No. 241 tJK NUMER 25 BANI Vineri, 1882 * 10 Februarie MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-DECI și ȘESE Lei; ȘESE LUNI, 20 Lei (Antâiu Aprilie și ântâîu Octombre) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-țECI LITERE TREI-DBCI BANI (Inserarea Il-a și mal departe, 20 b. linia) Publicațiunile judiciare ee plătesc : PSnă la oincl-decl linii, 5 Iei, mai mari de 60 linii, 10 lei, OrI-ce alte acte introduse în ele ee plătesc deosebit, ca și publicațiunile, după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale Iacale. SCRISORILE NEFRANCATE SE REFUSA Inserțiunile și reclamele se plătesc: Prima inserare, 60 b. linia, a II și mal departe, S0 b.linia* Oitapunile de hotărnicie, linia de 30 litere, 60 bani. Publicațiile prim&rielor și comitetelor, 60 b. lini». DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă. SUMAR PABTEA OFICIALA.— Ministerul de resbel: Decret. — Raport. Ministerul afacerilor străine : Prescurtare de decret. Ministerul de‘,finance : Prescurtări de decrete Ministerul agriculturei, comerciului și lucrări- lor publice : Decrete. — Statute.— A dresă. PABTEA NEOFICIALA. — Programa ser- viciului solemn ce se va ține pentru sufletele morților.— Comunicare. — DepeșI telegrafice. Anunciur) ministeriale , judiciare , adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 28 Ianuarie 1882. MINISTERUL DE RESBEL CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, sub No. 1,153, Am decretat și decretăm : Art. I. Se înființeză un peniten- ciar militar în localul fostei pul- berării de la Tergușor, în care se vor interna tote gradele de jos, con- damnate de tribunalele militare la închisâre de la șese luni, cel pucin, până la duoi ani, cel mult. Art. II. Nimeni nu va putea fi internat în penitenciar de va fi fost condamnat pentru un fapt infamant. Art. III. Personalul însărcinat cu dirigerea și administrarea acestui penitenciar, se va detașa din cor- purile de trupă. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 24 Ianuarie 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, I. C. Brătianu. No. 157. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Gradele inferiore din armată, condam- nate de tribunalele militare la închisore corecțională mal mare de șese luni, sunt cea mal mare parte internați în peniten- ciarele civile, spre a’șl executa pedepsă; iar unii, al căror termen de osândă este mal mic, sunt ținuți în aresturile pie- țelor. Acești omeni, dupe terminarea pedep- selor, se întorc în rândurile armatei, spre a’șl continua termenul lor de servicifi. Considerând că acel cari sunt ținuți în aresturile piețelor, împreună cu pre- veniți și pedepsiți, disciplinar nu pot servi de cât ca un reă exemplu acestora; Considerând asemenea că cel internați în penitenciarele civile, fiind continuii în contact cu criminalii, întdrcerea lor în rândurile armatei este cu totul pernici- dsă pentru camarazii lor; Considerând că chiar felul osândei cere corecțiunea lor, care nu ar putea’o do- bândi de cât în anume stabilimente de corecțiune, Pentru aceste considerante, am crerjut imperios necesar a se înființa un peni- tenciar militar, în care să fie internate tote gradele inferiore ale armatei, con- damnate de tribunalele militare la o în- chisore corecțională de la șese luni la dnoi ani maximum, astfel ca timpul pe- trecut de ei în închisore aă fie în reali- tate o corecțiune, tin^end a ’i moralisa și a ’i prepara pentru revenirea lor în mod util în rândurile armatei. Daca nn asemenea penitenciar nu s’a înființat până acum, cu totă necesitatea simțită, causa a fost lipsa de mi^loce pentru a avea un local propriii. Cu oca- siunea desființatel pulberării delaTâr- gușor, acel local putend servi drept peni- tenciar militar, după cum s’aiî și luat dis- posițiuni pentru transformarea lui în acest scop, instalarea acestui penitenci- ar se pote face cu înlesnire și fără a ne- cesita mari cheltueli. Personalul necesar pentru dirigerea și administrarea acestui penitenciar, nefi- ind preve^ut în budgetul anului curent, se pote detașa de-o-cam-dată din corpu- rile de trupă. Daca Majestatea Vdstră aprobă acestă propunere, O rog plecat să bine-voiască a semna alăturatul proiect de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestăței Vdstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, I. C. Brătianu. No. 1,153. 1882, Ianuarie 24. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE M. S. Regele, asupra raportului D-lul ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, sub No. 1,315 , a bine-voit, prin înaltul decret cu No. 184, din 27 Ianuarie 1882, a numi pe D. Geor- ge Steriade în postul de director al divisiunel politice din ministe- rul afacerilor străine , r6mas va- cant prin demisionarea D-lul Gri- gore Ghica. 7954 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 29 Ianuarie (10 Februarie) 1882 MINISTERUL DE FINANCE Prin înaltul decret regal, cu No. 145, din 22 Ianuarie 1882, în urma recomand ațiunei făcută, prin ra- port, de D. ministru secretar de Stat la departamentul de finance, D. D. G. Stamatin, bacalaureat, s’a numit în postul de verificator clasa II, în direcțiunea Comptabilităței generale a Statului, în locul D-lui N. Georgescu, trecut în alt post. Prin înaltul decret regal, cu No. 146, din 22 Ianuarie 1882, în urma recomandațiunei făcută, prin ra- port, de același D. ministru, D. La- zăr C. Maurevel, verificator clasa II la casieria generală a județului Tutova, s’a numit verificator clasa I la acea casierie, în locul D-lui D. Doljan, demisionat, și D. G. Mano- liu, actual copist, verificator clasa II, în locul D-lui Maurevel. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. H Ve^end raportul ministrului Nos- tru secretar de Stat la departa- mentul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, cu No. 922, din 23 (4) Ianuarie 1882, Corpurile legiuitore au votat și adoptat, și Noi sancționăm ce ur- meză : Art. I. Pentru efectuarea plăței gărei Predeal, partea austro-un- gară, și a altor lucrări suplimen- tare, făcute in baza legei din 12 (24) Iulie 1878, pentru construc- țiunea calei ferate Ploesci-Predeal și a joncțiunilor cu liniele austro- ungare, conform convențiunilor sancționate prin legea din 3 (15) August 1874 și 27 Martie 1879, și în conformitate cu sentința tri- bunalului de arbitri, care s’a pro- nunciat asupra diferendului dintre Stat și concesionarul liniei Ploesci- Predeal, se deschide ministerului de lucrări publice un credit extra- ordinar de lei 3,470,953, bani 59; Art. II. Acest credit se va aco- peri din: Lei bani. 650,000 — economia ce resultă din suprimarea atelierelor de reparațiuni, prevăzute în legea de construcțiune a liniei Ploesci-Predeal. • 30,000 — economii ce resultă din ex- proprierea pe aceeași linie. 2,790,953 59¹ capital efectiv creat prin o nouă emisiune de titluri de rentă, âmortisabilă 5 la sută, ce se va emite pe cursul minimum de 88 la sută. 3,470,9'53 59~ Acâstă lege s’a votat de Aduna- rea deputății or, în ședința din 19 Decembre 1881, și s’a adoptat cu majoritate de 61 voturi, contra a 17. Președinte, D. Brătianu. (L. S. A. D.) Secretar, C. Poroineanu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința sa din 20 Ianuarie 1882, și s’a adoptat cu majoritate de 26 voturi, contra a 6. ■ Vice-președinte, G. Lecca. ’L. S. S.) Secretar, general A. Angelescu. Promulgăm acestă lege și ordo- năm ca stă fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monito- r\ ■ul oficial. Dat în Bucuresci, la 26 Ianuarie I CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul de justiție, 1882. (L.S.St.) Ministru secretar de Stat la departamentul agriculturei, comeroiu- i lui și lucrărilor publice, Colonel Dabija. No. 117. G. Cliițu. CAROL I, Prin grația Iui Dumnezeii și voința naționala, Rege al României, La toți de faciă și viitori^ sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, cu No. 928; Având în vedere motivele din acest raport, Am decretat și decretăm: Art. I. Se recunosce societatea cu denumirea de : Societatea pdlitec- ■ nică, fie utilitate publică. Statutele societăței se vor insera în Monitorul oficial.. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul agri- culturei, comerciului și lucrărilor publice este însărcinat cu executa- rea presentului decret. Dat în Bucuresci, la 25 Ianuarie 1882. CAROL Ministru seoretar de Stat la departamentul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, Colonel Dabija. No. 173. STATUTELE SOCIETĂȚEI POLITECNICE DIN ROMÂNIA. Art. 1. Se formeză o societate avend numirea de Societatea pdlitecnică. Art. 2. Scopul societăței este : a. De a deslega, prin desbateri și lu- crare, chestiunile de artă privitore Ia geniul civil; 6. De a contribui la desvoltarea sciin- țelor, aplicate la lucrări industriale; c. De a studia, prin ajutorul activ al membrilor sei, respândiți în totă țera, chestiunile de utilitate