No. 226 VK NUMEB 25 BANI Mar^I, 12 (24) Ianuarie 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: PE AN, TREI-PECI și ȘESE Lei; ȘESE LUNI, 20 Lei (Antaiu Aprilie și ântâiu Octombre) ANUNCIURILEs LINIA. DE TREI-pECI LITERE TREI-PECI BANI (Inserarea Il-a și mal departe, 20 b. linia) Publicațiunile judiciare se plătesc: Pviid la cinci'deol liuilₜ 5 lei, mat mari de 50 linii, 10 leL Ori-ce alte acte introduse în ele se plătesc deosebit, ca și publicațiunile, după mărime. ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE se fac la biurourile poștale locale. SCRISORILE NEFRANCATE SE REFUSA Inserțiunile și reclamele se plătesc . Prima inserare, 60 b. linia, a II și mat departe, 80 b.liniț Citațlunile de hotărnicie, linia de 30 litere, 60 bani. Publicațiile primărielor și comitetelor, 60 b. linia. DIRECȚIUNEA : strada Smârdan, curtea Șerban-Vodă. S U.M A R PARTEA OFICIALA. — Ministerul afaceri- lor străine: Prescurtare de decret. Ministerul agriculturei, comerciului și lucră- rVor publice: Decret. Ministerul cultelor și instrucțiunel publice: Prescurtare de decret. Decisiune ministerială. PARTEA NEOFICIALA. — Comunicări. — Depeș! telegrafice. AnunoiurI ministeriale, judiciare, adminis- trative și particulare. PARTEA OFICIALA Bucuresci, 11 Ianuarie 1882. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE . M. 8. Regele, asupra raportului D-lui'ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, sub No. 24,267, a bine-voit, prin înaltul decret No. 28, din 9 Ia- nuarie 1882, a numi pe D. Geor- ge Bengescu îu postul de al II se- cretar la legațiunea din Londra, în locul D-lui G. Em. Lahovari, căruia i se va da o altă funcțiune. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER- CIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de faciă și viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la depar- tamentul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, cu No. 17,100, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă deschiderea unui credit suplimentar de lei 500, peste suma de lei 1,000, înscrisă la capit. IV, art. 1, din budgetul por- turilor județului Ialomița pe exer- cițiul 1881—1882, pentru diurne și parcurse, spre a se putea întâm- pina asemenea cheltuell până la finele acestui exercițiu. Acest credit se va acoperi din excedentul ce va lăsa budgetul la finele exercițiului. Art. II. Ministru Nostru secre- tar de Stat la departamentul agri- culturei, comerciului și lucrărilor publice este însărcinat cu executa- rea presentuluî decret. Dat în Bucuresci, la 8 Ianuarie 1882. CAROL Ministru secretar de Stat la departamentul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, Colonel Dabija. No. 12. MINISTERUL?CULTELOR SI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Prin înaltul decret regal, cu No. 14, din 8 Ianuarie 1882, după pro- punerea făcută, deD. ministru se- cretar de Statla departamentul cultelor și instrucțiune! publice, D. Alexandru Odobescu se confir- mă cu titlul definitiv la catedra de archeologie și antichități ce o- cupă la facultatea de litere din Bucuresci. DECISIUNE MINISTERIALĂ Noi, ministru secretar de Stat la de- partamentul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, Avend în vedere raportul direcțiune! regale a căilor ferate române, sub No. 32,165, prin care ne supune la aprobare noua edițiune a regulamentului de trans- porturi pe căile ferate; Având în vedere că acestă edițiune coprinde tdte modificările Introduse prin diferite suplimente, și tot-de-o-dată es- te conformă și cu regulamentele de trans- port în vigore la căile ferate străine în legătură cu căile ferate române; Avend în vedere necesitatea simțită ca tdte căile ferate din țeră să aibă a- celașî regulament de transport pentru a înlesni atât executarea serviciilor cât și întinderea relațiilor indigene și inter- naționale; Avend în vedere că acest regulament este deja aplicat pe liniile companiei Lemberg-Cernăuți-Iași, Am decis și decidem: Articol unic.—Regulamentul de trans- port anexat la acestă decisiune se apro- bă ca regulament general pentru tdte căile ferate din țeră , și va fi publicat prin Monitorul oficial. Ministru, Colonel Dabija. No. 1. 1882, Ianuarie 2. REGULAMENT DE TRANSPORT Valabil de la 1 Ianuarie 1882. 1. DisposițiunI generale. § 1. îndatoririle personalului de ser- viciu. Personalul de servicifi al căilor ferate este dator să se porte cu modestie, poli^ 7634- MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Ianuarie 1882 II. Expediarea călătorilor, a ha- gagelor, a cadavrelor, a vehicule- lor șl a animalelor viul. a). Expediarea călătorilor. £ 7. Ordinea mersului trenurilor. Curse speciale. Timpul de plecare. Transportarea călătorilor se efectueză conform ordinei de mers a trenurilor, publicate și afișate în tote stațiunile, și din care se pote vedea ce clase de va- gdne conține fie-care tren. Curse speciale se acordă numai după apreciarea administrațiunei. Orologiile gărilor sunt hotărîtdre pentru plecarea trenurilor. 8. Prețurile de călătorie. Prețurile de căletorie sunt fixate de tariful afișat în tote stațiunile. 9. VînZarea' biletelor, luarea înapoi a biletelor vîndute. VînZarea biletelor de căletorie se va putea cere în stațiunile cu o frechuență mai mică, numai în cursul ultimei ju- mătăți de oră, în cele cu o frecuență mai mare în cursul întregei ore ce pre- cede imediat plecarea trenului respectiv. Dacă duoă trenuri ce circulă în ace- iași direcțiune se vor urma într’un spa- ții! de timp mal scurt de cât o jumătate de oră, vînZarea biletelor se va putea cere numai în acest interval. Călătorii cari nu vor fi cumpărat bi- lete până în 5 minute înainte de plecarea trenului, nu aii drept să mai pretindă să Ii să vînZă bilete pentru acel tren. Călători vor ține bani de plată gata numărați, pentru a evita perderi de timp cu schimbarea. Biletele de căletorie dai! dreptul la clasa respectivă întrucât la plecarea saii la schimbarea trenurilor sunt locuri dis- ponibile. Neputându-se nici pune la dis- osițiunea unui călător un loc în clasa pentruxare a cumpărat biletul nici da un loc într’o clasă superioră, ’i este permis saă să’și schimbe biletul contra unuia de o clasă inferioră în care mai sunt locuri și contra înapoierei diferenței, saiî să renunțe la călătorie și să ceră îna- poierea banilor plătiți. In tot cașul, călătorii ce sosesc cu bi- lete de transit aii prioritatea înaintea celor noui veniț!. In stațiunea de plecare se pot coman- da până cel mult 20 de minute înaintea plecare! trenului cupeuri întregi saiî compartimente de vagdne de clasa I și II, contra plăței a cel mult .a atâtor bi- lete de clasa respectivă câte locuri are cupeul. In stațiuni intermediare se pot pretinde cupeuri întregi numai când sunt disponibile în trenurile c« sosesc. | teță, dar tot-d'odată și cu hotărâre față cu publicul, către care este obligat să fie îndatoritor în marginile atribuțiunilor serviciului șeii. Personalul de servicii! e dator să în- deplinescă gratuit îndatoririle ce i le impune natura serviciului său respectiv, ’l este cu totul interzis de a primi de la public vre un dar pentru îndeplini- rea lor. Personalului de servicii! ’i este inter- zisă fumarea în timpul relațiunilor sa- le de servicii! cu publicul. § 2. Drepturile personalului de serviciii. Publicul este dator să se conformeze cerințelor personalului de serviciii în u- niformă, ori preve^ut cu un semn de servicii! sau cu o legitimațiune. § 3. Hotărîrea in cașuri de neînțelegere. Neînțelegerile ivite între public și personalul de serviciu se vor hotărî în stațiuni de șefii de stație și în timpul călătoriei de șeful de tren. £ 4. Plângeri. Plângeri se pot adresa șefilor de ser- vicii! verbal saii în scris, sati înscrie în registrul de plângeri aflător în tote sta- țiunile. Administrațiunea va respunde cât se pote mai curând la tote plângerile ce se vor fi făcut cu indicarea numelui și a locuinței reclamantului. Plângeri contra unui funcționar tre- bue să conție designarea lui exactă prin indicarea numelui, a numărului saii a unui semn al uniformei sale. § 5. Circularea în gări §i pe linie. Circularea în gări și pe linie, afară din locurile deschise în permanență saii timporar pentru public, este interzisă pentru ori-cine. Se esceptăzâ numai per- sdnele cari, conform disposițiunilor re- gulamentului de exploatare, sunt anume autorisate să circule prin gări și pe linie. § 6. mărginirea indatorirei de a efec- tua transporturi. mijloce de plată. Transportarea călătorilor, a animale- lor și a obiectelor se pote refusa când împedicări extraordinare saî! cașuri de forță majoră se opun, sau când mijlo- cele de transport regulamentare nu sunt îndestulători. La plăți se vor primi monetele națio- nale și străine cari aii curs legal în țeră. Plăți în monedă de aramă nu se vor primi de cât până, la suma de 2 lei pen- tru fie-care bilet saii exppdițiune. Călătorilor ce plătesc, un cupei! li se va elibera o chitanță. Numărul călătorilor cari iad loc în- tr’un cupei! nu pote să fie mai mare de cât acel al biletelor cumpărate. § 10. Bilete de călătorie și valabilitatea lor. Preț redus pentru copii. Biletul de călătorie indică stațiunile de la'și până Ia care s’a cerut călătoria, prețul de parcurs, Intru cât nu e supus fluctuațiunilor cursului, și în fine tim- pul sau trenul pentru care e valabil. Timpul sau trenul pentru care e valabil fie-care bilet este exprimat prin stampi- lare, pentru ca fie-care cumpărător să se pdtă încredința, dacă biletul cumpărat e valabil pentru cursa dorită. Călătorilor le este permis să se opres- că în timpul călătoriei într’o stațiune intermediară, pentru a ’și continua că- lătoria în aceiași Zi saii în Zioa imediat următdre cu un tren al cărui preț de parcurs nu este superior. In asemenea cașuri călătorii vor presenta îndată dapă sosire biletele lor șefilor de stație în ca- re se opresc, cari Ie vor învesti cu men- țiunea prelungirel valabilităței. Prin acestă disposițiune nu se prelun- gește valabilitatea biletelor deîntorcere (retour) și a biletelor pentru- călătorii circulare. Copii mai mici de 10 ani se vor trans- porta cu jumătate de preț. In cașuri de îndoeli asupra etăței co- piilor, cel mai superior din funcționarii presențl hotărăsce. Pentru copii însă cari trebue ținuți în brațe și cari prin urmare ocupă ace- laș loc cu însoțitorii lor, nu se va perce^ pe nici o plată. § 11. Schimbarea biletelor cumpărate. Schimbarea biletelor cumpărate con- tra altor bilete de o clasă mai înaltă es- te permisă călătorilor până în timpul de 10 minute înaintea plecărel trenuri- lor, contra achitărei diferinței prețuri- lor, și acesta numai întru cât sunt locuri disponibile în clasele mai înalte. In tim- pul călătoriei, adică în stațiuni inter- mediare, trecerea într’o clasă superioră se va permite numai dacă se va cumpă- ra un bilet pentru stațiunea de destina- țiune a cărui preț, plus prețul biletului deja cumpărat în stațiunea de plecare, să represinte cel puțin prețul de parcurs pentru clasa mai înaltă. Schimbarea unui bilet cumpărat con- tra unui bilet de o clasă inferioră, este permisă numai în cașul menționat la § 9. § 12. Di stribuțiunea locurilor■ Locuri anume hotărâte nq se vînd și 12 (24) Ianuarie 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 7635 nu se pot ocupa prin anticipare. Persona- lul de serviciu e îndrept și după cererea călătorilor, chiar obligat, a le destina locurile ce trebue să ocupe. Damelor ce călătoresc singure li se vor pune, în cas de cerere, la disposi- țiune ast-fel de locuri în câtsăcăletore- scă, pe cât va fi cu putință, într’un cupeu ocupat numai de dame. In fie-care tren trebue să se afle cel puțin câte un cupei de clasa Uși III ocupat numai de dame. La vagonele construite după sistemul american, acestă disposițiuue se aplică numai cu modificațiunea impusă de a- cest sistem. 