No. 139 UN EXEMPLAR: 25 BANI Sâmbătă, 1887 REGATUL ROMÂNIEI PDBI.1CAȚ1UNILE JUDICIARE SE PLĂTESC: Până la 50 Unix, 5 lei; mal lungi de 50 linii 10 IcT. Ori-ce alte acte introduse in de se plătesc deosebit ca și puNieațuinile, dupe lungime. PREȚUL ANUNCIURILOR: 30 bani linia de 30 litere. — A duna inserare și mal multe, 20 bani linia. DIRECȚIA MONITORULUI SI IMPPJMERlFSTATULUI ' Bucuresci- Bulevardul-Independințel -Bucuresci HSMTWMLB Șl RECLAMELE SE PLĂTESC: Ântâia inserare, CO hani linia; cele-alte, 30 hani linia. Cita',lunile de hotărnicie, 60 b. linia. Puhlicațiuntle primarilor și comitetelor, 60 bani l'mia. S U M A R ' PARTE OFICIALA — Ministerul de interne : Decret. Ministerul afacerilor străine: Prescurtare de decret. Ministerul cultelor și instrucțiunel publice: Prescurtare de decret. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor: Decret. Decisiuni ministeriale. PARTE NEOFICIALA—Comunicare—Depeșl telegrafice—Buletine meteorologice. Anunciurl ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PART EOF I C I A L A Bucuresci, 25 Septembre MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănetate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 13.489; Vexând jurnalul consiliului de miniștri sub No. 11 din ședința de la 12 Septem- bre 1887; Pe basa al. 4 de sub art. 42 din legea comunală, Am decretat și decretăm : Art. I. Comuna urbană Fălticeni este autorisată să contracteze un împrumut dâ 2.000 lei, plătibil în timp de un an, spre a servi la construirea șoselei ce legă ora- lul cu gara calei ferate. Art. II. Plata acestui împrumut se va înscrie între cheltuelile obligatorii ale co- munei, în budgetul anului viitor 1888-1889. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 22 Septem- bre 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 2.235. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE * M. S. Regele a bine-voit, prin decretul cu data din 10 Maiu 1887 sub No. 1.511, a conferi medalia Serviciu Credincios: Clasa I D-lui Manolescu (Nicolae), directorul societăței de navigațiune pe Dunăre „Petcuș & 0omp.“, și D-lui Gheorghiu (Christodor), arhivar la salinele Tergu-Ocna. Clasa II D-lul Dăscălescu (Ion), sergent-adju- tant în corpul sergenților de oraș din Constanța, și D-lui Ion (Stoica), pompier în acel oraș. —.------------------------ MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIENEI PUBLIC E Prin decretul regal cu No. 2.226 din 21 Septembre 1887, dupe propunerea tăcută de D. ministru secretar de Stat la depar- tamentul cultelor și instrucțiune! publice, prin raportul No. 12.954, D. Constantin Christescu, profesor definitiv la liceul Ma- teiu-Basarab din Bucuresci, se numesce în postul de director al ace'ui liceu, în locul D-lul G. Dem. Teodorescu, demisionat. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul agricul- turei, industriei, comerciului și domenielor cu No. 39-7²3; Avend în vedere jurnalul consiliului de miniștri cu^No. 2, încheiat) în ședința. de la 12 Septembre 1887; Avend în vedere ărt. 39 din legea vîn- qlSrei bunurilor Statului de lă 12, 14 și 5 Aprilie 1881, 1884 și 1886, Am decretat și decretăm : Art. I. Aprobăm vîmjarea de veci a bunului inie mal jos notat, adjudecat la supralicitațiunea ținută în ^iua de 30 Iu- nie 1887, în localul prefecturei respective: Județul Bacău 1. Locul cu feneță numit la Strejilă de pe moșia Tergul-Ocna, pendinte de sa- linele Tergulul-Ocna, în întindere supra- fața totală ca de 12 hectare, asupra D-lul lancu Botez Arion, cu lei 5.600. Art. II și cel din urmă—Ministrul Nos- tru secretar de Stat la departamentul agri- culturei, industriei, comerciului și dome- nielor este însărcinat cu executarea pre- sentulul decret. Dat în Castelul Peleș, la 21 Septem- bre 1887* CAROL Ministrul agriculturei, industriei, comerciului și domenielor, V. Gheorghian. No. 2.225. DECISIUNI MINISTERIALE D. ministru de interne, cu apostilul pus pe referatul direcțiunel generale a telegra- felor și poștelor cu No. 18.264, a bine- voit a aproba confirmarea actualului șef de cantonieri Georgescu Sterie, în postul de conductor gradul III, în locul demisio- natului Georgeseu Elefterie. Prin decisiunea D-lui ministru de fi- nance cu No. 38.133 din 1887, D. C. loa- nidi se numesce agent de control al spir- tudselor pe lângă labrica Gabrielescu, din județul Dâmbovița, cu salariul de 150 lei mensual. Prin decisiunea cu No. 15.727 din 14 3352 Septembre 1887, sunt numiți debitanțl de tutun următorele persdne: D. N. Țiru, în comuna Drăgușesci, plasa Taslău-de-Jos, județul Bacău. D. Gh. Roșiu, în comuna Brăila, colo- rea de Albastru, strada Carol I, No. 32, județul Brăila. D. Panait Popa, în comuna Gargalic, plasa și județul Constanța. D. Gh. Duțu, în comuna Ala Capi, că- tunul Docuzal, plasa Medgidia, județul Constanța. ^D. Donciu Gheorghe, în comuna Do- bromir, plasa Silistra-Nouă, județul Con- stanța. D. Mijdaba Memet, în comuna Ala Capi, plasa Medgidia, județul Constanța. ^D. Mitre Tițulescu, în comuna Catana, plasa Balta, județul Dolj. D. Manole lonescu, în comuna Cerat, plasa .Balta, județul Dolj. f D. C. R. Nedeianu; în comuna Rastu, plasa Balta, județul Dolj. D. Vâlcea Pană, în comuna Urzicuța, plasa Balta, județul Dolj. D. Călin Cioclea, în comuna Desa, plasa Câmpu, județul Dolj. D. Ion Voinescu, în comuna Moțăței, plasa Câmpu, județul Dolj. D. Stancu Popescu, în comuna Plenița, plasa Câmpu, județul Dolj. D. FI.Stef. Mocofan. în comuna Smâr- dan, plasa Câmpu, județul Dolj. D. Marin Gâdea, în comuna Căciulă- țesci, plasa Jiu-de-Jos, județul Dolj. D. I. R. Cerat, în comuna Marsani, plasa Jiu-de-Jos, județul Dolj. D. I. N. Robănescu, în comuna Țân- țăreni, plasa Jiu-de-Sus, județul Dolj. D. C. Ghiță, în comuna Bucoveț, plasa Ocolu, județul Dolj. D. Ștefan M. Gheorghe, în comuna Prejba, plasa Ocolu, județul Dolj. MONITORUL OFICIAL D-lor Sandu Fieraru și Florea P. Po- pescu, în comuna Vădeni, plasa Ocolu, județul Gorj. PA R T E N E 0 FICIA L A Bucuresci, 25 Septembre Ministerul afacerilor străine Exc. Sa D. comite Goluchowski, mi- nistrul plenipotențiar al Austro-Ungariel, plecând în congediu, D. cavaler de Heid- ler-Egeregg a luat direcțiunea Legațiunel imperiale și regale, în calitate de însărci- nat de afaceri. