No. 254

UN NUMER 25 BANI

Duminică, 14 (26)Tebruarie 1882





                MONITORUL OFICIAL





            AL ROMÂNIEI



ABONAMENTUL:
PB AN, TREI-DECI și ȘESE Leî; ȘESE LUNI, 20 Lei
(Antâiu Aprilie și ântâiu Octombre)

ANUNCIURILB:
LINIA DE TREI-DECI LITERE TBEI-PBOI BABI
(Inserarea II-» ți mal departe, 20 b. linia)

Publicațiunile judiciare se plătesc :
Pen6 la cinci-deci linii, 6 lei, mai mari de 60 linii, 10 lei.
Orl'Ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit,
ca și publicațiunile, după mărime.

ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE
se fac la biurourile poștale locale.
SCRISORILE NEFRANCATE SE REFUSA

------- ----—■ '■                     ----- ii
Inserțiunile și reclamele se plătesc :
Prima inserare, 60 b. linia, a II și mai departe, 30 b. Unit"
Citațiunile de hotărnicie, linia de 30 litere, 60 bani.
Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linie.

DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă.

SUMAR
  PARTEA OFICIALA.—Ministerul de finance :
Decrete.
Ministerul âe resbel: Decret. — Raport.
Decisiune ministerială.
PARTEA NEOFICIALA. — jComunicări. —
DepeșI telegrafice.
   AnunciurI ministeriale , judiciare , adminis-
trative și particulare.

        PABTEA OFICIALA


Bucuresci, 13 Februarie 1882.

MINISTERUL DE FINANCE

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul financelor, cu No. 4,612,
prin care Ne supune spre sancțio-
nare legea pentru așezarea și ad-
ministrarea impositului asupra
băuturilor spirtose, votată de A-
dunarea deputaților în ședința sa
din 15 Decembre 1881, și de Se-
nat în ședința sa din 3 Februarie
1882;
   Noi, în virtutea art. 93 din Cons-
tituțiune,
   Am sancționat și sancționăm,
   Am promulgat și promulgăm:

LEGE
pentru aședarea șl administrarea
impositului asupra beuturilor
spirtose

CAPITOLUL I.
Despre așezarea taxelor.
  Art. 1. Tote spirturile, rachiurile și
berea, indigene saii importate, destinate

consumației în țeră, sunt supuse la
piața taxelor următdre :
  a)   Pentru fie-care decalitru de spirt
saii rachiti, se va percepe câte duoi bani
și jumătate de fie-care grad de tărie, a-
dică de atâtea ori duoi bani și jumetate
câte grade de tărie va avea lichidul.
  b)   Pentru fie-care decalitru bere de
ori-ce calitate și numire, se va per-
cepe un leii și 50 bani.
  c)   Pentru fie-care decalitru licoruri
(liqueurs) de ori-ce calitate și numire,
se va percepe câte lei trei.
Pentru înlesnirea percepțiunilor taxelor
asupra rachiurilor fabricate prin cazane
din prune, drojdii și tescovină,se vor înlo-
cui printr’o dare anuală de un led pentru
fie-care pogon de vie saii de pruni, întru
cât producțiunea acestor vii și livezi se
va întrebuința la fabricarea de rachiuri.
Proprietarii saii exploatatorii acestora
sunt datori a face întru acesta cuvenita
declarațiune către primăria locală, și a-
nume în ânteiul trimestru al fie-cărui an.
   Acestă taxă se va prevedea prin ro-
lurile de contribuțiuni și se va împlini
o-dată cu impositul funciar.
   Art. 2. Constatarea tăriei spirturilor
și rachiurilor se face cu alcoolometru
centesimal, pe baza unei temperaturi de
12 grade Reaumur, saii 15 grade centi-
grade.
   Măsurătorea beuturilor se va face cu
cotul metric întocmit pe litru.
   Art. 3. Sunt scutite de plata taxelor:
a) Licorurile, adică băuturile pre-
parate prin amestecare de alcool cu.
apă, zachar și cu substanțe aromatice,
întru cât taxele vor fi fost plătite asu-
pra alcoolurilor din cari sunt preparate.
  b)   Rachiurile, spirturile, licorurile și
berea destinate a se exporta din țeră.
  c)   Rachiurile, spirturile, licorurile și
berea cari s’ar consuma în coprinsul lo-
calurilor de fabricație, în timpul fabri-
cațiunilor, fie de către lucrătorii între-
buințați la fabricare, fie de către pro-
prietarul fabricel și familia lui.

  Art. 4, Veniturile taxelor prevăzute
prin legea de faciă, se vor strânge și ad-
ministra de guvern în regie pe comptul
Statului.

CAPITOLUL II.
  Despre fabricațiunea spirturilor și
          perceperea taxelor.
§1
Fabricațiunea.
  Art. 5. Ori-cine voesce a întreprinde
fabricațiunea de rachiiî, spirt și bere,
dingrâne, saiî alte semănături și cartofi,
sfecle și alte rădăcini, este dator a în-
cunosciința despre acesta pe cel mai a-
propiat biuroiî al impositului, cel puțin
cu 20 $ila Înainte de începerea fabrica-
țiunei.
  Acestă încunosciințare trebue să in-
dice:
  a)    Localitatea în care este situată fa-
brica.
  b)   Felul băuturilor de fabricat.
  c)    Felul productelor de întrebuințai
în fabricațiune.
  d)    Numărul și capacitatea cazanelor
și a linurilor.
  e)    Produsul de mijloc presumat al fa-
bricațiunei pe 10 <jile.
  Art. 6. îndată după primirea încunos-
ciințărei prevăzută la articolul prece-
dent, agentul principal al biuroulul la ca-
re încunosciințarea va fi fost făcută, dă
fabricantului o dovadă de primire, repro-
ducând tdte indicațiunile încunosciință-
rel și amintind că purtătorul este supus
la îndeplinirea tutulor obligațiunilor
impuse fabricanților de băuturi de legea
de faciă și regulamentul ei de aplicați-
une. .
  Art. 7. Fabricantul care va începe fa-
bricațiunea, fără a îndeplini prescripți-
unile art. 5 de mai sus, se va supune
amendei de 400 lei.
  Art. 8. Fabricanții sunt datori a ține
registre în regulă pentru operațiunile
lor ^ilnice, după modelele stabilite de

§2%

Monitorul oficial aL romanici

14 (2^j Februarie 1882

administrațiune, sigilate și parafate de
casierul general al districtului.
   Contravenientii la acestă disposițiune
se vor supune unei amende de 400 lei.
   Art. 9. Fabricanții sunt datori a pre-
senta registrele lor agenților de ori-ce
grad ai fiscului, ori când aceștia vor
crede de cuviință a le cere.
   In cas de refus, ei vor fi supuși pen-
tru prima <5râ, unei amende de 200 lei;
a duoa oră, în același an, de 400 lei; iar
a treia oră de 600 lei.
   Art. 10. In tot timpul cât fabricele
sunt în lucrare, fabricanții sunt ținuți,
sub pedepsa unei amende de 200 lei
pentru fie-care infracțiune, să remită la
fie-care (Jece țjile, agenților din locali-
tate ai fiscului, un tablou semnat de
dânșii, safi de împuternicițil lor, și in-
dicând :
  a)   Tăria în grade și cantitatea băutu-
rilor fabricate în cursul celor ^ece ^ile.
  b)   Numărul și capacitatea vaselor în
cari se vor fi așezat băuturile și locul
unde se vor fi depus aceste vase.
  c)   Băuturile eșite din deposit în cur-
sul acelor <Jece (jile, pentru vînZarea în
țeră și export, și întrega câtime de bău-
turi rămasă în deposit.
   Art. 11. Agenții de ori-ce gradai im-
positului, agenții de constatare și ur-
mărire, controlorii, casierii și inspec-
torii financiari sau delegații lor, sunt
în drept a visita, ori când vor crede de
cuviință, fabricele și magaziele în cari
se păstreză băuturi fabricate, pentru a
se încredința de exactitatea indicațiuni-
lor din tabloul de mai sus, precum și pen-
tru a verifica întrega stare a depositelor.
   Ei sunt asemenea în drept de a pune
pază la ușile magaziilor în cari sepăs-
trăză băuturile fabricate, pentru a îm-
pedica eșirea acestor băuturi mai îna-
inte de a se fi plătit safi consemnat ta-
xele cuvenite asupra lor.
   Autoritățile administrative sunt ți-
nute a da concursul lor pentru paza
magaziilor , în tot-d’a-una când vor fi
cerute?de agenți.
§H
Perceperea.
   Art. 12. Taxele fixate prin art. 1 se
percep de la spirturile, rachiurile, lico-
rurile și berea produsă în țeră , în mo-
mentul eșirei lor din coprinsul localu-
rilor de fabricațiune.
   Magazinele în cari fabricanții păs-
treză băuturile fabricate sunt conside-
rate ca făcând parte integrantă din fa-
brică, întru cât acele magazii vor fi si-
tuate împregiurul fabricel, până la un
kilometru de distanță.
   Pentru spirturile, rachiurile, licoruri-
le și berea, importate din străinătate,
taxele se vor percepe în momentul ră-
țlicărel lor din vama de frontieră.

  Regimul special căruia sunt supuse,
în materie de vamă localitățile desem-
nate sub numirea de porto-franc, nu se
aplică băuturilor spirtdse. Drepturile
vamale de importațiune se vor percepe
de la băuturile spirtdse Ia introducerea
în aceste localități.
  Art. 13. Pentru băuturile destinate
exportațiunel, taxele aferente se vor
consemna la rădicarea lor din coprinsul
localurilor de fabricațiune, și se vor
restitui depunătorilor după efectuarea
exportațiunel.
CAPITOLUL III.
Despre administrațiunea impositului
și organisarea serviciului.
  Art. 14. Administrațiunea impositu-
lul asupra băuturilor spirtdse face parte
din ministerul financelor. Ea sedirigeși
se priveghiază sub autoritatea ministe-
rului financelor, de către directorul con-
țribuțiunilor directe și ordonanțărilor.
  Art. 15. Personalul serviciului central
și exterior al direcțiunel contribuțiuni-
lor directe și ordonanțărilor , este cel
fixat prin legea de organisare a persona-
lului serviciului ministerului de finance.
  Art. 16. Inspectarea serviciului exte-
rior al impositului asupra băuturilor
spirtdse se va face de către inspectorii
financiari și de agenții de constatare,
control și urmărire.
  Art. 17. Administrațiunea impositu-
lul în județe se va conduce de către ca-
sierii generali.
  Art. 18. Controlul asupra fabricațiu-
nei spirtdselor se va exercita prinjagcnțil
de control și supraveghere.
  Biuroul acestor agenți va fi chiar în
localul fabrice!, unde ei își vor avea și
locuința.
  Pentru acest sfârșit, fabricanții sunt
obligați a pune la disposiția agenților
cel puțin o cameră încăpătore.
  Art. 19. Constatarea drepturilor de
percepțiune de la spirtdsele destinate
a fi scdse din localurile de fabricațiune
pentru consumațiunea în țeră, se face de
către agenții prevă^uți la articolul de
mai sus.
  Art. 20. Percepțiunea taxelor se face
de către casierii generali și perceptorii
comunali. Taxele se pot plăti și cu an-
ticipațiune.
  Art. 21. Plățile cu anticipațiune se
primesc după declarațiunile înscrise ale.
plătitorului, iar cele ordinare în momen-
tul când băuturile se scot din localurile
de fabricațiune, după avisele agenților
de control.
  Administrațiunea, pentru înlesnirea
fabricanților ce ar voi să achite cu an-
ticipație taxele, este autorisată a le a-
corda termene de plăți, până la cel mult
trei luni, în condițiunile și cu îndepli-
nirea fomalităților ce se vor determina

prin un regulament de administrațiune
publică.
   Art. 22. Pentru băuturile importate,
constatarea drepturilor și perceperea
taxelor se va face debiurourile vamale.
   Art. 23. Agenții de control și supra-
veghere se numesc prin decisiuni ale mi-
nisterului de finance, în cari se va fixa
și cifra indemnităței lor.
   Art. 24. Pentru indemnitățile de plă-
tit a acestor agenți, se va aloca prin
budgetul fie-cărui an fondul necesar.

CAPITOLUL IV.

Despre contravențiuni, fraude și pena-
                 lități.

   Art. 25. Băuturile sustrase de plata
taxelor, vasele conținând aceste băuturi,
precum și mi^locele întrebuințate pen-
tru transportul lor, sunt supuse confis-
cațiunel și făptuitorii fraudei sunt ose-
bit pedepsiți cu amenda de la 25 până
la 600 lei. Sunt pasibili de aceleași pe-
nalități și acel cari, fără să fi făcut de-
clarațiunea prevăzută la art. 1, aliniatul
ultim, vor întrebuința pentru fabricare
de rachiuri prune și tescovină.
   Art. 26. Nici o cantitate din băuturile
fabricate nu se pote rădica, fie în timpul
fabricațiunel, fie în urmă, din localurile
unde sunt depuse, de cât în temeiul ac-
telor liberate de agenții impositului, du-
pă achitarea saii consemnarea taxelor.
Când la revisuirea ce sunt în drept a
face localurilor unde sunt depuse bău- -
turile, agenții vor dovedi vre-o diferen-
ță în mai puțin între cantitățile de bă-
uturi ce ar urma să se afle în ființă du-
pă comptul ținut în cantitățile existen-
te, acâstă diferență se va considera ca
sustrasă de la plata taxelor, și fabri-
cantul se va pedepsi cu confiscațiu-
nea unei cantități echivalente din
băuturile existente în deposit și cu a-
menda prevăzută la articolul precedent.
  Nici o penalitate nu se va aplica, când
diferința va proveni din scă^emântul
normal al cărui quantum se fixeză la
maximum 3 sutimi pe an.
   In cașul când în deposit nu s’ar afla
■q cantitate suficientă de băuturi, valorea
cantitățel sustrasă se va fixa printr'o
încheiăre de către tribunalul local, după
cererea casierului general, și acestă va-
ldre se va împlini de la fabricant.
   Art. 27. Sunt supuși penalităților
prescrise de art. 141 din codul penal:
  a)   Agenți însărcinați cu percepțiu-
nea impositului cari ar împlini taxe mal
mari de cât cele fixate prin art. 1 al le-
gei de faciă.
  b)   Agenții cari aii contribuit a se
strecura, fie prin rea credință, fie prin
negligență, băuturi pentru cari ar fi
trebuit să se împlinescă taxe.
   Art. 28. Sunt de drept însărcinați cu

