubla de hârtie. ATIAS Au pdne exigibile, socotit 6% n n urban Bubla de hârtie. . 300 Fio. aust. ohârtie Fi< ir con.bil.și arg. iră pxovi » » » Florini austriac!. . 1380 Viena.---30 Ma. Mi irini val. austr. 7% n n » Lose otomane. . . % Napoleonul. . . Ba bre! germane . Impr. cu prime Viena.---11 Apri. V4 Galbeni .... Ba nonote france, Bucur. 20 1. buc. 87% 88% Napolionul.... % Losurl turcești.. Bu ncnote englize. Aoț. Băncel naț. 87% 88% Ducatul...... 2% Berlin.---30 Ma. VI bl. rus. de hârt. a Bomân. 500 1. 07’4 98% Lose otomane ... 2°/c 6°/o Obl. oăi. fer. Na Bna.---30 Mart Aoț. soc. credit, 101% 102% Rubla de hârtie . . 2'60 rom..... Ga poleonul. . . mob. rom. 600 1. 101% 102% Berlin.---11 Apri. 2.10 ■6%Obl. oăi. fer. Be ibenul.... Aoț. soc. de con- 220 230 Oblig. Căilor ferate 45 rom..... 60| rlin---30 Mar. strucții 500 1. . 101 102 române. . . 9-siVi Rubla de ohârtie. (° Oblig, de Stat Aoț. eoo. de asig. 91% 92% Aoțiun. „ „ 5.6a Losurl otomane. 8°|< . f. române).. Daoia-Rom.2501. 99 100 Priolit. „ „ 26.70 Paris. ---30 Ma. Pa Jmpr.Oppenh. Aoț. sos. de asig 29 30 Oppenheim .... 120% Renta franoesă .; 50lt ris.---30 Mart. Naționale 200 1. 1375 1395 Bubla de hârtie . * 60.ao Renta română . 8°|c Renta română D1T6F8O. 300 305 Obligații nou! 6 °/o 111 Losurl turcești . | Lo Jmpr.Oppenh. Aur contra argint 200 230 Lose otomane. . . 205.8o Adresa pentru 7°lc ndra.12 Mar. „ „ bitete IV, 1% Paris. ---11 Apri. 102% 8% Impr. Stern.. de bauoă 1% 1% Benta română. . . 88% 1 Impr.Oppenh. Florini val. austr. 2-10 2.m Lose otomane. . . i 56% in IB. Cursul de Mărci germane.. 1'23 l.ja Adresa pentru tale jrame, ou monetă de aur Banonot. franoes. 99% 100% B bnsae. nul âaeulu! și f CASA DE DEPUNERI, DE CONSEMNATIUNI SI DE ECONOMIE Casa de depuneri, de consemnațiunî și de economie, va împrumuta bani cu dobândă de 4°L pe an, cu începere de la i Aprilie 1882, pe deposit de efecte garantate de Stat, care se vor admite cu 2O°|₀ mai jos de cât cursul (Jilei în care se va realisa operațiunea. Iar acțiunile Bănceî Naționale, se vor primi pe suma reală de 1,000 lei fie-care bucată, ca garanție pentru aceste împrumuturi. Direcțiunea. No. 27,459. 8—6 5 4 1882, Martie 24. I 4 (16) Aprilie 1882 MONITORU1 OFICIAL Ah ROMÂNIEI MINISTERUL FINANCELOR DIRECȚIUNEA VĂMILOR, TIMBRULUI SI INREGISTRAREI Cu începere de la i Aprilie, nimeni nu va mai avea dreptul de a înde- plini pe lângă ver-un biurou din țeră, nici un fel de operațiuni vamale, în calitate de comisionar, expeditor sau intermediator, de cât numai în virtu- tea unei autorisațiuni speciale din partea ministerului, pentru obținerea că- reia se cere întrunirea condițiunilor prescrise de art. 51 al legei vămilor publicată prin Monitorul oficial No. 284, din a. c.; toți D-nii comercianți cari neusând de mijlocirea nici unui-fel de intermediatori saii samsari ar voi să ’și îndeplinescă pe lângă vre-un biurou vamal din țeră operațiunile și formalitățile vamale prin impiegați proprii ai magasinului D-lor, sunt încu- nosciințați a se grăbi ca, cel mult până la 10 Aprilie curent, să adreseze biurouluî vamal respectiv o declarațiune, indicând : firma comercială, na- tura corner ciulul ce întreprind, numărul magasinelor ce posedă, No. și strada în cari sunt situate, No. și numele comișilor sau impiegaților însărcinați a ’i representa înaintea autorităței vamale. Declarațiunea va conține tot-de-o-dată și semnăturile fie-căruia dintre impiegațiî delegați, spre a fi recunoscuți de biuroul vamal. Acei delegați nu se vor putea însărcina de cât numai cu efectuarea operațiunilor de vămuire și cu ridicarea mărfurilor, aparținând patronului lor, iar nu altor comercianți. REGIA MONOPOLULUI TUTUNURILOR SI SAREI Se publică spre cunoscință generală că, prețurile pentru vîncjarea sărei de export, cu începere de la 1 Aprilie 1882, din depositele aretate mai jos, sunt următorele : Pentru Serbia, predată din depositele Verciorova și Severin: Sarea de Slănic: bolovanii cu 64 lei tona; măcinată, în saci a 50 kilogr. 