Marți, 1882 ⁵ ⁷ 7 Februarie ____ No. 238 UN NUM^R 25 BANÎ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREl-pECI și Ș1ÎSE Lei; ș6SE LUNI, 20 Lei (Antâiu Aprilie și ăntâiu Octombre) ANUNCIURILE: LINIA DE TREI-PEOI LITERE TREI-pECI BAMÎ (Inserarea II-a și mal departe, 20 b. linia) Publicațîunile judiciare se plătesc: Pen6 la cind-deof linii, 5 lei, mai mari de 60 linii, 10 lei. OH-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ca și publicațîunile, după mărime. ABONAMICNTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale locale. SCRISORILE NEFRANCATE SE REPUSA Inserțiunile și reclamele se plătesc: Prima inserare, 60 b. linia, a II și mal departe, 80 b.Huia* Oitațiunile de hotărnicie, linia de 80 litere, 60 bani. Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă. SUMAR PARTEA OFICIALA.— Președinția consiliu- lui de miniștri: Decret. Ministerul de resW : Decret. — Raport. Ministerul de finanee : Prescurtări de decrete. Ministerul de justiție: Prescurtare de decret. Ministerul cul'elor și instrucțiunel publice •' Prescurtări de decrete. Decisiuni ministeriale. PARTEA NEOFICIALA. — DepeșI telegra- fice. Anunoiurt ministeriale jud eiare și particu- lare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 25 Ianuarie 1882. PREȘEDINȚIA CONSILIULUI MINIȘTRILOR CAROL I, Prin grația Iui Dumue^eă și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Văzând demisiunea ce Ne a în- făcișat D. C. A. Rosetti, din pos- tul de ministru secretar de Stat la departamentul de interne, Am decretat și decretăm ce ur- mâză: Art. I. Demisiunea D-lui C. A. Rosetti este primită. Art. II. D. I. C. Brătiauu, preșe- dintele consiliului Nostru de mini- ștri, va trece de la ministerul de resbel la cel de interne. D. G. Chițu va trece de la mini- sterul de finanee la cel de justiție. D. G. Lecca este numit ministru al Nostru secretar de Stat la de- partamentul de finanee. D. general G. Anghelescu la de- partamentul de resbel. Art. III. Președintele consiliului Nostru de miniștri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a aces- tui decret. Dat în Bucuresci, la 25 Ianuarie 1882. CAROL Președintele consiliului miniștrilor, I. C. Brătianu. No. 170. MINISTERUL DE RESBEL CAROL 1, Prin grația Iul Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul de resbel, sub No. 764, Am decretat și decretăm : Articol unic. — Colonelul Arion Eraclie, din arma artileriei, direc- tor al scolei de aplicație de artile- rie și geniu , se numesce director al scolei superiore de resbel, func- țiune creată prin budgetul anului 1881 —1882, îndeplinind în același timp și misiunea de inspector ge- neral al tutulor scolelor militare. Acestă numire se va considera pe ^ioa de 20 Ianuarie 1882. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este în- sărcinat cu executarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 19 Ianua- rie 1882. CAROL Miniștr i secretar de Stat la departamentul de lesbel, I. C. Brătianu. No. 98. ^Raportul D-luI ministru de resbel către M. S. Regele. Sire, Prin budgetul anului 1881 —1882, fi- ind prevăzut a se înființa scdla superid- ră de resbel; înainte ca aedstă scdlă să începă a funcționa, fiind necesar a i se numi di- rectorul , care să se ocupe cu diferitele necesități relative la organisarea ei, ca ast-fel când se va înființa să pdtă func- ționa în mod regulat, am onorul a re- comanda Majestâței Vdstre pe colone- lul Arion Eraclie , directorul scolei de aplicație de artilerie și geniă, pentru a fi numit directorul scolei superiore de resbel. Tot-de-o-dată colonelul Arion Eraclie să fie însărcinat și cu misiunea de inspector general al tutulor scolelor militare. Dacă Majestatea Vdstră aprobă aeds- tâ propunere, rog plecat sâ bine-voescă a semna anexatul proiect de decret. Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, Al Majestâței Vostre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat. la departamentul de resbel, I. C. Brătiauu. No. 764. 