Marti, 1887 ⁵ ’ II Octombre No. 141 UN EXEMPLAR: 25 BANf REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUI ABONAMENTULUI IN REGATUL ROMÂNIEI' 36 lei pe an; 20 lei pe 6 hml. Abonamentele Încep din ântâia țp a lie-cârci luni. PREȚUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE: GO lei pe as ; 35 Iei pe O luni. Abonamentele se pot tace la biurourile poștale. PUBL1CAJ1UNILE JUDICIARE SE PLĂTESC:, Până ia 50 linii, 5 lei; mal lungi do 50 linii 10 lei. Orl-ce alte acte introduse In de se plltesc deosebit ca și publieațiunile, dupe lungime. PREȚUL ANUNCIURILOR : 30 bani linia de 30 litere. — A duoa inserare și mal multe, 20 bani linia. DIRECȚIA MONITORULUI $1 IMPRIMERIEI STATULUI Bucuresci- Bulevardul-Independințel -Bucuresci INSERȚIILE Șl RECLAMELE SE PLĂTESC: Auttia Inserare, GO hani linia; cele-alte, 30 hani linia. Citațiunfle de hotărnicie, 60 b. Iurta. Puhlicațhinile prlmaridor și comitetelor, CO Unt buia. SUMAR PARTE OFICIALA — Președința consiliului de miniștri: Comunicare. Ministerul de interne : Decrete. — Raport — Prescurtări de decrete. Ministerul agriculturel, industriei, comerciulm și domenielor : Prescurtare de deoret. Decisiune ministerială. PARTE NEOFICIALA—Itinerar —Depeși te- legrafice — Diverse— Buletine meteorologice — Raport. Anunțiurl ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICI ALA Bucuresci, 28 Septembre PREȘEDINȚA CONSILIULUI DE MINIȘTRI In urma întorcerel din congediu a D-lul M. Pherekyde, ministrul afacerilor stră- ine, a încetat interimul acelui minister cu care fusese însărcinat D. D. Sturdza, mi- nistrul cultelor și instrucțiunel publice, prin decretul Regal No. 2.103 din 21 August. MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Rege al României, La toți de față și. viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 13.608; Pe basa art. 29 și 30 din legea comu- nală, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul comunei urbane Că- lărași din județul Ialomița se disolvă pen- tru motivele arătate în sus citatul raport. D-nil Nae Maltezeanu, Mihalache Geor- gescu, Vergu Marin, Niculae Mărculescu, Gheorghe lonescu, Stoica Barbu Piță și GheorghePetrescu se numesc în funcțiunea de membri al comisiunei interimare. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în. sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 22 Septem- bre 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 2.233. Raportul D-lui ministru de interne către M. S. Regele. Sire, Consiliele comunale, dupe art. 19 din legea comunală, sunt obligate a ține cel puțin o-dată pe lună ședințe regulate spre a da soluțiunea așteptată atâtor interese urgente ale localitățel. Consiliul urbei Călărași, cu tote repe- tatele convocări ale primarului, mal nici o-dată nu se adună în numărul trebuitor și din causa acesta aprope întregimea a- facerilor ce intereseză orașul sunt lăsate în suferință prin faptul nepăsărel cu care s’aiî deprins D-nil membri ce compun acel consiliu de a privi tote necesitățile comu- nei, chiar și acelea ce reclamă o țjilnică îndestulare. Ceea ce este și mal trist pentru chipul cum cea mal mare parte din numărul con- silierilor arătatei comune înțeleg a ’șl în- deplini sarcina înaltă ce li s’a fost dat de către concetățenii lor, însăși, la rarele șe- dințe ce s’au putut ține, acești D-ni con- silieri nu au crezut că trebue să păstreze o atitudine demnă și mal conformă cu respectul ce se datoreză unor asemenea solemne adunări. D. prefect de Ialomița, prin raportul cu No. 6.569, ’mi aduce la cunoscință că unii din consilieri se presintă la ședințe cu urile și resimțimintele ce ’I stăpânesc, pe cari caută a ’și-le deslănțui chiar acolo și fac ast-fel ca acele întruniri să devină nisce adevărate cause de dispută, unde in- sultele și ofensele reciproce să formeze, în locul afacerilor curente, preocupațiunea de căpetenie a acelor D-nl consilieri. Acestă atitudine puțin corectă a avut mal tot-d’a-una de resultat ca nici o-dată să nu se potă lua veri-o hotărîre folositore intereselor comunei și să provoce din partea chiar a celor mai mulți dintre acei D-nl consilieri plângeri repetate către D. prefect al județului, ceea ce ’l-a îndemnat a cerceta personal și a se convinge însăși de veritatea faptelor denunțate. Un alt fapt și mal grav și mai puțin potrivit cu caracterul public ce îmbracă funcțiunea de consilier al unei comune este și absoluta lipsă de seriositate cu care unii din (jișil D-nl consilieri se pre- sintă în lucrările D-lor. Ast-fel dacă se întemplă, și acesta arare-ori, ca primarul să isbutescă a ’I în- truni sau a ’î determina pentru veri-o de- cisiune în afacerile urgente, mal ânteiu culegerea voturilor se face cu mare greu- tate, căci D-nil consilieri se grăbesc a pleca fără să aștepte alcătuirea încheiere! constatatore a decisiunilor date, și în al duoilea rend dacă, dupe propriele D-lor exigențe, li sc trămite pe la domiciliuri spre subsemnare hotărîrea luată în plină ședință, unii refusă, prefăcendu-se a nu ’și aduce aminte de modul soluțiunel aface- rel, alții făgăduind sau revenind chiar a- supra părerel exprimată în fața colegi- lor lor. Acestă ne mal tolerată stare de fapte a îndemnat pe însăși primarul orașului Călărași să ’șî dea demisiunea și în acestă privință să fie urmat încă de cinci din cel-alțl consilieri. Cu chipul acesta consiliul comunal al urbei Călărași, compus din 11 membri, dintre cari unul încetat din viață, altul retras o-dată cu alegerea sa ca consilier județian, iar alți șdse, între cari și prima- rul, demisionați acum în urmă, se vede redus numai la minima cifră de 3 membri și tocmai din aceia cari au fost în perma- nență și sunt încă provocatorii tutulor a- celor perturbări și necuviințe semnalate mai sus. Acestea sunt împregiurările cari m’au îndemnat să consider pe actualul consiliu al Călărașilor ca disolvat de fapt, iar pe cel trei membri, încă nedemisionați, ca pe nisce represintanțî cari nu mal pot co- respunde cu sfințenie mandatului ce li s’a fost încredințat de către concetățenii lor 3400 MONITORUL OFICIAL și ca atari în neputință de a conduce cu succes nevoile comunei. Usând dar de dreptul acordat guver- nului prin art. 29 din legea comunală și pentru a nu se lăsa mai mult în, părăsire interesele multiple ale orașului Călărași, am onore a ruga pe Majestatea Vdstră să bine-voiască a . încuviința disolvarea actualului consiliu al acelei comune, pre- cum și numirea D-lor Nae Maltezeanu, Mihalache Georgescu, Vergu Marin, Ni- culae Mărculescu, Gheorghe lonescu, Stoica Barbu Piță și Gheorghe Petrescu în funcțiunea de membri ai comisiunei in- terimare, cari vor avea să gereze atacerile orașului, coniorm art. 30 din legea men- ționată, până la realegerea și constituirea unui alt consiliu comunal. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestățel Vdstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 13.608. 1887, Septembre 22. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne sub No. 10.748; V^lend jurnalul consiliului de miniștri cu No. 16, încheiat în ședința de la 12 Septembre 1887 ; Am decretat și decretăm ce urmeză : Art. I. Jurnalul sus ^is se aprobă. Art. II. Se deschide pe sema D-lui mi- nistru de interne un credit suplimentar de lei 15.000 la art. 83, cap. VI din bud- getul ministerului de interne, pentru face- rea reparațiunilor absolut necesare la lo- calul ospiciului de infirmi Brâncoveni din județul Romanați. Art. III. Acest credit se va acoperi din fondul prevSțlut prin budgetul general al Statului pentru deschidere de credite su- plimentare și extraordinare. Art. IV. Miniștri Noștri secretari de Stat la departamentele de interne și de finance sunt însărcinați cu executarea a- cestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 21 Septem- bre 1887. CAROL Ministru de interne, Ministru de finance, Radu Mihaiu. C. Nacu. No. 2.224. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 13.574; VScjend jurnalul consiliului de miniștri sub No. 5 din 12 Septembre 1887 ; Pe basa art. i din legea maximului, Am decretat și decretăm ; Art. I. Comuna rurală Străjesci-de-Sus din județul Romanați este autorisată să percepă următorele taxe: Lei B. — 38 de la decalitru vin noii sau vechiu, ce se va consuma numai la cârciu- mile și stabilimentele de comerciu. — 7 de la decalitru spirt și rachiu de ori-ce natură, pentru fie-care grad, dupe alcoolometru lui Wagner, la temperatura de 14 grade. — 3 de la decalitru spirt și rachiu de prune, drojdii și tescovină, aseme- nea pentru fie-care grad, la tem- peratura de 14 grade. — 38 de la litru rum și cognac, adus în ori-ce fel de vas. IO — pe an de la căldarea în care se face rachiu. — 38 de la decalitru gaz. — 77 de la decalitru bere, adusă saiî fa- bricată în comună. — 50 de la un bilet pentru vîncjarea unei vite. 1 — de la un extract de pe un act de nascere. 2 — idem de căsătorie. 1 — pentru un bilet de identitate. Aceste din urmă trei taxe se vor percepe numai când se vor cere asemenea acte. — 50 pe ții de la neguțătorii ambulanți, în cjilele de terg, bâlciu sau iarmaroc. DuoS (Jecimi asupra contribuțiu- nilor directe către Stat. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 23 Septem- bre 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 2.245. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 13.573; Vedend jurnalul consiliului de miniștri sub No. 12 din 12 Septembre 1887; Pe basa art. I din legea maximului, Am decretat și decretăm: Art. I. Comuna rurală Colțesci din ju- dețul Vâlcea este autorisată să percepă următorele taxe: , 29 Septembre 188^ Lei B. — 39 de la decalitru vin nou saii vechiu, ce se va consuma numai la cârciu- mile și stabilimentele de comerciu. — 78 de la decalitru bere, adusă sau fa- bricată în comună. — 4 de la decalitru spirt și rachiu de ori-ce natură, pentru fie-care grad, dupe alcoolometru lui Wagner, la temperatura de 14 grade. — 2 de la decalitru spirt și rachiu de prune, drojdii și tescovină, aseme- nea pentru fie-care grad, la tem- peratura de 14 grade. — 39 de la litru rum și cognac, adus în ori-ce fel de vas. — ■ 39 de la decalitru gaz. 2 — pe an de la căldarea în care se face rachiu. — 30 pentru marcatul unei mesuri de lungime, capacitate și greutate. 1 — de la un extract de pe un act de nascere. 2 — idem de căsătorie. I — pentru un bilet de identitate. Aceste din urmă trei taxe se vor percepe numai când se vor cere asemenea acte. — 5° de la un bilet pentru vîncjarea unei vite. — 50 de la neguțătorii ambulanți, în fi- lele de terg, bâlciu sau iarmaroc. 