fro. 105 UN EXEMPLAR: 25 BANI joi, 13 (25) August 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL FREHUL ABONAMENTULUI IR REGATUL ROMÂNIEI: 86 lei pe an ; 20 lei pe 6 luni. 'Abonamentele încep din anteia «Ji a âe-c&rela lună. PRMKJL ABONAMENTULUI PEMRD 8TRAI5BTATB: 60 lei pe an; 85 lei pe 6 luni Abonamentele se pot face la biurourile poștale. PUBUCATIUNILK JUDICIARE 88 PLĂTESC; Până, la 50 Unii, 5 lei; mal lungi de 50 linii 10 lei. Orl-ce alte acte Introduse in ele ee plătesc deosebit ca. șl publicațiunile, dupe lungime. PRETIUL ANUN CIORILOR; 80 bani linia de 80 litere.— A duoa inserare și mal multe, 20 bani linia. DIRECȚIA MONITORULUI 81 UlPRLOm STATULUI Bucuresci,. Bulevard ul-Independlnțel [ASERȚIUNILE 81 mAHELK 88 HAM Anteia inserare, 60 b. linia^ cele-alte, 80 b. mu a, ^itațiunile de hotărnicie, 60 b; linia. Publioatiunile prim&rielor și comitetelor. 60 b. linia. SUM A. R PARTE OFICIALA — Președinția consiliului de miniștri: Comunicare. DecisiunI ministeriale — Raport. PARTE .NEOFICIALA —Cronică—-Referat— Depeși telegrafice — Buletin sanitar — Buletine meteorologice — Expunerea situațiunei județu- lui Vasluiu. AnunciurI ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. P A li T E OFICIALA Bucuresci., 12 August PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI D. M. Pherekyde, ministru al afaceri- lor străine, întorcendu-se din misiunea în care a fost dus, a încetatjnterimul a- celuî minister, cu care fusese însărcinat D. D. Sturdza, ministru al cultelor și ins- trucțiunel publice prin decretul regal cu No. 1.792 din 30 Iunie 1887. DECISIUNI MINISTERIALE Noi, ministru secretar de Stat la de- partamentul cultelor și instrucțiune! pu- blice, Avend în vedere raportul cu No. 172, de la 12 Iunie anul curent, al D-luî revi- șor școlar de Vlașca, raport din care resultă: că institutele private conduse în ur- bea Giurgiu de D. SzaboșideD-na lose- fina Ott, funcționeză fără autorisarea ministerului; că acele institute sunt cu totul departe de a satisface cerințele legei instrucțiu- nel și interesele învețămentulul; Aurind pe consiliul permanent al in- strucțiunel, Decidem: Art. I. Menționatele institute’sunt și râmân închise. Art. II. Directorii lor, ca unii cari pe de o parte au călcat legea, funcționând fără autorisare, iar pe de alta s’aii aretat nedestoinicî a funcționa ca învățători al copiilor, nu vor putea în nici o localitate a țărel și nici o dată exercita profesiunea de învățător’, institutori sau directori de scole nici direct, nici indirect. Art. III și cel din urmă — Decisiunea de față se va publica în Monitorul oficial împreună cu raportul revisorulul de Vla- șca, citat mal sus, spre cunoscință pu- blicului și a autorităților școlare respec- tive. Dată în Bucuresci, la 12 August 1887. Ministru, D, Sturdza. Raportul revisorulul scdlelor din județul Vlașca No. 172 din 12 Iunie 1887. Scola ungară „Szabo* Acăstă scdlă este condusă de D. Szabo, fără să aibă de la minister veri- 0 autorissțiune prealabilă de a des- chide scdlă în țără. Când am intrat în localul ce 'I servea de sală de studid, un aer viciat ’mi a isbit simțul mi- rosului, una din acele duhăniri ce plu- tesce în o casă unde nu este obiceiul de a se premeni gilnic aerul, duhănire a- mestecată cu aburul gros exalat de mi- rosul bucatelor, căci bucătăria era pe aceeași sală cu cei-l’alte duoă-trei încă- peri, ce alcătuia întregul corp