1882, Ianuarie 19. MINISTERUL DE FINANCE Prin înaltul decret regal, cu No. 150, din 23 Ianuarie 1882 , după propunerea făcută, prin raport, de D. ministru secretar de Stat la de- partamentul de finanee, D. Panteli lonescu, bacalaureat în litere și sciințe, este numit în funcțiunea de ajutor-comptabil în direcțiunea vămilor, în locul D-luî G. I. Vasi- liii, trecut 1n alt post. 7890 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 26 Ianuarie (7 Februarie) 1§82 Prin înaltul decret regal, cu No. 151, din 23 Ianuarie 1882, după propunerea făcută, prin raport, de același D. ministru , D. Dimitrie Mihălescu, actual revisor clasa I la biuroul vamal gara Ițcani, este numit în funcțiunea de verificator- taxator clasa II, la același biuroil de vamă, în locul D-lui Sache Ră- dulescu, permutat. MINISTERUL DE JUSTIȚIE Prin înaltul decret regal, sub No. 144, din 22 Ianuarie 1882, în urma propunerel făcută, prin ra- port, de D. ministru secretar de Stat la departamentul justiției, D. Andreiu Brighiu, fost judecător de pace și ajutor [la ocolul I Iași, întrunind condițiunile art. 1 și 7 din legea de admisibilitate, s’a numit sub-stitut la tribunalul Făl- ciu, în locul vacant. MINISTERUL CULTELOR SI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Prin înaltul decret regal, cu No. 104, din 20 Ianuarie 1882, după propunerea făcută, de D. ministru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiunea publice, prin raportul cu No. 773, D. Octa- vian Albinetz, profesor de mathe- matice la seminarul Socola, din Iași, se numesce definitiv la cate- dra sa, conform art. 364 din legea instrucțiune!. Prin înaltul decret regal, cu No. 107, din 20 Ianuarie 1882, după propunerea făcută, de același D. ministru, prin raportul No. 772, D. Dim. Marinescu, profesor de de- semn și caligrafie la gimnasiul Can- temir, din Bucuresci, se numesce definitiv în postul s6u , conform art. 364 din legea instrucțiunei. Prin înaltul decret regal, cu No. 108, din 20 Ianuarie 1882 , după propunerea făcută, de același D. ministru , prin raportul No. 771, D. Dr. AL Boicescu, profesor de hi- gienă la liceul Sf. Sava, se numes- ce medic al internatelor Statului din Bucuresci, în locul D-lui Dr. Sergiu, demisionat. DECISIUNE MINISTERIALĂ Prin decisiunile D-lui ministru de fi- nance cu No. 557,890 , 1,251 și 1,508, sunt confirmați agenți ai regiei mono- polului tutunului, următorele persone: D. Al. Constantinescu, guard călăreț pentru paza liniei Dunărei, în județul Teleorman. D. Ștefan Constantinescu , guard că- lăreț pentru paza liniei Dunărei, în ju- dețul Ialomița. D. Cazacu Petre, guard călăreț pentru paza liniei Dunărei, în județul Mehe- dinți. D-nii Anton Nicolescu și Anghel Stă- nescu, guardi călăreți pentru paza liniei Dunărei, în județul Vlașca. Listă de persdnele încetate de a mal func- ționa în serviciul regie! monopolului tutunului. D. I. Vintilescu, guard pedestru din județul Vlașca, cu comisiunea No. 500, din 1880. D. Constantin Negruți, revisor din județul Vasluiu, cu comisiunea No 1,214, din 1881. D. Mihalache Atanasiu , distribuitor din județul Dâmbovița, cu comisiunea No. 1,073, din 1876. D. George Dinconiu , guard călăreț din județul Mehedinți , cu comisiunea No. 1,599, din 1881. D. George Cristescu , guard călăreț din județul Brăila, cu comisiunea No. 1,518, din 1881. D. Dimitrie lonescu , guard călăreț din județul Brăila , cu comisiunea No. 1,555, din 1881. D. G. Anghelescu, verificator din ju- dețul Ilfov, cu comisiunea No. 1,527, din 1881. D. Ținta Zamfir, guard călăreț din județul Dorohoiu , cu comisiunea No. 1,544, din 1881. PARTEA NEOFICIALA Bucuresci, 25 Ianuarie 1882. D. casier al județului Olt, prin rapor- tul No. 463, comunică că perceptorul comunei Maldăru, G. lonescu, a fost des- tituit și dat judecăței pentru delapida- rea sumei de lei 133, bani 49. DEPEȘITELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului.) Belgrad, 4 Februarie. — Dupe o te- legramă a D-lui Mijatovicl, care acum se găsesce trămis în misiune la Paris, perderile ce a sufiri Serbia cu Uniunea generală sunt forte mici. D. Mijatovicl trateză cu o bancă parisiană pentru con- struirea drumurilor de fer sârbe. Paris, 4 Februarie. — D. Decrais, ministru plenipotențiar al Franciei la Bruxelles, s’a numit director al afaceri- lor străine în locul D-lui Weiss, demi- sionat. Tratările pentru încheierea tratatului decomercifi. anglo-frances aii reînceput. Viena, 4 Februarie.— Delegațiunea ungară, întrunită în ședință plenară, a votat creditul de opt milione, cerut de guvern pentru înăbușirea insurecțiunei din Dalmația și din provinciele ocupate. Mâne va avea loc a treia citire. D. I. de Slavy, ministru comun de fi- nance al monarchiei, asigură că alegați- unile avansate asupra întinderei insurec- țiuneî sunt exagerate și adaogă că crede că insurecțiunea nu va ține mult și că nu se va mai reînoui periodic. țliarul Presa anunciă că generalul lovanovicl, la sosirea sa în Mortar , a fost primit cordial de totă populațiu- nea fără deosebire de veri-o confesiune, care a arătat devotamentul și fidelitatea sa către împărat și a respins ori-ce co- munitate cu insurgneții. Același limbagift s’a ținut de toți lo- cuitorii diferitelor localități pe unde a trecut generalul. Cairo, 4 Februarie.