1 — de la suta de lei din prețul unei vite ce se va vinde în filele de terg, bâlciu sau iarmaroc. Duoe ^ecimi asupra contribuțiu- nilor directe către Stat. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 23 Septem- bre 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 2.244. Prin decretul regal cu No. 2.25î din 24 Septembre 1887, dupe propunerea fă- cută prin raport de'D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. Al. Georgescu, directorul prefectureî ju- dețului Vasluiu, este autorisat să gereze afacerile acelei prefecturi, până la numi- rea titularului prefect, în locul D-lul St. Rossetti, demisionat. Prin decretul regal cu No. 2.247 din 23 Septembre 1887, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. doc- tor în medicină Nicolae Chrisochefal este numit în postul vacant de medic la plasa Coșula-Berhometele din județul Dorohoiu, cu reședința în urbea Mihăilenl. Prin decretul regal cu No. 2.252 din 24 Septembre 1887, dupe propunerea făcută MONÎTOBUL OFICIAL 3401 29 Septembrs 1887 prin raport de același D. ministru, D. Eraclie Gugiu este numit în funcțiunea de corector al imprimeriei Statului, în lo- cul D-lui G. lorgulescu, care va trece co- rector al Monitorului oficial, în locul D-lul Titu Moschuna, înaintat. Prin decrete regale cu data din 24 Sep- tembre 1887, dupe propunerile făcute prin raporte de același D. ministru, sunt numiți: D. Grigore Mantacaș, actual ajutor la sub-prefectura plășeî Șiret din județul Bo- toșani, în funcțiunea de șef de biurou la preiectura acelui județ, în locul D-lui Geor- ge Budeanu. D. Ion lacoban, în funcțiunea de aju- tor la sub-prefectura plășeî Șiret din ju- dețul Botoșani, în locul D-lui Grigore Mantacaș. D. Mihail Chiriachiu, fost locotenent de administrație, în luncțiunea de oficer în corpul sergenților de oraș din Capitală, în locul D-lul 1. Paraschivescu. D. I. Anghelescu, în funcțiunea de sub- comisar clasa I pe lângă prefectura poli- ției Capitalei, în locul D-lul C. Mănescu. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI SI DOMENIELOR A Prin decretul regal cu No. 2.248 din 23 Septembre 1887, dupe propunerea făcută t de D. ministru secretar de Stat la depar- ¹ tamentul agriculturei, industriei, comer- ciulul și domenielor, sunt numiți mijloci- tori la bursa de comerciu de pe lângă ca- mera de comerciu din Brăila, în locurile vacante, următorele prrsone: Mijlocitori de mărfuri și cereale la bursă și port: D-nii G. I. Papazoglu, D. Manolescu, St. ChristovicI, Ghiță Grigorescu, Costache Antonescu, Alecu Constantinescu, D. N. Teoharide, D. N. Orășanu, Ion Dumi- trescu, N. I. Badenschi. Mijlocitor pentru transporturi pe apă și uscat, cumulând cu funcțiunea de mij- locitor pentru asigurări: D. Gheorghe Avesalom. Mijlocitor translator și închirietor de corăbii: D. Ion C. Lerescu. Mijlocitor de mărfuri și cereale la obor: D-nil G. lonescu, Vanghele Cara-Gheor- ghe, Toma I. Gheorghiu, lon.Săndule- scu, GhițăNicolescu, Nicolae I. Cenușă. DECISIUNE MINISTERIALA Pentru a se lămuri pe deplin modul de punere în aplicare a nouilor matricule șco- lare de înscriere și frecuentare a elevilor din scdlele primare urbane din țeră, sub- semnatul, ministru cultelor și instrucțiu- ne! publice, avend in vedere propunerile directorilor de scole primare din Capitală, adresate noe la 11 curent, în acestă pri- vință, precum și avisul consiliului perma- nent de instrucțiune, dat asupra raportului No. 634 al revisorului școlar de Ilfov, de- cidem cele ce urmeză: I. Materiele dupe programă ale studiu- lui limbei română în clasele primare ur- bane se vor specifica în matricola scolei în modul aretat mai jos, avend fie-care o notă separată și anume : Clasa I a) Citirea și scrierea literilor, etc.; b) Citirea și priceperea coprinsului unei bucăți de lectură; c) Recitări de poesii. Clasa II a) Cunoscințe de sciințele naturale, ci- tirea și priceperea coprinsului unei bu- căți de lectură; b) Gramatica și deprinderi în scris; c) Recitări. Clasa III a) Cunoscințe de sciințele naturale, ci- tirea și priceperea coprinsului unei bu- căți citite; b) Gramatica și mici composițiuni; cj Recitări. Clasa IV a) Cunoscințe de sciințele naturale și fisice, citirea și priceperea înțelesului unei bucăți de lectură, cunoscințe de dreptul administrativ și igienă; b) Gramatica, teme și mici compuneri dupe țese date, producțiuni libere, etc.; c) Recitări. La scdlele de fete așejarea materielor și darea notelor în matriculă, la limba ro- mână va avea aceiași normă, cu deosebire numai la clasa IV, unde va lipsi cunos- cințe de dreptul administrativ. II. 1) Transcrierea notelor de directori în matriculă și'depunerea cataldgelor în cancelaria scdlei de către institutori și in- stitutdre, pe luna August să se facă o dată cu cea de pe luna lui Septembre, și anume în filele de 1—5 Octombre ale fie- cărui an școlar, adică dupe ce termină și revisorul cu înscrierea școlarilor. De aci înainte depunerea cataldgelor se va face regulat de la 1—5 ale fie-cărei luni, iar transcrierea notelor în matriculă de către directoră sau director până în ter- menul specificat la art. 12 din instrucțiu- nile tipărite la începutul matriculei. 2) Dacă institutorul și institutorea unei clase nu ’și ar depune catalogul lunar în termenul aretat la No. 1, pentru prima dată i se va face o invitare formală, iar dacă nici dupe acestă cerere nu se va conforma, atunci se va raporta revisorului, spre a lua mesuri în contră’i. 3) Fiind-că cursurile în scdlele primare încep la 16 August, așa că până la 1 Sep- tembre nu este timp îndestulător ca in- stitutorul să se pdtă convingebine despre un școlar, fiind-că în acest timp se mai fac și înscrierile de către revisori, fiind-că copii nu ’și pot cumpera tote cărțile de studiu și pentru că institutorii și directo- rii mai sunt ocupați și cu transferările școlarilor, restul de note trebuinciose pe luna August să sb complecteze cu 10 jile din Septembre, iar catalogul să se depună, in cancelaria scdlei la epoca aretată al art. I. 4) Când un școlar se înscrie într’o scdlă dupe 25 ale unei luni, nu i se va da note pe jilele remase din acea lună, afară nu- mai daca el nu va fi urmat la altă scdlă, unde a dobândit note până la jiua când o părăsesce. In asemenea cașuri, seria de note deja dobândită se va complecta cu acelea ce va mai dobândi la noua sa scdlă, iar calculai ea mejiilor se va face ca și la cei-alți școlari. 5) Nici un școlar nu va avea voie a schimba scola în cursul anului, de cât nu- mai când ’și schimbă domiciliul. In ase- menea cașuri, părintele, tutorul sau co- respondentul școlarului va trebui să pre- sinte o dovadă de la notabilul mahalalei, prin care să se constate că în adever pă- rintele școlarului, ce solicită transferarea, s’a mutat în apropiere de scola la care doresce a se înscrie. 6) Când un școlar nu se va putea pre- sinta la scdlă din causă de bdlă sau alte impregiurări bine-cuvântate , spre a ’și primi certificatul de absolvirea a 4 clase primare , liberarea sa se pdte face și în primirea părintelui, tutorului saii cores- pondentului , care va areta prin o petiție cașul de forță majoră. Acesta numai în scopul de a nu perde școlarul termenul pentru înscriere într’o scdlă secundară. 7) Notele în biletele școlarilor se vor trece numai o-dată pe lună , și anume la finele fie-cărei luni. Ele vor trebui să fie semnate de institutorul ori institutorea clasei respective. 8) Când un elev saii elevă va deveni ne- suferit în clasă prin purtarea sa, așa că institutorul ori institutorea găsesce insu- ficientă aplicarea ori-cărei pedepse afară de eliminare, el se va elimina pe un timp mărginit, care însă uu va trece nici odată peste o lună, dupe care se va încheia un proces-verbal semnat de toți institutorii sati institutdrele scolei, însă pe responsa- bilitatea aceluia care are pe școlarul elimi- nat. O copie dupe acest proces-verbal se va comunica și revisorului școlar. Copi- lul căjut sub acestă pedepsă are recurs la revisor, care va decide. 9) Calcularea notelor la finele anului în matricule pentru clasificarea elevilor sau elevelor se va face numai de director și directdre. Acesta în conformitate cu dis- posițiunile art. 11 din instrucțiunile date la începutul matriculei. p. Ministru, Haret. No. 13.884. 1887, Septembre 28. I 3402_____________________ PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 28 Septembre ITINEEAEIUL CALET0RIE1 M- S. REGELUI CU OCASIA MANEVRELOR M. S. Regele va porni din Sinaia în rjiua de 30 Septembre, la 10 ore dimineța, la Slatina, pentru a urma manevrele trupelor teritoriale ale corpului I de armată. In filele de 1, 2 și 3 Octombre vor avea loc manevrele între Balș și Slatina. In $iua de 4 Octombre Majesta- tea Sa va trece revista trupelor la Slatina, și în sera aceleeași $ile va sosi la Bucuresci. In filele de 5 și 6 Octombre M. S. Regele va lua reședința la Palatul din Capitală. La 7 Octombre dimineța, Majes- tatea Sa va porni la Focșani, unde va urma manevrele în filele de 8 Și 9. La 10 Octombre va avea loc re- vista și defilarea trupelor și în a- ceeași ții Majestatea Sa va porni la Sinaia. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Paris, 8 Octombre — Englitera, Fran- cia, Italia și Spania trămit vase la Maroc. E probabil că cele-alte Puteri le vor imita. Petersburg, 8 Octombre— țbarele ru- sesc!, cu prilegiul întrevedere! D-lui Crispi cu principele de Bismarck, constată că Ger- mania a trecut pe față în lagărul vrăjmaș Rusiei. Ele adaogă că Rusia remâne de acum înainte liberă să lucreze dupe in- teresele sale, și speră că tote cele-alte State ale continentului vor profita de a- cestă libertate de acțiune. Ele constată a- miciția ce există între Francia și Rusia, reamintesc trecutul istoric al Danemar- cei și menționeză primejdia seriosă ce ame- nință România, Serbia și Grecia, în cașul când egemonia austriacă s’ar produce în Balcani. Tanger, 8 Octombre — Sultanul din Maroc merge mai bine. Sofia, 8 Octombre — O întrunire elec- torală provocată de membrii din partitul guvernamental a avut loc aseră. D. Stam- buloff invită pe asistenți să voteze pentru candidații guvernului. Adunarea, compusă din trei sute de persone, alese pe candi- dați! propuși: D-nii Stambuloff, Stransky, Poșeff și Nedelcoff. ț)iarul Libertate ^ice că locuitorii au venit să roge pe D. Stambuloff să expul- seze din capitală duoesai! trei persone cu- MONITORUL OFICIAL________________ noscute de a fi plătite de D. Radoslavoff pentru a sluji de bătăuși. D. Stambuloff le făgădui, și aceste mesuri fură luate. Același 4iar se miră de întrunirea ce avu loc la monseniorul Clement, la care se găseai! D-nii Ilie Țanoff, Radoslavoff și Neculaieff. Aceeași foe trateză pe mi- tropolitul Clement de trădător, recuno- scut ca inimic al libertăței și al indepen- denței Bulgariei și atacă cu termeni vio- lenți pe D. Nicolaieff. Același țiiar vorbesce asemenea de ne- gociările Turciei cu Rusia; ^ice că Rusia lucreză în tcopul de a stabili în Bulgaria un principe care să fie un simplu guver- nator general, dar că Turcia nu pote să dorescă a vedea pe Rusia aplicând planu- rile sale în peninsula Balcanică. In ori-ce cas, ^ice organul precitat, tre- bue să se scie o-dată pentru tot-d’a-una că Bulgaria nu va părăsi pe principele șeii și că bulgarii nu vor încredința destinele patriei unui comisar rus, ceea-ce ar avea de resultat a pune pe Bulgaria în foc și a provoca explosia unui resboiu civil. Viena, 9 Octombre — Ministrul aface- rilor străine al României, D. Pherekyde, trecând prin Viena, a făcut ieri o visită destul de lungă comitelui Kalnoky. Mini- strul român plecă a^i la Bucuresci. Madrid, 9 Octombre — Duoe vase spa- niole au sosit la Tanger. D. Moret a conferit ieri cu însărcinatul de afaceri al Franciei. Cele duoe guverne sunt de acord asupra oportunităței de a lua mesuri pentru a garanta drepturile și interesele respective ale celor duoe țeriîn Maroc. Sofia, 9 Octombre, orele 6, m. 30 — Alegerile au început cu liniște la Sofia. Formarea biuroului sub președința D-lui Petco s’a făcut fără oposiție în fața a 200 de persone aprope. D. Radoslavoff, care trebuia să vie să vorbescă mulțimei, nu s’a presintat. Nici o scire nu s’a primit din provincie. Nici o manifestație nu s’a făcut în cursul ^ilei. Sofia, 9 Octombre, orele 7, m. 10 dimi- neța — Alegerile s’ar! făcut pretutindeni în cea mai mare liniște, afară de Plevna și circumscripțiunile rurale din Orchovița și Konstlovița unde s’ail întâmplat încăe- rări sângerose. Resultatele cunoscute până acum sunt favorabile guvernului. Sofia, 9 Octombre, orele 9, ni. 30—A- legerile s’au sfârșit la Sofia fără incidente. Candidații guvernului, D-nii Stambuloff, Stransky, Poșeff și Nedelkoff, aii fost aleși. D. Stambuloff a întrunit 3.000 de voturi. Dupe proclamarea votului, mulțimea s’a îndreptat, însoțită de duoe muzici mili- tare, spre casa -lui Stambuloff și spre palatul principelui. Se semnaleză câte-va tumulte ce s’ar fi întâmplat la Bresnik, Gabrova și Orkos. Constantinopol, 8 Octombre — Cale indirectă — Porta nu a hotărît nimic încă în privința celui din urmă răspuns al Ru- siei asupra Bulgariei; acordul turco-rus pare de altminterea necomplect în ceea ce ______________ 29 Septembre 1887 * V pnvesce ansamblul acestui răspuns. Portar mai cu semă, contrarii! vederilor Rusiei,! ar stărui pentru a forma lista candidați J loi princiari înainte de trămiteiea genera® lului Ehrenrooth’și acomi-arului turc. DaFl asupra dorinței personale a Țarului, Portal a consimțit să ridice de la patru la jșesel luni durata puterilor generalului Ehremj rooth. U îndată dupe stabilirea acordului, Portal va trămite o circulară pentru a supun?! Puterilor noua programă privitore la Bul® garia; dar și aci încă, și cu tote că Rusial consideră că Turcia a aderat la acestă proj gramă prin ultimul ei demers la Petersll burg, Porta va redigea acestă circulară ' așa în cât să evite a’și însuși programa ruj sescă. W Totuși este cu putință ca socotela Por^j ței să fie dejucată, căci Rusia a început aj face de curând noui demersuri pentru aj grăbi plata indemnităței ultimului răsboiâA O altă causă, ce ar putea să facă pe Tur-| cia să adopte definitiv vederile Rusiei, este 1 convingerea aprope formată a Porței că ț întrevederea principelui de Bismarck cuL D. Crispi a avut de obiect să fixeze com-J pensațiunile teritoriale pentru Italia înl detrimentul Turciei în viitorul răsboiu-, franco-german. Cercurile oficiale otoman^ consideră chiar acest răsboii! ca apropiat;J de aci ar veni că ministerul de resboiu âj primit de curând ordinul să continue cui activitate înarmările. Viena, 9 Octombre — Dupe nisce in->i formațiuni ce sosesc din Constantinopol, o emoțiune ar domni la Yildiz-Kiosk, în urma descoperirei în succesiunea lui Be- , ram-Aga, mare enunc, mort de curând, a y unor făgădueli scrise pentru sume coiisi® derabile plătibile în cas de isbândă a unor! concesiuni industriale. Se asigură că an-A cheta ordonată de Sultanul a aretat conîj plicitatea fiului unu! forte înalt perso'-i nagiti guvernamental. Acest fapt, ce se! caută a fi înăbușit, provocă indignarea chiar printre funcționari. Ambasadorul Italiei, baron Blanc, or- ganisând o partită de vânătdre la Yalova । (Asia), la o distanță de șese ore de Con- stantinopol, se pregătea să plece când Porta a rugat indirect pe ambasador să nu plece, pentru că nu pdtesă’l garanteze contra atacurilor tâlharilor. Paris, 10 Octombre — Ministrul de resboiu, făcând alusiune la afacerea Caffa- rel, declară că va pedepsi cu asprime ori- ce greșelă contra onorei și disciplinei. ' Dublin, 10 Octombre — Meetingur-i numerose naționaliste s’au ținut ieri în Irlanda. Pretutindeni supraveghrea poli-, ției a fost zădărnicită. Ajutore noui s’au ' trămis din Engliterea în Irlanda. Roma, 10 Octombre — Deschidexea ■ Parlamentului se va face la 16 Octombre. Roma, 10 Octombre — Cu prilegiul unei depeși din Varna, care afinnâ că Porta crede că întrevederea de la Frie- drichsruhe a avut de obiect să fixeze com- pensațiunile teritoriale pentru Italia în 29 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 3403 DIVERSE In $iua de 20 Septembre curent, de că- tre locuitorul Mihaiu M, Marele s’a găsit mort pe teritoriul comunei Miclăușeni, ju- dețul Roman, vătășelul acei comune nu- mit lanuș Martin P. loje, avend capul sdrobit și alte lesiuni, fără ța se putea cu- ndsce de cine ar fi omorât. Cașul s’a comunicat parchetului res- pectiv. —x— In (jiua de 22 Septembre curent, pe la orele 8 sera, s’a găsit pe linia ferată, mai în sus de gara Hălăucesci, județul Ro- man, un soldat, anume Cobzariu llie din L METEOROLOGIC A detrimentul Turciei într’un resboiu fran- co-german apropiat, Agenția Ștefani de- clară că acestă scire de sorginte rusescă nu are de scop de cât să facă ca Pdrta să fie neîncreIerc. 5 ", slab. Sera f. senin, rouă, vent liniștit/ fol 6 „ 10.3 25.6 3.4 32.8 3.0 17.8 7.5 45.9 13.3 15.3 16.6 17.0 11.5 756.8 Var. 9.0 59 2.8 ---■ 9.3 4.2 Dimin. 'acop., vent puțin. Sera’acop., v. potrivit. Dimin. acop., noptea ploe, Vin. 7 „ 14.2 17.5 8.0 30.6 3.0 21.5 7.4 44.1 13.2 14.9 16.5 16.7 11.7 752.3 SSW 3.0 84 1.0 2.5 5.0 3.6 vent liniștit. Serap. nor, vent calm/. 21.0 10.0 48.6 5.0 25.0 9.0 48.6 13.7 14.9 16.5 16.6 11.8 752.2 83 0.8 1.6 4.0 6.0 Dimin. p.nor, noptea ploe, Sâmb. 8 „ 13.6 --- ---- vent lintștit. Serap. nor, vent calm. 16.6 20.0 11.8 25.0 7.6 24.5 11.0 48.6 14.5 15.3 16.3 16.5 11.9 749.7 WSW 6.0 85 0.8 1.4 4.0 6.2 Dim. nor, ploe, vent calm. Dum. 9 ,, Sera f. senin, v. puțin. director, St. H. HEPITES. 3404 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1887 buletin meteorologic din județe In dimineța de 27 Septembre (9 Octombre) 1887 Adjud........— Alexandr ia... — Baia-de- Aramă— Babadag .... — Bacău........— Balaciu......— Balta-AIbă... — Bechet.......— Berlad.......— Bistrița .... — Botoșani .... — Brosceni......— Budesci......— Buhușu.......— Burdujeni ... — Buzeu.........— Calafat......— Colărași.....— Câmp ina'.... — Câmpu-Lung . — Caracal......— Ceatal.......— Cerna-Voda . . — Cetate.......— Chilia-Vechiă . — Codăesci.....— Corabia......— Cozia........— Curt.-de-Argeș — Darabani. ... — Domnesci ... — Dorohoiu. ... — Drăgășani... — Drăgănesci . . — Drănceni.... — Fetesci......— Senin, plde.............9-4-B. Senin, nor . . 12-4- pioe 12+ ” Variabil, ceță .... 9+ „ Senin, nor '.............Hu- P¹<⁵e ■■■■... 12+ ” Plde, senin..........10+ „ Variabil, nor .... 12+ „ Senin, plde............10+ „ Senin, nor, cdtă . . . 6+ ,, Plde ....... 3+ Variabil, plde, nor . . 13+ „ Nor.....................7+ „ Variabil............ Senin, plde mare . . 12+ Senin, plde...........12+ Variabil..............12+ P¹<⁵? 8+ ” Senin, plde...........10+ Senin, plde, var. . . . 10+ ” Var. ceță ..........11-|_ Nor . 13+ ” Nor, plde..............12+ „ Nor...................12+ Senin, plde...........10+ Plde, senin............12+ „ Senin, plde.............7+ ₙ n ......................10+ „ Senin, pâclă .... 7+ Senin, nor..............g_|_ „ Nor, plde...............10+ Senin, cdță, plde . . . Senin, nor...............11+ „ Fălciu......... Folticeni ..... Ferbinți....... Filiași......... Filipesci.....__ Focșani.......... Găesci......... Gorgova........ Hârlău......... Hârșova . . . . — Herța........— Horez........— Huși.........— Isaccea......-— Ivesci.........— Măcin........—. Măgurele ....—. Mahmudie . . .— Mamomița. . . — Mangalia.. . .. Mărășesci ... — Mărgineni . . . _. Medjidie . ... __. Mihăileni. ...___ Mizil.........— Moinesci ....____ Neamțu........____ Novaci........___ Obedeni........... Ocna..........— Odobesci.......... Oltenița.......... Ostrov............ Panciu.......— Pașcani.......— Pătărlagele ____ Senin, nor .... Piatra......--- Variabil..... . 8+R. n n • • ♦ • • 4+ . Pitesci......--- Senin, 2or, plde . • 10+ „ Ploe ...... Piua-Petri... --- Plde ..... Nor, plde..... Pleșcoiu.....--- Senin, plde . . . • 1 o+ „ Senin, plde .... • 11+ „ Ploesci......--- Plde ..... Ploe mare .... • 9+ „ Podu-Turcul . --- Variabil, plde . . Senin, plde .... ■ H+ » Predeal.....--- Plde ..... Var. cdță..... • H+ „ Rădăuți .... --- Senin, pâclă mare 7 + 55 Nor, plde..... 5+ „ Râmn.-Sărat . --- Senin, plde, furt. • H-f- „ Variabil, plde . • H+ „ Râmn.-Vâlcea. --- Variabil, plde . . 7-4- „ Variabil, nor . . . 8+ „ Rîu-Vadului . --- Senin, plde . . . • 10-]- „ Nor, plde..... • io+ „ Roși-de-Vede . --- Plde ..... Senin, nor .... • io+ „ Salinele-Mari. --- Nor, plde .... • io+ „ Variabil, nor . . . ■ 10+ „ Sascut......--- Plde ..... 9+ „ Nor, plde .... Săveni......--- Senin, nor . . . ■ 8+ „ Senin , plde .... ■ 10+ „ Sinaia......--- Nor, plde .... 55 » «... Slobozia .... --- Nor...... Var», ceță..... • 12+ » Spineni ..... Senin, nor. vânt . Variabil, nor . . . • 55 Stefănesd. ... --- Variabil, nor . . • • 5+ „ Senin, marea calmă Tecuciâ.....