13. Excluderea de la călătorie a persa- nelor supărătdre. Persdnele cari prin vr’o bolă externă vișibilă saii cari printr’o altă cauză ar supăra cu vecinătatea lor pe cei-alți că- lători, se pot exclude de la călătorie și de la continuarea ei, dacă nu vor fi plă- tit un cupeu a parte. Banii de călătorie eventualmente plă- tiți de persdnele ce se exclud, li se vor înapoia. Observându-se abia în timpul călătoriei că un călător se află în con- dițiunele mai sus menționate, el se va exclude din tren în stațiunea vecină, dacă nu va plăti saii nu ’i se va putea pune la disposițiuue un cupeîi a parte. Taxa pentru transportul seîî propriii și al ba- gagelor pe distanța deja străbătută, nu se va înapoia. $ 14. Sălile de asceptare. Expedițiunile de bilete și de bagage. Controlul biletelor. ■ Șalele de asceptare se vor deschide cel puțin cu o oră înaintea plecărei tre- nului. Expedițiunile de bilete și de ba- gage în stațiuni cu frecuență mai mare se vor deschide cel puțin cu o oră, iar în stațiunile cu o frecuență mai mică cel puțin cu o jumătate de oră înaintea plecărei trenului. La cerere, biletul cumpărat de călător se va presenta atât la intrarea în sala de asceptare cât și la suirea în tren. In timpul călătoriei, călătorii trebue să păstreze biletele până li se vor cere. — Călătorul care.se va găsi fără bilet va- labil, va plăti taxa îndoită pentru tdtă distanța străbătută de el, iar neputen- du-se constata imediat și neîndoelnic stațiunea sa ’de plecare, va plăti taxa îndoită pentru totă linia parcursă de tren, și cel puțin taxa de 7 lei 50 bani; călătorul însă, care se va sui într’un va- gon de călători și va declara conduc- torului sa& șefului de tren din propria sa inițiativă și imediat după urcarea în tren, că din causă de întârziere nu ’șl-a putut cumpăra biletul, va plăti taxa de călătorie Urcată cu un leu 25 bani, dacă de almintrelea ’i se va permite să căle- torescă cu acel tren, fără ca el însă să p6tă pretinde acest drept de cât numai când vor fi locuri disponibile îu tren. Călătorii cari vor refusa plătirea ime- diată se pot exclude. 15. Suirea in vagone. Semnalul pentru suirea în vagone se va da prin duoă lovituri distincte de clopot. § 16. întârzierea timpului de plecare. Nimeni nu seva mal putea sui în tren după ce se va fi dat semnalul de plecare cu fluerul locomotivei. încercarea de suire, precum și concursul ce se va da acestor încercări, după ce vagonele vor fi deja în mișcare, sunt interZise și su- puse penalităței. Călătorii ce vor fi scăpat trenul n’au dreptul să pretindă nici restituțiunea taxei de călătorie, nici v r’o altă îndem- nizare. Le este însă permis să plece în aceeași Zi, sau în Zioa imediat următore, cu un tren ce merge la stațiunea respectivă și a cărui tarif nu este mai înalt, dacă vor presenta fără întârZiere biletele lor șe- filor de stațiuni pentru a fi învestite cu mențiunea valabilităței prelungite. Pe basa acestei disposițiuni nu se pdte cere prelungirea valabilităței fixate pen- tru biletele de întorcere, precum și acea a biletelor (Je călătorii circulare saiî bi- letelor de călătorii de petrecere. £ 17. Procedarea in stațiunile inter- mediare. Deschiderea și închiderea uși- lor vagonelor. La sosirea în stațiuni se va anuncia prin strigare numele lor, durata oprirei și eventualmente schimbarea vagonelor. Imediat după oprirea trenului se vor deschide ușile situate spre stațiune, ale vagonelor în cari se vor afla călători pentru acea stațiune. Ușile celor-l-alte vagone se vor des- chide numai după cerere. Călătorii cari ’șl vor părăsi locurile în stațiuni intermediare, fără de a le o- cupa prin obiecte ce le aparțin, vor tre- bui să ia loc aiurea dacă la întorcere ’și vor găsi locurile ocupate. £ 18. Oprire extra-ordinară pe linie. Intemplându-se ea gun tren să se o- prescă pe linie din causa unor împiedi- cări neprevăZute, călătorii se vor putea coborî numai cu expresa învoire a șefu- lui de tren. Călătorii coborîți din vagone vor trebui să se depărteze imediat de șine și să se sue în vagone la cel d’ân- teiu semnal care se va da cu fluerul lo- comotivei. Semnalul pentru continuarea călăto- riei se va da prin trei flueraturi cu flue- rul locomotivei. — Călătorii cari nu se vor fi suit iar în vagon la a treia flue- rătură, perd dreptul de a continua că- lătoria. 10. Atitudinea in timpul călătoriei, la suirea in, și la cobor trea din tren, Călătorilor nu le e permis de a se pleca afară din vagone, de'a sa răzema de uși saiî de a se sui pe bănci. După cererea chiar numai a unui sin- gur călător se vor închide ferestrele din partea vântului. Călătorilor nu le este permis să des- chiZă ei înșeși ușile pentru intrarea saiî eșirea din vagdne de 6re-ce el trebue să lase deschiderea pe sema personalului de servicii! și sunt ținuți să nu se cobore înainte de oprirea trenului. Călătorii trebue să stea departe de șine și de mașini. Nimenui nu ’i este permis să iasă din gară în altă direc- țiune de cât cea anume destinată. § 20. Stricăciuni causate vagdnelor. Pentru spargeri de giamurl este în- tocmit un tarif de despăgubire, pe basa căruia personalul de servicii! va percepe taxele de la vinovat. Acesta pdte însă să ceră să ’i se presinte tariful. Administrațiunea călei ferate are dreptul să pretindă și să percepă de la vinovați taxe de despăgubire pentru murdărirea interiorului vagonelor, ru- perea perdelelor, etc.—Tote aceste taxe se vor afișa în fie-care vagon. § 21. IntârZierea trenurilor.—întreru- perea curselor. IntârZierl la plecarea saiî la sosirea trenurilor nu daiî drept la pretențiunl contra administrațiunel căilor ferate.— Nesfectuarea saiî întreruperea unei curse dă drept numai la cererea înapoierel taxei de transport plătite pentru linia nestrăbătută. Intemplându-se ca un tren să perZă coincidența cu un tren de joncțiune prin altă causă de cât prin forță majoră, căletoril prev^Zuțl cu bilete directe de transit vor putea cere să li se restitue taxa plătită pentru transportul lor la ducere cât și taxa de întorcere în aceiași clasă, dacă vor proba că s’afi întors fără întrerupere la stațiunea de plecare cu cel d’ântâiu tren. Pentru a’și reserva acest drept, acești călători sunt însă obligați să mergă la șeful stațiune! ime liat după sosirea tre- nului întârZiat și să ’i presinte biletul, (7636 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Ianuarie 1882 Șeful stațiune! în care sosesce trenul întârziat, va atesta călătorilor acestă împrejurare, iar șeful stațiune! de ple- care, data întdrcerei lor. Dacă elemente sad alte piedici ar face imposibilă circularea pe o porțiune a liniei, calea ferată e datore să în gri- jescă, după putință, de transport până la locul unde linia e practicabilă, până când se vor fi luat disposițiunl speciale pentru fie-care cas în parte. Călătorii însă nu pot pretinde ca transportarea lor cu alte mijldce de transport să se efec- tueze de administrațiune pentru taxele plătite pentru transportarea lor cu calea ferată. întreruperile circulăreî trenurilor , precum și întârzierile lor se vor aduce la cunoscință căletorilor prin anunciuri afișate, ast-fel ca să pdtă fi ve^ute în- dată și cu înlesnire de către public. $ 22. Luarea cânilor, ele. Fumatul, luarea obiectelor inflamabile. Cânii și alte animale nu se pot lua în vagonele de călători. Se vor excepta numai cânii mici care se vor purta pe brațe și contra luărei cărora în vagon nu vor protesta călătorii aflători în acelaș cupefi. Fumatul este permis în tdte clasele, în vagonele de cl. I însă numai cu consimțimentul celor-alți că- lători aflați în acelaș cupeu, dacă nu vor fi în tren compartimente speciale de fu- mat. In fie-care tren de călători trebue să se afle cupeuri de clasa II și, dacă va fi posibil, și de a III pentru personele cari nu fumeză. Pipele trebue să fie provă^ute cu capace. Obiectele inflamabile, precum și tote bagagele cari conțin lichide și alte o- biecte ce pot pricinui daune, mai cu se- mă pușcile încărcate, iarba (praful) de pușcă, preparatele lesne incendiabile și alte obiecte de aceeași natură nu se pot lua în vagonele de călători. Personalul de servicii al căflei ferate este în drept să se convingă de obser- varea acestor prescripțiunf. — Contra- venienții sunt răspunzători pentru tote daunele causate bagagelor străine, și pen- tru ori-ce alte neajunsuri pricinuite prin neobservarea interdicțiunel de mai sus. Afară de acesta contravenienții se vor supune penalităților prescrise de regulamentul poliției călei ferate. Vânătorilor și persdnelor aflătore în servicii publice le este permis să aibă munițiune de mână. Țeva puscilor luate în vagone se va ține tot-d’a-una cu gura în sus. § 23. Excluderea persanelor aflătore în stare de beție saii îndărătnicie. Călătorii cari nu se vor conforma re- galelor prescrise, cari nu se vor supune disposițiunelor personalului deservicid, sau cari nu se vor purta cuviincios, se vor exclude din tren, fără de a li se res- titui banii de călătorie plătiți. Persone- lor aflătore în stare de beție mai eu se- mă, nu li se va permite să călătorescă saiî să intre în sălile de așteptare : ele se vor exclude, dacă se vor fi stricurat în vagone saiî în sălile de așteptare. Având loc excluderea în vr’o stațiune intermediară, saiî după predarea baga- giului, personele respective nu vor putea pretinde să li se elibereze bagagele aiu- rea de cât în stațiunea pentru care s’aiî expediat. b) Expediarea bagagelor. § 24. înțelesul vorbei bagagiu. . De regulă nu se consideră ca bagagiu alt-ceva de cât obiectele ce călătorul duce cu sine pentru trebuințele sale pro- prii de călătorie, precum și pentru acele ale însoțitorilor săi, și anume: geaman- tane, mantale și saci de călătorie, cutii de pălărie, lăZI mici, și altele; lăZi mai mari împachetate în mod comercial, ba- rile, precum și alte objecte ce nu se țin de necesariile călătoriei, se pot expedia excepționalmente ca bagage. Obiectele cari sunt excluse de la expediarea ca marfă de mică iuțelă, precum și acelea cari, conform § 22, alin. 3, sunt excluse de la luarea în vagonele de călători, nu se vor putea preda nici ca bagage. Con- travenienții vor fi supuși amendelor pre- scrise de § 48. § 25. Felul împachetărei. înlăturarea semnelor vechi de postă sau de căi ferate. Bagagele cari nu vor fi împachetate bine și durabil se pot refusa. Pe coletele de bagage nu trebue sâ se afle semne de pustă sau de căi ferate vechi. In cașul contrariu, calea ferată nu va respunde pentru rătăcirele și păgubite resultate din acestă causă. § 26. Predarea bagagelor. Călătorii nu vor putea pretinde să se expedieze cu trenul cu care călătoresc bagagele cari nu se vor fi predat expe- dițiunei de bagage de o dată cu presin- tarea biletului de călătorie, cel puțin cu 15 minute înaintea plecărei trenului re- spectiv. Primindu-se excepționalmente și snb reserva unei expedieri ulteriore bagage neexpediate, ele se vor considera ca ne- predate până în momentul expedierel lor. Acestă disposițiune se aplică și în privința bagagelor în halte. Taxele de transport ale bagagelor tre- bue achitate imediat, căci alminterea nu se expediază. § 27. Luarea bagagelor de mână. Obiecte mici, cari se pot purta lesne, se pot lua în vagone, dacă nu încomo- deză pe cei-alțl călători și întru cât nu se opun prescripțiunei vamale sau de acciz. Pentru obiectele luate în vagone nu se eliberâză recepise; pâZirea lor rămâ- ne pe sema căletorilor. Sub acestă reservă se va permite că- lătorilor ultimei clase să ia cu sine în vagone după apreciarea șefului de sta- ție unelte de mână, ranițe, coșuri în- cărcate, saci etc. și alte obiecte ce un om pe jos pote purta cu sine. § 28. Recepise de bagage și eliberarea bagagelor. Pentru bagagiul predat de călători, de la cari se pote cere presentarea bile- telor de călătorie, se vor elibera recipi- se. Posesorilor acestor recipise, a căror identitate administrațiuuea nu este ți- nută să ,o constate, se vor elibera baga- gele numai contra înapoerei recipisei, care descarcă administrațiunea călei fe- rate de ori-ce pretențiuni. Posesorul recepise! debagage are drep- tul să ceră în stațiunea de destinațiuue și anume în localul expedițiunei de ba- gage, eliberarea bagagiului imediat du- pă sosirea trenului pentru care s’ati pre- dat și după trecerea timpului necesar pentru descărcare și vămuire eventuală. Nevoind călătorii să aștepte imediat aeli.