de clă- dire. D. Szabo era în fața unui mic bă- iat, lângă o masa pitulată, ce ’i servea de catedră. înmâna dreptăținea un mic gârbaciii de piele, care de bună semă se plimba adese-ori peste urechile micilor școlari de la 4—6 ani. Cu mâna stângă arăta literile în un silabar unguresc, și când elevul repeta cu greutate saii stângăcie cele ce ’l învăța dascălul, trebuia sărmanul co- pil să se simtă fericit, dacă, în loc de a primi peste urechi saU spinare un efect al gârbaciului, era răfuit nu- mai cu o dojana sperifisă a D-lul dascăl Szabo. Numerul elevilor înscriși în registrul de pârtiei al D-lul Szabo este de 40, dintre cari 6 nemți sah unguri și restul români, de la 3 până la 7 ani. Personalul învățătoresc al scolei este compus din familia D-lui Szabo, adică dânsul, soția sa, ginerile și fica sa. Nimeni din D-lor nu a fost în stare să 'mi probeze prin veri-un certificat de studii că posedă cunoscințele cerute de lege pentru a fi învățători. Atât D. Szabo cât și soția sa, precum și ginerile și fia sa, afi pretenția îndrâsneță de a preda copiilor limba română, pe lângă cea ungară și germană, fără ca să docu- menteze nici măcar prin graifi că cunosc bine românesce, necum că posedă cuno- scințele clasice române. Sunt 30 de ro- mâni de Ia 3 până Ia 7 ani cari riscă a ’și uita limba maternă, grație pronun- țărei viciose a pseudo-dascălului lor. Este, D-le ministru, forte regretabil ca un ungur să învețe pe copiii de român românesce, când Statul face atâtea sa- crificii pentru întreținerea scfilelor pu- blice. Ce simțimânt național pote să desvolte în inima copiilor un străin de limba, de religiunea, de tradițiunile și de moravurile neamului nostru ? Ca probă vădită că acest pseudo-dascăl lasă în întunerec pe copiii de român, cari afi nenorocirea să urmeze scfila sa, este faptul strigător că pe pereții sco- lei nu se vede nici o chartă a țerei ro- mânesc! safi măcar a județului Vlașca, în vreme ce charta Austro-Ungariei stră- lucesce pe aceiași pereți în duoă safi trei exemplare. Vă veți închipui pote că acestă scdlă are vre-un mecanism safi organisațiune administrativă aprfipe identică cu aceea a scfilelor private bune. Nici de cum. Pentru limba română nu are nici un soifi de programă. Regulament de disciplină, catalfige safi matricolă, nu există. Con- dică de presența învățătorilor, de a- semenea. Distribuția orelor pe clase și materie, așișderea. Pentru inspecțiunilă făcute de autoritățile școlare nu se afle 2552 MONITORUL OhlCÎAL lâ August 1887 pe masa nici o condică. Cât pentru va- canțiunile școlare, e!e se fac de sigur în un mod capricios, căci nu există nici un regulament oficial în hârtiile D-lui Szabo. In ce privesce localul, el era în cele mai detestabile condițiuni; nu era de cât o singură sală pentru băeți și fete, mare de 16 metri pătrați, răii dispusă, jăsă și prea puțin aerată și luminată. Mai filele trecute însă, scola a fost strămutată in alt local, care, dacă se gă- sesce în nisce condițiuni mai bune de cât cel anterior sub raportul material, are nenorocirea de a fi fost ocupat vre- me îndelungată de către o casă de pros- tituțiune,—reputațiune rea, care jignesce fdrte mult aureola ce se cuvine să în- conjore localul In care se așa^ă o scdlă, dacă scdla D-lui Szabo mal pdte aspira la o asemenea aureolă. D. Szabo pretinde că scdla sa este grădină de copii. Zadarnic însă căutatam să văd mijldcele pedagogice