No. M Duminică, ²⁸ *«*?”*_ 18^2 ’ 12 Martie UN NUMER 25 BANÎ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-pECI și Ș^SB lei; ȘESE LUNI, 20 lei (Ant&iti Aprilie și ănUlft Octombre) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-DECI LITERE TREl-IJEOI BANI (Inserarea Il-a și mai departe, 20 b. linia) Publicațiunile judiciare se plătesc: F8n& la cincT^ecr linii, 5 lei; mal mari de 60 linii. 10 lei. Ori-ce alte aote introduse în ele se plătesc deosebit. ca șl publicațiunile, după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STBAINETATE Inserțiunile și reclamele se plătesc : se fac la biurourile poștale locale. Prima ineerare.eob. linia; a Uși mal departe, Mb.Unla. ------ Citațlunile de hotărnicie, linia de 30 litere, 60 bani. SCRISORILE NEFRANCATE SE REFUSA | Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 Ulinjg. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-V.odă. SUMAR PARTEA OFICIALA.— "Ministerul afacerilor străine: Primirea la Paiața Ex. Sale D. Ba- ron de Ring, trămis extra-ordinar și ministru plenipotențiar al Republioel Francese. Ministerul de justiție: Decret.— Prescurtare de decret. Decisiune ministerială. PARTEA NEOFICIALA. Comunicat. — DepeșI telegrafice. AnunciurI ministeriale, judiciare , adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA bucuresci, 27 Februarie 1882. MINISTERUL» AFACERILOR STRĂINE Sâmbătă, 27 Februarie curent, la orele 12, Ex. Sa D. Baron de Ring, trămis extra-ordinar și mi- nistru plenipotențiar al Republi- ce! Francese, a fost primit, împreu- nă cu personalul legațiunei, la Pa- latul din Capitală, în audiență o- ficială, cu ceremonialul prescris. Ex. Sa D. Baron de Ring a avut onore a remite M. S. Regelui, în presența D-lui ministru secretar de Stat la departamentul afaceri- lor străine, scrisorile cari ’I acre- dită în calitate de trămis extra- ordinar și ministru plenipotențiar al Republicel Francese pe lângă personă M, S, Regelui, precum și acelea cari pun capăt misiune! D-lui Ducros Aubert. După terminarea audienței ofi- ciale, D. ministru plenipotențiar a presentat Majestăței Sale perso- nalul legațiunei. La urmă, a fost recondus la os- pelul său cu ceremonialul ce a pre- sidat la sosire-I. MINISTERUL DE JUSTIȚIE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Adunarea deputaților a adoptat, și Noi sancționăm ce urmez ă : LEGE Art. I. Se deschide ministerului justiției un credit extra-ordinar de lei 6,000, asupra exercițiului cu- rent 1881 —1882, din care 5,000, pentru chiria localului curței cu jurați din județul Ilfov, pe un an, și 1,000 pentru iluminarea cu gaz aeriform și reparațiunile de cari localul are trebuință, spre a’i a- dapta la acest serviciu. Art. II. Acest credit se va aco- peri din fondul destinat pentru deschidere de credite suplimentare și extra-ordinare. Acestă lege s’a votat de Adu- narea deputaților, în ședința din 20 Februarie 1882, și s’a adoptat cu majoritate de 56 voturi, con- tra a 5, Președinte, D, Brătianu. (L. S. A. D.) Secretar, I. D. Rosianu, Promulgăm acestă lege și or- donăm ca ea să fie învestită cu si- giliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în Bucuresci, la 25 Febru- arie 1882. (L. S. St.) CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de justiție, G. Chițu. No. 461. Prin înaltul decret regal, cu No. 462, din 25 Februarie 1882 , în urma propunere! făcută , prin ra- port, de D. ministru secretar de Stat la departamentul de justiție, sunt numiți: D. N. Gr. Carjan, fost cap de por- tărel la tribunalul Mehedinți, întru- nind condițiunile art. 88 din legea de organisare judecătorescă, portărel la tribunalul Argeș, în locul D-luI C. loanid, dat judecăței. D. S. Tabai, fost cap de portărel la tribunalul Brăila, întrunind condițiu- nile citatului articol, portărel la tri- bunalul județului Olt, în locnl D-lui loan Stanian, dat judecăței. DECISIUNE MINISTERIALĂ Prin decisiunile D-lui ministru de fi- nance, No. 5,996 și 6,522, din 20 și 24 Februarie 1882, sunt confirmați debi- tanți al regiei monopolului tutunului, următorele persone: D. Dimitrie Stan, din comuna Cor- 050(5 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 Februarie (12 Martie,) 1882 riului a scăzut taxa scomptulul șei la 4% pentru valori și la 5 % pentru împrumuturile pe amaneturl. Sofia, 10 Martie. — Asupra propu- nerel D-lui I. Hagienoff, primarul o- rașului Sofia, consiliul municipal a votat un credit anual de 200,000 lei, pentru biserica ce este a se rădica în memoria Czarului Alexandru II, până la terminarea ei definitivă. Berlin, 10 Martie. — Curtea de a- pel a respins apelul D-lui Kaufmann în afacerea drumurilor de fer române și a confirmat sentința tribunalului de comerț în favorea direcțiune! regale a drumurilor de fer, declarând valabilă transferarea scaunului societăței din Berlin la Bucuresci, fiind că de la în- ceputul societăței transferarea scaunu- lui era preveZută prin statutele cari dedșaii consiliului de supraveghiăre dreptul de a ’l oțărî. Pe lângă acesta, curtea a condamnat pe D. Kaufmann la cheltuelile procesului. Athena , 10 Martie.— D. Valoriti, candidat al oposițiune!, s’a ales pre- ședinte al Camerei deputaților cu 127 voturi contra 76. In cas când D. Cumundurus ’și ar da demisiunea, Regele ar însărcina pe D. Tricupis de a forma un nou cabinet. ConstantinopolI, 10 Martie. — Va- porul rus Idoscoiva, care transporta în Siberia ca 1,000 soldați și munițium , intrând în Bosfor fără o autorisațiune prealabilă, guvernul otoman a înmâ- nat D-lul Nowikoff o notă prin care protesteză în contra acestei iregulari- tăți și a autorisat vaporul de a ’și ur- ma drumul. Viena, 10 Martie. •— Scirea dată de un Ziar austriac, că s’au început ne- gocieri între Viena și Buda-Pesta pen- tru o a duoa convocare a delegațiuni- lor, este lipsită de fundament. Politische Correspondenz, într’un co- municat trăsnitor, respinge invențiu- nile mincindse a unei părți .din presa engleză și rusă asupra pretinselor cru- Zimi ale trupelor austro-ungare în Er- zegovina și Dalmația. Berlin, 10 Martie. — Gazeta Ger- maniei de Nord, în polemica sa cu D, Wirchow, Zice: „Alianța ceea mai in- timă între Germania și Austria este singura garanție a securităței celor doue Imperii și a propriei lor desvoltărL* Londra, 11 Martie.— ț)iarul Mor- ning Post asigură că D. Gladstone, primul ministru, ar avea de gând de a retrage din proiectul pe care ’l a presintat pentru un nou regulament pentru Camera Comunelor, articolele a- supra cărora înțelegerea este peste putința. (Havas.) nățelu, pl. Ialomița, județul Dâmbovița. D. Aleea Nicolae, din comuna Po- iana-de-Sus, cătunul Buzoianu, plasa Bolintinu, județul Dâmbovița. D. Stan Tudorache, din comuna Bra- niștea, cătunul Podul-Rizei, plasa Bo- lintinul, județul Dâmbovița. Preotul Năstase Mateescu și Ion Ge- orgescu, în comuna Mănesci, cătunul Gheboeni, plasa Dâmbovița, județul Dâmbovița. D. Tache Z. Cucopol, în comuna Ro- seti, plasa Borcea, județul Ialomița. D. Ilie Voicu, în comuna Raza, că- tunul Găunoși, plasa Borcea, județul Ialomița. D. Niță Petrea, în comuna Bucuresci, județul Ilfov. D. Constantin Movilă, în comuna Bozia, cătunul Arăști, plasa Braniștea, județul Iași. D. Titus Rovinschy, în comuna Iași, județul Iași. f^D. Ion D. Pârvulescu, în comuna Slobozia, cătunul Ursăței, plasa Ocolu, județul Gorj. PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 27 Februarie 1882. Independența Română, vorbind des- pre nunta unei fete a arendașului mo- șiei