74 lei tona. Sarea de Doftana: 55 lei tona. Pentru Bulgaria, predată din depositul Giurgiu și Galați: Sarea de Slănic: bolovanii cu 76 lei tona; măcinată, în saci a 50 kilogr. 86 lei tona. Sarea dc Doftana: 66 lei tona. Pentru Rusia, predată din depositele Iași și Galați: Sarea de Slănic: numai din depositul Galați, bolovanii 60 lei tona; mă- cinată, în saci a 50 kilogr. 70 leî tona. Sarea de Doftana și Tergu- Ocna: din depositele Iași și Galați cu 50 lei tona. Director general, G. Cantacuzino. No. 1,685. 3 234 1882, Martie 27. 96 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 4 (16) Aprilie 1882 MINISTERUL FINANCELOR DIRECȚIUNEA COMPTABILITATEI GENERALE Cup6nele titlurilor de rentă 5°|₀ din 1875, cum și ale titlurilor de rentă a- tnortisabilă 5°|₀, exig’bile la I Aprilie anul curent, se plătesc în tote filele a- tât la casieria centrală cât și la tote casieriile generale din țeră. No. 10,921. ₅_₂ 1882, Martie 26. ÎNALTA curte de casațiune și justiție Cu începutul anului curent 1882 , buletinul decisiunilor Curței de casați- une, apare în broșuri mensuale, pentru care s’a deschis liste de abonamente, cu prețul de 10 lei noui pe anul întreg, respunși înainte, iar broșurile în parte - câte 1 leu una. Listele se află depuse la grefa curței și la tdte curțile și tribunalele. ₈₀_H CASIERIA GENERALA A JUDEȚULUI ILFOV De la 1 Aprilie regulându-se circumsripțiunile de percepere în capitală, conform nouei legi, casieria aduce la cunoscința publică, că biurourile de per- cepție sunt situate numai până la 23 Aprilie în localurile mai jos aretate. D-nii contribuabili din suburbiile indicate la fie-care circumscripție, sunt rugați a plăti contribuțiunile la biurourile aretate în dreptul fie-cărei circum- scripții dupe ‘Cum urmeză: ‘ Tablod de repartiția circumscrlpțiunilor de percepere după noua lege, care se va pune tn aplicare la 1 Aprilie 1882. Capitala Bucuresci. Circumscripția I, se compune din suburbiile : Curtea- Veche , St. Idn , St. Spiridon , S-ta Ecaterina , Slobozia, Flămânda, Vlădica, Bărbătescu-Noii, Bărbătescu-Vechiâ, Spirea-Nouă., Ghencea , Biserica-Albă , Archimandritu, Ddmna-Bălașa, St. Dumitru, Mihal-Vodă, Spirea-Vechiă. Până la 23 Aprilie, biuroul se află în vechiul ospel cdthanal din piața Ghica. Circumscripția II, se compune din suburbiile: Șerban- Vodă, Biserica Domnei, Brezoianu, Gorgani, Șt. Constantin, St. Elefterie, Cărămidari, Isvoru , St. Vineri-Nouă, Mă- gureanu , Popa Tatu , Manea Brutaru , St. Voivozi, St. Ștefan, St. Nicolae (Dușumea), Cișmeaoa Mavrogheni. Până la 23 Aprilie , biuroul se află în suburbea St. Constantin, culorea Verde, strada Plevni. Circumscripția III, se compune din suburbiile: Crețu- lescu, Popa Dârvaș, Popa Cosma, St. Visarion, St. Vasile, Pitar Moșu, Boteanu, Amza, Precupeți-N oul, Dichiu, Pre- cupeți-Vechl, Popa Chițu, Batiștea, Caimata, Biserica Enî, Icoana, Oțetari. Până la 23 Aprilie, biuroul se află în suburbea Popa- Chițu, strada St. Spiridon, No.-22. Circumscripția IV, se compune din suburbiile: Colțea, St. Gheorge Noă, Răsvan, Armeni, Popa Herea, Mântu- leasa , Olari, Oboru-Vechih , Silivestru , Popa Rusu, St. loan Moși, Panteleimon, Oboru-Noti , lancu., Popa Nan, Popa Soare, Delea-Vechiă , Agiu, St. Ștefan, Vergu, Negustori. Până la 23 Aprilie , biuroul se află în suburbia Mân- tuleasa, strada Plantelor. Circumscripția V, se compune din suburbiile: St. Ni- colae-Șelari, St. George-Vechiă , S-ta Vineri, Popescu, Lucaciu, Udricani, Ceauș-Radu , Oltenii, Serbii, Staicu, Dobroteasa, Radu-Vodă, Brosceni, Manea Cavafu, Cărăr midari, Apostol, Foișoru, Isvoru, Delea-Nouă. Până la 23 Aprilie , biuroul se află în suburbea S-ta Ecaterina, strada Șerban-Vodă, No. 65, fosta casă D edu Localurile în cari se vor strămuta percepțiile de la 23 Aprilie, se va pu- blica din nou la timp. No. 3,938. ' ImPRIMERITSTATUIIH (15 Aprilie) 1882, Martie 27._______ Directoru Monitorului, â. LAPATÎ