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului] Moscova, 6 Octombre — Gazeta de Moscova arată propunerile turcesc! în privința Bulgariei și constată că ele aiî fost făcute în înțelegere cu principele de Bismarck, care, prin urmare, leva sprijini. Paris, 6 Octombre — Francia și Spa- nia s’au învoit pentru a respecta stătu quo în Maroc. Berlin. 6 Octombre — Consiliul fede- ral a adoptat propunerea rusescă în pri- vința nouilor mesuri pentru Spandau, pe basa legei contra aspirațiunilor democra- ției sociale cari sunt periculdșe pentru binele public. Berlin, 6 Octombre — Gazeta Ger- maniei de Nord constată că visita D-lui Crispi stabilesce acordul deplin al celor duoi dmeni de Stat în ferma resoluțiune de a menține pacea, de acord cu Austria, pentru a evita pe cât se pdte un resboiu european și a se apera în comun, în cas 26 Septembre 1 Sg¹? de nevoe. Acestă sarcină, (Jice organul oficios, nu este subordonată nici unei ces- tiuni de amănunte pendinte, dar ea este resultatul intereselor generale ale celor doue popore cari, dupe stabilirea unitățel lor naționale, voesc să se devoteze îngri- jirilor bunurilor dobândite. Cattaro, 6 Octombre — Principii en- glezi s’au întors ieri de la Cettinie, înso- țiți de principele Nikita care a înapoiat ast-fel visita ducelui de Edimburg. Sofla, 6 Octombre — D. Radoslavoff a cerut o audiență de la principele Ferdi- nand pentru a ’i exprima credința și de- votamentul seă. Mitropolitul Clement, represintantul partidului Zankoff, D. Zanoff, partisan al D-lui Karaveloff, și colonelul Nicolaieff, partisan al D-lui Radoslavoff, au avut mai multe întrevederi în aceste (Jile din urmă. Scopul probabil al acestor întrevederi ar fi o înțelegere pentru alegeri. Berlin, 6 Octombre — Generalul co- mite Kirchbach, fost general comandant la al V-lea corp de armată, a murit. Londra, 7 Octombre—Times nu crede că cestiunea bulgărescă va fi resolvată în curând. Speră că Bulgarii vor profita de acesta pentru a areta că ei sunt capabili să se guverneze singuri. Londra, 7 Octombre —jTmes'^ice că principele de Bismarck voia să provdce o întrevedere între împerații Germaniei și Rusiei pentru ca împăratul Germaniei să ceră Țarului să revoce ukasul interzicând străinilor să cumpere proprietăți funciare în Rusia. Țarul ar fi declinat întrevederea, nevoind să revoce aceste mesuri. (Havas.) INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC OBSERVAȚIUNI: De la 24 Septem. (6 Octom.) 1887, orele 8 ă. m. In 24 ore De la 23 Sept. (5 Octom.) 8 ore s6ra Barometru redus Ventul plde sau Temper. Barome- Ventul la 0° și la Temperatura <« Starea zăpadă extr. tru red. Starea OBSERVAȚIUNI nivelul mărel aerului ® Direcția | Tăria | Cerului Max. * Min. )aO°și a Direcția Tăria j Cerului a nivelul STAȚIUNI । Observ. Variaț. Observ. Variaț. p mărel T.-Severin. . 764.0 4- 1.0 12.2 --- 1.2 78 NE 3 p.noros --- 20 8 762.1 13.8 1 senin Balota. . . . NW Craiova. . . 765.3 1.3 9.6'4- 0.8 86 E 3 a. op. --- 20 2 765.2 14.8 NNE 2 acop. Slatina . . . 764.9 1.3 10.0'4- 1.8 73 E 4 n --- 19 6 761.9 15.0 W 2 senin Giurgiu. . . 763.7 4- 1.5 10.0 _ 1.0 74 NE .2 noros ■--- 20 11 760.9 14.0 SW 1 n Constanta. . 764.3 4- 2.2 8.1 4- 0.3 78 NNW 2 « --- 18 4 761.6 14.1 w 1 p.noros Starea mărel liniștită. Sulina. . . . 765.4' 4- 4.1 6.2 6.6 92 NW 4 acop. ---• 18 5 759.2 14.8 w 3 acop. „ „ potrivită. Galați. . . . 765.9’ 4- 4.2 7.2 4.9 84 NNE 6 noros --- 20 6 759.8 14.6 NW 4 semn Brăila . . . 765.1 4- 4.0 6.2 --- 3.8 92 NW 4 f. senin --- 19 4 759.2 9.2 W 3 noros Sinaia . . . 764.7j 4- 3.4 5.0 --- 3.7 86 SW 2 acop. ■ --- 11 4 761.2 8.8 NNE 8 senin Călărași. . . 764.9 4- 2.7 8.6 --- 2.2 70 E 2 n --- 20 6 763.2 12.4 --- --- f. senin Călimănescî . 765.0 4- 2.2 10.0 _ 1.8 85 --- 1 __________________________________ n ■--- 18 7 761.5 12.2 NW 2 senin Bacăii. . . . Iași..... De la 25 Sept. (7 Oct.) 1887, >rele 8 diminăța De la 24 Sept. (6 Oct.) 1887, orele 8 diminăța Bucuresci 761.5 4.6 9.2 1+ 0.4 96 ENE 1 acop. 3 16 8| 764.0 9.0 NE 2| acop. Barometru scade. Director, St. H. HEPITES, 26 Septembre 1887 MONITORUL OFICIAL 8853 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 25 Septembre (7 Octombre) 1887 Adjud......--- Nor,liniștit . . . 7+R. Piatra...... --- Nor...... Alexandria.. . --- Variabil, nor . . . . 10+ Fălticeni . . . . --- Variabil, nor . . . Pitesci...... --- . 7+ 75 Baia-de- Aramă--- Nor...... . . 12+ Ferbinți. . . . . --- Plde, nor..... 55 Piua-Petri. . . --- Variabil, nor . . . . 10+ 5» Babadag .... --- Variabil, nor . . . . 8+ Filiași..... • n » .... . 10+ 7? Pleșcoiu..... --- Nor, plde..... . 9+ 75 Bacăă......--- Senin, nor . . . . . 8+ Filipesci. . . . .--- Nor, liniștit . . . . . 7+ Ploesci...... --- Plde, nor..... . 8+ ■77 Balacw.....--- Vânt, nor .... . . 10+ n Focșani.... . --- ^Pnțin nor .... . 9+ Podu-Turcul . --- Senin ...... . 9+ 75 Balta-Albă.. . --- Găesci..... . --- gNor....... . 7+ 55 Predeal ..... --- Nor, vent .... 5+ 75 Bechet......--- Senin, nor . . . . . 8+ n Gorgova.... . --- gVariabil, plde . . . . 7+ 55 Rădăuți . . . . --- Variabil, nor . . . . 5-F 7? Berlad......--- . . 5+ 55 Hârlăă .... . --- Nor....... . 5+ Râmn.-Sărat . --- Senin, nor .... . 13+ 7? Bistrița .... --- Nor...... . . 9+ 55 Hârșova . . . . ---■ Jj Variabil, nor . . . . 