No. 260 UN NUMER 25 BANI Duminică, 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-țEOI și ȘESE Lei; ȘESE LUNI, 20 Lei (Antâiu Aprilie și ânUiă Octombre) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-pECI LITERE TREI-pBOI BAJH (Inserarea H a șl mal departe, 20 b. linia) Publicațiunile judiciare se plătesc: Pene la cincl-deol linii, 6 lei, mai mari de 60 linii, 10 lei. Ori-ce alte acte introduse in ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale locale. SCRISORILE NEFRANCATE SE REPUSA Ineerținnile și reclamele ie plătesc: Prima inserare, 60 b. linia, a n ți mai departe, 30 b.lini» Citajlunlle de hotărnicie, linia de 30 litere, 60 bani. Publicațiile primărielor șl comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA: strada Smârdan, curtea Șerban-Vod&. SUMAR PARTEA OFICIALA.— Ministerul de justiție: Prescurtare de decret. Ministerul afacerilor străine : Decret. Ministerul ăe finance : Decrete. DecisiunI ministeriale. Circulara D-luI ministru de resbel către D-nil prefecți de județe, și orașele Bucuresci și Iași. PARTEA NEOFICIALA. — Cronică. — Co- municări. — Statutele comițiului agricol din județul Teleorman. — DepeșI telegrafice. AnunciurI ministeriale , judiciare , adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 20 Februarie 1882. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin înaltul decret cu No. 441, M. S. Regele a bine-voit a gracia pe condamnați!: lona Lefterescu-Crucianu , osândită prin sentința tribunalului Râmnicu- Sărat, No. 88, din 1882. Arestia M. B. Târcășianu, osândită prin cartea de judecată a judelui ocol. Caracal, No. 296, din 1879. Preotul Marin Brăgaru, osândit prin sentința tribunalului Teleorman, No. 237, din 1881, și Costache A. Nicolau, osândit prin decisiunea curței de apel din Focșani, No. 399, din 1881. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți ăe faciă și viitori, sănătate. Corpurile legiuitore au adoptat, și Noi sacțiouăm ce urmeză: LEGE Art. unic.— La art. 140 din co- dul penal se adaogă următârele aliniate : Acela care fără autorisarea gu- vernului publică sau cu voință di-, vulgă actele sau documentele di- plomatice cunoscute, comunicate sad încredințate lui în calitate de funcționar public sad a nume în- sărcinat, se va pedepsi cu închiso- rea de la 3 luni până la 2 ani, sau cu amendă de la 1,000 la 10,000 lei și cu incapacitatea de a mai ocupa funcțiuni publice, pe timp mărginit. Cu aceeași pedâpsă se va pedep- si și acela care va comite același fapt, după ce a încetat din func- țiunea safi misiunea cu care a fost însărcinat. Acestă lege s’a votat de Aduna- rea deputaților, în ședința din 5 Februarie 1882, și s’a adoptat cu majoritate de 47 voturi, contra 23. Președinte, D. Brâtianu. Secretar, C. Costescu-Comăneanu. (L. S. A. D.) Acostă lege s’a votat de Senat, în ședința sa din 19 Februarie 1882, și s’a adoptat cu majorita- te de 27 voturi, contra 5. Vice-președinte, D. Sturdza. Secretar, General A. Angelescu. (L. S. S.) Promulgăm acdstă lege și ordo- năm ca ea să fie învestită cu sigi- liul Statului și publicată prin Mo- nitorul oficial. Dat în Bucuresci, la 20 Februa- rie 1882. (L. S. St.) CAROL Ministru secretar de Ministru secretar de Stat la departamentul Stat la departamentul afacerilor străine, justiției, Exig. Stâtescu. G. Chițu. No. 443. MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul financelor, cu No. 5,425, prin care Ne supune spre sancțio- nare legea votată de Adunarea deputaților în ședința de la 13 Fe- bruarie 1882, relativ la deschide- rea unui credit suplimentar de lei 150,000, la cap. III, art. 3, diu bu- dgetul cheltuielilor acelui minister pe exercițiul curent; Noi, în virtutea art. 93 din Cons- tituțiune, Aid sancționat și sancționăm, Am promulgat și promulgăm: LEGE Articol unic. — Se deschide pe sâma ministerului financelor un credit suplimentar de 150,000 lei, la cap. III, art. 3, al budgetului e- xercițiului curent, pentru plata diurnei deputaților. Acestă sumă se va regula prin, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 21 Februarie (5 Martie; 18^2 compturi și se va acoperi din fon- dul alocat în budget pentru des- chidere de credite suplimentare și extra-ordinarepe anul 1881-1882. Acostă lege s’a votat de Aduna- rea deputaților, în ședința din 13 Februarie 1882, și s’a adoptat cu majoritate de 49 voturi, contra a 15, fiind și 16 abținerl. Președinte, D. Brătianu. (L. 8. A. D.) Secretar, C. Poroineanu. Promulgăm acestă lege și ordo- năm ca ea să fie învestită cu sigi- liul Statului și publicată prin Mo- nitorul oficiat', iar miniștrii Noștrii secretari de Stat la departamente- le de finance și justiție sunt însăr- cinați cu aducerea la îndeplinire a disposițiilor de faciă, fie-care în aceea ce ’l privesce. Dat în Bucuresci, la 16 Februarie 1882. (L. S. St.) CAROL Ministru secretar da Ministru secretar de Stat la departamentul Stat la departamentul de finanoe, de justiție, G. Lecca. G. Chițu. No. 375. DECISIUNI MINISTERIALE. Ministru secretar de Stat la departa- mentul financelor, Având înjvedere raportul șefului per- ceptor al biuroului vamal Giurgiu, No. 129, prin care arata că D. Xenofont Va- silescu, numit la acest biurou impie- gat al serviciului percepere! taxei de jumătate la sută, nu s’a presentat pâ- nă. acum la post, din care causă ser- viciul suferă ; Având în vedere art. 26 al regula- mentului percepere! taxelor ce constitu- esc fondurile porturilor, modificat