publică, ce ar crede nemerit a supune ministeriulul de lucrări publice, precum și de a studia chestiunile de economie industrială, de administrațiune și de utilitate publică, pentru întrebuințarea puterilor și mi^- locelor țerei; d. De a întreține relațiuni și spiritul de fraternitate între toți membrii socie- tăței ; e. De a căuta și a face cunoscut mem- brilor sei, posițiunile și posturile vacan- te, la cari denșii ar putea aspira ; f. De a ajuta, pentru un timp mărgi- nit, și potrivit cu mi^locele sale, pe acei din membrii sei cari ar fi nevoiți acere sprijinul seu. Art. 3. Societatea, din inițiativa co- mitetului, prevăzut la art. 9, va da în studiă membrilor sei: chestiunile de uti- litate publică saii de economie indus- trială, al căror studiă s’ar simți trebuin- cios; chestiunile ce i s’ar trămite de mi- nisterul lucrărilor publice, saii acelea ce s’ar pune în vederea comitetului prin ori-ce alt organ, și cari ar înfățișa un caracter de interes general. Memoriile primite de comitet se vor desbate în adunare generală anuală, pre- sidată de ministrul lucrărilor publice, sau, în lipsă, de președintele societăței. Hotărîrile luate se vor comunica mi- nistrului de lucrări publice și se vor pu- blica în buletinul societăței. 2& Ianuarie (10 Februarie) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ‘ 7955 Art. 4. Sediul societăței este în Bucu- resci. Art. 5. Socii tatea, al cărei numer de membri este nelimitat, membri societari, membri asociațî și membri onorari. Numerul membrilor celor duoe categorii din urmă nu pdte covîrși nicio-dată ‘a dinnumerulmem- brilor societari. Art. 6. Spre a fi admis în societate ca membru societar, candidatul trebue să fie elev eșit cu diplomă, certificat sau brevet, țiind loc de diplomă după usul școlel, din una din șcdlele de ingineri saii geniii civil din țeră saii străinătate și să fi lucrat în meseria de inginer cel puțin trei ani în țeră. Ori-cine se ocupă cu studiul sciințe- lor privitore la arta inginerului, ori-ce industriaș precum și inginerii fâră sta- giu, pot fi admiși în societate cu titlul de membru asociat sau onorar. Cererile de admitere ca membru so- cietar sau ca membru asociat, se fac în formele prescrise de regulament și se supun la aprobarea societăței. Membrii onorari se propun de comi- tet, sau de 15 membrii societari. Art. 7. Societatea hotărasce asupra admiterilor, în adunările sale ordinare; voturile se exprimă prin scrutin secret. Candidatul pentru a fi admis, trebue să întrunescă ³ 4 din numerul membrilor societari presenți; iar numai % pentru a fi admis ca membru asociat saiî onorar Numai membrii societari aii dreptul de vot. Art. 8. In cele șese luni, cari urmeză dupe admitere, membrul admis va tră- mite secretariatului societăței, fie un memoriii asupra unei chestiuni indus- triale saii sciințifice, fie un memoriii a- supra unor lucrări executate. Art. 9. Administrarea societăței și or- ganisarea lucrărilor sale', sunt încredin- țate unui comitet electiv, compus din 21 membri. Șepte dintr’enșil formeză biu- roul. Art. 10. Nu pot face parte din comi- tet de cât membrii societari. Se lasă însă membrilor asociațî patru locuri în comitet. Jumetate plus unul cel puțin, din nu- merul membrilor comitetului, trebuesc să aibă locuința în Bucuresci. Art. 11. Biuroul se compune din: 1 președinte; 2 vice-președințî; 3 secretari; 1 casier. Art. 12. Comitetul stabilesce lucrările societăței, și întocmesce regulamentele interiore. El studiază chestiunile cari ’l sunt trămise în urma desbaterilor adunărei; cele cari ’i sunt supuse de către autori- tățile constituite din țeră; examineză a- semenea de la sineși tdte chestiunile cari le crede folositdre, și le aduce la cunos- cința societăței, printr’un raport supus se compune din j discuțiunei adunărei. Art. 13. Comitetul represintă societa- tea și lucreză în numele eî, pe lângă au- toritățile publice și corpurile constitu- ite, ori de câte ori acesta s’ar fi găsit folositor de către societate, în adunare ordinară saiî extra-ordinară. Art. 14. In cas de urgență, comitetul convocat de către președinte, ia ori-ce decisiune de la el însuși, urmând a da semă de actele de urgență, în prima a- dunare a societăței. Art. 15. Comitetul alcătuesce o dare de semă despre lucrările societăței, des- pre comunicările cati ’I- sunt făcute, și despre cele ce densul ar crede nemerit a face, asupra unor chestiuni sciențificeși industriale. Acestă dare de semă