--- Variabil, plde . . . 10+ „ Senin, plde .... • 9+ „ Tergovisce. ... --- Plde ..... • . 12+ „ Plde ...... Tergu-Frumos --- Senin, nor . . . . • 10+ „ Variabil..... Tergu-Jiu ... --- Plde ..... . . 10+ „ Senin, nor .... • 7+ „ Târgșoru .... --- Plde ...... Tulcea......--- Variabil, cetă . . • ■ io+ „ Variabil, nor . . . • 8+ „ Țăndărei .... --- Senin ...... 9+ „ Urlați......--- Nor, ploe .... ■ • 8+ „ Plde ...... 8+ „ Urziceni.....--- Variaăil, cdtă . . . 10-]- M Valea-Căluger. --- Senin, plde . . . ■ • 12+ „ Variabil, plde . . . 7+ „ Văleni......--- Plde ..... • • li"]- n Plde ...... • 10+ „ Vasluiu.....--- Senin, plde . . . • • io+ „ Senin...... • 12+ „ Vâ'dorova ... --- Plde, nor .... • • io+ „ Nor....... Vulcan......--- Senin, plde, nor . • • 8+ „ Senin, ploe .... • 8+ „ Vidra......--- Nor...... . . 18+ . Senin, nor . . . . • 9+ „ Zătreni.....--- Nor, plde .... • ■ 12+ „ Senin, plde .... • H+ „ Zimnicea .... --- Nor...... . . 12+ „ In dimineța de 28 Septembre (10 Octombre) 1887 Adjud......--- Variabil..... . 8+R. I Fălciu..... ■ --- Plde, nor..... . 6+R. Piatra...... --- Nor....... . 9+R Alexandria . . --- Senin...... • 10+ „ | Folticeni. . • 4+ „ Pitesci...... --- Variabil, nor . . . . 10+ Baia-de-Aramă--- ■ 12+ „ Ferbinți. . . ■ --- Variabil, nor . . . • 8+ „ Piua-Petri. . . --- pide :..... . 9+ Babadag .... --- Plde, nor..... 9+ „ Filiași. . . . --Nor, senin .... Pleșcoiu..... --- Ploe, nor..... • 9+ „ Bacău......--- 55 55 .... • io+ „ Filipesci . . • ---Nor....... Ploesci...... --- Variabil, nor . . . . io+ Balaciu.....--- 55 55 «... • 1°+ » Focșani. . . . ---■ Podu-Turcul.. --- Plde, nor..... • 10+ „ Balta-AIbă. . . --- Găesci.... • --- Senin, cdtă .... • 9+ „ Predeal..... --- Plde întrer., nor . . 6+ Bechet......--- Senin ...... 8+ „ Gorgova . . • --- Variabil, nor . . . • 9+ „ Rădăuți . . . . --- Variabil, plde . . . 8+ ” Bâ-lad......--- Variabil, ploe, nor . 9+ „ Hârlău . . . ■ --- Plde măruntă . . . • 8+ „ Râmn.-Sărat . --- Plde, nor .... . 11+ ” Bistrița.....--- Variabil, nor . . . 8+ „ Hârșova . . • --- Varia il, pâclă . . Râmn.-Vâlcea. --- Variabil, nor . . . 9+ ” Botoșani .... --- Plde, nor..... 8+ „ Herța .... ■ --- Nor, plde..... • 9+ „ Riu-Vadmlui . --- Plde, nor, senin . . 7+ ” Brosceni.....--- Nor....... 2+ „ Horez .... • --- Nor....... • io+ „ Roși-de-Vede . --- Senin, liniștit . . . 10+ ” Budesci.....--- Vent, variabil . . . • H+ ,, Huși..... --Plde, nor..... Salinele-Mari. --- Ploe, nor .... . 8+ ” Buhușu.....--- Nor, p. plde .... • 8+ „ Isaccea . . . • 1° + „ Sascut...... _ . 9+ ” Burdujeni ... --- Nor, plde..... • 6+ » Ivesci .... ■ --- Var., plde, nor . . • io+ " Săveni...... --- Nor...... . 8+ ” Buzeu......--- Var., plde, nor . . • io+ „ Măcin .... --Plde, furt., nor . . • io+ „ Sinaia...... --- Variabil, plde . . . 7+ ” Calafat.....--- Senin . ..... Măgurele. . • --- Nor, senin .... • H+ „ Slobozia . . . . --- Cdtă ...... . 8+ ” Călărași.....--- • 1°+ n Mahmudie . • • --- Plde, nor..... Spineni ..... --- Nor...... Câmpina .... --- Plde, nor..... • 7+ „ Mamomița. • • --- Nor . ...... Stefănesd. . . . --- Nor, plde .... . 7+ „ Câmpu-Lung . --- Variabil, nor . . . • 7+ „ Mangalia.. • • --- Cdtă, marea calmă . Tecuciâ..... --- Plde, variabil . . . 10+ „ Caracal.....--- 55 55 • • • 9+ „ Mărășesci . • ■ --- Plde, nor..... 7+ „ Tergovisce. . . . --- Nor..... Ceatal......--- Plde, nor..... • 10+ „ Mărgineni . • • --- Nor....... ■ 11+ „ Tâ-gu-Frumos --- Putină plde, nor . Cerna-Voda . . --- Senin, cdță .... ■ 10+ „ Medjidie . . ■ • --- Senin, cdtă .... • 8+ „ Tergu-Jiu. . . . --- Nor...... Cetate......--- Senin ...... ■ io+ „ Mihăileni . • • ■--- Plde, nor..... ■ 7+ „ Tâ-gșoru . . . . _ . 10+ „ Chilia-Vechiă . --- Plde, nor..... • 14+ „ Mizil..... • • --- Senin...... Tulcea...... --- Variabil, plde . 10 + „ Codăesci.....--- 51 55 .... • 9+ „ Moinesci . . • • --- Variabil, nor . . . Țăndărei . . . . _ Corabia.....--- Senin ...... Neamțu. . . . . ______ . 8+ ,, Urlați ...... --- Plde, nor .... . 8+ „ Cozia.......--- Nor, vent .... Novaci. . . . ••--- Senin ...... Urziceni..... --- Variabil, nor . . Curt.-de-Argeș --- Senin, nor .... • 8+ „ Obedeni . . . • ■ --- Variabil..... Valea-Căluger. --- Nor..... . 10+ „ Darabani. ... --- Nor....... • 7+ „ Ocna..... • • --- Variabil, nor . . . • 8+ „ Văleni...... --- Plde, nor .... Domnesci ... --- Puțină plde, nor • io+ „ Odobesci.. . • • ■----Nor....... • 9+ „ Vasluiu..... • 9 f „ Dorohoiu.... --- Nor....... 9+ „ Oltenița . . . • • --- Plde, nor..... • 10+ „ Verciorova . . . --- Variabil, senin . . 10+ „ Drăgășani... --- Var., ploe, nor . . • 8+ „ Ostrov .... ••--- Nor, calm . . . . • 4+ „ Vulcan...... --- Nor, senin . . . . 7+ „ Drăgănesci . . --- Panciu. . . . ■ • ---■ Variabil..... ■ 9+ „ Vidra....... --- Nor...... • 20+ „ Drănceni. ... --- Plde, nor..... • io+ „ Pășcani. . . • . --- Nor....... Zătreni..... --- Nor, senin . . . • 10+ „ Fetesci.....--- Pătărlagele. • . --- Plde, nor..... 9+ 55 Zimnicea . .. . --- Senin..... . 13+ " MONITORUL OFICIAL 3405 29 Septembre 1887 Raport general asupra serviciului sanitar din | județul Constanța, pe anul 1886, adresat direc- i țiunei generale a serviciului sanitar. Domniile director, Conformându-mă art. 28 al regula- mentului serviciului sanitar de județe, am ondre a ve înainta raportul general pe 1886. Constat cu mare mulțumire sufletescă, că sănătatea publică a acestui județ din an în an se îmbunătățesce, că epidemiele altă dată pustietdre devin mai rare și mai ușdre. Am $is’o altă dată, și o repet și a- cum, că acestă schimbare în bine se dato- reză mai ales ameliorărei condițiunilor de traiu ale țăranului, siguranței și liniștei ce domnesce în acestă provincie de 7 ani încoce. Sunt prejudecăți adânc înrădăci- nate, mai ales la populațiunea musulmană și lipovenească, de cari cu greu se des- bracă omul; sunt deprinderi și obiceiuri prejudițiabile igienei și sănetăței, pe cari sătenii cu tdte acestea le păstreză cu re- ligiositate. Se cere mult tact, multă inimă, uu adevărat devotament de la medic ca să combată cu succes aceste prejudiții, și am constat cu fericire că unii din medici au înțeles că funcțiunea lor este omenire, uu adevărat apostolat. CAPITOLUL I Clima județului In raportul meu pe 1885, am avut o- ndre a vorbi mai pe larg despre clima a- cestui județ; de astă dată mă voiu mărgini a arăta că clima județului Constanța este mai dulce de cât a României transdună- rene, dar în același timp este mai umedă și mai schimbătore din causa mărel și a Dunărei cari ocolesc județul, una spre apus, cea-l’altă spre răsărit-mia^ă-^i. Umedele! și schimbărel climei se dato- resce deasa ivire⁻ a catarelor căilor res- pirațiunei și a remautismelor. In general vorbind clima acestui județ este dintre cele₍sănătose;escepțiune făcend de câte-va localități așezate lângă bălți unde domnesce paludismnl cu întregul său' cortegii de rele—dar chiar și în a- ceste localități răul a^i nu mai are puterea de odinioră. Aci este locul să insist asupra planta- țiunilor cari se fac, și cari ar trebui fă- cute pe o scară mal întinsă. Dacă mocir- losavale a Medgidiei, care se întinde de la cătuna Chiostel până la orașul Cernavo- da, cam 35 de kilometri, s’ar planta și schimba în pădure, ar fi un câștig necal- culat pentru satele de prin pregiur, pen- tru sănătatea locuitorilor și chiar a vite- lor. Același lucru ar trebui să se facă cu balta de la Gargalâc, Tusla, Cochirleni, Seimeni, Vlahchiol, Oltina, Beilic și Bu- geacu. In Francia și în Italia secarea bălților a adus beneficii mari, neașteptate. Seca- rea unor bălți și crearea de păduri în a- cest județ este o necesitate împeriosă de la a căreia realisare depinde viitorul, pros- peritatea acestui însemnat județ. Cu ju- mătățijde măsuri, însă, nu se va ajunge la nici un resultat; să se cedeze satelor băl- țile de lângă ele și să se oblige a le seca și planta cu arbori sau a le schimba în păment de cultură plantând arbori pe deluri. CAPITOLUL II Mișcarea populațiunei In anul 1883, un curent de emigrare începuse în poporațiunea musulmană a Dobrogei, curent care în anii următori încetă aprope cu desăvârșire făcend loc unui contra-curent de emigrare. Noul curent aducea și aduce brațe active și vi- gurose, brațe românesci, cari să muncescă câmpiile de vecuri înțelenite ale Dobro- gei. Numărul românilor stabiliți în cei din urmă 8 ani este de mai multe mii. Astăzi populațiunea județului dupe ul- timul recensement este de 84.500 suflete, afară de românii stabiliți în acest an. Dintre aceștia sunt contribuabili 19.194; bărbați 22.895, femei 19.605, copi!22.134, copile 19.866. Prin urmare cu 3.290 sunt mai mulți bărbați decât femei și cu 2.268 mai mulți băeți de cât fete. Din cifrele de mai sus constat că în privința numărului copiilor ne apropiem de Germania, unde de obiceiu fie-care menagiu numără 5 co- pii, în Francia numai 3, în Constanța 4.4. In curgerea anului 1886 se născură 3.525 copii, adică 4.1 la sută de locuitori; din cari băețl 1.892, fete 1.633, iar dupe religiuni se împart: 2.440 ortodoxi, 939 musulmani, rămășița alte confesiuni. Din numerul de 3.525 născuți sunt le- gitimi3.484, nelegitimi41, saiî la sută 1.1. Cifra mortalitățel s’a urcat la 1.793 sau 2.1 la sută; copiii în primii 5 ani ai vieței au dat și în anul acesta cel mai mare con - tigent de morți și anume 1.047 saiî 29.7 la sută din totalul morților. Din cel morți 994 sunt bărbați, 799 femei, iar dupe religiune ortodoxi 1.193, mahometani 614, restul alte confesiuni. Comparând numărul morților cu al năs- cuților avem un escedent alnascerilor a- supra morților de 1.732. In anul 1881, acest escedent a fost de 1.013,în 1882de 1.540, în 1883 de 1.558, în 1884 de 1.714, în 1885 de 1.761; compa- rând ultimii 5 ani vom avea: In anul 1882, născuți 3.266saiî 4.2%, ortodox! 