Î4 (26) Februarie 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

82H

   Art. 34. Tdte procesele-verbale de
contravențiune și confiscăre se vor îna-
inta administrațiunei superiore a impe-
situlul, îndată după încheiărea lor, care,
după ce le va examina, va decide dacă
le aprobă safi nu.
   Prin decisiunea sa, administrațiunea
superidră va fixa, în limitele art 15,
cifra amendei la care urmeză a fi s jus
contravenientul. La fixațiune se va a-
vea de normă: cantitatea băuturilor
confiscate și gravitatea contravențiunei.
   Art. 35. Decisiunea administrațiunei
centrale se va notifica părțel condam-
nate prin îngrijirea administrațiunei safi
a agenților fiscului la domiciliul el,
daca va avea în comuna unde s’a con-
statat infracțiunea un domicilii! real
safi ales.
   Dacă partea condamnată nu va avea
domiciliul real safi ales în comuna unde
s’a săvârșit infracțiunea, decisiunea se
va comunica prin agenți administrațiu-
nei, conform regulilor dreptului, comun.
   Art. 36. In termen de 10 ^ile libere
de la notificațiunea decisiunei adminis-
trațiunei superiore, partea condamnată
va putea apela acestă decisiune la tri-
bunalul civil al locului unde s’a cons-
tatat contravențiunea ; tribunalul va
fixa înfățișarea peste 10 £ile cel mult de
la primirea cerere! de apel, cu precădere
asupra tutulor celor-alte cause. -
   Administrațiunea centrală se va cita
în personă casierului general, care va
putea fi asistat safi înlocuit pentru sus-
ținerea intereselor ^isei administrațiuni
de advocatul Statului și la trebuință de
un alt agent financiar.
   Art. 37. Tribunalul va judeca apelul
conform dreptului comun, și pîrîtul va
putea dovedi printâtemi^locele neexac-
titățile safi erorile coprinse în procesul-
verbal.
   Pîrîtul pdte face oposițiune în termen
de 5 ^ile ȘÎ recurs în termen de 20 țlile
libere de la comunicarea sentinței tri-
bunalului.
   Art. 38. Tribunalele nu vor putea să
micșoreze confiscațiunile și amenzile de
câte ori vor fi întemeiate pe disposițiu-
nile legei, nici să scuse pe contraveni-
enți pentru erore safi pentru lipsa de
intențiune de fraudă.
   Art. 39. Procesul verbal, întărit prin
decisiunea aprobativă a administrațiu-
nei superiore, va forma un titlu sufici-
ent pentru execuțiune, și în virtutea
Iui se va putea păși la acestă execuțiu-
ne, chiar dacă partea condamnată va
urmări în justiție anularea lui.
   Art. 40. Gând justiția va pronunța
anularea procesului verbal de con^aea-
țiune, băuturile și objacteie confisb&te,
ori prețul lor, constatat priși procesul
verbal de licitijiuue, sv vor restitui
proprietarului, plus o despăgubire ce

constatarea contravențiunilor și confis-
carea băuturilor și vaselor ce le con-
țin și a mitjlucelor întrebuințate la
transportul lor, în cașuri de fraudă:
  a)   In genere toți agenții ministerului
de finanee, precum: inspectorii, casierii,
agenții de constatare, control și urmă-
rire, perceptorii, agenții de supraveghe-
re și agenții vamali.
  b)    Primarii comunelor urbane și ru-
rale, saii înlocuitorii lor.
  c)   Agenții poliției judiciare.
   Agenții de sub litera c, precum și in-
spectorii financiari, pot face confiscări
și afară din circumscripția reședinței lor.
   Art. 29. Ori-ce confiscare, în materie
de băuturi spirtose, nu se pdte face de cât
în urma unui proces-verbal de consta-
tarea contravențiunei, sub-scris de agen-
tul constatator, de proprietarul băuturi-
lor șah de representantul său și de că-
răuși, când contravențiunea este dove-
dită în cursul transportului băuturilor.
   Când proprietarul băuturilor saii re-
presentantul săii, ori cărăușul, nu vor
voi a sub scrie, saiî vor fugi, procesul-
verbal se va subscrie de duoi martori,
făcendu-se mențiune despre refusul safi
fugirea celor d’ântâifi.
   In tot d’a-una o copie de pe pro-
cesul-verbal, certificată .de agent, se
va da proprietarului băuturilor, safi
i se va significa în modul determi-
nat prin art. 35, pentru notificarea deci-
siunilor administrațiune! centrale.
   Redactarea proceselor-verbale și tot
ce privesce constatarea infracțiunilor la
legea de faciă, se pdte face la ori-ce oră
și fără excepțiune de sărbători safi Du-
minici.
   Art. 30. Proprietarii băuturilor sunt
responsabili de faptele factorilor, agen-
ților safi servitorilor lor, în ce privesce
faptele confiscărilor și amendele la cari
sunt supuși.
   Art. 31. Procesele-verbale vor arăta:
a) Numele, pronumele și domiciliul a-
gentului care a redactat procesul-verbal.
  b)    Felul și cantitatea băuturilor gă-
site în centravențiune, și de ce anume
tărie.
  c)   Numele, pronumele și domiciliul
proprietarului băuturilor.
  d)   Locul unde s’a sechestrat băuturile
și în a cui păstrare sunt date.
  e)   Luna și ^ioa când s’a încheiat pro-
cesul-verbal.
    Art. 32. Ori-ce băuturi confiscate
trebue sigilate de agent și de proprietar,
iar când acest din urmă ar lipsi safi n’ar
voi, primarul safi înlocuitorul săfi va
îndeplini acesta formalitate.
   Art. 33. Procesele-verbale cari n’ar
fi făcute în formele prescrise de art. 31,
sunt lovite de nulitate și agenții cari
le-afi făcut rămân responsabili către
Stat și către proprietarii băuturilor.

nu va trece peste 25 la sută pe an, so-
cotită dela<jioa sechestrărei până la ^i-
oa înapoiere!.
   Afară de acestă despăgubire, propri-
etarii nu vor putea pretinde, și tribuna-
lele nu vor putea acorda nici o altă des-
daunare, cu ori ce titlu ar fi.
   Art. 41. Condamnațiunile de amenzi
în contra mai multor persdne, pentru
același fapt, vor fi solidare.
   Art. 42. împlinirea ori-căror sume
cuvenite administrațiunei impositului
cu titlu de taxe, de amenzi și cheltueli
de judecată, și în genere ori-ce titlu ar
fi, se va face prin aplicațiunea disposi-
țiunilor legei speciale de urmărire în
materie de datorii către Stat, și tote ac-
tele de urmărire se vor 'putea forma și
significa de către agenții fiscului.
   Vîn^area objectelor confiscate se va
face conform aceleiași legi.
   Art. 43. Doveditorii băuturilor supuse
confiscărel afi drept la jumătate din va-
lorea productelor confiscate, constatată
prin resultatul vîmjerei la licitațiune,
după ce justiția va legitima condamna-
țiunea prin o sentință având autorita-
tea lucrului definitiv judecat.
   Art. 44. Un regulament dat în forma
regulamentelor de administrațiune pu-
blică, va determina modul de aplicațiu-
ne al acestei legi.
Disposițlunl transitoril.
   Art. 45. Disposițiunile legei de facia
vor intra în vigdre la 1 Aprilie 1882.
    Acesta lege s’a votat de Aduna-
rea deputaților, în ședința din 15
Decembre 1881, și s’a adoptat cu
majoritate de 50 voturi, contra
a 11.
  Președinte, D. Brătlanu. *
(L. S. A. D.) Secretar, G. Poroineanu.
    Acostă lege s’a votat de Senat,
în ședința sa din 3 Februarie 1882,
și s’a adoptat cu majoritate de 26
voturi, contra a 1.
  Vice-președinte, D. Sturdza.
  (L. S. S.) Secretar, D. Pișcă.
    Promulgăm acestă lege și ordo-
năm ca ea să fie învestită cu sigi-
liul Statului și publicată prin Mo-
nitonil oficiat', iar miniștrii Noștrii
secretari de Stat la departamente-
le de finanee și justiție sunt însăr-
cinați cu executarea acestui decret.
Dat în Bucuresci, la 10 Februarie
1882.       (L. S. St.) CAROL
   Ministru aeoreiar tis Ministru secretar de
Stat la departamentul Stat la departamentul
de finanee,        dejustiție,
  G. Lecea.              G, Chițu,
No. 305,

8276

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

14 (26) Februarie 1882

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănătate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de finance, cu No. 4,519,
prin care supune aprobărei Nos-
tre vînZarea a 15 bunuri mici din-
tre cele adjudecate la licitațiunea
de la 12 Ianuarie 1882, atât în
centrul Craiova, localul prefecturei
Dolj, cât și pe la prefecturile res-
pective ;
  Văzând și jurnalul consiliului
Nostru de miniștri, sub No. 4, în-
cheiat în ședința de la 4 Februa-
rie 1882 ;
  In puterea art. 39 din legea vîn-
(Jărei bunurilor Statului, de la 8
Aprilie 1881,
  Am decretat și decretăm:
  Art. I. VînZarea bunurilor mai
jos notate se aprobă și de Noi.
Județul Dolj.
  1.    Locul viran din orașul Craiova,
suburbea Madona-Dudu, unde a fost
mdra D-lui Olănescu, în întindere to-
tală supra-facia ca de 70 stânjeni pa-
trați, pendinte de Stat, adjudecat asu-
pra D-lui M. A. Mendel, cu lei 4,000.
  2.    Locul viran din orașul Calafat,
mahalaoa Baba-Lupa, No. 30, fost a
D-lui G. I. Olănescu , iar acum pen-
dinte de Stat, în mărime totală ca de
400 stânjeni patrați, adjudecat asupra
D-lui Nicolae Coclelis, cu lei 1,910.
  3.    Locul viran din orașul Calafat,
mahalaoa Baba-Lupa, No. 29, fost al
D-lui G. I. Olănescu , iar acum pen-
dinte der Stat, în mărime totală ca de
400 stânjeni patrați, adjudecat asupra
D-lul A. M. Stras, cu lei 1,500.
Județul Gorj.
  4.    O siliște din orașul Tergu-Jiu,
culdrea Galbenă, lângă pîrîul Hodi-
năul, fostă a schitului Lainici, des-
părțită prin sosea în duoă : partea ân-
teiu în lungime ca de 26 stânjeni și
lățime ca de 11 stânjeni și partea a
duoa lungimea ca de 220 stânjeni și
lățimea de 9 stânjeni, adjudecată asu-
pra D-lul N. Bălteanu, cu lei 375.
  5.    Hanul Govora, din Tergui-Olelor,
comuna Târgu-Ocna, în stare de ruină
cu locul de jâagă dânsul, ce se nume-
sce Tergui-Olelor, ini mărime ca de 2
prăjini pogoneștl, adjudecat asupra pri-
marei comunei Ocnele-Mari, cu lei 210.
  6.    Via din udlul Oltului, comuna
Sutesci, îu mărime ca de 8 și jumetate
pogdne, din cari ca 4 pogdne vie, ca

2 și jumetate pădure mică, și ca 2 po-
gdne arătură și obrație, fostă a mo-
nastirei Surpatele, adjudecată asupra
D-lui Preda Mihăescu, cu lei 3,805.
  7.   Via din comuna Sutesci, în mă-
rime ca de- 4 pogdne și un sfert, fostă
a monastirei Mărculesci, adjudecată a-
supra D-lui Costică Costache, cu lei
1,050.
  8.   Via episcopiei din delul Oltului,
comuna Calina, în mărime ca de 4
pogdne și ca 3 pogdne obrație în del
și în vale, adjudecată asupra D-lul
Nae Mihalache, cu lei 1,500.
  9.   Via din delul Verzal, comuna Su-
tesci, în mărime ca de 4 pogdne, dintre
cari 2 pogdne cu plantație de viță,
iar restul cu pădure mare și mică,
fostă a monastirei dintr’un Lemn, ad-
judecată asupra D-lul M. Temelie, cu
lei 2,015.
  10.   Via din delul Verzel, coprinsul
comunei Sutesci, în mărime ca de 3
pogdne și 18 prăjini, din cari 2 pogd-
ne vie și 1 pogon și 18 prăjini livede
și pădure măruntă, fostă a monastirei
Sărăcinesci, adjudecată} asupra D-lui
M. Temelie, cu lei 1,110.
  11.   Via din comuna Nămoiu, în în-
tindere ca de 3 pogdne, fostă a mo-
nastirei Horezu, adjudecată asupra D-lui
Radu R. Popescu, cu lei 335.
  12.   Via ca de 3 pogdne și 3 prăjini,
din comuna Prundeni, delu Parșani,
fostă a⁻ monastirei Arnota, adjudecată
asupra D-lui Ștefan Popescu, cu lei 405.
  13.   Livedea de fen cu un rezor vie,
părăsită din delul Făcăilor,-comuna
Ocna, fostă a monastirei Arnota, în
mărime ca de 2 pogdne și 12 prăjini,
adjudecată asupra D-lui Ion Bontea,
cu lei 385.
  14.   Livedea de pruni din dealul
Dicura, comuna Tergul-Ocna, plasa O-
colul, fostă pendinte de monastirea Go-
vora, în întindere ca de 8 pogdne, din
cari 4 pogdne livede, iar restul aco-
perit cu crâng de tufă și mărăcini,
adjudecată asupra D-lui Ion Rădu-
lescu, cu lei 1,135.
  15.   Livedea din cătunul Lunca, co-
muna Ucna, fostă a monastirei Sur-
patele, în mărime ca de 4 pogdne a-
rătură, livede cu pomi și crâng, ad-
judecată asupra Preotului Constandin
Rădulescu, cu lei 1,400.
   Art’. II și cel din urmă. — Mi-
nistru Nostru secretar de Stat la
de departamentul de finance este
însărcinat cu aducerea la îndepli-
nire a acestui decret.
   Dat în Bucuresci, la 13 Februa-
rie 1882.                  CAROL
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de finance,
  G. Lecoa.                No. 340.

MINISTERUL DE RESBEL

  CAROL I,
  Prin grația lui Dumnezeii și voința
națională, Rege al României,
  La toți de faciă și viitori, sănetate.
   Asupra raportului ministrului
Nostru secretar de Stat la depar-
tamentul de resbel, cu No. 730;
  Vânând votul Adunărei deputa-
ților, din ședința de la 4 Februa-
rie 1882,
  Am promulgat și promulgăm :
              LEGE
  Articol unic. — Suma de 64,600
lei, reportată din budgetul arma-
tei, pe exercițiul 1880—1881, asu-
pra exercițiului 1881 —1882, pen-
tru plata corturilor contractate cu
fabricantul Hauterive, din Belgia,
care contract s’a resiliat, pentru
motiv că corturile predate nu au în-
deplinit condițiunile contractului
și caetului de sarcine, se va între-
buința în aprovisionare de pânză
pentru confecție de corturi nece-
sare armatei.
  Acestă lege s’a votat de Aduna-
rea deputaților, în ședința din 4
Februarie 1882, și s’a adoptat cu
majoritate de 51 voturi, contra a 6,
fiind și 6 abțineri.
  Președinte, D. Brâtianu.
Secretar, O. Comăneanu.
  (L.S.A.D.)
  Promulgăm acestă lege și ordo-
năm ca ea să fie învestită cu sigi-
liul Statului și publicată prin Mo-
nitorul oficial.
  Dat în Bucuresci, la 11 Februa-
rie 1882., (L. S. St.) CAROL
  Ministru secretar de Ministru secretar de
Stat la departamentul Stat la departamentul
de resbel,        justiției.
General Anghelescu. G. Chițu.
No. 325.

  Baportul D-lul ministru de resbel către M.
S. Regele.
     Sire',
  Adunarea deputaților, în ședința de
la 4 Februarie curent, votând legea,
prin care suma de 64,600 lei, repor-
tată din- budgetul armatei, pe exerci-
țiul 1880—1881 , asupra exercițiului
1881—1882, pentru plata corturilor,
contractate cu fabricantul Hauterive ,

14 (26) Februarie 1882             MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 8277

din Belgia, care contract s’a resiliat,
pentru motiv că corturile predate nu aii
îndeplinit condițiunile contractului și
caetului de sarcine, să se întrebuințeze
în aprovisionare de pânză, pentru con-
fecție de corturi necesare armatei, sub-
semnatul, cu profund respect, o supun
la sancțiunea Majestăței Vostre.
      Sunt, cu cel mai profund respect,
                       Sire,
    Al Majestăței Vostre,
    Prea plecat și prea supus servitor,
    Ministru secretar de Stat
    la departamentul de resbel,
            General G. Anghelescu.
  No. 730.    ' 1882, Februarie 11.