- berare a bagagelor, ei pot cere saiî în- sărcina pe cine-va să ceră, în biuroul ex- pedițiunei de bagage, până în 24 de ore, în orele de expedițiune hotărîte, eliberarea bagagelor, contra prudărei recepise!. Pentru bagage neridicate până în 24 ore se va plăti magazinagiul prescris de tarif. Lipsind recepisa, administrațiunea este obligată să elibereze bagagele contra u- nei declarațiuni numai după ce primito- rul va fi probat în modul cel mai neîn- doeloic că el este adevăratul lor pose- sor și, în cas de necesitate, numai pe ga- ranție. De regulă, bagagele se vor elibera nu- mai în stațiunile pentru ctirl sunt pre- date. Cu tote acestea bagagele se vor e- libera după cerere și în stațiuni situate înaintea stațiune! de destinațiune, dacă timpul, împrejurările și prescripțiunile vamale saiî de acciz ar permite o ast-fel de procedare. In ast-fel de cașuri, călătorii vor îna- poia recepisa șilpresenta biletul de că- lătoriș, 12 (24) Ianuarie 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 7637 29. Răspunderea calei ferate pentru bagage. Calea ferata răspunde din momentul eliberărei recepisei de bagage pentru predarea la timp și în buna stare a ba- gagelor, conform condițiunilor și stipu- lațiunilor conținute în partea III (trans- portarea mărfurilor) Intru cât sunt a- plicabile Ia transportul bagagelor, și conform următorelor principii : a) Dacă nu se va fi declarat de călă- tor o valdre mai mare, calea ferată' va plăti, în cas de perdere saft de vătăma- re, valdrea efectivă a daunei. Nici o-da- tă nu se va putea însă pretinde o des- păgubire mai mare de 15 Iei de kilogram, după scăderea greutăței conținutului nevătămat al bagagelor vătămate. b) Daca se va fi declarat de călător o valdre mai mare, se va percepe împre- ună cu taxa pentru transportul bagage- lor și un adaos pentru fie-care 150 kilo- metri începuți ce va avea a străbate ba- gagiul până la stațiunea de destinațiune. Aceste adaos care va fi de cel puțin 25 de bani, nu va putea trece peste 2 la mie a întregei sume declarate. Declarațiunea valdre! numai atunci implică o obligațiune pentru calea fera- • tă când e înscrisă în recepisă de expedi- țiune de bagage a stațiune! predâtdre. c) Administrațiunea este scutită de o- ri-ce răspundere pentru perderea baga- gelor cari nu se cer până în 8 ^ile după sosirea trenului 28) în stațiunea de destinațiune. Călătorii (cărora nu li s’ar elibera ba- gagele, pot cere să li se atestezede biu- rourile de espedițiune pe recipisă, ^ioa și ora cererei lor. ' Calea ferată va răspunde pentru per- derile și vătămările bagagelor ce nu vor fi fost predate de călători și mai cu semă pentru perderea și vătămarea obiec- telor luate învagone(§§ 26,27), numai dacă se va dovedi că aceste neajunsuri sunt causate prin vina administrațiunei calei ferate safi a funcționarilor el. § 30. Bagage perdute. Bagagele ce lipsesc se vor considera ca perdute numai după trei ^ile de la sosirea trenului pentru care sunt pre- date și numai atunci călătorul este în drept să ceră, renunțând la ori-ce alte pretențiuni de despăgubire, plătirea su- mei de desdaunare stipulată la § 29. Găsindu-se mai târziii bagagele per- dute, călătorii respectivi se vor însciința, dacă se va afla adresa lor, chiar dacă vor fi luat în primire suma de despăgubire. Ei vor putea cere, până în 4 săptămâni de la priimirea acestei însciințări, să li se pue bagagele la disposițiune, contra în poerei sumei de despăgubire, după dorința lor, în stațiunea de predare sad în cea de destinațiune. £ 31. Răspunderea calei ferate pentru întârzierea timpurilor de predare. Răspunderea călei ferate pentru în- târzierea timpurilor de predare (§ x8) este determinată de următorele condi- țiuni : 1. Pentru pagubele ce s’ar dovedi câ au resultat din causa întâi'Zierei tim- pului de predare, nu se va putea cere o desdaunare mai mare de 25 de bani, pentru fie-care kilogram al bagagelor nesosite și pentru fie-care Zi de întâr- Ziere începută, până ce bagagele se vor considera ca perdute (§ 30). Daca călă- torul ar dori să’și asigure o despăgubire echivalentă cu interesul ce’l are ca ba- gagele să’i sosescă la timp, el va face o declarațiune specială espedițiunei de bagage, cel pucin cu o jumătate de oră înaintea plecârei trenului cu care tre- bue și în care pote să se facă espediarea, conform prescripțiunilor de esploatare. Aceste declarațiuni ah numai atunci un caracter obligatoriii, când sunt înscrise în recepisele de bagage. Taxa ce se va percepe pentru acesta asigurare nu pote să fie mai mare de 2 la mie din suma declarată ca interes pentru fie-care 150 de kilometri începuți, ce va avea sâ străbată bagagiul de la stațiunea de plecare până la cea de destinațiune. Minimul ce se va percepe va fi de 1 leu 25 bani, rotunZindu-se taxele din 5 în 5 bani. Călătorilor Ii se va plăti even- tualmente ca sumă de despăgubire pen- tru sosirea întârZiată, suma echivalentă cu paguba ce vor dovedi că au suferit’o în marginile sumei declarate. 2. Calea ferată este dispensată de ori-ce răspundere pentru sosirea întăr- Ziată a bagagelor, dacă va dovedi că întârZiarea nu s’a putut preveni prin îngrijirea ce o întreprindere de trans- port consciincidsă este datore .să aibă pentru mărfuri. § 32. Hamali. In stațiunile în cari se află hamali, călătorii se pot servi de ei, însă fără ca administrațiunea să ia asuprâ’și vre-o răspundere, pentru transportarea baga- gelor neprimite de calea ferată la, și de la localurile de espedițiune. Hamalii se disting prin semnele de servicii) și in- strucțiune tipărită și un tarif tipărit pe care’l vor areta, după cerere, călătorilor. Pentru recepisele de bagage ce vor primi de la călători, hamalii le vor da o marcă cu No. lor. In stațiuni mai mari trebue să se ia măsuri ca călătorii să pdtâ depune ba- gagele lor la un agent al călei ferate (portar) contra unei taxe fixe, fără însă ca administrațiunea să ia pentru acesta vre-o răspundere. § 33. Obiecte găsite. Tote obiectele lăsate în raionul călei ferate saii în vagone se vor păstra cel pucin în timp de trei luni. Abia după trecerea acestui termen se va procede cu ooiectele găsite, conform stipulațiu- nilor în vigore la căile ferate respective. Obiectele supuse stricâciunel se vor pu- tea vinde cât se va putea mai avanta- gios, îndată ce stricarea lor va părea iminentă. In acest cas, banii resultați la yînZarea lor se vor ține la disposițiu- nea celor în drept până la trecerea unui timp anume fixat. De altmintrelea, o- biectele găsite se vor trata conform disposițiunilor legale respective. c) Transportarea cadavrelor. $ 34. Condițiunile transportărei. Transporturile cadavrelor se vor a- nuncia în stațiunile finale cel puțin cu 6, și in stațiunile intermediare cel pu- țin cu 12 ore înainte. Cadavrul trebue să fie închis hermetic în sicriâ, și acesta pus într’o ladă de lemn. Transportul se pote efectua și cu carul funebru. Cadavrul trebue să fie însoțit de o personă ce va trebui să cumpere un bilet de călătorie. La predare, se va îumâna călei ferate și pasportul prescris pentru transporta- rea cadavrelor, care se va înapoia apoi la eliberarea cadavrului. Taxele de trans- port trebue să se achite imediat la pre- dare. Cine va preda cadavre cu o declara- țiune falsă, va plăti, afară de taxa de transport cu care s’ar fi pâgubitt calea ferată prin espedițiunea de la stațiunea de predare până la cea de destinațiune, și împătritul acestei taxe ca amendă convențională. Cadavrul se va ridica până în 6 ore după sosirea trenului în stațiunea de destinațiune, de dre-ce la din contra, el se va înmormânta după hotărîrea autorităților locale. d) Transportul trăsurilor și al altor vehicule. § 35. Primire și transportare. Timpul de primire. Trăsuri și alte vehicule se vor putea primi numai în, și pentru stațiunile a- nume hotărâte. Ele se vor anunța cu 2 și se vor preda espedițiunei cel puțin cu 1 oră ’naintea plecârei trenului. In sta- țiuni intermediare numai atunci se va putea compta pe transportarea trăsuri- lor și a vehiculelor cu un tren anume hotărât, dacă se va anunța ce] puțin cu 24 ore mal ’nainte. 7638 NONITORUL OFICIAL ÂL ROMÂNIEI 12 (24) Ianuarie 1882 Calea ferată nu este ținută să trans- porteze trăsuri și alte vehicule cu tre- nuri accelerate. In timpul efectuare! transportului, căletorii nu vor putea sta în trăsu- rile lor. § 36. Eliberarea. După sosirea trăsurei saiî a vehicu- lului în stațiunea de destinațiune, eli- berarea se va efectua contra înapoierel chitanței eventualmente dată predăto- rului. Rădicarea lor va trebui să aibă loc cel mult până la 2 ore de la sosire, dacă trenul va fi ajuns până la 6 ore- sera. Dacă trenul va sosi în stațiunea de destinațiune după 6 ore sera, terme- nul de rădicare se va socoti de la 6 ore dimineța. Pentru fie-care oră de întâr- Ziare, administrațiunea.este în drept să ceră o taxă de locațiune. 37. Lăsareabagagelor, etc., întrăsuri. însoțitorilor de trăsuri și vehicule le e permis să pue în ele bagage (§ 24) în- tru cât vor permite prescripțiunile va- male saii de acciz (vedi § 38). 38. Răspunderea calei ferate pentru vehicule. Calea ferată este respun^ătore pentru trăsurile și vehiculele transportate con- form condițiunilor și stipulațiunilor în vigdre pentru traficul mărfurilor, întru cât sunt aplicabile în acestă privință. Calea ferată nu răspunde însă pentru daunele cari s’ar fi evitat dacă trăsura saii vehiculul ar fi fost însoțite, conform cererei predătorulul saii prescripțiuni- lor administrațiunei. La evaluarea pretențiunilor de des- păgubiri pentru perderl saii vătemări, valorea care, conform disposițiunilor legale în vigdre, se va lua de basa pen- tru fixarea desdaunărel, nu trebue să fie mai mare de cât valorea declarată la predare. Asemenea declarațiuni de valore se fac numai pentru trăsuri saii vehicule, nu însă și pentru obiectele conținute în ele (§ 37). In privința acestora calea ferată nu răspunde pentru pagubele cari s’ar fi putut evita dacă trăsura saii vehiculul ar fi fost însoțit. Pentru pagube de altă natură, calea ferată răspunde numai a- tunci, când se va fi dovedit o vină a ei safi a funcționarilor săi. Dacă se va declara valbrea, prețul de transport al trăsurei saii al vehiculului se va urca cu o taxă hotărîtă, Acestă taxă nu pdte să fie mai mare de unu la mie din suma întregă de- clarată de fie-care vehicul pentru fie- care 150 de kilometri începuți a între- gei distanțe de transport. Minimul de perceput este 15 bani, iar sumele de plătit se vor rotunji din 5 în 5 bani. Dacă nu va fi avut loc o declarare de valore, suma de desdaunare ce se vă e- valua și plăti pe basa disposițiunilor legale, nu pdte să trecă, nici în cașuri de vătămări, nici în cașuri de perderl, peste suma de lei 1,125 de vehicul in- clusiv și conținutul săi. Declararea unei valori mai mari de 1,125 lei pentru o trăsură espediată cu în- soțire, are numai atunci putere obligato- rie când e înscrisă de stațiunea de ple- care în recipisa de predare. Declararea unei valori mai mari pen- tru trăsurile expediate fără însoțire, se face pe basa normelor prescrise pentru mărfurile de mică iuțelă (§ 68). 5.9. Timpul de predare. Transportul trăsurilor și al altor ve- hicule însoțite, cari sunt a se expedia cil trenuri de călători, se efectueză până la stațiunea de destinațiune cu trenul pentru care sunt predate. Dacă însă vor trebui să trecă pe drum dintr’un tren în altul, ele pot sosi la destinațiune și cu trenul de călători imediat următor. Timpul de predare al tuturor celor- alte trăsuri și vehicule, este cel prescris pentru mărfurile ordinare. Răspunderea pentru paguba causată prin nemenținerea acestui timp de pre- dare, se mărginesce la plătirea de cel mult 37 lei 50 bani pentru fie-care tră- sură și fie-care 6'8. Valdrea respundcrei. Despăgubirile cari, conform §§ pre- cedente vor trebui să se facă de calea ferată, se vor fixa pe basa următorelor disposițiuni: 1. In cașurile de perderi totale saă parțiale, calcularea despăgubirel se va face pe baza valdrei comerciale comune a mărfurilor ce se va dovedi de partea interesată. Necunoscendu-se valdrea co- merciala comună a mărfurilor, despă- gubirea se va face pe basa valorel co- mune ce ar fi avut măfurile perdute, la timpul eliberărei regulamentare, în sta- țiunea de destinațiune. Din valorea co- mună se vor scădea cheltuielile și ta- xele vamale ce ar fi trebuit să se plă- tescă și cari se pot considera ca econo- misate. 2. Intru cât nu se va fi declarat espres o valdre mai mare Ia locul anume hotă- rât al scrisore! de trăsură, calcularea despăgubire! se va face pe basa valorel comerciale comune sau a valorei comu- ne, care însă nu se va putea admite mai mare de 75 lei pentru fie-care 50 kilo- grame bruto. 3. In cașurile în care se va fi declarat o valdre mai mare, suma declarată va fi maximul despăgubire!. In acest cas, pre- dătorul va plăti, afara de taxa tarifară, un adaos care nu va putea fi mai mare de 7 ₀ la mie din întrega sumă declarată și pentru fie-care 150 kilometri înce- puți, pe cari ’i va strebate marfa pe fie- care din căile-ferate sau în fie-care tra-| partea călei ferate saii a agențilorsel, taxele maximale vor fi : 1. Dacă se va fi declarat interesul pre- dărel la timp : suma declarată. 2. Dacă nu se va fi declarat interesul predărel la timp: a) Dacă întârzierea nu va fi mai mare de 24 ore, jumătatea taxei de transport; b) Dacă întârZierea va fi mai mare de 24 ore, întrega taxă de transport. De- clarațiunea interesului predărel la timp e valabilă numai dacă se înscrie în litere la locul anume destinat al scrisorilor de trăsură. In acest cas calea ferată este în drept să perceapă, afară de taxa de transport tarifară, și un adaos care, pentru fie- care 12 Iei 50 bani, saâ 12 lei 50 bani începuți, a sumei’declarate, nu pote să fie mai mare de 2 bani pentru primii 150 kilometri, de 1 ban pentru următorii 225 kilometri, și de 1 ban pentru fie- care 375 kilometri ce vor parcurge măr- furile mai departe pe liniele fie-cărei căi ferate sad trafic. Distanțele de 150, 225 și 375 kilometri începuți, se vor so- coti ca complecte. Banii se vor rotunZi din 5 în 5 bani. Adaosul nominal este de 15 bani. IV. Disposițiuni finale. Regulamentul de transport este pu- blicat în Monitorul oficial. Tdte admi- nistrațiunile de căi ferate vor ține esem- plare la disposițiunea publicului căruia le vor vinde cu un preț fix. Modificațiunile acestui regulament se vor publica în Monitorul oficial și în Ziarul uniune! căilor ferate germane. Anexul A. Declarațiune.