1.704, mahometani 1.469. In anul 1883, născuți 3.301 sau 4.2%, ortodoxi 1.956, mahometani 1.191. In anul 1884, născuți 3.518 sau 4.7 %, ortodoxi 2.157, mahometani 1.251. In anul 1885, născuți 3.482 saiî 4.4 %, ortodoxi 2.190, mahometani 1.203. In anul 1886, născuți 3.525 sau 4.1 %, ortodoxi 2.440, mahometani 939. Total născuți 17.092, ortodoxi 10.450, mahometani 6.053. In anul 1882, morți 1.726 saiî 2.2 %» ortodoxi 1.059, mahometani 667. In anul 1883, morți 1.743 sau 2.2 %» ortodoxi 1.046, mahometani 633. In anul 1884, morți 1.804 sau 2.4 ⁰ o, ortodoxi 1.088. mahometani 715. In anul 1885, morți 4.721 sau 2 %, ortodoxi 1.024, mahometani 598. In anul 1886, morți 1.793 saiî 2.1 %, ortodoxi 1.193, mahometani 614. Total morți 8.787, ortodoxi 5.410, ma- hometani 3.227. Escedent 8.305 din cari creștini 5.040, mahometani 2.826. Așa dar creștinii se înmulțiră în acest lustru cu. 5.410 suflete; mahometani cu 2.826. Recapitulând nascerile și morțile creș- tinilor și ale musulmanilor în 1886, vom avea: Creștini se născură 5.5 %, mahome- tani se născură 2.3 °/o, sau o diferință de 3.2 %. Creștini muriră 2.7 %, mahometani 1.5 %, diferință 1.2%. De unde urmeză că crescerea anuală a creștinilor este de 2.8 la sută, a mahome- tanilor de 0.8 la sută. Creștinii se înmul- țesc, mahometani! tind spre stagnațiune. Căsătorii Numărul total al căsătoriilor fu de 448 saiî 5.3 la mie. In anul trecut au fost 378 saiî 4.3 la o mic locuitori. Cari să fie căușele acestui mic număr de căsătorii? Materialice ce poporațiunea dobrogeană stă bine, pacea și siguranța domnesc în județ, câmpiile cultivate au produs grâne frumdse, prin urmare există principalele condițiuni pentru constituirea familiei și numerul căsătoriilor ar trebui să fie mult mai mare. Pot fi invocate ca cause urmă- torele : 1) mulți din musulmani hrănesc gândirea și dorința de a emigra, de și sunt mulțumiți și bine, prea bine tratați aci; 2) mulți din românii din nou stabiliți încă nu ’și-aiî terminat casele și n’au stâns de ajuns pentru ca să înzestreze o nouă •familie. Dar aceste cause nu explică în- destul micul număr de însurători. Aci ca și în restul țărei există la unii o tendință de a nu contracta căsătorie, je alții apoi ’I desgustă multele formalități ce se cer la încheierea unei căsătorii. Ridicând nivelul moralitătei și simpli- ficând formalitățile căsătoriei vom mări numărul ei. Din numărul total de 896 căsătoriți, ad sciut iscăli 99 bărbați, 52 femei; nu sci- ciură iscăli 349 bărbați, 396 femei, saiî peste tot 83.1 la sută. Musulmane fura 63 saiî 1.5 la mie; creștine 377 saiî 8.5 la mie. Numărul de 63 căsătorii la o poporațiune de 40.000 mulsumanl este de tot mic și acesta este pe lângă mortalitate una din căușele prin- cipale ale stagnațiune! elementului mu- sulman. CAPITOLUL III Locuințele, hrana Locuințele țăranului și traiul lor ’ml-au atras cu deosebire atențiunea și ori de câte-ori mi s’a înfățișat prilegiul i-am 3406 MONITORUL OFICIAL sfătuit să ’și facă case mai igienice și să se nuțrescă mai bine. Am insistat pe lângă locuitorii din apropriarea bălților să facă plantațiuni întinse între baltă și sat, să semene florea sdrelui în jurul ca- selor, să se păzescă de răcelă și să nu bea apă din baltă. împreună cu consiliul de igienă publi- că și salubritate al județului, am elaborat un regulament de aliniarea satelor și con- strucțiunea caselor țărănești. La facerea acestui regulament am avut în vedere cli- ma, condițiunile solului și obiceiurile di- verselor naționalități locuitdre în ace t județ. De și județul, afară de malul dunărean, este cam sărac de apă bună, totuși am crezut a răspunde unei imperidse cerințe a igienei oprind așezarea satelor lângă bălți, ca să ferim poporațiunea de influ- ența paludismului. Lipsa de arbori în cea mai mare parte a județului și influența bine-făcătore a plantațiunilor ne-a făcut să^punem îndatorire fie-cărui țăran să planteze arbori și să formeze cu timpul o grădină în aproprierea locuinței sale. Ținând sema de numerul membrilor u- nei familii țerănesci și de mirificele de cari pdte dispune, am prevăzut în regu- lament ca fie-care casă să aibă o tindă și cel puțin duoe încăperi. Cei bogați să ’și facă case cu mai multe odăi. Am preveijut cel puțin duoe camere în vederea copiilor și a cașurilor de bdle grele, molipsitore, când bolnavul trebue isolat. In tindă v să fie de bună calitate și obliga- toriii o dată pe săptămână în posturile mari, Crăciun și Pasce, în cari Zile însă nu se vor da alte legume. Art. 6. Câte 50 grame cepă de bună ca- litate în fie-care Zi a anului. Art. 7. Câte 30 grame sare, când nu se va da varză acră; iar în cașul din urmă câte 15 grame. Art. 8. Câte 1 ‘/î gram ardeifi roșu și când va fi verde câte un fir de individ, în fie-care Zi a anului. Art. 9. Câte 64 kilogr. tărîțe pe fie- care lună la 100 de indiviZi, pentru a se face borș de către arestați, și cari se vor preda la începutul fie-cărei luni. Art. 10. Câte 190 grame pesce sărat în Zilele hotărîte a se mânca pesce ; iar în săptămâna brânzei, 5 Zile, câte 190 grame brânză și 2 Zile câte 190 grame pesce. Art. 11. Dupe posturile cele mari, pre- cum: Crăciun, Pasce și S-ta Maria se va da arestaților în săptămânele numite hârț carne și Lunea; iar Mercurea și Vinerea post. Art. 12. Câte 3 decilitri vin la Crăciun; iar la Pasce pe lângă vin și câte duoă ouă roșii de individ. Pentru bolnavi Art. 13. Hrana pentru arestații bol- navi se va da dupe prescripțiunile docto- rului penitenciarului, în marginile’instruc- țiunilor ce sunt date de comitetul sanitar și al tratamentului ce se dă bolnavilor din spitalele civile. Art. 14. In cas când alimentele ce se vor da, atât pentru arestații sănătoși, cât și cei bolnavi, nu vor fi de bună calitate, directorul penitenciarului este în drept a le respinge și antreprenorul va fi dator a da altele în loc; iar la din contra directo- __3412 rul le va cumpera de ori-unde și cu ori-ce preț în comptul antreprenorului, și în a- semenea cas, de nu va fi mulțumit, pote apela la medic care va decide asupra re- clamațiunei sale. Motivele respingerei însă a alimentelor se vor trece înt/un proces- verbal sub-scris de director, revizuit și de, medic, păstrându-se din acele articole probă, sub sigiliul directorului penitencia- rului și al antreprenorului, ca, la cas când s’ar constata că respingerea nu a fost în- temeiată, să pdtă fi despăgubit de costul lor. Art. 15. Alimentele se vor da în pri- mirea directorului de cu seră pentru a duoa Zi, la porta penitenciarului, afară de carne, care se va preda dimineța la orele desemnate, în cantitățile și felul obiecte- lor preveZute mai sus, pe numele indivi- zilor aflați la închisore și dupe bonul di- recțiunei. Art. 16. Antreprenorul este dator a a- vea în magaziele sale proprii, cari vor fi în apropiere de penitenciar, aprovisionări de producte pentru o lună, iar mălaiul pentru 15 Zile; căci în cas când se vor revisui de director saii grefier acele magazii, la 15 ale fie-cărei luni, și nu se vor găsi aceste aprovisionări (afară de carne) făcute, se vor cumpera în comptul antreprenorului fără curs de judecată. Art. 17. Antreprenorul, în absența sa, este dator % lăsa un represintant al seu, pe care ’l va face cunoscut formal direc- torului penitenciarului, ca ast-fel să fie recunoscut la predarea alimentelor de hrană și în corespondență relativă la exe- cutarea contractului. Art. 18. Banii cuveniți pentru acestă antreprisă se vor respunde antreprenoru- lui, de direcția generală a penitenciarelor, prin emitere de mandate, în 12 rânduri, adică la finele fie-cărei luni, în urma în- credințărel dată de directorul penitencia- rului, des re alimentele predate. Alt. 19. In cas de abatere de la dato- riele acestor condițiuni, direcția generală este în drept a resilia contractul, a da din noii în antreprisă hrana, saii a o predă în regie pe comptul antreprenorului, care va respunde cu garanția și cu ori-ce avere a sa, fără curs de judecată și fără nici un drept de pretențiune întru acesta. Art. 20. Garanția va fi 5 la sută provi- sorie și 10 la sută definitivă, calculată dupe numeral arestaților în ființă, înmul- țit cu 365 Zii® ale anului, și acesta cu cifra coprinsă în ofertă. Art. 21. Taxele de timbru și înregis- trare vor privi pe antreprenor. Sunt dar invitați amatorii ca, în aretata Zi, orele 2 p. m., să se presinte cu oferte și garanții în regulă spre a concura, con- form legei comptabilităței generale a Sta- tului. No. 5.883. 1887, Septembre 26. Direcția generală, a serviciului sanitar Pentru trimiterea a trei medici ve- Monitorul oficial terinari, ca bursieri, să se perfecționeze în scolele veterinare, duoi în Germania și unul în Francia, a fost publicat concurs pentru Z’ua de 1 Septembre 1887, și pri- mindu-se cereri numai de la duoi medici veterinari, fără actele cerute de art. 4 din regulamentul și programa concursului. Ministerul, luând avisul comisiunei ve- terinare, publică din nou concurs pentru Ziua de 1 Decembre 1887. Concursul se va ține în localul direcției generale a serviciului sanitar, începând la orele 2 p. m. Condițiunile sunt acelea preveZute în regulamentul și programa publicată prin Monitorul oficial No. 287 din 29 Martie 1887; iar aspiranții vor trimite cererile împreună cu actele, specificate la art. 4 din regulament, direcției generale a ser- viciului sanitar, cel mult până la 15 No- embre 1887, și vor specifica daca sunt as- piranți pentru scolele din Germania sau Francia. —Pentru ocuparea definitivă a posturilor vacante de medici de spitale și le medici de orașe, notate în tabloul de mai jos, ur- meză a se ține concurs la 27 Octombre 1887. Pentru posturile de medici de spitale și de medici de orașe de dincoce de Milcov și de spitale rurale, concursul se va ține în Bucuresci, în localul direcțiunel generale a serviciului sanitar; iar pentru cele de medici de orașe și de spitale de peste Mil- cov în Iași, la epitropia spitalelor casei S-tului Spiridon din Iași. D-nii doctori 'sau licențiați în medicină cari ar dori să se presinte la concurs, vor înainta, cererile D-lor la direcțiunea gene- rală a serviciului sanitar, cu 15 Zii® îna- inte de Ziua concursului, odată cu tote ac- tele ce ar proba dreptul de admisibilitate la concurs, cerute de regulamentul pentru concursuri, publicat în Monitorul oficial No. 94 din 1885, și anume: a) Actul de nascere sau actul de natu- ralisație; b) Diploma de doctor sag licențiat în medicină și Monitorul oficial în care este publicat dreptul de libera prectică în țeră; c) Certificatul care probezâ că a făcut un an de servicii! ca medic de plasă, sau duoi ani ca medic sesundar de spital, în urma concursului dat, sau că a făcut practică în țeră în timp de patru ani, precum și certificatul constatător că a făcut stagiul de un an în armată, con- form acesta cu modificarea introdusă în regulamentul concursurilor, prin decretul regal cu No. 1.918, publicat în Monitorul oficial cu No. 56 din 1886. Licențiații în medicină vor presinta în locul certificatului că ah