Ibănesci, din județul Dorohoiu, Julie Herș, ^ice că s’a făcut o paradă de impiegații comunali. In temeiul încredințărel dată de pre- fectul județului, se afirmă că nunta n’a fost întâmpinată de cât de vre-o trei- zeci locuitori de pe Zisa moșie, între cari erai! și slugi de ale arendașului. (Comunicat.) DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului.) Paris, 10 Martie. — Sciri din Ber- lin arată că informațiunile pesimiste ale fiarelor engleze sunt lipsite de fun- dament și că incidentul Skobeleff nu a schimbat în nimic relațiunile Rusiei cu Germania și Austro-Ungaria. Viena, 10 Martie. — Camera depu- taților. — Ministrul de finance a pre- sintat duoe proiecte de lege, In sco- pul de a acoperi: unul, deficitul budge- tar care se rădică la 33,785,000 fiorini printr’o emisiune de rentă, hârtie 5%; cel alt, creditul extra-ordinar votat de delegațiuni, pentru înăbușirea insurec- țiunel din Erzegovina. Berlin, 10, Martie. — Banca Impe- Personele însemnate mai jos, bine- voind a veni întru înzestrarea Muze- ului pedagogic cu următorele cărți: D. colonel A. Gorjan, 1 exemplar cosmografia elementară, 1 exemplar e- lemente de geografiej 6 exemplare noul metod geografic partea I, II, IIL 1 e- xemplar charta României, 4 exemplare desemnul geografic și 4 exemplare de- semnul copiilor. D. M. O. Florenti, 2 exemplare no- țiuni de istoria Românilor, 2 exemplare elemente de aritmetică și 2 exemplare limbagiul florilor de Veturia M. Florenti. D. I. I. Provianu, geografia județu- lui Ialomița. D. Serafim lonescu, călăuza înveță- torului. D. G. Floru, telefonia electrică. D. M. G. Mumuianu, geografia ju- dețului Ilfov. 1). D. Arsenescu, curs elementar de sciințele naturale, zoologia partea I și II, geologia tom I și botanica tom 1V. Ministerul exprimă mulțumirea sa deplină arătatelor persdne, notificând tot-o-dată cu plăcere că și direcțiunea imprimeriei Statului s’a grăbit a oferi pentru biblioteca și Z^su^ muzeu un numer de 101 exemplare diferite, din care unele didactice. .... «iiiumiiii ■■ .jbich—HKBKaan»— ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a telegrafelor și poștelor. Se publică spre cunoscință generală că în ^ioa de 3 Aprilie, orele 2—4p. m.} în cabinetul directorului general al telegrafelor și poștelor, se va ține licitație pentru aprovisionarea acestei administrațiuni cu 40,000 kilograme sîrmă de fer zincată de 5 mm. în dia- metru, cu următorele condițiuni: Art. 1. Sirma va trebui să fie fabrica- cată cu cărbuni de lemn, din fer ner- vos și de prima calitate. Ea va avea o consistență dulce și tenace. Să fie scutită de pae sau alt defect. La tăe- tură se presinte o suprafață perfectă circulară. Suprafața unei frlnturUsă fie de o coldre gris-clară, omogenă, fin graunțată și compactă, și după torsi- unile la care va fi supusă, sâ nu se manifeste nici o crăpătură longitudinală. Estremitățile sîrmei vor fi tot atât de bune ca și pe la mijlocul el. Art. 2 Sîrma va fi galvanisată, adică acoperită de un strat de zinc pur. A- cest strat trebue să fie de o nuanță clară și netedă, egal și neîntrerupt. Pe nici un punct al sîrmei să nu lipsescă 28 Februarie (12 Martie) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMANI EI zinc, să nu fie grămădit în picături sau să presinte asperități. Stratul de zinc trebue să fie aderat perfect asu- pra ferului, și nu trebue să fie nici prea gros nici prea subțire. El va fi prea gros când zincu va crăpa safi se va coji când sîrma va fi fost înfășu- rată în prejurul unuî cilindru de dia- metru dublu de al seu (sîrmei); Stratu va fi prea subțire, dacă el nu va su- porta, fără a junge până la suprafața ferului, 4 imersiuni succesive, de un minut fie-care, într’o disoluție de o parte de sulfat de cupru în 5 părți de apă în pond. Tenacitatea sîrmei se va încerca prin tracțiuni și va trebui să suporte o greutate de 650 kilograme, asemenea și supleța ei va fi esaminată supunând sîrma la torsiuni. Sîrma su- pusă la torsiuni va trebui să suporte, fără a se rupe pe o lungime de 20 centimetri, 25 torsiuni complecte. Art. 3. Sîrma trebue predată în co- laci de 60 centri metri în diametru in- terior. Fe-care colac va trebui să fie dintr’o singură saii cel mai mult 2 bu- căți și nu va fi mai mic de 35 kilo- grame, nici mai mare de 50 kilograme. In cas când colacul ar fi din 2 bu- căți cele 2 estremități vor trebui să fie înodate în spirale sudate. Art. 4 Antreprenorul o dată cu de- punerea furniturei la magazia centrală a direcțiune!, va fi obligat să presinte un certificat din partea fabricei, spre a se putea constata proveniența sîrmei. Art. 5 Verificarea și recepțiunea sîr- mei se va face în 10 ^ile de la depu- nerea ei la magasia centrală a direc- țiune!, de către comisiunea consultati- vă a acestei administrațiuni a cărei a- preciare pentru acest sfârșit va fi fără apel. Art. 6. Furnitura va fi predată la magasia direcțiune! într’un interval de 2 luni de la data contractului, în con- dițiunile mai sus indicate. Art. 7. Furnitura va fi plătită .de direcțiune prin mandat asupra tesau- rului public, pe basa procesului-ver- bal încheiet de comisiunea consultati- vă însărcinată cu verificarea și recep- țiunea sîrmei. Art. 8. I'entru a fi admis la licita- ție, concurentul trebue să depună o garanție provisorie de lei 2400 în nu- merar sau efecte d’ale Statului. Acela din adjudecători asupra căruia va remâne furnitura va trebui să de- pună o cauțiune definitivă, care se fic- seză Ia 20°/ₒ, din prețul total al fur- nitureî. Acestă garanție nu se va restitni furnisorulul, de cât după ce va fi pre- dat întrega cantitate de sîrma, și nu- mai din canțiune; o pătrime din garanția definitivă va remâne depusă pentru noui furnituri de același mate- rial, ce antreprenorul va fi obligat să predea direcțiune!, ori de câte ori a- cesta va avea necesitate în cursul a- nului budgetar și cu acelaș preț , în aceiași calitate și aceleași condițiunl prevăzute prin presentul caet de în- sărcinări. Art. 9. Ofertele vor fi pe chârtie timbrată. Ele vor coprinde: a) Numele adjudecătorulul; b) Locuința sa ; c) Comunicarea că a luat cunoscință de caetul de însărcinări. d) Cantitatea furniturei scrisă în litere. e) Prețul unitar și total, scris în li- tere și cifre și esprimat în lelfși bani. f) Numele usinei unde ar fi fabri- cată sîrma. g) Locul predărei furniturei la de- positul central al direcțiune! la Bu- curesci. b) Angajamentul că va esecuta tote clausele și condițiunile esprimate în caetul de însărcinări. i) Alegerea domiciliului la Bucuresci, pentru tote actele relative la esecuta- rea contractului. Ofertele vor fi sigilate și depuse în mânile directorului general al poștelor și telegrafelor, seu delegatului seâ le- gal, în momentul deschiderei licitației. In cas când o ofertă a fost iscălită prin procură, semnatorul va trebui să presinte un duplicat legalisat al actu- lui prin care este împuternicit să lici- teze. Ofertele făcute prin depeșl tele- grafice saiî prin postă nu vor fi admise. Daca nici una din oferte nu va putea fi acceptabilă de direcție în ceea-ce privesce prețul, sau daca mai multe din ele vor oferi pețurl egale, concurenții presinți vor fi admiși chiar în timpul ședinței Ia o nouă licitație orală care se va constata în proces-verbal. Art. 10. Supra-oferte nu se primesc. Art. 11. Adjudecația saiî readjude- cația nu va fi valabilă de căt după ce a fost aprobată de D. ministru de in- terne. Art. 12- Adjudecatorul nu va putea ceda adjudecația