de cari se servesce familia sa pentru a* des volta în mod sistematic fisicul, moralul și inte- lectul micelor odrasle. Nici tablouri zoologice, safi botanice, nici scene din viața socială, nici tablouri deintuițiune nici modele de deprinderi nici jucării pro- prii vârstei copiilor, nimic din tdte aces- tea n’am vă^ut la scdla ungară a D-lui Szabo. Am cerut ca să esecute cu copiii cel puțin câte-va jocuri froebeliane; dar D. Szabo s’a codit spunându-’ml că a- ceste jocuri nu le pdte executa acum fiind-că lipsesce ginerile săfi, răspuns care echivaleză cu absoluta sa incapa- citate în acea materie. Prin urmare, D-le ministru, scdla condusă de acest 1). Szabo este tot ce ar voi cine-va să o numescă, afară de o scdlă, și cu atât mal puțin scdlă în care se învață românesce. Pensionatul „Ott“ Acest pensionat este pus sub direc- țiunea D-nei losefina Ott Cine este acestă ddmnă ? Pripășită în Giurgifi de vre-o duoi ani, D-sa a deschis acest pen- sionat, fără ca să ’mi pdtă documenta cu vre-un act că are autorisațiunea mi- nisterială pentru acest oraș. Singurul act ce ’mi-a înfățișat a fost o adresă a ministerului de cnlte cu No. 744 din 19 Ianuarie 1879, prin care’I seîngăduesce a deschide în Pitesci o scdlă privată. Să fi avut dre vre-o conduită rea în acel o- raș, din care causă ’și-a perdut urma prin Giurgifi? Nu scifi nimic. Ce< a-ce scifi este că pentru.Giurgifi nu are de la mi- nister nici o încuviințare, lucru care mă face să bănuesc că nu ar fi fost corectă la Pitesci, safi în cel mal riguros cas, că nu este tn regulă față cu regulamentele instrucțiune! publice. Numărul total al elevilor înscriși tn registrul de partiții al i)-nel losefina Ott este de 40, dintre cari 3 băeți și 87 fete. Sunt 4 clase primare- In clasa I urmeză 20 eleve; Înll-a4; înlll-a 2; în a IV-a2. Restul urmăză cursul de limbi. Nu este de cât o singură internă. In acest pen- sionat afară de cursul primar se mal predă limbile francesă, germană, piano și lucrul de mână. Personalul didactic al pensionatului este compus din urmă- tdrele domne : D-na losefina Ott pretinde că este absolventă a unei scdle secundare din Bavaria, dar nu mi- a probat acesta prin nici un atestat; D-șora Victoria Petro- vici pretinde că a absolvit câte-va cla- se gimnasiale în un pensionat privat, dar nu mi-a probat acesta prin nici un certificat liberat de o scolă publică ; D-șora Sevastia Petrescu, telegrafistă în Giurgifi, pretinde că a absolvit scdla profesională de fete safi externatul se- cundară din Bucuresci, dar fără să ’mi documenteze prin nici un atestat; D-șora Haritina Ott ^ice că a urmat cursurile pensionatului condus de mama sa în Pi- tesci, anii trecuți. D-na losefina Ott predă limba fran- cesă și germană ; D-șdra Sevastia Petre- scu, cunoscințele primare ale claselor II, III și IV în limba română ; D-șdra Victori* PetrovicI, limba francesă și cu- noscințele clasei I la ronjânesce; D șora Haritina Ott, pianul. In zadar am căutat să găsesc în acest pensionat mecanismul și organisațiunea administrativă perfectă, ce am consta- tât la pensionatul „Cultura® condus de D-na Wilhelmina Dicescu. Regulamen- te școlare safi circulări ministeriale cu privire la scdlă și a el o¹ lăduire, — nu există și n’a existat nici o-dată. Pentru consemnarea Zilnică a elevu- lui, începând de la intrarea sa până la finele anului, nu am găsit nimic, nici matricolă imprimată safi manuscrisă, nici