prin înaltul decret regal No. 2,965, din 16 Decembre 1881 ; Având în vedere art. 43 al legei generale a vămilor, Decide: Art. I. D. D. P. Stefănescu, actual supraveghiător clasa II, la biuroul va- mal Constanța, este numit la biuroul vamal Giurgiu, în funcțiunea de im- piegat al serviciului percepere! taxei ce jumătate la sută, în locul D-lui Xenofont Vasilescu, care nu s’a pre- sentat la post. Art. II. Presența decisiune se va pu- blica prin Monitorul oficial. Art. III. D. director general al vămilor și contribuțiunilor indirecte este însărci- nat cu executarea acestei decisiuni. Dată în Bucurescl, la 15 Februarie 1882. p. Ministru financelor, D. Protopo- pescu. No. 5,258. Ministru secretar de Stat la departa- mentul financelor, Având în vedere raportul D-lui ca- sier general de Teleorman, No. 49, prin care arată că D. Gh. Christescu, revisorul impositului spirtoselor, este dat judecăței pentru sustracțiune de acte publice, Decide: Art. I. D. Vasile Stoianovici este numit în funcțiunea de revisor al im- positului spirtoselor , din județul Te- leorman, în locul D-lui Gh. Christescu, destituit. Art. II și cel din urmă.— D. director al contribuțiunilor indirecte este însărci- nat cu executarea acestei decisiuni. Dată în Bucurescl, la 15 Februarie 1882. p. Ministru financelor, D. Protopo- pescu. No. 5,261. Ministru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, Având în vedere art. 31, din legea de recrutare; Având în vedere recomandațiunea :’ăcută noe de serviciul sanitar al ar- matei, cu raportul No. 520, Numim ca medici recrutori asistenți a operațiunile consiliilor de revisie pentru formarea contigentului 1882, ie D-nii medici militar! ale căror nu- me urmeză: La județul Argeș, pe D. medic de regiment clasa I, Popescu Nicolae, din regimentul 1 artilerie. La județul Mehedinți, pe D. medic de regiment clasa I, Georgescu Dima, din regimentul 7 linie. La județul Dolj, pe D.fmedic prin- cipal clasa II, Stavreseu Gheorghe, medic șef al divisiei I. La județul Muscel, pe D. medic de batalion clasa II, Condemin Nicolae, din regimentul 4 dorobanți. La județul Olt, pe D. medic de re- giment clasa II, Vasilescu Nicolae, din divisionul pompieri Bucurescl. La județul Vâlcea, pe D. medic de regiment clasa I, Sathmary Ludovic, din regimentul 20 dorobanți. La județul Gorj, pe D. medic de re- giment clasa II, Zisu Achil, din bata- ionul 2 vânători. La județul RomanațI, pe D. medic de regiment clasa II, Constantinescu ' oan, din batalionul 1 geniiî. La județul Vlașca, pe D. medic de regiment clasa I, Șerbânescu loan, din serviciul central. La capitala Bucuresci, pe D. medic de regiment clasa II, Demostene A- thanasie, din regimentul 2 linie. La județul Ilfov, pe D. medic de re- giment clasa II, Fratoscițianu Gheor- ghe, din regimentul 2 artilerie. La județul Prahova, pe D. medic de regiment clasa I, Dimitrescu Ștefan, din regimentnl 1 linie. La județul Ialomița, pe D. medic de batalion clasa I, PopovicI Akonitz, din regimentul 5 dorobanți. La județul Dâmbovița, pe D. medic de regiment clasa II, Irescu loan, din serviciul central. La județul Teleorman, pe D. medic de batalion clasa I, Chercea Dimitrie, din regimentul 17 dorobanți. La județul Buzăîi, pe D. medic de regiment clasa II, Comăneanu Cons- tantin. din regimentul 2 roșiori. La județul Brăila, pe D. medic de regiment clasa I, Bălăceanu loan, din regimentul 5 linie. La județul Covurluiii, pe D. medic principal clasa II, Nicolescu loan, medic șef al divisiei III. La județul TecuCiu, pe D. medic de regiment clasa II, Georgescu Constan- tin, din batalionul 3 vânători. La județul Tutova, pe D. medic de regiment clasa I, Pârvulescu George, din regimentul 3 artilerie. La județul Râmnicu-Sărat, pe D-nu medic de regiment clasa I, Herăscu George, din batalionul 2 geniu. La județul Neamțu, pe D. medic de batalion clasa I, Pastia George, din regimentul 29 dorobanți. La județul Putna, pe D. medic de regiment clasa I, Teodorescu Nicolae, din batalionul 1 vânători. La județul Iași, pe D. medic de re- giment clasa II, Petrescu Grigore, din serviciul central. La orașul Iași, pe D. medic princi- pal clasa II, Otremba Gustav, medic- șef al divisiei IV. La județul Suceva, pe D. medic de regiment clasa II, Casasovic! Haralam- bie, din flotilă. La județul Vasluiu, pe D. medic de regiment clasa I, Telemac Vasile, din regimentul 8 linie. La județul Fălciu, pe D. medic de regiment clasa II, Rădulescu Ion, din batalionul 4 vânători. La județul Botoșani, pe D. medic de regiment clasa I, Dimitrescu Vasile, din regimentul 3 linie. La județul Roman, pe D. medic de regiment clasa I, Corivan George, din regimentul 4 artilerie. La județul Bacăti, pe D. medic de 21 Februarie (5 Martie) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 8403 regiment clasa I, Corvin Ștefan , din regimentul 6 linie. La județul DorohoiH , pe D. medic de batalion clasa I, Romașcu Leonida, din serviciul central. Ministru de resbel, General Anghe- leseu. No. 17. 