sa, ori cărei alte per- sone, fără autorisația direcțiunel. Art. 13. Iu cas când antreprenorul n’ar indeplini condițiunile de predare a furniturei stipulate mai sus, el va suferi o reținere de o cincime la sută pentru fie-care Zi de întârziere asu- pra întregel sume a furniturei fără ca o somațiune prealabila să fie necesară. Acestă clausă nu va fi aplicată daca întârzierea a fost pro venită dintr’o causă de forță-majoră, independentă de fap- tul antreprenorului și constată de func- ționarii administrațiunei, după cererea antreprenorului. Dacă predarea nu s’a efectuat încă în cele 15 ZB® de la espirarea terme- nului de predare, saiî daca sîrma nu va întruni tote condițiunile stipulate prin art. 1—4, antreprenorul va perde garanția depusă în profitul adminis- trațiunei fără somațiune, fără judecată nici punere în întârziere și contractul va rămâne de sine resiliat. Art. 14. Gasurile de contestații cari s’ar ivi relative la interpretarea pre- sentului caet de însărcinări între di- recție și antreprenor se vor refera e- forilor avocați a căror părere va fi decisivă. Art. 15. Drepturile de timbru și în- registrare vor fi pe comptu antrepre- norului. (3) No. 4,075. Direcțiunea imprimeriei Statului. In Zioa de 26 Martie 1882, la orele 2 după amiaZi , se va ține licitațiune cu oferte sigilate în cancelaria acestei direcțiuni din hotelul Șerban-Vodă, strada Smârdan, pentru darea în între- prindere a aprovisionărei imprimeriei cu 2,000 kilograme plumb, 800 kilo- grame antimonium englezesc și 400 ki- lograme cositor, necesare în cursul a- nului 1882—1883. Doritorii cari vor voi a concura, pentru a fi admiși la licitațiune , vor depune o garanție de lei 400, în nu- merar sau efecte garantate de Stat, care va remânea și definitivă, iar con- tractul se va încheia după aprobarea resultatului licitațiunei de minister, cu condițiunile următore : Art. I. Plumbul, antimoniul și co- sitorul, vor fi de calitatea probelor ce se află sigilate la acestă direcțiune. Art. II. Predarea acestor cantități de material, se va face la magasia impri- meriei din hotelul Șerban-Vodă , cel mult după 15 Zii® de la data contrac- tului. Art. III. Constatarea catităței și can- titățeî acestui material, se va face de directorele imprimeriei, primul turnă- tor de litere și intendent față cu an- treprenorul șah delegatul seh prin în- cheierea unul proces-verbal în baza că- ruia , dacă materialul va fi întocmai după probe, se va libera antrepreno- rului cuvenitul mandat de plată pe suma contractată. Art. IV. In cas când antreprenorul nu se va conforma acestor condițiunl, i se va resilia contractul și confisca ga- ranția în folosul Statului, fără soma- țiune, fără judecată și fără ori-ce altă formalitate. Art. V. Supra-oferte nu se vor primi. Pe lângă aceste condițiunl, se pune 8508 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 Feb; narie (12 Martie) 1882 In vederea concureiiților textul art. 40 și 57, din legea comptabilităței și art. 21, 32 și 43, din legea timbrului. No. 2;778. (5) 1882, Februarie 18. —In ^ioa de 18 Martie 1882, la orele 2 după ame^i, se va ține licitațiune cu oferte sigilate în cancelaria acestei direcțiuni, din hotelul Șerban-Vodă, strada Smârdan , pentru darea în în- treprindere a aprovisionărel imprime- riei cu objectele următore: Șifuri folio de zinc fără limbi. 32 având lățimea 30 centimetre și lungimea 40 centimetre. 10 având lățimea 40 centimetre și lungimea 50 centimetre. Transformarea a 18 bucăți tocuri și limbi de șifuri de zinc, după modelele ce se pot vedea la șeful atelierelor în tdte filele de lucru. Fundamente și șifuri de lemn. 30 având lățimea 55 centimetre și lungimea 70 centimetre ; 10 având lățimea 70 centimetre și lungimea 90 centimetre ; 10 având lățimea 75 centimetre și lungimea 110 centimetre; 100 șifuri având lățimea 16 centi- metre și lungimea 60 centimetre. Doritorii, cari vor voi a concura pentru a fi admiși la licitațiune vor depune o garanție de lei 200 în nu- merar saii efecte grantate de Stat care va remânea și definitivă, după apro- barea resultatulul licitațiunei de minis- ter, iar contractul se va încheia cu con- dițiunile următore: Art. 1. Șifurile de zinc se vor confec- ționa drepte și fără noduri precum și transformarea celor 18 bucăți se va face întocmai după arătările șefului de ateliere. Art. II. Fundamentele se vor con- fecționa din lemn dc brad uscat, drepte și fără noduri cu marginele de lemn de stejar. Art. III. Șifurile de lemn se vor con- fecționa din lemn uscat de anin sah stejar drepte și fără noduri. Art. IV. Tdte aceste obiecte vor fi întocmai de mărimele notate mai sus și după modelele ce se vor arăta de șeful atelierilor. Art. V. Predarea lor se face de an- treprenor la magasia imprimeriei cel mult peste 40 Șile de la data con- tractului. Art. VI. Constatarea numărului și confecționărel acestor obiecte se va face de directorul imprimeriei înpreună cu șeful atelierelor și faciă cu antrepre- norul saii delegatul său, prin închierea unui proces-verbal, în baza căruia,— dacă confecționarea obiectelor se va găsi bună,— se va libera antrepreno- rului cuvenitul mandat de plată din fondul alocat în budgetul pe 1881— 1882. Art. VII. In caz când antreprenorul nu se va conforma acestor condițiuni i se va resilia contractul și confisca garanția in folosul Statului, fără so- mațiune, fără judecată și fără ori-ce altă formalitate. Art. VIII. Supra oferte nu se vor primi. Pe lângă aceste condițiuni se pune în vederea concurenților textul art. 40—57 din legea comptabilităței și art. 21, 32 și 43 din legea timbrului. No. 2,774. 5 1882, Ianuarie 15. Direcția generală a serviciului sanitar. — D-nii doctori sah licențiați în medicină, cari ar dori să ocupe pos- turile de medici de la arondismentele Câmpu, Filipesci și Cricovu, din ju- dețul Prahova, retribuite fie-care cu câte lei 260 lefă și 50 diurnă pe lună, să bine-voiască a se presinta la direc- țiunea generală a serviciului sanitar, saii la prefectura acelui județ. No. 611. 1882, Februarie 17. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Căpitănia portului Isaccea raportând că, în .................................. Totalul tencuelei la tavane ........... Părți 1 Dimensil Supra-fețe Cuburi asemenea 1 lung. lărgime |gros. parț. totale parț. |totale 2 21.20 1.60 0.40 27.136 4 4.00 1.60 0.40 10.240 7 8.30 1.60 0.40 37.184 2 4.70 1.60 0.40 6.016 4 1.30 1.60 0.40 3.328 2 1.30 1.30 0.30 1.014 --- ---' --- 84.918 2 21.10 3.00 0.30 37.980 4 4.00 3.00 0.30 14.400 7 8.30 3.00 0.30 52.290 2 4.60 2.30 0.30 6.348 23433 4 1.30 2 0.30 4.368 2 1.30 3.64-26 0.20 1.612 2 2 8.90 3.00 0.30 8.010 2 125.008 39.500 85.508 4 21.10 3.00 253.20 8 4.00 3.00 96.00 14 8.30 3.00 348.60 4 4.60 2.30 42.32 12 1.30 2.343.3 43.68 2 3.00 26.70 2 8.90 2 --- --- 810.50 2 21.20 0.80 33.92 2 10.50 0.80 16.80 --- ------ 50.72 4 4.00 4.00 64.00 4 4.00 2.50 40.00 2 8.30 1.50 24.90 --- - - j 128.90 8512 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 Februarie (12 Martie) 1882 Indicarea lucrărilor. Lemnărie de stejar cioplită din gros Căpriori............................. Idem........................... Come și coșordbe..................... Stâlpi verticali..................... Idem .......................... Grinzi pentru podit.................. Idem........................... Idem .......................... GrintJI pentru pardosit.............. Idem........................... Idem........................... Totalul lemnăriei cioplită In gros . . Lemnărie de stejar fățuită Coșoroba galeriei.......... Idem ........ Talpă de galerie........... Idem.................. Idem.................. Tălpi verticali............ Piesele dintre tălpi ... . . Totalul lemnăriei lucrată . . Șiță pentru Înveliș........ Idem.................. Totalul supra-feței învelitorei Pardoseală de scânduri Camerile din față . . Camarile din dos . . Iile ................ aleria. ....... Totalul pardoselel . . Scânduri pentru galerie Tavan.............................................. Grilagiu......................................... Astuparea capetelor căpriorilor și a grindilor . • Idem ....................................... Totalul scândurilor ........ f . 53- fi Dimensii Supra-fețe Cuburi ** s lung. | lărgime 1 ffros parț. | totale parț. | totale Ph o C0 as 64 6.20 0.08 0.08 2.540 20 2.50 0.08 0.08 0.320 8 22.20 0.15 0.15 3.996, 7 2.70 0.15 0.15 0.429 14 1.30 0.15 0.15 0.409 40 4.40 0.12 0.20 4.224 31 1.70 0.12 0.20 1.265 26 1.90 0.12 0.20 1.186 40 4.40 0.15 0.20 5.280 31 1.70 0.15 0.20 1.581 26 1.90 0.15 0.20 1.482 .22.708 1 21.10 0.15 0.15 0.475 2 1.60 0.15 0.15 0.072 2 1.60 0.15 0.15 0.072 2 4.60 0.15 3.15 0.207 1 8.90 0.15 0.15 0.200 15 2.80 0.15 0.15 0.945 14 1.40 0.15 0.15 0.441 2.412 2 6.10 22.20 270.84 2 5.00 2.00 20.00 290.84 4 4.00 4.00 64.00 4 4.00 2.50 40.00 2 8.30 1.50 24.90 1 22.10 1.30 28.73 157.63 1 21.10 1.30 27.43 14 1.30 0.60 10.93 1 21,10 0.40 8.44 2 1.50 0.40 1.20 1 48.00 28 Februarie (12 Martie) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 8513 — Ne putându-se ocupa în mod pro- visoriu în urma concursurilor ținute în sesiunea trecută unele catedre vacante de la liceele din Iași, Bârlad și Boto- șani, ministerul publică un nou concurs pentru densele pe ^ioa de 25 Iunie anul curent. Catedrele pentru cari se va ține con- cursuri sunt: 1. Catedra de limba și literatura francesă de la cursul superior al li- ceului din Iași. 2. Catedra de filosofie de la liceul din Bârlad. 3. Catedra de limba și literatură română de la cursul superior al liceu- lui din Botoșani. 4. Catedra de limba și literatura italiană de la acelaș liceu. Concursurile se vor ține în palatul universităței din Iași, înaintea jurie- lor esaminătore ce se vor institui la timp. Condițiunele de admisibilitate la con- curs și modul ținerii concursurilor sunt determinate de legea din Martie 1879 și de regulamentul de aplicațiune al acestei legi înserat în Monitorul oficial No. 220 din 29 Septembre 1879. Aspiranții trebue, conform legei, se adreseze cererile de înscriere la minis- ter cu cel puțin opt ^ile înaintea ter- menului de concurs. No. 2,555. 11* 1882, Februarie 20. —Catedrele școlelor normale pri- mare ale Statului din Bucuresci și Iași, care nu s’aiî putut ocupa în mod provisoriă, conform legei, în urma concursurilor ce aă fost publicate, se pun din noă în curs pe ^ioa de 15 Sep- tembre 1882. Catedrele ce se pun în concurs sunt: a) De la șcdla normală Carol I, din Bucuresci. 1. Catedra de matematică. 2. Catedra de limba română. 3. Catedra de geografie. 4. Catedra de pedagogie, dreptu con- stituțional și administrativ. b) Șcdla normală Vasile Lupu din Iași. 1. Catedra de istorie. Concursurile pentru catedrele din Bucuresci, se vor ține în Bucuresci, în palatul universităței, iar pentru cea din Iași în palatul Universităței de acolo. Condițiunile de admisibilitate la concurs și programele concursurilor sunt cele publicate de mal înainte în Monitorul oficial No. 79, de la 9 Iulie 188!. Aspiranții se vor înscrie la minister cel puțin cu opt ^ile.înaintea terme- nului de concurs. Procedura după care se va ține con- cursurile este fixată de regulamentul de aplicațiune al nouei legi pentru numirea profesorilor secundari, înse- rată în MonitorulNo. 220,din 29 Sep- tembre 1879. No. 2,553. (11*) 1882, Februarie 20. —Pentru ocuparea în mod provisoriă, conform legei a catedrei de pedagogie de la scola centrală de fete din Bu- curesci, care actualmente se ocupă prin- tr’o suplinitore, ministerul publică con- curs pe ^ioa de 1 Septembre 1882. Concursul se va ține în Bucuresci, în palatul universităței dinaintea ju- riului examinator ce se va institui la timp. Aspiranții sau aspirantele vor tre- bui să probeze: 1) că aii vârsta de 21 ani împliniți și că n’aă trecut peste 40 și fiind bărbați că sunt căsătoriți. 2) Că sunt români; 3) Că posedă diploma de bacalarueat; 4) Candidați! vor avea să justifice că au urmat în mod regulat un curs de pedagogie de cel puțin 2 ani fie la facultatea de litere și filosofie , fie la vre-o altă scdlă superioră. înscrierile se vor face la minister cel puțin cu 8 (jile înaintea termenu- lui de concurs. Programa concursului este progra- ma de pedagogie, didactică și istoria pedagogiei publicată în Monitorul ofi- cial No. 79, de la 9 Iulie 1881. No. 1,889. (6*) 1882, Februarie 10. — In ^ioa de 16 Martie 1882, la orele 12, urmând a se ține licitare prin oferte sigilate în camera prefecturei ju- dețului Bacăiî, pentru darea în antre- prisă a reparațiilor necesare a se face la clopotnița și biserica monastirei Ca- șin, din acel județ , dupe devisele de mal jos, se publică ca doritorii de a lua asupră-le citata lucrare, să se pre- sinte în ^ioa și ora mai sus însemnată, însociți de garanțiile cuvenite spre con- curare ; cunoscând că, sub-ofertarea se va face la minister în termen legal. No. 2,861. 1882, Februarie 25. Devis estimativ de reparațiile necesare bise- rieel și clopotniței monastirei Cașin, din plasa Trotușu, județul Bacău, cum și de mereme- turile trebuinoiose clădirilor din preajma a- cestel monastirei. 1. La intrarea principală. Vestibulul în piatră de îndreptat pe alocurea cu mortar de ciment de Peker, în proporție de 1, 2, adică: o parte ci- ment și 2 părți nisip aspru prismatic, nelăsând intersticiuri. Reseluitul, șlefuitul, tencuitul și vă- ruitul dat de 2 ori pe supra-facia zi- dului de sochel până sus 7 m., 50 c. m,, lung de 4,00 m. de lat și 17,00 m. înalt, în care cubagifi s’a socotit și tur- nulețul cel mic din vestibul, supra-facia totală 510 m. liniari, a 1 leii m.. total lei 510. 2. In interiorul M-rei până la altar. Coscovitnl fațadei interne și rostru- itul petrilor ce sunt măcinate pe alo- curea, cum și 2 ori văpsitul cu boia și una dată cu grund. Văpseaoa albastră azurie în culdrea cerului senin instelat, dupe cum a fost înainte de 1839, epoca primire! repa- rațiunl făcută de egumenul grec, când a văruit’o. Preparațiunea vopselelor se va face din alb '/ₜW albastru de Prusia '/i₃o, Și loc Monastirea fiind de piatră cioplită de lespezi, are lungimea până la altar 22,00 m., pe 7,50 m. și înălțimea de 17 m., supra-facia liniară fiind 2,200X 7,050X1,700, a 1,00 m. liniar, lei 2,805. Turnul cel mare din dreptul altaru- lui de refăcut din noii în zidărie alicită pe cioplituri de lemne saiî de lese, dupe cum s’aiî fost clădit în vechime și a existat. Acestă ^idărie a fost proprie a turnului făcută pe motivul ușurinței ce urmeză să aibă. Diametrul periferii conului (turnu- lui), fiind 5,50 m. cu înălțime de 7,00 m.