făcut stagiul de un an ca medic în armată, certificatul că aii făcut serviciul militar și că ah servit un an ca medic de plasă. Pentru posturi de medici de spitale: a) Actul de nascere saii cel de natura- lisație; 29 Septembre 1887 b) Diploma de doctor în medicină și Monitorul oficial în care este pullicat dreptul de libera practică în țeră; c) Certificatul care probeză că a făcut 4 ani de practică sau 2 ani de funcțiune ca medic secundar într’un spital numit prin concurs, sau că a fost cel puțin 2 ani ca intern în spitalele din Paris, saii 2 ani ca asistent în spița lele din Germania, saii că a servit 2 anca medic de plasă, precum și certificatul constatător că a făcut sta- giul de un an în armată, conform mențio- natului decret. Licențiații în medicină nu sunt admiși la concurs pentru posturile de medici de spital. Petițiunile pentru admiterea la concurs, cari nu vor fi însoțite de actele enumerate mai sus și neînaintate la direcțiunea ge- nerală a serviciului sanitar, cu 15 Zii® îna- inte de Ziua concursului, nu se vor lua în considerațiune. In acele petițiuni se va areta postul pentru care petiționarul doresce să con- cureze și domiciliul seu. No. 8.579. ₃ 1887, August 10. Tablou de posturile vacante de medici de spi- tale și de orașe, pentru ocuparea cărora ur- m6ză a se ține concurs la 27 Octombre 1887. Medici de spitale rurale Spitalul rural Statina din județul Su- ceava, cu locuința în interiorul spitalului, retribuit cu lei 500 pe lună, din casa Statului. Spitalul rural Horez din județul Vâl- cea, idem. Medici de spitale județiane Spitalul Drăgășani din județul Vâlcea. Spitalul Moinesci din județul Bacău. Spitalul Babadag din județul Tulcea, însărcinat și cu îndeplinirea serviciului medical al orașului. Spitalul Călărași din județul Ialomița. Spitalul BurdujenI din județul Botoșani. Medici de orașe Râmnicu-Vâlcea din județul Vâlcea. Drăgășani din județul Vâlcea. Tergu-Jiu din județul Gorj. Corabia din județul RomanațI, Odobesci din județul Putna, însărcinat și cu îndeplinirea serviciului spitalului d’acolo cu 8 paturi. Sulina din județul Tulcea. Mizil din județul Buzeii. Sinaia din județul Prahova. Urlați din județul Prahova. Câmpina din județul Prahova. ₛ MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisoriu, conform legei, a catedrei de gimnastică și scrimă de la gimnasiul din Folticeni, ministerul, auZiud pe consiliul perma- nent al instrucțiunei, publică concurs pe Ziua de 15 Ianuarie 1888. 3413 29 Septembre 1§87__________________________ Concursul se va ține la Iași, în loca- lul liceului' național Proprama concursului este publicată prin Monitorul oficial No. 34 din 14 Maiu. 1885. înscrierile se fac la minister, cu cel puțin 8 înainte' de termenul fixat pentru concurs. No. 12.505. ⁴* 1887, Septembre 10. — Pentru ocuparea în mod provisorifi, conform legei, a catedrei de lucru de mâ- nă de la externatul secundar de fete din Iași, ministerul, aurind pe consiliul per- manent de instrucțiune, publică concurs pe <]iua de 20 Iunie 1888. Concursul se va ține în Bucuresci, în localul scolei profesionale de fete. Condițiunile de admitere și programa materielor sunt publicate prin Monitorul oficial No. 1 din 2 Aprilie 1885; înscrierile se fac la minister, cu cel pu- țin 8 (Jile înainte de termenul fixat pen- tru concurs. No. 12.717. ⁶* 1887, Septembre 12. — Catedra de desemn și caligrafie de la institutul pedagogic (scdla centrală de fete) din Craiova, fiind numai suplinita, ministerul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiunei, publică spre cunoscință generală că, la 20 Iunie 1888, se va ține concurs pentru ocuparea în mod proviso- rifi a acelei catedre, în localul scdlei de bele-arte din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate la concurs și programa materielor sunt publicate prin Monitorul oficial No. 250 din 6 Noembre 1880. înscrierile se fac la minister, cu cel pu- țin 8 (Jile înainte de termenul fixat pen- tru concurs. No. 12.207. ,²* 1887, Septembre 7. — In urma concursului ținut în Iunie 1887, neputându-se ocupa în mod provi- sorifi următorele clase primare de băeți: 1. Clasa I, scdla No. 2 din Alexandria. 2. , I, , „ 2 , Călărași. 3. . „ I și II, scdla No. 2 din Turnu- Măgurele, Ministerul, aurind pe consiliul perma- nent al instrucțiunei, publică un alt con- curs pe (Jiua de 20 Ianuarie 1888 pentru arătatele clase, concurs ce va avea loc în Bucuresci. No. 13.636. 1887, Septembre 24. MINISTERUL. AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR La 8 Octombre 1887, orele 2 p. m. se va ține licitație publică, orală, atât în localul acestui minister, cât și la prefec- tura de Constanța și la administrația plâ- șei Silistra-Nouă, pentru arendarea loca- lităței cu petriș ca de 5 hectare din jurul ostrovului Opa, pe timp de la confimare MONITORUL OFICIAL __________________ și până la 1 Ianuarie 1891, cu condițiu- nile generale și speciale publicate deja pentru licitațiunea și supra-licitațiunea ce afi fost la 25 August și 15 Septembre 1887. Concurența se va începe de la lei 400, în cas de a nu fi alt concurent, se va ad- judeca asupra D-lui T. Calfoglu, care a propus și garantat acestă arendă anuală. No. 41.781. ’ —La 15 Octombre 1887, orele '2 p. m., se va ține licitație publică orală la cen- trele Bucuresci, Iași și Craiova, pentru rearendarea moșiilor Statului de mai jos, pe comptul arendașilor cari datoresc din arendă și accesorii, însă: La Bucuresci, în localul acestui minis- ter, calea Victoriei No, 103, pentru mo- șiile din județele Covurluifi, Dâmbovița, Ialomița, Ilfov, Prahova și Vlașca. La Iași, în localul prefecturei Iași, pentru moșiile din județele Bacăfi, Boto- șani, Iași, Neamțu, Roman, Suceava, Tu- tova și Vasluifi. La Craiova, în localul prefecturei Dolj, pentru moșiile din județele Gorj, Mehe- dinți și Vâlcea. Rearendarea lor se face fără pământu- rile date safi determinate deja pentru îm- proprietărire de însurăței și alte trebuințe și pe restul periodului pe cari sunt aren- date, socotit pentru moșiile arendate, pe periodele 1885—1895 și 1886—1896, precum și pentru moșia 100 pogone pă- ment din comuna Olănesci, județul Vâl- cea, arendată pe periodul 1884—1894, de la 23 Aprilie 1888 înainte; iar pentru tote cele-l’alte periode de la data confirmărei rearendărei. Regulamentul și condițiile generale cu cari se face rearendarea moșiilor arendate, pe periodele 1883—1893, 1884—1889, 1884—1894, sunt publicate în Monitorul oficial cu No. 247 din 1882, pentru acele arendate pe periodele 1895—-1895,1886— 1896, precum și pentru moșia 100 pogone păment din comuna Olănesci din Vâlcea, cu regulamentul care este publicat în Mo- nitorul oficial No. 230 din 1884 și cu con- dițiile generale din cel cu No. 216 din 1884, iar condițiile speciale sunt cele ce se arată în tabel în dreptul moșiei. Pe lângă prețul arendei, personele cari vor lua din aceste moșii în rearendare mai sunt datore să plătescă și o dată cu arenda, la termenele prevăzute în contract, și suma cuvenită ca lefă confiniștilor și pădurarilor cu care se află actualmente debitată partita moșiei, afară de cele a- rendatepeperiodele 1885—1895 și 1886— 1896, pentru cari actualii arendași nu sunt datori a plăti asemenea dări. Doritorii, pentru a putea fi admiși la li- citație, sunt datori a depune mai ântâifi garanția provisorie notată în dreptul mo- șiei pentru care voesc a concura, în nu- merarifi safi efecte publice garantate de Stat. No. 41.746. Tabloii de moșiele Statului ce se rearendeză pe comptul arendașilor cari datoresc din arendă și accesorii, pentru cari se va ține licitațiune în (lina de 15 Octombre 1887, la următorele trei centre, și anume : la acest minister, la prefec- tura județului Iași și la prefectura județului Dolj. Centrul Bucuresci Județul Covurluiu 1. Măxineni, pendinte de Bistrița, se arendeză pe restul periodului 1885—1895, arendată cu lei 50.100; garanția proviso- rie lei 12.525. 2. Trupul Vladnicul, pendinte de Nico- rița, se arendeză pe restul periodului 1884—1889, arendată cu lei 370; garan- ția provisorie lei 93. Județul Dâmbovița 3. Serdanu, pendinte de Nucetu, se a- rendeză pe restul periodului 1884—1889, arendată cu lei 20.150; garanția proviso- riei lei 5.040. 4. Vatra-Schitului-Viforîta, afară de 25 pogone reservate pe sema monastirei, pendinte de Viforîta, se arendeză pe res- tul periodului 1886—1896, arendată cu lei 1.550; garanția provisorie lei 388. Județul Ialomița 5. Fetesci, pendinte de Episcopia-Bu- zefi, se arendeză pe restul periodului 1883—1893, arendată cu lei 22.050; ga- ranția provisorie lei 5.513. Județul Ilfov 6. Tâncăbesci-Ciofliceni, pendinte de Mitropolie și monastirea Gruiu, se aren- deză pe restul periodului 1884—1889, a- rendată cu lei 9.300; garanția provisorie lei 2.325. Județul Prahova 7. Provița, pendinte de S-tu Gheorghe- Nofi, se arendeză pe restul periodului 1886—1896, arendată cu lei 12.550; ga- ranția provisorie lei 3.138. Cu condiția specială din Monitorul No. 223 din 1885. Județul Vlașca 8. Tangâru-Miroiu și Albele, pendinte de Sărindaru, se arendeză pe restul peri- odului 1886—1896, arendatăculei 14.700; garanția provisorie lei 3.675. Centrul Iași Județul Bacău 9. Herționa, pendinte de Stat, se aren- deză pe restul periodului 1884—1894, a- rendată cu lei 1.452; garanția provisorie lei 363. 10. Prăjesci cu siliștele afară de trupul Cotul-Trandafirului vândut de veci, pen- dinte de Precista-Răducanu, se arendeză pe restul periodului 1885—1895, aren- dată cu lei 45.155; garanția provisorie lei 11.289. 11. Letea, afară de părțile cedate și vîndute de veci, pendinte de Trei-Exarchi, se arendeză pe restul periodului 1885 3414 până la 1895, arendată cu lei 11.900; ga- ranția provisorie lei 2.975. Județul Botoșani 12. Comândăresci, pendinte de Dancu, se arendeză pe restul periodului 1885 până la 1895, arendată cu lei 10.060; ga- ranția provisorie lei 2.515. Județul Iași 13. Sinesci cu trupurile, pendinte de Mitropolie, se arendeză pe restul periodu- lui 1886—1896, arendată cu lei 20.550, garanția provisorie lei 5.138. Cu condiția specială din Monitorul No. 223 din 1885. 14. Comarna-de-Jos, pendinte de Aga- pia, se arendeză pe restul periodului 1886 până la 1896, arendată cu lei 5.600; ga- ranția provisorie lei 1.400. Cu condița specială din Monitorul No. 223 din 1885. 15. Moreni, pendinte de Cetățuia, se a- rendeză pe restul periodului 1886—1896, arendată cu lei 6.800; garanția provisorie lei 1.700. 