1882, Februarie 18. Circulara D-lul ministru de resbel, ou No. 2,380, din 18 Februarie 1882, către D-nil prefecți de județe și orașele Bucuresci ți Iași. Domnule prefect, Instrucțiile după cari consiliile de revisie urmezâ a opera recrutațiunea contigentuluî anului curent, fiind tot cele publicate în Monitorul oficial No. 8, și No. 22, din 1881, am cretjut inu- til de a disposa să mai fie publicate din noii în anul curent prin Monito- rul oficial, ci nnmai prin Monitorul o stei, cu modificările următdre: „La art. 22 din acele instrucțiuni s’a prevăzut ca, tinerii recrutați în absen- ță să nu se mal dea numai la regi- mentele de dorobanți, ci în armata permanentă saiî teritorială, după nu- merul sorțului ce vor obține la recru- tare, și oficiării recrutorl să fie însăr- cinați ca, pe acei tineri cari ’i va des- tina sorta a servi în armata perma- nentă, să’I repartiseze proporțional la tote corpurile. „La art. 39 s’a preve^ut ca ponto- nierii să nu se mai recruteze deosebit; și pentru herghelia Statului să se re- cruteze tineri cu talia minimum de 1 metru 56 centimetri și, pe cât va fi cu putință, obicinuiți a îngriji de cai și . cu meseria de ferar, croitor și cismar. „Ultimul aliniat de la art. 42 din instrucțiuni s’a anulat. „Contigentul are ,a se chiăma în baza legei din 22 Decembre 1881, care este fixat la numerul de 8,500 tineri pentru armata permanentă, 3,000 ti- neri pentru călărași, iar restul clasei, deducendu-se cei dispensați, să rămână în dorobanți cu schimbul. Pentru înlesnirea recrutărel călăra- șilor, D-nii comandanți de divizii sunt rugați a da din vreme ordinile necesare ca comandanții escadronelor de călărași să asiste în personă la operațiile con- siliilor de revisie, în scop de a alege pe tinerii cari, după informațiile luate, ar putea să se susție în acestă armă, ca nu în urma să^se provdce trecerea lor în armata permanentă, pentru cas de sărăcie; — se. va pune în vederea ti- nerilor că, în urma încheierel operați- ilor consiliilor de revisie, cererile de trecere în călărași nu se vor mai ad- mite. Mai înainte de tragerea la sorți, l consiliile de revisie vor avea grijă d’a încunosciința pe toți tinerii chiămați să tragă sorții, că prin legea decreta- tă la 9 Februarie 1881, publicată în Monitorul oficial No. 32, s’a disposat ca părinții călărașilor să fie scutiți de darea „calei de comunicație* (da- rea personală) pe tot timpul aflărel fiilor lor în serviciul activ al călăra- șilor și că fii lor afi dreptul să scu- tescă pe frații lor de serviciul militar, fie în armata permanentă saiî terito- rială, ast-fel după cum soldatul din armata permanentă scutesce pe fratele său, conform aliniatului 6, de sub art. 18, din legea recrutărel. Ordinile pentru deschiderea și ter- minarea operațiunilor de recrutare precum și pentru repartisarea tinerilor pe la corpuri, care repartisare este prevăzută la art. 38 din instrucțiuni, remân a se da îndată după ce se vor decreta, conform art. 15 și 45, din le- gea asupra recrutărel armatei. Primiți, ve rog, D-le prefect, asigu- rarea considerației mele. Ministru de resbel, General G. An- ghelescu. PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 20 Februarie 1882. M.M. L.L. Regele și Regina, în- dată ce au aflat despre atentatul comis asupra viueței M. S. Regi- nei Marei Britaniel, S’au grăbit a ’I transmite prin telegraf felici- tările Lor despre neisbutirea o- diosei încercări. M. S. Regina a a- dresat imediat Majestăților Lor căldurosele Sale mulțumiri, pen- tru interesul 'ce ’I au manifestat în acdstă împregiurare. Comițiul agricol din județul Buzău constituindu-se , ’șl-a compus biuroul din următorele persone : D. Ion Marghiloman, președinte. D-nil Al. D. Pâcleanu și 0. Al. Bo- rănescu, vice-președințl. D. Nae Sibiceanu, casier. „ Nae lonide, secretar. D-nil Nicu Gheorghescu, Lazăr Di- initrescu, Al. G. Botez, Dr. Nicolaide, Leon Leonida , Haralambie • Rălescu, Maior Trestianu, Dimitrie Bărbulescu, C. Al. Orăscu, Dimitrie Filiti, Dimi- trie D. Bariton și Nicu lacovache, membrii. STATUTELE SOCIETATEI comițiului agricol al JUDEȚULUI Buzău Constituit la 30 Ianuarie 1882. CAPITOLUL I Despre formarea societâței și scopul ei. Art. 1. Se formeză în județul Bu- z&& o societate sub numirea de : Co- mițiul agricol al județului Buzâu. Art. 2. Reședința societâței acestui comiții agricol este și va fi pururea în orașul Buzăâ , capitala județului Buzău. Art. 3. Acest comiții! agricol are de scop perfecționarea și prosperarea a- griculturel în tote ramurile sale, pre- cum și îmbunătățirea morală și mate- rială a claselor agricole. Art. 4. Pentru a ajunge Ia scopul ce urmărește, comițiul organiseză expo- sițiunl și concursuri de producte , de vite, de instrumente agricole , de lu- crări practice și împarte premiurl, re- compense și încuragiărl consistând în medalii, în cărți, în mențiuni de ono- re, în vite, în instrumente agricole, în semințe și în bani. Art. 5. Premiurile, recompensele și încuragiările se daiî de .comițiu mai cu semă: a) Institnțiunilor cari au de scop îmbunetățirile folositore populațiunei agricole; b) Pentru cele mai bune tractate și memoriurl asupra obiectelor cari in- tereseză agricultura; c) Pentru propășirea învățământului agricol în tote ramurile sale; d) Pentru cultura perfecționată prin metddele de asolement, prin introdu- cerea plantelor utile, prin drenagiurl, prin irigațiunl, plantațiuni și reîm- păduriii, chiar pentru cele mai mici exploatați!; e) Pentru buna îngrijire a moșielor, a pădurilor și a vielor; f) Pentru facerea și îngrijirea îngră- șemintelor trebuinciose la cultura pă- mântului; gi Pentru îmbunătățirea raselor de cai, de vite mari cornute, de ol , de capre, de rîmâtorl și de paseri, precum și pentru creșterea și îngrijirea vitelor; Â) Pentru tunderea pomilor roditori, pentru altoirea, îmbunătățirea rodirel și înmulțirea lor; i) Pentru