lÎNjEXEMPLAR: 25 BANI F Vineri, 14 (26) August 188? No. 106 «■feb uî ;b a. ■■b b® ;> 19® O.⁻ .Â 6£.a. REGATUL ROMÂNIEI răni Ș MONITORUL OKWIAI ee. •'3 ;. „iov. * -c; ftjiL* ■ '' -2- -y >, muci abomentm in regatul boiamsl ÎWaQ -"(Suy gg lei pe ta; 20 lei pe 6 luni. Abonamentele încep din anteia v -0 MHJL ABONA UNIM MW 8TBAINKAT1I: “O R 60 lei'pe an; 35 lei pe 6 luni. ( Abonamentele ee pot face laibiurourile poștale. ■ q£AT,B îț -.jliv.iu. . .0 eitu ■ ■■■ _ --- ---■ * ।..... -------------------•--- PRETIUL ANUNCIURILOR; i ' ’ 31 R^IAMELB 3B fUTO; PmiCAIIUMLK JUDICIARE 8£ fLATR8C: 30 bani linia de 30 litere.--- A duoa inserare și mal multe, 20 bani linia. Anteia Înșirase, 60 b. linia; cele-alte, 80 b. i inia Până, la 50 linii, 5.lei; mal lungi de 50 linii 10 lei. DIRECȚIA MONITORULUI SI IMPRIMERIEI STATULUI «f; । ’Qteațiupile.dtf.hotărnicie, 60 b. linia. Ori-ce alte acte’ introduse in ele Bucuresci, Bulevardul-Independințel Publica^unile -primărielor si .comitetelor. 60 b. linia. Be plătesc deosebit ca și-publicațiunile, dup* lungime. __.__------&--- ------ _ j &!■ ni S Vii AE ’ PARTE OFICIALA — Ministerul de interne: Prescurtări de decrete. Ministerul agriculturei, industriei, comerciu- Iul și domenielor: Rectificare. PARTE NEOFICIALA — Depeși telegra- fice — Comunicări — Buletine meteorologice. AnunțiurI ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 13 August MINISTERUL DE INTERNE Prin decretele regale cu data de n August 1887, în urma propunerilor fă- cute prin raporte de D. ministru secre- tar de Stat la departamentul de inter- ne, sunt numiți: D. *fîtu Moschuna, student la facul- tatea de drept din Bucuresci, în funcțiu- nea de sub-director al Imprimeriei Sta- tului și Monitorului- oficial, în locul remas vacant prin Încetarea din viață a titu- larului. D. Nicolae Livezeanu, în funcțiunea de șef de biurou la prefectura județului Vâlcea, în locul D-luî llie Stoenescu, care rfimâne a se chema în alță fqncțiune. D. D. Straftopolu, în funcțiunea de Comisar al orașului Cernavoda din jude- țul Constanța, în locul D-lul Al. Gre- ceanu care remâne a se chema în al’ă funcțiune. , D-niî Ion M. Referendaru și Paraschiv Constantinescu, în funcțiunile de sub- comisari clasa I, pe lângă prefectura po- liției Capitalei, cel d’ânteiu în locul D-lul C. Porumbaru și cel d’al duoilea în locul ₍P -lui M. G. Balotă. Prin decretul regal cu No. 2.060 din 8 August 1887, în urma propunerel făcută prin raport de același D. ministru, D. Nicolae S. Ranitescu este numit în func- țiunea de ajutor la sub-prefectura plășei Câmpul, din județul Ialomița, în locul D-lul N. Bucșan, demisionat. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI. COMERCIULUI Șl DOMENILOR Următorul regulament fiind inserat cu erori în Monitorul oficiali o. L7 din 2 August 1887, se publică din noâ rec- tificat : REGULAMENTUL CAMERILOR DE COMERCIU CAPITOLUL I Compunerea camerilor TITLUL I Obiectul camerilor de comerciu Art. 1. Camerile de comercifi și in- dustrie sunt instituțiuni destinate a re- presinta interesele comercialul și in- dustriei în diferitele lor relațiuni. Ele Servă⁻ guvernului ca organe consulta- tive în tote cestiunile ce intereseză co- mercial și industria. Art. 2. Camerile de comercifi și in- dustrie pot represintă fie comercial și industria unui singur județ, fie a mai multora întrunite. In acest din urmă cas comerciul și industria fie-cărui ju- deț va avea delegații săi în cameră. Modul compunere! fie-cărei circum- scripțiuni, precum și numărul membri- lor fie-cărei camere, împârțiți pe ju- dețele cari o compun, se fixeză prin decret regal. ’i nn - ’t TIȚLULII Despre alegători și operațiunile alegerei Art. 3. Membrii camerilor de comercifi și industrie se aleg prin scrutin secret, cu majoritatea absolută a voturilor exprimate. Dacă nici .unul din candidați nu va fi întrunit acăstă majoritate, se va de- cide o nouă alegere în termen de opt Zile de la data celei d’ântâifi, afară de ca- șul când toți candidați! vor întruni un număr egal de voturi. In acest cas pre- ședintele va trage la sorți pe candida- tul ce urmăză a se declara membru al camerei. jj Art. 4. Sunt alegători la camerile de comercifi toți comercianții cari întru- nesc următorele condițiuni: a) Exercițiul drepturilor civile și po- litice ; ’ b) Etatea de 21 ani împliniți; c) Plata unei patente de clasa I, II, III și IV. . JqL Art. 5. Vor fi considerați ca întrunind condițiunea de la al. c, articblul prece- dent, toți comercianțiFși industriașii no- tați mai jos, întru'cât patenta’ce plă- tesc este echivalentă Celor pentru paten- tării de clâăa I;TL III'și 7 V. Acești comercianți sunt: ? I. Din tabloul litera B al legei pa- tentelor: ’ fr* - Băncile, bancherii, cărămidarii, negu- țătorii și fab'ri’ca'flți! dă ^cașcaval, fabri- canții de luminări' delstearină și- de să- pun, fabricanții și comercianții de ma- șini pentru vapdre,’iiegațâtorji de porci, de boi, dd.vaci, căiᵣîntreprinzătorii de zslhanale. II. Din tabloul litera ,C : ₄ Fabricanții și comercianții de balanțe, adică: cumpene, cântare, taetri etc., fa- bricanții de bere, corălftepi, fabricanții de gaz lichid, exploatat6ril.de păduri cu herăstrae, exploatatorii de mine, de mori, de păcură, fabricele de porcelan, de pos* MONITORUL OFICIAL 25^6 tav, povernele, fabricele de pânză, fa- bricanții de var. Aceia dintre comercianțil și industria- șii arătați, cari sunt scutiți de plata patentei, conservă totuși dreptul de ale- gător și eligibil la camera de comercifi. Art. 6. Firmele comerciale, ale căror proprietari sunt femei, cum și societățile comerciale, vor fi dispensate de condițiele de la art. 4, destul numai că atât unele cât și cele-l’alte să plătăscă o patentă de clasa I, II, III și IV, safi să intre în ca- tegoria celor asimilați lor și arătați mai sus. In acest cas dreptul de alegător se va exercita prin procuratoruljfirmei, prin directorul societăței, dacă acesta se bu- cură de drepturile civile și politice, în cas contrariti printr'un membru al con- siliului de a Iministrație, delegat de acel consiliâ. Art. 7. Nimeni nu va avea de cât un singur vot. Acei cari vor avea mai multe stabili- mente de comercifi safi industrie, vor e- xercita dreptul lor de vot într’una din circumscripțiunile în cari afi stabili- mentele lor, dupe a lor alegere. Art. 8. La 1 Noembre a fie-cărui an, consiliul comunal pentru orașe și co- mitetele permanente de județe pentru comunele rurale, alcătuesc liste în cari vor fi înscriși cei în drept a fi alegători la camera de cOmercifi și industrie. La 10 Noembre, cel mai târziii. comi- tetul permanent și comunele urbane ne- reședințe de județe vor înainta listele alegătorilor primăriei comunei de re- ședință a județului. La 15 ale lunei Noembre, aceste liste se vor publica, prin îngrijirea și cu chel- tuiala primăriei de reședință a județu- lui, prin afipte, cari în special se vor lipi la Io aiul camerei de comercifi al prefecturei și al primărielor comunelor urbane din circumscripțiunea județului. Art. 9. Dacă în listă se va fi comis vre-o erore prin înscriere safi omitere, cei în drept, adică ori-ce comerciant safi in- dustriaș cu dreptul de alegător la ca- mera de comercifi, afi dreptul a cere de la autoritatea care a făcut erorea să o îndrepte, și în cas de,a