16. Costuleni-Prisăcani, pendinte de Neamțu, se arendeză pe restul periodului 1886—1896, arendată cu lei 22.600; ga- ranția provisorie lei 5.650. Cu condiția specială din Monitorul No. 223 din 1885. Județul Neamțu 17. Grașii, cu trupurile, afară de 30 făl- ci reservate pe sema monastirei Agapia, pendinte de Agapia, se arendeză pe restul periodului 1885—1895, arendată cu lei 21.000; garanția provisorie lei 5.250. 18. Munții cu cătunele Galu și Pipirigu, pendinte de Neamțu, se arendeză pe res- tul periodului 1885—1895, arendată cn lei 40.000; garanția provisorie lei 10.000. 19. Petricani, pendinte de Neamțu, se arendeză pe restul periodului 1885—1895, arendată cu lei 10.000; garanția proviso- rie lei 2.500. Județul Roman 20. Gherăesci, pendinte de episcopia Roman, se arendeză pe restul periodului 1885—1895, arendată cu lei 48.800; ga- ranția provisorie lei 14.400. 21. Brătesci, pendinte de Neamțu, se arendeză pe restul periodului 1885—1895, arendată cu lei 12.300; garanția proviso- rie lei 3.075. 22. Săcălenii și Buda saiî parte din Bo- zieni și Măimureni, pendinte de Mitropo- lie, se arendeză pe restul periodului 1885 până la 1895, arendată cu lei 5.000; ga- ranția provisorie lei 1.250. Jîidețul Suceam 23. Hârtopele, pendinte de Probota, se arendezăpe restul periodului 1885—1895, arendată cu lei 14.320; garanția proviso- rie lei 3.580. 24. Incongiurătorea-Monastirei-Piobota, pendinte de Probota, se arendeză pe res- tul periodului 1885—1895, arendată cu lei 7.030; garanția provisorie lei 1.758. 25. Rădășani, pendinte de Slatina, se MONITORUL OFICIAL______________________ arendeză pe restul periodului 1885.—1895, arendată cu lei 31.010; garanția proviso- rie lei 7.753. Județul Tutova 26. Gâlcesci, pendinte de Răchitosa, se arendeză pe restul periodului 1886—1896, arendată cu lei 2.240; garanția provisorie lei 560. Județul Vasluiu 27. Capotesci, pendinte de Bârnova, se arendezăpe restul periodului 1885—1895, arendată cu lei 6.110; garanția provisorie lei 1.528. Centrul Craiova Județul Gorj 28. lon’esci și Brănesci, pendinte de Motru, se arendeză pe restul periodului 1883—1893, arendată cu lei 28.300; ga- ranția provisorie lei 7.075. Condiție specială. — Arendarea aces- tei moșii se face dupe posesia actuală, mai puțin însă cu 20 pogone ce se opresc pe malul Jiului pentru construirea unei mori. 29. Sipotu, pendinte Polovragi, se a- rendeză pe restul periodului 1885—1895, arendată cu lei 4.000; garanția provisorie lei 1.000. 30. Vatra-Schitului-Strâmba cu parte din moșia Sârdănesci,⁻ pendinte de episco- pia Râmnicu, se arendeză pe restul perio- dului 1885—1895, arendată culei 13.500; garanția provisorie lei 3.375. 31. Moi, pendinte de Tismana, se aren- deză pe restul periodului 1885—1895, arendată cu lei 6.282, bani 66; garanția provisorie lei 1.571. 32. Iliesci, pendinte de Tismana, se a- rendeză pe restul periodului 1886—1896, arendată cu iei 14.100; garanția provisorie lei 3.525. Cu condiția specială din Moni- torul No. 223 din 1885. Județul Mehedinți 33. Zlașoma, pendinte de Motru, se â- rendeză pe restul periodului 1886—1896, arendată cu lei 23.200; garanția proviso- rie lei 5.800. Cu condiția specială‘din Monitorul No. 223 din 1885. Județul Vâlcea 34. Una sută pogone din comuna Olă- nesci, plaiul Cozia, fostă proprietate a D-lui G. Olănescu, pendinte de Stat, se a- rendeză pe restulu periodului 1884—1894, arendată cu lei 320; garanția provisorie lei 80. — Moșiele Statului coprinse în tabloul de mai jo-, remânend nearendate la lici- tația ținută în diua de 3 Septembre 1887, ministerul scote din noii în arendare aceste moșii, pe periodul de 5 ani, începetor de la 23 Aprilie 1888 înainte. Arendarea acestor moșii se face dupe regulamentul inserat în Monitorul oficial No. 230 din 1884, cu condițiele generale 29 Septembre 1887 publicate în Monitorul oficial No. 226 din 14 Ianuarie 1887, și cu condițiunea spe- cială în geneneral pentru tote aceste mo- șii, relativ la dreptul de pășunat în pă- dure, mai jos inserată, afară însă de moșia Răsăritul și Apusul, din județul Argeș, precum și cu condițiunea adițională pen- tru unele din ele, cari se vor pune în ve- derea concurenților la licitație. Licitația pentru arendarea acestor moșii se va ține în ) Că drepturile creditorilor co-asocia- tului mefi falit nu se pot întinde de cât asupra jumetate din prețul acestei mărfi, cea-altăjumetate aparținându-mi de drept mie în virtutea contractului de asociație; c) Că în acestă marfă efi vîrîndu’mi capital de 3.000 lei, numărat în mânele co-asociatului mefi losef Picher, misa mea cocială, prevejută prin contractul de aso- ciație, am dreptul a me îndestula înainte de tote din prețul ce va resulta de la vîn- jarea mărfei cu acestă sumă de 3.000 lei înainte de ori-ce creditor. Ve rog, D-le președinte, să puneți cau- sa în stare de judecată prin citarea păr- ților, cu termen de urgență. Formez acțiunea în triplu exemplar, alăturând și timbrul legal. Primiți, ve rog, asigurarea osebitei mele considerațiuni. Moriț Magder. 1887, Septembre 11. Tribunalul Vlașca D. Anton Chiriac jis și ZancoV, cu domiciliul necunoscut, vedend coprinderea anexatei copii de acțiune, se citeză prin acesta ca, în (jiua de 26 Noembre 1887, orele 10 dimineța, să vină la acest tribu- nal spre înfățișare în proces cu D-na A- nastasia N. Andreiovici, tutorea casei de- functului Nedelcu Andreiovici, pentru bani; cunoscând că nefiind următor pro- cesul se va resolva în lipsă, conform legei. No. 13.531. 1887, Septembre 24. Petiția D-nei Anastasia N. Andreiovici către D. președinte al tribunalului Vlașca. Domnule președinte, Subsemnata, în calitate de tutrice a ca- sei defunctului mefi soț, Nedelcu Andre- iovici, chem în judecată pe D. Anton Chi- riac jis și Zancov, cu domiciliul necunos- cut, spre a fi obligat să’mi plătescă lei vechi 6.550, safi lei noui 2.426, cu dobenda legală, ce datoreză cu un înscris olograf, cu data 29 Aprilie 1859. Cer cheltueli de judecată și de urmărire. Anexez o colă de lei 25, precum și o copie dupe presinta acțiune. Primiți asigurarea considerației mele. Anastasia N. Andreiovici, domiciliată în Giurgiu, strada Păun. — D. Voicu Anghel Țepure, cu domi- ciliul necunoscut, se citeză ca, la 4 No- embre 1887, la orele 10 dimineța, să vină la acest tribunal spre a fi față la tragerea loturilor asupra averei remasă de la de- cedatul Marin Petre Brâncuș; cunoscând că de nu va fi următor se va procede con- form legei. No. 13.537. 1887, Septembre 24. Judecătoria ocolului III din Bucuresci D-na Maria Cojescu, fostă domiciliată în strada Popa-Tatu No. 72, astă ji cu do- miciliul necunoscut, se citeză prin acesta că aie ase presinta la acestă judecătorie în jiua de 5 Octombre 1887 , orele 10 și jumetate dimineța, spre a presta jură- mântul, ce ’i-a dat D. P, Șiret, în fața D-sale și al cărui conținut ’l cunosce, căci i s’a citit jurământul, care este relativ la casele ce a închiriat acestui D. Șiret până la 26 Octombre 1887. 1887, Septembre 20. 29 Septembre 1887 —D. Andreifi Gheorghe, cu domiciliul ne- cunoscut, este chematₐla acestă judecăto- rie în jiua de 6 Octombre 1887, la orele 10 și jumătate dimineța, spre a se cerceta ca inculpat; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, con- form art. 147 din procedura penală. No. 11.360. — D. Boienjo Valentino, cu domici- liul necunoscut, este chemat la acestă judecătorie în jiua de 6 Octombre 1887, orele 10 și jumetate dimineța, spre a se cerceta ca inculpat; având în vedere că de nu va fi următor se va condamna în lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 11.390. Judecătoria ocolului Argeșel, județul Muscel D-na Elena Lăngescu, din comuna Vlă- desci, acest județ, iar acum cu domiciliul necunoscut, vejând cererea de față, este citată ca, în jiua de 8 Octombre 1887, o- rele 10 a. m., să se presinte la acestă ju- decătorie pentru înfățișare; nefiind urmă- tore se va judeca în lipsă. 1887, Septembre 4. Petiția D-lul Mihalache I. Stătescu către D. ju- decător al ocolului Argeșel. Domnule judecător, De la D-na Elena Lăngescu, din comu- na Vlădesci, județul Muscel, iar acum cu domiciliul necunoscut, am să primesc su- ma de lei 310; ve rog să o citați în jude- cată prin Monitorul oficial, spre a fi con- damnată la plata banilor cu procent, chel- tueli de judecată și timbru. Cu stimă, Mihalache I. Stătescu, din Pitesci, prin procurator, C. loanide. 1887, Septembre 4. MANDATE DE ADUCERE Judele de instrucție al tribunalului Buzeii In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, Victor Antinescu, judecător de in- strucție pe lângă acest tribunal, în virtu- tea facultăței ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonăm ca Ghiță Gligore Cotruță să fie adus la cabinetul nostru de îndată, spre a i se lua intero- gatoriul ca inculpat. Cu executarea acestui mandat se însăr- cineză agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următo- rele din jisa procedură. Dat la 22 Septembre 1887. No 4.880. Judele de instrucție al tribunalului Prahova, secția I Iu numele legei și al M. S. Regelui, Noi, loan Ph. Ghețu, judecător-in- structor pe lângă acest tribunal, în vir- tutea facultăței ce ne dă legea de procâ- 29 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 3421 dură criminală, măndăm și ordonăm ca Marin Gheorghe, din Ploesci, suburbia S-tu Nicolae-Vechili, iar acum cu domici- liul necunoscut, să fie adus la cabinetul n ostru de îndată, spre a i se lua interoga- toriul. Cu executarea acestui mandat se însăr- cineză agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99,101, 110 și urmă- torii din disa procedură. Dat la 24 Septembre 1887. No. 2.579. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, loan Ph. Ghețu, judecător de in- strucție pe lângă acest tribunal, în virtu- tea facultăței ce ne dă legea de procedură criminală, măndăm și ordonăm ca Anghel Gheorghe, din Ploesci, suburbia S-tu Ni- colae-Vechifi, iar acum cu domiciliul ne- cunoscut, să fie adus la cabinetul nostru de îndată, spre a i se lua interogatoriul. Cu executarea acestui mandat se însăr- cineză agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și urmă- torii din (Jisa procedură. Dat la 24 Septembre 1887. No 2.580. EXTRACT DE DECISIUNE Tribunalul Ilfov, secția I civilo- corecțională Prin sentința acestui tribunal No. 44 s’a declarat desfăcută căsătoria dintre Es- tera Ițic și soțul șefi Adolf Ițic. Divorțul se pronunță în favdrea soției reclamante, care va îndeplini disposițiele art. 246 și 247 din codul civil. Condamnă pe soțul șefi Adolf Ițic să plătescă către Stai lei 300, taxele și tim- brele de cari reclamanta ar fi usat în ac- țiune, în lipsa actului de paupertate. Sentința se pronunță cu dreptul de o- posiție și apel, conform legei. Dată și citită în ședință publică la 7 Septembre 1887. No. 14.561. 