10+ n Râmn.-Vâlcea. --- Norj....... - 9+ 7? Botoșani .... --- Senin, p. plde . . . . 7+ 55 Herța..... . --- Senin, nor .... . 9+ 75 Rîu-Vadului . --- Variabil, plde . . . . 7-b 55 Brosceni.....--- Senin ..... . . 5+ Horez..... • --- ENor. •••• . 10+ 55 Roși-de-Vede . --- Nor....... . 10+ n Budesci.....--- Variabil, nor . . . . 11 + 5J Huși...... . --- f Senin, nor . . . . 7+ 75 Salinele-Mari. --- Nor, plde..... . 9+ n Buhușu.....--- Variabil .... n Isaccea .... . --- Senin, plde .... . 9+ M Sascut ...... --- Nor....... . 8+ n Burdujeni ... --- Nor, vent . . . 55 Ivesd...... . --- £ Senin, nor .... . 8+ 55 Săveni ...... --- Senin ... ... . 5+ 55 Buzeu......--- Nor, plde .... . . 9+ 5? Măcin..... . --- Senin, plde .... • 9 + 75 Sinaia...... --- Nor, p. plde .... . 4+ Calafat.....--- Nor...... . . 7+ 55 Măgurele. . . . --- Variabil, nor . . . . 9+ 75 Slobodia . . . . --- Plde, nor..... . 8+ 7? Colărași.....--- . . 9+ Mahmudie . . . --- Plde, nor..... . 9+ r> Spineni ..... Variabil, nor . . . CâmpvM .... --- . . 6+ 75 Mamornița. . . --- £ Senin, nor .... . 8+ ,5 Stefânesci. . . . --- Senin, plde .... 6+ 55 Câmpu-Lung . --- Senin, plde . . . . . 6+ Mangalia.. . . --- £ Plde, marea agitată . Tecudă..... --- Senin, nor .... 8+ 55 Caracal.....--- Senin ..... . . 12+ Mărășesci . . .---Senin...... . 8+ 75 Târgovisce. . . . --- Nor..... . . 10+ » Ceatal......--- Variabil, plde . . . . 7+ 55 Mărgineni. . . --- Nor....... . 8+ n Târgu-Frumos --- Senin, nor .... . 8+ 55 Cerna-Voda . . --- Plde, nor .... . . 8+ Medjidie . . . . --- Plde, nor..... . 8+ n Târgu-Jiu . . . --- Nor....... ■ 9+ 55 Cetate.......--- Senin ..... n Mihăileni. . . . --- _ Senin, nor . . . . • 6 + Târgșoru . . . . --- 55 *...... . 8+ » Chilia-Vechiă . --- Variabil, nor . . . . 8-4- n Mizil..... . --- Nor....... . 8+ 5) Tulcea...... --- Variabil, plde . . . . 8+ 75 Oodăesci.....--- Senin, nor . . . n Moinesci . . . . --- SșVariabil, senin . . . 6+ 71 Țăndărei . . . . --- Corabia.....--- Nor ...... . . 15+ 55 Neamțu.... . --- Plde, nor..... . 8+ 35 Urlați...... --- Nor....... . 64- 55 Cozia.......--- Senin, plde . . . . . ; 7+ 55 Novaci..... . --- Nor....... . 5+ 75 Urziceni..... --- Plde, nor..... • 8+ 55 Cwrt.-de-Argeș --- Nor, plde . . . . . 7+ n Obedeni . . . . . --- Plde, nor..... Valea-Oăluger. --- Nor....... . 8+ Darabani. ... --- Senin, nor . . . . . 6+ 55 Ocna...... . --- 7Variabil, nor . . . . 7+ 55 Văleni...... --- » ....... . 6+ 15 Domnesci ... --- Nor, plde .... . . 8+ 55 Odobesci. . . . . --- "Senn...... . 10+ 75 Vasluiu..... --- Senin, nor . . . . . 8-4- 5» Dorohoiă. ... --- Senin,nor . . . . . 8+ n Oltenița . . . . . ---i Senin, nor .... . 11+ 75 Verciorova . . . --- Nor....... . 10+ 55 Drăgășani... --- Variabil, nor . . . . 10+ 55 Ostrov..... . ---IttNor, plde ..... . 10+ 5} Vulcan...... --- Senin, nor . . . . 77 Drăgănesci . . --- Senin, nor . . . . . 10+ « Pandu..... .--- Nor....... . 6+ 55 Vidra ...... --- Nor, liniștit . . . . . 12-|- 55 Drănceni.... --- . . 8+ 55 Pășcani. . . . . ---} Senin, nor .... . 7+ 75 Zătreni..... --- Senin, nor .... Fetesci......--- Pătărlagele . . ---1 Variabil, nor . . . . 8+ 75 Zimnicea . . . . --- . 9+ 77 Raportul general asupra serviciului sanitar din județul Brăila, pe anul 1886, adresat direo- țiunei serviciului sanitar. Domnule director, In conformitate cu disposițiile art. 35 din legea sanitară, am onore a ve supune la cunoscință, în resumat, activitatea per- sonalului medical în cursul anului 1886, precum și mișcarea populațiunel pe acel timp. Relațiunile ce voiiî desvolta mal jos vor fi, 4ic, numai în resumat, de 6re-ce în diferite rânduri și pentru fie-care specie de maladii ivite în cursul anului în parte, am avut onore a ve referi și indica atât căușele bănuite și ocasionale aledesvoltă- rei maladielor cât și măsurile de poliție sanitară ce s’a luat pentru fie-care loca- litate în parte. Recunosc că serviciul meu nu cores- punde în deplin cerințelor și exigințelor populațiunel, pentru că ar fi pretențios din parte’mi de a susține, că cu duoi me- dici de plăși aș putea corespunde cu su- ficiență necesităților sanitare a 54 comune și 60 cătune, totuși în limitele posibilu- lui am căutat ca sforțând activitatea da- torită de funcționar și stimulând simțul umanitar al medicului, am căutat, ^ic, a preîntâmpina pe alocurea și a circumscri la ocasiune reul care bântuia populațiunea. Ca vechi u medic primar ’mi amintesc ce era și ce este astăzi serviciul medical al județului și constat cu mulțumire, că daca îndatoririle medicului funcționar al județului s’a îngreuiat înzecit prin nouile disposițiuni ale legei, ei însă sunt îndrep- tățiți și ușurați întru cât-va prin concur- sul administrației, care a înțeles în sfârșit importanța ce trebue să atribue acestui servicii. Mișcarea populațiunel In anul 1886, din actele stărei civile, constatat: Născuți: în plasa Vădeni 1.503, în plasa Balta 1.644, total 3.147; morți: în plasa Vădeni 1.041, în plasa Balta 813, total 1.854; căsătorii: în plasa Vădeni 487, în plasa Balta 450, total 928. Sporul născuților nu este prea mare, pentru că dupe observațiunile de mai mulți ani și continui, ce am făcut în di- ferite inspecțiuni, căsătoriele sunt puține în proporție cu populațiunea. Concubi- nagiul fiind prea lățit în moravurile câm- penilor, neapărat că nascerile nu simt prea frecuentate. Personalul sanitar Afară de moșele de plăși, cari au fost suprimate din budgetul exercițiului 1886—1887, personalul sanitar al jude- țului a fost ca și în anul precedent com- pus adică, de un medic primar, 2 medici de plăși licențiați și 2 vaccinatori, cari, dupe cum am ^is mal sus, stimulați prin însuși succesul activităței lor ati adus reale se:vicii