DECISIUNE MINISTERIALĂ

  Prin decisiunile D-lui ministrn de fi-
nance, No. 3,837 și 4,345, din 4 și 8 Fe-
bruarie 1882, sunt confirmați debițanțl
ai regiei monopolului tutunului, urmă-
torele persone:
  D. I. Purcăreanu, în comuna Pite-
sci, județul Argeș.
  D-nii: major T. Nicolau, George Loș-
neanu, George Henic, V. Căldăreanu și
loan Marin, în comuna Botoșani, ju-
dețul Botoșani.
  D-nii George Manolache și Șerban
C. Manciu, în comuna Brănesci, plasa
Jiu, județul Gorj.
  D-nii Ștefan Mihăilescu și Alecu Ma-
teiă, în comuna Craiova, județul Dolj.
  D-nii Nicolae Drăghici și Păun Ge-
orge, în comuna Mălăesci, plasa Ama-
radia, județul Dolj.
  D. Stan C. Ciopa, în comuna Cala-
fat, plasa Câmpu, județul Dolj.
  D. Dinu Preda, în comuna Mosna, plasa
Dumbrava, județul Dolj.
  D. Marin Bârsan , în comuna Pre-
desci, plasa Dumbrava, județul Dolj.
  D. C. Popescu, în comuna Argitoaia,
plasa Jiu-de-Sus, județul Dolj.
  D. loan Ștefan Roșea, în comuna
Preajba, plasa Ocolu, județul Dolj.
  D. Stan Stoica, în comuna Gercești,
plasa ocolu, județul Dolj.
  D. Paraschiva Tudor, în comuna Co-
păceni-Mogoșesci, plasa Sabaru, jude-
țul Ilfov.
  D. Niță Ștefănescu, în comuna Bă-
jesci, plasa Rîurile, județul Muscel.
  D. C. Chirițescu , în comuna Usca-
ții, plasa MitJIocu, județul Neamțu.
  D. Vasile I. Crețu, în comuna Hu-
mulesci, plasa Mi^locu-de-Sus, județul
Neamțu.
  D, George Roban , în comuna Băl-

tătești, plasa Mi^locu-de-Sus, județul
Neamțu.
  D. loan Săvescu, în comuna Bicazie,
plasa Muntele, județul Neamțu.
  D. Anastasie loan, în comuna Balș,
plasa Oltețu, județul RomanațI.
  D. George Popescu, în comuna Să-
vănesci, pl. Oltețu, județul RomanațI.
  D. C. Mihăescu, în comuna Racovița,
plasa Oltețu, județul RomanațI.
  D. Chirca Diaconu , în comuna Ce-
deni, cătunul Frasinet, plasa Ocolu, ju-
dețul RomanațI.
  D. llie M. Nicolae, în comuna Ho-
tărani, plasa Ocolu, județul RomanațI.
  D. Stan Dobre, în comuna Popesci,
plasa Câlniștea, județul Vlașca.
  D. George Delide, în comuna Uzu-
nu, plasa Călugăreni, județul Vlașca.



   Listă de persanele încetate de a mal func-
ționa în serviciul regiei monopolului tutunului.

   T. Angelescu, verificator în județul
Ilfov, cucomisiunea No. 450, din 1879.
   George Comănescu, verificator în ju-
dețul Ilfov, cu comisiunea No. 469, din
1879.
   Maior T. Tiologu, agent în județul
Prahova, cu comisiunea No. 532, din
1874.
   Chiriac Dumitrescu, verificator în ju-
dețul Ilfov, cu comisiunea ’No. 1,032,
din 1880.
   Virlan Teodor, verificator în jude-
țul Ilfov, cu comisiunea No. 1,140, din
1880.
   Zamfir Angelescu, verificator în ju-
dețul Ilfov, cu comisiunea No. 1,536,
din 1881.
   Nicolae HasnașI, verificator în jude-
țul Ilfov, cu comisiunea No. 1,539, din
1881.
   Aureliii Gavrilescu, verificator în ju-
dețul Vlașca, cu comisiunea No. 1,611,
din 1881.
   Alexandru Balcalogru, verificator în
județul Ilfov, cu comisiunea No. 1,631,
din 1881.
   George Dumitrescu, guard călare în
județul Ialomița, cu comisiunea No.
1,258, din 1881.
   loan Nicolescu, verificator în jude-
țul Ilfov, cu comisiunna No. 1,260,
din 1881.
   George Cărăvan, verificator în jude-
țul Vlașca, cu comisiunea No. 1,498,
din 1881.
   Tănăsescu George, verificator în ju-
pețul Vlașca, cu comisiunea No. 1,585,
din 1881.
   Solenecof Theodor, verificator în ju-
dețul Vlașca, cu comisiunea No. 1,586,
din 1881.


        PARTEA NEOFICIALA


Bucuresci, 13 Februarie 1883.

  D. prefect al județului Iași însciin-
țeză că s’a prins și înaintat justiției,
făcetoril de rele cari s’au încercat să
jefuiască cantonele 5 și 6 de pe linia-
ferată lașI-Unghenl.



   D. casier general al județului Gorj
comunică ministerului de finance, prin
raportul No. 1,543, că loan Purcaru
și loan Popescu, foști perceptori ai co-
munei Balta, ah comis abusuri, înscri-
ind îu chitanțele liberate contribuabi-
lilor sume mai mari de cât acelea ce
primise în realitate și constatate în co-
t<5rele condicelor, mai ales fostul per-
ceptor I. Popescu a împlinit de la u-
nii din contribuabili de duoe ori dă-
rile pe același trimestru, și că tot el a
primit sume mai mari de cât datoria
reală a contribuabililor.
   Pentru aceste fapte, numiți! percep-
tori s’au dat în judecată.



DEPEȘITELEGRAFICE
(Serviciul privat al Monitorului.)
  Viena, 24 Februarie. — Tdte per-
sonele acusate cu ocasiunea catastrofei
de la Ring-Teatru au primit în astă
dimineță, înainte de ame$i, însemnarea
actului de âcusațiune.
  Munih, 24 Februarie. — piarul Cu-
rierul Bavarez ^ice că Regele Ludovic
a adresat întregului cabinet o scrisdre
prin care ’i arată recunoscința sa re-
gală.
  Londra, 24 Februarie. — Camera
Comunelor. — Sir Charles Dilke, sub-
secretar de Stat la afacerile străine,
respumjend la o întrebare a D-lul
Burke, ^ice că, în ceea ce privesce E-
giptul, guvernul englez lucreză în unire
cu Francia și în înțelegere cu cele
alte mari Puteri.
  Viena, 24 Februarie. — Camera de-
putaților, după duoă ședințe ținute
astă-^I după ame$i și sera, a adoptat
proiectul de lege relativ la sporirea
drepturilor de vamă cu începere din
luna Marte viitor.
  După un viii incident, provocat prin
declarațiunea unui deputat din Triest,
D. Wittmann, prin care anunță că de-
putății din Triest vor vota pentru pro-
iect în speranță că dorințele orașului
lor vor fi satisfăcute, ministrul de co-
merț a declarat că guvernul va face
tot posibilul pentru interesele corner
ciului din Triest; el a combătut apoi

8278

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

14 (26) Februarie 1882

insinuațiunea unui deputat, că guvernul
ar fi putut să facă promisiuni pentru
o propunere dre-care ce i s’ar fi făcut.
(Havas.)



   Persdnele mai jos notate bine-voind
a oferi gratis cărți și diferite obiecte
de șcdlă și anume :
  I.   Preotul C. Nicolescu, învățătorul
scdlei din comuna Bârzesci a oferit
gratis cărțile necesare copiilor sermani
din acea comună.
  2.   D. I. Constantinescu, proprietar
în comuna Hărțiesci, construind nn lo-
cal de scolă și tot mobilierul necesar
la cedat comunei și la copii săraci a
oferit cărțile de. învățătură , plus 20
perechi de opinci.
  3.   D. N. Kușavațeanu, proprietarul
comunei Rușavățu, din plaiul și jude-
țul Buzefi, a oferit gratis nisce case
pentru scolă, până când comuna va
putea să ’și construiască un local al
săfi propriii, oferind tot-o-dată și lem-
nele necesare pentru încălzitul scdlei.
  4.   D. G. Cozadini, arendașul moșiei
Cucuteni, din județul Iași, a oferit la
8 copil lipsiți de miZldce din acea
comună, câte un rând de haine.
  5.   D. Leon Lazăr Focșeneanu, din
comuna Drăgușeni, județul Dorohbih,
a oferit 90 lei pentru cumpărarea a o
rânduri haine de suman național, co-
piilor sermani ce frecuenteză scola din
comuna Hudi-Marl.
  6.   D. Colonel Gorjan a oferit 35
exemplare desemnul liniar la elevii
săraci din scola primară No. 2 de bă-
ețl comunală din Fălticeni.
  7.   Cu ocasiunea inaugurărel școlei
Costachesca, din comuna Hudesci, ju-
dețul Dorohoiă, D. Ion Docan a ofe-
rit 200 lei în favdrea acelei scdle, D-nii
Ion Tăutu și Alecu Curt aii oferit hai-
nele necesare la 27 copil din Zisa scd-
lă și D-ia Didița Th. B. Lățescu, a o-
ferit un drapel pentru scolă , prelu-
crat de D-nel în mod sistematic.
  8.   Preotul C. Mosescu , institutorul
clasei I de la scola No. 1 de băețl
din Brăila, a oferit 60 exemplare din
catechismul bisericei creștine ortodoxe
spre a se destribui elevilor școlei ru-
rale din comuna Padina, plasa Câm-
pului, județul Buzeii.
  9.   Tânărul Mihail Lamotescu, a ofe-
rit pentru biblioteca gimnasului Can-
temir din Bucuresci, opera marelui
naturalist Cuvier în 10 volume.
  10.   Kleeberg, directorul menagerii
din capitală a oferit pentru colecțiu-
nea muzeului de istoria naturală doue
maimuțe.
  11.   Comitetul instituit pentru ajuta-
rea săracilor din orașul Tecuciii, a o-
ferit la 10 copii lipsiți de mi^loce din

acea urbe 10 rânduri de haine și câte
o pereche de cisme.
  12.   D. Grigore Tănăsescu , proprie-
tar în comuna Budișteni din pl. Pod-
goria, județul Muscel, a oferit un stj.
de lemne pentru încălzitul localului
de scola din acea comună.
  13.   Persdnele notate mai jos aii con-
tribuit cu sumele ce se notifică în drep-
tul fie-căruia pentru cumpărarea a 10
pusei de lemn, donândule elevilor sco-
tei din comuna Albesci, plasa Câmpu-
lui, județul Buzeii.
  D. Serafim Ghica, învățător, lei 5.
   D-nii: Ștefan Vlădescu , lei 2, loan
D. Ghica , lei 2 , C. Csantu , arendaș,
lei 2, Lazăr lonide, lei 2, Ion I. Gheor-
ghiu, lei 2, Dobre Preda, lei 2, Radu
Istrati, lei 2 și Radu Anastasopol lei 1.
Total lei 20.
  14.   D. Dimitrie Tutănescu, din co-
muna Retevoesci, județul Muscel, a o-
ferit o casă spațiosă pentru scola a-
celei comune până la 20 Iulie 1882.
  15.   D. A. I. Maxențian, din județul
Muscel , a oferit 9 tistele de chârtie,
o pereche călimări, un toc de scris, 6
condee și un creion pentru elevii scd-
lei din comuna Voroveni, plasa Arge-
șului.
  16.   Comitetul ddmnelor din Tulcea
prin subscripțiunele făcute aii sumpă-
rat haine și cărți aprdpe pentru 200
copil sărmani ce frecuenteză scolele
primare de ambele sexe din acel oraș.
  17.   D. Remus N. Opreanu, fost pre-
fect în Constanța, a oferit 260 lei pen-
tru bisericele și săracii din acel județ.
  18.   D. Kleeberg, directorul menage-
riei din capitală a mai oferit încă pen-
tru colecțiunea museulul de istoria
naturală un papagal alb, un lup, un
puiu de crocodil, 3 maimuțe și 3 pui
de leii.
  19.   D. Gheorghe Săvescu , a oferit
școlei din comuna Ștefănesci harta
României de D. colonel A. Gorjan.
  20.   D. G. Cozadini, arendașul mo-
șiei Cucuteni, plasa Slavnicu, județul
lași, a oferit la 8 copii lipsiți de miZ-
loce din acea comună câte un rând de
haine și câte 2 perechi albituri.
  21.   D. Costache Pavli, proprietarul
moșiei Găesci, a oferit 50 lei școlei
din comuna Șirca, plasa Cărligătura,
județul Iași, pentru cumpărarea de
cărți Ia copii săraci din acea comună.
  22.   D. Idn Panga, a oferit primăriei
comunei Vasilati, județul Ilfov, opt
exemplare abecedare noui, spre a se
destribui copiilor fără miZloce care
frecuentdză scola din acea comună.
  23.   D. A. N. Zlotescu, Dimitrie Ne-
delescu și C. Zlotescu, au făcut un
local de scolă cu spesele lor si altora
bine-voitori în comuna Zlotesci, plasa
și județul Teleorman, iar D. D. Ne-

delescu a oferit și tot mobilierul tre-
buincios făcut cu spesele sale.
  24.    D. Ion Bogescu și Stan Mano-
lache, din comuna Bogesci, județul Tu-
tova, aii oferit ambii câte 12 broșuri,
10 creione , 10 tocuri, un model și 2
medalii aurite și D. Avram Solomon,
din aceiași comună, un steag națio-
nal și 18 broșuri pentru învățămân-
tul școlar.
  25.    Persdnele următdre a oferit pen-
tru înființarea scdlei din comuna Bu-
joreni, județul Vâlcea.
  1.   Teodora și Ștefan, fii decedatului
Radu Marin, casa lor cu două încăperi,
pentru a funcționa scola într’ensa 3 ani.
  2.   Dimitrie Bujoreanu, băncile ne-
cesare.
  3.   Cost. Constantinescu , varul și 2
scânduri.
  4.   Gheorghe Constantin , geamurile
trebuind 6 se.
  5.   Nicolae Demetrescu, 2 scaune și
O HlâSUi*
  6.   Zamfir Demetrescu, 200 cărămizi.
  7.   Ion Gheorghe, copil, 200 cărămizi.
  8.   N. I. Comescu, o iednă.
  9.   Stan Mihalcea, 200 cărămizi.
  10.   Stan Tablașu, 200 cărămizi.
  11.  Tudorache Marinescu, lucrul unei
table pentru calculele matematice etc.
  Ministerul le exprimă mulțumirile
sale pentru darurile făcute.
—x—
  In cătunul Coțofenesci, pendinte de
comuna Mălăesci, din județul Prahova,
deschiZendu-se o scolă rurală , între-
ținută de comuna respectivă , preotul
G. I. Voiculescu s’a oferit a servi ca
învățător la acestă scolă gratuit până
la 1 Aprilie.
  Pentru acestă oferire ministerul ’i
exprimă mulțumirile sale.
—x—
  D. Ellman, proprietar din județul
Tulcea, bine-voind a oferi gratis mu-
zeului național de antichități un inel
de aur în formă ovală, cn piatră an-
tică, representând o figură gravată, gă-
sit pe proprietatea D-sale în Dobrogea.
Ministerul ’I exprimă cele mai viul mul-
țumiri pentru acest frumos dar.



  ANUNCIURI MINISTERIALE



MINISTERUL DE INTERNE

Direcția generală, a serviciului
sanitar.