catalog. Despre condică de pre- sență, tn care să trăcă fie-care institu- tdre ora sa de prelegere, nici că mai este vorbă; pentru inspecțiunea făcută de au- toritățile școlare nu este nici o condică, imprimată safi albă, așa că am fost ne- voit să dresez procesul-verbal de ins- pecțiunepe o foae volantă. Nu scifi dacă vacanțele se fac safi nu în Zilele prevă- zute de lege și regulamente. In privința localului personalului, efi l’am găsit, acum ca și în rendul trecut, în aceleași condițiuni puțin igienice. Sunt duoă sale de studii: una pentru clasele II, III și IV, îngustă, răfi dispusă, și pu- țin luminată, și alta pentru clasa I, pu- țin mai spațidsă, dar în aceleași condi- țiuni. La prima mea inspecțiune, D-na losefina Ott ’mi-a promis că’și va îmbu- nătăți materialul și ’și va schimba loca- lul în primăvera viitore, dar constat cn mâhnire că nu s’a conformat, cum nu s’a conformat nici o-dată, când predece- sorii mei ’i afi atras atențiunea asupra acestui lucru, care de altmintreli jdcă un rol atât de inportant în propășirea învățământului. Pare că D-na Ott nu a dat promisiuni de cât cu permanentul gând de a se îndărătnici Ia îndeplinirea lor. îngăduită până acum din un spi- rit de indulgență împins prea departe, acestă stare de lucruri trebue să aibă un capăt o-dată, și cred că acest capăt a sosit. îmbunătățirile căutate de D-na Ott în ce privesce mobilierul, localul scolel și administrațiunea, se fac de mult să fie așteptate și sunt ] sigur că dacă ’I se va mai da un termen de îngăduială nu se vor traduce In fapt pentru acesta. Ca material didactic are pe păreți câte-va tablouri francese de diftongi și triftongl și câte-va charte în limba francesă. Limba română se predă în tdte clase- le dupe o programă manuscrisă, copia- tă dupe cea oficială. Cunoscințele celor 4 clase primare se predafi în românesce de către D-ra Sevastia Petrescu și V. PetrovicI. Am asistat la prelegerile, făcute de personalul didactic și am cestionat dupe programa Statului mai multe e- leve din cele 4 clase primare, asupra gramaticei, aritmeticei, geografiei, is- toriei naționale și citire! cu înțeles, și constat cu o adâncă nemulțumire că răspunsurile lor afi fost cât se pote de slabe. La istoria patriei n’am găsit în clasa III și IV nici o elevă, care să ’mi vorbescă ceva asupra lui Alexandru-cel- Bun, Mihai Vitezul safi Ștefan-cel-Mare. La gramatică elevele clasei IV nu afi • fost în stare să cundscă proposițiunile din o frasă ce le dădusem ca exemplu. La geografie n’afi putut să 'ml spună nici măcar cari sunt orașele principale ale Spaniei și Angliei. La aritmetică abia afi putut să ’mi transforme o fracțiune vulgară, și acăstamai mult în chip automatic și mnemonic de cât ra- țional și inteligent. Iu ce privesce lucrul de mână, direc- torea mi-a declarat că el se predă o oră pe ZL fără a se ține socotelă de progra- ma respectivă, căci — Z*⁰⁶ D-sa—așa a făcut tot-d’a-una. O asemenea stare de lucruri, D-le mi- nistru, este o anamolie, este o fraudă, este o spoială vinovată, care trebue să dispară atât din învățământul pulrlic — acolo unde există — cât și din cel privat. Dacă în ori-care parte a mași- nei sociale nu se pote permite nepedep- sit înșelăciunea, apoi de bună semă în instrucțiunea vlăstarilor cetățănului, atestă înșelăciune este o crimă de les învețăment de o mie de ori mai păgubi- tore, căci se săverșesce o crimă, ale cărei 13 