populațiunel. ] Medicii de plăși aiî dat rețete gratuite ₛa un numer de 652 bolnavi, în cari nu e coprinde un numer cel puțin împătrit de bolnavi tratați cu medicamente din farmaciele comunale. Multiplicitatea cașurilor urgente m’a silit a renunța de a exige fixarea datelor de visitațiuni pe comune, pentru că în- cercarea făcută la începutul anului ’mi-a adus perturbări și greutăți cari erau în detrimentul menirei medicului de plasă și țin a menționa că acestă mesură este inaplicabilă în județul Brăila, unde de- părtarea de la comună la comună și în- tinderea plășilor este fdrte mare. Inlunele de tdmnă și iarnă comunicațiunea repede este mai mult de cât anevoidsă, ea este adesea imposibilă. Vaccinatoril, grație sistemului de re- censământ anual al copiilor, ce s’a inau- gurat la 1 Ianuarie acest an 1886, el aiî putut să induoiască activitatea lor prin aceea că, având înainte-le tabloul celor ce urma a se vaccina, aii putut pretinde pri- marilor presintarea unui însemnat numer de copii. Luna Ianuarie și Februarie, acest personal a fost obligat de a cerceta toți copii de vârsta de 3 luni până la 16 ani din comune și cătune, a adresa acte îm- preună cu primarii de starea lor vacci- nală și a forma tablourile sus menționate. Acestă grea dar importantă mesură, ne-a dat cbiar în cursul anului resultatele aș- teptate, căci copii ce locuesc cătunele 3354_______________________________________ fiind în mare numer omiși la vaccinațiele din anii precedențl, am putut stabili că a- cestă regulă, o dată înființată, pe lângă că ne-a procurat un înduoit numer de copii pentru vaccinare apoi ne-a dat mă- sura nemeritatei încrederi ce punem pe tragerea de inimă a foștilor primari pen- tru operația vaccinărel. Numerul vaccinaților a fost de 4.900, iar al revaccinaților de 764, adică mai mult de cât în anul 1885 cu 2.193. Pe lângă numerul însemnat al vacci- naților anului 1886, pot a menționa și calitatea vaccinei, căci o treime, cel puțin, din aceștia au fost altoiți cu vaccin ani- mal de la viței, ce s’a cumpărat de județ în acest scop și vaccinat de D. veterinar al județului. Este greu serviciul vaccinărel cu per- sonalul de care dispunem, pentru că cu totă buna-voință și solicitudinea ce au spre a ’și îndeplini obligațiele lor, prin forța lucrurilor, sunt ținuți în loc, fie de numărul impunător al copiilor dintr’o lo- calitate, fie că sunt chemați în cașuri de epidemii de variolă, a vaccina și revaccina întrega populație a unei comune și prin consecință a întârzia cu propășirea vac- cinărei în restul comunelor din circum- scripția lui. Greutatea serviciului de vaccinare se simte în deosebi la cătune unde autorita- tea administrativă adesea este slab repre- sintată, ceea ce obligă pe vaccinator a merge din casă în casă și a căuta prin po- duri și coșare suflete de vaccinat. într’un precedent raport am arătat că felul ocupațiunei locuitorilor brăileni ser- vesce de piedică complectărei vaccinațiu- nei , că adică țăranul brăilean pe timpul primă-verei, verei și tdmnei ’șl petrece filele și săptămânele, cu toții al casei, la câmp, și voifi adăoga pentru acum ca exemplu, că la comuna Sutesci vaccina- torul a fost nevoit a merge la câmp și a vaccinat peste 40 copii omiși la diferitele epoci precedente de vaccinare. Despre epidemii In cursul anului 1886 afi existat duoă maladii de formă epidemică, acestea sunt: angina difterică și variola. Angina difterică a bântuit mai în ace- lași timp 9 comune din plasa Vădenl și 3 din plasa Balta, iar maximul intensităței lor a fost în lunele Iunie, Iulie și August. In general maladia a atins 131 copii, din- tre cari 76 afi sucombat și 55 s’afi însănă- toșit. Este bine înțeles că gravitatea acestei maladii reese mai mult atunci când per- sonele atinse nu afi la îndemână miZld- cele de căutare și când condițiunile de po- liție sanitară nu se îndeplinesc dupe cum cere necesitatea. Așa de exemplu, faptul că maladia s’a desvoltat mai în același timp la 9 comune dintr’o plasă forte în- tinsă în teritorifi, neapărat că a trebuit să aducă de sigur întârzieri în darea aju- torului medical, pentru 'că pe lângă me- ___ MONITORUL OFICIAL dicul plășei și subscrisul, care alergam din comună în comună pentru combarea ma- ladiei, nu aveam peosonal competinte în a urma prescriptele nostre și a aplica miZ- locele prescrise de noi. Felul traiului al săteanului nostru, ne- păsarea cu care privesce răul ce ’l bân- tue și neîncrederea care ’l domină, față cu medicii, indolența autorităților comunale, față cu nenorocirea ce bântue populația, sunt causa cari fac mortalitatea să fie în- semnată. ’Mi-a fost dat în cumul acestui an, cu ocasia epidemielor, să constat cât de îm- povărat este serviciul pantru un medic la o plasă. Plasa Vădeni în deosebi arare- ori ’și are medicul titular din causa în- tinderei sale teritoriale. Variola a existat în comuna Ciociledin plasa Balta și cătunul Piscu, la un nu- măr total de 118 individe, dintre caii 11 afi sucombat, iar restul de 107 s’afi însă- nătoșit. La acestă din urmă câtună, epidemia s’a desvoltat cu o furie vrednică de în- grozit. Locuitorii acestei cătune sunt li- poveni, despre care atât la ivirea epide- miei cât și în diferite alte raporte prece- dente, am avut ondrea a vă întreține des- pre resistența ce o puneu măsuri de vac- cinațiune. Grație rigdrei legei și promp- titudinei de care am usat la acea epocă, populația a revenit la mai bune simți- minte și pe lângă că astăzi vaccinptorul este primit a’și face datoria sa, apoi a- cești recalcitranți permit a se lua limfă și a se înregistra în actele stărei civile, lucru care până în presinte nu s’a urmat de când există ei în țeră. Despre igiena comunelor Județul find cu totul lipsit de păduri, locuitorii întrebuințeză ca