se pu- blică periodic și se trămite fie-cărul membru. Art. 16. Biuroul adminiștreză afaceri- le și fondurile societăței, execută deci- siunile sale și convocă adunările extra- ordinare. Art. 17. Membrii se întrunesc regu'at, de 2 ori pe lună iarna, în cele d’ânteifi Duminici după 1 și 15 a fie-cărel luni; iar vara numai o dată pe lună, în cea d’ânteiti Duminică, după «Ji’ntâiA. Art. 18. Adunarea din luna lui Iunie și cea din urmă din luna lui Decembre sunt adunări generale, în cari biuroul supune la aprobarea societăței socote- lile semestrului trecut. Art. 19. Alegerea membrilor comite- tului se face în toți anii în adunarea generală din Decembre. Art. 20. Biuroul în exercițiu presidă la acestă alegere, și face despuierea scru- tinului. Un scrutin deosebit se face pentru a- legerea președintelui, care se alege nu- mai cu majoritate absolută a membrilor presenți. îndată ce președintele este a- les, se aleg cei-alțl membrii din biurou, printr’un singur scrutin de listă, și cu majoritatea simplă. După proclamarea membrilor din biuroti, seurmeză în ace- laș mod, printr’un al treilea scrutin, la alegerea celor-alțl membrii din comitet. Art. 21. Membrii comitetului și al biuroulul pot fi realeși, însă preșidenția nu pdte fi încredințată aceluiași socie- tar duoi ani d’a-rândul. Art. 22. Societatea va putea numi ca președinte onorar pe nnu saii mai mulțl din vechii sel președinți, după propune- rea comitetului. Președinții onorari po.t lua parte la lucrările comitetului cu voce deliberativă. Art. 23. Membrul din comitet care de- misioneze sau care este declarat demi- sionar în cursul semestrului care urme- ză o adunare generală, se va înlocui la cea d’ânteiiî întrunire. Art. 24. Fie-care membru societar saiî asociat, va plăti: a. Un drept de admitere fix de 50 lei; 1) . O cotisațiune anuală de 36 lei. Acestă cotisațiune anuală pdte fi, du- pă voia membrului, înlocuită printr’o sumă de șese sute lei, plătită o dată pen- tru tot-d’a-una. Membrii onorari sunt scutiți de ori-ce cotisațiune. Art. 25. Societatea are un fond social, care se compune din : a. Sumele vărsate pentru rescumpăra- rea cotisațiunilor anuale ; 1). Darurile saiî legatele făcute de că- tre membrii societari, asociațî sau ono- rari, și din ori-ce alte dări făcute socie- tăței de către alții. Acest fond social nu se pdte cheltui nici înstrăina. Art. 26. Societatea întrebuințeză pen- tru întîmpinarea cheltuelilor sale: a. Dobânda fondului social; b. Cotisațiunile anuale cari nu sunt înlocuite prin suma de 600 lei o-dată plătită ; c. Dreptul de admitere ; d. Produsele întâmplătdre resultând din aplicarea regulamentului. Art. 27. Averea care tiebue să con- stitue fondul social este, după hotărârea comitetului, pusă pe numele societăței în imobile, în rentă de Stat, în acțiuni de ale Băncel Naționale, saiî în obliga- țiuni de ale drumurilor de fer, garantate de Stat. Aceste- operațiuni se fac prin îngriji- rea președintelui șah unul vice-preșe- dinte, unul secretar și casierului, lucrând împreună. Art. 28. Aceste trei persdne lucreză iarăși împreună pentru încasarea rente- lor, dividendelor și dobânzilor,saiî pen- tru vinderea rentelor, imobilelor, acțiu- nilor saiî obligațiunilor, operațiuni cari se pot orândui de comitet, în interesul societăței. Art. 29. Cotisațiunea anuală se va plăti pe deplin în anul curgetor. Art. 30. Comitetul, după propunerea a duoi din membrii săi, pdte decide cu simplă majoritate, scutirea pentru parte din cotisațiune, saiî pentru cotisațiunea întregă, a membrilor cari vor fi făcut ce- rere bine întemeiată. Art. 31. Se va privi ca demisionat ori ce membru , care nu va fi plătit cotisa- țiunea întregă în cursul anului. Membrul demisionat nu pdte cere îna- poiarea cotisațiunilor plătite, nici ră- dica veri-un drept asupra avere! Socie- tăței. Art. 32. Ori-ce membru care prin pur- tarea și faptele sale , va deveni nedemn de a face parte din societate, va fi alun- gat din senul el. Hotărârea se va lua de 7956 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 29 Ianuarie (10 Februarie) 1882 Guvernul Majestăței Sale crede că a venit timpul să împlinim acestă lacună. Dar, înainte de ori-ce început de execu- țiune, trebue stabilită o programă rațio- nală și care să preciseze bine tote amă- nuntele operațiunilor de făcut. Cu elaborarea acestei programe doresc, să se însărcineze societatea politecnică, care, de cât ori-care autoritate consti- tuită , coprinde în senul șeii un numer mai mare de bărbați iiistruiți, practici și deprinși cu discutarea și resolvarea cestiunilor de sciință. In trăsuri generale, programa ar co- prinde: 1) Rădicarea planului în care s’ar in- dica limitele comunelor și împărțirea terenelor lor în proprietăți. Ar urma dar să se specifice cum tre- bue să se facă aceste operațiuni și cu ce mijloce. Cestiunea interesând pe Stat, pe ju- deț și pe comune , care ar fi partea cu care ar contribui fie-care din ele cu per- sonal și cheltueli de materiale, și în ce proporțiuni. 