August 1887 MONITORUL OFICIAL 2558 consecințe amare, in definitiv, sunt su- ferite de o întregă generațiune de copii, cari aâ avut nenorocirea să ca^ ⁸Qb mincinosaîngrijire a unor indivizi pu- țin scrupuloși, sau din ignoranța părin- ților, saâ din a lor indiferință asupra crescerei. Autoritatea însă, acest Argus cu ochi însutiți, trebue să fie pururea la pânda răului și a gangrenei, și să le stârpăscă cu nemilostivire acolo unde le ar vedea ivindu-se cu sfruntare. Pe aceste considerațiuni, D le minis- tru, și, avend în vedere că atât pensio- natul D-nei losefina Ott, cât și scdla mixtă ungară a D-lui Szabo nu întru- nesc condițiunile materiale privitdre Ia local; Având în vedere că atât la cel de al douilea, cât și la cea d’ântâiâ, cunoscin- țele ce se pred»â sunt făcute fără nici o regulă și în cel mai superficial chip posibil', Având în vedere că institutorii și ins- titutdrele de la acele duoă scdle nu ’mi aâ probat prin nici un document că sunt apți pentru a dirige pașii și spiri- tul fraged al copiilor ce urmeză acolo; Având în vedere că D-na Isefina Ott și D. Szabo nu posedă nici o autorisațiune pentru deschidere de scdle în Giurgiâ ; Având în vedere că mijldcele didac- tice cu cari se servesc aceste scdle sunt departe de a fi identice cu mijldcele sculelor publice; Având în vedere că în urma îugădu- irei ce pururea li s’a făcut de autorita- tea școlară și a promisiunilor des repe- tate de a aduce îmbunătățiri, directorii lor respectivi nu aâ fost următori, și prin consecință aâ desconsiderat sfîtui- rile ce li s’a administrat la deosebite inspecțiunl; Având în fine în vedere că aceste 2 scdle private sunt o spoială vinovată; Subsemnatul are ondre a vă ruga respectuos, D-le ministru, să bine-voiți a hotărî saâ desființarea scdlelor conduse de D-na losefina Ott și de D. Szabo, am- bii din Giurgiâ, saâ cel puțin suspen- darea lor pe timp mărginit, punândo-le obligațiunea expresă și categorică de a nu redeschide acele scdle de cât a- tunci când se vor constata că merită sâ funcționeze. Bine-voiți, vă rog, D-le ministru, a primi și cu acâstă ocasiune expresiunea celei mai înalte considerațiuni. Revisor școlar de Vlașca, Mihail De- metrescu. D. Spiru C. Haret, secretarul general al ministerului cultelor și al instrucțiu- ne! publice, întorcendu-se din concediâ, ’și-a reluat de la 10 curent îndatoriri- le funcțiunel sale și prin urmare de la acestă dată Incetdză însărcinarea D-lui inspector V. Pallade. Prin decisiunea D-lul ministru de fi- nance cu No. 30 903, D. P. Lecca, fost controlor fiscal, se numesce agent de control al spirtuoselor la fabrica Ghidi- geni, din județul Tutova,în locul D-lul G. Mălinescu, demisionat. Salariul pentru acestă fabrică se fixă ză la lei 200 mensual. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 31.041/1.064 din 5 August 1887, D. Vasile Grănescu, fost controlor fis- cal, este numit în funcțiunea de contro- lor pe lângă creditul agricol din județul Vasluiu, în locul D-lui N. Sava. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 31.514, în basa art. 10 din' legea pentru reorganisarea serviciului casierie- lor generale de județe, D. Gr. Măinescu, actual verificator clasa II, dupe a sa ce- rere este numit¹ copist în serviciul casie- rielor generale, în locul D-luî D. P. lo- nescu, care trece în locul D-lul Măinescu. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 31.515, în basa art. 10 din legea pentru reorganisarea serviciului casie- rielor generale de județe, D. I. Doro- tei este numit verificator clasa II în serviciul casierielor generale, în locul D-lui Mina Georgescu, demisionat. Prin decisiunea aceluiași D ministru cu No. 31.516, în basa art. 10 din legea pentru reorganisarea serviciului casierie- lor generale de județe, D. Gh. Buter este numit copist în serviciul casierielor ge- nerale, în locul D-lui loan Dorotei, îna- intat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 31.517, în basa art. 10 din legea pentru reorganisarea serviciului casie- rielor generale de județe, D. C. Stefă- nescu este numit verificator clasa II, în serviciul casierielor generale, în locul D-lui loan Antonovici, depărtat. In tabloul publicat în Monitorul ofi- cial No. 96, pe lângă jurnalul consiliu- lui de miniștri No. 15 de la 4 Iulie 1887, fiind o erâre între comunele despărțire! IX, se publică din noâ rectificat: Tablou de comunele ce formăză despăr- țirea IX din zona preventivă. coprinde 19 comune cu 5 secțiuni Reședința medicului veterinar la Tulcea. Județul Tulcea Comuna de reșe- Secția Comuna dință a revisoru- lul de vite I 1. Tulcea Tulcea II 2. Salina îl 8. Satu-Noâ 4. Sfiștofca e n 5. Chilia-Veche Chilia-Veche III 6. Beștepe w 7. Satu-Noâ a 8. Malcoci Malcoci n 9. Câsla s 10. Somova ,IV 11. Frecăței W 12. Telița * 13. Neculițel * 14. Parcheș a 15. Isaccea V 16. Luncavița a 17. Văcăreai V ăcăreni w 18. Jijila ii 19. Pisica PARTE NEOFICIALA Bucwesci, 12 August Duminică, 9 August, Majestă- țile Lor întovărășite de A. S. R. Principesa de Hohenzollern aiî as- cultat sfânta leturghie în biserica din monastirea Sinaia. Joi, la 6 August, M. S. Regina a bine-voit să întrunescă, la orele 2 ^2 dupe amiaiji, în Castelul Pele- șul un număr însemnat de copii din familiele ce petrec în Sinaia, precum și din domnele aflate în timpul verei- în localitate, căci în reședința regescă se dete o repre- sintație teatrală pentru copii, la care a bine-voit a fi față A. Ll. R. Principesa de Hohenzollern, pre- cum și M. S. Regele. La orele 4, se sluji o gustare pe una din terasele Castelului din care se împărtășiră toți invitații. Apoi urmă din nou represintarea, care nu se sfârși decât la orele -7. MONÎTORtJL OFICÎAt 2554 ¹ In cursul sâptămânei trecute Ma- jestățile Lor au bine-voit a întruni la dejun și prân^ pe D. I. 0. Bră- tianu, președintele consiliului de miniștri, Principele Dimitrie Ghi- ka, președintele Senatului, Exce- lențele lor D-nii Dr. Busch, mi- nistrul Germaniei, cu D-na Busch, Sir Lascelles, ministrul Angliei, cu Lady Lascelles, D. de Coutouly, ministrul Francei, D. Hitrowo, mi- nistrul Rusiei, cu D-na Hitrowo. Cu acestă ocasie Excelența Sa a presintat Majestăților Lor pe D. colonel Seubotitch, atașat militar pe lângă Legația împărătesei rusă; D. marchis del Moral, ministrul Spaniei, D. ministru Sturdza, D. Câmpineanu , primarul Capitalei - și vice-președinte al Adunărel, cu D-na Câmpineanu, D. Mitilineu, ministrul țărei la Bruxelles, D. Grigore C. Suțu și D-na Suțu, D. Gh. C. Filipescu și D-na Filipescu, D. general .Fălcoianu cu domna, D. Ștefan Bellio, deputat, D-na Zoe Costa-Foru, D. Moruzi, prefectul de poliție al Capitalei, D-nii generali Dona și Cruțescu, D. colonel lacob Lahovari și D-na Lahovari, D. ba- ron Guillaume, secretar de Lega- țiune al Belgiei la Constantinopol, șiD na baronă