lemne de în- căZit tezicul, a cărui preparațiune, dupe cum se scie, se face în curtea safi d’ina- intea casei fie-cărui locuitor, de unde curățenia comunelor nu se pdte menține. Crescerea vitelor și modul lor de între- ținere pe unde ’i convine mai bine pro- prietarului, în curte safi pe stradă, lipsa de priveghere a alinierei stradelor și în- grădirea locurilor virane, sunt cause cari păgubesc starea de salubritate a comunelor. In nenumărate rânduri, prin graifi și prin scris, am insistat pe lângă adminis- trațiunile comunale de a fi mai cu băgare de semă asupra acestui important punct pentru sănătatea locuitorilor; totuși, dacă recomandațiele mele afi fost considerate, deprinderea sătenilor este mai puternică pentru a ține compt de o xecomandațiune, care n’o pricepe și pentru care nu e pe- depsit. Până când o lege safi un reglement va veni să dea mână de ajutor sforțărilor ndstre spre a îmbunătăți starea igienică a satelor, până atunci, Zic, tdte încercările mai mult safi mai puțin stăruitore vor servi ca paliative la cașuri de nevoi. 26 Septembre 1887 Despre scdle Localele de scoli sunt în genere bune, dar în cele mai multe comune neîncăpă- tore pentru numărul de elevi ce frecuen- teză. Este o lipsă constatată de modele pen- tru clădirile de scoli dupe starea de avere a comunei, fiind-că la tdte comunele im- puindu-li-se a clădi dupe un plan și devis tip, cele mai multe, nedispuind de fonduri suficiente, preferă a păstra locale de scoli în condițiuni miserabile, pentru a nu ex- pune comuna la însărcinări coverșitdre puterilor ei; în acest cas se găsesc scdlele din comuna Ciocile și Urleasca. Scdlele din comunele mai sărace cum de exemplu: Bertesci-de-Sus, Surdila-Greci, Colțea și altele, sunt în rele condițiuni, nepodike, strimte și neaerate. In scdlele mixte am observat că neega- litatea de sexuri a învățătorului și ele- vului este o causă de neîngrijire în ce privesce curățenia corporală, ast-fel că sub un învățător băeții sunt mai bine curățiți și fetele mai negligeate; în schimb la învățătdre elevele sunt mai curate și elevii mai murdari. Fără a mă îngriji de causa acestui in- convenient, înregistrez numai aci obser- vațiunile ce le-am făcut. Despre cimitire In mai tdte comunele cimitirele s’afi în- ființat în condițiunile legei din 1864, a- fară de comuna Batogu, care nu dispune de teren propriii pentru înființarea lui. Din parte-mi am depus tdtă solicitudinea pentru a ajunge la formarea lor. Despre actele medico-legale Din tabela ce am avut ondre să vă îna- intez cu raportul No. 71 de la 15 Febru- arie, ați văZut că constatările medico-le- gale, în anul expirat, afi fost puține la număr; majoritatea constatărilor cade a- supra plășei Vădeni, unde populația este mai eterogenă și unde se găsesce satul lipovenesc, care dă contingentul cel mai mare. In general beția a condus la săvâr- șirea rănirilor și diverselor lesiuni ce am avut a constata. Despre consiliul de igienă, Ast-fel cum consiliul de igienă este format, întrunirea sa este anevoiosă și de aceea resultatele lucrărilor sale sunt a- prdpe nule. Duoă, trei ședințe ce s’afi ținut anul trecut de consiliul de igienă și salubri- tate publică al județului, nu afi produs mare îmbunătățire stărei populației, căci ocupațiunea lor s’a referit la chestiuul fără de mare interes. Despre Lacul-Sărat In anul expirat, visitațiunea, la Lacul- Sărat afost cu mult sporită de cât în anii precedențl, căci numărul visitatorilor se urcă la 3.000 suflete, ceea-ce dă speranță că cu îmbunătățirile aduse și cari se vor mal 26 Septembra 1887 MONITORUL OFICIAL 3355 aduce localitățel, afluența bolnavilor va fi încă mărită. Dupe cum am avut ondre a ve întreține în anul precedent și în alte ocasiuni, ches- rtiunea locuințelor din localitatea unde se adăpostesc bolnavii și modul de întreți- nere a curățeniei lacului sunt chestiunile !cari m’au preocupat și cari intereseză în primul rang prosperarea acestor miracu- îdse băi. O veghere de aprdpe dar severă și o reglementare specială pentiu locali- tate se exige în mod imperios cât mai în grabă, fără de care existența chiar a acestei stațiuni balneare este amenințată. Din observațiele făcute m’am încre- dințat cu tărie că concentrarea peste mă- sură a apei, care se observă în timpul de secetă, produce la băile reci iritațiunea pelei, iritațiuni fdrte resistente tratamen- tului farmaceutic și care se agraveză prin continuarea băilor. Abusul ce se face prin darea de nămol în cuantități enorme, nesocotite, la băile calde, precum și lipsa absolută de control a temperaturei usitate pentru băile de a- semenea forță, aiî produs accidente pericu- lose bolnavilor; cașuri de asemenea natură sunt fdrte frecuente și nu trece o Z* pe timpul sesonului unde să nu se ivescă 2 saiî 3 cașuri. Multiplicitatea cașurilor de vindecări în adevăr miraculose, varietățile ce am observat în acțiunea băilor că se produce la una și aceiași maladie, la diferite per- sdne și verste, m’aiî condus a face observa- țiuni cari formeză obiectul unei descrieri speciale asupra Lacului-Sărat și pe cari le voiu da publicităței în cursul acestui an. Acestea sunt, D-le director, relațiunile despre serviciul sanitar al județului Bră- ila în cursul anului 1886, pe cari cu o- nore le supuiiî la cunoscință. Bine-voiți, vă rog, D-le director, a primi încredințarea prea osebitei mele conside- rații. Medic-primar, Dr. Dgșeami. ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală, a telegrafelor și poștelor In (jiua de 10 (22) Octombre 1887, se va ține licitație, atât la direcția generală a telegrafelor și poștelor, cât și la prefec- tura de Constanța, pentru darea în între- prindere a trasportulul expediției și de călători, pe timpul iernei, de la Medgidie la O trov și vice-versa, pe termen de trei ani. Licitația va fi cu oferte sigilate cari se vor primi până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supra-oferte nu se primesc. Condițiunile pentru darea în întreprin- dere a acestui transport sunt cele urmă- tore : 1) Transportul se va face o-data pe săptămână de la Medgidie la Ostrov și tot de atâtea ori de la Ostrov la Medgidie, și se va efectua cu trăsurile, caii și tote ac- cesoriele antreprenorului. 2) Trăsurile vor fi ast-fel construite în cât pe lângă expediție se pot lua și unul sau duoi călători, deosebit de conductor și soldatul de escortă. Ele vor trebui să fie confortabile, solide și asigurătore expedi- ției, în fie-care trăsură se va așeZa, de an- treprenor, câte o ladă de lemn solidă, cu cercuri de fer și încuetore sigură, în care se va așeZa și transporta mesageriele. Trăsurile vor mal avea de asemenea și bordușe de piele, pentru asigurarea expe- diției, spre a nu fi expusă la deteriorare, mai ales pe timpuri ploidse, antrepreno- rul fiind responsabil pentru ori-ce perderi safi deteriorări a expediției provenită din causa trăsurei. 3) Antreprenorul va fi dator a înhăma la trăsură cai buni și în număr suficient, spre a nu suferi cursele întârzieri, de a- semenea va avea și un relefi pentru schim- bul cailor la jumătatea drumului între Ostrov-Medgidie. 4) Antreprenorul va fi dator a trimite la oficiiî, în Zile de cursă, caii și trăsura, cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora destinată pentru pornirea expediției, con- form orariulul stabilit de direcțiune, care va avea drept a’i schimba ori când va crede necesar. In cas când antreprenorul nu va fi ur- mător, D. diriginte al oficiului respectiv va angagia, cu ori-ce preț, cal și trăsură spre a se porni cursa în comptul antre- prenorului, care va mai fi amendat con- form art. 6 de maî jos, pentru ori-ce în- târZieri peste ora fixată a pornire! saiî a sosirei cursei. 5) Maximum timpului pentru parcursul curselor se fixeză la 10 minute de kilo- metru. 6) Pentru ori-ce ÎntârZiere, peste orele fixate pentru parcurs, antreprenorul va fi amendat cu 5 lei de fie-care oră întâi’Zi- ată; va fi însă scutit de amenZI pentru acele întârZieri cari ar proveni din cause de forță majoră, adică debordarea apelor, ruperea podurilor și vifor, în atarl cașuri însă, de întrerupere de comunicație, antre- prenorul este obligat a transporta călare cel puțin posta ușoră, dând numărul de cai trebuincioși împreună cu șelele lor pentru conductor și escortă, în cas de a fi trebuință de escortă. 7) Greutatea mesagerielor ce urmeză a se transporta cu o cursă, nu va putea trece de 400 kilograme, afară de expediția de postă ușoră, care se va transporta ori cât ar fi. 8) Expediția va fi însoțită de un con- ductor și un soldat de escortă, cari vor merge gratis în trăsurile antreprenorului, asemenea antreprenorul va permite mer- gerea gratis în trăsurile sale a D-lui di- rector general, inspectorilor și amploiați- lor telegrafo-postal, precum și D-lor ins- pectori financiari când merg în interesul serviciului. 9) Taxele călătorilor și prisosul taxei bagajelor, peste greutatea gratis acordată de lege, sunt în profitul antreprenorului. 10) Taxa ce antreprenorul va putea lua pentru un călător va fi de 15 bani de ki- lometru, călătorii avend dreptul a trans- porta gratis 20 kilograme bagaj, greuta- tea ce va trece peste 20 kilograme se va taxa contorm legei taxelor poștale. Distanța de la Medgidie la Ostrov este de 91 kilometri. 11) Când vor fi valori însemnate de transportat, direcțiunea va putea refusa primirea călătorilor, fără veri-un drept de despăgubire din partea antreprenorului. 12) Dacă antreprenorul nu ’și va înde- plini angagiamentele luate prin contract; direcțiunea va putea resilia contractul, fără nici un drept de pretențiune din par- tea antreprenorului, și fără judecată, nici somațiune saiî altă punere în ÎntârZiere și a da antreprisă altei persdne, prin lici- tație saiî bună învoială, în comptul garan- ției antreprenorului. 13) Durata contractului va fi de 3 ani, cu începere de la închiderea navigației pe Dunăre in anul curent, cursele se vor face numai în timpul iernei când va fi închisă navigația pe Dunăre, adică vor începe în fie-care an la încetarea vapdrelor și vor continua până la redeschiderea navigației, când vor înceta de sine, anunțându-se an- treprenorul cu 3 Zile înainte de începerea -curselor. Direcțiunea ’și reservă dreptul de a re- silia contractul și înainte de împlinirea termenului, ori când va crede necesar, a- nunțând însă despre acesta cu o lună îna- inte pe antreprenor, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune. 14) Subvenția ce va resulta la licitație se va plăti antreprenorului cu analogie la finele fie-cărei luni, prin mandat asupra tesaurulul public și numai pentru timpul în care se va efectua cursele. 15) Pentru asigurarea Statului că ser- viciul concedat se va îndeplini conform condițiunilor, antreprenorul va depune, în termen de 15 Zile, de la subsemnarea con- tractului, o cauțiune în numerarifi safi e- fecte garantate de Stat, echivalentă cu subvenția pe o lună. Pe lângă acesta se va considera ca ga- ranție și caii, trăsurile și accesoriile de ori-ce natură, cari vor putea fi sechestrate prin simpla mesură administrativă, fără judecată, în cas când antreprenorul s’ar abate de la condițiunile contractului. 16) Când s’ar crede necesar a se înmulți numerul curselor, antreprenorul este da- tor a complecta antreprisă cu trăsurile și caii necesari, în termen de 15 Zile, de la data avisului ce va primi de la direcțiune în acestă privință, adăogându-i-se și sub- venția proporțională cu numerul curselor sporite. 