— Noul minister nu s’a compus încă definitiv în urma oposițiunilor cari s’ati produs încă de ieri. Roma, 4 Februarie. — Camera a ur- mat discuțiunea asupra proiectului de lege pentru înființarea scrutinului de listă. D. Depretis, primul ministru, a rostit un lung discurs, prin care combate tote argumentele aduse contra proiectu- lui, și a terminat punând cestiunea de cabinet asupra adoptărei principiului scrutinului de lista. în urma discursului președintelui con- siliului, D. Taiani a propus ordinea de 4i următore, pe care ministerul a decla- rat că o primesce: „Camera, luând act de declarațiunile ministerului și pri- mind principiul scrutinului de listă, tre- ce la discuțiunea pe articole". Duoe voturi, cu apel nominal, ah a- vut loc asupra acestei ordine de ^i; Ca- mera a adoptat mai ântâiu, cu 285 vo- turi, contra 125 și 17 abțineri, âuteia parte, până la cuvântul minister inclu- siv; apoi a duoa parte, cu 286 voturi, contra 133 și o abținere — Intrega or- dine de ^i a fost apoi aprobată prin șei dere și sculare. 26 Ianuarie (7 Februarie) 1882 MONITORUL OFICIAL Al ROMÂNIEI ?891 Munih, 4 Februarie.— Camera depu-1 taților a respins proiectul delege,votat de Camera signiorilor, relativ la scolele mixte și a adoptat o propunere în co- prindere că scolele trebuesc să fie con- fesionale. D. de Lutz, ministru al instruc- țiunel publice și președinte al consiliu- lui, a declarat acestă propunere inaccep- tibilă. Paris, 5 Februarie. — Journal des Ddbats ^ice că incidentile cari se iscase în Egipt conduc acestă țeră, nu la regi- mul parlamentar, dar mai mult la dic- tatura militară. „Dacă <5re-cari puteri, adaogă (Jiarul, au încuragiat atitudinea POrței în cestiunea egiptenă, Europa va vedea îndată că a greșit, și că nu va fi de ajuns o înțelegere comună între tote Statele pentru a se înlătura pericolele ce le va creea peste tot mișcarea pani- slavnică. Că dacă politica turcă arisbuti în Egipt , nu numai Francia și Engli- tera vor trebui să combată progresul a- cestei mișcări în Africa , dar încă tdte puterile vor suferi deopotrivă. “ Belgrad, 5 Februarie. — Guvernul a sechestrat tdte proprietățile imobiliare cari aparțin societâței Uniunea Gene- rală. Berlin, 5 Februarie. — Gazeta Ger- maniei de Nord declară cu totul contro- versată scirea. ce Mesagerul de Kron- stadt a dat în privința înființăreila Dan- tzig a unei tabere întărite în felul ace- leia din Koenigsberg și a transformărei portului seu actual într’un puternic port de resbel. Constantinopoll, 5 Februarie.— As- sym-pașa , ministrul afacerilor străine, primind, la 2 curent, declarațiunea iden- tică care s’a făcut verbal și succesiv de ambasadorii Germaniei, Rusiei, Austriei și Italiei, declarațiuue care privesce a- facerile Egiptului , a făcut reserve în privința espresiune! putere suzerană , întrebuințată îu declarațiune pentru a areta pe Turcia. Assym-pașa afirmă că Turcia este putere suverană a Egiptu- lui și că Kedivul este un simplu vice- rege. Se asigură că Assym-pașa nu a voit să primescă declarațiunea de cât după ce i s’a promis că ambasadorii vor cere instrucțiuni guvernelor lor. Constantinopoll, 5 Februarie. — D. Conduriotis, ministrul Greciei la Con- stantinopoli, a fost primit ieri în audi- ență particulară de către Sultan. Pri- mirea care i s’a făcut a fost forte cor- dială, și Sultanul ’i-a aretat speranța că vor fi strânse legături între Turcia și Grecia, după fericita deslegare care a terminat cestiunea nonelor fruntarii în- tre cele duoe state. D. Conduriotis a răs- puns că Grecia este însuflețită de aceleși simțimente și speră că o soluțiune a- propiată va fixa îndată punctele frun- tarielor lăsate în suspensiune. Sultanul a răspuns că este chiar acesta dorința sa și a adăogat că acestă cestiune a fost deja supusă consiliului de miniștri. Abdul-Hamid a înmânat apoi D-lui Conduriotis marele cordon al Medjidiei și a decorat cu crucea, clasa III, a ace- luiași ordin , pe D. Dracopulo, primul dragoman al legațiunei Greciei. Sgomotul ce circula despre o călăto- rie apropiată a regelui Gheorghe la Con- stantinopoli, este lipsit de fundament. Cairo, 5 Februarie.