nu fi satisfăcuți să căra acesta de la tribunalul local în termen de cel mult 15 ^ile de la publi- carea listelor. Tribunalele vor judeca tăte contesta- țiunile cel mai târ^ifi până la finele lu- nei Noembre. Procedura va fi gratuită. Art. 10. Pe temeiul hotărîrei tribu- nalului lista se rectifică de autoritatea care a făcut’o în termen de trei ^ile de la presintarea el. Art. 11. In primele opt ^ile ale lunei Decembre, lista rectificată, rămasă defi- nitivă, se publică prin Monitorul oficial și prin afipte cari se vor afige în locu- rile arătate la art. 8. Art. 12. îndată dupe ce listele defini- tive afi fost publicate, prefectul județu- lui va convoca pe alegători pentru a duoa Duminică a lunei Ianuarie, și cel puțin cu 15 ^ile înaintea cailei alegere!. Convocarea va arăta ^iua, ora și lo- cul întrunirel. O-dată cu acestă convocare prefectul va comunica data convocărei președin- telui safi prim-președintelui tribunalu- lui local, pentru ca acesta să procedă la tragerea la sorți a judecătorului ce va presida adunarea alegătorilor. Art. 13. Președintele are singur poli- ția adunărei alegătorilor, pe care o va exercita în conformitate cu art. 90, 91 și 92 din legea electorală. Președintele va fi asistat de duoi se- cretari aleși de densul dintre alegătorii cei mai tineri, cari împreună vor consti- tui biuroul de alegere. Art. 14. Biuroul va ține listă de nu- mele tutulor alegătorilor cari iafi parte la vot și nu va permite votarea de cât dupe ce va constata că cel ce voesce a vota este înscris în lista definitivă a a- legetorilor. Alt. 15. Operațiunea electorală du- reză o singură ^i, de la orele 9 a. m. până la 4 p. m. îndată ce biuroul s’a constituit, dupe cum se arată la art. 13, președintele chiamă pe alegători la vot. Votarea se face în ordinea presintărei alegătorilor. Art. 16. Alegerea membrilor camerei de comercifi se face prin scrutin de listă la reședința fie-cărui județ. Fie-care alegător votăză întreg numă- rul de membri ce sunt determinați pen- tru județul din care face parte. Art. 17. Votarea se face în modul ur- mător: alegătorul vine cu buletinul săfi scris safi tipărit safi și scris și tipărit și ’l depune singur în urnă. Buletinul va fi înduoit ast-fel în cât să nu se vadă scrierea. Art. 18. La orele 4 sera, președintele biuroulul va începe despuiarea scrutinu- lui în presența tutulor alegătorilor ce vor fi în sală. Art. 19. Buletinele cari conțin nume mai multe safi mai puține decât numă- rul membrilor de ales sunt valabile. Cele din urmă nume înscrise, peste acest nu- măr, nu se țin în sămă Art. 20. Dupe terminarea alegerel se va încheia un proces-verbal în care se va constata cu exactitate numărul ale- gătorilor cari afi luat parte la vot, pre- cum și[numele, etatea, domiciliul și felul de industrie safi comercifi a fie-cărui membru ales, precum și numărul votu- rilor ce a întrunit fie care în parte. Acest proces-verbal, semnat de toți membrii biuroulul și de alegător ii presințl 14 August 1887 la despuiarea scrutinului, se va înainta ministerului de comercifi a duoa ^i dupe alegere, oprindu-se pentru camera de comercifi și industrie o copie legalisată de biurofi. Art. 21. Dacă la $iua alegere! nu se va fi presintat nici un alegător, prefefc- tul județului va convoca din nofi pe ale- gători a duoa ^i dupe ce i se va fi co- municat procesul-verbal al alegerel, ob- servând termenul de 10 ^ilede la publi- carea convocărei și până la ^iua alegerel. Aceiași procedare se va urma în cas când unul, mai mulți safi toți candidați! nu vor fi întrunit majoritatea absolută a voturilor exprimate. In cas însă când voturile se vor fi îm- părțit egal între duo! candidați, președin- tele biuroulul va trage la sorți pe can- didatul ce va trebui proclamat membru. Art. 22. Adunarea alegătorilor se în- trunesce din trei în trei ani; mandatul membrilor aleși expiră dupe trei ani de funcționare. In cas de vacanță ivită în timpul du- ratei funcționărei unei camere se vor face alegeri parțiale. îndată dupe ivirea vacanței, biu- roul camerei la care s’a ivit vacan- ța, va comunica acesta prefectului județului. Prefectul va convoca îndată adunarea alegătorilor pentru ori-ce dată, observând numai termenul de 15 $ile între data convocărei și aceia a alegerel. TITLUL III Despre eligibili Art. 23. Pentru a fi eligibil la camera de comercifi, candidatul trebue să întru- nescă următorele condițiuni: 1) Să exercite safi să fi exercitat un comercifi safi o industrie ore-care; 2) Să se bucure de drepturile civile și politice; 3) Să aibă etatea de 25 ani împliniți. Aceste condițiuni se vor presupune întrunite de ales, afară de cașul când s’ar dovedi contrariul. CAPITOLUL II Atribuțiunile camerei TITLUL I Adunarea generală a camerei Art. 24. Camera de comercifi și indus- trie Increză în trei moduri: a) In adunare generală ; b) In secțiuni; c) Prin biuroul lor. Art. 25. Adunarea generala a came- rei de comercifi se întrunesce în trei se- siuni pe fie-care an : în luna Ianuarie, Maifi și Octombre a fie-cărui an. Fie-care sesiune va ține cel puțin cinci ședințe. Convocarea adunărei generale se f^- ce de biuroul camerei cu cel puțin 10 * - 2577 14 August 188? ^ile înainte de ^iua fixatăpentrn deschi- derea sesiune!. Art. 26. Adunarea generală a came- rei are în atribuțiunile sale : Votarea budgetului camerei și al bur- sei din circumscripția sa. Ea ’și arată părerile sale ministeru- lui, fie din propria inițiativă, fie dupe cerere, asupra următdrelor cestiuni: 1) Asupra schimbărilor proiectate saii ce ar fi de introdus în legislația comer- cială și industrială; 2) Asupra constituirel altor camere în circumscripția lor; 3) Asupra creărei burselor și oficiu- lui de mizlocitori de schimb și de măr- furi saiî a curtierilor ; 4) Asupra tarifelor vamale ; 5) Asupra tarifelor și servicielor de transport; 6) Asupra tarifelor de curtagiiî ma- ritim și curtagiiî pentru asigurări de mărfuri ; 7) Asupra schimbului și negociărei e- fectelor publice ; 8) Asupraînființărei de bănci, comp- tore de scompt și sucursale ale băncei naționale ; 9) Asupra constituirel saiî modifică- rei de societăți comerciale, industriale și de transport; 10) Asupra proiectelor de regula- ment locale în materie de comercifi, in- dustrie și transporturi; 11) Asupra convenținnilor de co- mercifi ; 12) Asupra modului de organisație a serviciului hamalilor și al căruțașilor din porturi și gări, al samsarilor din obdre, al telarilor și stabilimentelor de aucțiune permanentă ; 13) Asupra regulamentelor de ad- ministrație a intrepositelor și dokurilor, înființate și administrate de Stat saiî comună; 14) In fine asupra tutulor Gestiunilor ce intereseză saiî ar putea interesa co- merciul și industria în general. Art. 27. Adunarea generală a camerei decide lucrările statistice, ce biuroul ca- merei trebue să întreprindă, cu privire la mișcarea comercială și industrială din circumscripția sa, asupra comereiulul de export și import, asupra navigația- nei, circulațiunel, asupra afacerilor de asigurare, etc. Art. 28. Gestiunile ce urmeză a se dis- cuta de cameră pot veni fie din partea guvernului, fie din partea biuroului ca- merei, fie din partea unuia saiî mai multor membri. In tote cașurile biuroul camerei va comunica, o-dată cu convocarea mem- brilor, o copie