  Concursul ce urma a se ține la 26
Februarie curent, pentru ocuparea de-
finitivă a postului de medic primar al
spitalului civil din orașul Brăila, s’a

14 (26) Februarie 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN1UÎ

8279

Protopopeccu, pendinte de mitropolie.
   3.   Un pogon vie păragină, din dea-
lul Filaret, pendinte de mitropolie.
   4.   Locul viran, situat în fața stra-
del Fundătura-Rinocerulul, pendinte de
monastirea Mihaiiî-Vodă.
   5.   Un loc rămas de la Pascăl G. Șe-
lar u, situat în strada Speranței, subur-
bea Caimata, culorea Galbenă, pen-
dinte de Stat.
   6.   Un loc, din comuna Oltenița, pe
care se află clădit un local compus
din mal multe încăperi, închiriat cu
Iei 45.
   7.   Ghereta de lângă prăvălia No. 10,
din hanul Greci, închiriată cu lei 410
anual.
Județul Bacău.
   1.   Locul dughenel arse No. 545, din
Tergul-Ocna, pendinte de monastirea
Madona și Răducanu.
   2.   Duoe locuri fănețe, pe rîul Să-
rățelu, în grdpa Turcului și Cireșdia,
pendinde de monastirea Madona și Ră-
ducanu.
   3.   Un loc în orașul Bacăiî, în mă-
rime de 12 stânjeni fața și curmezișul
cu o casă de vălătuci, compusă din 2
odăi și un bordeiii pe el, pendinte de
Stat.
   4.   Un loc în orașul Bacăiî, în mă-
rime de 2 stânjeni și 5 palme fața,
16 stânjeni și o palmă lungul, un bor-
deiii pe el, compus din 2 camere, pen-
dinte de Stat.
   5.   Hanul remas de la Archimandri-
tul Paisie Tutoveanu, situat în urbea
Bacăiî, vis-â-vis de Zalhanaoa-Veche,
pe strada ce merge Ia tergul vitelor,
aprdpe de gârla morei, numită Goga,
compus din 2 odăi, avend loc împre-
jur de 10 stânjeni latul și 30 lungul,
pendinte de Stat.
   6.   Dugheana No. 554, din Tergul-
Ocna, pendinte de monastirea Madona
și Răducanu.
Județul Botoșani.
  1.    Locul pe care a fost casa cu 4
camere, din strada despre tergul vite-
lor, în megeșie Ia vale cu hanul lui
Leiba Băiatu, pendinte de monastirea
Vorona.
  2.    Locul sterp, din suburbea Sf. Ni-
colae, pendinte de monastirea Vorona.
  3.    Locul unde a fost hanul ars, de
pe strada vitelor, acum strada Panteli
No. 815 , pendinte, de monastirea Vo-
rona.
  4.    Locul unde a fost dugheana arsă,
pe strada Olarii, donat de repausatul
Costache Roseti, No. 736.
  5.    Locul unde a fost dugheana No.735.)
  6.   Idem, idem No. 734.
  7.   Idem, idem No. 733.
  8.   Idem, idem No. 733,

  amânat pentru ^ioa de 26 Octombre
1882, conform acesta cu cererea făcută
de primăria comunei Brăila, prin adre-
sa No. 532.
    Se publică dar că, concursul pentru
ocuparea acelui post se va ține în a-
retata di de 26 Octombre 1882, în lo-
calul direcțiunei sanitare, la oia 1 p.
m,. conform regulamentului pentru a-
cel concurs, publicat în Monitorul ofi-
cial No. 221, din anul trecut.
    D-nii doctorii în medicină, cari ar
dori să se presinte la concurs, vor bine-
voi a înainta direcțiunei sanitare, cu
20 ^ile înaintea de ^ioa concursului,
tote actele prevăzute la art. 4 , litera
a, 6, c, din citatul regulament, precum
și ori-ce alte certificate ce ar proba că
însușesc veri-una din condițiunile pre-
scrise la art. 2 din acel regulament.
    Ori-ce cereri cari nu vor fi primite
în termenul arătat mai sus și cari nu
vor fi însoțite de actele cerute de re-
gulament , vor rămânea fără nici un
resultat.
   No. 521.       1882, Februarie 12.



  Administrațiunea generală a dome-
     nielor și pădurilor Statului.

    La 23 Aprilie 1882, expirând terme-
nul contractelor închiriere! unora din-
tre bunurile Statului mai jos notate ;
administrațiunea publică că, pentru în-
chirierea acestor bunuri , pe un period
de un an de 4i'e, cu începere de la
23 Aprilie 1882, și până la 23 Apri-
lie 1883, se va ține licitațiune pentru
cele situate în Bucuresci, în localul
ei, din calea Victoriei No. 87, iar pen-
tru cele-alte în localul prefecturilor
respective , unde se găsesc situate, în
4ioa de 2 Martie 1882, cu condițiuni-
le publicate în Monitorul oficial, No.
231, din 1879, și regulamentul de ți-
nerea licitației, publicat în Monitorul
No. 130, din 1875.
   Doritorii d’a lua cu chirie din ace-
ste bunuri, se vor presenta în arătata
iji, în localurile se se notesă mai sus,
însoțiți de cauțiunile cerute de regu-
lament.
   No. 5,375.     1882, Februarie 12.

Tablou de bunurile Statului, situate îa Bucu-
resci și districtele arătate, pentru a Căror în-
chiriere pe timp de un an de dile , socotit
de la 23 Aprilie 18»2, și până la 23 Apri-
lie 1883 , se va ține licitațiune în localul
administrațiunei domenielor Statului și la
prefecturile respective mal jos notate :
Orașul Bucuresci.
   1. Locul viran din strada Bosel, în-
vecinat cu Friț Ecler, în mărime de
19 stânjeni, pendinte de eforia Râmnic,
2. Locul viran diu suburbea Mitro-
polia, învecinat cu I. Urlățeanu și G,


  9. Locul unde a fost dugheana No. 732.
  10. Idem, idem No. 732,
  11. Idem, idem No. 731.
  12.   Casa cu 3 camere, pe strada Tâl-
pătaril, pendinte de monastirea Po-
pouți.
  13.    Locul viran, din strada Vărarif,
acum strada Scorțaril, unde a fost bi-
nalele No. 945, 946 și 947, desființate
în urma incendiului.
  14.    Locul de sub dugheana cu 3 ca-
mere, din strada Scorțaril, No. 944,
pendinte de monastireapPopouți.
  15.    Locul sterp, ca de 10 stânjeni,
alături cu Marcu Harabagiu, strada
Calicimei, pendinte de monastirea Po-
pouți.
  16.    Locul de 15 stânjeni, alături cu
binaoa lui I. Petriș, strada Calicimei,
spre Lipchil, pendinte de monastirea
Popouți.
  17.    Locul de 5 stânjeni, alături cu
D. Țentel Sinfroiu, strada Calicimei,
pendinte de monastirea Popouți.
  18.    Locul sterp, de 7 stânjeni, ală-
turi cu Vesile Brutaru, pendinte de
monastirea Popouți.
  19.    Locul sterp, ce s’a posedat de
Petre Hristea, luat cu plată de emba-
tic, pendinte de monastirea Popouți.
  20.    Un loc sterp de vie, pe propri-
etatea moșiei Popouțiî, în mărime de
fălci 3> și 65 prăjini, fără vre-o îngră-
ditură sati ecaret pe el, situat în su-
burbia Botoșani, pendinte de monasti-
rea Goroveiu, arendat cu lei 30.
  21.    Locul sterp din orașul Botoșani,
în mărime faciada despre șosea în 14
stânjeni și 2 palme, lățimea despre a-
pus 22 stânjeni și 5 palme, lungimea
alături cu locul Sf. Gheorghe, fundul
8 stânjeni și 5 palme, despărțitor de
locul D-lui P. Christea, despre resărit
20 stânjeni și 5 palme, alături cu în-
căperile tetrului.
  22.    Locul unde a fost hanul ars, du-
pă strada Târgul-vitelor, cuartalul III,
sub No. 737, donat de răposatul C.
Roseti, pendinte de monastirea Vorona.
  23.    Un loc sterp între șosea și bi-
nalele D-lui Rtefan Gheorghiu, în lun-
gime de 12 stânjeni despre casele lui
Gheorghiu, fundul un stânjen, lungi-
mea despre șosea 12 stânjeni, în faciă
vis-a-vis de binalele D-lui Mardero-
șiu Stefanovici de 2 și jumătate stân-
jeni, închiriat cu lei 15 anual.
           Județul Brăila.
  1.    Prăvălia cu 3 camere alături și
dependințele din curte, din culorea Ro-
șie, strada Bulevardului, No. 148, fos-
tă proprietate a defunctului I. Popes-
cu, pendinte de Stat.
           Județul BuzăH.
 1, Via din dealul Săpdia, în întin-

8280

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

14 (26) Februarie 1882

dere de 2 pogdne și 2 pogdne și 7 pră-
jini păment arabil, pendinte de monas-
tirea Vintilă-Vodă.
  2.   Locul viran din culdrea Galbenă,
strada Spitalului, în întindere de stân-
jeni 10, învecinat cu I. Stoica și E-
nache Stanciu, pendinte de monastirea
Banu.
  3.   Un loc ca de stânjeni 14, înveci-
nat cu casa repausatului căpitan Stan-
ciu și C. Sibiceanu, pendinte de mo-
nastirea Banu.
  4.   O pereche case în curtea monas-
tirei, pendinte de monastirea Banu.
  5.   Locul de 162 stânjeni, din comu-
na Breaza, cătunul Istrița-de-Jos, pen-
dinte de monastirea Sf. Gheorghe.
  6.   Un loc de 3 pogâne cu pruni, în-
vecinat cu Niță Sturza și M. Niță,
pendinte de schitul Găvanu.
  7.   Locul viran de 6 pogone mari,
învecinat cu D. Marinescu, Bănica Is-
bășoiu, Istrate Săulescu și Giulescu,
pendinte de schitul Isvorele.
  8.   Locul de 2 pogane vie, învecinat
cu Mina Mănciulescu și moșnenii Fin-
țești, pendinte de Sf. loan din Bucu-
resci.
  9.   Mdra părăsită, din comuna Gân-
dești, care astă-<ji numai funcționeză,
pendinte de monastirea Bradu.
  10.   Morile de la Cândesci, pendinte
de schitul Ciolanu.
  11.    O jumătute pogon loc cultiva-
bil, din comuna Măgura, megeeșit cu
Stoica sin Mihai și Lazăr, pendinte de
schitul Nifon.
  12.    Locul înfundat, ca la 6 prăjini,
împreună cu acela al morei cu o rotă,
care n’a funcționat încă de la anul
1868, pendinte de schitul Găvanu.
  13.   O jumătate pogon pământ, din
hotarul Ivănescilor, comuna Mânză-
lesci, pendinte de schitul Găvanu;
  14.   Duoe-<Jeci stânjeni moșie, cu un
vad de herăstrău pe apa Sghiabuluî,
pendinte de schitul Găvanu.
  15.   O mdră cu 2 petre, fără a func-
ționa de la 1866, o casă de cârciumă
cu becii! dedesubt și 2 încăperi, șin-
drilite, cu șopron și o casă a morii,
pendinte de schitul Găvanu.
  16.   Un pogon păment cu livede pe
dânsul, în faciă cu ecaretele de mal
sus, peste apa Slănicu, numită Lrve-
dea-UrsuluI, pendinte de Schitul Gă-
vanu.
  17.   O livede înfundată în proprie-
tatea Vintilă-Vodă, numită Plopii, cu
2 pogone păment, pendinte de schitul
Găvanu.
  18.   Opt pogone pământ înfundat, în
hotarul Ciomăgescii.
  19.   Un pogon livede de pruni în Va-
lea-UrsuluI, pendinte de schitul Gă-
vanu.
  20.  Locul înfundat ca la 6 prăjini,

pământ al Dârsti, clădită de Vasile
Dârstaru și posedat se <jice cu drept
de embatic, pendinte de schitul Gă-
vanu.
Județul Dâmbovița.
  1.   Casa de zid în paiantă, compusă
din 5 camere, o cuhnie și grajd, pe o
supra-faciă totală de 2,070 stânjeni și
6 palme, pendinte de Stat.
  2.   Via remasă de la decedata Elena
Papazul, din Valea-Armenilor, comu-
na Răsvad, pendinte de Stat.
  3.   Locul pe care a fost casele cu 4
camere, pendinte de schitul Stelea.
  4.   Via de 25 pogone cu obrațele el
și un șopron, din comuna Bucșanii, în
proprietatea principesei Trumbescoi,
pendinte, de monastirea Mărginenii.

Județul Dolj.
  1.   Locul pe care a fost casa ocupa-
tă de sub-prefectură, și o altă casă o-
cupată de casarma Călărașilor, ambe-
le situate în comuna Bechetu, din a-
cel județ, pendinte de Stat.
  2.   Locul Statului din Bechet, care
a fost ocupat de oficiul telegrafo-postal,
compus din 3 camere și un antreu,
pendinte de Stat.

Județul Gorj.
  1.   Via de 3 pogone, situată în del
într’o ogradă cu alți locuitori ai co-
munei d’acolo, și care a fost dată unor
locuitori spre cultivare de îngrijitorul
bisericei Strâmba, pendinte de monas-
tirea Strâmba.
  2.   O siliște în orașul Tergu-Jiu, cu
case pe ea, pendinte de schitul Lai-
nici.
Județul Ialomița.
   1. Un loc de 10 stânjeni lungimea,
ce se învecinesce spre apus cu ulița,
spre me^ă-nopte cu loan Manole, spre
resărit cu un maidan deschis, proprie-
tatea D-lui colonel loan Stoica, pen-
dinte de Stat.

Județul Muscel.
  1.   Via din comuna Vrăncesci, de 9
pogone și 24 prăjini, învecinată cu
loan Bugheanu și Niță Frântură, pen-
dinte de schitul Nămăesci.
  2.   Trel-^eci pogone pământ cu gră-
dină cu tot, pendinte de schitul Bâs-
covul.
  3,   Trei pogone livede învecinată cu
I. Stanciu și Arsene Ivanciu, pendin-
te de monastirea Vieroșu.
  4.   Patru prăjini loc al desființatu-
lui han din comuna Stefănesci, pen-
dinte de episcopia Argeș.
  5.   Via de 2 și jumetate pogone, din
Țigănesci, plasa Podgoria, vecină cu
0. Marinescu și Gligore Lerescu, pen-
dinte de schitul Valea,

  6.   O casă de bârne acoperită cu șin-
drilă, compusă din 2 camere cu o sa-
lă împreună și cu 2 bucăți pământ,
în mărime de 2 pogone 10 prăjini și
398 stânjeni patrați, din care unul îm-
prejurul casei, loc de fânețe cu pomi,
învecinat cu Niță Agapie și drumul
ce merge la Muscel, și cel alt de pă-
șuue, închis cu gard, învecinat cu Ba-
dea Macarie și Sava Pastia, rămasă
Statului pe urma defunctului loan Bra-
gadiru, din comuna Valea-Mare.
Județul Nâmțu.
   1. Casele remase de la Elena Gheor-
ghiu, pe un loc de 3 și jumetate stân-
jini, cu fațada în ulița Dârmănesci,
suburbia biserica Bordeele, lângă ba-
rieră, în orașul Piatra, compusă din o
odae cu păreții de lemn supusă emba-
ticului de 5 lei, bani 56 anual, pri-
meriei Piatra.
Județul Olt.
  1.   Locul viran lungimea și lățimea
de 40 stânjini, învecinat cu Ștefan Po-
pa, suburbia Șipotu, pendinte de schi-
tul Șipotu.
  2.   Via de 8 pogone, învecinată cu
Gavril Constantin și I. lonașcu, subur-
bia Șipotu, culorea de Roșiu, pendin-
te de școla lonașcu.
  3,   Via cea mare de 14 răzdre saii 9
pogone, învecinată cu Adam Sandu,
având și o casă pe dânsa, pendinte de
schitul Glocociovu.
Județul Prahova.
  1.   Via numită Zota de 4 pogone, cu
pomi roditori și fâneță , pendinte de
schitul Ghighiu.
  2.   Via din valea Scheilor de 3 po-
gone pe moșia Mârcjeștilor, plasa Cri-
covu, pendinte de schitul Ghighiu.
  3.   Livedea ca 1 și jumetate pogon,
în plasa Podgoria, cu câțl-va pomi ro-
ditori , păment de arătură în valea
Pleopu, pendinte de schitul Ghighiu.
  4.   Via din valea Oriei de 4 pogone,
din comuna Valea-Călugărescă, acum
Albesci-Paleologu, pendinte de monas-
rea Sărindaru.
  5.   Via din dealul Oriei ca de 8 po-
gone și 12 prăjini, și un pogon și 12
prăjini obrație, învecinată cu P. Ma-
tache Sdre și T. Vlad, pendinte de
schitul Gruiu.
  6.   Via de 13 pogone cu obrația el
de pădure în valea Oriei, pendinte de
schitul Gruiu.
  7.   Via fără obrație ca de 13 pogo-
ne, pendinte de schitul Gruiu.
  8.   Via de la Poeni, ca de 4 pogo-
ne, pendinte de monastirea Țigănesci.
  9.   Via din ScăenI, comuna Scăeni,
ca de 9 pogone, pendinte de monasti-
rea Văcăresci.
  10.  Locul viran din suburbea Sf

14 (26) Februarie 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

82 ⁸1

Dumitru, strada Zalhanaoa-Nouă, ora-
șul Ploesci, pendinte de schitul Ghi-
ghiu.
  11.    Via din valea Pleopulul de 6
pogone mici, situată pe proprietatea
fraților Filitis, supusă la otașniță de
2 lei noul pogonul, pendinte de mo-
nastirea Țigănesci.
  12.    Via ca de 6 pogone și 2 pogo-
ne fâneță, cătunul valea Oriei, pendin-
te de comuna Bucovu, vecină cu viile
lui Brezoianu, Niță Bărboianu și Chris-
tea Lefter Cojocaru.