îmbunătățirea culturel verdețurilor leguminose ; j) Pentru cultura vielor, precum și pentru fabricarea și conservarea vinu- rilor ; Ic) Pentru invențiunea, perfecționa- 8404 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 21 Februarie (5 Martie) 1882 rea și importațiunea machinelor și ins- trumentelor agricole; l) Pentru prăsirea, îmbunătățirea [și înmulțirea stupinelor cu albine pro- ducetore de miere și ciară, precum și pentru cultura gândacilor de mătase; m) Pentru serviciele meritorii ale tutulor personelor întrebuințate în ex- ploatațiunele agricole; n) Pentru cea mai bună comptabi- litate agricolă; o) Pentru industrii agricole și pro- dusele lor ; p) Pentru tot felul de pânzării și costume naționale ; r) Pentru cele mai bune planuri de case pentru locuința sătenilor. Art. 6. Medaliele ce se vor da ca premiuri de merit și pentru încura- giare , vor fi de aur, de argint și de bronz. Mărimea, forma și clasarea medalie- lor va fi aceea care se va hotărî de co- mițiă în întrunirile sale. Pe fie-care medalie va fi gravat a- nul în care s’a dat medalia celui pre- miat, și fie-care medalie va fi însoțită de un brevet în care se va înscrie nu- mele aceluia care a dobendit'o. Art. 7. Cu timpul și în raport cu micjlocele de cari va dispune, comițiul va cumpăra, va aduce și va pune la disposițiunea populațiunei agricole a județului : armăsari, tauri, berbeci, țapi și rîmâtorî din cele mai bune ra- se pentru prăsilă, precum și cele mai bune semințe de producte agricole pen- tru cultură și diferite instrumente a- gricole ; va avisa pe cât ’i va sta în putința la înființarea de scdle practi- ce de model pentru creșterea vitelor, pentru agricultură, pentru cultivarea vielor și pentru fabricarea vinului. Art. 8. Comițiul va forma și va a- vea o bibliotecă a sa, care se va com- pune din uvragif, reviste sciințifice, memoriuri, tractate, ^iare etc. cu pri- vire la agricultură, la industria agri- colă, la silvicultură și la economia po- litică. Se va abona la Monitorul oficial (ga- zeta Statului). CAPITOLUL II Despre membrii comițiulul^ despre datoriele și drepturile lor. Art. 9. Tot Românul din ori-ce țeră care face agricultură sau industrie în România și este stabilit în județul Buzău, pote deveni membru al comi- țiulul, acum la început prin subscrie- rea acestor statute; iar după consti- tuire, făcând cerere ’și declarațiune în scris la oficiu de administrațiune al comițiulul, că voesce a deveni mem- bru, supunendu-se și conformându-se întru tote acestor statute și decisiune- lor ulteridre ale societățel comițiulul. Art. 10. Domnele române pot fi so- cietare. Art. 11, Nu pot fi membri al co- mițiulul și prin urmare nu vor fi ad- miși a face parte din societatea comi- țiulul : a) Interziși!; b) Făliți!; c) Persanele car! aii suferit condam- națiuni pentru crime și delicte infa- mante. Art. 12. Ori-ce persdnă admisă a fa- ce parte din societatea comițiulul, con- tribue în folosul casei comițiulul cu o cotisațiune anuală de 12 lei; cine voește pote contribui și mai mult. Acestă cotisațiune se plătesce la ca- sieria societățel pe fie-care an înainte în cea d’ânteiu lună a anului și tot- d’a-una într’un singur vărsământ, pen- tru care se va libera plătitorului re- cepisa dintr’un registru cu m'atcă. Fie-care membru primit din nou, plătesce la intrarea în societate coti- sațiunea pentru auul întreg în care este admis, fără a se ține semă de e- poca admitere! sale în sînul societățel. Art. 13. Fie-care societar are drep- tul la duoe bilete gratuite de intrare pentru solemnitățile comițiulul (afară de baluri) și se bucură de țăte avan- tagiele ce se vor conferi de comițiu societarilor sel. Art. 14. Inceteză d’a mal fi membru al societățel comițiulul : a) Membrul care avisat de casierul comițiulul, nu ’și-a plătit cotisațiunea în termenul prevăzut de aliniatul al II-lea de sub art.. 12 de mal sus, nici în cursul lunei următdre acelui termen; b) Membrul care, pentru cause apre- ciate și judecate de societatea comițiu- lul, va fi esclus din sînul societățel prin votul secret a două treimi din numărul membrilor presenți la votare. CAPITOLUL III Despre veniturile și fondurile societățel comițiulul. Art. 15. Veniturile și fondurile so- cietățel comițiulul și de cari comițiul are a dispune după cbibzuirile și ho- tărîrele sale luate în sensul și pentru realisarea scopului ce urmăresce con- form acestor statute, se compun: a) Din cotisațiunele ce se plătesc de membrii societățel comițiulul; b) Din sub-vențiunele ce se vor da comițiulul de către guvern, consiliul general al județului și consiliile co- munale urbane; c) Din donațiuni ce se vor face so- cietățel de către particolarl și de că- tre membrii societățel comițiulul; d) Din taxele dreptului de intrare pentru baluri și diferitele solemnități ale comițiulul; e) Din diferite alte venituri. CAPITOLUL IV Despre oficiul de administrație al comițiulul. Art. 16. Administrația comițiulul este încredințată unui oficiii permanent compus din membrii societari ai comi- țiulul, precum urmeză : a) Un președinte; b) Duoi vice-președinț! ; c) Un secretar ; d) Un casier; e) Duoi-spre-^ece membrii aleși pe cât-va fi cu putință în număr egal din fie-care plasă saii ocol. Toți membrii acestui oficiii aii în consiliul de administrație vot delibe- rativ. Art. 17. Biuroul oficiului permanent de administrație se compune din pre- ședinte, secretar și casier. In cas de lipsă a