dupe propunerile safi Ges- tiunile ce sunt de discutat, fie-căruia din membrii camerei. Art. 29. Adunarea generală a came- MONITORUL OFICIAL rei este legal constituită când jumătate I plus unul din membrii camerei vor fi presinți la ședință. Art 30. Adunarea generală a came- rei decide crearea instituțiunil or arătate la art. 24 din lege când, dupe calcu- lele ce va face, sumele depuse ca econo- mii la casa de depuneri vor fi suficiente pentru a face față cheltuelilor ce ele ar ocasiona. Art. 31. Camera va putea decide în- ființarea unui buletin al camerei, pus sub direcțiunea secretarului, Sa care se vor publica atât lucrările camerei cât și di- ferite alte studii de interes comercial safi industrial. Fondurile necesare întreținerel bule- tinului se vor prevedea în budgetul fie- cărui an. Art. 32. Ea are de asemenea dreptul de a decerne premii din sumele ce s’ar afecta în budgetul camerei acelora ce ar trata mai bine o cestiune comercială saiî industrială ce s’ar fixa de cameră. Art. 33. Ședințele adunărei generale sunt publice. Secretul discuțiunei se pdte cere de un singur membru și se decide de adu- nare. Discuțiunile budgetului sunt tot- d’a-una publice. Voturile se iafi cu jumătate plus unul din numărul voturilor exprimate. Procesele-verbale ale ședințelor se vor publica în Monitorul oficial safi în foia anunciurilor oficiale din locul unde func- ționeză camera, safi în fine în buletinul camerei de comercifi. Art. 34. Membrii camerei de comercifi domiciliați în alte orașe de cât cel al re- ședinței camerei, vor primi de fie-care ședință a camerei o indemnizație de 10 lei pe ^i, plus cheltuelile de drum, Plata acestei indemnisațiuni se face pe basa apelului nominal al membrilor camerei și numai pentru membrii cari afi luat parte la ședință. Art. 35. Ministerul de comercifi și in- dustrie pote avea delegatul săfi special pe lângă fie-care cameră. El are dreptul de a lua parte la dis- cuțiuni, nu are însă vot deliberativ. Art. 36. In tdte cestiunile în cari de- legatul ministerului va fi luat cuvent se va nota acesta în procesul-verbal al șe- dinței, aretându-se și opiniunile emise. TITLUL II Secțiunile camerei Art. 37. Fie-care cameră de comercifi este împărțită în atâtea secțiuni câte ju- dețe compun circumscripțiunea camerei. Fie-care secțiune se compune din toți membrii aleși în județul ce represintă. Secțiunea de reședință a camerei ia numele de secțiune centrală, cele-l’alte de secțiuni județiane. Art. 38. Secțiunea centrală are ca biu- rofi pe acela al camerei și ’și ține ședin- țele în localul camerei. Secțiunile județiane vor avea ca pre- ședinte pe cel mai în verstă dintre mem- brii, ca secretar pe secretarul comitetului permanent, și ’și vor ține ședințele îu una din camerele prefecturei locale. Art. 39. Cheltuelile de biurofi pentru secțiunile județiane se vor prevedea în budgetul camerei. Art. 40. Secțiunea centrală resolva tdte cestiunile curente ale camerei și a- celea pentru cari avisul adunărei gene- rale a camerei nu s’ar putea adăsta. Atât secțiunea centrală cât și cele ju- dețiane exercită controlul asupra burse- lor și curtierilor din județele lor. In acestă calitate atât secțiunea cen- trală cât și secțiunile județiane, fie-care pentru bursele din județele ce represintă, delegă un membru din sînul lor la com- punerea comitetului bursei, formeză budgetul de venituri și cheltueli al bur- sei, numesce și plătesce pe impiegațiî bursei, fixăză din trei în trei ani numă- rul mijlocitorilor de schimb și de măr- furi safi ăl curtierilor, presintă mini- sterului de comercifi pe 'candidați! cari însușesc condițiunile legale spre a fi numiți mijlocitori de schimb safi de mărfuri safi curtieri, fixeză, ascultând corporația mijlocitorilor safi a curtie- rilor și comitetul bursei, mărimea eur- tagiulul cuvenit mjilocitorilor asupra operațiunilor efectuate prin intermediul lor. Art. 41. Fie-care secțiune prepară pentru sesiunea de Ianuarie a adunărei generale un raport amănunțit asupra mersului comereiulul și industriei din județul lor. Arf. 42. Tdte aceste raporte se vor supune deliberărei adunărei generale, care, pe basa lor, va întocmi și înainta ministerului de comercifi și industrie un raport amănunțit asupra mersului co- merciului și industriei din întrega cir- cumscripțiuue a camerei și asupra măsu- rilor ce camera crede că trebuesc luate pentru a asigura mai mult progresul lor. Atât rapdrtele secțiunilor cât și al camerei întregi se vor publica îu bule- tinul camerei. TITLUL HI Biuroul camerei * Art. 43. Decisiunile camerilor în adu- narea generală cât și în secțiuni se exe- cută de biuroul lor. Art. 44. Biuroul camerei se compune: de un președinte, un vice-președinte și un secretar. Art. 45. Președintele și vice-președin- tele camerei se aleg, dintre membrii ca- merei, de adunarea generală a camerei, în prima sesiune a funcționarei ei. 2578 MONITORUL OFÎCÎAt In cas de vacanța ivită în timpul func- ționarei unei camere, se va face alegerea în prima sesiune a adunărei generale ce urmeză datei vacanței. Art. 46. Președintele, și în lipsa lui vice-președintele, ține poliția în cameră; el dirige discuțiuntle în adunarea gene- rală a camerei, și, la cas de paritate de voturi, are vot preponderant. Art. 47. Președintele safi vice-preșe- dintele, când va avea delegațiunea spe- cială a aceluia, decide, în limitele preve- derilor budgetare, liberarea sumelor da- torite de cameră. s Art. 48. Ei vor cere pe fie-care an de / la tribunalele județelor, ce intră în ci'- cumscripțiunea camerei, tabloul de in- ^scripția firmelor comerciale, și le vor afișa în sala ședințelor camerei, împăr- \ țite pe specialități. De asemenea vor cere de la aceleași tribunale și vor afișa un tablofi exact și lunar de numele tutulor faliților, felul comerciului ce exercită, dacă a interve- _ nit concordat și în ce condițiuni, safi dacă s’a făcut act de unire. jEg® In fine, biuroul camerei va ține în mod regulat un registru în care se va înscrie procurele tutulor comisionarilor șiagen- ții or represintanți ai firmelor din străi- netate. Art. 49. Biuroul camerei va cere de la tote autoritățile române din țeră și HH din străinătate, precum și de la tote in- stituțiunile comerciale și industriale, ■ sciințele de cari va avea nevoe în efec- ^^Xtuarea lucrărilor statistice ce a între- prins. I¹ Art. 50. Secretarul camerei se numesce de minister, dupe avisul camerei de co- mercifi. Art. 51. Candidatul pentru acestă funcțiune trebue să justifice îndeplinirea ii următorelor condițiuni: s ‘a) A fi român; A fi terminat cu diplomă studiele veri-unei scole de sciințe comerciale safi industriale; \ cj A fi făcut o practică în țeră de cel puțin duoi ani în profesiunea sa. Art. 52. Secretarul-casier are în atri- buțiunile sale următorele lucrări: a) Redactarea proceselor-verbale și a corespondenței camerei; . b) Conducerea comptabilitățel ca- merei; Ic) Redactarea .ordonanțelor de plată; d) In fine efectuarea tutulor lucrări- lor cu cari va fi însărcinat de cameră. _ El va da camerei tfite explicațiunile de cari va avea nevoe, va prepara lucră- rile ce i se vor da de președintele sau vice-președintele camerei, și va conduce, conform decisiunei camerei, lucrările statistice cu cari a fost însărcinat. Secretarul pdte