Județul Putna.
  1.    O casă cu locul ei vis-ă-vis de
biserica Jalaboiu, pendinte de monas-
tirea Vărzăresci.
  2.    Via de 7 pogdne din cătunul Sâr-
bii, comuna Țifesci, pendinte de mo-
nastirea Agapia.
  3.    Via ca de 12 pogone, în cătunul
Lipicesci, pendinte de M-rea Nemțu.
  4.    Via de 2 pogone lucrătore, 7 pră-
jini vie păragină, un pogon și 10 pră-
jini loc sterp, din comuna Drăgușani,
pendinte de monastirea Bravii.
  5.    Trei pogdne vie păragină și 27
prăjini loc sterp, numit pe dealul Dră-
gușani, pendinte de monastirea Bravii.
  6.    Patru-^eci și nouă prăjini loc de
vie păragină din comuna Orbeni-de-
Sus, pendinte de monastirea Brajil.
  7.    Șese-spre-^ece prăjini loc cu pă-
dure-de tufan, situat în hotarul comu-
nei Orbeni-de-Sus, pendinte de monas-
tirea Bravii.
  8.    Șese-spre-^ece pogone vie lucră-
tore, un pogon și 4 prăjini păragină
și 10 prăjini loc sterp, pendinte de
monastirea Bravii.
  9.    Via de 6 pogone din comuna 0-
dobesci, cătunul Vinășesci, pendinte de
monastirea Lipova.
  10.    Via din mahalaoa Grozesci-Vi-
nășesci, urba Odobesci, în întindere ca
Ia 12 și jumătate pogone, pendinte de
monastirea Bistrița.
  11.    Locul numit Piscu-Mare, comu-
na Drăgușani de un pogon și 9 pră-
jini, cu vie păragină și 25 prăjini pă-
dure fag, tufăriș pe dânsul.
  12.    Locul sterp numit viile din deal
fața Drăgușani de 2 pogdne și 23 pră-
jini, fiind pe el puțină tufă de vie și
7 pomi roditori.
  13.    Locul pe care a fost vie, comu-
na Parava, de 34 prăjini cu mici bu-
tuci de vie și 14 prăjini loc sterp, fără
pomi.
  14.    O casă cu 2 odăi tot în comu-
na Bătinesci, asemenea a defunctului
Eremonah Ghedeon.

Județul Rămnicu-Sărat.
  1.    Trei pogone loc cu livede, pen-
dinte de schitul Dălhăuți.

  2.   Perceperea otașniței de Ia viile
de pe proprietatea Vârteșcoiu, acum
vîndute de veci.

Județul Vâlcea.
  1.   Via de 2 pogone din comuna Va-
lea-Râi, cu ogradă de pruni, pendinte
de schitul de Un-Lemn, închiriată cu
lei 40.
  2.   Via de 7 pogone și un pogon loc
slobod,' din comuna Sutesci, pendinte
de schitul Mărculesci-Căldărușani, în-
chiriată cu lei 26.
  3.   Via de 15 pogone cu o jumetate
pogon Ioc slobod din comuna Gosbe-
ni sad Amăresci, pendinte de monasti-
rea Jitia.
  4.   O sută pogone pământ care se
împarte în maî multe bucăți în hota-
rul Olănesci, învecinat cu moșneni 0-
lănesci, cu lordache Olănescu, ast-fel
după cum mai jos se arată.
  a.   Siliștea numită de la Dimitrie
Popa, unde a fost casa cea bătrână, în-
vecinată spre resărit cu drumul, spre
apus, me^â-^i și mețlă-ndpte cu lor-
dache Olănescu.
  b.   O silișce cu ogradă de pruni și
loc slobod și siliștea de peste drum cu
o casă de zid și pivniță.
  c.   O fâșie islaz ca un pogon numită
în Macsici, latul 11 și jumetate stân-
jeni iar lungul în valea Maxicilor pâ-
nă sub costa arăturei celei mari (în-
chiriate tdte împreună), pendinte de
Stat.
  5.   Via cu alte duoe trupuri din dea-
lul Sutesci cei ^ice și Golească, pen-
dinte de schitul Horezu.
  6.   Via din comuna Prundenii, de 7
pogone, pendinte de schitul Surpatele,
închiriată cu lei 15.
  7.   Via din comuna Prundeni de 6
pogone numită a Episcopiei, pendinte
de Episcopia Râmnicu.
  8.   Șese pogone fân, din comuna Go-
vora, pendinte de schitul Sgheabu.
  9.   Via de 7 pogdne lucrătore și un
pogon nelucrător diu comuna Călina,
vecină spre resărit cu culmea dealului
spre apus cu Groșarea și via lui Ma-
rin Rogojinaru, spre me^â-^.i cu Ne-
goe Mărgineanu și spre me^ă-nopte cu
drumul ce merge In valea Groșarei,
pendinte de. schitul Surpatele.

Județul Roman.
  1.   Duoe dughene sub un acopere-
mânt din târgul Dămienesci, ulița ma-
re No. 16 și 17, megieșit cu Evreica
Toba Lubiș și Vasile Botezatu, răma-
să de la repausatul losef Gribincea,
supuse Ia plată de embatic de lei 90,
cursul pieței anual, către proprietarul
moșiei pe care ah fost construite, pen-
dinte de Stat.
  2.   Locul unde a fost dughena No.

11, de pe strada Mare, pendinte de e“
piscopia Roman.

Județul Romanați.
  1.   Locul de arătură de pe moșia Ca-
racal suburbea Brădulesci, învecinată
cu Costache Stănescu, pendinte de mo-
nastirea Hotârani.
  2.   Locul de arătură de 5 pogdne
diu comuna Cocorescii, megieșită în
tote părțile cu proprietatea Cocoresci,
pendinte de monastirea Brâncovenii.
  3.   Cinci-spre-^ece încăperi în curtea
schitului Popunzălescil, osebit de ale
călugărilor, din care 13 bune de lo-
cuit, pendinte de schitul Popunzălesci.
  4.   Locul de arătură ca de 5 pogo-
ne, megieșit în tote părțile cu proprie-
tatea ’ Cocprăsci, pendinte de schitul
Mânu.
  5.   Locul de arătură de trei sferturi
pogone, situat în dealul Sorelui, co-
muna Enușesci, pendinte de Stat.
  6.   Locul de arătură, pendinte de
schitul de Un-Lemn, de 11 pogone cu o
casă de bîrghii, pentru vier, acoperită
cu șindrilă, un șopron fărâmat și un
lin, situat pe moșia Cocoresci, pendin-
te de monastirea Brâncoveni.

Județul Suceava.
  1.   O falce pământ cultivabil, situat
în trupul moșiei Mitesci, din comuna
Miroslăvesci și care pământ se înveci-
nesce spre răsărit cu moșia Muncelu,
a D-lui Catargiu, spre apus cu rîul
Moldova, în hotarul moșiei Davideni
a D-luI Panait Brădescu, spre me^ă-
cu locul D-nei Maria D. Isachi și
spre me^ă-ndpte cu locul D-lui lorda-
che Boianu.

Județul Teleorman.
  1.   Trei, case de câte 2 odăi, din por-
tul. Zimnicea, pendinte de Stat.
  2.   Patru magazii de zid, în portul
Zimnicea, pendinte de Stat.
  3.   Trei camere mici în portui Zim-
nicea,' pendinte de Stat.
  4.   Un loc viran, în strada Șiștovu,
urbea Alexandria.
  5.   Șese pogone și 50 stânjeni pă-
trați vie în despărțirea III, situate în
urbaa Alexandria.

Județul Vasluiâ.
  1.   O casă cu livede și vie, de pe
moșia Lipovățu, remasă de la defunc-
tul Irimonah Nicodin, pendinte de Li-
povățu, închiriate cu lei 20.

Județal Vlașca.
  1.   Via de la Copăcenî, ca de 16 po-
gdne, pendinte de monastirea Cernica.
  2.   Locul viran din orașul Giurgiu,
culdrea Galben, strada Bucuresci și
căpitan Marcu, fostă proprietate a
D-lui Nicolae Ceanaca.

<

8282

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI’

14 (26) Februarie 5881

ANUNCIURI JUDICIARE


Tribvnâliil de Dâmbovița.

   In țlioa de 18 Martie 1882, la orele
10 dimineța , este a se vinde și adju-
deca în pretoriul acestui tribunal, 20
stânjeni moșie pământ moștenesc cu pă-
dure pe el, situat în cătunul Cărpe-
nișu’, ce aparține de comuna Găiseni,
plasa Bolintinu , județul Dâmbovița ,
avere proprie a D-lui loan Cărpeni-
șanu , ce se vinde în achitarea Statu-
lui pentru sumâ de lei noul 4,010, b.
70, plus procente , restul câsciului al
4-lea din anul 1877, al moșiei Bănesa,
a Sf. Gheorghe-Noti, din jud. Vlașca.
   Acesta vîn^are se face conform art.
14 și 15, din legea de urmărire și în-
cuviințată de acest tribunal prin jur-
nalul No. 4,307, din 1880, după care
în urma mal multor amânări s’a ad-
jurnat pentru <Jioa de 22 August 1881,
iar prin jurnalul No. 5,000, din 1881,
s’a amânat pentru ^ioa de 18 Martie.
   Imobilul descris mai sus după cnm
atestă D. grefier respectiv nu s’a găsit
afectat la nici o sarcină popritore.
   Se publică dar acestă vîmjare spre
cunoscință generală a D-lor amatori și
& acelor ce ar pretinde veri-un drept
de proprietate, usufruct, servitute, chi-
rie , privilegii , ipotecă saiî ori-ce alt
drept asupra imobilului pus în vîmjare,
să se arate la tribunal cu asemenea
pretențiuni mai înainte de 4i°a vîn<je-
rei, căci la din contra, nu li se vor
mai considera.
  No. 1,972.     1882, Februarie 10.

   Tribunalul Prahova, secția I.

   La 20 Martie 1882, orele 10 a. m.,
sa decis a se vinde în mod definitiv,
cu licitație publică benevolă la acest
tribunal averea imobilă a defunctului
Nicolae Iliescu represintat prin tuto-
rele D. Gheorghe Crăciunescu, de pro-
fesie comerciant, din Ploesci, plasa Târ-
gușorul, județul Prahova, autorisat de
consiliul de familie al Șișului decedat
prin închierile cu data de 23 Martie
și 23 Maiă a. c., omologat de tribunal
local secția II, prin jurnalul No. 1492
din 6 Iunie 1881, care avere se com-
pună din:
   Un loc situat în urbea Ploesci, su-
burbia Sf. Vineri, plasa Târgșiorul, ju-
dețul Prahova, fața dă în strada Mur-
gulescu, No. 78, spre apus în lungime
de 14 metri și jumetate, fundu spre
resărit ca 10 metri, învecinat cu curtea
hanului defunctului N. Iliescu croitor,
una din laturi cea despre metjă-ndpte
de 32 metri, învecinată tot cu curtea
hanului numitului defunct și cu cea
Jaltă lăture, spre me^ă-^i de 40 metri

învecinată cu zidul și curtea espusulul
han, avend pe densul următorele îm-
bunătățiri i
   O casă, construcție de zid, compusă
din 3 camere, o cuhnie, anireiî în față
cu giamlâc, sală între cele 2 camere
de la pod, pardosite cu scânduri, tă-
vănite, zugrăvite, pivniță sub cuhnie,
învelite cu fer alb, camera și cuhnia
de la fund în paente, salonu de la față
ceruit;
   O retiradă cu 2 despărțițuri, con-
strucție și Invelitorea de scânduri; a-
cest loc este împrejmuit cu uluci având
și o portă;
   Acestă vîn^are se face în comptul
D-lul Buga Predingher, comerciant din
Ploesci, asupra căruia s’a adjudecat de-
finitiv imobilul coprins mal sus cu
prețul de lei noi 5,500, după cum re-
sultâ din ziarul acestui tribunal No. 1
pin 2 Ianuarie espirat, și care preț nu
sa consemnat de numitul Buga Pre-
dingher în teimenile prescrise de art.
551, din procedura civilă.
   Descrisul imobil după atestarea gre-
fei nu s’au găsit afectat la nici o sar-
cină popritdre.
   Se publică de acesta și se someză
toți aceia cari ar pretinde veri-un drept
de proprietate, usu-fruct, servitute, chi-
rie, privilegii!, ipotecă saiî ori-ce alt
drept asupra acestui bun, ca înaintea
ijilei de adjudecare, să se presinte la
acest tribunal, a ’șl arăta pretențiuni-
le după al. 3 de la art. 506, procedu-
ra civilă.
   No. 1,291.     1882, Februarie 9.

Corpul portăreilor din Bucuresci.

   Se publică spre generala cunoscință
că D. jude al ocol. II, Bucuresci, aiî
fixat 4i°a de 22 Februarie 1882, pen-
tru vînZarea prin licitațiune publică
pe piața tribunalelor a aVerel imobilă
a D-lui M. Ractivan, urmărită spre
despăgubirea D-lul Ion Stănculescu, li-
citațiunea se va începe de la orele 11
a. m., înainte.
   No. 1,180.     1882, Februarie 6.

   — Se publică spre cunoscință gene-
rală că onor, tribunal de notariat Il-
fov, aiî fixat ^ioa de 6 Martie 1882 ,
pentru închirierea prin licitație publi-
că în pretoriul acelui tribunal, a imo-
bilului din suburbia Sf. Gheorghe-Noiî
strada Cavafi, avere a D-lor Sița și
Barbu Constandinescu pentru despăgu-
birea D-lul Dumitru Marin; închirie-
rea se va face de la 26 Octombrie
1883 înainte, iar licitațiunea se va în-
cepe la ora legală 11 a. m.
   No. 1,301.     1882, Februarie 10.

Sub-comisarul de urmă-rire din Cu-
          lorea Albastru.

  Se publică spre generala cuudscință
că D. judecător al ocolului IV Bucu-
resci, cu adresa No: 578ș a fixat <jiua de
18 Februarie 1882, a. se vinde prin lici-
tație pe piața Sf. Vineri, începând de
la ora legală , objectele de mobilă a
D-lul Filip Țaitler, pentru despăgubi-
rea D-nei Elena Sterian, și în caz d’a
nu se termina vînzarea în acea ^i va
continua și în filele următore.
  No; 53.        1882, Februarie 11.



CITAȚIUNI

Curtea de apel din Bucuresci,
secția II.

   D. C. C. Apostolescu, cu domiciliul
necunoscut, se vestesce ca, la 20 Aprilie
1882, orele 10 dimineța, sa vină a se în-
fățișa în procesul ce are cu Stătu, pen-
tru pretenție, pregătit cu actele necesa-
re; cunoscând că, la nevenire procesul
se va resolva în lipsă, conform art. 148
proc. codului civil.
   No. 908.         1882, Februarie 8.

Tribunalul Ilfov, secția de notar at.