— Ministerul s’a constituit definitiv după cum urmeză : Mahmud-pașa Berudi, ministru de in- terne și președinte al consiliului; Mus- tafa Fehmi, ministru al afacerilor străi- ne ; Ali-Sadek, ministru de finance; A- raby bey, ministru de resbel; Mahmud Fehmi, ministru al lucrărilor publice ; Abdallah Fegri, ministru al instrucțiu- ne! publice; Hassan Șereis, ministru al vakufelor. Viena, 5 Februarie. — Delegațiu- nea austriacă și ungară, întrunite, au a- cordat creditul de opt milione cerut de guvernul comun. Nu este nici o deosi- bire între hotărârile luate de cele duoă delegațiuni. Sesiunea extra-ordinară este închisă. Belgrad , 6 Februarie. — (2 ore de dimineți). După o telegramă a D-lui Mijatovici, primită din Paris, Serbia nu a suferit nici o perdere cu Uniunea Ge- nerală. Cairo, 6 Februarie. — Mahmud-pașa Berudi, președintele noului minister, a făcut o visită consulilor generali al Fran- ciei și Engliterei și le-au declarat că ca- binetul va respecta tote obligațiunile internaționale. Consulii au răspuns că, în aceste con- dițiuni, sunt cu totul dispuși a da spri- jinul lor noului minister. Kedivul a aprobat programul lui Mah- mud-pașa Berudi; acest program enu- mera diferitele administrațiuni de cari nu se vor atinge , pentru că ele garan- teză obligațiunile internaționale. (Havas.) DIVEiiSĂ. Joui, 21 curent, arendașul Dumitra- che Dobrian s’a tăiat singur la gât cu un brici. A fost transportat la spitalul din Pitescl. Se crede că va scăpa. Acesta este a patra încercare ce face spre a se sinucide, Primăria urbei Tărgoviste. Liet.î de personele eligibile la Senat, pe 1882, D-nii; Alexandrescu loan, Belu Barbu, Florescu Emanoil loan, Ghica loan, Co- măneanu Costescu Constantin, Cantacu- zino George, Manolescu Nae, Athanasiu Michail, Fusea Constantin, Lerescu Isaia Văcărescu loan, colonel Savovici, Ră- descu George. Primăria comunei Caracal. Lista provisorie de persanele eligibile pentru Senat, pe 1882. D-nii: Atanasiu loan , Apostolescu Costache, Brătășanu G. Gheorghe, Bă- beanu lorgu , Brătășanu I. Toma, Fâr- cășanu Grigorie, Fundățeanu Haralam- bie, Geblescu Ștefan, Golescu G. Ale- xandru, Goran Nicolae, Jianu Amza, Jianu St. Ștefan, Jianu Gheorghe, Jianu Șerban, Cezianu Stănuț, Corente Anas- tase, Ceoflan Costache, colonel Ștefan Vlădoianu, Chintescu M. Constantin, Cacalețeanu Dobre, Locusteanu B. Nica, Mârăscu Ghiță, Majai Ilie Florea, Mal- ciu Ștefan, Poroineanu Constantin, prin- țul Brâncoveanu Grigorie, Vlădoianu Costache, Vârvoreanu Gheorghe, Vlahuț Piru, Vergati Eliodor și Zaman lancu. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a telegrafelor și poștelor. La 11 (23) Marte 1882, se va ține li- citație atât la acestă direcțiune, cât și la prefectura de Râmnicul-Vâlcel pen- tru darea în antreprisă a transportului expediției și de pasageri de la Râmni- cul-Vâlceî la Drăgășani și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi în menționata ^i până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschi- de; supra-oferte nu se primesc. Condițiunile cu cari se dă în antre- prisă acest transport, sunt cele urmă- tdre: 1. Transportul se va face de trei ori pe săptămână de la Râmnicul-Vâlcei la Drăgașani și tot de atâtea ori de la Dră- gășani ia Râmnicul-Vâlcei, și se va e- fectua cu trăsurile, caii,hamurile și tdte accesoriile antreprenorului. 2. Trăsurile (brașovence) cu cari ur- meză a se face cursele, vor fi învelite și pe arcuri, și vor avea la spate câte un cufăr îmbrăcat în tablă de fer, cu în- cuetore dublă , iar înăuntru, dedesubtul locurilor d’ânainte și cele de sub ca- pră vor avea câte o casă de fer cu în- cuetdre sistem american , în care să se pună gropurile și scrisorile de valore. Trăsurile vor fi încăpetdre de patru persone, afară de conductorul și călă- rașul de escortă; ele vor fi tot-d’a-una în 7892 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 26 Ianuarie (7 Februarie) 1882 de către diriginte sati conductor în uni- re cu pasagerii și cu un om al antrepre- norului, sati în lipsă ori dt ar refusa a- cesta, cu ori-ce autoritate locală. 9. Dacă antreprenorul nu ’și va înde- plini angajamentele stipulate printr’a- cest contract, safi daca cursele din neîn- grijirea antreprenorului nu se vor face în regulă, direcțiunea are dreptul de aresi- lia contractul, fără nici un fel depreten- țiune din partea antreprenorului și fără judecată, nici somațiune safi altă pune- re în întârZiere, și a publica o singură licitație în termen de 15 Zile pentru con- cedarea acestei antreprisâ altei persdne în comptul garanției antreprenorului; iar în cas a nu se presența amatori, să se contracteze prin bună învoială. 