lua cuvântul în tdte cestiunile ce se discută în cameră; el nu are vot deliberativ. Art. 53. Secretarul-casier este directo- rul cancelariei camerei, care se va c>m- pune din cel puțin următorul per ouai: a) Un comptabil însărcinat cu ținerea registrelor de manipularea veniturilor camerei și cu păstrarea archivei camerei; b) Un copist însărcinat cu copierea lucrărilor camerei. Personalul aci arătat se pdte mări dacă lucrările camerei o vor cere. Art. 54. Secretarul camerei este de drept secretar al comitetului bursei. El ține registrul de decisiunile comi- tetului bursei, urmăresce lucrările, păs- treză archiva și tote actele bursei, con- trasemneză împreună cu sindicul tdte videle, certificatele și actele de consta- tarea cursului (Jilei, precum și cores- pondența. Art. 55. In localitățile unde va fi și bursă de comercifi , secretarul camerei va avea un ajutor care ’l va înlocui de drept în tdte lucrările camerei. CAPITOLUL III Budgetul camerei TITLUL I Formarea budgetului Art. 5^. Budgetul camerei se voteză de adunarea generală în sesiunea de Ia- nuarie a fie-cărui an și se aprobă de mi- nisterul comerciului și industriei. Budgetul va trebui să coprindă veni- turile și cheltuelile camerei în decursul unui an. Cheltnelile unui an nu pot depăși, în nici un cas, veniturile ace- luiași an. Art. 57. Anul budgetar începe la 1 Aprilie și se termină la 31 Martie viitor. Art. 58. In budget va trebui să se arate: I. In partea veniturilor a) Procentele sumelor depuse la casa de depuneri din economiele camerilor; b) țlecimea ce ar trebui percepută a- supra taxelor patentărilor de clasa I, II, III și IV, din întrega circumscripție și a celor asimilați lor, coprinșl în art. 5. Pentru determinarea acestui venit, biuroul camerei va îngriji a cere din vreme tablouri exacte de cuantumul a- cestor sume de la casierii fie-cărui județ ce intră în circumscripția camerei. Ta- bloul va arăta pe categorie de patentări numărul lor, suma cerepresintâ patenta și suma ce represintă 4eclmea camerei. Se va face o categorie a-parte din co- mercianții arătați la al. I și II, art. 5 ; c) Rămășițele ce sunt de incasat din ^ecimea datorită camerei pe anii trecuți; d) Suma ce s’ar putea incasa în cursul anului din taxa timbrului camerei pen- tru operațiunile de bursă safi curtagifi; e) Sumele ce s’ar datori camerei sub ori-ce alt titlu. 14 August 1887 II. In partea cheltuelilor a) Indemnitatea membrilor camerei aleși de județele în afară de cel al reșe- dinței camerei, socotită a 10 lei de fie- care ședință a adunărel generale, cum și cheltuelile de transport al acelorași mem ■ brii pentru a asista la ședințele camerei; b) Retribuțiunea personalului camerei; c) Cheltueli de material; (^Indemnitatea casierului general al județului de reședință al camerei care se va fixa de cameră, în raport cu operațiu- nile ce va trebui să facă. Acestă indemnitate nu va putea fi mai mică de 100 lei. Retribuțiunea personalului și chel- tuelile de material se vor trece în bud- get în mod detaliat și pe articole. ' TITLUL II Administrarea veniturilor Art. 59. încasarea «jecimei se face prin agenții ministerului de finance pe ju- dețe, conform regulelor pentru perce- perea contribuțiunilor. Art. 60. Sumele încasate de casierii generali de județe se vor vărsa casie- riei generale a județului de reședință a camerei la finele fie-cărei săptămâni, iar în schimbai acelor sume, casierii de reședință vor libera celor-l’alte casierii recepise de primirea banilor. Aceste re- cepise vor servi casierilor județului pen- tru descărcarea lor față cu Statul. Art. 61. Sumele primite de casierul județului de reședință al camerei vor servi pentru achitarea ordonanțelor ca- merei. Sumele rămase neîntrebuințate la fi- nele fie-cărei săptămâni se vor consemna la casa de depuneri pe numele camerei de comercifi, iar recepisa se va înainta camerei spre conservare. In schimbul acelor recepise, biuroul camerei liberăză o declarați une de pri- mire a acelor recepise, cari va servi ca- sierului județului de reședință pentru descărcarea sa față cu budgetul Sta- tului. Art. 62. Casierii județului de reșe- dință ai camerei vor reservă din fondu- rile camerei suma de 1000 lei pentru a putea face față plăților ce s’ar ivi în cursul săptămânei. Art. 63. La finele exercițiului budge- tar, biuroul camerei va cere de la casa de depuneri și consemnațiuni preschim- barea recepiselor parțiale prin una gene- rală, care va constitui economiele în- tregului an. La preschimbare se va ține sămă de dobănda datorită camerei pentru sumele depuse. Art. 64. Venitul camerilor provenind din vîndarea timbrelor ce se aplică pe borderourile mijlocitorilor oficiali, se 14 August 1887 MONITORUL OFICIAL 2579 1 incaseză de secretaiul camerei și se de- pune la casa de depuneri. TITLUL III Efectuarea cheltuelilor Art. 65. Cheltuelile unui exercițiu se vor face în limitele budgetului acelui exercițiâ. Art. 66. In cas când suma prevăzută la verl-nn articol al budgetului nu va a- juuge pentru acoperirea cheltuelilor a- ferente acelui articol, biuroul camerei nu va putea ordonanța suma din alt ar- ticol, va adăsta ,însă cea mai apropiată adunare generală a camerei pentru a i se cere un credit suplimentar. Art. 67. Camera, dacă încuviințeză creditul, va trebui printr o încheiere sa hotărască suma și articolul la care ur- meză a se deschide creditul. Acestă încheiere nu va avea putere executorie de cât în urma aprobărei mi- nisterului de comerciâ și industrie. Art. 68. Ori-ce plată pe sema came- rei se face de casierul județului de reșe- dință al camerei, pe basa unei ordo- nanțe saâ mandat de plată, subscrisdepre- ședintele saâ vice-președintele camerei, când va avea delegațiune din partea ce- lui d’ântâiâ, și contra semnat de secre- tarul camerei. In ordonanță se va arăta anume articolul de la care trebue fă- cută plata, și mențiunea că pluta se face în limitele fondurilor prevăzute în budget. O-dată cu liberarea ordonanței de plată se va trimite casierului județului de reședință un avis de plată, care va a- vea același coprins ca ordonanța, și va fi iscălită de cei ce aâ iscălit și mandatul. Art. 69. Ordonanța va trebui să fie însoțită de actele justificative aprobate de președintele saâ vice-președintele ca- merei prin formula vedut și aprobat. Art. 70. Când actele j ustificative vor co- prinde furnituri, atunci ele vor trebui să fie investite cu timbrul legal, și în cas când furnitura ar avea o valdre de Ia 500 lei în sus, atunci ele vor trebui să fie impuse și la taxa de înregistrare, con- form art. 32 din legea timbrului și în- registrărei. Pentru ântâiul cas plata timbrului se constată prin chiar actul justificativ, care va trebui sâ fie făcut pe o hârtie timbru saâ cu anularea timbrului; pen- tru al duoilea cas, când trebue plătită și taxa de înregistrare, secretarul ca- merei va trebui sâ arate în coldna de observații a ordonanței că titularul ei trebue să justifice casierului plătitor, plata taxei de înregistrare. Art. 71. Lefa funcționarilor se plă- tesce tn virtut-a statelor de presență, aprobate de președintele saâ vice-preșe- dintele camerei. Când lefa funcționarului este mai mare de 100 lei, se va reține 5°/₀. A- căstă reținere se va face chiar în corpul ordonanței, lăsând ca bun de plată nu- mai