2) Prețuirea proprietăților. De către cine s’ar face mai nemerit și în ce con- dițiuni, spre a se garanta exactitatea ex- pertizelor ? 3) In fine, regulamentul ar determina cum se face repărțirea individuală a pro prietăței și cum se opereză mutațiunile. Pentru ori-ce informațiuni s’ar putea da, fie de la departamentul meii, fie de la alte autorități din țeră , me pun la disposițiunea D-vostră , spre a vi le da ori a vi le procura. Sigur, D-le președinte, că voiu avea ocasiunea să me felicit de a fi însărcinat cu acesta lucrare pe societatea politec- nică, și că se va justifica plăcerea ce’ml a causat constituirea el, profit de oca- siune spre a ve asigura de deosebita mea considerațiune. Ministru, Colonel Dabija. o-cam-dată de comitet cu majoritate de voturi, și se va supune în urmă adunărei. Membrul depărtat va putea face apel, prin scris, contra hotărâre! comitetului, la adunarea societăței, care, în aseme- nea cas, se va pronuncia prin majoritate, fără ca el să pdtă lua parte la desbaterl. Adunarea ’iva putea însă .cere lămurii⁻!. Membrul ast-fel depărtat nu p<5te a- vea nici o pretenție asupra avere! socie- tățel, nici cere înapoiarea cotisațiunilor sale. Art. 33. Statutele și regulamentele so- cietăței pot fi modificate , în adunare generală convocată pentru acest scop, cu majoritate de ²/₃ din voturile membrilor societari față la vot. Cu tote acestea, mo- dificările propuse trebuesc mai înainte supuse în studiul comitetului, care va face un raport adunărei generale. Art. 34. Societatea nu este respun^e- tdre de părerile membrilor săi, chiar în publicarea buletinelor sale. Art. 35. Regulamentul interior al so- cietăței va fi supus la sancțiunea celei d’ânteiii adunări. Art. 36. Societatea seva privi consti- tuită în ^ioa votărel statutelor de faciă, și va cere, apoi, ministerului lucrărilor publice recunoscerea sa ca societate de utilitate publică. Art. 37. Cel d’ânteih comitet pentru anul 1882 se va alege de adunare, în- dată după votarea acestor statute. Copie după adresa ou No. 1,002, a ministe- rului de agricultură, oomerciu și lucrări pu- blice, către D. președinte al societăței poli- tecnice. Domnule președinte, ’MI îndeplinesc cu plăcere datoria de a ve comunica copie după înaltul decret cu No. 173, diu 25 Ianuarie 1882, prin care M. S. Regele a autorisat funcționa- rea societăței politecnice ca asociațiune de utilitate publică. Bine condusă , și dacă ingineri din tdte ramuiile, cari o compun, vor perse- vera sâ fie uniți și să aducă pentru rea- lisarea unui scop comun contigentul cu- noscințelor și experienței D-lor, socie- tatea politecnică va face negreșit servi- cii reale țărei, și va merita onorea ce ’i-a făcut Majestatea Sa, acordându’i titlul de instituțiune de utilitate publică. Spre a inaugura lucrările D-vostrâ, ministerul lucrărilor publice ye rdgă să puneți în studiul societăței cestiunea următore: Facerea cadastrului general al Rega- tului. In lispă de cadastru, întinderea pro- : prietăților fonciare și producțiunea lor, ■ fiind necunoscute, așezarea impositelor ' se face pe base nesigure , și repărțirea lor între contribuabili ar putea da nas- cere la nedreptăți involuntare, dar ine- * vitabile. 1 r.' «TEA NEOFICIALA București, 28 Ianuarie 1882. PROGRAMA pentru serviciul solemnei ce se va ține pentru sufletele morților, în dioa de 30 Ianuarie 1882. o 1. I. P. S. Mitropolit Primat, îm- preună cu alți prea sânțiți arhie- rei, va începe serviciul divin în ca- pela cimitirului Belu, la orele 10 dimineța. 2. Toți preoții din Capitală vor săvârși pe la bisericele lor sânta leturghie la orele obicinuite, spre memoria repausaților din paro- chiele lor respective. 