1887, Septembre. Corpul portăreilor tribunalului Co- vurluiu Proces-verbal Anul 1887 , Septembre 12, orele 2 p. m.; Noi, N. Stavrică, portărelul tribunalului Covurluifi; VeZend că D-na Aspasia conte de Ro- ma, nici în urma somațiunei de 8 (Jile ex- pirate și care e publicată în Monitorul o- ficial No. 72 din 3 Iulie 1887 , nu a fost următdre a ridica zaplasul construit prin care a ocupat și închis locul cu baratca de pe el, situat în colțul locului fostei gră- dini publice din fața șoselei portului ace- stui oraș Galați, ce aparține epitropiei spitalului S-tu Spiridon, lăsând lucrurile în starea de mai înainte, la care este o- bligată în basa cărței de judecată No. 12 din 1881 a judecătoriei ocolului Galați, confirmată prin sentința tribunalului lo- cal, secția II, No. 135 din 1881, învestită cu formula executorie la No. 39 din 1884, și astăzi, la citata oră, fiind însoțit de D. Vasile Botezan din partea epitropiei Spi- ridoniei, ne-am transportat la locul în ce- stiune, unde am găsit în neființă zaplasul și baratca ce au fost construite pe acel loc. Dupe care noi, conform menționatelor hotărîri, am declarat’o pe epitropia spita- lului S-tu Spiridon de pusă în stăpânirea citatului loc în starea de mai înainte. In consecință s’a încheiat actul de față, subsemnându-se de noi și de represintan- tul Spiridoniei. Portărel, A⁷. Stavrică. Am primit un exemplar, V. Botesan. No. 1.434. Tribunalul Ilfov, secția comercială Extract dupe contractul de asociațiune, au- tentificat de tribunalul Ilfov, secția de notariat, la No. 4.545 din 1887, în nume colectiv: Intre Dumitru Ion de o parte și frații Andrei și Ghiță Vasilescu de alta, a in- tervenit contract de asociațiune pentru exploatarea comerciului de coloniale în detail, cu magazinul în Bucuresci, strada Carol No. 29, sub condițiunile următdre: 1. Firma asociațiunei va fi: „D. Idn & Vasilescu". 2. Termenul asociațiunei va fi de la 1 Septembre 1887 până la 26 Octombre 1893. 3. Dumitru Idn a depus capital 10.000 lei noui, iar frații Andrei și Ghiță Vasi- lescu nu depun nici un capital de cât munca și administrația. 4. Beneficiul net se va împărți de o potrivă între asociați, luând fie-care câte o treime egală. 5. Firma tovărășiei în diferitele acte obligatorii pentru societate o va putea semna numai Dumitru Ion. 6. Administrația magazinului și ține- rea registrelor în tot timpul tovărășiei o vor avea frații Andrei și Ghiță Vasilescu. 7. Comandele de mărfuri în țeră și străi- netate o va avea Dumitru Ion și nu se va putea face de cât cu consimțimentul tu- tulor asociaților. 8. Casa societăței va fi Dumitru Ion și plățile însemnate le va face D-sa; mi- cele plăți se vor putea face și de frații Andrei și Ghiță Vasilescu. 9. Dumitru Idn are dreptul a controla ori când casa și registrele asociațiunei. 10. Catagrafia se va face o-dată pe fie- care an, semnându-se și aprobându-se de tdte părțile. 11. Datoriile prăvăliei (active) vor pri- vi numai pe asociații Andrei și Ghiță V asilescu. 12. Sediul societăței va fi: strada Carol No. 29. Dumitru Ion, Andrei Vasilescu, Ghiță Vasilescu. Grefatribunalului Ilfov, secția comercială Conform art. K) și 5 din regulamentul pentru punerea în aplicare a codului co- mercial, se atestă de subscrisul că con- tractul de societate, legalisat de tribunalul Ilfov, secția de notariat, la No. 4.545 din 1887, s’a depus spre transcriere a^i, 26 Septembre 1887, de către asociații Dumi- tru Ion, Andrei Vasilescu și Ghiță Vasi- lescu și s’a trecut în registrul de ordine la No. 3, în registrul de transcripțiuni la No. 3 și in registrul societăților la No. 2, iar actele s’afi atașat la dosarul No. 1.141 din 1887. Grefier, D. Rădulescu. ANUNCIURI ADMINISTRATIVE Prefectura județului Tulcea La comuna Caranasuf, din plasa Ba- badag, pripășindu-se un bou la per bălan, cdrnele mici înlături și la ambele urechi pișcătură, fără alte semne ; Se publică acesta pentru cunoscință pă- gubașului, care cu acte în regulă și în ter- menul prescris de legea poliției rurale să se presinte la primăria (Jisei comune spre a ’și primi boul. No. 8.950. 1887, August 21. — La comuna Potur, diu plasa Baba- dag, pripășindu-se un bivol la per negru, cdrnele mari, la cel stâng o gaură, țintat în frunte; Se publică acesta pentru cunoscință pro- prietarului, care cu acte în regulă și în termenul prescris de legea poliției rurale să se presinte la primăria ijisei comune spre a ’și primi vita. No. 9.395. 1887, Septembre 4. —La comuna Armutlia, clin plasa Baba- dag, pripășindu-se 3 iepe cu mânzi, din cari o iapă sură, cdma în stânga, danga la pulpa piciorului drept dinapoi, cu litere nedescifrabile, cu un mânz, la per sur; alta la per roib, cdma în dreptă, împle- tită, breză în frunte și danga la pulpa drep- tă cu litere uedescifrabile, și cu un mânz murg, și alta la per murg, coma în stânga, pișcătură la urechea dreptă și țintată în frunte cu un mânz roib. Se publică acesta pentru cunoscință pă- gubașilor, cari cu acte în regulă și în ter- menul prescris de legea poliției rurale să se presinte la primăria ijisel comune spre a ’și primi vitele. No. 9.725. 1887, Septembre 15. Prefectura județului Tutova Prin îndeplinirea formalităților pre- scrise de legea poliției rurale, la comuna 3422 MONITORUL OFICIAL 29 Septembre 1887 Adam, din plasa Corodu, acest județ, s’a declarat de pripas o vițea, la pei porumb- plăviț, cdrnele mici țepoșele, în etate ca de un an. In consecință se pune despre acesta în vederea proprietarului acelei vițele, ca în termenul prevăzut de lege și cu acte în Tegulă să se presinte la primăria comu- nei Adam spre a o primi. No. 5.396. 1887, August 31. — Prin îndeplinirea formalităților pre- scrise de legea poliției rurale, la comuna Gura-Simila, din plasa Tergu-Simila, a- cest județ, s’a declarat de pripas o vacă la per plăvan, cdrnele țapoșe cam aduse, la șoldul drept dinapoi înferată cu un fer necunoscut și la cornul stâng din afară cu literile S S. fără alte semne; In consecință se aduce despre acesta la cunoscința proprietarului acelei vaci, care cu dovedi în regulă și în termenul prevă- zut de lege să se presinte la primăria co- munei Gura-Simila spre a o primi. No. 5.613. 1887, Septembre 11. •— Prin îndeplinirea formalităților pre- scrise de legea poliției rurale, la poliția o- rașului Berlad s’a declarat de pripas o iapă murgă, cdma în dreptă, pete albe pe trup, cola retezată, care în ndptea de 8 August 1887 s’a găsit la individul Gheor- ghe N. Lungu, dat judecățel pentru hoție la drumul mare, fără ca să posede acte de proprietate, declarând că a furat’o când venea de la Vasluiu la Berlad, dar al cărei proprietar nu s’a ivit până în presinte ; In consecință se pune despre acesta în vederea proprietarului acelei iepe, ca cu do- ve^i în regulă și în termenul prevăzut de lege să se presinte ia poliția orașului Berlad spre a o primi. No. 5.580. 1887, Septembre 9. I PRIMA SOCIETATE ROMANA PENTRU FABRICAREA HÂRTIEI Consiliul de administrație, având necesitate de o cantitate însemnată de hârtie de diferite formate și calități, aduce la cunoscința concurenților că primesce oferte la administrațiune, calea Victoriei No. 61, în tdte Zilele de la orele 10 până la 12‘ Ofertele urmeză să fie sigilate și vor coprinde prețurile, condițiunile de plată și de predare. Formatele și calitățile se pot vedea în tote Zilele la administrație. Bucuresci, 26 Septembre 1887 . ANUNCIURI PARTICULARE e arendat moșia Otesci, din jude- l J țul Olt, plasa Oltului, de la S-tu Gheorghe 1888, fosta proprietate a dece- datului C. I. Deleanu, compusă din locuri de arătură, islaz de pășunat vitele, liveZi de pruni, vii și altele, depărtare de Sla- tina 3 ore și de Drăgășani o oră; aseme- nea de dat în tăere ca la 120 pogone pă- dure dupe densa, avend lemne de lucru și foc, calitatea cea mai bună, etatea 40 ani. Doritorii săseadreseze în Bucuresci, la proprietar, Christ. D. Elefterescu, No. 41, strada Lipscani. Semănăturile se pot fa- ce chiar de acum. I COTA OFICIALĂ PE DIUA DE 28 Septembre (10 Octombre) 1887 FONDURI DE STAT SCADENȚA leu BANI CU TERMEN ACȚIUNI DOBENDA SCADENȚA CU BANI GATA CU TERMEN 1 vasasoa. CUPOANELOR GATA CUPOANELOR 5% 1 1 1 । । III llll III Banca Naț. a României. 1 Dividend 500 v^rs. întregi 1040 1 1 1 1 1 1 1 II 5% 1 Apr.--- 1 Octom Soc. de asig. Dacia-Rom. 200 leî versat! 185.186 5 % 1 Apr.--- 1 Octom „ „ „ Naționala. 200 „ „ 103 V2 .104 6% ■1 Ian. --- 1 Iulie Banca României . . . 200 „ „ Renta perpetuă .... 6 % 1 Maiii---1 Noem. Soc. creditului mobiliar. 250 „ „ „ amortibilă . . . 1 ^lo 1 Apr.---1 Octom. „ română de'construc. 250 „ „ „ română (Scliuld- 8 % 1 Ian. ---1 Iulie Acțiunile băncei „Pre- 100 „ „ verschreibungj .... 1 Ian. ---1 Iulie vede rea“...... 200 „ „ Obligațiuni de Stat ale 1 Ian.--- 1 Iulie Prima societate de rea- căilor ferate române . 1 Maiii---1 Noem. sigurare România . . Obligațiuni de Stat ro- Tragerea Acț. soc. basalt artificial. mâne (convertite ru- 5 % 1 Ian.---1 Iulie llll III III llll SCHIMB 1 1. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I 1 1 1 1 1 1 rale) ........ 5 % 1 Ian.---1 Iulie Londra.....cek împrumutul (Stern) . . Del 20 1 Ian.---1 Iulie M .... 3 luni „ (Oppenheim). / 7 o/o 1 Maiii---1 Noem. Paris......cek „ municipal | 5% „ .... 3 luni 1883 ........ ( 7 o/o Francia .... cek MONETE împrumutul municipal ( 5°/o „ .... 3 luni Napoleon de aur....... .. 1884 . ....... 5% Viena......eek Galben austriac........ --- împrumutul orașului Bu- 300 » .... 3 luni Imperial rusesc ........ .. curesci (losurl). . . . „ . . nap. (scurt) Lira otomană ........ .. VALORI DIVERSE Berlin.....eek Biletele Băncei naționale ... --- Scrisuri funciare rurale. „ .... 3 luni Argint............ . Idem urbane ..... Germania. . . . cek Aur.......15---15,,% --- Idem orașului Iași. . . „ .... 3 luni Fiorini de hârtie austriac! ... --- Obligațiunile casei pen- Amsterdam . . 3 luni Rubla argint pe hârtie .... --- siunilor. ...... Petersburg . . 3 luni Belgia .... 3 luni » .... (scurt) Elveția .... 3 luni Italia. . . . . 3 luni IMPRIMERIA STATUL^1 Director, N. T. ORAȘANU 1