   D. Grigore Balș , cu domiciliul ne-
cunoscut , este citat a se presenta la
acestă secțiune însuși șah prin procu-
rator în regulă, în 4 io a de 19 Martie
1882, la orele 11 dimineța, în proce-
sul de poprire făcut de D. Telemac
Ciupercescu, dupe care ’i se publică
copie pe lângă acesta, având în vede-
re că de nu va fi următor se va cer-
ceta și hotărî procesul în lipsă, con-
form legei.
   N-o. 1,666.    1882, Februarie 11.

   Petiția D-lul T. Ciupercescu către D. prim-
președinte al tribunalului Ilfov.
      Domnule prim-președinte,
   Sub-scrisul advocat Telemac Ciuper-
cescu, domiciliat în Iași, în calitate de
procurator al D-nei Sofia Balș, socia
defunctului Alexandru Balș și tutri-
cea ficei sale Olga Balș. In virtutea
sentinței tribunalului Iași, secția I,
No. 257 , din 1875, învestită cu for-
mula executorie, No. 115, din 1875,
după care este îndreptățită a se îndes-
tula de la I). Grigore Balș cu suma
420 galbeni și procente legale de la
21 Iulie 1875.
   Informându-me că D-na Catinca Vlă-
doianu, născută Ghica, datoresce D-lui
Gr. Balș o sumă de 5,000 franci rest
din 10,000 franci ce ’I datora. In vir-
tutea menționatului titlu de creanță
și a art. 455 și următorii din proce*

14 (26) Februarie 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

8283

dura civilă, fac poprirea arătatei sumi
de 5,000 franci și a procentelor ce va
fi datorând pe întrega sumă de 10,000
în manele D-nei Catinca Vlădoianu,
rugându-vă D-le prim-președinte ca pe
de o parte să ordonați efectuarea a-
cestei popriri, iar pe de alta să citați
la înfățișare pe D-na Vlădoianu , do-
miciliată în Bucuresci, calea Victoriei,
hotelul Mânu, și pe D. Grigore Balș,
CU domiciliul necunoscut, atât în Ro-
mânia cum și în străinătate , conform,
art. 75, alin. 6 și 7 din procedură și
la termen să condamnați pe D-na Vlă-
doianu a plăti clientei mele arătata
sumă de 5,000 franci și procentele lor
în comptul creanței arătate ce clienta
mea are contra D-lui Grigore Balș.
       Primiți, ve rog D-le prim-președin-
    te, asigurarea osebitei mele cohsidera-
    țiuni.
       Th. Ciupercescu.


      Tribunalul Mehedinți, secția I.


       Toți creditorii falitului S. I. Saul
  comerciant din T.-Severin, sunt citați
  - prin acesta ca în ^ioa de 27 Februa-
  rie 1882, orele 10 a. m. să vie la a-
  cest tribunal secția I, spre a se pro-
  . hiința asupra facerii concordatului, a-
  cesta conform disozițiunilor luate prin
  jurnalul No. 527, din 1882; neviind
  se va face cele legale

L

No. 2,208..

1882, Februarie.


    —D. Frideric Gellner, fabricant în Vie-
na , imperiul Austro-Ungar, se citeză
prin acesta ca, în ^ioa de 6 Martie
1882, orele 10 de dimineță, să vie la
acest tribunal spre a fi faciă la dis-
. cutarea învestirel cu formula executo-
rie de către acest tribunal a hotorîrei
dată de tribunalul imperial și regal de
* comerciil din Viena, în procesul dintre
numitul cu D. Marcu 1. Saul, comerr
ciant din Severin, pentru creanță, ne-
” venind, se va face cele legale în lipsă.
No. 2,295.           1882, Februarie 10.


Tribunalul de Gorj.


r



       D. Ion I. Caribolu , fiii și mosceni-
tor al defunctului Ion Caribolu și E-
caterina Caribolu, fost student în Pa-
ris și acum necunoscut, conform jur-
nalului de amânare, No. 965, se cită-
ză prin acesta ca în $ioa de 3 Martie
1882,, la orele 10 de dimineță, să se
presinte la acest tribunal spre înfăți-
șare în procesul intentat contră’! de
D. Gheorghe Costescu , pentru bani ;
ne viind se va judeca în lipsă fără a
i se mai admite drept de oposiție, con-
form art. 151 din pr. civilă.


No. 1,680.

1882, Februarie 8.

Tribunalul de Ialomița.

   D. Dumitru saii Guță Liscan, cu do-
miciliul necunoscut, în baza jurnalu-
lui, No. 179, din 16 Ianuarie expirat,
se citeză prin acesta una și singură
chemare ca , în ^ioa de 20 Februarie
1882, orele 10 de dimineță, să vină la
acest tribunal spre înfățișare cu D-nei
Ioana Guță Liscan, în procesul ce are
pentru divorț, preparat de actele ne-
cesare în causă; căci la din contra, se
va resolva procesul în lipsă, conform
legei.
   No. 1,9 j7.    1882, Februarie 8.

Tribunalul de Tecuci#.

   Maranda Chiper, cn domiciliu necu-
noscut, este citată ca în ^ioa de 2 Mar-
tie 1882, ora 10 a. m., să vină la a-
cest tribunal cu probele ce va fi a-
vând în personă sa# prin procurator
admis de lege, când are a se cerceta
procesul ce i sa intentat de sociu se#
pentru divorț, comunicându-se și un
esemf Iar dereclamațiune; cunoscând că
în cas contrariu se va procede con-
form legei.
No. 1,050.     1882, Ianuarie. 26.

—D-na Ruxanda Chimetu, cu domici-
liul necunoscut, este citată ca în ^ioa
de 18 Martie 1882, ora 10 a. m.,săse
presinte la acest tribunal cu probele
ce va fi avend, în personă sau prin pro-
curator admis de lege, când are a se
cerceta procesul ce are cu soțul el
pentru divorț, cunoscând că în cas
contrariu se va procede conform legei.
No. 1,319.     1882, Februarie 1.

—D-na Gahița Radu,"cu domiciliul ne-
cunoscut, este citată ca în 4i°a de 2
Martie 1882, ora 10 a. m.; să se pre-
sinte la acest tribunal când urmeză a
se judeca procesul ce i s’a intentat de
soțul ei pentru divorț, la neurmare se
va proceda conform legi.
No. 313.       1882, Ianuarie 13.

Judecătoria ocolului l, din Bu-
curesci.

   D-nu G. Roman , cu domiciliul ne-
cunoscut, este vestit a se presența la
acestă judecătorie, în ijioa de 12 Mar-
tie 1882, orele 10 și jumătate dimineța,
spre înfățișare cu D. Al. lonescu, pen-
tru datorie de Iei 1,247 cu înscris; cu-
noscând că, nefiind următor, se va re-
solva procesul în lipsă.
   No. 596.     1882, Februarie 12.

—D. Locotenent Caracostea saii Căpi-
tan Caracostea, cu domiciliul necunos-
|cut, se vestesce a se presența la acestă

judecătorie, în ^ioa de 3 Martie 1882»
orele 11 dimineța, spre înfățișare cu D.
Gabriel Heschiea, pentru datorie de 22
napoleoni de aur și jumătate ; cunoă^
când că, nefiind următor, se va resol-
va procesul în lipsă, conform legale.
  No. 583.

   Fetițiunea D-lnl Gabriel Heschiea către D.
jude al ocol. I, din Buouresel.
      Domnule judecător,
   D. locotenent Caracostea saii căpi-
tan Caracostea, ’ml debităză suma de
lei noul 450, cu chitanță sub a sa
semnătură, cu data prima Martie 1875,
cu plata la prima Aprilie acel an, și
nefiind achitat, vin a vă ruga să bine-
voiți a dispune a sa presintare în in-
stanță, spre a se vedea obligat la pla-
ta citatei sume, cu dobândă și chel-
tuell, și fiind că domiciliul ’i este ne-
cunoscut, după cum constată anexatul
aci certificat al poliției capitalei cu
No. 3,491, din 1882, vă rog a. dispu-
ne citarea sa prin Monitorul oficial.
   Primiți, D-le judecător, considera-
țiunile mele.
   Gabriel Heschiea, prin procurator ,
E. Petrescu, strada St. Vineri, No. 3.

   — D. locotenent Vasilescu, ce ’I ^ice
și locotenent G. Vasilescu, cu domi-
ciliul necunoscut, este vestit a se pre-
senta la acestă judecătorie, In <Jioa de
3 Martie a. c., orele 10 și jumătate
a. m., spre înfățișare cu D. Gavriel
Heschia, pentru datorie de 70 napo-
leoni de aur, cunoscând că nefiind ur-
mător, se va resolva procesul în lipsă,
conform legei.
  No. 587.       1882, Februarie 10. '

   Petițiunea D-lui Găbriel Heschiea, oătre D
jude al ocolului I, din Bucuresci.
     Domnule judecător,
   D. locotenent Vasilescu , ce ’I <Jice
și locotenentul G. Vasilescu, ’ml debi-
te^ă suma de 70 napoleoni de aur, cu
chitanță semnată de D-sa cu data de
18 Ianuarie 1875, cu plata la prima
Iulie acel an, și nefiind achitat, vă
rog să bine-voițl a dispune a sa pre-
sentare în instanță spre a se vedea o-
bligat la plata citatei sume cu pro-
cente și cheltuell , și fiind-că domici-
liul este necunoscut, după cum con-
stată anecsatul aci certicat al poliției
capitalei, cu No. 3,489, din 1882, vă
rog a dispune citarea sa prin Moni-
torul oficial.
   Primiți D-le judecător considerațiu-
nele mele.
   Gabriel Heschiea, prin procurator ,
E. Petrescu, strada St. Vineri, No. 3.

   — D. locotenent Otetelișeanu, cu
domiciliul necunoscut, este vestit a se

8284

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

14 (26) Februarie 1882

presenta la acostă judecătorie în (jioa
de 3 Martie a. c., orele 10 și jumeta-
te a. m., spre înfățișare cu D. Gabriel
Heschiea, pentru datorie de lei noul
1,499, cunoscând că nefiind următor,
se va resolva procesul în lipsă.
   No. 585.      18b2, Februarie 10.

  Petifiunea D-luî Gabrinl Heschiea, către D.
jude al ocolului I, din Bucuresci.
    Domnule judecător,
 D. locotenent Otetelișeanu, debitându-
mi suma de lei noul 1,600, cu chitanța
sub semnătura sa, cu data 3 Iulie 18.75,
cu plata la prima Decembre acel an,
și nefiind achitat, vă rog să bine-voiți
a dispune a sa presentare în instanță,
spre a se vedea obligat la plata nu-
mai a sumei de lei 1,499, cu cheltueli
de judecată și fiind-că domiciliul ’i
este necunoscut, după cum constată a-
nexatul aci certificat al poliției capi-
talei, No. 3,492, din 1882, ve rog a
dispune citarea sa prin Monitorul o-
ficial.
  Primiți D-Ie judecător, considera-
țiunele mele.
  Gabriel Heschiea, prin procurator,
E. Petrescu, strada St. Vineri, No. 3.

    Judecătoria ocolului Mizil.

  D. Stancu Mihaifi, cu domiciliul ne-
cunoscut, este citat ca în (jioa de 26
Februarie 1882, ora 10 a. m., să se pre-
sinte la acestă judecătorie spre a fi
față la procesul intentat contră’i de D.
H. Bălescu pentru bani; cunoscând că
ne fiind următor procesul se va cer-
ceta în lipsă.
  No. 861.       1882, Februarie 9.

Judele-comisar al falimentului
Vaisman et Segala din Pitesc!

  Noi Paul G. Eleuteriade judele-co-
misar, invit pe toți D-nii creditori ai
acestui faliment ca în ^ioa de 22 Fe-
bruarie curent, orele 11 a. m. , să se
presinte înaintea nostră în sala de șe-
dință a tribunalului Argeș spre a se
chibzui asupra faceri concordatului safi
actului de unire, precum asemenea să
se pronunțe asupra fixări apuntamen-
telor D-lor sindici.
  Jude-comisar, Paul G. Eleuteriade.
  No. 67.        1882, Februarie 6.



    MANDATE DE ADUCERE

Judele de instrucțiune al tribuna-
            lului Iași,

  In numele legei și al M. S. Regelui,
Noi, Ștefan G. Teodoru, jude-instruc-
tor, pe lângă acest tribunal, în virtutea

facultăței ce ne dă legea de procedură
criminală, mandăm și ordonăm ca Miha-
lache Poenaru, cu domiciliul necunos-
cut, să fie adus la cabinetul nostru cu
termen de îndată spre a i se lua intero-
gatoriu.
   Cu executarea acestui mandat, se în-
sărcineză agenții forței publice, cari se
vor conforma disposițiunilor art. 99 ,
101, 110 și următorii din (jisa procedură.
   Dat la 8 Februarie 1882. No. 332.

Judele de instrucție al tribunalului
              Romanați.

   In numele legei și al M. S. Regelui,
Noi, G. lonescu, jude-instructor al
acestui tiibunal, în virtutea facultăței ce
ne dă legea de procedură criminală,
mandăm și ordonăm ca, Ion Dică și
Florea Bojdaru, ambi cu domiciliul ne-
cunoscut, să fie aduși la cabinetul nos-
tru, în (jioa de 22 Februarie 1882, spre
a li se lua interogatoriul ca inculpați.
   Cu executarea acestui mandat, se în-
sărcineză agentul putere! publice, care
se va conforma cu art. 99, 101, 110 și
următorele din (jisa procedură.
   Dat Ia 9 Februarie 1882. No. 488.



ESTRACTE DE DECISINI

înalta curte de compturl secția I.

  Vexând adresa ministerului de fi-
nance cu No. 22,729, din 1879, pe lângă
care acel minister înapoind hotărârea
No. 126, din 1879, secția I, comunică
curței că Ia biurou vamal Dorna
pe timpul de la 15—31 Decembre 1878,
a funcționat ca șef preceptor D. Pam-
fil Stoica, iar nu P. Stoicescu precum
e menționat în citata hotărîre:
  Curtea pentru motivele aretate în
sentința cu No. 213, din 9 Octombre
1881, a pronunciat următorea hotărîre:
  Reforme^ă hotărîrea cu No. 126, din
1879, secția I, în sensul de a se con-
sidera ca șef perceptor al biuroulul
vamal Dorna pe timpul de la 15—31
Decembre 1878 D. Pamfil Stoica.
  Hotărîrea se pronunță cu beneficiul
art. 22, din legea organică a curței.
  Drept care se publică spre cunos-
cința D-lui Pamfil Stoica al cărui do-
miciliu nu se cunosce.

înalta curte de compturl, secția II

  Având în vedere comptul de gestiu-
ne al biuroului Vamal Buliga pe 1867
girat de D. 0. Catacaț. Curtea pentru mo-
tivele aretate în hotărîrea cu No. 406
din 24 Octombre 1881, declară achi-
tat pe D. C. Catacaț șeful biuroulul
vamal Buliga în anul 1867, de gesti-

unea sa pe acel an, hotărârea s’a pro-
nunciat cu beneficiul art. 19 și 22, din
legea organică a curței.
   Drept care se publică spre cunos-
cința D-lui C. Catacaț, al cărui domi-
cilifi na se cunosce.

—Având în vedere comptul de gestiu-
ne al D-lui Dimitrie Caramijulea, ca-
sierul primăriei Bucuresci, pe 1867,
curtea pentru motivele arătate în sen-
tința cu No. 358, din 25 Septembre
1881, a pronunțat următorea hotărîre:
   Suma de lei 789,131, parale 18 es-
cedentul de încasări resultat Ia 31
Decembre 1867, să se reporte în comp-
tul acestei casierii pe 1868," la debitul
numitului Dimitrie Caramijulea.
   Hotărîrea s’a pronunciat cu benefi-
ciul art. 19 și 22 din legea organică
a curței.
   Drept care se publică spre cunos-
cința moștenitorilor decedatului D. Ca-
ram^ulea, al cărui domicilii! nu se
cunosce.                    No. 358.