suma ce rămâne, scăZându-se acea reținere. Art. 72. Biuroul camerei nu va libera nici un mandat, de ori-ce natură ar fi, până ce nu i se va fi probat că titularul a achitat tdte contribuțiunile datorite Statului. Despre acestă achitare se va face mențiune în coldna de observații a ordonanței. Art. 73. Plata tutulor ordonanțelor camerei se va face de casierul general al județului de reședință al camerei de comerciâ, din sumele proprii ale came- rei și conform regulelor stabilite pentru plățile casei Statului. Art. 74. La finele fie-cărei luni casie- rul general al județului de reședință va trimite camerei comptul operațiunilor făcute pe sema ei, însoțite de tdte actele justificative. Biuroul camerei dupe ce le va verifica, dacă le va găsi în regulă, va încheia un proces-verbal de descărcarea casierului și ’i va trimite acestuia un avis de des- cărcare; dacă le va găsi în neregulă, va referi ministerului. Aceste compturi vor servi camerei pentru ținerea comptabilităței sale și pentru justificarea gestiune! sale către curtea de compturi. CAPITOLUL IV Comptabilitatea Art. 75. Comptabilitatea camerilor se ține în partidă dublă. Registrele obligatorii sunt: jurnalul, cartea mare și registrul de recepise. Art. 76. Compturile excepționale im- puse de operațiunile camerei de co- merciâ se împart în duoă ramuri prin- cipale și anume : a) Compturile relative la venituri ; b) Compturile relative la cheltueli. Art. 77. Compturile relative la veni- turi sunt: Zecimea asupra patentărilor, timbrul camerei și prin excepțiune do- națiunile. Art. 78. țlecimea asupra patentărilor se crediteză cu tdte sumele incasate prin intermediul casierielor generale de ju- dețe și la încheierea bilanțului se va solda prin comptul deficit și excedent. Acest compt se împarte în atâtea subdi- visiuni câte sunt și clasele patentărilor. Comptul fie-cărei clase de patentări se sub divide și el în atâtea subdivisiuni câte sunt județele ce intră în circum- Siripția camerei. Art. 79. Tdteaceste divisiuni și sub- divisiuni se conduc dupe regula comp- tului general și la bilanț se închid prin compt' 1 de r sultate : deficit și excedent. Art. 80. Dacă rămân ^ecimi întâr- ziate la finele unui exercițiâ, se va de- bita județul care este responsabil de în- casarea lor, rămânând a se credita trep- tat cu sumele incasate în comptul lor. Art. 81. Timbrul camerei va fi o par- tidă, care va înregistra la creditul săâ venitul provenit de aci, iar la debit costul fabricărei lor. Soldul acestui compt, dupe ce se va inventaria costul timbrelor existente, se va închide prin creditul comptului defi- cit și excedent. Dacă timbrele se vor da în deposit a- genților de schimb și de mărfuri fără plata prealabilă, atunci se vor debita acei agenți cu valorea timbrelor predate. Art. 82. Comptul donațiunei va do- vedi în fie-ce moment valorile primite în dar de la diferite persone. El se va credita prin debitul compturilor respec- tive cu valorile primite și în fie-care an la bilanț se va trece din noâ pe anul viitor prin comptul „balanța de intrare*. Valorile primite vor forma obiectai compturilor cari trebue să le represinte: pentru imobile, comptul imobile, pentru efecte publice, comptul efecte publice, pentru bani, comptul casă. Art. 83. Compturile de cheltueli se subdivid în următdrele: a) Personalul camarei; b) Indemnisația membrilor camerei; c) Material. Art. 84. Pentru personalul camerei se va deschide un compt de salarii, plătite cu ori-ce titlu și se debitezâ treptat cu plățile până la bilanț, când se va în- chide prin defi,cit și excedent. Art. 85. Pentru indemnisația membri- lor camerei se va deschide un compt care va arăta la debitul săâ sumele a st- fel cheltuite. Art. 86. Pentru material se va deschi- de un compt careva arăta la debitul săâ tdte cheltuelile făcute cu acest titlu. Art. 87. Toți inspectorii financiari sunt datori a verifica registrele cameri- lor de comerciâ, ori de câte ori vor avea inspecțiuni de făcut în orașul de reșe- dință al camerilor, și nicio-datămal pu- țin ca de patru ori pe an. Art. 88. Despre verificarea făcută d^ inspector se va încheia un proces-verbal semnat de densul și de casierul camerei, prin care se va constata starea compta- bilitâțel camerei în Viena, 24 August — Se scrie din Constantinopol Corespondenței Politice’. Rusia face demersuri stăruitore pentru a face ca Porta să trimită imediat pe Artin Efendi la Sofia. Marele vizir a re- fusat categoric, declarând că trimiterea unui comisar ar putea să fie urmată de consecințe rele. Berlin, 24 August — împăratul a făcut ieri prima sa preumblare în tră- sură ; el a asistat aji Ia tirul Vulturi- lor al oficerilor unui regiment al guardei. Constantinopol, 23b August — Cale indirectă —. Porta a primit acum răs- punsurile complete ale tutulor Puteri- lor la circulara sa de la 14 August. Puterile sunt exact împărțite în chi- pul următor : Austria, Italia, Englitera de o parte și Rusia, Germania, Francia de cea-l-altă. Austria a răspuns că chipul de a lu- cra al principelui de Coburg este nele- gal și că ea nu recunâsce pe acesta ca principe al Bulgariei; că consulii aus- triacl aâ primit instrucțiuni conforme. Austria nu indică mirificele pentru a a- junge la o soluțiune, așteptând să co- nfiscă părerea Puterilor ; dar baronul de Calice a declarat verbal Porței că ori-ce solus^une ar trebui să obțină unanimi- tatea Paterilor, dacă nu, Pdrtă ar fi răs- punjetdre de urmările unei conflagra- țiuni eventuale. Italia a răspuns ca Austria, dar a in- sistat pentru o orenduială pacinică care să dea satisfacțiune bulgarilor. Pe lân- gă acesta, ambasadorul Italiei a spriji- nit declarațiunea baronului de Calice indicată mai sus, adăogând că tfite ces- tiunile privitfire la Bulgaria, decurgând din tractatul de la Berlin,dar aciror so- luțiune nu e arătată de acest tractat, trebue să fie resolvate într’un sens favo- rabil dorințelor bulgarilor. Englitera, în privința primei părți, a răspuns ca Austria. Cât pentru mirifi- cele de soluțiune, lord Salisbury nu vede de cât o intervenite militârescă, dar e atât de periculos din pricina nnei miș- cări posibile din partea Macedoniei, în cât să grâbesce de a detnrna pe Purtă pentru moment de la acest mijloc și o sfătuesce să aștepte cn răbdare și să ob- serve reservă. Pe lângă acesta Sir W. White a sprijinit verbal demersul ba- ronului de Calice, dar mai moderat de cât Italia. Răspunsurile Rusiei și Germaniei vi s’aâ telegrafist la 20 August. Francia a răspuns că socotesce ale- gerea principelui Ferdinand ca nulă și că luarea sa în posesiune a puterei în Bulgaria violezi într’un chip vădit trac- tatul de la Berlin. D. Flourens sfâtues- ce pe Pfirtă să depărteze pe principele Ferdinand și să lucreze de acord cu Rusia. I Pentru a se pune la diapasonul pute- 14 August 1887 rilor, Pdrtă a instituit o comisiune mi- nisterială, sub președința marelui Vizir, însărcinată într’un mod special cu afa- relile Bulgariei, comisiune care este îm- părțită esact în partisani și adversari ai Rusiei. Acestă comisiune, în prima sa întrunire de alaltăeri a hotărît: 1. Să telegrafieze lui Șakir Pașa Ia Ptters- burg că Rasia indicând oficial pe gene- ralul Ehrnrootli ca locotenent princiar provisoriâ, Pfirta cere să cunfiscă esact cari vor fi atribuțiile