10. Pentru duoe escursiuni pe an ale M. S. Regelui, antreprenorul în urma a- nunciului direcțiune! cu trei Zile mini- mum înainte, va fi obligat a pune la disposițiunea direcțiuuel, câte 20 cai la fie-care releu cu hamurile și surugii lor, socotindu-se depărtarea între aceste re- leuri de 24 kilometri. 11. Antreprenorul va permite mer- gerea gratis în trăsurile sale, deosebit de conductorul și călărașul de escortă, D-lui director general, inspectorilor și amploiaților telegrafo-postalf, precum D-lor inspectori financiari când merg în interesul serviciului 12. Numărul locurilor fie-cărei tră- suri se va determina de direcțiune, și antreprenorul nu va putea angagia mai mulți pasageri de cât numerul acestor locuri. 13. Durata contractului va fi de trei ani, cu începare de la 3 (15) Maifi 1882, afară numai dacă se va înființa o eale ferată înainte de acest termen în care cas contractul se va considera resiliat de fapt, fără ca antreprenorul să pfită pretinde vre o despăgubire. 14. Subvenția ce va resulta la licita- ție, se va plăti antreprenorului cu ana- logie la finele fie-cărei luni, prin man- dat asupra tesaurului public. 15. Pentru asigurarea Statului că ser- viciul concedat se va îndeplini conform contractului, antreprenorul va depune în timp de 15 Zile de la sub-semnarea contractului, o cauțiune în numerar safi efecte de ale Statului, echivalentă cu subvenția pe trei luni. Pe leagă acesta se va considera ca ga- ranție și caii, trăsurile și tdte accesorii- le de ori-ce natură, pe cari antrepreno- rul nu le va putea înstreina în timpul duratei contractului, spre a putea direc- țiunea usa și de dânsele în cașurile pre- veZute la art. 9 de mai sus. 16. Antreprenorul este obligat a avea trei trăsuri ca cele preveZute la art. 2, pentru efectuarea acestor curse. 17. Antreprenorul este obligat a în- bună stare și curat întreținute, mai cu semă interiorul lor, spre a nu se aduce nemuțumire pasagerilor. La cea d’ântâifi reclamațiune ce se va notifica antreprenorului, D-sa va fi da- tor a face imediat reparațiunile ce i se vor semnala, în termen de 15 Zile! iar în cas contrarii, direcțiunea va avea drep- tul a le efectua încomptul garanției an- treprenorului safi din ori-ce bani va a- vea antreprenorul sâ primăscă. 3. Obiectele de mesagerii ce vor tre- bui transportate cu o cursă, nu vor pu- tea trece peste greutatea de 500 kilogr., afară de expediția de poștă ușoră. 4. Taxele pasagerilor și prisosul taxei bagagelor, peste greutatea gratis acor- dată de lege, vor fi în profitul antrepre- norului. 5>s Locurile din trăsuri se vor consi- dera de clasa I, dacă trăsurile vor fi în- chise cu giamurl, iar dacă nu vor fi în- chise cu giamurl, se vor considera de clasa II. Taxa locurilor de cl. I, va fi de 20 bani de kilometru. Fie-care pasager are dreptul la 20 kilograme bagaj , pentru care nu se va pretinde nici o taxă, pri- sosul ce va trece peste 20 kilograme, se va taxa, conform legei taxelor poștale. Acestă cursă este de 50 kilometri. 6. Antreprenorul va fi dator a trămi- te caii cu trăsura la oficifi, cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora hotârîtă pentru pornirea expediției, cnnform o- rarului pus de direcția poștelor, care va avta dreptul dea ’l schimba ori când va crede necesar, pentru regularea coin- cidenței cu alte curse. 7. Maximum timpului pentru parcurs între punctele extreme, se fixeză la 6 minute de kilometru pe căile șoseluite și la 8 minute pe cele neșoseluite. 8. Incaș de întârzierea curselor peste orele fixate, antreprenorul va fi supus la o amendă de 15 lei pentru fie-care oră întârZiată sau fracțiune de oră până la 3 ore de întârZiere; iar dacă întârZierea va fi mal mare de 3 ore, amenda fi de 30 lei pentru fie-care orâ sati fracțiune de oră întârZiată. Aceste amenZI se vor reține din cea d’ântâift rată lunară ce antreprenorul va avea să primescă din subvențiune, și în cas de ne jungere, din lunile urmâtdre safi din garanție. Se apără de acestă penalitate întâr- zierile provocate de forță majoră, adică debordarea apelor, ruperea podurilor și vifore; și acestea numai dacă vor fi le- galmente constatate prin procese-ver- bale dresate îu unire cu primăria sati poliția locală gi un amploiat al direc- ției poștelor. Constatările întârzierilor pentru care urmeză a se aplica amenda, asemenea se vor face prin procese-verbale încheiate | ființa releuri pentru schimbul cailor la distanță maximum de 24 kilometri u- nul de altul; cu tote acestea antrepre- norul va avea facultatea a înființa ase- menea releuri și la distanțe mai mici de va voi. Tote locurile safi localurile unde an- treprenorul va destina înființarea aces- tor releuri, privesc asclusiv pe antrepre- nor, precum și ori-ce cheltuială ar face cu întreținerea cailor și trăsurilor safi cu personalul necesar serviciului cur- selor. 