3. La orele 11, toți preoții ai că- rora enoriași sunt înmormântați în cimitirul Belu se vor aduna la biserica St. George-Nou , de unde vor porni pe jos pentru cimitirul Belu, în ordinea următore: 1) 0 escortă de geridarmi; 2) Stegurile de pe la bisericele orașului; 3) Un cor bisericesc ; 4) Un prea sânțit arhiereii, ur- mat de toți preoții, cari vor merge în rend câte duoi, îmbrăcați în e- pitrahil și felon. După ce procesiunea va sosi la cimitir, se va ascepta terminarea serviciului divin mai sus aretat, după care se va executa parasta- sul general pentru repausații în- mormântați acolo, în mijlocul ci- mitirului, unde va fi așezată o ma- să cu o colivă pe ea, dupe acesta preoții vor ceti molitfele fie-care pe morjnintele parochianilor sei; în tot timpul acestei solemnități se vor trage clopotele pe la tote bisericele din Capitală. Preoții ai căror enoriași au mor- mintele în cele-alte cimitire, după ce vor termina sânta leturghie la bisericele lor, vor porni tot în a- ceiași ordine la cimitirele respec- tive, pentru a ceti molitfele. Ploesci, 27 Ianuarie. D-lui ministru de interne , Cu ocasiunea călcărel ce mi s’a făcut, am fost jefuit de 40,000 lei și obiecte, și administrațiunea a fost la înălțimea el prin dovedirea , prinderea de tâlhari, bani și obiecte. Dat tot concursul par- chetului. Ondre administrației și poli- ției acestui oraș. Urlățeanu. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului.) Londra, 8 Februarie. — Camera lor- zilor. — In cursnl desbaterei adresei de respuns la discursul M. S. Reginei, lor- dul Granville, ministrul afacerilor stră- ine, a 4is, în privința Egiptului: „Voim a menține drepturile Sultanului, posi- țiunea Kedivului, libertățile poporului și arangiamentele internaționale 29 Ianuarie (10 Februarie) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 7957 „Avem cuvinte de a crede că cele alte puteri și Turcia , ca și Francia , ad aceleși vederi; sperăm dar că înțelege* rea diferitelor cabinete europene în acestă privință va evita necesitatea de a re- curge la întrebuințarea forței". Gonstantinopoli, 8 Februarie.— As- sym pașa, ministrul afacerilor străine, a înmânat asl;â- -oferte însă nu se vor admite. 4. Concurenții, spre a fi admișf la li- citațiune, trebue să depue o cauțiune de 100 lei în numerar saii efecte garantate de Stat. 5. Chârtia necesari se va da de direc- ție, și antreprenorul se obligă a lua cu cheltuiala sa chârtia din magazia direc- ției saii de la furnisorul ce i se va indi- ca de direcție, precum asemenea dea a- duce la direcție cu cheltuiala sa impri- matele confecționate. 6. Tdte imprimatele indicate urmeză a fi complect predate în termen de 25 dile de la încheiărea contractului, afară de acelea pentru cari direcția nu ’I va fi dat chârtia necesară, și pentru cari ră- mâne obligat a le face când i se va da chârtia de direcție. 7. După predarea complectă a impri- matelor se va face plata antreprenoru- lui prin mandate emise de direcția liniei îndată după punerea în lucrare a bud- getului pe exercițiul 1882 — 1883, și plătibile la casa generală a liniei saii la casa centrală a tesaurului, reținendu- se numai valorea imprimatelor ce ar fi rămas neconfecționate din lipsă de châr- tie, care se vor plăti după confecționa- rea lor. 8. Daca antreprenorul nu se va con- forma contractului, direcțiunea va fi în drept a’l resilia contractul și a’l confis- ca garanția depusă, fără somațiune, fă- ră judecată sad ori-ce altă formalitate, asemenea va fi în drept a face imprima- tele la ori care altă tipografie cu ori-ce preț va găsi, în compta garanției și a ori cărei altă avere a antreprenorului. 9. Garanția definitivă va fi de 20 la sută din suma ce va resultă la licitație ăi se va depune în numerar saă efecte garantate de’Stat. 10. Textul art. 40—57 inclusiv din legea comptabilităței generale a Statu- lui, și art. 21, 32 și 43 din ncua lege a timbrului și înregistrărei sunt obligato- rii pentru antreprenor. No. 147. 1882, Ianuarie 20. MINISTERUL JUSTIȚIEI In urma unei denunțări a băncei Im- periale Otomane, consulul nostru geue- ral la Constantinopoli, printr’o telegra- mă aflresată ministerului afacerilor stre- ine, ’l imformeză câ un numit de Tiller, director al comptnarului anglo-româu, din Bucuresci, a fost arestat de poliția turcă. Titlurile găsite asupră’i și cre- zute a fi falșe, sunt în număr de trei; o poliță de 750 franci a Băncei României, sub No. 3,232, din 9 Iunie 1881, duoă polițe asupra lui Solomon Paper Zucau, una sub No. 282, din 8 Decembre 1881, în valore de 330 franci și cea-altă No. 271, în valore de 150 franci. Ministerul publică acăstă încunosci- ințare, spre scința celor