—1,35X3, 1,416X7,00: 3 are 98,96 supra-faciă a 8,50. In acestă sumă s’a socotit și coloritul în culorea de mai sus, lei 1,183, bani 50. Catapetesma pe alocurea de reparat și vopsit (culorea azur instelată) cum și pilaștri cu capitelurile, vopsitul fără uleiiî. Pentru 76 m. până la nivelul tere- nului a 2,60 pe metru, lei 197, bani 60. Giamuri albe de sticlă străvă^etore, care se tragă la greutate metru super- ficial 5 kilo; la 12 ferestre a cerceve- lilor de la turnuri, cu potrivirea lor în spațiul ramelor și fixarea lor prin ipsos. Material și lucru a 2,50 pentru 9, lei 36. Cornicea frontonului de reparat pe alocuri, lungimea 12 metri liniari a 1,50 de metru, lei 18. Trei strane de refăcut și văpsit în culorea șacului pentru alte 48. Mate- rial și Incru, lei 42. Duoe sobe de tuci, din care una a- șe^ată lângă amvon, iar cea-altă în partea opusă adiacent amvonului lân- gă zidul despre ferestră în colț, a 50 lei una, lei 100, total Iei 4,382, Iei 10. 5. Altarul. Postamentul îmbrăcat din noii cu lemn de anin și văpsit în culorul stranelor," material și lucru, lei 28. O ferestră semi rondă în dreptul ca 8514 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 Februarie (12 Martie) 1882 fasului la altar cu giamurile ei din noâ, idem, lei 17, total lei 45. 4. La exteriorul monastirei. Reseluitul, șlefuitul și văruitul dat de 2 ori pe supra-facia de 1,026 m. liniari a 108 de metru, lei 1,116. 372 metri patrați învelitore din noâ cu draniță bătută pe 10 și socotită pe metru 750 fâșii, (sau 279 de mii), a 4,50 material și lucru, lei 1,674. 5. La clopotniță. Tencuiala din noi de la temelie la înălțime pe supra-facia interioră și ex- teridră cu văruitul de 2 ori. Pentru 1,092 m. c., a 1,08 de metru, lei 1,179, bani 36. Odăița de la a duoa odihnă a clo- potniței la care trebue: a). Cele trei ferestre din nod cu tote ale lor, a 18,00—54,00; 1)). Soba de reparat pe alocurea și ușciorele firidelor din noâ, ~17,00; c). Dușamelele de pus din noii pe supra-faciă de 3,50X^,00X6,00, a 1,50 de metru, 2=157,50, lei 228, bani 50. Reparațiunea straturilor celor 2 clo- pote mari existente; lemnăria în forma celei care deja e putrezită de trup; cu- bagiul fiind 87,00, a 1. 0.80, Iei 69, bani 60. In acestă sumă intră și platelagiul de așezat. Scara clopotniței, avend 59 trepte, din cari 25 de lespezi de piatră, iar restul de stejar; costul calculat pe me- tru stagiului de 3 înălțimi, de la ni- vel la 5,00 c. m., a lei 1,00, de la 5 la 10 m„ a 1. n. 1,80—și de Ia 10,00 m. sus 2 ³⁰/₀₀; material și lucru pen- tru 38,80, (n.SOX^OX¹²/», lei 58, bani 84. Cheltuiala schelelor, Iei 170. Totalul repar, monastirei, lei 9,433 bani 40. 6. Dependințele din preajma monastirei. Clădirile din drepta antreului ogră- Sei cu zidul de piatră, compuse din 12 camere și o bucătărie. Chelăriile de la partea de jos a ace- stei principale clădiri, avend în total 24 metri lungime, 17,70 în lățime și 4.00 înălțime până la coma bagdadiei la tavan de rostuit petrele pe alocurea și coșcovit în faciadă pe cubagiul de 169,9200000 a 0,50, lei 849, bani 60. La antre (vestibul), așezatul a 14 trepte de scară de brad și lespezile de la platformă, cum și chenarele pe am- bele părți, lei 28. Sala despărțitore între camere avend lungimea de 23 m., lățime de 4 și în- nălțime de 7, cu un spațiu de 644 m. p., a 0,06 pentru spoit, lai 38, b. 64, La salon broștele de la 3 uși de re- parat, a lei 2 n. una, lei 6. 24 de gemuri de pus din noâ, a 1 leâ¹ lei 24. 2 sobe de reparat pe alocurea și uș- ciorele de pus din noâ, a 10 lei, lei 20. La camera din drepta salonului o broscă la ușa ce răspunde în sală, lei 3. O cercevea din noâ la cele 2 feres- tre, lei 12. 8 gemuri de pus din noâ, lei 8. Soba de reparat pe alocurea și ușcid- rele de pus, lei 7. A doua cameră din drepta salonului 9 gemuri de pus din noâ, lei 9. Camera No. 1 din stânga salonului o broscă la ușă cu tote ale ei din noâ lei 5. 12 gemuri a 1 lefi, lei 12. O sobă de reparat pe alocurea și uș- ciorele de pus, lei 7. latacu de lângă camera No. 1 doue gemuri, a 1 leâ, lei 2. La bucătărie o broscă la ușă din noâ lei 3. La antreul de la retiradă 3 gemuri din noâ, a 1 leâ, lei 3. La retiradă 4 gemuri din noâ, a lei 1, lei 4. Balconul din fața salonului (19), la care o cheiă la ușa în 2 canate, lei 1, bani 50. 18 gemuri, a 1 leâ, lei 18. Camera din drepta balconului o chee la ușe, 1 leâ, b. 50. 16 gemuri, a 1 leâ, lei 16. O sobă de zid din noâ cu uși de că- min și capace, lei 50. La a doua cameră din dreptul bal- conului o sobă de reparat pe alocurea și ușciorele din noâ, lei 7. Total lei 1,155, bani 24. 12 gemuri de pus din noâ, a 1 leâ, lei 12. La a treia cameră din stânga balco- nului o broscă la ușe de reparat și cheia din noâ, lei 5. O sobă de reparat cu ușciorele din noâ, lei 7. 16 gemuri de pus din noâ, a 1 leâ, Iei 16. La a patra cameră din stânga bal- conului o sobă de reparat ca la No. 3, lei 7. 6 gemuri de pus din noâ, a 1 leâ, lei 6. La a 5-a cameră (iatac) idem 17 ge- muri la cele 2 ferestre de pus din noâ a 1 leâ, lei 17. La șarpantă 16 căpriori (la învelito- re) de 9.00 lungi, diametru ⁴%o> a 2 lei unu, lei 32. 40 tălpi de 6.00 pe ²⁵/i₅> a 6 lei una lei 240. 200 lațuri de bătut draniță, a 0.50 unul, lei 100. 70 tabane la bagdadie, a 2.50 una, lei 175. 70 stratamente (tălpi) ie dușumele la 12 odăi, a 2.50 una, lei 175. 300 dușumele a 3.50 lung, pe 0.45 lat și grdse de 0.007, a 2 lei una, lei 600. 217.92 metri liniari învelitorea din noâ cu draniță și bătută pe 10, a 4.50 de metru material de lucru , lei 980, bani 72. Spoitul 169.92 metri patrați în du- blu spoit cu var pereții, a 1 leâ pes- te întrega clădire, lei 169, b. 92. Total lei 3,697, bani 88. 7. Cuptorele de pane (2). Văruitul de două ori pe lung de 20.00 cu 9.70 lățimea și 4 până la șarpantă (77.600-]-2) lei 155. Aceste cuptore funcționând 8 din 24 ore pe ^i, pot product) 1,200 ocale pâ- ne, ele se mai închid hermeticesce con- servând caloricul, total lei 155. 8. Clădirile din partea laterală a monastirei in număr de 8 aședate pe un cuadrilater de 30 metri 00 et. lungime și pe 12 metri 00 et. lățime sunt îu bu- nă stare, aii trebuință mimai de: 12 gemuri de pus din noâ, a 1 leâ, lei 12. Suma totală lei 13,286, bani-28. 2 sobe de reparat pe alocurea a 4 lei una, lei 8. 1 7.00 ct. p. învelitore cu draniță și bătută pe 10, a 4.50, lei 76, b. 50. Total lei 96, bani 50. 9. Grajdiul. Grajdiul de zid de piatră , lung de 24 m. și lat de 8,50 încăpător de 62 cai pe 2 rânduri, spațiul de cal soco- tit 0,75. Reseluitul și șlefuitul pe alocurea în suprafață de 27 metri patrați, a 1 leâ, lei 27. 7 Podine (tabane) lungi de 3,50 una în forma celor existente, a lei 14. 35 fuse la grătarul eslelor, a 0,25 unul, Iei 8, bani 75. 29 m. p. învelitore cu draniță pe 10, a 4,50 de m., lei 130, b. 50. Total lei 180, bani 25. 10. Beciul. Beciul din grădina ogră^ei monas- tirei de zidărie alicită în semicercuri în cinctură de 40 m. de lung pe 12,00 de lat, pentru conservarea vinurilor și alimentelor potagere. La acesta gârliciul de reparat, însă: 2 tălpi de 5,50 de lungi pe as/₁₅, a 6 lei una, lei 12. Un oblon de ușe cu 2 tabliere de stejar, lei 10. 