președintelui ’I ți- ne locul unul din vice-președințl, care va fi presinte ; când ambii vice-preșe- dinți vor fi presințl, în acest cas va o- cupa scaunul de președinte cel mai în vîrstă din amenduol. La cas de lipsă a secretarului, pre- ședintele va chema spre a ’i ține locul pe cel mal tânăr din membrii presenți la ședință. Art. 18. Pentru ca deliberațiunile o- ficiului de administrație să fie valabi- le, trebue să fie de faciă 5 membrii cel pucin afară de biuroti. Tote hotărîrile oficiului se iau cu majoritatea absolută a voturilor mem- brilor presenți la ședință. In cas de paritate, votul președin- telui este preponderent. Art. 19. Oficiul permanent de ad- ministrație ține ședințele sale ordi- nare în capitala județului, cel puțin, o-dată pe lună. Art. 20. Tote încheierile și hotărâ- rile oficiului se constată prin procese- verball, cari se sub-scriu îndată în șe- dință de președinte, 'secretar și toți membrii cari aii fost de fața și aii luat parte la deliberare. In acest proces-verbal se vor arăta în resumat, propunerile și părerile e- mise de fie-care membru , precum și resultatul deliberațiunilor. Ori-ce desvoltări se pot face de mem- brii comițiulul, pe* cari le vor da în scris și se vor atașa la dosar. Art. 21. Ca representant al comițiu- lul, oficiul de administrație ’I regule- ză tăte interesele : a) încheia provisoriii compturile și budgetele*; 21 Februarie (5 Martie) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 8405 6) Fixeză și ordonanțeză tote chel- tuelile ; c) Cerceteză t6te cestiunile cari se fac și se defer comițiului și pregătes- ce pe tote acele cari sunt de discutat în adunările generale ; d) El ține corespondență cu tote autoritățile județului, cu diferite so- cietăți do agricultură și cu membrii comițiului; e) Face programul concursurilor, ex- posițiunilor, solemnităților și pre- miurilor ; f) Presideză serbările comițiului și ia tote măsurile necesare pentru a le asigura solemnitatea; g) Numesce comisiunile însărcinate să visiteze fermele și să împartă pre- miurile ; h) In luna ce urmeză după finele, fie-cărui an, redacteză și publică un un anuar al comițiului , care va co- prinde : regulamentele , programele și tote lucrările comițiului și ale oficiu-, lui permanent de administrație, făcute în cursul anului - expirat, numele și domiciliul membrilor societari înscriși și admiși în cursul anului, numele a- celora cari aii încetat d’a mai fi mem- bri aî societățel comițiului, numele și domiciliul personelor cari aii dobân- dit premiuri, recompense și încugiări, exposițiunile și concursurile făcute, numele și domiciliul personelor cari vor face donațiuni comițiului, subven- țiunile primite, cheltuelile făcute în cursul anului, starea casei comițiului, precum și darea de semă generală ce se va face comițiului de către oficiul de administrațiune. Acest anuar se va tipări pentru fie- care an, într’un număr de exemplare, după trebuință : 1. Pentru a se trămite gratuit: a) Duoe exemplare ministerului a- griculturel, comerciului și lucrărilor publice ; b) Duoă exemplare consiliului jude- țian de Buzăfi; c) Câte un exemplar la t<5te primă- riile comunelor din județul Buzău. 2. Pentru a se avea în biblioteca comițiului câte 2 exemplare. 3. Pentru a’I putea dobândi cu pla- tă ori-cine va voi să’l aibă, răspun- zând pentru densul prețul care se va fixa de oficiul de administrație și care preț nu va putea fi mai mare de cât un lefi peste costul hârtiei tiparului și broșatului. In primul anuar se va publica și propunerea votată ,de consiliul general ' al județului Buzăfi, în ședința sa de la 15 Noembre 1880, pentru înființarea comițiului și numele membrilor con- siliului cari afi votat propunerea în acea ședință. CAPITOLUL V. Despre președinte șt despre secretar. Art. 22. Președintele este însărcinat să convoce întrunirile oficiului de ad- ministrație și adunările generale ale comițiului. Art. 23. El presideză aceste întru- niri ale oficiului de administrație și adunările generale, are poliția ședinței și veghiază la menținerea bunei ordi- ne, la observarea și reepectarea aces- tor statute și la stricta executare a regulamentului de administrație ce ’și va face adunarea comițiului, conform acestor statute. Art. 24. D’impreună cu secretarul, el se însărcineză cu corespondența și ia parte la lucrările tutulor comisiu- nilor. Art. 25. Secretarul ține registrul de- liberațiunilor comițiului și ale oficiu- lui de administrație, el redacteză pro- cesele-verbali ale ședințelor și contra- semneză corespondența, care este în sarcina sa și a președintelui. Art. 26. Secretarul sub-scrie tdte expedițiunile deliberațiunilor și scri- sorilor de convocarea membrilor. Art. 27. In tot-d’a-una când va lip- si președintele și secretarul, se va urma conform aliniatelor de sub art. 17 de mai sus. CAPITOLUL VL Despre casierul societățel. Art. 28. Casierul este însărcinat cu incasarea veniturilor, fiind tot dânsul și comptabil. Art. 29. In acestă înduoită calitate, casierul urmăresce strângerea cotisa- țiunilor anuale și a ori-ce alte veni- turi, plătesce notele când sunt ordo- nanțate prin mandate, de către preșe- dinte, și ține comptabilitatea casei so- cietăței. Art. 30. După cererea oficiului de administrație, casierul înfățișeză situa- țiunea casei, și la finele fie-cărui an darea de semă generală făcută de den- sul, este cercetată de către oficifi și supusă adunarei generale. CAPITOLUL VII Despre