interesați. Administrația generală a dome- nielor și pădurilor Statului. Dintre bunurile mici adjudecate la li- citațiile ținute în centrul Craiova, loca- lul prefecturei județului și pe la prefec- turile respective, în ^ioa de 12 Ianuarie 1882, în baza legei vîmjerilor din 8 A- prilie 1881 , ofertându-se în termen li- vedea cu ogradă de pruni ca de 4 pogd- ne, din care ca o jumătate pogon pădu- re din cătunul Inătesci, județul Vâlcea, pendinte de monastirea Bistrița , adju- decată la licitație asupra D-lui Petre Mișcurici cu lei 2,005 și ridicată cu o- ferta făcuta de D. Gh. Albulescu, la su- ma de lei 2,205, bani 50, de la care preț va începe concurența. Administrațiunea, conform art. 44 din sus citata lege, publică spre sciința ge- nerală a amatorilor de a cumpăra arăta- tul bun, că, în «jioa de 15 Februarie a- nul curent, la orele 12 din (ji, se va ține supra-licitațiune publică, atât în centru Craiova , localul prefecturei județului, cât și la prefectura județului Vâlcea, și rogâ peD-niî amatori să bine-voescă ca, în (jioa și ora mai sus arătată, să se pre- sinte în arătatele localuri ale acelor pre- fecturi , cunoscând că , expusul bun se vinde cu condițiunile coprinse în legea de la 8 Aprilie 1881 , publicată în Mo- nitorul oficial din 12 Aprilie același an. Garanția provisorie ce urmeză a de- pune concurenții la supra-licitare va fi de lei 100, în numerariă saii efecte ga- rantate de Stat. No. 3,287. 1882, Ianuarie 27. (4, 5oa de 10 Martie 1882 , la orele 10 dimineța, inculpat pentru furt comis în prejudiciul lui Ion Lascu ; cunoscend că la nevenire se va aplica contră’! disposițiele legei. No. 2,057. 1882, Ianuarie 23. — D. Gheorghe Căldăraru, cu domi- ciliul necunoscut, este citat ca, în /oObig. de Stat 96»/, 971 2 go/o „ oăi. ferate române • 100 101 T#/o ser. fun. rur. 99»/a 10031 70/0 „ „ urban. 99i, 10034 8% împrumut municipal . . 100» , ion/ Acț. B. de aramă. --- --- Obl. cas. pen. lei. 300, dob. 1. 10. 214 222 Impr. cu prime 29 V, 30i., Acț. Băn. naț rom. 1430 1440 „ Dac.---Rom. 290 300 Eșite la sorți 5»/o Rentă amor. Oblig, de Stat.6% „ Căi.F.R.R. 99»/, ■ --- „ [Municipale. Cepdne. De Renta română n obl. de St. 6° 0 B n n Căi.F.R.R. n n municipale 5 %% n „ seri. func. i rar. și urbane . Direrse. Aur contra argint il1, „ „ bil. hip. n „ banca I11/, 2% națion. română. Florini val. austr. 210 211 Mărci germane . 1-23 1*«6 Bancnot. franoes. 100 101 Viena. --- 8 Febr. Napoleonul. . . 9-54 Fiorini Ducatul .... $•63 n Berlin.---8 Febr. Obl. căi. fer. rom. 101 80 noul 6%. . . 111-70 Mărci Oppenheim. . . n Paris.---8 Febr,. Renta română. . 86.55 Franci S% Oppenheim. tandra---8 Dec. 8% Oppenheim. tț Stern . --- i *4 SCHIMB SI COMISION FRAȚII BENZAL No. 41 bis, str. Lipscani, No. 41 bis 28 Ianuarie 1882 Comp. Vând. 6% Obligații rurale convertite. . . 961/, 97*/4 Obl. căi fer. român. 101 102 5° 0 Domen. amortis. 87»/, 88» 2 Dobândă 10 fr. oblig, casei pensii 300 lei. 215 220 70/0 Scris, funciare rurale. . . . 99»/, 100 7% Scrisuri func. urbane. . . . V&Vz 100 6% Scrisuri func. urbane. . . 92»', 93 8%'Impr. municipal 102 103 împrumutul cu pre- miu rl Buc. (bil. 201.) 28 29 5% Renta Română. 87 88 Acțiuni Daeia- Eomânia .... 293 302 Ac. Ban. naț. Româ. 1430 1440 Baia de aramă liber. --- ---» Obl. de Stat. . . % argint Rentă...... % aur Căilor ferate . . % Scrisuri..... % Argint contra aur . 2% 1% Bilete ip. contra aur. 21/4 13< Rubla de hârtie. . 2-55 2 6> Florini austriacl. . 2-io 2-12 Lose otomane. . • 40 50 Viena. --- 8 Febr. Napolionul .... 9 54 9-55 Ducatul...... 5 .a o 5-64 Lose otomane . . . 24 122»/, Rubla de hârtie . . 122 --- Berlin.--- 8 Febr. Oblig, căilor ferate române. . . Aoțiun. 3 M 63»/4 62 Priolit. „ „ ---- --- Oppenheim .... 111-70 111 Rubla de hârtie . . 2081/, 208»/, Obligați! noul 6 °/0 100 8J 100.90 Lose otomane. . . --- --- Paris. --- 8 Febr. Renta română. . . 86»', 861 Lose otomane. . . 46 49 Adresa pentru telegrame, BENWa CASA DE SCHIMB A. ATIAS No. 44, str. Lipscani, No. 44 28 Ianuarie 1882 Comp. Vând. | 5% Renta amor. 87 873/4 * 8% 3 comunale 101 102 70/oScr. fun. rur. 99% 10u»’4 7% n n urb- 99J/4 100% Oblig, conv. rur. 963 , 97% i 3 căi. fer. rom. 100 101 5% Renta româ. 87 873/, Oblig, cas. pens. 215 220 20 1. Lob. mun. 28» « 30 LosurI otomane . 40 50 ! Acțiuni Dacia--- 300- 305 1 Romania. . . --- 3 Băn. Rom. „ Bâno. naț. 1420 1440 Eșite la sorți. Domeniale. . . Comunale . . . Funciar .... 