*) Espedițiunea mărfurilor din . . . . .........................a călei ferate.......................a priimit după cererea.................. mărfurile cari sunt indicate în scrisorea de trăsură de astăZi în modul mai jos detaliat pentru a le espedia cu calea fe- rată la................................și anume.................................. Recunosc (recundscem) espres că aceste mărfuri s’au predat neîmpachetate, cu unuătorele defecte la împachetare : și că acesta s’a declarat în scrisorea de trăsură de la...........................în ......................18 . . *) Declarațiunea se va estinde la mărfuri compuse din mal multe colete numai asupra coletelor neîmpaohetate sau a căror împache- tare ar fi defectuoasă, 12 (21) Ianuarie 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI _________________ Anpxul B. SCRISOARE DE TRĂSURĂ de iuțelă mică FRACHTBRIEF I Stampila stației de destinație I Stempel der Emfangs-Station Indicarea francărei din partea predătoruluî I Francatur-Vormerk des Absenders f Nr. Proprietatea _____ Eigenthum Nr. Proprietatea_________________ I.icrenthum VAGO.a.'ELOR Der Wagen de expediție l^*r‘ --- -----------j----------- Der I Pos. Fracht*Karte 1 Domn Herm în___________ Stațiunea Station a calei ferate der hisenbalin. INDICAREA eventuală a îndrumărel Etwaige Angabe des transportweges Mărfurile mal jos însemnate'le primiți pe basa stipulaținnilor conținute în TCgulamen- tele de esploatare și în tarifele căilor ferate sau. a traficurilor respective cari sunt a- plicabile la expediția de față. Sie empfangen die nachsteliend verzeichneten Gater auf Grund der in den Betriebs- Regkments und Tarifen der betreffenden Bahnen bezeihungsweise Verkehre enthaltenen Bestimmnngen, welche fur diese Sendung in Auwendung kotnmen. 6 . a ; 3 s§ a q <1 $ fl â$ 55 K .a q“ Greutatea efectivă Greutatea rotunditâ tre-j Valorea declarată a pcntf it, efectuata eventulâ a opera- brută în kilogr. cută în socotelă kilogr.« diferitelor posițiunî țiunilor vamale de acsie. Pcrsbna mijlocitore, Wirkliches Bructo- Abgerundetes zur | Declarirter Werth der indicarea documentelor resp. a altor anexe inel, Gewicht: Kilogramm Berechnung zn ziehen-J eizelnen PoFîtionen a plumburilor. Alte declarațiuni admise de lege 1 des Gewicht: kilogr. | sa^ de regulament. ErkHirung wegen der etwaigen zoll-und steueramtlichen Behandlung1 Aliftelspersou, Bezeichnuug der betreiTenden Documente undsonstigen Beilagen inel. Bleiversch usse. Sonstige gesetzliche oder regL zulâssige Er- klârungen. Suma totală a valoarel declarată se urca la I ® Die declarirte Gesammt-Werthsumme betrăgt j Suma declarată pentru interesul predăret > la timp se urcă la j o Die declarirte Summe des Interesseeau der recht* | zeitigen Lieferung betrăgt I ₐ Stampila stației de pornire Stempel der Abgangs«Station Stampila dc cântărit | Wiege-Stempel j __den Semnătura predătoruluî Untersohrift desAbsenders 18____ co 2 I Avans W ® i în numerar S « IBaar-Vorschuss <5 3 | după încasare PS& j nach Eingang Specificarea rambnrsulul de mai sus Specifioation obiger Nachuahme a *2 &< a TOTE * _ , ) A’-'ane în numerar Ramburs f Baar-Vorschu»e NachnaUmel— -----------rr- . ~r~ j După încas.—Nach Eingaug Provisiune.—provieion Taxe de transport până la.—F | --- Der Ipos.l Fraoht-Karte 1 ’|--- --- --- Domn Herm ~ în_______ __ Stațiunea Station abalei ferate der Eisenbahn- INDICAREA eventuală a îndrumărel Etwaige Angabe des transportweges Mărfurile mai jos însemnate le primiți* pe basa stipulațiunilor conținute în regulamen- tele de esploatare și în tarifele orilor ferate san a traficurilor respective cari sunt a- plicabile la expediția da față. Sie empfangen die nachstehend verzeiolineten Gfiter auf Grund der in den Betriebs- Beglements und Tarifen der betrefl'endan Bahnen bezeihungsweise Vertebre enthaltenen Bestimmungen, welche fiii- diese Sendnng in Anwendnng kommen. S . a «a O P d P N a •«1 *3 a 3 8 P 55 s’a Anexul O. după încasare nach Eingang Avans în numerar Baar-Vorschuss SUMA B E T R A G Indicarea francărei din partea predătoruluî i Francatur-Vormerk des Absenders j w ® ed “ E! 3 Specificarea rambnrsulul de mal sus Specifioation. obiger Naohnahme Mark pf. Frcs c. ------- --- ---- __ a Greutatea efectivă Greutatea rotunditâ tre- Valârea declarată a Declarație pentru efectuarea eventulă a opera- brută în kilogr. cută în socotelă‘kilogr. diferitelor posițiunî țiunilor vamale ^i de acsin. Persana mijlocitdre^ "Wirkliches Brutto- । Abgerundetes zur Declarirter Werth der indicarea documentelor resp. a altor anexe inel, Gewicht: Kilogramm Berechnung zu ziehen- eizelnen Positionen a plumburilor. Alte declarațiuni admise de lege | des Gevvicht: kilogr. saii de regulament. Erklârung wegen der etwaigen zoll-nnd steueramtlichon Behaod^ung, Mitteisperson, BezeichLUng der betrefienden Documente und sonstigen Beilagen iircl. Bleiversch usse. Sot.stige gesetzliche oder regi, zuliiesige Er-’ klârungen. ■ - --- _______.----------------- c» 44 Sa TOTE 2o » © * a Suma to'ală a valoare! declarată se urcă la S S Die declarirte Gesammt-Wertlisumnie betrâgt g Suma declarata pentru interesul predăret la timp se urcă la i a Die declarirte Summe des Interesses au der recht» I 5 w zeitigen Lieferung betrăgt G ₐ Stampila stației de pornire Stempel der Abgange-Station Stampila de cântărit Wiege-Stempel în den___ Semnătura predătoruluî Unterecljrift des /\.beendcre 18____ Ramburs 1 Naohnahme Avans în numerar Baar-Vorschu>s După încas.—Nach Eingang Pro v i ei u ne.—Pr ovision ________ Taxe de transport până la.—Fracht bis SDecl. valdrel.—Werths-Decl. Deci, interesului predăret la timp.—Interesse-Decl. Taxe de transport până la—Fracht bis SDecl valârel.—Werths-Decl. Deo). interesului predărei la timp -Interesse-Decl. Taxe de transport până la.—Fracht bis SDecl. val6reL-*Werths-Decl. Deci, interesului predăret la timp.—Interesse-Decl. DE PERCEPUT ZU ERHEBEN Mark Pf. Frcs c. NB. Ștampilele de- transit se vor aplica de-arândul pe dosul notei. Die-Uebergangs-Stemp<.l sind der Reihenfolge nach auf die Ruckseite der Note avfzudrficken. 7648 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Ianuarie 1882 ANEXUL D. Disposițiuni in privința obiectelor con- diționalmente admise,'§ 48. B. I Praf (iarbă) de pușcă și composi- țiuni analoge, și mal cu semă. salpetrul incendiabil; Munițiune de praf (iarbă) și cartușe (pentru cartușe de metal ve^i No. III). Corpuri de artificie întru cât nu con- țin obiecte cari conform § 48 A, 3 Lit. a până la c (inel), sunt excluse de la transport. Capse explosibile, aprin^etore elec- trice pentru mine (ve^i și No. III), șnu- ruri aprimjătore afară de aprin^ătorele de siguranță (ve^i No. V). Cartușele de dinamit, cartușele de ge- latină, de explosiune (o soluțiune gela- tindsă de lână de colodiă în nitroglice- rină), cartușe de dinamit gelatinos, (o composițiune de salpetru și de corpuri carbonice cu safi fără sulf); Nitrocelulosa, mai cu semă pyroxilul (bumbac explosiv), și cartușe de bumbac explosiv, apoi lână de colodiii întru cât nu conține cel puțin 50 la sută, apă (veți! No. XXXVI), hârtia fulminantă, sunt supuse urmâtorelor prescripțiuni : 1. Aceste obiecte se vor împacheta în lă^i saii butoe solide de lemn și cercui- te ast-fel cu cercuri de lemn ca prin cră- pături să nu potă eși nimic din conți- ~nut. In locul lăzilor saii butoelor de lemn se pot întrebuința și butoe de car- bon numite americane. Vasele întrebu- ințate la transportul prafului nu pot să aibă cue de fer, șurupuri de fer saii alte piese de consolidare de fer. Praful (iarba) se pote 'împacheta în vase, butoe saii lătjî de metal, însă nu de fer. înainte de a se pune în lă^i saii butoe, praful (iar- ba) mai gros se va turna în saci groși de materie desă, iar praful mai fin în saci de pele. Praful prismatic se va pune în lă^i de scânduri solide (scândurile la- ^ilor cari vor conține 25 kilograme de praf vor trebui sâ aibă o grosime de cel puțin 25 milimetri). Pâreții laterali ai lăzilor vor trebui să fie întăriți cu ta- blă de zinc, iar fundul și capacul se vor fixa cu cue de lemn, bine încleite și de o lungime suficientă, sau cu șurupuri de alamă. In interiorul fie-cârei lâ^I și a- nume la un căpătâiu și sub capac se va pune câte o placă de pâslă saii de alta materie elastică. Cartușele de dinamit, cartușele de gelatină explosibilă, cartu- șele de gelatină de dinamit și cartușele de bumbac explosiv presat puse în pa- rafină se vor împacheta compict în hâr- tie. Aceste cartușe, bumbacul explosiv și alte nitroceluldse nu vor putea avea fitiluri și nu se vor putea nici măcar transporta cu fitiluri în același ambala- giu saii în același vagon. Bumbacul ex- plosiv și alte nitrocelulose trebue sâ conție cel puțin 20 Ia sută apă și să fie ast-fel împachetate în ambalage imper- meabile în cât sâ nu pdtă avea loc o fricțiune a coținutului. Ambalagele obiectelor explosibile vor purta tot d’auna ca inscripțiune indica- țiunea felului acestor obiecte precum : munițiune, cartușe, praf de pușcă ș.c. 1. Bumbacul explosiv safi alte nitroce- luldse, praful, munițiunile, materialul de artificie și fitilurile explosive nu se vor putea transporta în colete mai mari de 90 kilograme. Cartușele de dinamit, cartușele de gelatină explosibilă, cartu- șele de gelatină de dinamit și cartușele de bumbac explosiv mai sus numite nu se pot transporta în colete mai mari de 35 kilograme. Fitilurile explosibile trebue să fie îm- pachetate conform prescripțiunilor punc- tului III (1—6). 2. Predătorul va atesta în scrisdrea de trăsură că felul și ambalarea materi- ilor explosibile este conformă prescrip- țiunilor regulamentului de față. Acdstă atestare se va subsemna de predător. Cartușele de dinamit, cartușele de ge- latină explosibilă și cartușele de gela- tină de dinamit se vor primi numai a- tuncl când vor fi confecționate într’o fa- brică autorisată. Pe ambalagele acestor articole trebue se se afle marca fabricii, iar transporturile trebue sâ fie însoțite de certificate de provenință și de o de- clarațiuee prin care un chimist asermen- tat să declare că atât composiția cât și ambalarea cartușelor sunt normale. A- fară de acesta cartușele se vor putea primiși expedia numai în ambalarea o- riginală. 3. Transporturile se pot mărgini nu- mai la certe ^ile și cu certe trenuri dacă nu se fac ca trenuri speciale. Hotărîrea acestor 4ile și trenuri, trebue să se su- pue aprobărei autorităței de suprave- ghiere. Intru cât nu se vor fi stipulat conven- țiuni speciale cu administrațiunea căilor ferate, predătorii sunt obligați să-anun- țe transporturile lor cu lțți mai’naintc, dacă vor fi destinate pentru stațiuni si- tuate pe aceeași cale ferată cu stațiunea de-predare; cu 2 ^ite mai ’nainte, dacă vor fi destinate pentru stațiuni situate pe aceeași cale ferată cu stațiunea de predare însă pe o linie de ramificațiune; cu 4 (file mai ’nainte, dacă vor fi desti- nate pentru căi fdrate străine. La anunțare predătorii vor presenta expedițiunei de mărfuri o copie exactă și complectă a scrisorilor de trăsură. Expedițiunile de mărfuri vor indica în scris timpul la care vor trebui să se a- ducă transporturile. Predarea și expediarea cu mare iuțelă este interzisă. Expediarea cu trenuri decăletorl este interzisă. Cu mixte se pote face numai pe liniile pe cari nu circulă trenuri de mărfuri. Cu un tren de marfă saii mixt nu se vor putea transporta nici o dată mal mult de 8 osii încărcate cu praf (iarbă) de pușcă, munițiune, fitiluri, material de artificie, bumbac explosiv pyroxyle, cartușe de dinamit explosiv, cartușe de gelatihă de dinamit. Cantități mal mari se pot expedia numai cu trenuri speciale. Transporturile cu trenuri speciale se vor anunța stațiunei de predare cel pu- țin cu 8 ^ile mai nainte. La avisare se va îndica și routa. 