   — Având în vedere comptul de ge-
stiune al biuroulul vamal Buliga, pe
1868, girat de D. C. Catacaț, pe in-
tervalul de la 1 Ianuarie până la 29
Februarie acel an.
   Curtea pentru motivele aretate în
sentința cu No. 407, din 24 Octom-
bre 1881, declară achitat pe D. C. Ca-
tacaț, de gestiunea sa, ca șef al biu-
roulul vamal Buliga, pe intervalul de
la 1 Ianuarie până Ia 29 Februarie
1-868.
   Hotărîrea s’a pronunciat cu benefi-
ciul art. 19 și 22 din legea organică
a curței.
   Drept care se publică spre cunos-
cința D-lul O. Catacaț, al cărui do-
miciliu nu se cunosce. No. 407.

   — Având în vedere comptul de ge-
stiune al biuroulul vamal Buliga, pe
1868, girat de D. S. Dâmbeanu, în
intervalul de la 1 Martie până la 31
Decembre acel an.
   Cât pentru motivele arătate în sen-
tința cu No. 408, de la 24 Octombre
1881, declară achitat pe D. S. Dâm-
beanu, de gestiunea sa ca șef al biu-
roulul vamal Buliga pe intervalele de
la l Martie până la 31 Decembre 1868.
   Hotărîrea se pronunță cu beneficiul
art. 19 și 22 . din legea organică a
curței.
   Drept care se publică spre cunos-
cința D-lui S. Dâmbeanu, al cărui do-
micilii! uu se cunosce. No 408. •
Tribunalul Ilfov, secția I civilo-
corecționalâ.
   Prin sentința No. 65, din 1882, pro-
nunțată de tribunal, Iul Dumitru lor-

14 (26) Februarie 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

8285

dănescu, cu domiciliul necunoscut, i
s’a respins ca ne fondat apelul făcut
contra cărței de judecată, No, 430,
din 1881, a judelui ocolului IV; cu
oposiție, -revisie și recurs.

   — Prin sentința No. 85, din 1882,
pronunțată de tribunal, Ghiță Radu,
cu domiciliul necunoscut, s’a declarat
de vagabond și sa dispus a i se acorda
un termen de o lună spre a ’și găsi
un mijloc de esistență, contraria se va
deține 6 luni într’o închisore destina-
tă vagabonzilor; cu dept de oposiție
și apel.

Tribunalul Ilfov, secția IV civilo-
eorecțională.

   Prin sentința pronunțată de acest
tribunal, cu No. 287, din 1882, Vasile
Ștefan, s’a condamnat la un an închi-
sore corecțională, fiind dovedit cul-
pabil că a comis delictul de furt, pre-
ve^ut de art. 310, al. II c. penal.
   Sentința este supusă oposițiunei și
apelului conform art. 183, 195, 196 și
198 procedura codului penal.
   Dată la 27 Ianuarie 1882.

   •— Prin sentința pronunțată de a-
cest tribunal, No. 44, din 1882, Nae
Alexandrescu safi lonescu, s’a condam-
nat la 3 luni închisore corecțională,
fiind dovedit culpabil de penalitatea
prevăzută și penată de art. 308 c. p.
   Sentința este supusă oposiției și a-
pelului conform art. 183 și 196 pro-
cedura codului penal.
   Dată la 15 Ianuarie 1882.

Tribunalul de Olt.

   Prin sentința pronunțată . de acest
tribunal, sub No, 836, din 1881, D-lui
Stancu Vlădescu, fost cu domiciliul
în comuna Măldaru, iar acum necu-
noscut, se află condamnat la o lună
închisore și 70 lei despăgubire civilă,
pentru faptul de distrugere, se publică
dar de acesta pentru a ajunge la cu-
noscința numitului spre a usa dacă
voesce de dreptul oposițiunei și apelu-
lui în termenul prescris de lege.
   No. 2,259.     1882, Februarie 8.

   Tribunalul Prahova secția II.

   Prin sentința corecțională, pronun-
țată de acest tribunal, în audiența de
la 28 Ianuarie 1882, No. 46, indivi-
dul Panait Radu, major, de fel din
•comuna Tergșoru-Vechifi, iar actual-
mente cu domiciliul necunoscut, s’a
condamnat pe timp de 5 ani să sufere
închisdre corecțională și interdicțiune
tot pe timp de 5 ani, perZend dreptul


Curtea de apel, secția III din Bu-
curesci.

   Se publică spre sciința D-lor prin-
cipesa Elena Bibeseu, vicomtesa de
Courval, și D. Victor du Bois vicomte
de Courval, că decisiunea acestei curți
No. 332, din 1881, publicată în între-

la pensiune și se declară incapabil de
a ocupa funcțiune publică pe totă
viața, pentru fapt de delapidare de bani
ca perceptor în ani 1873 —1877, fapt
preveZut și penat de art. 140 codul
penal, se publică de acesta spre cu-
noscința numitului, că ’i acordă drep-
tul de oposiție și apel conform legei.
  No. 1,196.     1882, Februarie 5.

Tribunalul de Vlașca.

   Prin sentința corecțională , 'No. 81,
din 3 Februarie 1882, Mihail Popescu
cu domiciliul necunoscut, pentru de-
lictul de delapidare de bani, public
s’a condamnat la închisore pe timp
de uu an, perZen l dreptul de pensiu-
ne precum și de a mai ocupa funcțiu-
ni publice pe totă viața.
   Acestă sentință se pronunță cu drep-
tul de oposiție și apel conform art.
183, 196—200 procedura, penală.

Parchetul tribunalului de apel
din Tulcea

   Prin decisiunea tribunalului de apel
din Tulcea, cu No. 26, din 1881, con-
firmată și prin hotărîrea înaltei curți
de casație și justiție, sub No. 11, din
1882, Nicolae Hagi Vasile, în etate
de 30 ani, de profesie cârcimar, născut
în Macedonia, domiciliat în comuna
Satu-Nofi, plasa Măcin, este condam-
nat la reclusiune pe timp de 5 ani,
pentru atentat cu violență la puddrea
copilului Marincifi Stancifi, mai mic
de 15 ani, crimă preveZută și penată
de art. 264, al. ultim combinat cu 60
al. 7 și art. 7, No. 3 din c. penal.
   Se publică dar acesta spre deplini-
rea disposițiunilor art. 34, din c. penal.
   No. 274.       1882, Februarie 3.

Tribunalul de ocol Tulcea.

   Prin sentința sub No. 21, din 20
Ianuarie 1882, s’a condamnat Mihail
Pescaru, cu domiciliul necunoscut, să
stea la închisdre corecțională timp de
o lună, și să plătescă Statului 10 lei
75 bani, cheltuelele făcute cu publi-
cațiunile citațiunilor și transportul
hârtiilor în acest proces, pentru faptul
de furt de obiecte; cu drept de oposi-
ție și apel, (art. 183, 198, pr. penală.)


gul ei prin Monitorul oficiat, No. 240,
de la 28 Ianuarie 1882, în dublu, pri-
vesce, una pe principesa Elena Bibeseu
vicomtesa de Courval, și cea l’altă pe
D/Victor du Bois vicomte de Courval.



ANUNCIURI ADMINISTRATIVE


Primăria urbei Buzeii.

   In Zi°a de 20 Februarie curent, o-
rele 12 din Zb se va ține licitație o-
rală în pretoriul primăriei, pentru a-
rendarea mori spitalului Gărlași, din
acest oraș în conaițiunele următore :
  1.   Periodul arendei începe de la data
adjudecației pe 3 ani înainte.
  2.   Arenda anuală se respuude casei
în 4 termene de o potrivă , și tot-de-
a-una înainte.
  3.   Pentru întârzierea trimistrelor,
arendașul va plăti spitalului procente
unu la sută pe lună.
  4.   Edificiul morei cu accesoriile și
dependințele ei, se vor primi de aren-
daș în starea ce se găsesc astă-ZI după
un inventării! ce se va face de starea
lor actuală ; iar la espirarea contrac-
tului arendașul le va preda în aceiași
stare și cu îmbunătățirile ce ii se vor
adăoga de arendaș în cursul perio-
dului, fără a pretinde de la casă veri-o
despăgubire.
  5    Pentru ori-ce vătămare s’ar adu-
ce acestei proprietăți în parte sau în
total, din neîngrijirea arendașului, den-
sul este responsabil.
  6.   Pentru ori-ce cas fortuit ordina-
rifi safi extra-ordinarifi, arendașul nu. va
pretinde nici o despăgubire.
  7.   In cas de a se legifera vînZarea
în perpetuitate a acestei proprietăți a -
rendașul va preda moara către cum-
părător la finele anului de arendare în
care s’ar confirma vinderea ef, fără a
ridica veri-o objecțiune de înpedicare
sau de despăgubire.
  8.   Ca garanție pentru îndeplinirea
obligațiilor sus-stipulate, arendașul va
depune cauțiune în numerarifi safi e-
fecte publice până la valorea arenZei
pe un an.
  9.   Contractul se va încheia îndată
după adjudecația licitației, daca va-
lorea arenZei va fi satisfâcetore.
   Se publică de acesta spre cunoscința
generală.
   No. 514.      1882, Februarie 10.

      Primăria urbei Caracal.

   Find-că D. Vasile Suditu, arendaș a
500 pogdne din domenu acestei comu-
ne pe periodul de 5 ani comptat de la
23 Aprilie 1881, n’afi fost consecințe
a depune garanția și chârtia timbrată

8286

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

14 (26) Februarie 1882

pentru formarea contractului conform
condițiunilor ce aă subscris; consiliul
comunal în ba^a art. 3, 4 și 16 din
citatele condițiuni, au disposat rearen-
darea acelor pogone în comptul D-lui
Suditu.
  Se face cunoscut că ori-cine va fi a-
mator a lua în arendă aceste pogdne
cu tote semănăturile și productele a-
flate pe ele, sâ se presinte în pretoriu
primăriei în (Jioa de 14 Martie, orele
11 a. m., spre concurență însoțiți de
garanția pretinsă de condițiuni, pe
care le pot vedea în ori-ce (Ji la can-
celaria primăriei.
  No. 591.       1882, Februarie 8.

Primăria comunei Măgnrelele, din
plasa Călmățuiulul, județul Te-
leorman.

  In (Jioa de 15 Martie a. c., urmând
a se ține licitație în localul acestei
primării, pentru construirea unui lo-
cal de șcdlă, după planul, divizul și
condițiunile formate de D. inginer șef
al acestui județ, și pe care D-nii a-
matorii Ie pot vedea în ori-ce (Ji și
ore de lucru la cancelaria primăriei,
f Se publică spre generala cunoscință
a doritoritorilor că spre a putea fi admiși
la licitație trebue să fie însoțiți de
garanția de 10 la sută asupra sumei
resultate la licitație.
  No. 63.        1882, Februarie 9.

Prefectura poliției capitalei.

“ Ia prefectura poliției s’a adm de
D-na Tudora Costache Moșieru, domi-
ciliată strada Milatară, No. 16, un bi-
let la ordin sub No. 6,762 al băncei
României, de la 22 Octombre 1873, va-
l<5rea 90 lire sterlinge cu termenul de
3 luni și la ordinul D-lui Ion lones-
cu, aretând că l’a găsit pe stradă.
  Se face cunoscut posesorului spre a
se presenta la prefectură.
  No. 3,922.    1882, Februarie 10.

Prefectura de Covurluiă.

Dedarațiuni.

 Sub-semnatul, Dumitru Boca, născut
la anul 1860 , Iunie 6, domiciliat în co-
muna Foltesci, declar că sunt fin de
strein nenaturalisat, în consecință cer
a nu fi supus la obligațiunile de recru-
tare în România.
  Făcut în 11 Ianuarie 1882.
  Dumitru Boca.

  — Snb-semnatul, Gheorghie Marcu?
hăscut la anul 1855J, domiciliat în că-
tuna Scânteesci, comuna Frumușița,
plasa Prutului, județul Covurluiii, de-

clar că sunt fiâ de strein nenaturali-
sat, în consecință cer a nu fi supus
la obligațiunile de recrutare în Ro-
mânia.
  Făcut la 12 Ianuarie 1882;
  Gheorghie Marcu,



CITAȚIUNE DE HOTĂRNICIE.

  D-lor St. Fălcoianu, G. Fălcoianu,
Maria S<5. Fălcoianu, Ion C. Robescu,
G. C. Robescu, Gavrilă Giurgea, Eca-
terina Nicolescu, Sofia Diamandescu,
Sofia Batianoff, Maria Basarabescu, ad-
vocatul public de Buzeu, Vasile Căl-
căiti, lordache Călcăiu, Vasile Zoses-
cu, Smaranda maior Niculescu, Maria
Sc. Bonțeș , Toma Zosescu, Costică
C. Mârgâritescu, G. Vernescu, domna
Chirculescu, loan T. Chișat, Auica Stă-
nescu, Tița Chișat, lancu larcu, Ma-
ria Erculescu, Nicu larcu, Dimitrie
Polizu-Micșunescu, primarul comunei
Obilesci, lordache larcu, loniță Per-
lea, loniță Grosu și casa repausatului
Petcu; se vestesce printr’acesta una și
singură chemare ca, în (Jioa de 15
Maiâ curent, să vie pregătiți cu ori-
ce documente-saii acte doveditdre de
hotare vor fi având ca vecini pentru
proprietățile D-lor la casa moșiei 0-
bilesci din județul Râmnicu-Sărat, pro-
prietatea în indivisiune a D-lor Eca-
terina Niculescu, Maria Basarabescu și
Sofia Batianoff, ce în basa autorisațiu-
nei D-luI președinte al tribunalului de
Râmnicu-Sărat cu No. 560, din 16 Ia-
nuarie 1882, am să hotărnicesc.
  Inginer, O. Lehliu.
  No. 33.      1882, Februarie 12.



MIȘCAREA MARITIMA A PORTURILOR

Sulina, 12 Februarie.
   Eșite : vaporul engles Scio, din Gi-
braltar, cu orz din Sulina.


 BULETINUL COMERCIAL

(Serviciul, agenției Havas)

24 Februarie 1882.

Marsilia.             Fr. C.
Grâii ghirca de Galați 100 chilograme 28 —
Deto „ Brăila . . . deto — —
Porumb einquatjn.............. deto    18  —
Deto de Galați.................deto    16 75
Orz de Galați..................deto    15  —
Deto de Brăila.................deto    14 50
Secară de la Dunăre .... deto---------------
Ovăz de la Dunăre..............deto    18 50
Fasole de Brăila...............deto    20 75
Semânță de in de la Dunăre,    deto    29  —
Rapiță de la Danăre .....      deto    31  —
Ravisons de la Dunăre . . .    deto    19 50


Londra.

Grâu ghirca de Brăila cuanter. de 492 liv.

de Galați

Deto

Porumb de la Dunăre
Deto de Galați . ...
Orz de Galați ....
Deto de Brăila. . . .

  deto
deto
deto
deto
deto
Secară de la Dunăre . deto
Deto de Galați. . . . deto
Anvers.

deto — —
de 480 liv. 29 -
deto liv. 30 —
de 400 liv. 22 —■
deto liv. — —
de 480 liv. 35 38
  deto liv. 35 38
Fr. C.

Secară de Dunăre . .
„ de laM.-Neg. saii d’Azoff
Deto Polish de Odessa
Orz de la Dunăre. . .
Orz de Odessa ....
Semînță de in de la M.-Năg.

deto
deto
deto
deto
deto
deto

Grâii Sandoinirka 100 chilograme
Semînță de napi de la Dun. deto



Fr. C.

27
26
20
20

50

25

16
29

25

 . BULETINUL FINANCIAR

(Serviciul agenției Havas)

             24 Februarie 1882
     Cursul de Paris. Cursul Cursul
     dilel din ajun
  Renta română 5°'ₒ ....             89 50  86 50
^Nouile obligații 6°.'ₒ ale C.F.R. —. —      —  —
  Acțiunile băncei României.          —  —   —  —
  Renta francesă 5o/₀. . . .        114 80 114 65
  Lose turcesol............ 46          75  47  —
             Cursul de Berlin.
  Prior, căilor fer. române' —           —   —  —
  Oblig, căilor ferate române 62        25  62 25
  Ac. căilor ferate române 100          25 100  —
  Obligațiuni noul 60 ₀ idem. 94        90  94 50
  împrumutul Oppenheim. . 110           20 110 50
Cursul de Londra.
  împrumutul   Oppenheim. .  17        */o 17  Va
ₙ       Stern. ....   —   —  —          —
Cursul de Viena.
  Napoleonul............. 9             54 9   54
  Galbenul............... 5             63 5   63
  Renta met. 5%............ 74  80  74 90



            AMJNCHJRIPARTICULARE



Căile ferate romăne.