991/2 Conv. rurale . . Calea fer. româ. Cup6ne. Domeniale. . . % Comunale . . . % Rurale și urbane »t Renta română . . »/t Argint cont. aur. 2 13 4 Bilete hipoteca . 2 1’A Rubla de hârtie. 2-65 Fio. aust. chârtie 2-n 2-12 Viena.---8 Fe. Napoleonul. . . 9-54 9-siVq Galbeni .... 8 63 LosurI turcești.. 24 23-5, Berlin---8 Fe. 6°/o Obl. oăi. fer. ț rom..... 108.S, 10S-80 6°,oObl. căi. fer. rom..... . Rubla de chârtie. 208.50 2O8.s6 LosurI otomane. Paris. --- 8 Fe. s Renta franceaă . H4.70 U5.,o E Renta română . 86-so --- 1 LosurI turcești . 46 49 | Adresa pentru telegrame ATIAS. NB. Cursul de mal sus est» iu mo netă, de aur socotit dup* cursul riscului și fără provisiw» >. CASA DE SCHIMB C.STER1U No. 19, str. Lipscani, !Zo. 19. 23 Ianuarie 1882 Comp. Vând. 50 oRenta română 87% 88% 50 0 Renta amort. 87» 4 88»/4 50 0Scr. func. rur. «OM. 50 0 » b. --- 60 0 n rb. 92»/s 93»', 6o|0Oblig. de Stat conver. ruralelor 96 97 6o|oOblig. de Stat căilor fer. Rom. 101 102 70 [o Scris, func. urbane.... 993'4 100% 70 oScris. fun. rur. 9fc34 U)0»/4 7.0 olmpr. Stern. . --- --- 80 olmp. municip. 101 102 80 olmpr. Oppenh --- --- Imprum. ou prime Bucuresci. . • . 28 29 Oblig. Casa pens. 215 220 Acț. Dacia- Rom. 290 300 n Ban. d ‘ mobil. --- g credit oonstr. Baia de aramă ---. --- n Fabr. dehârtie --- ---. a Banca Român. --- --- a Banca Națion. 1405 1415 Obl. și scris, eșite la sorț!..... 99% --- Cupdne exigibile. 1 % Aur eon.bil.și arg. 2 2% Fiorini val. austr. 2-11 2-w i Mărci germane . 1-23 1-24 Bancnote france. 991-, 100 Rubl. rus. de hârt. 2-bo 3-6, Viena.--- 3 Febr. Napoleonul. . . $•56 Fiorini Galbenul.... 5-62 s Berlin---3 Febr. 6°[0 Oblig, de Stat ( 0. f. române).. 101 go Mărci 8°|oImpr.Oppenh. --- Paris.--- 3 Febr. 5°l0Benta română 86.50 Fran 1 1. 8°|0Impr. Oppenh. S Londra---llFeb. 7°|o Impr. Stern.. 7O| jlmpr.Oppcnh. --- MINISTERUL FINANCELOR Legea timbrului și înregistrare! prin art. 16, § III supune la taxa tim- brului de 25 bani, tote declarațiunele particularilor de versări de bani la casele publice. Constatându-se că în multe localități acestă disposițiune nu se respectă, ministerul previne pe toți casierii comunali și de stabilimente publice, că se vor aplica cu totă rigorea penalitățile prescrise în contra celor ce vor con- traveni legei. No. 2,817 bis. • â 1882, Ianuarie 26. 7968 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 29 Ianuarie (10 Februarie) 1882 MINISTERUL FINANCELOR CASA DE DEPUNERI, DE CONSEMNATIUNI SI DE ECONOMIE Casa de economie oferă sub garanția Statului mijlocul cel mai sigur pen- tru a provoca a păstra, a face producătore, și pentru a strânge economiile cele mai neînsemnate ale claselor muncitore. Toți casierii Statului, șefii de oficiuri telegrafo-postali, perceptorii, direc- torii de gimnasii, licee, institutori și institâre , învățătorii sătesci precum și directârele de sc61e de fete și învățătârele, sunt agenți principali sau secon- dari ai casei de economie. Ori-ce locuitor al țerei fără deosibire de naționalitate, de sex și de etate, pote versa ecohomiele sele în localitățile desemnate, în manele agenților au- torisați de casa centrală. Depunerile se pot face în tote (Jilele, de la io ore dimineța, până la 4 ore • după ame^i- Depttnerile nu pot fi mai. mici de un leu nou, nici mai mari de 300 lei, pentru o singură dată. Până la o nouă hotărîre a consiliului de administrație, dobânda sefiixezâ la 5 la suta pe an. Depunătorul la casa de economie priimește la cel d antâiu vărsământ ce face, un libret în care se înscrie , numele și domiciliul depunătorului, văr- sământul și dată lui. Acest libret servesce pentru înscrierea tutulor vărsămintelor ulteriore. —■ Agenții care primesc depositele sunt datori a libera pentru fie-care vărsă- ment și o recepisă din registrul cu matcă. Administrațiunea acestei case dend din nou publicităței disposițiile prin- cipali ale legei, îndemnă pre clasele muncitor 3, pre lucrători, meseriași, im- piegați, militari și alții, a ’și așeqla micile lor economii la casă, pentru a le spori și a le face producătore. O economie de (pece bani (centime) pe (Ji, adunate și depuse regulat la finele fie-căreî luni la casa de economie, care plătesce dobândă 5 la sută pe an, și dobândă la dobândă, dă un capital de 204 lei în 5 ani, de 467 lei în (pece ani, de 805 lei în 15 ani și de 1,238 lei în 20 ani^ No. 10,075,______________________15-124^ ______ 1882, Ianuarie. IMPRIMERIA STATULUI Direclsoru Monitorului, A. L AP ATI,..