2 praguri, a 1 leâ, lei 2. Suma totală lei 13,587, bani 3, 28 Februarie (12 Martie) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 8515 11. împrejmuirea. In conjurul ogră^ei monastirel pe colina ce este așezată, de zid de pia- tră, zidul avend o grosime de 1 met. 0,25 și din 6 în 6 m, câte un stâlp de legătură iarăși în zid. Forma înconjurului pare ca presin- tă un fort bastionat, avend înălțimea de 8 m. și între al 6-lea și al 7-lea m. la distanță de câte 6 m. iarăși, nisce deschizături în zid, în formă de am- brozurl. Conturul acestei împrejmuiri în lung de 124 de m. și în lat de 83 nu are trebuință de cât pe alocurea zidul în- cunjurător de mici reparațiuni care se pote reduce pentru 183 m. p., socotit a 1 leii de metru, lei 183. Totalul întregei reparațiuni în care s’a socotit materialul și lucru după localitate se urcă la suma totală de lei 13,770, bani 3. Dacă se va permite ca materialul de lemnărie să se ia din pădurile Statu- lui (domenii) care dispune aci de 13,000 fălci de pădure cu lemnărie de diferi- te categorii, putându-se reduce din de- vis a 3-a parte (4590.1) — lucrarea în acest cas se pote executa cu lei noui 9180.2. Administrația generală, a domenie- lor și pădurilor Statului. Se publică spre cunoscință generală că la 15 Aprilie viitor, se va ține con- curs pentru posturi de guarzi adju- tori în serviciul silvic exterior. Persdnele cari ar dori să ocupe a- semenea posturi se vor presenta în sus citata Zi, Ia concursul ce are a se ține în localul administrației domenielor și pădurilor Statului, calea Victoriei, ca- sele Ștefănescu, unde se va face exa- minarea de o comisiune ad-hoc. Aspiranții ge vor înscrie la adminis- trația domenielor în penultima Zilei fixate pentru ținerea concursului, când vor depune și actele ce vor poseda, despre studiele ce vor fi făcut. Condițiunile de admisibilitate sunt cele următore : 1) A fi Român născut saiî natura- lisat. 2) A avea etatea minimum de 21 ani, ceea ce se va constata prin pre- sentarea actului de nascere. 3) A presenta un certificat că a ur- mat cursul de silvicultură la una din scdlele din țeră saiî streinătate. 4) A fi de o constituțiune sănătdsă, ceea ce se va constata de un medic ad-hoc. 5) A poseda cunoscințele următore: a) Aritmetica ; b) Geometria ; c) Arpentagiul; d) Elemente de botanică și noțiuni asupra principalelor familii de arbori de pădure; e) Noțiuni de silvicultură și ame- najament; f) Scriere și redacțiune corectă. Asupra acestor materii comisiunea examinatore va face cestiuni în vede- rea programului de studiu scălel agri- culturei silvice de la Herăstrău. No. 7,250. 5 1882, Februarie 25. —Se publică spre generala cunoscință că, în Zioa de 22 Martie 1882, se va vinde prin licitație, în localul prefectu- rei de Vlașca și la comuna respectivă, 985 arbori de pe o supra-faciă aproxi- mativă de 3 pogone , coprinși în pă- mântul delimitat însurățeilor împro- prietăriți pe moșia Statului Mereni- Stefeni, din județul Vlașca, Cu condi- țiunile publicate mai jos. Amatorii de a cumpera acel arbori se vor presenta în localul acei prefec- turi saiî la comuna respectivă, în Zioa mai sus fixată spre a concura, fiind în- soțiți și de garanția prevădută prin condițiune. No. 7,319. 3 1882, Februarie 25. Condițiuni pentru vln^area a 985 arbori', de pe o Bupra-faoiă aproximativă'de 3 pogdne, situați la marginea pădurel, în parchetele No. 6, 7, 8, 9 și 10, coprinși în pământul delimitat însurățeilor împroprietăriți pe mo- șia Statului Mereni-Stefenl, din județul Vlașca. Art. 1. Se vinde spre defrișare 985 arbori, de pe o supra-faciă aproximati- vă de 3 pogone , situați la marginea pădurel, în parchetele cu No. 6, 7, 8, 9 și 10, coprinși în pământul delimi- tat însurățeilor împroprietăriți pe mo- șia Statului Mereni-Stefeni, din jude- țul Vlașca, cari arbori portă marca ciocanului silvic B. P. No. 84, și cari sunt deosebiți de restul pădurel, prin linii și prin marca ce portă fie-care arbore. Statul nu garanteză supra-facia te- renului, esențele, calitatea, cantitatea și dimensiunile arborilor ' ce pune în vînZare. Art. 2. Acești arbori se găsesc sitați d’a lungul văei Zâru, și se limiteză la Est cu corpul de pădure din cari fac parte, la Vest, Nord și Sud cu locu- rile delimitate însurățeilor. Art. 3. Concurenții vor depune o ga- ranție provisoriă, în numerariti saiî e- fecte garantate de Stat, în valdre de lei 195. Art. 4. Adjudecatorul este obligat a răspunde în total valorea acestui tuferiș și arbori, după prețul cu care se va ad- judeca, la casieria generală a județului Vlașca, în terihen de 15 Zile după aprobarea adjudecației. In cașul de a nu se plăti în termenul de mai sus Zis, adjudecatorul va perde garanția provisoriă în profitul Statului, și lemnele se vor pune îu readjudecare pe comptul săă, fără nici o somațiune saiî judecată, și numai prin faptul expi- rărei termenului de mai sus, fără ca den- sul să potă face veri-o pretențiune. Art. 5. Adjudecatorul este ținut a plăti taxa de înregistrare, conform legei tim- brului aZI în vigdre, și de o-dată cu plata prețului materialului. Art. 6. Tăierea nu seva începe, decât după ce cumpărătorul va justifica că b plătit în total prețul lemnelor după ad- judecațiune și taxa înregisirărei. Art. 7. Cumpărătorul va tăia și tran- sporta acele lemne în tot cursul anului, și în termenul indicat mai jos. Tăierea se va face pe cât se va putea din facia pământului. , Art. 8. Cumpărătorul este obligat a termina tăierea și transportarea într’un timp ce nu va trece peste 3 luni, soco- tit din Zioa confirmărei adjudecației, fi- ind îndatorat ca treptat cu tăerea și ră- dicarea lemnelor, să predea locuitorilor locurile spre folosință. Art. 9. Ori-ce material va rămânea netăiat, saiî tăiat și netransportat după termenul fixat prin condiții, va rămânea de drept proprietate a însurățeilor și șcdlei, fără nici o somațiune saiî jude- cată , neputând "antreprenorul rădica veri-o pretențiune. Art. 10. Cumpărătorul este responsa- bil în tot timpul tăiere! și trânsportărei lemnelor din localurile date în tăiere, pentru ori-ce daune ar causa, însuși saiî prin omenii săi, în pădurea Statului ve- cină, și va fi obligat, în cas de abatere constatată, să plătescă Statului, fără so- mațiune saiî judecată, ci numai prin le- gea de urmărire, câte 40 lei noui de fie- care arbore. Art. 11. Garanția provisorie, mențio- nată la art. 3, devenită definitivă prin aprobarea adjudecației, nu se va restitui celui în drept, de cât după ce cumpără- torul va termina rădicarea materialului ce ’i s’a vîndut în termenul acordat, și după ce se va constata că n’a făcut nici o stricăciune în pădurea care nu este vîndută, conform art. 11. (3—3.) — Ca adaos la anunciul administra- ției, sub No. 3,001, inserat în Moni- torul 247, din 1882, se face cunoscut spre sciința generală că, din moșia Șer- bănesci și Buda din județul Tecuciii, prevăZută la No. 418, în tabelul pu- blicat prin citatul Monitor; sunt deter- minate pentru împroprietărirea însură- țeilor 60 fălci, iar nu 15 precum se arată în dreptul acelei moșii. De asemenea și din moșia Copoul saiî Rediul, din județul Iași, prevăZutăi 8516 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 Februarie (12 Martie) 882 tot în tabelul din citatul Monitor, la No. 282, sunt determinate pentru ace- lași scop 318 ll^ fălci, în loc de 252, după cum se notează în dreptul aces- tei moșii. Acest număr dar de fălci, privitore pe ambele moșii, se esclud din aren- dare și asupra cărora arendașii nu vor avea nici un drept de posesiune. No. 7,416. 3 1882, Februarie 26. —Se publică spre generala cunoscință că, în ^ioa de 22 Martie 1882, se va vinde prin licitație, în localul prefectu- rel de lași și la comuna respectivă, 2 porțiuni pădure numită Rediul Verdi- soe și Rediul Moșului, de pe o supra- față de 6 fălci, 19 prăjini și 18 stân- jeni patrați, precum și a 13 prăjini tuferișl în boschete și arbori isolațl, coprins în pământul delimitat însură- țeilor împroprietăriți pe moșia Statu- lui Cârligu, din județul Iași, cu con- dițiunile publicate mai jos. Amatorii de a cumpera acestă pădu- re, se vor presenta în localul acei pre- fecturi șah la comuna respectivă , în ^ioa mai sus fixată , spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune. No. 3,037. 