4. încărcarea nu se va face nici o dată din magazii, saii de pe ramperone ș.c. 1. dar din locuri situate departe de ori-ce construcțiune, cât s’ar putea mai iute și cât mai imediat înaintea plecărei trenu- rilor. încărcarea se va face de predător sub privigherea șefului de stație. Rechi- sitele de încărcare și semnalele speciale (drapele, cergi ș. c. 1. se vor procura de predător și se elibereză destinatorului împreună'cu mărfurile. Nu se va permite apropierea publicu- lui de locul de încărcare. Dacă încărca- rea se face noptea, se vor întrebuința felinare fixe înalte. La încărcarea acestor articole și mal cu semă la încărcarea cartușelor de di- namit, de gelatină explosibilă și de ge- latină de dinamit se vor evita sguduirile. Lăzile si butoele nu se vor arunca nici, rostogoli. La încărcarea lor în va- gon, ele se vor așe^a ast-fel ca să nu se răstorne, să nu cadă, saiî să se sgudue. Butoele nu se vor așe^a nici o dată ver- tical, adică cu fundul în sus, dar se vor pune tot d’auna paralel eu grinzile lon- gitudinale ale»vagonulul și se vor spri- jini pe lemne îmbrăcatei Pentru trans- port se .vor întrebuința tot d’auna va- gone de mărfuri închise, cu aparate de ciocnire și de tracțiune elastice, cu aco- perișul bine fixat și pe cât se va putea fără frâne. Ușile vagotielor și ferestrile se vor închide și astupa. Astuparea se va face de calea ferată în comptul predătorului. La astupare nu se va întrebuința nici o dată hârtie. Vagonele vor purta 2 dra- pele negre prevăzute cu un .P“ alb la mijloc. Aceste drapele se vor fixa la partea superioră a vagonelof și anume la părțile longitudinale safi la cele late- rale ale vagonelor. Materiile explosibile se vor putea în- cărca cu alte mărfuri numai în canti- tăți de cel mult 1,000 Trilogr., și numai atunci când aceste din urmă nu vor fi lesne incendiabile și nu se vor descărca înaintea celor explosibile. Cartușele de dinamit, de gelatină explosibilă și de gelatină de dinamit, apoi bumbacul ex- plosiv (pyroxylul), sau alte nitrocelu- (Supliment.) lâ (24) îanuarîe 1862 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI (Supliment) ?649 l^ae, nu se vor îneărca nici o dată In a- celaș vagon cu praf (iarbă) de pușcă, munițiune, material de artificie și fiti- luri. Vagdnele se vor încărca numai pâ- nă la s/₃ din cifra tonagiului lor. La încărcare nu se va putea lumina cu felinare sad luminări deschise. Fu- matul este interzis la încărcare. Tot a- semenea este interzis fumatul și lumi- narea cu felinare șah luminări închise atât în vagdnele încărcate cu materii ex- plosibile cât și în apropierea lor. Dacă o locomotivă va tiece într’o ga- ră pe lângă un vagon încărcat sau care se încarcă cu materii explosibile, meca- nicul va lua măsurile necesare pentru a preveni sărirea scînteilor, ușile vagi- nelor se vor închide, încărcarea se va susp' nda, materiile neîncărcate se vor acoperi cu cergi. Prescripțiunile aces- tui alineat se vor observa pe cât vafi po- sibil și la întâlnirea trenurilor pe linie. 5) . Vaginele încărcate se vor putea mișca cu locomotiva numai dacă între locomotivă și întâiul vagon încărcat cu articole explosibile se vor afla cel puțin 4 vagine încărcate cu obiecte cari nu sunt ușor inceudiabile. Acdstă măsură de precauțiune se va observa atât în sta- țiunea de predare cât și în cele interme- diare și de destinațiune. Cărbunii de pe- tră, cărbunii aluminoșl, coaksul și lem- nele nu se vor considera ca obiecte ușor inceudiabile. Vaginele încărcate cu materii explo- sibile nu se vor tampona, iar la cuplare se vor împinge cu cea mat mare precau- țiune. 6) . Vaginele încărcate cu materii ex- plosibile, se vor pune în trenuri cât se pite de departe de locomotivă, se vor dispune însă astfel, ca după ele să ur- meze încă trei vagine cari nu sunt încăr- cate cu materii lesne inceudiabile. Vaginele încărcate cu materii explo- sibile trebue să fie precedate de cel pu- țin patru vagine cari nu sunt încărcate cu materii lesne inceudiabile. Vaginele încărcate cu materii explosibile se vor cupla bine atât între ele cât și cu vagi- nele cari preced și cu acele cari urmeză. In fie-care stațiune de oprire se va re- vizui, pe cât va fi posibil, cuplarea va- ginelor. Interpunerea vaginelor de si- guranță nu este necesară 'naintea și în urma vaginelor în cari nu se află mai mult de 15 kilograme greutate brută de praf (iarbă) de pușcă sati mai mult de 35 kilog. greutate brută de alte materii explosibile. Frânele vaginelor încărcate cu mate- rii explosibile nu se vor manevra nici o dată. Tot asemenea nu se va manevra nici frâul vagonului care precede, nici acela al vagonului care urmeză vagi- nele încărcate cu materii explosibile. Va- gonul final al trenului trebue să aibă însă tot-d’auna un frââ care să se ma- nevreze. 7. Dacă transportul e compus din mai multe vagine, predătorul îngrijesce de escortare. însoțitorii cari formăză es- corta nu vor putea lua loc nici în, nici pe vaginele încărcate cu materii explo- sibile. 8. Tite stațiunile prin care vor avea să treci transporturi cu materii explo- sibile se vor avisa la timp pentru ca să se ia fără întârziere măsurile de precau- țiune necesare. Tot asemenea se va în- sciința și personalul trenurilor cu cari se întâlnesc trenurile cari transpirtâ o- biscte explosibile. La opriri mai lungi vaginele încărcate cu obiecte explosibile se vor pune pe cât va fi cu putință pe linii laterale. Dacă opririle vor fi mai lungi de o oră, se va înștiința poliția lo- cală. Transporturile destinate a trece pe li- niile unei căi ferate străine ’I se vor a- visa cât se pite mai curând. 9. Constatânduse în timpul transpor- tului o vătămare a vaginelor șah o ne- regularitate a încărcărel, vaginele se vor scite din tren și se vor transborda cu cea mai mare precauțiune. Transborda- .rea articolelor explosibile saiî a mărfu- rilor încărcate împreună cu ele pentru alte motive de cât cele mai sus indicate, este absolut interzisă. 10. Sosirea unul tren cu articole ex- plosibile, se va aviza stațiune! de desti- națiune de una din stațiunile precedente. In acest avisse va indica și numărul tre- nului respectiv. Destinatoril se vor avisa de stațiunile de destinațiune mai întâi după primirea înștiințare! de la stațiu- nea precedentă și apoi imediat după so- sire. Luarea în primire se va face până în 3 ore de la avisare și sosire, descăr- carea până în 12 ore de la avisare și so- sire. Orele de nopte nu se numeră. Transporturile însoțite (veZi No. 7) cari nu se iaH în primire de destinatori până în 3 ore de la sosirea lor, se vor primi imediat de destinatori. Transporturile cari nu se vor ridica până în 12 ore de la sosirea lor, se vor depărta din stațiune prin îngrijirea au- toritâțe! polițienești care e autorisată să dispue nimicirea lor. 11. Până în momentul primire!, tran- sporturile se vor păzi de agenții călei ferate. Descărcarea nu se pote face pe perdne saii în magazii. Ea se va opera tot-d’a- una pe linii laterale și pe cât va fi cu putință la locuri cari nu sunt ocupate de alte mărfuri. 12. Taxele de transport se vor plăti tot-d’a-una la predare. Rambursele și debursele nu se admit. II. Capsulele pocnitdre (petardele) pentru semnale de căi ferate se vor am- bala în hârtie triată mărunt, făină de lemn șah ipsos saii se vor împacheta ast- fel în cât capsulele de tinichea să nu se atingă nici între ele, nici cu alți corpi. LăZile în cari se transporteză aceste ar- ticole trebue să fie construite de scându- ri în grosime de cel puțin 26 centimetri, bine încheiate cu șurupuri de lemn și impermeabile. Aceste lăZl trebue să fie puse în alte LZ* asemenea solide și im- permeabile. LăZil® exteriore nu pot avea un volum mal mare de 0,06 metri cubici. Capsulele pocnitore se vor primi nu- mai atunci când în scrisorile de trăsură va fi conținută o atestare oficiala prin care să se certifice că ambalarea este con- formă cu regulamentul de transport. III. Capsulele pentru arme de foc, car- tușele gdle și cartușele metalice trebue 8,i fie bine împachetate în LiZl solide sau îu butde. Pe fie-care colet trebue să fie aplicată o etichetă care sa indice natura conținutului săti, precum : capsule, car- tușe ș. c. 1. Obiectele explosibile, precum capsu- lele explosibile, fitilurile ș. c. 1. cari nu co >țin mai mult de 0.4 grame de mate- rii explosibile, se transporteză cu urmâ- tdrele condițiuni : 1) . Fie-care capsulă explosibilă ș. c.L se ca înfășură astfel în hârtie de mătușe ca să se evite eșirea materialului explo- sibil. 2) . Capsulele explosibile ș. c. 1. trebue să fie împ chetate în cutii de tinichea umplute cu f.iină de lemn saâ alt mate- rial analog. într’o cap«ulă se pot pune cel mult 100 de capsule, fitiluri ș. c. 1. 3) . Cutiile umplute se vor pune îu 1..ZI solide a căror păreți vor avea o grosime de cel puțin 22 milimetri. într’o ladă, se vor pune cel mult 50 de cutii. 4), Fiecare ladă se vama! pune într’o altă ladă a cărei păreți vor avea o gro- sime de cel puție 25 milimetri. 5) . Locul gol între ambele lăZl se va umple cu făină de lemn. Acest loc gol trebue sâ fie de cel puțin 30 milimetri. 6) . Atât pe lăZile exteridre cât și pe cele interidre și pe cutiile de tinichea trebue să fie indicat conținutul lor, nu- mele fabricantului, câtimea capsulelor explosibile, a fitilurilor ș. c. 1., greutatea materialului explosibil conținut în fie- care capsulă, fitil ș. c. 1.. Tote acestein- dicațiun! trebue să fie subsemnate atât de fabricantul care le expediază cât și le un chimist asermentat. Predătorul va adeveri pe scrisdrea de trăsură că natura și împachetarea fabri- catelor este conformă prescripțiunilor de mai sus. IV. Chib> iturile și aprindetoarele de tot felul trebue să fie astfel împachetate In lăZl de tablă defer grdsâ saiî de lemn solid, ca tot interiorul lor să fie plin. Mărimea lăZilor nu pdte trece de 1. 2 7650 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Ianuarie 1882 se, de o capacitate de cel mult 500 ki- lograme, safi 2) . In vase de tinichea a căror fun- duri suut b'ne întărite cu cercuri de fer. Aceste vase trebue sâ fie puse în coșuri împletite sau în 1^1 umplute cu pae, fân, tărâțe ș. c. 1. Greutatea bruta a a- cestor vase nu pfite trece peste 75 kilo- grame, safi 3) . In vase de sticlă puse în lă^i so- lide de lemn pline cu pae, fân, tărâțe ș. c. 1. XII. Spirtul de lemn brut sau rec- tificat, care nu se predă în vagfine spe- ciale safi în butoe, se pote expedia nu- mai în vase metalice sau de sticlă. A- ceste vase trebue să fie împachetate în modul indicat la Nr. X. Veți! și Nr. XXXIX. XIII. Varul verde {varul de epura- țiune al fabricilor de gaz) se pote trans- porta numai în vagone deschise. XIV. Chloratul depotasă și attc să- ruri clorice trebue să fie împachetate în lâ«Jl safi butoe impermeabile îmbră- cate pe. din întru cu hârtie. XV. Acidul picric seva expedia nu- mai pe baza unui ceitificat prin care un chimis asermenfat va atesta că nu este pericolos (vețli și § 48 A. 3 c). X VI. Acidde minerale lichide de tot felul {mai cu seamă acidul sulfuric, u- eiul de vitriol, acidul oxalic, acidul ni- tric, apa tare) sunt supuse urmatdrelor prescripținni: 1) . Dacă aceste articole se expediază în balfine, sticle safi ulciore, vasele tre- bue să fie închise ermetic, bine împache- tat și puse în vase safi coșuri împletite. Atât vasele cât și coșurile trebue să fie prevăzute cu mânere bine înțepenite. Dacă expedițiunea se face în vase de metal de lemn safi de gumă, aceste va- se trebue să fie cu totul impermeabile și bine închise. 2) . Sub reserva disposițiunilor de la Nr. XXXIX acidele minerale trebue să fie tot-d’auna încărcate deosebit și nu se pot pune în acelaș vagon cu alte pro- ducte chimice. 3) . Prescripțiunile de la Nr. 1 și 2 se aplică și la alte vase în cari s’afi trans- portat obiectele menționate. Aceste vase se vor declara tot-d’auna ca vase. 4) . Acidele minerale se taxeză pe ba- za greutăței lor efective dacă nici unul din coletele predate nu are o greutate mai mare de 75 kilograme. Dacă la un transport se află colete din care unele afi o greutate mai mare de 75 kilogra- me, calea ferată pote cere să se plătfiscă pentru 2000 kilograme, chiar dacă trans- portul îutreg nu are 2000 kilograme; Calea ferată nu pfite însă cere ca taxa de transport să se plătescă pe baza gre- utăței de 2000 kilograme dacă se va constata ulterior că un colet safi mai metri cubici. Pe exteriorul lăzilor seva indica conținutul lor. V. Chibriturile de siguranță, adică tuburi în c< re este introdusă o mic;, can- titate de iaibâ (pr^f) depuș'â, se supun disposițiunilor de la No. IV. In loc de L.^i de lemn se pot Insă întrebuința și butfie solide de lemn. VI. Cutiile de stins focul sistemul Bu- cher in capsule de tinichea se primesc numai în iă^î mici a căror interior să fie îmbrăcat cu hârtie. Aceste lă di .cari pot conține cel mult 10 kilograme tre- bue să fie puse înalte lății asemenea îm- brăcate cu hârtie. VII. Fosforul ordinar {alb sau gal- ben) trebue să fie pus în apâ și în ,his în cutii de tinichea bine încheiate. Aceste cutii pot conține cel mult 30 kilograme și se vor pune în lăse de res uitat. No. 8,973. 1881, Decembre 31. Casieria generală Botoșani. In (jioa de 19 Ianuarie 1882 , se va ține licitație în camera primăriei comu- nei Brâteni, pentru vîn^area a unei ba- lerci cu 4 oca rachiu ce s’a confiscat de la Avram sin Mihel, pentru contraven- țiune Ia legea licențelor. Doritorii sunt rugați a se presenta la concurență. No. 36. 