adunarea generală. Art. 31. Membrii comițiului sunt convocați în adunare generală ordi- nară, de duoă ori pe an, la 30 Ianua- rie și la altă epocă a anului, care se va determina tot-d’a-una de comiții), în întrunirea sa de la Ianuarie. După cererea sub-scrisă a 10 mem- brii ai comițiului, se pdte chema o adunare generală extra-ordinară, nu- mai să fie indicate motivele acestei întruniri. Adunarea generală ordinară, nu va putea ține prima întrunire de cât cu majoritate plus unul din numărul membrilor comițiului, iar a duoa și cele-alte întruniri, cu cel puțin 25 membrii. Sesiunea fie-cărei întruniri a comi- țiului, fie comițiul convocat în adu- nare generală ordinară safi extra-ordi- nară, ține atâtea «Jile, cât va fi de tre- buință, spre a sfârși tote cestiunile ce vor fi puse în discuțiune sau vor fi- gura în programul convocăreî. Art. 32. Adunările generale fixăză Zioa și locul concursurilor și exposi- țiunilor, discută programa, controleză compturile și budgetele, rectifică deci- siunile consiliului de administrație, ia inițiativa propunerilor privitdre la in- teresul agriculturei și procede la ale- gerea membrilor oficiului de adminis- trație. In aceste adunări generale, membrii comițiuull țin conferințe și diserta- țiuni cu privire la agricultură și la industria agricolă. Pe lângă cele preveZute de sub art. 5 de mai sus, comițiul mal premiază și producția pământului, precum: grafi, porumb, in, cânepă, etc.; pentru grafi și porumb însâ, premiul se va da nu- mai acelor cultivatori cari vor con- stata că are cultivat minimum un po- gon cu acea producțiune, ce se va a- precia că merită a fi premiată. Art. 33. Tote încheierile și hotărâ- rile ce iau cu majoritate absolută (ju- mătate plus unul) a voturilor mem- brilor presințl, se sub-scrie de mem- brii cari afi luat parte Ia deliberare. CAPITOLUL VIII Despre anul societățel comițiului. Art. 34. Anul societățel comițiului începe la 1 Ianuarie și se sferșesce la 31 Decembre. CAPITOLUL IX Despre alegerile oficiului de adminis- trație. Art. 35. Tote alegerile de cari se vorbesce în aceste statute, se vor face în adunarea generală, cu scrutin se- cret și cu majoritate absolută (jumă- tate plus unul) a membrilor presenți. Art. 36. Pentru validarea alegerel președintelui, vice-președinților, secre- tarului, casierului și a celor-alți mem- brii ai oficiului de administrație, la prima întrunire trebue să se afle de față cel puțin jumătate plus unul din numărul membrilor comițiului. Daca la prima întrunire nu se va afla de față numărul de membrii, cum se prevede prin art. 36 de mai susₜ 840< MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 21 Februarie (S Martie) 1882 atunci se va face alegerea la o a duoa întrunire, care va fi convocată în ter- men de 30 jile, când trebue să fie față cel puțin 25 membrii. In nici un cas nu se va face alegere de membri al oficiului de administrație și ai biu- roului oficiului, fără a fi față nume- rul de 25 membrii Art. 37. Candidați! cari la prima votare nu vor dobândi majoritatea ab- solută a membrilor presenți, vor pu- tea fi aleși la al duoilea rînd de scru- tin cu majoritate relativă. Art. 38. In tot-d’a-una când comi- țiul este chemat a alege pe membrii biuronlul și al oficiului de adminis- trație, nu va putea procede la alege- re și la votare înainte de 11 ore de dimineță. Art. 39. Toți membrii biuroului și ai oficiului de administrațiune sunt aleși și numiți pentru câte un period de 3 ani și sunt reeligibili. Art. 40. Alegerea membrilor biu- roului și ai oficiului de administra- țiune, pentru noul period de 3 ani, se face tot-d’a-una în ultimele jile alte întrunirel comițiulul în adunarea generală ordinară de la Ianuarie a a- nulul în care începe periodul. Art. 41. Până la alegerea noului oficii! de administrațiune, lucrările o- flciului se conduc și se dirigeză de președintele și secretarul biuroului fos- tului oficii! de administrațiune, care se înlocuesce prin noua alegere. Art. 42. Alegerea se va face puru- rea de un biurotî provisoriîi, compus dintr’un președinte ales prin aclamare dintre membrii comițiului presenți, care va fi cel mal în vârstă, și dintr’un se- cretar luat de președintele provisoriîi, dintre cel mai tineri din membrii pre- senți. CAPITOLUL X Dispostfiuni generale. Art. 43. In toți anii se vor forma juri uri speciale compuse fie-care din câte 5 membii și 2 supleanți; propu- nerile membrilor acestor juriurl exa- minătdre vor fi cu majoritate. Art. 44. Nici o modificare nu se va putea face acestor statute dacă în a- dunarea generală a comițiului, când se vor propune modificările, nu vor fi de faciă duoe din trei părți a membrilor societari; și dacă cererea de modificare și modificările nu vor fi primite prin scrutin secret de către duoă treimi a membrilor presenți. Art. 45. Un regulament de adminis- trațiune interioră și exterioră a socie- tățel comițiulul și oficiului de admi- nistrațiune, care se va vota de aduna- rea generală a comițiulul, având de basă statutele de faciă, de la a căror disposițiunl și scop nu se va putea de- părta, va determina în amenunt: Ordinea ținere! ședințelor de către adunarea generală și de către oficiul de administrațiune, organisarea cance- lariei oficiului, organisarea serviciului exterior, ștatul de apuntamente al func- ționarilor oficiului de administrațiune, organisarea serviciului conservărei ob- jectelor ce vor fi încredințate oficiului de