3 1882, Februarie 24. Condițiunl pentru vîntjarea a 2 porțiuni pă- dure de pe o eupra-față aproximativă de 6 fălol, 19 prăjini și 18 stânjeni pătrați, pre oum și a 13 prăjini tuferișl în bosohete și arbori isolațl, coprins în pămentul delitui- tat însuurățeilor împroprietăriți pe moșia Statului Cârligu, județul Iași. Art. 1. Se vinde spre defrișare 2 por- țiuni de pădure numită Rediu-Verdisde și Rediul-Moșulul, de pe o supra-față aproximativă de 6 fălci, 19 prăjini și 18 stânjeni patrați, precum și a 13 prăjini tuferiși în boschete și arbori isolațl, coprins în pămentul delimitat însurățeilor împroprietăriți pe moșia Statului Cârligu, din județul Iași. Statul nu garanteză suprafața terenu- lui, esențele, calitatea, cantitatea și di- mensiunile acestui material ce scote în vîndare. Art. 2. Aceste 2 porțiuni de pădure se limiteză: 1. Rediu-Verdisde, la Nord, la Sud și Vest cu locurile însurățeilor, la Est cu pădurea Statului Cârligu, de care s’aii despărțit printr’o linie deschisă pe fața pământului, arborii din pădu- rea Statului ce vin lângă acestă linie s’aii însemnat cu ciocanul silvic F- s- 7 2. Rediu Moșului se limiteză de jur împrejur cu locurile însurățeilor. Art. 3. Concurenții vor depune o ga- ranție provisorie, în numerar saii efecte de Stat, în valore de lei 1,335. Art. 4. Adjudecatorul este obligat a răspunde în total valorea acestei păduri dupe prețul cu care se va adjudeca, la casieria generală a județului Iași, în termen de 15 «Jiledupă aprobarea adju- decației. In cașul d’a nu se plăti în termenul de mai sus , adjudecatorul va perde garanția provisorie în profitul Statului, și lemnele se vor pune în readjudecare pe comptul șeii , fără nici o somațiune saii judecată, și numai prin faptul expi- rare! termenului de mai sus, fără ca densul să pdtă face veri-o pretențiune. Art. 5. Adjudecatarul este ținut a plă- ti taxa de înregistrare, conform legei timbrului, și de o-sdată cuplata prețului materialului. Art. 6. Tăerea nu se va începe de cât după ce cumperătorul va justifica că a plătit în total prețul lemnelor după ad- judecațiune și taxa înregistrărel. Art. 7. Cumperătorul va tăia și trans- porta acele lemne, în tot cursul anului, și în termenul indicat mai jos. Tăerea se va face pe cât se va putea din facia pământului. Art. 8. Cumperătorul este obligat a termina tăerea și transportarea într’un timp ce nu va trece peste 6 luni, socotit din ^ioa confirmărel adjudecației, fiind îndatorat ca treptat cu tăerea și ridi- carea lemnelor, să predea locuitorilor locurile spre folosință. Art. 9. Ori-ce material va remânea netăiat, sau tăiat și netransportat după termenul fixat prin condiții, va remânea de drept proprietate a însurățeilor fără nici o somațiune sau judecată, neputend antreprenorul rădica veri-o pretențiune. Art. 10. Cumperătorul este responsa- bil în tot timpul tăerei și transportărel lemnelor din localurile date în tăere, pentru ori-ce daune ar causa, însuși sau prin omenii sei, în pădurea Statului ve- cină, și va fi obligat, în cas de abatere constatată, să plâtescă Statului, fără so- mațiune sau judecată, ci numai prin le- gea de urmărire, câte 40 lei noui de fie- care arbore. Art. 11. Garanția provisorie, mențio- nată la art. 3, devenită definitivă prin a- probarea adjudecației, nu se va restitui celui în drept, de cât după ce cumperă- torul va termina rădicarea materialului ce ’i s’a vîndut în termenul acordat, și după ce se va constata că n’a făcut nici o stricăciune în pădurea care uu este vîndută, conform art. 11. 3 — Se publică spre generala cunos- cință că, în ^ioa de 2 Martie 1882, se va vinde prin licitație în localul pre- fecturei de Muscel și la comuna res- pectivă, 1,630 arbori buni de lucru, căluți jos prin pădurea Statului Mun- tele Plaișoru, ce aparține de comuna Corbi, din județul Muscel, cu condi- țiunile publicate prin Monitorul oficial No. 239, din 27 Ianuarie a. c. Amatorii de a cumpera acei arbori, se vor presinta în localul acel prefec- turi, saiî la comuna respectivă, în ^ioa mai sus fixată, spre a concura, fiind în- soțiți și de garanția prevăzută prin condițiune. No. 5,797. 3 1882, Februarie 15. —Se publică spre generala cunoscință că , în ^ioa de 8 Martie 1882 , se va vinde prin licitație, în localul prefectu- rel de Tecuciu și la comuna respectivă, 338 arbori tăiațl cu ocasia deschidere! unei linii somiere prin pădurea Statului Corbasca, din județul Tecuciii, cu con- dițiile publicate prin Monitorul oficial No. 163, din 22 Octombre 1881. Amatorii de a cumpera acei arbori se vor presinta în localul acei prefecturi saiî la comuna respectivă , în anî; cunoscând că, nefiind următor , se va cerceta procesul în lipsă, con- form legei. No. 2,056. 1882, Februarie 21 Urmăză jurnalul 'onor, tribunal ci- vil Ilfov, secția III, No. 323, din 1865, prin care se legalisezeă acest act. Acest act este învestit cu titlul exe- cutoriu No. 43, din 1872, ce conține: NOI CAROL I, Din grația lui Dumnezeii și voința națională, Domn al României, La, toți de faciă și viitori sănătate. Dăm putere și ordonăm agenților administrativi, să esecute acest act de ipotecă, procurorilor să stâruiască pen- tru aducere lui la îndeplinire, spre credință presentul act s’a sub-scris de noi. (Urmează semnătura). Urmeză atestarea tăcută pe acest act, de D. jude-comisar al tribunalului Il- fov, secția III, care conține: Din suma coprinsă în acest act, se achită cu lei noui 2,089, din prețu imobilului ipotecat , rămâne valabil pentru rest. (Urmează semnătura). No. 3,597. 1882, Februarie 22. Corpul portăreilor trib. Ilfov. Se publică spre generala cunoscință că, pentru Baba, dosit fără să i se știe unde a avut domiciliul și Voicu larca, născut în comuna Stâlpu, jude- țul Buzed, fost domiciliat în cătunul Siliștea-Cotorcei, pen linte de comuna Ur.icenî, acum dosit, acuzați că în ndp- tea de 18—19 Februarie 1881 ah răpit prin violență și cu cuiret de a’și însuși pe nedrept objecte ale lui lane D. Po- pa, avend arme asupră-le, întrebuințând bătăi și rele tratamente asupra femei Marița Dumitresc și a ficei sale, servi- torele lui lane D. Popa, f >pt preve^ut și penat de art. 317 și 318, al. 1, 2 și 4, c. penal ; Vexând actul de acuzațiune redactat de D. procuror general al curței de a- pel din Bucuresci, și actul de notifica- țiune la. cel din urmă domiciliu al a- cusaților; Ve^end că ^isa decisiune și actul de acuzațiune este mai mult de 10 ^ile de când li s’a notificat acusaților și încă nu s’aiî presentat; In virtutea art. 470 pr. criminală , ordonăm acuzaților ca în termen de 10 4ile de la publicarea aceștia să se pre- sinte la acestă curte, căci în cas con- trarii, vor fi declarați rebeli legei că vor fi suspenși din exercițiul drepturilor cetățenescl și că averea lor va fi se- chestrată, în cursul instrucțiune! con- tumacie!, veri-ce acțiune către judecă- torie le va fi oprită în cursul acelui timp, când se va procede contra lor, și că veri-cine este dator să arate locul unde se afla numiți!. Mai ordonăm ca ordonanța de faciă să fie publicată prin tobă în cea d’ân- tâifi Duminică următore, și afiptă la porta locuinței acuzaților, a primăriei acelei comune și la porta auditorului curței juraților din acest district. No. 47. 