1882, Ianuarie 5. — In (jioa de 19 Ianuarie 1882, se va ține licitație în camera primăriei comu- nei Ostopceni, pentru vînțlarea a unui ulcior cu una oca și jumătate rachiu a- proximativ, ce s’a confiscat de la lancu Șmil Ber, pentru contravențiune la le- gea licențelor. Doritorii sunt rugați a se presenta la concurență. No. 39. 1882, Ianuarie 5. MINISTERUL DE RESBEL Regimentul 2 roșiori. La 23 Ianuarie, se va ține licitație la acest corp, pentru darea în reparație a 453 șei; se publică spre cunoscință ge- nerală că, licitația se va ține conform legei de comptabilitate generală a Statu- lui; garanția pentru admiterea la licita- ție va fi de 10 la sută,dinvalorea totală a reparației. Devisele de reparații și cele-alte con- dițiuni, se pot vedea Ia cancelaria cor- pului în fie-care $i, de Ia orele 9 dimi- neța până la orele 2 după amia^i. Batalionul 1 genifi. Se face cunoscut că la 15 Ianuarie 1882 se va ține licitație la casar'ma ba- talionului 1 geniâ pentru 300 perechi cisme și 500 perechi căpute ; modelele se pot vedea în tote dilele la batalion la Cotroceni, cauțiunea ce va depune es- te de 10 la sută din valorea efectelor. Corpul flotilei. Conform ordinului ministerului de resbel , No. 8,486 , comunicat de inten- dența divisiei III prin circulara sa No. 8,540, se face cunoscut că, în (jioa de 25 Ianuarie 1882, la orele 12 din (ji se va vinde prin licitație următorele efecte a căror stare de reformă au fost constata- te de către D. inspector general. Efecte de îmbrăcăminte: 165 manta- le , 5 cabane , 55 spențâre , 207 perechi pantaloni ordonanță, 366 bluze de pân- ză, 396 pantaloni de pânză, 121 cămăși marină, 813 bonete cu panglice, 171 pe- rechi pantaloni seri, 3 șepci de ordo- nanță și 7 brâne de lână. Efecte de campament: 32 paturi in- dividuale, 2 hanvace , 41 saltele pentru pae, 24 fețe pernă, 14 dosuri pernă și 2 ciarșafurl. Doritorii de a cumpăra aceste efecte sunt’invitați a se presenta la (jioa și ora arătată mai sus la casarma corpului flo- tilei la Galați. Licitația se va ține conform legei de comptabilitate generală a Statului. (4 la 4 (j.) Batalionul 3 vânători. .Fiind-că în —1883, cu Iei 40.350 pe an. 24. Ciutura, pendinte de monastirea Jitia, arendată pe periodul 1878 — 1883, cu lei 12,846, bani 24 pe an. 25. Segarcea, cu trupurile Lipovul. Dâlga, Panaghia și Redulca, pendinte de monastirea Zlătari și episcopia Râm- nic, arendată pe periodul 1878—18Ș3. cu lei 93,510, bani 90 pe an. Licitația a- cestor moșii se va ține la administrație. 26. Balota, pendinte de Sc61a Obe- deanu, arendată pe periodul 1876—-188€ cu lei 1,926 pe an. Licitația se va ține la prefectura locală, cu condițiunile pe- riodului 1877-1887. 27. Murgașul, pendinte de monastirea Sadova, arendată pe periodul 1876 până la 1886, cu lei 4,850 pe an. Licitația se va ține la prefectura locală; rearendarea se face cu condițiunile periodului 1878 pini la 1883. Județul Ilfov. 43. Ciurelu cu Morile, pendinte de monastirea Mihaiă-Vodă, arendată pe periodul 1878—1883, cu 9,829 lei, 80 bani. 44. Lupesci, pendinte de monastirea Mihai-Vodă, arendată pe periodul 1878 )ână la 1883, cu lei 8,400. 45. Vatra monastirel Cotroceni, pen- dinte de monastirea Cotroceni, arendată m periodul 1878 — 1883, cu lei 22 000. 46. Portăreasa saiî Odaia-Chirnlul, pendinte de monastirea Căldărnșani, a- rendată pe periodul 1878—1883, cu lei 600. Licitația acestor moșii se va ține la administrație. 47. Gostinari saiî Coeni, pendinte de monastirea Văcăresci, arendată pe pe- riodul 1876—1886, cu lei 7,458. Licita- ția se va ține la administrație. Rearen- darea se face ca condițiile periodului 1876—1886. 48. Tâncăbesci și Ciofliceni, pendinte de Mitropolie și monastirea Gruiu, a- rendată pe periodul 1879 — 1884, cu lei 7,800. Licitația se va ține la adminis- trație. 49. Roșiu, pendinte de monastirea Sf. Toan-Bucuresci, arendată pe periodul 1876—1886, cu lei 18,216. Licitația se va ține le administrație. Rearendarea se face cu condițiile periodului 1878 până la 1883. Județul Iași. 50. Hlincea, pendinte de monastirea Cetățuia,arendată pe periodul 1880 pâ- nă la 1885, cu lei 3,000. Licitația se va ține la prefectura Iași. Județul Muscel. 51. Valea-Mare, pendinte de schitul Nămăesci, arendată pe periodul 1876 1886, cu lei 503, bani 76. Licitația se va ține la prefectura locală. Rearendarea se face cu condițiile periodului 1878 pâ- nă la 1883. 52. Furesci, pendinte de Rîncăciovu, arendată pe periodul 1878—1883, cu lei 1,350. Licitația se va ține la prefectura locală. Județul Mehedinți. 53. Orevița, pendinte de Metropolia, arendată pe periodul 1876—1886, cu lei 14,859, bani 52. Licitația se va ține la administrație. Rearendarea se face cu condițiile periodului 1877 — 1887. 54. Ploștina, pendinte de monastirea Tismana. arendată pe periodul 1876 pâ- nă la 1886, cu lei 13,500. 55. Cușmiru și Gogdnța cu Punghina, pendinte de monastirea Cozia și Sf. Du- mitru diu Craiova, arendată pe periodul 1876-1886, cu lei 120,100. 56. Vatra monastirel Strihaia, pendin- te de monastirea Strihaia, arendată pe 7658 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Ianuarie 1882 periodul 1876—-1886, cu 37,075 lei, 53 bani. Licitația acestor moșii de mal sus se va ține la administrație. Rearendarea lor se face cu condițiile periodului 1878 până la 1883. 57. Rogova, pendinte de monastirea Tismana, arendată pe periodul 1877 pâ- nă la 1887, cu lei 33,350. Licitația se va ține Ia administrație. 58. Parte din șanalul Dunărei distan- ța I și II, de la Gruia până la Salcia, pendinte de Stat, arendată pe periodul 1879-1884, cu lei 2,700. 59. Stignița, pendinte de monastirea Bistrița, arendată pe periodul 1880 pâ- nă la 1885, cu lei 7,200. Licitația aces- tor moșii se va ține la prefectura locală. Județul Neamțu. 60. Buhalnița Secu, pendinte de Bu- halnița, arendată pe periodul 1878 până la 1883, cu lei 11,045, bani 76. Licitația se va ține la prefectura Iași. 61. Vadurile, pendinte de monastirea Bistrița, arendată pe periodul 1878 pâ- nă la 1883, cu lei 6.205, bani 72. 62. Sărata, pendinte de monastirea Pângărați, arendată pe periodul 1880 până la 1885, cu lei 2,265. Licitația aces- tor moșii se va ține la prefecturaᵢlocală. Județul Olt. 63. Rîjlețu, pendinte de monastirea Govora, arendată pe periodul 1876 până 1886, cu lei 7,920. Licitația se va ține la prefectura locală. Rearendarea se fa- ce cu condițiile periodului 1877 până la 1887. 64. Seaca: Vatra Schitului, fără Ibă- nesci și Secuța, pendinte de monastirea Cozia, arendată pe periodul 1878—1883, cu lei 6.582. 65. Ciorîca saii Profa, pendinte de Me tropolia, arendată pe periodul 1878 pâ- nă la 1883, cu lei 5.163, bani 30. 66. Vatra Schitului Greci, pendinte de MetropoKe, arendată pe periodul 1878 până la 1883, cu Iei 9,500. Licitația a- cestor moșii se va ține la. prefectura locală. Județul Prahova. 67. Tisa cu trupurile, pendinte de mo- nastirea Slobozia, arendată pe periodul 1878—1883, cu lei 4,050. Licitația se va ține la prefectura locală. 68. Vlâdeni, pendinte de monastirea Mărgineni, arendată pe periodul 1878 până la 1883, cu lei 15,030, bani 61. Li- ₑ citația se va ține la administrație. 69. Muntele Urletu, pendinte de mo- nastirea Căldărușani, arendată pe perio- dul 1878-1883, cu lei 140. 70. Haimanalele, pendinte de monas- tirea Mărgineni, arendată pe periodul 1878—1883, cu lei 9,771, bani 1. 71. Baba-Sima, pendinte de monasti- rea Stavropoleos, arendată pe periodul 1877 — 1887, cu lei 1,250. Licitația, se va ține la prefectura locală. 72. Vărbila, pendinte de monastirea Mărgineni, arendată pe periodul 1877 1887, cu lei 9,200. Licitația seva ține la prefectura locală. 73. Crivina, pendinte de Golgota, a- rendată pe periodul 1876—1886, cu lei 7,400. Licitația se va ține la prefectura locală. Rearendarea se face cu condiți- ile periodului 1878—1883. Județul Putna. 74. Parte din Balotesci, fără hărăgă- rie, pendinte do monastirea Taslăh, aren- dată pe periodul 1876—1886, cu 3,361 lei, 50 bani. Licitația se va ține la pre- fectura locală. Rearendarea se face cu condițiile periodului 1877—1887. 75. Schitul Brazii, fără viile și hlizele vîndute, pendinte de Metropolie, aren- dată pe periodul 1880 — 1885, cu 1,600 lei. 76. Bâlca-Pâunesci, pendinte de Bâr- nova, arendată pe periodul 1880 — 1885, cu lei 5,000. Licitația se va ține la pre- fectura locală. Județul Râmnicu-Sărat. 77. Vîrteșcoiu saii Beciu-Petrani saii Picioru-Nucului, pendinte de Sf. loan din Focșani, arendată pe periodul 1876 până la 1886, cu lei 3,000. Licitația se va ține la prefectura locală. Rearenda- rea se face cu condițiile periodului 1876 până la 1886ᵥ 78. Jitia, pendinte de Poiana-M ărulul, arendată pe periodul 1880—1885, culei 318. Licitația se va ține la prefectura locală. 79. Gologanu saii Bacurile cu o câr- ciumă, pendinte de monastirea Râmnicu arendată pe periodul 1878—1883 cu lei 4,300 pe an. Licitația se va ține la pre- fectura locală. 80. Sfdra Bălțați și Orzăneașca, pen- dinte de monastirea Râmnicu, arendată pe periodul 1878—1883 , cu lei 10,247 b. 40 pe an. 81. Bogza și Hârâia , pendinte de St. I<5n Focșani, arendată pe periodul 1878 până la 1883 , cu lei 19,700 pe an. Pen- tru aceste două, licitația se va ține la ad- ministrație. 82. Buda cu Munții, pendinte de mo- nastirea Râmnicu, an-ndată pe periodul 1878—1883, cu lei 9,600 pe an. Licita- ția se va ține la prefectura locală. Jndețul Romanați. 83. Brosceni vatra monastirei Căluiu, pendinte de Căluiu, arendată pe perio- dul 1876—1886, cu lei 7,400 pe an. 84. Chintesci, pendinte de Govora, a- rendată pe periodul 1876—1886, cu lei 450 pe an. Licitația acestor moșii se va ține la prefectura locală. Rearendarea se face cu condițiunile periodului 1878 până la 1883. 85. Potelu cu Balta lanca și hotarul, pendinte de Bistrița, arendată pe perio- dul 1876 — 1886, cu lei 121,148, bani 8 pe an. 86. Urzica-Coteni, pendinte de Sadova arendată pe periodul 1876—1886, cu lei 32,935, b. 2 pe an. 87. Vulpeni, pendinte de Surpatele, arendată pe periodul 1876—1886, cu lei 18,829, b. 40 pe an. Licitați un ea ace’tor moșii se va ține la administrație. Rea- rendarea lor se face cu condițiunile pe- riodului 1878—1883. 88. Vârtina-Română și Baldovinesci, pendinte de Căluiu, arendată pe perio- dul 1877—1887, cu lei 10,513, bani 44 pe an. Licitația se va ține la admini- strațiune. 89. Potopinu, pendinte de monastirea Bistrița, arendată pe periodul 1878 până la 1883, cu lei 2,600 pe an. Licitația se va ține la prefectura locală. Județul Tecuciu. _ 90. Corbeasca, pendinte de Mitropolie, arendată pe periodul 1876—1886, cu lei 14,121 pe an. Licitațiunea la prefectura Iași. Rearendarea se face cu condițiile periodului 1778—1883. Județul Tutova. 91. Schitul Orgoesci, pendinte de mo- nastirea Neamțu , arendată pe periodul 1881—1886, cu lei 4,500 pe an. Licita- ția la prefectura locală. 92. Punțișeni, pendinte de monastirea Frumdsa, arendată pe periodul 1876 până la 1886, cu lei 4,100 pe an. Licita- ția la prefectura locală. Rearendarea se face cu condițiile periodului 1878-1883. 93. Schitul Pârvesci, pendinte dePăr- vesci, arendată pe periodul 1878—1883 cu Iei 952, b. 53. Licitația la prefectura locală. Județul Teleorman. 94. Horezu șah Tătărăsci, împreună cu Tătărăsci șah Udupu , pendinte de Câmpu-Lung și Comana, arendată pe periodul 1878—1883 , cu lei 11,054, b-. 63 pe an. 95. Puțintei, pendinte de Mitropolie, arendată pe periodul 1878—1883, culei 11,140, b. 17 pe an. Licitația acestor duoe moșii se va ține la administrație. Județul Vâlcea. 96. Fometesci, pendinte de Horezu, a- rendată pe periodul 1878 —1883, cu lei 3,700 pe an. 97. Ezerul cu Bradu și Munții, pen- dinte de Episeopia'Râmnicu , arendată pe periodul 1878—1883, cu lei 2,500 ape an. 12 (24) Ianuarie 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEf 7659 98. Miloștea , pendinte de Bistrița, a- rendată pe periodul 1878—1883, cu lei 5,550 pe an. 99. Romani, Neagota și Bârzoteni, pendinte de Horezu, arendată, pe perio- dul 1878 —1883, cu lei 7,613 pe an. 100. Baroanele, pendinte de Schitul- d’un-Lemn , arendată pe periodul 1878 până la 1883, cu lei 800 pe an. 101. Cațetu , pendinte de Horezu, a- rendată pe periodul 1878—1883, cu lei 1,514, b. 84 pe an. 102. Vatra Schitului Sărăcinesci, pen- dinte de Episcopia Râmnicu , arendată pe periodul 1878—1883, cu lei 2,200 pe an. Licitația acestor șepte moșii se va ține la prefectura locală. 103. Brăiasca-Drăgani, pedinte de E- piscopia Râmnicu, arendată pe periodul 1876—1886, cu lei 2,329, b. 32 pe an. Licitația la prefectura locală. Rearenda- rea se face cu condițiile periodului 1877 până la 1887. 