administrațiune, organisarea servi- ciului casieriei comițiului și organisa- rea bibliotecei. Disposițiuni transitorii. Art. 46. Când numerul membrilor societari, cari vor vota și sub-scrie a- ceste statute, va fi cel puțin de 25 persone, atunci societatea comițiului agricol al județului Buzei! este defi- nitiv constituită și din acel moment comițiul procede la lucrările ce’i sunt atribuite prin aceste statute. Art. 47. Prin derogațiune de la art. 39 de mai sus, se explică aici, că ori- care ar fi epoca alegerel primului ofi- ciu de administrație al comițiulul, du- rata termenului de 3 ani al funcțio- nărei sale expiră în jioa de 31 De- cembre din anul 1884. Art. 48. Până când comițiul va a- vea un local al seîi, întrunirile mem- brilor comițiulul și al oficiului de administrațiune vor fi în sala ședin- țelor consiliului județian, Art. 49. După constituirea comițiu- lul, se va aduce la cunoscința guver- nului, prin mijlocirea D-lui prefect al județului, spre a se lua act de consti- tuirea lui, când se va trămite și un exemplar al acestor statute, spre a fi publicate în Monitorul oficial. Aceste statute s’au votat îu întruni- rea generală ce a avut loc astă-ji, 80 Ianuarie 1882j în sala consiliului ju- dețian, de persanele jos notate: D. Dimitriadi, C. Pleșoianu, C. Ap. Simionescu, C. Al. Borănescu, Al. D. Pâcleanu, Anton Carp, maior C. Ban- taș, N. A. lacovache, N. Gheorghescu, A. Cătuneanu, Em. Mehtupciu, N. Si- bicoanu, N. lorgulescu, N. larca, D. D. Hariton, loct.-colonel Cuciturescu, C. larca, N. Furcă, E. I. Carp, N. 1. Adamescu, M. Homoriceanu, M. I. Stoe., L. Leonida, D. Bărbulescu, N. Slăves- cu, Dr. Nicolaide, St. Anastasiu, Z. Grigorescu, N. loanide, Anton M. Ga- roflide, P. D. Constantinescu, I. Z. Co- zianu, M. RadovicI, D. Radovici, D. Velescu, I. Petricu, G. Ap. Simiones- cu, C. Al. Orâscu, N. R. Davidescu, B. lorgulescu, A. G. Botez, H. Răles- cu, C. Periețeanu, M. Baștea, I. Ilies- cu, T. Tocilescu, G. I. Popescu, N. I. Armășescu, C. Hristodorescu, C. Or- leanu, I. I. Caloinescu. După constituirea comițiulul, adu- narea generală a procedat la alegerea primului oficii! de administrație, care s’a compus precum urmeză : Președinte: loan Marghiloman. Vice-președinți: A. D. Pâcleanu și C. Al. Borănescu. Casier: N. Sibiceanu. Secretar: N. loanide. Membrii: N. Gheorghescu, L. Dumi- trescu, Al. G. Botez, Dr. Nicolaide, L. Leonida, H. Rălescu, maior Trestianu, D. Bărbulescu, C. Al. Orăscu, D. Fi- liti, D. D. Hariton, N. lacovache. Aceste statute, votate de adunarea generală a comițiului, s’aii sub-scris de biuroit și membrii oficiului de admi- nistrație, astă-ji 30 Ianuarie 1882, în sala ședințelor consiliului general de Buzei!. Vice-președinte, G. Al. Borănescu. Casier, N. Sibiceanu. Secretar, N. loanide. Membri: N. Georgescu, L. Dumitres- cu, Al. G. Dotez, Dr. Nicolaide, L. Leo- nida, H. Rălescu, maior Trestianu, D. Bărbulescu, O. Al. Orăscu, D. Filiti, D. D. Hariton, N. lacovache. Pentru conformitate cu originalul manuscris de statute, _Vice-președinte, G. Al. Borănescu. Secretar, N. loanide. I. P. S. Mitropolit-Primat , prin adresa No. 509, comunică, că prin de- cisiunea spiritualului consistoriu epar- hial, preoții EmanoiI Datcu și Ștefan Călinescu, foști cel ântâiii la bise- rica Manu-Cavafu și cel al duoilea la biserica Cărămidari, din Capitală, sunt catesisiți pentru faptul săvârșit de dânșii cu falșă hirotonie în preot a unui individ, care decisiune s’a apro- bat și de sântul Sinod. Se publică dar spre cunoscința generală că numiți! s’aiî esclus din cadrul clerului, nefiin- du-le permis să mai pdrte semnele pre- oției. După inițiativa luată de D-na Gia- ni, instituindu-se în orașul Brăila un comitet de bine-facere, compus din D-nele: Herkt, Lobi, Francisco Vero- na, Watson, P. Alexandrescu, Maria Fălcoianu, I. Vrăbiescu, Theohari, Zan- fîrescu, Teișanu, Campiniu, Giani, și D-nii: lane Sechiari, locot.-colonel Fălcoianu, G. O. Basarabeanu, căpitan Eliad, Paraschiv Scaramanga, Paul Teoharie, Gaspard Roșa, D. lonescu, G. I. Berceanu, I. Gold, I. Teișeanu, I. Negulescu, major Borănescu, G. Ca- vadia, G. .Grigorescu, D. Stan, Victor Mendl, Romulus Zermau, G. Vrăbies- 21 Februarie (5 Martie) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 8407 cu, Al. Suliotis, Victor Macri, Victor Râmniceanu, Scarlat Popescu, R. S. Campiniu și Gr. C. Giani. Acest comitet la 16 Ianuarie a dat un bal, din al cărui produs s’a dat în folosul comițiului agricol din acel ju- deț lei 6,500. Ministerul, în facia unei ofrande a- șea de meritorie, adusă ca un omagiâ nouei instituțiuni naționale, se gră- besce a exprima viuele sale mulțumiri, atât D-nei Giani și întregului comitet, cât și acelora cari au contribuit la prosperarea acestei instituțiuni. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorabii.) Viena, 3 Martie. — Tlaport militar oficial. — Generalul Sekulici, trecând valea de la Narenta-de-Sus, a ajuns la Mjdenik. La apropierea coldnelor ndstre insurgenții s’aii împrăștiat; o parte a trecut pe malul drept al Na- rentei, pe când cea-altă, împărțită în grupe de la 100 până la 200 aprdpe, a luat fuga prin lavorplanina, către Studenipotok. Sofia, 8 Martie. — Astă-^1 s’a pus întâia piatră a capelei ce are să se ridice în suvenirea liberare! Bulgariei și în memoria împăiatului Alexandru II, sub patronagiul St. Alexândru- Newski. Mitropolitul Meletin a oficiat în presența Principelui Alexandru I, a tutor trupelor în garnisonă la So- fia și a unul mare numer de popor. Londra, 3 Martie.