18. Antreprenorul este dator a obser- va și a face să se păZescă de către per- sonalul săfi art. 254-267 inclusiv din regulamentul postai, în cas de contra- venire fiind posibil de penalitățile aco- lo prevăZQte- Ori-ce servitor al antreprisei se ca constata dominat de vre-un vicifi și se va semnala de direcțiunea generală, a- cel servitor safi vizitiii, se va depărta i- mediat și se va refusa de conductor în sercivifi. Ori-ce ÎntârZiere ar resulta în efec- tuarea curselor prin refusul conducto- rului de a accepta ver-un vizitiii a cărui depărtare a fost cerută de direcțiune, se va imputa antreprenorului, conform dis- posițiunilor art. 8. 19. Antreprenorul nu pdte transmite acest contract altei persone, fără con- simțimentul direcțiunel. Spre a fi admiși la licitație, concu- renții vor depune o cauțiune provisorie în numerar safi efecte ale Statului în va- lore de lei 600. In termen maximum de 5 Zile de Ia data aprobărei licitației, despre care ad- judecatarul este ținut a lua cunoscință de la oficiul Râmnicu-Vâlcei, se va pre- sinta la acel oficifi spre a încheia con- tractul ; îu cas de a nu fi următor, cau- țiunea provisorie va rămâne în profitul Statului, fără judecată și fără a se face adjudecatarului veri-o somațiune safi alt i punere în întârZiere. Taxa de timbru și înregistrare ce va necesita facerea contractatul, va fi con- form legei timbrului, în sarcina antre- prenorului. Pe lângă acesta concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea compta- bilităței generală a Statului. (2) No. 1,543, 1882, Ianuarie 16. Direcțiunea generală a serviciului sanitar. D-nii doctori safi licențiați în medi- cină, cari ar dori să ocupe postul de me- dic Ia plasa Muntele, din județul Nem- țu, retribuit cu lei 300 lefă și 50 lei diurnă pe lună, vor bine-voi a se adre- sa la direcțiunea generală a serviciului sanitar safi Ia prefectura județului. No. 257. 3 1882, Ianuarie 21. 26 Ianuarie (7 Februarie) 1882 monitorul oficial al româniei 7893 —D-nii doctori saii licențiați în medi- cină, cari ar dori să ocupe posturile va- cante de medici la plășile Dumbrava , cu reședința la Vila , și Amaradia , cu reședința la Milinesci, din județul Dolj, retribuite cu lei 300 lefă și 150 lei diur- nă pe lună, vor vine-voi a se adresa la direcțiunea generală a serviciului sani- tar sau la prefectura acelui județ. No. 170. 1882, Ianuarie 18. — D-nii licențiațl îu medicină, cari ar dori să ocupe postul de medic-verifi- cator al deceselor și ca vaccinator al ora- șului Botoșani, retribuit de comună cu 200 lei pe lună, vor bine-voi a se adre- sa la direcțiunea generală a serviciului sanitar. No. 167. 1882, Ianuarie 18. MINISTERUL DE JUSTIȚIE In virtutea art. 53 din regulamentul de administrațiune publică asupra or- ganisărei judecăt jresci din Dobrogea, consiliul miniștrilor, prin jurnalul No. 1, de la 22 Ianuarie 1882, a ridicat D-luI Leonida Sterea, dreptul d’a mai exercita profesiunea de advocat în Dobrogea. Se publică acăsta spre cunoscința ge- nerală. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMERCIULUI ȘI LUCR. PUBLICE. La 11 Februarie 1882, se va ține lici- tație la ministerul de lucrări publice, pentru aprovisionarea jimblei și pâinel, necesară elevilor scdlei de agricultură de la Herestrăă, precum și pentru aceia al scolei de arte și meserii, pe timp de 6 luni, cu începere de la 17 Februarie 1882. Concurenți!, spre a fi admiși la licita- ție, vor depune o garanție de 200 lei în numerar saă efecte garantate de Stat. Se pune în vederea concurenților art. 40 — 57 inclusiv, din legea comptabilită- ței generale a Statului. Acela asupra căruia se va aproba li- citația, va preda menționatelor scoli pe fie-care ^i în tteia mpul durcontractului, jimbla și pâinea ce ’I se va cere de direc- țiune , constatându-se acestă predare printr’un bon învestit cu sigiliul scdlei. Predarea se va face la localul scotelor. Jimbla și pâinea vor fi de cea mai bună calitate și greutatea fie-cărel bucăți va fi de o oca dreptă. Antreprenorul se obligă a mal preda gratis direcțiune! câte un mertic târâțe pe fie-care minus. Sascut. *— Nor, vent, 4 gr. minus. Bacăft. — Senin, 2 gr. minus. 