generalului Ehrn- rooth, pentru a supune pe acest can- didat Ia asentimentul puterilor ; 2. A face să se telegrafieze de către marele vizir principelui Coburg Ia Sofia dupe cum urmeză textul: Răspujând tele- gramei Alteței Vfistre, adresată Sulta- nului și datată din Rahova, declar Al- teței Vfistre că alegerea sa nu are asen- timentul tutulor puterilor și că intrarea sa în Bulgaria și luarea în posesiune a pu- terei, sunt desaprobate unanim. In con- secință, presința Alteței Vfistre în Bul- garia fiind contrariâ tractatului de la Barlin, este nelegală; 3. A se răspunde prin mijlocirea D-lui Vulcovici, la a duoa telegramă a principelui de Coburg, datată din FilipopolI, că Sultanul nu pfite să primescă pe principele de Co- bnrg la Constantinopol, pentru că nu are asentimentul tutulor puterilor. Aceste trei decisiuni, sancționate de Sultan, aâ fost executate eri.] In privința misiunei lui Artin-Efen- di la Sofia, care pare a fi amânată ne- definit, aflăm din sorginte bună că, a- supra sgomotului că Artin-Efendi ar merge la Sofia sâ pregătescă căile pen- tru un regent rus, guvernul bulgar a dat Porței să înț-lăgă că în acest cas Artin-Efendi nu ar putea să trfică gra- nița fără a fi însoțit de un corp de tru- pe, de fire-ce bulgarii sunt hotărîțl a resista într’un mod energic. Viena, 25 August — Se scrie din Berlin jiarelor nâstre : Tdte scirile răs- pândite în privința iminenței demersu- rilor comune ale Puterilor în cestiunea balgărescă sunt premature. Intrevorbi- rile abia aâ început. Gruparea Puteri- lor a suferit o schimbare. Se aștăptă propunerile Rusiei. Se ignoreză încă modul de acțiune comună. Tot mai e cn putință ca Rusia să propună trimiterea unui comisar la Sofia, însărcinat de Eu- ropa să restabilescă starea legală. Londra, 25 August — țiiarele en- gleze par că nu cunosc răspunsurile Pu- terilor la circulara turcăscă, precum și răspunsul Porței către principele de Co- burg. Times jice că sforțările Rusiei pen- tru a decide pe Pârtă la o intervenire activă aâ căjut cu totul; dar că o nouă lovitură de Stat s’ar pregăti la Filipo- poli. (Havas.) 14 August 1887 MONITORUL OFICIAL 2581 MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală, a serviciului sanitar Pe basa sciințel primită de la minis- terul afacerilor străine, se aduce la cu- noscința publică că guvernul Anstro- Ungar a Înființat o carantină de 7 Șile și desinfectarea efectelor contra prove- niențelor litoralului coprins între Torre dell’Anojziata și Gaet*. precum și con- tra acelora din insula Malta. No. 8.603. 1887, August 11. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE 1PUBLI CB Rectificare —• Eleva Mihăescu Olim- pia, care a depus esamen,ca preparată îu particular de clasa ântâia primară, la comisiunea din Botoșani, neavând nota suficientă la aritmetică, se consideră ca corigentă la acest obiect, iar nu promo- vată, due cum din erore a fost publica- tă în Monitorul oficial No. 98 din 4 Au- gust curent, la pagina 2.396, colona II, rândul 17. INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC OBSEBVATIUNI: De la 12 (24) August 1887, orele 8 a. m. In 24 ore De la 11 (23) ADg- 8 ore sâra Barometru redus Temperatura Vântul Temper. VSntul la 0* șl la aerului extr. Barome» STAȚIUNI nivelul măre! a Starea trf red. a 8ta?ea - OBSBBVAȚIUK1 v r- Oboer*.| Variaț, 3. OorpÂul M la 0* șl 8 Oarnluî Obeerv. Variaț. a Q a te 9 nivelul tu s o e Plde eau । X marei S â S ripadă 1 Temper. T.-Severla. 759.2 + 0.3 15.8 --- 1 8 76 sw 3 acop. --- 20 16 760.0 17.0 SW 2 acoper. Balota . . Craiova . . 759.8 --- 0.6 18.4 0.0 48 w 5 noros --- 25 9 760.0 15.2 E 7 noros Slatina 758.7 --- 0.3 16 2 --- 0.2 74 sw 3 p.noros --- 28 11 758.2 18.2 W 3 senin Giurgiu 757 7 --- 0.2 17.6 --- 0.4 70 w 6 senin --- 34 17 758.1 18.7 W 6 f senin Constanța . 756.2 4- 1.2 15.8 --- 5.7 70 WNW 3 f. senin --- 26 19 757.3 10.3 NW 2 Starea mărel ușără. Sulina . . 755 0 4- 1.0 20.0 0.0 70 N 1 --- 28 15 755.3 20 2 SW 3 . . lină. Galați . . 756.4 --- 0.8 17.6 --- 0.7 76 SW 4 noros --- 29 13 755.5 22.0 WSW 6 . senin Brăila . . Sinaia 755.4 --- 1.4 13 1 --- 0.9 80 NNW 3 _ 20 9 758.5 11.2 NNW 4 noros Călărași . 758 2 ---- 20.0 74 SW 4 f. s mi in _ 19 12 757.0 18 6 SW 4 f. senin Călimănesol 733.2 --- 0.3 13.4 - 42 88 NW 2 noros --- 21 15 733.8 17.6 NW 6 aooper. Bacăă 741.6 --- 18.2 84 N 2 p. noros --- 31 16 742.1 22.1 S 4 f.senin lași . . . De la 13 (25) August 18£ 7, orele 8 dimineța. De la 12 (24) August 1887, 8 ore eâra. Bucuresci 758.1 4- 1.4 1 19.0 ! 4- 1.0 65 SW 1 14. senin [ --- 24 12| 757.3 18.0 SW i! f. senin Barometru se urcă. BULETIN ATMOSFERIC SEPTEMANAL No. 84 Resumatul observațiunilor meteorologice făcute de Luni 15 August până Duminică 21 August 1887, st.n. ᵣ Altitudinea d’asupra nivelului ndLrel aprâpe 90 metri.— Termometrul la 2 metri d'asupra p&mentulul.— Heliograful la 13 m,8o și Anememetrul la 15 metri d’asupra pimentuluî. Temperatura aerului în grade C. Temperatura Temperat, apel din | Barometru redus la 1 Vântul lUmecare corp în parte, acest imobil are și grădină. Asupra acestui imobil nu se mal află altă sarcină. Se face dar cunoscut tn general că a- cestă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal în ^iua de 28 Noem- bre 1887, orele 11 dimineța; având în vedere că toți acei cari ar pretinde veri- un drept de proprietate, usufruct, servi- tute, chirie, privilegiu, ipotecă, sau verl- ce alt drept asupra imobilului în cesti- une să se arate la tribanal, mal îna- inte de 4iua Axată pentru licitațiune, spre a’și areta pretențiunile; căci în urmă veri-ce cereri se vor ivi nu se vor mai considera. No. 6.699. 1887, Iulie 2. —Societatea creditului funciar urban din Bucuresci cu adresa No. 5.664 din 1887, pentru suma de lei noul 60.000, ce are a lua în virtutea actului de îm- prumutare, înscris de acestă sfcție la No. 703 din 1880, a cerut punerea în vîndare prin licitație a imobilului din comuna Bucuresci, mai jos descris, ave- rea bisericei Ene, represintată prin epi- tropii ei, D-lor Alexandru Durma și Preotul Ștefan Constantinescu, cu epi- tropi din strada Biserica Ene și Colțea No. 40. Având în vedere că acestă secțiune prin jurnalul încheiat sub No. 1.681 din 1887, a încuviințat vîndarea imobilului precum urmeză: Imobilul ipotecat ce urmeză să se vîn- 4ă este situat în Bucuresci, culdrea Gal- benă, suburbia Ene, strada Biserica Ene și strada Colței No. 41. Terenul pe care este construit imobilul are următorele dimensiuni: la Est 45m., 90 cen. fațadă în strada Colți, la Sud 42 m., 50 cen. unde se învecinesce cu proprietatea D-lni Pache Protopopescu, la Vest 48 m. fa- țadă în strada Biserica Ene și la Nord se învecinesce cu proprietatea societăți Dacia-România pe o întindere de 22 m. și 80 cen. și cu proprietatea D-lui Con- stantin Leca pe o întindere de 51 m. și 70 cen. Acest imobil se compune din 4 corpuri de clădiri: 1) Prăvăliele din strada Ene; 2) Prăvăliele din strada Colței despre imobilul D-lui Pache-Pro- topopescu; 3) Casele Preotului despre proprietatea D-lui Constantin Leca; 4) Camerile din curte, despre palatul mi- nisterului de resbel, afară de terenul pe care sunt clădite casele preotului. Prăvăliele din strada Biserica Ene sunt construcție nouâ de zid masiv, învelite cu tablă de fer, copri^ând 8 camere, și o