1882, Ianuarie 28. Curtea cu jurați din jud. Muscel. Noi I. Bălteanu, președintele tribu- nalului Muscel și loco-țiitor al preșe- dintelui curței cu jurați din Muscel, Vexând decisiunea camerei de punere sub acusațiune pronunciată Ia 25 Iunie 1877, contra lui Ghiță Cercelaru și Stancu Cercelaru, cel d’ânteiu din co- muna Făgețelu și cel de al douilea din comuna Mureni, județul Olt, absenți și contumaci, acuzați că în unire cu Gh Oprea Pisicaru, Radu Pașolu, Matei G. Zâvacanu, Radu Florea Frun^escu, Ion Păscăloiiî, ce ’i mai ^ice și Bălășoiu, Ion Zamfir Chiscan și Costache Năs- tase, în noptea de 9 —10 Septembre 1876 aii comis tâlhărie asupra lui Nae Marinescu, din comuna Georgeni, tâl- hari fiind în numer mai mare de doui avend arme asupră-le întrebuințând bătăi și rele tratamente, răpindu’i prin violență bani și objecte; Verjend actul de acuzațiune redigeat de D. procuror general, No. 10,261, din 1877; Ve^end actele de notificare făcute la cel din urmă domicilii! al acusaților, publicate în Monitorul oficial; Considerând că a trecut mal mult de 10 (jile de când 4’sa decisiune de pu- nere sub acusațiune s’a notificat nnmi- ților acusați, fără să se fi înfăcișat sau constituit prisonieri. In executarea art. 470 pr. criminală ordonăm numiților acusați Ghiță Cer- celaru și Stancu Cercelaru, a se pre- senta în termen de 10 tjile înaintea a- cestei curți, spre a se judeca asupra «jisei acuzațiuni și a se pune în stare de acuzațiune la casa de oprelâ atașată pe lângă curte, în cas de neurmare vor fi declarați de rebeli legei, suspenși din exercițiul drepturilor cetățenesc!, că averea lor va fi sechestrată în cur- sul instrucțiune! contumacie!, că veri- ce acțiune către judecător! le va fi o- prită în curgerea aceluiași timp, și că se va procede contra lor de și absenți conform lege!; Mai declarăm că ori-cine este dator să arate locul unde se află; Mal declarăm că acestă ordonanciă să fie publicată prin tobă, în cea d’ân- tâiH Duminică următdre , și afiptă la porta locuinței acusaților, la primărie și la porta auditorului curței cu jurați. Ministerul public va trămite acestă ordonanță la tribunalul în a căreia cir- comscripție se află averea acuzaților a se sechestra. No. 4. 1882, Februarie 4. Noi, primul președinte al tribuna- lului Prahova, și loco-țiitor al preșe- dintelui curței cu. jurați din acest județ, Ve^end decisiunea de punere sub a- cuzațiune , pronunciată la 5 August 1881, de curtea de apel din Bucurescl, în contra prevenitului Toghicos Ferenț, din comuna Comarnicu, cătunul Dosa- da, județul Prahova, absinte și contu- mace prevenit pentru omor ; Vexând actul de acuzațiune redactat la 28 Noembre 1881, de procurorul ge- neral al acestei curți, și actul’de no- tificațiune făcut la cel din urmă domi- cilii al seu ; Considerând că aii trecut mai mult de 10 ^ile de când ^isa decisiune de pu- nere sub acusațiune s’a notificat nu- mitului Toghicos Ferenț, fără ca să se fi înfăcișat și constituit prisonier; în executarea art. 170 pr. criminală, Ordonăm numitului ToghicosFerenț, de a se presența într’un timp de 10 4ile înaintea curței cu jurați din Plo- esci, spre a se judeca asupra > urban. 983,t 99% 8% împrumut. municipal . . 101% 102% Obl. cas. pen. lei. 300. dob. 1. 10. 220 230 Impr. cu prime 29 30 Acț. B ăn. naț rom. 1425 1450 „ Dac.---Rom. 300 305 6% sCr. fnn. urb. 92 93 Eșite la sorți &o/o Rentă amor. 5* Oblig, de Stat.6 Paris. --- 9 Ma. Renta franceaă . 116-80 114.75 Renta română . 88.30 Losurl turcești . 50-30 50 Adresa pentru telegrame ATT AS CASA DE SCHIMB C. STER1U No. 19, str. Lipscani, ao. 19. 16 Februarie 1882 Cump. Vând 5° 0Renta română 88 89 5° o Renta amort. 88% 89 5o 0 Ser. funo. rur. 5° 0 „ urb. --- w 6° 0 n urb. 91% 92% 60 0Oblig. de Stat oonver. ruralelor 97% 98 6o|0Oblig. de Stat căilor fer. Rom. 100 101 7°|o Scria, funo. urbane. . . . 99% 993, 1 7° oSoria. fun. rur. 101 101% i 7° 0Impr. Stern. . .--- --- 1 80 0Imp. munioip. 102 103 80 0Impr. Oppenh ---- --- Imprum. ou prime Bucuresci. . . . 29 30 Oblig. Casa pena. 215 222 Acț. de asig .nați. --- --- Acț. Dacia- Rom. 305 3.0 „ Ban. d J mobil. --- „ credit oonatr. ------ ** s Baia de aramă --- --- „ Fabr.dehârtie --- ---, „ Banca Român. ---> „ Banca Națion. 1425 1440 Obl. și scris, eșite la sorți .... . 99% ---. Cupdne exigibile. 1 20 0 Aur eon.bil.și arg. 1% 1% Fiorini val. austr. 2-16 2-10% Mărci germane . 1« Bancnote france. 100 101 | Bancnote englize. --- Rubl. rus. de.Aârt. 2-fio 2.33 Viena.--- 2 Mart. Napoleonul. . . 9'51 Fiorini Galbenul.... 5-6» .■ * Berlin--- 9 Mar. 6°|0 Oblig. de Stat (0. f. române). . 101.,3 Mărci aoloImpr.Oppenh. Paris.--- 9. Mart. 50l0Renta romană 88.Jo 8°|0Impr. Oppenh. Fran I» Londra---9 Mar. * 7°|0 Impr. Stern.. --- ---• 70| jlmpr.Oppenh. ---- --- NB. Cureul de mal oue este în mo netă de aur socotit dupe cursul fiscului ei fără provia.,-.» . BANCA NAȚIONALA. A ROMÂNIEI Banca întrebuințând în fabricarea biletelor sale o chârtie avend filigra- nul cel mai perfect, de 6re-ce siguranța publicului în contra falsificare! stă mai cu osebire în acest filigran, chârtia de bilete este neapărat cam slabă, neputându-se dobândi un filigran bun cu o chârtie tare. Pe de altă parte, tot interesul siguranței biletelor, reclamă ca ele să fie preschimbate cât mai des, spre a putea esercita asupră-le controlul Băncei. Publicul este dar invitat a presenta t6te biletele de Bancă usate spre a fi pre- schimbate la casa centrală în Bucuresci, și la sucursalele Băncei în provincie. 8528 _____________ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ' 28 Februarie (12 Martie) 1882 MINISTERUL FINANCELOR CASĂ DE DEPUNERI, DE CONSEMNATIUNI SI DE ECONOMIE Casa de economie oferă sub garanția Statului mijlocul cel mai sigur pen- tru a provoca a păstra, a face producătore, și pentru a strânge economiile cele mai neînsemnate ale claselor muncitore. Toți casierii Statului, șefii de oficiurî telegrafo-postali, perceptorii, direc- torii de gimnasii, licee, institutori și institâre , învățătorii sătesci precum și directorele de scole de fete și învățătorele, sunt agenți principali sau secon- dari ai casei de economie. Ori-ce locuitor al țerei fără deosibire de naționalitate, de sex și de etate, pdte vers a economiele sele în localitățile desemnate, în manele agenților au- torisați de casa centrală. Depunerile se pot face în tote dilele, de la io ore diminăța, până la 4 ore după ameqli- Depunerile nu pot fi mai mici de un leu nou, nici mai mari de 300 lei, pentru o singură dată. Până la o nouă hotărîre a consiliului de administrație, dobânda sefiixeză la 5 la sută pe an. Depunătorul la casa de economie priimește la cel d’ântâiu versământ ce face, un libret în care se înscrie, numele și domiciliul depunătorului, ver- sământul și dată lui. Acest libret servesce pentru înscrierea tutulor versămintelor ulteridre. — Agenții care primesc depositele sunt datori a libera pentru fie-care versă- ment și o recepisă din registrul cu matcă. Administrațiunea acestei case dend din nou publicităței disposițiile prin- cipali ale legei, indămnă pre clasele muncitore, pre lucrători, meseriași, im- piegați, militari și alții, a ’și așeqla micile lor economii la casă, pentru a le spori și a le face producătore. O economie de pe ce bani (centime) pe di, adunate și depuse regulat Ia finele fie-cărei luni la casa de economie , care plătesce dobândă 5 la sută pe an, și dobândă la dobândă, dă im capital de 204 lei în 5 ani, de 467 lei în pece ani, de 805 lei în 15 ani și de 1,238 lei în 20 ani. No. 10,075, 14-« 4 d. 1882, Ianuarie. ^Imprimeria statului “ * Dîrectoru Monitorului, a. lapati