104. Folesci-de-Sus, pendinte de Bis- trița, arendată pe periodul 1876 — 1886, cu lei 2,980 , b. 80 pe an. Licitația la prefectura locală. Rearendarea se face cu condițiile periodului 1876 —1886. 105. Vatra Schitului Surpatele, pen- dinte de Surpatele, arendată pe periodul 1876—1886, cu lei 950 pe an. Licitația la prefectura locală. Rearendarea se face cu condițiile periodului 1878—1883. 106. Cucesci, pendinte de Arnota, a- rendată pe periodul 1879—1884, cu lei 75 pe an. 107. Mareea, pendinte de Cozia, aren- dată pe perioeul 1879 — 1884, cu lei 3,217, b. 58 pe an. Licitația acestor doue moșii se va ține la prefectura locală. Județul Vasluiu. 108. Parte din ZapodenI, pendinte de Dobrovățu , arendată pe periodul 1880 până la 1885, cu lei 62 pe an. 109. lanconjurătdrea monastirei Fâs- tâci, pendinte de Fâstâci , -arendată pe periodul 1880—1885, cu lei 6,042 pe an. Licitația acestor duoă moșii se va ține la prefectura locală. 110. Dobrovățu cu cătunele Dumașca z și Slobozia, afară de 25 falei, reservate pentru penitenciar, pendinte de Dobro- veț, arendată pe periodul 1880—1885, cu lei 30,000 pe an. Licitația la prefec- tura Iași. Județul Vlașca. 111. Ghimpații, pendinte de Văcăresc!, arendată pe periodul 1876—1886, cu lei 11,430 pe an. Licitația la administrație. Rearendarea se face cu condițiile perio- dului 1876-1886. 112. Vatra monastirei Comana, pen- dinte de Comana, arendată pe periodul 1877-1887, cu lei 38,919, b. 80 pe an. 113. Frasinul, pendinte de St. loan Focșani, arendată pe periodul 1878 până la 1883, cu lei 15,018, b. 40 pe an. 114. Vatra monastirei Glavacioc, pen- dinte de Glavacioc, arendată pe periodul 1878 —1883, cu lei 35,464 pe an. Lici- tația acestor trei moșii se va ține la ad- ministrație. 115. Zădăricifi, pendinte de Radu- Vodă , arendată pe periodul 1878 până la 1883, cu lei 1,050 pe an. 116. Crevedia, pendinte de St. George Noii, arendată pe periodul 1878—1883, cu lei 3,300 pe an. 117. Babele, pendinte de Mitropolie, arendată pe periodul 1878—1883, culei 8,200 pe an. Licitația acestor trei moșii se va ține la prefectura locală. 118. Gâstesci-Români și Coteni, pen- dinte deMihaiii și Radu-Vodă, arendată pe periodul 1878—1883, cu lei 10,459, b. 25. Licitația se va ține la administra- țiune. 3 —D. Hascal Bercu, asupra căruia se confirmase o porțiune de pădure numită Malaica, căzută pe pământul delimitat însurățeilor împroprietăriți pe moșia Statului Păunesci-Bârnova, din județul Putna, neconformându-se condițiunilor vîn^ărei, se publică spre cunoscința ge- nerală ca, în (jioa de 15 Ianuarie 1^82, se va vinde din nou acea porțiune de pădure pe comptul său, conform con- tractului. Licitațiunea se va ține îu localul pre- fecturei de Putna și la comuna respec- tivă, cu condițiunile de mai jos. Amatorii de a cumpăra acea porțiune de pădure, se vor presenta în localul a- cel prefecturi sau la comuna respectivă în ce ’i aparțin. Numai cu autorisația administrației se va putea face plata la casieria cen- trală saă la altă casieriă. Dări accesorii. — pecimi. Art. 9. Pe lângă preciul arendei, a- rendașul va plăti deosebit ^ecimele ju- dețene și comunale, astă-^i în ființă a- supra proprietăței, saă cele ce se vor înființa în cursul arendărei. Pădurarii. Art. 10. Afară de acestea, arendașul va mai plăti sumele necesarii pentru lefa pădurarilor. Numărul acestora se va determina pentru fie-care șanal cu ostrovele ce ’i aparțin, prin anunciul cu care se va face cunoscut licitărei lor. Lefa unui pădurar, va fi de câte 120 lei pe an. Pe lângă lăfă, arendașul este obligat a mai da fiă-cărui pădurar, câte 4 pogdne loc de arătură și câte 2 de fâ- năță, în poienele și locurile gole ce s’ar găsi în pădure. Iln cas când n’ar fi asemenea poieni saă locuri gdle în pădure, arendașul va da acele pogdne în altă parte a moșiei, în apropiere de pădure. Numirea pădurarilor se va face de către administrațiunea domenielor. Pădurarii vor avea însărcinarea și pazei hotarelor. Modul plăței. Art. 11. Plata sumelor datorite de a- rendaș pentru pădurari, se va răspunde în 4 părți, d’o-potrivă și d’o-dată cu a- reuda, la casieria județului, saă în pri- mirea agentului însărcinat cu aedsta de administrație. Arendașul nu se pdte nici într’un cas apara de plata hotărîtă pentru numărul total al pădurarilor și păzitorilor de hotare, nici chiar pentru cuvântul că nu s’a aflat în ființă pădurarii în numărul prevăzut saă într’un interval dre-care. Fac parte din arendă. Art. 12. Sumele ce arendașul este da- tor a plăti, după cum mai sus se speci- fică, pentru dări comunale saă județene și pădurari, sunt considerate ca făcând parte din preciul arendei, și prin urmare supuse la tdte regulele și disposițiile re- lative la plata acestora. Suspendarea plăților. Art. 13. Sub nici un cuvânt și nici într’un cas arendașul nu pote suspenda plata arendei saă a dărilor accesorii mai sus prevăzute. Urmăriri. Art. 14. La cas d’a nu răspunde la termenile fixate, câștiurile arendei saă dările accesorii, sumele întârziate se vor împlini prin aplicarea legei de urmăăre, din productele, vitele, mobilele, ins- trumentele și ori-ce altă avere s’ar afla pe șanal. Daca averea seefestrată pe șanal, n’ar părea administrației îndestulătore spre a asicura plata sumelor datorite, urmări- rea se va întinde și asupra ori-cărei alte averi a arendașului, conform aceleași legi, având administrația tot d’o-dată dreptul d’aincasaseă apune în vânzare garanția depusă, fără judecată, soma- țiune, seă comandament prealabil, și fără nici o altă formalitate seă încunos- eiințare. Procente Art 15. Pentru ori-ce sume datorite Statului și ne achitate la termenile sti- pulate, arendașul va răspunde, din Ziua de când urma a face platajpână la achi- tare, procente de 10 la sută, cari vor curge de drept fără somațiune săă ce- rere in jndecată. i Esploatarea. — Sarcini.—Opriri.— îmbunătățiri. Esploatarea Art. 16. El este dator să păstreze, să îngrijască și să cultive Șanalul, ca un bun proprietar, atât în ceea ce privesce exploatarea lui, cât și în cestiunile unde el represintă pe proprietar, ferindu-se în ori-ce împrejurare de tot ceea ce ar pu- tea vătăma seă micșora valdrea fondului. {)estre și Ecarete Art. 17. Arendașul are la disposiția sa și spre folosul săă, totă Zestrea și îm- bunătățirile ce s’ar afla pe Șanal, case și ori-ce alte construcțiuni; magazii, pă- tule, mori, hanuri și cârciume, bălți, vil, gradine, liveZi de pomi roditori etc. a- decă tot ceea ce servă la cultivarea și exploatarea Șanalului. întreținerea Art. 18. Arendașul este obligat a în- treține în bună stare, totă Zestrea, eca- retele și îmbunătățirile aflătore pe Șa- nal, după cum le va fi luat în primire la intrarea sa în posesiune și afacechel- tuelile necesarii spre a le menține în stare de întrebuințare. Ruinarea ecaretelor Art. 19. Daca în cursul arendărei; e- caretele saă clădirile Șanalului ar de- veni netrebnice, fiă prin vechime, fiă prin verl-un cas de forță majoră, saă fortuit, ordinar saă extra-ordinar, prevă- Zut, seă neprevăZut arendașul nu va putea cere nici o despăgubire saă scâ- Zâmânt, pentru cuvântul c’a fost lipsit de folosința unei părți a lucrului aren- dat. Cu tdte acestea arendașul are drep- tul să cără lemnul trebuitor pentru re- construirea lor, din ostrovele după Șa- nal, după un devia și plan făcut de a- rendaș printr’o persdnâ competintă, a- probat și verificat de administrație prin architectul săă. Asecurarea Art. 20. Arendașul Va asecura cu cheltuiala sa, la o societate d’asigurare Română și pentru totă durata contrac- tului, clădirile și ecaretele aflătdre pe Șanal, saă adăogite în urmă, cari ar ti acoperite cu scânduri, șindrilă, olane or metal, saă cari de și acoperite cu alte materialuri, ar avea o valdre mai mare de două mii lei noul. 7862 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Ianuarie 1882 Asigurarea se va calcula pe basa va- lorei constatată la formarea inventariu- lui, iar polița d’asigurare, făcută pe nu- mele administrației se va depune la acesta. Arendașul ia asupră-și și răspunde- rea către Stat, pentru ori ce daune.s’ar întâmpla, în cas când n’ar fi făcut asi- gurarea, saă când acesta ar fi suspenda- tă, or perdută prin ne plata primei la timp. Administrațiunea 'șl reservă dreptul în cas când arendașul n’ar face asigu- rarea, sad o-dată făcută n’ar răspunde la timp prima cuvenită, să facă însuși asigurarea sad plata primei, împlinind apoi suma de la arendaș. In cas de sinistru, despăgubirea cuve- nită se va răspunde de societatea d’asi- gurare, d’adreptul administrației, pen- tru care finit se va și stipula acestă con- dițiuneîn polița d’asigurare. Sumades- pâgnbirei se va depune la casa'dedepu- ne>i și consemnațiuni și se va restitui arendașului când va justifica c’a resta- bilit imobilul în starea sa primitivă. Arendașul va avea dreptul, începând reconstruirea ecaretelor, să căra a i se răspunde din banii de despăgubire de- puși la casa de depuneri, câte o parte proporțională cu înaintarea lucrârei. Daca până în termen de 2 ani, imobi- lul n’ar fi încă reconstruit, suma despă- pubirel, cu procentele adăogite, devine de drept proprietatea Statului. Dreptul și -îndatoriri la pescării. Art. 21. Arendașul este în drep’; a vi- na partea Dunărei de pe malul stâng, pe totă lungimea distanței însemnată la art. 2, precum și bălțile ce vor fi în ostrove- le din acea distanță, potrivit cu regulele strejuirel, fără însă a popri pe locuitorii din partea locului d’a prinde pesce cu undița saiî cu cartage, pentru a lor ca- snică trebuință, fie din Dunăre, fie din bălți; iar vinar, a de către locuitori cu năvode, cârlige saiî alte unelte pentru speculanță, este oprită, fiind acesta nu- mai în dreptul arendașului. Arendașul saiî omeni săi, vor fi liberi să vîneze pesce cu unelte usitate, fără însă să le fie permis a înființa garduri saiî gărdurele în Dunăre, acesta aducând împiedicare navigațiunei. Este d’aseme- nea absolut interzis vînarea pescelui cu materii otrăvitore, antreprenorului saiî dmenilor săi. Pentrn lucrurile trebuitdre la clădi- rea de coșare pe proprietățile străine în trebuința vânărel pescelui, arendașul se va învoi cu proprietarii prin bună toc- melă-. De la trecâtdre pe Dunăre. Art. 22. Arendașul este dator a avea gbecet cu îndestul număr de vase pe la tote punctele de trecătdre câte vor fi recunoscute de guvern, pentru trecerea dmenilor mărfurilor și a vitelor, de la malul stâng la malul.drept al Dunărei, pentru care se va lua, fără osebire, ho- tărîta taxă de trecătore însă: Lei B. De la omul pe jos câte. . . 50 De o vită mare, slobodă saiî înhămată câte.................1 — De o vită mică câte .... — 10 Pentru un car saiî trăsuă cu povară până la 100 oca .... 5 — Pentru fiă care sută de oca în sus............................— 80 Pentru un car saiî trăsură de- șartă........................... 4 5l) Aceste dări se vor răspunde arenda- torelui de către verl-cine, fără osebire, afară de cei următori: a) . Ostașii și transporturile ostășesci în ori-ce mod. b) . Dorobanții, călărașii și ori ce ca- tegoriă de militari când vor fi în serviciii. Daca arendașul nu va avea gbecet în ființă și din lipsa lui s’ar face trecerea mărfurilor și a vitelor cu aice vase stră- ine saiî pământene, atunci arendașul nu va putea să cerâ plată de taxă, căci a- cestâ taxă de gbecet este legiuită numai pentru vasele ce vor fi tn ființă și în lu- crare, iar nu pentru cuvântul de tre- cătdre, Locuitorii pământeni din comunele de pre malul Dunărei, vor putea nfiin- ța și ei asemenea ghecete și luntre, cu care să se neguțatorescă, trecând măr- furi, vite și ori-ce altele, Insă cu condi- țiile următere: a) . Ca omenii aflați în serviciul vase- lor să fie dintre- pământenii înscriși în roluri, iar nu străini. b) . Ca trecerile cu ghecetul saiî lun- tre, să se facă numai la punctele de tre- cetdre, statornicite de guvern. La cas d’a se înființa un servicii! re- gulat de transport între ambele maluri ale Dunărei, cu vapdre saii ori-ce alte vase, arendașul nu va putea pretinde nici o desbăgubire. De la ostrdve. Art. 23. Fânul, trestia, stuful și pa- pura, produse din ostrovele șanalului, vor fi în folosul arendașului, afară de păduri de salcia mare, nuele, rechită, pari și alte felurimi de copaci și lemne, cari fiind cu totul pe sema Statului, a- rendașul nn este volnic a tăia un lemn măcar,'căci la din contra, va fi supus la despăgubiri, conform disposițiunilor re- lative la păduri. In cas d’a fi date saiî a se da în es- ploatare pădurile ce cad în coprinsul .