  La 15 (27) Martie viitor, se va ține
concurs la direcția Regală a căilor fe-
rate Române, (gara TârgoviscI) pentru
admitere în sc61a de împiegațl de drum
de fer.
  Candidați! vor avea în vedere con-
dițiunile publicate în Monitorul oficial^
No. 107, 108, 109, din anul 1881.
     8—2       Direcțiunea regală.
  No. 4,694.   1882, Februarie 18.
——————
De și de la un timp am întrebuințat
la numele meu de familie Dragoe,
terminațiunea viei , astă-<JI însă înlo-
cuesc cu anu, cuvântul final al fami-
liei maicei mele, care era Apăleanu, ast-
fel că de acum înainte mă voiîî numi
și sub-scri N. Dragoeanu , în loc de
Dragoevici, acesta' spre generala' cu-
noscință.          N. Dragoevici,

14 (26) Februarie 1882

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

8287

Administrația așezemintelor
Brâncovenesci.

  La 27 curent, orele 12 (jiua , se va
ține licitație în cancelaria acestor a-
șezeminte, pentru darea în întreprin-
dere a aprovisionărei cu ochelari ne-
cesari bolnavilor din acest spital, că-
rora li se face operație de cataract.
  Condițiele se pot vedea în ori-ce ^i
de lucru în cancelarie.
  Garanția provisorie va fi de 150 lei,
iar cea definitivă de leî. . . .
  No. 60. 3—3 1882, Februarie 10.


   Administrația așezemintelor
           Brâncovenesci.
  Se publică spre cunoscința D-lor stu-
denții în medicină, că la spitalul Brân-
covenesc, fiind vacanță de șese locuri
de interni , se va ține concurs pentru
ocuparea lor în <jiua de 15 Martie vi-
itor.
  Condițiunile ce trebue să îndepli-
nescă candidați!, se pot vedea în can-
celaria epitropiel. în tote filele de.lu-
cru, de la 9 -12 a. m., precum și pe
afiptele puse la facultatea de medicină
și la spitalul Colțea.
  înscrierile se pot face, cel puțin, cu
o săptămână înaintea ^Hel fixate pen-
tru ținerea concursului.
                1882, Februarie 12.


PUSCI DE VENATOARE GALAND
  Cel d’ânteiîî fabricant din Europa;
13, strada d’Hauteville, Paris. Fabrici
la Birmingham și la Liege. — Albumul
Galand, tratat mare ilustrat; se trimite
gratis și franco. A se seri.
     62—28            (G. I<. D. et C-nie).

-i zTOȘIA PROOROCI, din districtul
Olt, aprope de orașul Slatina , și
de linia ferată , mărime 3,000 pogone,
este de vînjare, doritorii să se adreseze
otelul Oteteleșeanu , la prințul Canta-
cusin.                           o-,



Duminică 25 Aprilie 1882, la 10 ore
dimineța , în curtea bisericei Sf.
Spiridon nou, din calea Șerban-Vodă,
Bucuresci , se va ține licitație pentru
darea în arendă pe termen de 5 ani,
cu începere de la 1883, Sf. Gheorghe,
a moșiilor : Pițigaia (Ilfov), Frătesci-
Bălănoia (Vlașca), Gura-Ialomiței (Ia-
lomița) , Băbenl-Lipovul (Prahova) ,
Maxinenil-Spiridonenca (Brăila), Rușii
de vede , Gurbănesci-Vulpesc! și Dul-
cenca-Albesci (Teleorman), proprietățile
sus $isel biserici.
  Pentru informațiuni doritori se pot
adresa la epitropul administrator al a-
cestei averi , srada Luterană , No. 12,
în Bucuresci.                     D



Desfacerea de tovărășie.

  Sub-semnații, desfăcend asociațiunea
ce a existat între noi pentru explo-
atarea grand Hotelului de Bouluvard,
situat în Bucuresci , conform actului
de vînjare ce D. Ed. Bourgeois, a dat
D-luI Paul Seidl, a rămas tot activul
și pasivul al acestei întreprindere asu-
pra D-lui Paul Seidl, devenit ast-fel
singur proprietar asupra întregului fun-
dus instructus al Hotelului Boulevard,
și avend D. Paul Seidl, a continua de
astă-<ji înainte cu exploatarea hotelului
numai pe comptul seu propriii.
  Paul Seidl et Ed. Bourgeois.
                         2—2 4

In <Jiua de 30 Ianuarie trecut , din
odaia hanului, ce țin cu arendă de
la lani Dumitriu , din comuna Gura
Suței, plasa Cobia, județul Dâmbovița,
chiar din bosunarul hainei pe care o
lăsasem ne îmbrăcată , până ce voifi
termina ore care afacere în odaia de
vîn^area mărfel, mi s’a furat următo-
rele acte :
  1.   Contractul ce aveam dat de D.
lani Dumitriu, pentru închirierea Șișu-
lui han, al cărui termen expiră la 15
Noembre 1884, și care este legalisat de
primăria Gura Suței.
  2.   Contractul ce am avut dat de lă-
utarii cârciumel, pentru serviciu, al că-
rui termen expiră la 23 Aprilie.
  3.   Catagrafia de marfa băgată în han
și dată în primirea D-luI 1. Dumitriu,
care luase angajamet a o vinde la 15
Noembre 1881.
  4.   Catagrafia de marfa găsită în han,
la socotela făcută cu D. I. Dumitriu,
la 5 Ianuarie 1882 , când mi-am luat
asupră-mi direcțiunea afacerilor cârciu-
mei mele.
  5.   Bilanțul socotelilor dintre mine
și I. Dumitriu, pentru desfacerea (din-
tre mine și dânsul) la 5 Ianuarie 1882,
din care D. Dumitriu ’ml rămânea da-
tor lei nuoi 87.
  6.     O listă de cheltuelile făcute de
D. Dumitriu, în timpul cât a fost în-
sărcinat cu vânzarea mărfel, adică de
la 15 Noembre 1881 și până la 5 Ia-
nuarie 1882.
   Și pentru că după tdte stăruințele
depuse n’a fost posibil a dovedi auto-
rul furulul și a lor, public acestă spre
a să sci că dacă acele acte nu’mi va fi
predate , se vor considera ca o hârtie
albă în mâna celui care la va fi având.
   N. Duțu.
   Gura-Suței, 1882, Februarie.

„DACIA-ROMANIA“


            SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCURESCI



  Versămentul al duoilea de 1. n., 62. 50 plus 1. n., o. 95 aur, asupra acți-
unilor din a 2-a emisiure a societăței nostre, urmând a se face în Ziua de
17 Februarie (1 Martie) a. c., avem onore a însciința despre acesta pe D-nii
acționari, observând că de la aceiași dată se va socoti conform deliberați-
unei adunărei generale a D-lor acționari, o dobândă de întârziere de 10 ⁰||₀ p.
a.,'până la Ziua plățeî.
  D-nii acționarii vor avea a presența titlurile provisorie însoțite de borde-
rourî sub-semnate de D-lor indicând numerile titlurilor în ordine aritmetică.
  Primirea versămintelor se va adeveri pe chiar acele titluri.
  Bucuresci 11 (23) Februarie 1882.   ₃_₃ ₃ Direcțiunea general^

8288

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

14 (26) Februarie 1882

         CASA DE SCHIMB            SCHIMB SI COMISION                                CASA DE SCHIMB                CASA DE            SCHIMB          
           TOMA TACIU              FRAȚII BENZAL                                        A, ATIAS                   C, STER1U                          
                                                                                                               No. 19, str. Lipscani, Wo. 19.         
 No. 60, str. Lipscani, No. 60     £40.41 010,817. mp80ani, WO. “1 018      No. 44. atr. Lipscani, No. 44      13 Februarie 1882        Cump. Vând.  
13Febrnariel882.    Cump.  Vând.   13 Februarie 1882       Cump.    Vând.   11 Februarie 1882     Cump.  Vând. 50  □Renta română      86i/,   871', -
                                                                                                               50  Q Renta amort.     86%     87%    
50/0 Rentă amor.    86%    87 %    6% Obligații rurale                      5% Renta amor.      87      88     50  oSor. func. rur.                  
5°/o Ben. Român     8 6%   87%     convertite. . .         96%      97%     8% „ comunale       101     1013 t 50  0 n       b.               ---    
fio/o^big» de Stat  96%    97i 2   Obl. căi fer. român.    100      101     7°/0Scr. fun. rur.  99      100    6°  0 n      fb.           91% 92     
n căi. ferate                      50 0 Domen. amortis.    87%      88%     7% n » urb-         99      100    60  oOblig. de Stat                   
române .            100    101     Dobândă 10 fr. oblig.                    Oblig, conv. rur.   97      98 '   conver. ruralelor          96% 97%    
T°/o aer. fun. rar. 991/,  100%,   casei pensii 300 lei.   215      220     „ căi. fer. rom.    99      100    6°|oOblig. de Stat                    
7°/o „ ,, urban.    99     100     7O/O Scris, funciare                     5% Renta roma.      87      88          căilor fer. Rom.  100     101    
8% împrumut,                       rurale. ...             99i ,    100%    Oblig, cas. pens.   215     220    7°|0 Scris, func.                     
municipal . .       100%   1.01%   7o/0 Scrisuri func.                      20 L Lob. mun.      28%     29%        urbane....         99      99%    
Obl. cas. pen. leL                 urbane. . . .           f8%      99%     Losuri otomane .                   7“  □Scris, fun.rur.   100     100%   
300, dob. 1. 10.    214    222     6% Scrisuri func.                        Acțiuni Dacia---                   70  0Impr. Stern. .    ---     ---    
Impr. cu prime      29     30      urbane. . .             91%      92%     Eomania. . .        295     305    80  □Imp. munioip.     101     102    
Aoț. Băn.naț rom.   1475   1500    8%’Impr. municipal      101      102     „ Băn. Rom.         ---     ---    80  0Impr. Oppenh      ---     ---    
,, Dac.---Rom.      290    295     împrumutul cu pre-                       „ Bănc. naț.        1415      1430 Imprum. du prime                      
6«/o ser. fun. urb. 92     93      miurl Buc. (bil. 20 1.) 28       29      Eșlte la sorți.                    Bucuresci. . . .       28      29     
Eșîte la sorți                     5% Renta Română.        87       88                                         Oblig. Casa pens.      215     220    
50/0 Rentă amor.                   Acțiuni Dacia-                           Domeniale. . .      ?              Acț. Dacia- Rom.       288     290    
Oblig, de Stat.6%                  România ....            285      295     Comunale ...                       n   Ban. d • mobil,            ---    
, Căi F. R.R.       99%    °'o     4c. Ban. nat. Româ.     1380     1400    Funciar ....        j 996»         n   credit constr.                    
„ [Municipale.                     Baia de aramă liber.                     Conv. rurale . .                   io  Baia de aramă              ---    
                                   Obl. de Stat. . .       %        argint  Calea fer. româ.                   n   Fabr. de hârtie                   
      CupOne.                      Rentă. .....               %       aur   CupOne.                            n   Banoa Român.       ---     ---    
De Renta română                    Căilor ferate • •       %                                                   n   Banoa Națion.      1365    1380   
„ obl.de St. 6%                    Scrisuri.....           %                Domeniale. . \                     Obl. și scris, eșite                  
a „ Căi.F. R.R.     । %%           Argint contra aur '.    2%       2%      Comunale . . .                     la sorți.....          99%            
a „ municipale                     Bilete ip. contra aur.  2i/4     2%      Rurale și urbane    %              Cupdne exigibile.      . 1     %      
H - sori. func.                    Rubla de hârtie. .               2-fin   Renta română . .                   Aur oon.bil.și arg.    2       2%     
rur. și urbane .                   Florini austriaol. .    2..n     2.,,    Argint cont. aur.   2%      1%     Fiorini val. austr.    2       2%     
     Diverse.                      Lose otomane. r; .      40       50      Bilete hipoteca .   2%      1%     Mărci germane .          2.39% 2-io1 «
                                                                            1 Rubla de hârtie.                 Bancnote france.               1.24   
Aur contra argint   F°°    2%° o   Viena.---24 Febr.                        Fio. aust. chârtie  2 1Q    2.15   Rubl. rus. de hârt.            2’60   
» n bil. hip.                      Napolionul ....         ?54      9.62                                                                             
„ „ banca                  2%%     Ducatul......                    5.03    Viena.--- 22 Fe.                   Viena.---24 Febr.                     
națion. română.     j 0            Lose otomane . . .      22' 2    22.1O   Napoleonul. . .     9.51    9'53   Napoleonul. . .        9-54    Fiorini
Flprini val. austr. 210    212     Rubla de hârtie . .     11 •%    120     Galbeni ....        5’68    $ 63   Galbenul.. . .                        
Mărci germane .       1-03 1*25    Berlin---24 Febr.                        Losuri turcești..   22 5,   23     Berlin---24 Febr                      
Bancnot. frances.       99 100     Oblig, căilor ferate                     Berlin.---22 Fe.                                                         
Viena.--- 24 Febr.                 romfSie. . .                                                                  6°|o Oblig, de Stat                 
Napoi emul. . .            Fiorini Acțiun. „    „          62%      62      6°/0 Obl. căi. fer.                     (c. f. române)..  100. 6  Mărci  
Ducatul ....        $•83           PrioUL         „                         rom.....            -100 00 101 75 8°|0Impr.Oppenh.                      
Berlin.--- 24Febr.         n       Oppenheim ....          110.,o   110%    6%Obl. oăt fer.                    Paris.---24 Febr.                     
                                   Rubla de hârtie . .              -2O4.<o rom.....                                                                 
Obl. o&i. fer. rom. 100.Q5         Obligații noul 6 %      100%     100 "   Rubla de chârtie.   206,15  2O6.OT  50 □Renta română         87So Fran I.
noul 6%. . •        11O.S3 Mărci   Lose otomane. • •                ---     Losuri otomane.     ----    ---    80|0Impr.Oppenh.               w      
Oppenheim. . .             n       Paris. ---21 Febr.                       Paris.---22 Fe.                    Londra---HFeb.                        
Paris. ---24 Febr.                                                                                                                                   
Renta română» •     87.50  Franci  Benta română. . .       86%      86%     Renta franoceă .    114-85  114-75 7°|o Impr. Stern..     MM      »•     
$% Oppenheim.                      Lose otomane. . .                47 1    Renta română .      88.75          7O| ,Impr.Oppenh.                     
Londra-8 Dec                       Adresa pentru tel<                       Losuri turcești .   47      50      Σ SB. Cursul de      mal sus este   
Wh Oppenheim                                               3 grame,               Adresa pentru telegra m9         mo netă de aw      socotit dup»   
*s/e Stern .               w       BENEAD.                                                      ATIA8          cursul fiscului ei fără pro vi «iun    

            MINISTERUL FINANCELOR



  Legea timbrului și înregistrărei prin art. 16, § III supune la taxa tim-
brului de 25 bani, toțe declarațiuriele particularilor de versăn de bani la
casele publice.
  Constatându-se că în multe localități acestă disposițiune nu se respectă,
ministerul previne pe toți casierii comunali și de stabilimente publice, că se
vor aplica cu totă rigorea penalitățile prescrise în contra celor ce vor con-
traveni legei.
  No. 2,817 bis.                                                1882, Ianuarie 26.
  IMPRIMERIA STATULUI             ~                      Directoru Monitorul, A. L AP ATI, ‘