17) Acestă antreprisă nu se va putea 3356 MONITORUL OFICIAL 26 Septembre 1887 transmite altei persdne fără consimțimen- tul direcțiunel. 18) Spre a fi admiși la licitație, concu- renții vor depune o cauțiune provisorie, în numerariu sau efecte garantate de Stat, în valore de 500 lei. In termen de 5 ^ile maximum, de la data aprobărei licitației, despre care este ținut a lua singur cunoscință de la direc- țiune safi oficiul Constanța, adjudecatarul se va presinta la direcțiune safi la men- ționatul oficifi, ca să încheie contract, în cas contrarifi, garanția provisorie va ră- mânea în profitul Statului, fără judecată, nici somațiune safi altă punere în întâr- ziere, și fără nici un drept de pretențiune din partea adjudecatarului, remânând ca direcțiunea să publice o altă licitațiune. Taxa de timbru și înregistrare, ce va necesita facerea contractului, va fi con- form legei timbrului, în sarcina antrepre- norului. Pe lângă acesta, concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comptabilităței generale a Statului. No. 18.347. 1887, Septembre 19. •— In Ziua de 10 (22) Octombre 1887, se va ține licitație, atâtla direcțiunea ge- nerală a telegrafelor și poștelor, cât și la prefectura de Tulcea, pentru darea în an- trepsă a transportului expediției și de că- lători, pe timpul ernei, de la Măcin prin Isaccea la Tulcea și vice-versa, pe termen de 3 ani. Licitația va fi cu oferte sigilate care se vor primi până la orele 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile pentru darea în antreprisă • a acestui transport sunt cele următore. 1) Transportul se va face de trei ori pe săptemenă de la Tulcea la Măcin și tot de atâtea ori de la Măcip la Tulcea și se va efectua cu trăsurile, caii și tote accesoriele antreprenorului. 2) Trăsurile vor fi ast-fel construite în cât pe lângă expediție să pdte lua și unul safi duoi călători, deosebit de conductorul și soldatul de excortă. Ele vor trebui să fie confortabile solide și asigurătore expediției, în fie-care tră- sură se va așeZa de antreprenor câte o ladă de lemn solidă, cu cercuri de fer și încuetore sigură, în care se va aședa și transporta mesageriele, trăsurile vor mai avea de asemenea și burdușe de pele pen- tru acoperirea expediției, spre a nu fi ex- pusă la deteriorarare, mai ales în timpuri ploidse, antreprenorul fiind responsabil pentru ori-ce perderi safi deteriorare a expediției provenită din causa trăsurilor. 3) Antreprenorul va fi dator a inhama la trăsuri cai buni și în număr suficient spre a nu suferi cursele întârZiere, de a- semenea va avea și un relefi pentru schim- bul cailor la Isaccea. 4) Antreprenorul va fi dator a trimite la oficifi, în Zile de cursă, cai ,și trăsura, cel puțin cu jumătate oră înainte de ora fixată, pentru pornirea expediției conform orariului stabilit de direcțiune care va a- vea drept a ’l schimba ori când va crede necesar. In cas când antreprenorul nu va fi ur- mător, D. diriginte al oficiului respectiv va angaja cu ori-ce preț cai și trăsura, pentru a porni cursa, în comptul antre- prenorul care va mai fi amendat conform art. 6 de mai jos, pentru ori-ce ÎntârZiere peste ora întârziată a pornirei safi a so- sirei cursei. 5) Maximum timpului pentru parcur- sul curselor să fixeză la 10 minute de ki- lometru. 6) Pentra ori-ce ÎntârZiere peste orele fixate pentru parcurs, antreprenorul va fi amendat cu 5 lei de fie-care oră întâr- Ziată. Va fi însă scutit de amenZi pentru a- cele întârZieri cari ar proveni din causa de forță majoră, adică .debordarea apelor, ruperea podurilor și vifor. In atari cașuri însă, de întrerupere de comunicație, antreprenorul este obligat a transporta călare cel puțin posta ușoră dând numărul de caii trebuincioși cu șe- lele lor pentru conductor și excortă la qas de a fi trebuință de excortă. 7) Greutatea mesagerielor ce se va pu- tea transporta cu o cursă nu va putea trece de 400 kilograme, afară de expedi- ția de postă ușoră care se va transporta ori cât ar fi. 8) Expediția va fi însoțită de un con- ductor și un soldat de excortă care vor merge gratis în trăsurile antreprenorului asemenea antreprenorul va permite mer- gerea gratis în trărarile sale,D-lui director general, inspectorilor și amploiăților tele- grafo-postali, precum și D-lor inspector, financiar când merg în interesul servi- ciului. 9) Taxele călătorilor și prisosul taxei bagajelor, peste greutatea gratis, acordat de lege, suntpn profitul antreprenorului. 10) Taxa ce antreprenorul va putea lua pentru un călător va fi de 15 bani de chilometru, călători avend dreptul a tran- sporta 20 kilograme bagaje, greutate, ce va trece peste 20 kilograme se va taxa conform legei taxelor poștale. Distanța de la Măcin prin Isaccea la Tulcea este de 72 chilometri. 11) Când vor fi valori însemnate de transportat direcțiunea va putea refusa primirea călătorilor fără veri-un drept de despăgubire din partea antrepreno- rului. 12) Daca antreprenorul nu ’și va înde- plini angagiamentele luate prin contract, direcțiunea va putea resilia contractul fără nici un drept de pretențiuni din partea antreprenorului și fără judecată, nici somațiune safi altă punere în întâr- Ziere și a da antreprisă altei persone prin licitație safi bună învoială în comptul ga- ranției antreprenorului. 13) Durata contractului va fi 3 ani, cu începere de la închiderea navigațiune! pe Dunăre, în anul 1887. Cursele se vor face numai în timpul ernei, când va fi închisă navigațiunea pe Dunăre, adică vor începe în fie-care an la încetarea vaporelor și vor continua până la redeschiderea navigației, anun- țându-se antreprenorul cu 3 Z^e mai înainte de începerea curselor. Direcția și reservă dreptul de a resilia contractul și înainte de termen, ori când va • crede necesar, anunțând însă despre acesta, cu o lună înainte, pe antreprenor care nu va avea drept la nici un fel de pretențiuni. 14) Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului cu analogie la finele fie-cărei luni, prin mandat asupra tesaurului public și numai pentru timpul în care se va efectua cursele. 15) Pentru asigurarea Statului, ca ser- viciul concedat se va îndeplini conform condițiunilor, antreprenorul va depune în termen de 15 Zile, de la subsemnarea con- tractului o cauțiune în numerar safi efecte garantate de Stat echivalentă cu subven- ția pe o lună. Pe lângă acesta se va considera ca ga- ranție și caii, trăsurile și accesoriele de ori-ce natură, care vor putea fi sechestra- te de Stat prin simpla mesură administra- tivă, fără judecată, în cas când antrepre- norul s’ar abate de la condițiunile con- tractului. 16) Când s’ar crede necesar a se în- mulți numerul curselor, antreprenorul este dator a ’și complecta antreprisă cu tră- surile și caii necesari în termen de 15 Zile de la data avisului ce va primi de la di- recțiune în acestă privință, adăogându-se și subvenția proporțional cu numerul curselor sporite. 17) Acestă antreprisă nu se va putea transmite altei persone fără consimțimen- tul direcțiunel. 18) Spre a fi admiși la licitație concu- renți vor depune o cauțiune provisorie în numerariu safi efecte garantate de Stat în valore de lei 1.600. In termen de 5 Z^e, de la aprobarea licitației, despre care este ținut a lua sin- gur cunosciință de la direcțiune safi ofi- ciul Tulcea, adjudecatarul se va presinta la direcțiune safi la menționatul oficifi ca să închee contract, în cașul contrarifi ga- ranția provisorie va remâne în profitul Statului fără judecată, nici somațiune safi altă punere în întârZiere și fără nici un drept de pretențiune din partea adjude- catarului, rămânând direcțiunea să pu- blice o altă licitație. Taxa de timbru și înregistrare, ce va necesita facerea Contractului va fi, conform legei timbrului, în sarcina antrepreno- rului. Pe lângă acesta concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comptabilităței generale a Statului. No. 18.360. 1887, Septembre 19. y 26 Septembre 1887 MONITORUL OFICIA! 3357 Direcția generală, a penitenciarelor’ Pentru darea în antreprisă a hranei con- damnaților sănătoși și bolnavi din peni- tenciarele Craiova și Bucoveț, din județul Dolj, pe timp de un an, începător de la 1 Ianuarie 1888 până la 1 Ianuarie 1889, s’a disposat ca, în Ziua de 24 Octombre 1887, să se țină licitație publică, atât în cancelaria direcțiune! generale (localul ministerului de interne), cât și la prefec- tura județului Dolj, conform următorelor condițiuni: Pentru sănetoși Art. 1. Se va da în tote filele de fie- care individ câte 950 grame mălaifi (fiind considerat ca de porumb nou) de la 1 Oc- tombre până la 1 Aprilie; iar de la 1 Apri- lie până la 1 Octombre câte 830 grame mălaiu de individ. Art. 2. Se va da câte 190 grame fasole uscată, mazăre uscată, 315 grame cartofi în filele de post, adică: Lunea, Mercurea, Vinerea și în tdte posturile de peste an. Art. 3. Se va da câte 190 grame carne de vacă în Zilele de dulce și câte o dată pe lună miel, în lunile Aprilie și Maiu, de vită sănătosă, calitate bună și prospătă, așa cum se întrebuințeză în comerciul din localitate pentru îndestularea publică. Art. 4. Distribuirea lor se va face în modul următor: in filele de dulce, Dumi- neca carne, Lunea cartofi, Marțea carne, Mercurea fasole, Joia carne, Vinerea fa- sole sau mazăre, Sâmbăta carne; iar în posturi de trei orb pe săptămână fasole, de trei ori cartofi și o dată mazăre. Art. 5. Câte jumătate varză acră, când căpățâna va fi mare, sau ’A când va fi de m'Zloc, să fie de bună calitate și obliga- toriii o dată pe săptămână în posturile mari, Crăciun și Pasce, în cari ^ile însă nu se vor da alte legume. Art. 6. Câte 50 grame cepă de bună ca- litate în fie-care Zi a anului. Art. 7. Câte 30 grame sare, când nu se va da varză acră; iar în cașul din urma câte 15 grame. Art. 8. Câte 1 '/s gram ardeifi roșu și când va fi verde câte un fir de individ, în fie-care Zi a anului. Art. 9. Câte 64 kilogr. tărâțe pe fie- care lună la 100 de indivizi, pentru a se face borș de către arestați, și care se vor preda la începutul fie-cărei luni. Art. 10. Câte 190 grame pesce sărat în Zilele hotărîte a se mânca pesce ; iar în săptămâna brânzei, 5 ^ile, câte 190 grame brânză și 2 Zile câte 190 grame pesce. Art. 11. Dupe posturile cele mari, pre- cum: Crăciun, Pasce și S-ta Maria se va da arestaților în săptămânele numite harț carne și Lunea; iar Mercurea și Vinerea post. Art. 12. Câte 3 decilitri vin la Crăciun; iar la Pasce pe lângă vin și câte duoe ouă roșii de individ. Pentru bolnavi Art. 13. Hrana pentru arestații bol- navi se va da dupe prescripțiunile docto- rului penitenciarului, în marginile instruc- țiunilor ce sunt date de comitetul sanitar și al tratamentului ce se dă bolnavilor din spitalele civile. Art. 14. In cas când alimentele ce se vor da, atât pentru arestații sănetoși, cât și cei bolnavi, nu vor-fi de bună calitate, directorul penitenciarului este în drept a le respinge și antreprenorul va fi dator a da altele în loc; iar la din contra directo- rul le va cumpăra de ori-unde și cu ori-ce preț în comptul antreprenorului, și în a- semenea cas de nu va fi mulțumit, pote apela la medic care va decide asupra re- clamațiunei sale. Motivele respingere! însă a alimentelor se vor trece într’un proces- verbal sub-scris de director, revăzut și de medic, păstrându-se din acele articole probă, sub sigiliul directorului penitencia- rului și al antreprenorului, ca, la cas când s’ar constata că respingerea nu a fost în- temeiată, să potă fi despăgubit de costul lor. Art. 15. Alimentele se vor da în pri- mirea directorului de cu seră pentru a duoa