26 Ianuarie (7 Februarie) 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 7903 Buhuși. — Ninsore, 3 gᵣ, minus. Piatra. — Zăpadă, 2 gr, minus. Neamțu. — Viscol, 3 gᵣ. minus. Roman. Ninsore, 5 gr. minus; Pașcani. — Nor, 6 gr. minus. Botoșani.— Ninsore,' 5 gr. minus Dorohoiă. — Nor, vânt, 5 gr. minus. Mihăileni.— Variabil, 3 gr. minus. Hârlaă. — Zapadă, 3 gr. minus. Folticeni.— Nor, 7 gr. minus. T.-Frumos.— Ninsdre, 3 gr. minus. Iași. — Nor, 4 gr. minus.° Vasluiă. — Variabil, 4 gr. minus. Codăesci. — Idem, 4 gr. minus. Huși. — Senin, 2 gr. minus. Drăncenl. — Idem, 2 gr, minus. Fălciu.— Senin, 4 gr. plus. Bârlad.— Zăpada, 2 gr. minus. Tecuciu. — Idem, 3 gr. minus. Ivesci. — Variabil, 0 gr. Podu-Turcului. — Ninsore, 5 gr. m. Galați. — Senin, 4 gr. Brăila. — Idem, 4 gr. minus. Măcin. — Idem, 4 gr. minus. Isaccea.— Idem, 4 gr. minus. Tulcea. — Idem, 4 gr. minus. Babadag. — Idem, 3 gr. minus. Mangalia. — Senin, 3 gr. minus, ma- rea agitată. Mahmudie. Senin, 5 gr. minus. Constanța. — Idem, 2 gr. minus, ma- rea agitată. Medjidie. — Variabil, 4 gr. minus. Cerna-Voda. — Senin, 4 gr. minus. OstroA— Variabil, 5 gr. minus. Hîrșova. — Senin, 0 gr. Cara-Omer. — Idem, 3 gr. minus. Eski-Kilia.— Nor, 5 gr. minus. BULETINUL FINANCIAR (Serviciul agenției Havas) & Februarie 1882 Cursul de Paris. Cursul Cursul ^LileY din ajun Renta română 5°'o .... --- --- 86 50 Nouile obligații 6% ale C.F.R. • --- --- --- Acțiunile băncel României. --- --- --- Renta franoesă 5%. . . ■ 114 85 llâ CO Lose turnesol....... 49 --- 47 50 Cursul de Berlin. , Prior, căilor fer. române' --- --- --- --- Oblig, căilor ferate române 62 25 03 --- Ac. căilor ferate române 101 70 102 80 Obligațiuni noul 6° q idem. 95 60 95 50 împrumutul Oppenheim. . 112 --- 111 70 . ursul de Londra. împrumutul Oppenheim. . 18 1 2 18 --- „ Stern..... --- --- --- --- tJ Cursul de Viena. Napoleonul......... 9 57 9 56 Galbenul.......... 5 62 5 62 Renta met. 5%....... 76 30 76 10. AMJNCIURIPARTICULARE Sub-semnatul public spre generala cu- noscință că totă marfa de cuțitărie ce am în prăvălia ce țin cu chirie în calea Moșilor, No. 1 , în capitală, o am vîn- dut D-lui C. StoianovicI, de la care mi am primit prețul ei pe deplin, ast-fel dar D. StoianovicI rămâne de aci înainte bun stăpân pe aceamarfă,urmend comer- țul, fără ca eh să mai am veri un drept sati amestec în acea prăvălie. Calciu P. Sultanof. AVIS IMPORTANT Ve^end că mărfurile mai jos notate nu s’aii reclamat nici până ații, se publică prin acesta spre cunoscința generală, că daca nici până în termen de 30 $ile de la data acesteia nu se vor presența proprietarii mărfurilor pentru a le lua în pri- mire, ele se vor vinde prin mezat public, după expirarea termenului sus mențio- nat, pentru a acoperi cheltuelile nostre. Lista mărfurilor Data Numele Sosit din Mărci și No. Descrierea coletelor. sosirei. vaporului. Gala J L ți V 8 1878 Kedar Liverpool A N 1 1 ladă manufactură. 1879 Cherbourg fl n 1 , * B A L 50/52 1 colet „ Nantes B D L 62/63 3 lă^i „ Alsatian B M N 22 2 „ B B A B 450 1 „ B B C D 85 1 „ B B P K 24 1 „ B B K L 25 1 „ Sidon do N M 451 1 , ir B G H 23 1 , B fl E F 2397 1 n B, fl A B 100 1 n 1880 Anatolian B H T 510 1 balot „ Palmyra B A B 8212/30 1 ladă „ Cephalonia Marsilia M I 1 19 colete vinuri și spirtdse. Amethyst B G G 366 1 ladă apă minerală. B B J L 2 lății vinuri. B B P W 20 lă^i sardele. B n T D 1 ladă cofeturi. Cora Maria Anversa B S 2 bale chârtie. Ben Nevis Marsilia S B R 1 ladă ferărie. Alfred Londra G 5 colete mașinerie. Beryl Anversa W & Y 2 colete sticlărie. 1434/35 Brăila 1879 Nellie Wise Anversa 0 719 12 lă^i scrobelă. 1880 Harelda Londra 963 --- i 100 lă^I luminări. Gal; 16 (28) Ia B Watson et Jouell, Bră ila, v ' nuarie 1882. agențl de vapăre, Pronumele de lonescu ce l’am pur- tat până acum , dându-mi-se greșit încă de când eram în scdlă , căci, după spița familiei, adevăratul -fiind acel de Nancea ; însciințez prin publicitate că, de astă-^ll înainte, nu numai că mă voiti sub-semnalon Basiliu Nancescu, semnă- tura mea valabilă în viitor, dar apoi, ori și ce act la adresa cu vechiul pro- nume mi s’ar mai îndrepta de acum, de- clar că nu mă va privi întru nimic și’l voiii considera cu totul strein de per- sona mea. 1882, Ianuarie 10. Ion Basiliu Nancescu. 7904. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 26 Ianuarie (7 Februarie) 1882 CASA DE SCHIMB SCHIMB SI COMISION CASA DE SCHIMB TOMA ȚACIU FRAȚII BENZAL A. ATIAS No. 60, str. Lipscani, No. 60 No. 41 bis,str. Lipscani, No. 41 bis No. 44, str. Lipscani, No. 44 25 Ianuarie. 