pivniță boltită; prăvăliele din strada Colți despre imobilul D-lni Pache-Pro- topopescu, în numer de 6, sunt de zid ma • sif și învelite cu olane; casele din curte coprin^ând 4 camere de zid masiv, în- velit cu tablă, cu 2 antreuri, are o fontână în curte ca apă de gârlă. Se specifică că din tdtă dimensiunea aces- tui teien, nu se vinde porțiunea de teren pe care este construită biserica cu tere- nul d’împregiurul ei de 3 m., 50 cen., de la zidire pe cele 2 laturi ale lungime! de 5 m, în fața bisericei și până tn stra- da Colței în dosul bisericei, cu alte cu- vinte se exide din acest imobil, pus în vîndare, suprafața de 560 m. p. aproxi- mativ, teren pentru biserică și împre- giurul el. Asupra acestui imobil nu se mal află altă sarcină. Se face dar cunoscut în general că a- cestă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal în ^iua de 28 Noembre 1887, orele 11 diminâța; având în vede- re că toți acei cari ar pretinde veri- un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privilegifi, ipotecă safi veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de NOI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Dăm putere și ordonăm agenților ad- ministrativi ca să execute acestă carte de judecată, procurorilor să stăruiască pentru a ei aducere la îndeplinire; și spre credință presintacartes’a subsemnat de noi. p. Jude, Bărbătescu. A cerut punerea în vîndare cu lici- tație a caselor cu locul lor din comuna Micșunesci-Greci, din plasa Mostiștea, județul Ilfov, avere a decedatului Scar^ lat Tătăranu, a cărui moștenitore este D-na Vasilichia Scarlat Tătăranu, de “profesie menageră, și domiciliată chiar în acest imobil, a cărui vîndare s’a în- *cuviințat prin jurnalul încheiat de a- cestă secție sub Np. 2.110 din 1887. * Aceste case sunt de gard, învelite cu trestie, având duoă camere cu sală, piv- niță și magazie, o altă casă tot de gard, ^învelită cu trestie, având duoă camere, duoă coșare și o magazie de bucate, tot sde gard învelite cu trestie, în curte puț, în fața caselor grădină, curtea împrej- muită cu gard, la spatele caselor un loc neîmprejmuit ce servă pentru ară- turăpse învecinesce pe de o parte cu proprietatea D-luiN.Lahovari, pe de alta cu proprietatea D-lui I. Georgescu, în fund cu matca lalomița-Vecheși în față cu linia satului, acestă proprietate portă No. 2, la câmp tot în acestă comună și ^cu restul ce se găsesce la proprietatea peste obrația legiuită, în total 11 po- ‘ gone pământ arabil. Asupra acestui imobil nu se mai află sarcină. Se face dar cunoscut în¹ general că a- căstă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal în ^iua de 5 Decembre 1887, la orele 11 dimineța; având în ve- dere că toți acei cari ar predinde veri- un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privilegii!, ipotecă saiî veri- ce alt drept asupra imobilului în cesti- une să se arate la tribunal, înainte de ijiua fixată pentru licitațiune, spre a ’și arăta pretențiunile; căci în cas contrarii! veri-ce cereri se vor ivi nu se vor con- sidera. ’ No. 7.534. 1887, August 8. Tribunalul Iași, secția III Imobilul D-lui lancu Herșhorin, fost comerciant în Vasluiă, acum declarat în stare de falit, cu domiciliul necunos- cut în România, represintat prin D. sin- j dic U. Albineț, advocat, domiciliat în ! Vasluiă, ce se compune din o morâ de I cai, situată în Iași, despărțirea II, strada Crucei, înscrisă la No. 10 și 12, con- ■ struită de cărămidă, acoperită cu tablă de fer, cu tdte uneltele necesare și care acum funcționăză, în dos un hambar de scânduri, un grajd iarăși de scânduri, acoperit cu șindrilă, o casă compusă din 2 odăi de cărămidă, acoperită cu șindrilă, o altă casă compusă din o odae și o bu- cătărie de cărămidă, acoperită cu tablă de fer, și o altă casă compusă din o du- ghiană și o odae de cărămidă, acoperită cu scânduri și șindrilă, în stare veche, o construcție de scânduri acoperită cu ta- ble de fer, compunând o magazie, un grajd și o fânărie și osebit o fontână de piatră, tdte aceste pe loc îngrădit cu zablaz de scânduri. Fiind scose în vîndare silnică spre în- destularea D-lui Lupa Șfarț, domiciliat în Iași, cu suma de 1.300 galbeni, cu a lor procent și anume, câte 524 gal- beni pe fie-care an, pe cei ântâifi 3 ani, curgători de Ia 28 Octombre 1875 până l i, 28 Octombre 1878, plus cheltuelile făcute cu îmbunătățirile radicale ce s’a efectuat fără prejudiciul speselor de ur- mărire, ce se reclamă înbasaobligațiu- nei ipotecară înscrisă la No. 484 din £ Noembre 1875, învestită cu formula e- xecutorie,și la 5 lunie'a. c., când a fost termenul de vîn^eri, s’a amânat din causa oposițiunei făcută de D. sindic Cezar Albineț, și care oposițiune s’a respins; dupe cari apoi D-nii Petru și Gheorghi Nițescu procuratorii D-lui Sfarți. Prin petițiunea înregistrată la No. 5.982, cerând a se pun din nofi învîn- ^are arătatului imobil. Pe acest temeifi și în basa art.... și următori din proce- dura civilă, tribunalul publică din nofi vîndarea conform art... din ^isa proce- dură, iar concurențil ce ar fi de a cum- păra, dupe lămuririle de mai sus, dupe cum de acest imobil s’afi prevăzută în publicațiunea inserată în foia oficială No.... din 1887, să se înfățișeze în ca- mera acestei secțiuni a IlI-a la 7 Sep- tembre 1887, orele 11 din 4b când are a se adjudeca potrivit art. 530—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 din proc. civilă. Tot o-dată se someză toti aceia ce ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegifi, ipotecă safi ori-ce alt drept asupra bu- nurilor urmărite ca, înaintea adjudeca- țiunei să se presinte la tribunal spre a’și arata pretențiunile lor sub pedepsă de a nu li se mai ține în semă. No. 1.635. 1887, August 3. Tribunalul Muscel Pe bnsa sentinței civile a acestui tri- bunal No. 106 din 1»86, învestită cu titlul executorifi No. 31 din 1887, și dupe îndeplinirea disposițiunilor cerute de procedura civilă, prin jurnalul dresat de tribunal la 4 August curent, s’a ho- tărît ca, în de 28 Noembre 1887, Î4 August 1887 MONITORUL OFICIAL 2587 orele 10 dimineță, să se vindă cn licita- ție, în pretoriul acestui tribunal, imo- bilele jos notate, avere a defunctului Apostol Simionescu, represintat prin tutorul D. N. Plăvițescu, de profesiune proprietar, domiciliat în comuna Văle- ni, plasa Podgoria, județul Muscel, spre desăgubirea D-nei Maria N. Constanti- nescu, născută Roșanu, de profesiune menagerâ, din comuna Văleni, plasa Podgoria, județul Mascel, de sumele ce are a primi dupe arătata mai sus sentin- ță, în sumă de lei 1.693 , cu procentul legal de la 8 Martie 1886 până la a- chita । e. Acestă vîngare se publică spre ge- nerala cunoscință că toți aceia ce vor a- vea asupra acestor imobile veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chi- rie, privilegii!, ipotecă saii ori-ce alte drepturi, să se arate la tribunal mai ’naintea termenului de adjudecațiune, căci tn urmă nu li se va mai admite nici o pretențiune ; iar aceia ce vor voi să cumpere aceste imobile să se pre- sinte la tribunal, la dica^și ora indicată mai sus, spre a concura. Descrierea imobilelor ce se vînd, condițiunile vîn^erei și diferite sarcini și împregiurări ale imobilelor până acum cunouscte: 1. Un petic de pământ cu pădure mă- runtă pe el, chingă, numită la Piscu- Cârstienilor, în lițime ca 55 stânjeni și lungimea ca 100 stânjeni, din gârla văi Vrănesci spre răsărit până în drumul Mocanului, la miadă-di se învecinesce cu decedata Luxița și la miadă-ndpte cu creditdrea, avend acest teren o supra- față ca 5 pogone, fiind pe deal și puți- nă fânețe, situat în hotarul comunei Vră- nesc), plasa Podgoria, județul Muscel. 