Guillaume, D. căpi- tan Dauna din armata germană, precum și alte persone de distinc- țiune aflate la Sinaia. Referatul D-lul șef al divisiunel agriculturei către D. ministru agriculturei, industriei, co- merciulni și domenielor. Având în vedere cele coprinse în acest referat; luând și părerea comisiunel superidre filoxerice, în- cuviințăm suspendarea măsurilor luate pentru distrugere până dupe culesul viilor. Până atunci se vor lua în cercetare amănunțită tdte viile din Od>besol și Nieoresei. Cercetările întreprinse în cele-alte podgorii ale țărei vor continua cu tdtă activitatea spre a fi terminate până la finele acestei luni. D. șef al divisiunel agriculturei este în- sărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei disposițiunl. Ministru, V. Glieorghian. Domnule ministru, Trecând ca comisiunea tn care m’ați autorisat a face parte, Ia viile din jude- țele Botoșani și Covurluiii, pentru a de- monstra existența filoxerei, am ondre a supune D-vdstr5 In scurt resuitatul lu- crărei precum și impresiunile ce am cu- les prin visitarea viilor din aceste duoă localități. Precum cunosceți din telegramele ce v’am adresat din acele localități, comi- siunea, prin demonstrațiunl făcute pe fața pământului, a ajuns a convinge și pe cel mal îndonelnicl despre existența filoxerei și de pericolul cu care este a- menințat restul podgoriilor acelor loca- lități și a întregei țări. Ceea ce intereseză acum a se sci, D-le ministru, este: 1. Dacă tn aceste duoă localități ur- meză a se aplica distrugerea viilor ata- cate, ca măsură pentru stârpirea filo- xerei, și 2. Dacă acestă măsură urmeză a se aplica îndată saii să se amâne până dupe culesul viilor. Resolvarea acestor duoă cestiuni a- târnă de următorele Impregiurări: La Botoșani viile atacate sunt cele din raionul orașului însumând aproxi- mativ vr’o 25 pogdne; cele din Stefă- nescl cari constitue o adevărată podgo- rie situată pe colinele Prutului și cari par a fi sănătos?, In urma cercetărilor făcute de agenții stațiune!, găsindu-se la o depărtare de 50 kilometri, sunt fe- rite de invasiunea filoxerei pe calea na- turală; cele-alte podgorii ale țărei, fiind de asemenea fdrte depărtate, s’ar părea că focarul din Botoșani nu presintă nici un pericol dacă n’ar exista și alte căi artificiale de propagare. La Covurluiii filoxera dateză tot atât de mult ca și în județul Prahova; în a- cest județ nu există o podgorie întinsă ; viile sunt împrăștiate în mici grupe pe cdstele Șiretului și aBrateșului și apar- țin diferitelor comune. Comuna Pechea, punct filoxerat constatat până acum ca extrem despre jadețul Tecuciii, este la 60 kilometri de podgoria Nieoresei și OtiobescI din județele Tecuciii și Putna. Aci ca și la Botoșani acestă depărtare ar părea că face imposibilă propagarea filoxerei pe calea naturală în cele duoă podgorii. Cu tdtă depărtarea punctelor filoxe- rate de centrările mari viticole, și cu tdtă presumția teoretică că filoxera nu se pdte propaga în ele pe calea naturală, sunt atâtea mi^ldce artificiale de propa- gare cari impun temeri că menținând aceste duoă focare la ambele extremități ale Moldovei ar periclita podgoriile din centrul ei. Dacă astăzi s’ar putea spune, fără te- mere de desmințire în anul viitor, că în podgoriile din centrul Moldovei și mai cu sămă la Odobesd și Nieoresei nu există filoxera, negreșit că distrugerea 13 August 1887 acelor focare se impune cu