șanalului arendat, în cursul termenului din acest contract, arendașul nu va pu- tea cere nici un fel de despăgubire pen- tru micele prejudicii de trecere saiî altele ce se pot causa cu ocasiunea acestei tă- ieri, saiî pentru cârciumele ce va voi sâ înființeze esploatatorul în interiorul pă- durel. Antreprenorul care va esploata pădu- rea după șanal, va avea dreptul d’a a- șe^a lemne pe poiănl, de la 1 Octombre până la 1 Aprilie. Stuful ce va trebui serviciului public militar saiî civil pentru diferite trebu- ințe pe linia Dunărei, precum pentru pichetele de pe frontiere și alte trebu- ințe, se va lua din ostrovele șanalului, fără ca antreprenorul să aibâ dreptul a pretinde vre-o plată. Pe lângă ostrovele Statului astă-^i asistente, orl-câte se vor mal ivi pe dis- tanța Dunărei, pe malul stâng, vor fi în folosul arendașului; precum asemenea și pentru orî-câte din cele astă-ZI esis- tente se vor desființa, arendașul nu va avea nici o pretențiune de despăgubire. De la vii și pomi. Art. 24. Când proprietarii unor ase- menea vil ar voi să le culegâ, fără a fa- brica struguri în vii, în acest cas vor da Zecimală din rod, din 10 una. Din pomi roditori ce se vor afla pre Ia viile de pre pământul de prisos, aren- dașul va lua Zecimală din rod. Din du^il ce locuitorii vor avea să- diți pe ostrdvele șanalului, afară din a- ceea ce vor fi pe terenul cuvenit lor după noua lege rurală, vor da în Zece du^I unul. Arendașul este dator a merge să ’șl primâscă dreptul de la vil și pomi, la timpul cuviincios, căci întârziind, se va supune a despăgubi pe proprietarii de vii și pomi, pentru păgubite ce li s’ar pricinui din întârZiere. Pentru vinurile ce ce se vor vinde de proprietarii viilor, de la cramă, dator este antreprenorul, când se va vesti, să mergă îndată să le cotesCă, fără nicl-o plată și să ’șl ia otașnița. Sarcini. PoprirL Reprensentarea intereselor proprietățel. Art. 25. Arendașul represintă la șa- nalul arendat, interesele proprietățel, și este dator șă le caute și să le apere ca un bun proprietar. Este respunZetor de ori-ce daune pre- venite din neîndeplinirea sarcinelor ce ’I sunt puse în acestă privință. Denunciări. Art. 26. Este dator a denuncia admi- nistrației generale saâ agenților sel spe- 12 (24) Ianuarie 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 7663 ciall, ori-ce atingere s’ar aduce dreptu- rilor proprietăței și ori-ce daune saii stricăciuni ar amenința, saiî ar vătăma interesele și averea Statului pe șanalul arendat. Șclințe. Art. 27. Este asemenea dator a dâ ad- ministrației, saiî agenților săi, ori-ce sciințe relative la șanalul ce ține in a- rendă și va propune însuși administra- țiunei, ori-ce măsuri ar crede folositore de luat pentru înbunătățirea șanalului. Concurs la procese. Art. 28. La cas de procese, anchete locale, saiî alte lucrări la facia locului, arendașii sunt obligați a da concursul lor în sprijinul intereselor proprietăței saiî lucrărei ce se face asistând însuși, saiî prin delegați, adunând sciințele sau martori necesari, dând într’un cuvânt tot adjutorul pentru apărarea drepturi- lor și inteieselor șanalului ce le este a- rend^t. Hotare. Art. 29. îngrijirea și privigherea ho- tarelor proprietăței, este încredințată arendașului. El este dator a privighea pe păzitorii de hotare, a stărui să se re- specte movilele, brasdele și ori-ce alte semne de hotare saii de planuri aplicate pe facia pământului, precum și să se impreindiască și să se curețe de către păzitori, tăte aceste semne. Este ase nenea respun^ător de ori-ce călcare ar face embaticarii, trecând peste întinderea de loc ce le este concendat prin titlurile lor de posesiune. Călcări. Art. 30. In cas de tentativa de căl- care, arendașul este dator să respingă pe făptuitori prin tote mijlocele de cari va dispune, făcând a se constata faptul prin proces-verbal încheiat de către au- toritățile locale, și să raporteze cașul în termen de trei ^ile advocatului public respectiv, prevenind în același timp și pe administrațiunea generală. îmbunătățiri. Art. 31. Ori-ce construcțiuni, Îmbu- nătățiri saiî adăogiri se vor face de a- rendaș pe șanal, rămân la espirarea con- tractului proprietatea Statului. Cu tdte acestea, la espirarea anilor d’arenduire, constatându-se că arendașul a făcut noui clădiri utile și îmbunătățiri pe șanal, va fi despăgubit cu jumătate din valorea lor, la acea epocă (iar nu vald- rea ce s’ar pretinde că a costat la fa- cerea lor) dacă vor fi predate în bună stare; între aceste clădiri utile și îmbu- nătățiri se înțelege mori, zăgaze, pive, stavilare, canale de irigațiune și de scurgere, pâtule pentru porumb, ham- bare, cișmele, poverne, grajduri și case de locuință. Constatarea și estimațiunea acestor îmbunătățiri se vor face de esperți ar- bitri, desemnați unul de administrațiu- nea domenielor, cel-alt de către aren- daș. In cas de neînțelegere între esperți, se va numi un al treilea espert de către președintele curțel d’apel al situației șanalului. Arbitrii vor trebui a fi Român’, bu- curându-se de esercițiul drepturilor ci- vile și politice. Numirea esperților se va face în termen de 20 $ile de la data de când una din părți va primi din par- tea celei-l-alte notificare, făcând cu- noscut pe arbitrul numit din parte’i. Daca in acest termen partea somată nu dâ nici o urmare invitărei părței care a cerut numirea esperților, acesta va avea dreptul a cere președintelui curțel d’apel să numescâ pe arbitrul părței celei-l-alte. Arbitrii vor trebui a săvîrși lucrarea lor pînă în 30 ^ile de la constituire, In cașurile unde administrațiunea va fi dat ea lemne din pădurile Statului pentru aceste îmbunătățiri, conform prevederilor din acest contract, preciul lemnelor se va ține în semă administra- țiunei la despăgubirea arendașului. Garanția Natura ~garanției. Art. 32. Pentru asigurarea îndeplini- re! și paza tuturor obligațiunilor co- prinse în condițiunile de față, arendașul va depune la administrațiune o garan- ție echivalentă cu jumătatea preciului arendei unui an. Garanția pote fi în numerar, în efecte publice saiî în ipotecă. Numerar. Art. 33. Sumele depuse drept garan- ție în numerar, vor avea drept după 60 ^ile de la vărsarea lor la casa de depu- neri și consemnațiunl, la procentele fi- xate prin legea organică a acelei case. Efecte publice. Art. 34. Dintre efectele publice de- puse ca garanție, acelea în privința că- rora vor exista disposițiuni esprese, sta- bilite prin vre-o lege specială, precum: obligații de stat convertite 6°/₀, titluri de rentă amortis. 5%, scrisuri funciare ruiale și urbane, obligații Stern și 0- penheim, obligații ale municipalităței Bucuresci saii titluri de rentă, vor fi pri- mite pe valdrea lor nominală. Cele-l’alte efecte publice, admise de lege drept garanție, .vor fi primite pe preciurile fixate de administrațiune. Efectele eșite la sorți în cursul aren- dare! se vor preschimba în alte efecte de aceiași valdre prin stăruința proprie- tarului lor, iar în cas când aremjile nu vor fi achitate se vor reține până la a- chitarea aren^elor. Cuponele nu se vor libera de cât daca tote datoriele arendașului vor fi achitate până la ^ioa când devin exigibile. Ipoteca. Art. 35. Garanțiile ipotecare nu se vor primi de. cât pentru jumătate valdrea fondului. Spre a determina valdrea fon- dului imobilelor ipotecate, se va lua drept basă venitul ast-fel după cum fi- gureză în rolurile contribuțiunei direc- te, și se va calcula capital pe suma la care venitul ar representa un procent de 7%. Cifra capitajulul redusă la jumătate, va representa valdrea pentru care se po- te admite garanția ipotecară. Rămâne totuși în facultatea alminis- trațiunei a face prin ori-ce alte mi/₀ ? .*... 74 20 75 20 Bk UNT TT TU O I X P A H T I C TJ L A B E HOGG, Pharmacian, strada Castiglione, 2, la Paris, singur Proprietar. DE Inoentiuns noua flacon triangular. 42 OLIU DE FICAT DE MORUN NATURAL De uă efficacitate sigură, constatată printr’uă experiența de mai bine de 25 annii, contra : Maladielor de pept, Phthisia, Bronchite, Guturale, Tusse tenace, Affectiuni Scrofulose, Tumori glandulare, Ma- ladii de pele, Dartre, P61e albe, Slăbiciunea generală, etc., și pentru g a intări copii slabi și delicali; este dulce și lesne de luat. A se feri de Oleiurile commune și mai ales de acelea a carora composi- tium, imaginate de speculaliune pentru a inlocui oliul natural sub pretest de ai da uă efficacitate mai mare și un gust mai plăcut; ele nu fac de^căt a irnta și a obosi in zadar stomachul ba chiar pot fi și periculâse căte uădată. Pentru a fi sigur de a avea adevăratul oliu de ficat de morun natural și pur, a' și procura OLIUL LUI HOGG care nu se vinde decăt in fiacone triangulare (model depus). A exige numele lui Hogg precum și attestatiunea D — lui Lesueur, șeful lucrărilor chimice al Facultăți de medicină din Paris, care se găsesce pe etiquetta fie-cărui Deposite in principalele Droguerii și PharmacM. (G. L. D. el C nie) Ed. PINAUD Săpun Esența — 7 — Apa de toiletta.. Pomadă........... Oliu..... Praf de orez..... Vinaigre.. de de de de de de de IXORA ISIORA 37, boulevard de Strasbourg, PARIS f S2 (G. L. D. et C-nie.) Opresă-litograflcă, cu petre și mai multe objecte se află de vândare. A se adresa strada Isvoru, No. 24, în curte, în dos. 6-6 2^ PREVEDEREA CASA DE ECONOMII IN BUCURESCI Fondată în anul 1875 si a n t o r i s a tă de înaltul G uvern A OPERAȚIELE SOCIETĂȚEI Casa Primesce economii de ori-ce sume depuse lunar, la care bonifică dividen- de semestriale. Primesce capitaluri de Ia 100 lei în sus, cu procente fixe de 5°o rambur- sabile 3 ^ile după cerere. Acordă avansuri de bani pe deposit de efecte publice și pe bonurile socie- tarei. Schimbă efecte publice după cursul ijilei. Societate mutuală cu capital activ de Lei 623,000 la Decembre 1881. | . ECONOMIELE DEPUSE produc: Sume ani ani ani ani depuse 5 io 15 20 lunar Le! Lei Le! Le! Lei 10 750 1920 3730 6430 20 1500 3840 7460 12865 30 2250 5760 11200 19300 40 3000 7670 14920 25730 50 3750 9590 18650 32160 i-oo 7500 19180 37300 64320 'Dividendele primului semestru anul curent a îi fost de 10%. Rjuroul societarei actualmente e în strada Smârdan, No. 24, iar de la Aprilie 1882 se va așeija în edificiul ce se construa pentru sediul ei, în strada Domuei, No. 15. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 12 (24) Ianuarie 1882 7672 CASA DE SCHIMB TOMA ȚACIU SCHIMB. SI COMISION FRAȚII BENZAL CASA DE SCHIMB A. ATIAS CASA DE SCHIMB C.STER1U No. 60, str. Lipscani, No. 60 11 Ianuarie. 1882 o ■««---ara Comp. V^ud. 5% Rentă amor. 87 88 5°/o Ken. Român 87 88 6%Obig. de Stat 97 98 6% „ căi. ferate române . 101 102 T0/0 ser. fun. rur. 100 101 7°/o „ « urban. 100 101 8% împrumut. municipal . . 102 103 Acț. B. de aramă. '--- --- Obl. cas. pen. lei. 300, dob. 1. 10. 220 225 Impr. cu prime 30 31 Acț. Băn.naț rom. 1309 1350 „ Dac.---Bom. 380 400 â te la so“ți. 5% Bentă amor. Oblig.diSt:.t.6% 99i', % „ CăL F. B. B. „ 'Municipale. cupdne. De Benta română 3 _ obl. de St. 6% „ „ Căi.F.E.B. --- „ „ municipale „ „ seri. func. 1 rur. și urbane . _ Dijme. Aur contra argint p1 4% 3% a a bil- bip. n a banca |21 40/0 3°o națion. română. Florini Tal. austr. 213 214 Mărci germane . 1-23 1-56 Bancnot. frances. 100 101 Viena. --- 21Ianu. Napoleonul. . . 9-53 Fiorini Ducatul .... 5-63 n Berlin.--- 21Ianu. Obl. căi. fer. rom. 101S5 noul 6%. . . 111-50 Mărci Oppenheim. . . r. Paris. ---21 lanu. Benta română. . _ Franci 3% Oppenheim. 7! Lcudra---8 Dec. &°/« Oppenheim. Stern . . . III No. 41 bis, str. Lipscani, No. 41 bis No. 44, str. Lipscani, No. 44 11 Ianuarie 1882 Comp. Vând. 11 Ianuarie 1882 Comp. Vând. 8% Obligații rurale 50/0 Renta amor. 86 87 convertite. . . 97 98 8% » comunale 99VS 101 Obl. căi fer. român, 100 101 7s/0Ser. fun. rur. 99 100V5 5° o Domen. amortis. 86 87 7% a a »rb. 99 1001 q Dobândă 10 fr. oblig. Oblig, conv. rur. 981 s casei pensii 300 lei. 215 220 „ căi. fer. rom. 100 101 7% Scris, funciare 5% Renta româ. 86 87 rurale. . . . 100 101 Oblig, cas. pens. 215 220 7% Scrisuri funo. 20 1. Los. mun. 29 301/, urbane. . . . 100 101 LosurI otomane . 45 55 6% Scrisuri func. Acțiuni Dacia--- urbane. . . 96 97 Bomania. . . 330 350 8%'Impr. municipal 102 103 n Băn. Bom. împrumutul cu pre- „ Bănc. naț.' 1350 1450 miurl Buc. (bil. 20 1.) 30 31 Eșite la sorți. 5% Benta Bomână. 86 87 Acțiuni Dacia- Domeniale. . . România .... 350 360 Comunale . . . Ac. Ban. naț. Romă. 1400 1450 Funciar .... 99!-2 % Baia de aramă liber. --- _ Conv. rurale . . Obl. de Stat. . . V, argint Calea fer. româ.' Bentă...... V» aur CupOne. Căilor ferate . . V, Scrisuri..... V, Domeniale. . . Vi Argint contra aur . 23 4 2V« Comunale . . . X2 Bilete ip. contra aur. 23/t 2 Vi Burale și urbane v2 Rubla de hârtie. . 2-4-j Benta română . . V, Florini austriacl. . 2-iu 2-12 Argint cont. aur. 3 2V2 Lose otomane. . . 45 55 Bilete hipoteca . 3 2V, Rubla de hârtie. 2-50 2*63 Yiena. --- 9 lanu. Fio. aust. chârtie $•13 Napolionul . . . • re re yt