2. Un petic de pământ chingă, numi- tă la Piscu-Lupului, în lățime ca 60 stânjeni și în lungime ca la 300 stân- jeni, din gârla văi Vrănesci spre răsărit până în drumul Macanului, la miadă-di se învecinesce cu proprietatea D-lui U- drea Gheorgiu și la miadă-nopte cu a D-lui T. Dorobanțu, prin care trece 2 drumuri și valea Lupului, are o întin- dere totală ca 15 pogone, pe cari se află pădure, parte tăiată parte netăiată, iar în polele pădurei spre gârla văei este ca 3 pogdne arătură , cu puțini pruni și alți pomi, cu o închisore de mărăcini spre drumul văei Vrănesci, situat acest imobil tot în hotarul cămunel Vrănesci, plasa Podgoria, județul Muscel. 3. O vie părăsită, cu pdlele și pămân- tul el în întindere totală ca 3 pondne, în p61e este pământ de arătură, puțini pruni, cu închisdre ruinată, tot în pole se mai află o casă și un pătul, ruinate, care fiind situată în comuna Văleni, plasa Podgoria, județul Muscel, a fost cu embatic și este răscumpărată în par- te; se învecinesce 1» răsărit cu drumul, la miadă-di cⁿ I- Tămășescu, la apus tot cu acesta și la miadă-ndpte cu G. Gră- dinaru; patului și casele învelite cu șiță- D. grefier local atestă că cercetând registrele de inscripțiuni și privilegii de la anul 1871 pâuă astă-di, pe numele casei decedatului Apostol Simionescu, pentru imobilele urmărite, nn a găsit nici un cas de inscripțiune sad privile- giu înscris. No. 8.080. 1887, August 7. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Conform adresei onor, tribunal Ilfov, secția de notariat, No. 7.400 din 1887, se publică spre generala cunoscință că, în diua de 18 August 1887, se va vinde prin licitaținne publică, la fața locului, la moșia Știubei-Oresci din comuna Știubei-Orâsci , plasa Dâmbovița, a- cest județ, averea mobilă a D-lui G. H. Lazu, compusă din porumb, grâfi, cai, o trăsură, vaci cu viției și o bivoliță cu vițelul ei, urmărită pentru despăgubi- rea D-lui lorgu G. Daniilescu. Licitația se va începe de la orele 11 a. m. înainte și, neputându-se termina în acea dL va continua și în cele ur- mătdre. No. 9.418. 1887, August 10. — Conform adresei onor, tribunal Il- fov, secția de notariat, cu No. 7.586 din 1887, se publică spre generala cunoscință că, în dina de 19 August 1887, la orele 11 a. m. înainte, se va vinde prin licitație pnblică, la fața locului, în Bucuresci, calea Plevnei No. 157, 3 bolobfice cu vin și mobilier de cârciumă, avere a D-lui Costache Ștefănescu, urmărită pentru despăgubirea D-nei Maria A- lexandrescu. No. 9.412. 1887, August 10. —Conform adresei onor, tribunal Ilfov, secția comercială, cu No. 6.782 din 1887, se publică spre generala cunoscință că, în d^a de 21 August 1887, începând de la orele 11 a. m. înainte, se va vinde prin licitație publică, la localitate în l Bucuresci, șoseua Panteleimon No. 120, averea mobilă a D-lui Vasile Gheorghe, compusă din o tejghea, un tacâm de mă- suri metrice, 6 mese de lemn, rotund,, 6 clondire mari de sticlă și mai multe alte obiecte de mobilier de prăvălie și casă , urmărite pentru despăgubirea D-lul Sterian Pavlidis. No. 9.469. 1887, August 11. —Conform adresei onor, tribunal Ilfov, secția de notariat, cu No. 7.577 din 1887, se publică spre generala cunoscință că, în din» de21 August 1887, începând de la orele 11 a. m., se va vinde prin li- citație publică, pe piața tribunalului, Intrarea Valter-Mărăcineanu, avere mo- bilă a D-lui Teodo-r Negulescu, cornoa- să din mobilă de casă și altele, urmă- rită pentru despăgubirea D-nei Tarsița Negulescu. No. 9.481. 1887, August 11. Comisarul de urmărire al ocolului II din Bucuresci Conform adresei D-lni jude al .ocolu- lui II din Bucuresci, No. 8.913, se pu- blică spre generala cunoscință că s’a fixat diua d⁰ 20 August 1887, pentru vîndarea prin licitație a averei mobilă, sechestrată de la D. Th. M. Stoenescu și compusă din mobilier de casă, pentru despăgubirea D-lui G. Giuvelca de snma de lei 112 cu procente, plus 15 lei spese, osebit timbrele, ce este condemnat prin cărțile de judecată No. 107 și 562 din 1887, ale D-lni jude al ocolului II din Bucuresci, învestite cu formula execu- torie. Vîndarea se va efectua pe piața Am- zei, începând la orele 11 a. m. No. 1.585. 1887, August 10. Comisarul de urmărire al ocolu- lui V din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului V din Bucuresci, prin adresa No. 5.500 din 18? 7, a fixat dina de 18 August 1887, pentru vîn- darea prin licitație publică, pe piața S-ta Vineri, a averei mobilă a D-lui Vasile Pârvu, urmărită pentru despă- gubirea D-lor Frați Chepich, de restul ce mal datorâză din cartea de judecată cu No. 1 021 diu 1886, a D-lui jude o- colului V din Bucuresci și învestită cu formnla executorie. Vîndarea se va începe de la orele 11 a. m. înainte. No. 896. 1887, Auugst 11. — Se publică spre generala cunosc- ință că D. jude al ocolului V din Bu- curesci, prin adresa No. 5.499 din 1887, a fixat dina de 18 August 1887, pentrn vîndarea prin licitație publică pe piața S-ta Vineri, a averei mobilă a D-lui Apcar M. Ageamolo, urmărită pentru despăgubirea D-lui N. Stănescu, de su- mele ce are a primi, conform cărței de judecată No. 137 din 1887, ă D-lui jude ocolului V din Bucuresci, învestită cu titlul executoriâ. Vîndarea se va începe de la orele 11 a. m. înainte. No. 902. 1887, August 11. CITAȚIUNI Cartea de apel din BucuruscI, secția II D-na Angelina I. Bălăceanu și soțul I 2588 D-sale D. I. Bălăceanu, cu domiciliurile peste frontieră, se vestesc prin acesta ca, la 18 Septembre 1887, orele 10 dimi- năța, să vină a se înfățișa în piocesul ce are cu ministerul cultelor pentru pre- tenții, pregătiți cu tdte actele necesare; cunoscând că la cas de nevenire se va resolva în lipsă, conform art. 148 din procedura codului civil. No. 6.175. 1887, August 5. Tribunalul Ilfov, secția comercială. In virtutea art. 253 din codul comer- cial, sunt din noii invitați creditorii fa- limentului Samoil Franco, ale căror cre- anțe s’afi verificat și încredințat, ca, în ^ina de 19 August 1887, orele 11 a. m., să se presinte în sala ședințelor acestui tribunal, pentru a se consulta asupra încheiere! concordatului saii actului de unire. • No. 6.841. 1887, August 12. Tribunalul Ilfov, secția I civilo- corecțională. D. Nicolae Cosma (Sofa), cu domici- liul necunoscut, este chemot la acest tribuna!, în ua de 22 August 1887, orele >0 și jumătate dimineța, spre ase' cerceta ca contravenient; avend în ve- dere că de nu va fi următor se va con- demna în lipsă, conform art. 147 din pr. penală. No. 8.690. — D. Petre Vasiliu, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acăstă judecă- torie în ^iua de 22 August 1887, orele 10 și jumătate dimineța, sore a se cerceta ca contravenient; avend în vedere că de nu va fi următor, se va condemna ’n lipsă, conform art. 147 din procedura penală. No. 8.691. — D-na Păuna Rădulescu, cu domici- liul necunoscut, este chemată la acestă judecătorie, în