1882 Comp. V ând. 25 Ianuarie 1882 Comp. Vând. 20 Ianuarie 1882 Comp. Vând. 5% Rentă amor. 871 ? 6o/o Obligații rurale 5°/o Ren. Român 871/ convertite. . . 5°/o Renta amor. 6a/oObig. de Stat 9"* 2 Obl. căi fer. român, 8% n comunale 60/c B căi. ferate 101 5° o Domen. amortie. 7o/oSor. fun. rur. române . 100» , Dobândă 10 fr. oblig. 7% n u urb- T0/0 ser. fun. rar. 100*/, casei pensii 300 lei. Oblig, oonv. rur. 7°/o „ „ urban. 101 7° o Scrie, funciare „ căi. fer. rom 8% împrumut, 220 rurale. . . . 50/0 Renta româ. municipal . . 29 7% Scrisuri fune. Oblig, cas. pene. Acț. B. de aram?-. 1400 urbane. . . . 9'% 20 1. Los. mun. Obl. oas. pen. lei. 3;0 6% Scrisuri func. 102 Losuri otomane . 300, dob. 1. 10- °o urbane. . . 88’ , Acțiuni Dacia--- Impr. cu prime 2% 8% Impr. municipal 220 Romania. . . Aoț. Băn.națrom. 23 t împrumutul ou pre- 100> , „ Băn. Rom. „ Daa.---Rom. 212 miurl Buc. (bil. 20 1.) 100% „ Banc. naț. Eșite la sorți 1-16 5% Renta Română . 931, Eșite In sorți. 5a/o Rentă amor. 101 Acțiuni Daoia- 98V, 1021, Domeniale. . . Oblig, dt Stat.6 Losuri turcești. . *4 98 Buncnot. franoes. Berlin --- 4 Febr. 2% 208*/4 Berlin --- 31 Ia. Vi 100 Viena. - 2 Febr Oblig. Căilor ferate 2-bi 101.8, 6°/o Obl. căi. fer. 2’4 86* 4 Napoleonul. . . române. . . 2-iQ 86’/, rom..... 23/t 2 0 Ducatul .... Acțiun. „ „ 40 471/ 6° oObl căi. fer. 2-49 30 Berlin.---2 Febr Friolit. „ „ 9-5(1 ram..... 2 11 50 Obl. căi. f ar. rom. Oppenheim .... 5-w Rubla de chârtie. 9.53 340 noul bO’o. . . Rubla de hârtie . . 1211'2 Locuri otomane. 5 .«i 1420 Oppenheim. . . Obligații noul 6 % 62% Paris --- 31 Ia 22.,o 2*/, Perla. ---2 Febr. Lose otomane. . . 112 Renta francesâ . 100 tio 2% Renta română. . Paris.---4 Febr. 209 80 Renta română . 2O7.86 2..16 3a/0 Oppenheim. Renta română. . . 101-7/ Losuri turcești . H4..3 2-13 'fomdra---8 Dec. c» 0» ° Lose otomane. . . 49 ’ Adresa pentrr 43.7; i ~ Oppenheim . 00 Q' /4 38% 5oj 0 Renta amort. 87* 4 88% 50 oSor. func. rur. --- - 50 0 n b. --- 6o|o „ rb. 92*/, 93’ , 6o|oOblig. de Stat oonver. ruralelor 96 97 6o|oOblig\ de Stat căilor fer. Rom. 101 112 7°|0 Seris. func. urbane.... 99’4 100’/4 7c ,Soris. fun. rur. 9*3 4 1001/4 70 olmpr. Stern. . --- --- 80 nlmp. munioip. 101 102 80 0Inipr. Oppenh --- --- In prum. cu prime Bucuresci . . . 28 29 Oblig. Casa pens. 215 220 Aoț. Dacia- Rom. 291 300 X Ban.d mobil. --- _ 7) credit constr. ■ ■ ■■ _ Baia de aramă --- 71 Fabr. de hârtie --- --- «1 Banca Român. ------ „ Banca Națion. 1405 1415 Obl. și scrie, eșite la sorți..... »»»/4 --- Cupdne exigibile 1 V, Aureon.bil.și arg 2 V/, Fiorini val. austr. 2-ii 2. Mărci germane . 1-23 1-94 Bancnote france. 99* , ICO Rubl. rus. de hârt 2 so 2-6) Viena.--- 3 Febr. Napoleonul. . . 9-56 Fiorini Galbenul .... b-62 Berlin---3 Febr 60|0 Oblig, de Stat 0. f. române).. 101 8, Măre! 8°|oImpr.Oppenh. Paris.--- 3 Febr 5< !0Renta română 86.50 Fran I 80|olmpr.Oppenh. 3 Londra---HFeb 7« >i0 impr. Stern.. --- 70 Jinpr.Oppenh. --- --- NB. Cursul de mal sus este a mo netă de aur socotit dupe 1 irsnj tfaonbH șî fără provisiuu Către onor, comercianți și ban- cheri din țără. Propnnându’mi a publica și firmele saii adresele caselor D-vostră , în manualul bursei saii călăuza agentului de schimb, ce am pus-o sub tipar, și care va aparea în curând , rog pe D-nii bine-voitorî a expedia franco , cât mai neîntârziat a- cestâ sciință la adresa sub-semnatuluî. A. C. Demetrian, strada Lipscani, 74. Bucuresci. s-s IMPRIMERIA STATULUI Consulatul general al confederațiu- nel Elvețiane în România. Cetățenii și cetățenele elvețiane, do- miciliați în România, se invită prin a- cesta a se imatricula fără întârZiere prin inscripțiunea pe registrele matriculare ce sunt înființate l <, acest consulat gene- ral, pentru tot teritoriul Ro i.âniei, a- fară de județele Brăila, Covurlniâ și de provincia Dobrogea; la consulatul Elve- țian ii Galați, pentru sus numitele dis- tricte. Pentru inscripțiunea, careeste dictata chiar de interesul propriâ al naționali- lor , nu se percepe nici o taxă , dar se cere presentarea de acte, cari probez naționalitatea elvețiană. Bucuresci 1 Februarie 1882. Consulul general ăl Elveției, Jean Staub. S’a perdut doue losuri municipale ale orașului Bucuresci; seria 1,280, No. 37, și seria 3,478, No. 79 ; cine le-a gă- sit este rugat a le aduce la sub-semnata proprietară', strada Sevastopol, No. 15. De acestă perdere onor, prefectură a poliției a fost insciințată. । Enrichetta Pollastro. ₈_₂ Directoru Monitorului, A. LAPATI,