— Mac-Leon, au- torul atentatului de Ia gara Windsor, nu este nebun. El Piatra. — Variabil, 10 gᵣ. dus Neamțu. - Ploe, 8 gr. plᵤP Roman. — Senin, 6 gᵣ. piᵤₛ' Pașcani. — Idem, 1 gᵣ. pjᵤₛ ' Botoșani. - Ploe, 4 gᵣ. ₚiᵤ‘ₛ. Dorohoiu. — Idem, 3 gᵣ. piUSf 8414 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 21 Februarie (5 Martie) 1882 ’ Drănceni. — Variabil k „ , Fălciu. - Idem, 7 L’ Plu³’ Bârlad.— Senin , 8 g? Teeucii. - P16., 6 Ivesci. — Nor, 4 gr. ₚiUg Podu-Turculul.— Variahn i nit» kt a **rⁱabil, 1 gr. m. Galați. — Nor, 6 gr. piᵤₐ ⁶ Brăila. — Variabil, 6 gr. nins Macin. — Nor, 12 gr. pțUg laaccea. - Variabili, ₈ gr. plus. Tulcea. — Senin, 7 gᵣ. Diₙf Sulina.— Idem, 10 gr. p]ᵤₛ * Babadag. — Idem, 8 gr ₙi'ₙ<, Mangalia. - Vânt, 5 gk plus, ma- era calma. Mahmudie. — Senin, 9 gᵣ piᵤₛ Constanța. - Idem, 4 gr.'plus,' ma- rea liniștita. Medjidie. — Variabil, 7 gᵣ. plᵤₛ Cerna-Voda. — Senin, 7 gr ₙlus Ostrov. — Ploe, idem. Hârșova. — Senin, 10 gr. plus. Cara-Omer. — Idem, 4 gᵣ. plᵤₛ Eski-Kili. — Idem, 4 gᵣ. piᵤₛ. BULETINUL COMERCIAL (Serviciul agenției Havas) 3 Martie 1882. Marsilia. Fᵣ. c. Grâii ghirca de Galați 100 chilograme 26 Deto „ „ Brăila ... deto — — Porumb cinquatin. ..... deto 18 ____________ Deto de Galați.................deto 16 75 Orz de Galați..................deto 17 50 Deto de Brăila.................deto 14 50 Secară de Ia Dunăre .... deto — ____________ Ovăz de la Dunăre..............deto 18 50 Fasole de i răila..............deto 20 — Semânță de in de la Dunăre. deto 29 — Bapiță de la Danăre ..... deto 31 — Bavisons de la Dunăre . . . deto 19 50 Londra. Fr. C Grafi ghirea de Brăila cuanter. de 492 liv. — — Deto de Galați deto deto — Porumb de la Dunăre deto de 480 liv. 28 9 Deto de Galați . ... deto deto liv. 29 6 Orz de Galați .... deto de 400 liv. 22 — Deto de Brăila. . . . deto deto liv. 22 — Secară de la Dunăre . deto de 480 liv. 36 — Deto de Galați. . . . deto deto liv. 36 — Anvers. Fr. C. Secară de Dunăre . . deto 27 50 „ de la M.-Năg. safi d’Azoff deto 26 25 Deto Polish de Odessa deto 19 75 Orz de la Dunăre . . . deto 20 — Orz de Odessa .... deto, — — Semînță de in de la M.-N4g. deto 16 25 Grafi Sandomirka 100 chilograme 29 — Semînță de napi de la Dun. deto — 50 BULETINUL FINANCIAR (Serviciul agenției Havas) 3 Martie 1882 Cursul de Paris. Cursul Cursul 8-61 22.₅ₒ 100.₆o 207 116.₁₀ 87»/₄ 49 290 1410 2 2 ²-6S ²*11 9*53 5 63 23 IOI.75 206.50 114.75 50 telegrame ATIAS. 70 70 oScris. fun. rur. ₀Impr. Stern. . 80 ₀Imp. munioip. 80 ₀Impr. Oppenh Imprum. cu prime Bucuresci. . . . Oblig. Casa pens. Aoț. Dacia- Rom. n 19 n n Ban. d' mobil, credit oonstr. Baia de aramă Fabr. de hârtie Banca Român. Banca Națion. Obl. ți scris, ețite la sorți...... Cupdne exigibile. Aur eon.bil.ți arg. Fiorini val. austr. Mărci germane . Bancnote france. Bubl. rus. dehârt Viena.— 2 Mart. Napoleonul. . . j Galbenul.... Berlin—2 Mar. 6°|o Oblig, de Stat (o. f. române).. , 80|₀Impr. Oppenh. Paris.— 2 Mart. 5°l₀Renta română 8°|₀Impr. Oppenh. Londra—2 Mar 7°|₀ Impr. Stern.. ⁷⁰j jlmpr.Oppenh. 983 4 1003/8 99*/ₜ 100% 101 102 28 210 288 29 216 295 1400 1410 99% 1 2 2*f₉% 1*23 100 2.50 9-Si% 5-61 101.» 87 8% 2% 2*₁₆% 1-V4 101 2*53 Fiorini Măre! Fran I< r NB. Cursul de mal sus este în mo netă de aur socotit dupe cursul fiscului ți fără provisivne. 8416 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 21 Februarie (5 Martie) 1882 r - MINISTERUL FINANCELOR CASA DE DEPUNERI, DE CONSEMNATIUNI SI DE ECONOMIE Casa de economie oferă sub garanția gatului mijlocubGeUmai sigur pen- tru a provoca a păstra, a face producătore, și pentru a strânge economiile cele mai neînsemnate ale claselop^fnuncitore. x Toți casierii Statului, șefi! de' oficiuri telegrafo-postali, perceptorii, direc- torii de gimnasii, licee, institutori și. institore , învățătorii sătesci precum și directârele de scâle de fete și învățătdrele, sunt agenți principali sau secon- dari ai casei de economii Ori-ce locuitor? al țerA fără deosibire de naționalitate, de sex și de etate, pdte versa economiele s^e în localitățile desemnate, în manele agenților au- - torisați de casa central^. Depunerile se pot face în tote filele, de la io ore dimineța, până la 4 ore după amedi- Depunerile nu pot fi mai mici de un leii nou, nici mai mari de 300 lei, pentru o singură dată. Până la o nouă hotărîre. a consiliului de administrație, dobânda sefiixeză la 5 la sută pe an. Depunătorul la casa de economic priimește la cel d’ântâiu vărsământ ce face , un libret în care se înscrie, numele și domiciliul depunătorului, văr- sământul și dată lui. Acest libret servesce pentru înscrierea tutulor...vărsămintelor ulteriore. — Agenții care primesc depositele sunt datori a libera pentru fie-care vărsă- ment și o recepisă din registrul cu matcă. Administrațiunea acestei case dend din nou publicităței dispoșițiile prin- cipali ale legei, indemnă pre clasele muncitore, pre lucrători, meseriași, im- piegați, militari și alții, a ’și așecja micile lor economii la casă, pentru a le spori și a le face producătore. O economie de (pece bani (centime) pe clî, adunate și depuse regulat la finele fie-cărei luni la casa de economie, care plătesce dobândă 5 la sută pe an, și dobândă la dobândă, dă un capital de 204 lei în 5 ani, de 467 lei în (pece ani, de 805 lei în 15 ani și de 1,238 lei în 20 ani. No. 10,075, ~ 14—8 4