imperiositate; iar dacă din contra presința filoxerei s’ar putea dovedi în acele podgorii, atunci se pdte $ice că răul este generalisat și distrugerea în neputință d’a’l mai îm- pedica propagarea. D’aci în colo rolul inițiativei private, stimulată și ajutată de guvern, ar fi mai puternic și mai cu putință de a lupta în contra ei de cât mi^ldcele întreprinse până astăzi. Deci, distrugerea acestor duoă focare ar atârna de siguranța dacă în podgo- riele de la Odobesci și Nieoresei esistă saii nn filoxera. Și cu tdte că ambele podgorii aii fost cercetate în luna Iulie de un agent al stațiune! fără a fi dove- dit presința filoxerei în ele, totuși sunt de părere ca o nouă cercetare cu totul atentivă să se întreprindă de îndată în acele podgorii, cercetare de al cărei re- sultat ar atârna distrugerea saâ menți- nerea acelor duoă focare de la Botoșani și Covurluifi. Asupra punctului 2, adică dacă ur- măză a întreprinde distrugerea înainte safi dupe culesul vielor, cred că nimeni nu pdte găsi un argument sciințific care să pledeze pentru distrugerea imediată. Și într’adevăr, pe cât timp astăzi actul metamorfosărei iusectei’se găsesce în cel mai mare grad de desvoltare, distruge- rea âr fi prea târzie și, chiar de s’ar în- treprinde acum, nu va putea fi termi- nată înainte de cules. însăși comisiunea superidră când, prin procesul-verbal din ședința de la 15 Iu- nie .... a dispus ca viele din Praho- va și Buzefi să se distrugă dupe cules, iar cele în cari se va ivi din nofi filoxera să se distrugă pe dată, negreșit că a a- vut în vedere o distrugere înainte de e- pocâ metamorfosărei insectei și încă o distrugere complecta, presupunând că se vor dovedi mici suprafețe infectate. Astăzi însă când în jadețul Covurluifi se constată 1.294 hectare vie filoxerată, din cari 390 hectare urmeză a fi distru- să, sunt sigur că comisiunea va reveni asupra acelei decisiuni și va recundsce că distrugerile din August devin ineficace pentru a împedica mersul filoxerei. M’ați însărcinat încă, D-le ministru, a examina dacă viele de la punctul Băr- boși, situat în lunca Șiretului, presintă putința de a fi tratate prin submersiune. Situațiunea acestor vii, abondența și ca- litatea apei Șiretului, fac ca acest tra- tament să se aplice cu bun succes. Chel- tuelila însă ce s’ar face cu construirea unui canal de derivație și a digurilor pentru introducerea și menținerea apel pe șes ar fi în disproporție cu micul nu- măr de vii aflate pe acel șes. Șeful divisiunel, M. Petrescu. 13 August 1887 MONITORUL OFICIAL___________ 2555 * DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului} Sofla, 23 August— Principele a pri- mit dimineță pe oficerii garnisonel din Sofia. într’un discurs rostit pe franțu- zesce, principele a vorbit de disciplină și de unire. El a $is că înțelegerea de- plină între principe și armată va fi si- guranța și viitorul țărel. Sofla, 23 August —Ieri, la Te Deumul cântat la catedrală, ce era împodobită într’un chip măreț, asista un numeros cler. Principele, încongiurat de statul săfi major, ocupa tronul. Dupe Te Deum, mitropolitul Clement a rostit discursul următor: „Poporul bulgar primesce cu entusiasm pe principe, ale cărui calități le cundsce și pentru tronul căruia el va fi tot-d’a-una gata să’și verse sângele. Principele cundace, fără înduoială, cali- tățile poporului, pentru că a acceptat să ia în mâni destinele sale. Intre alte virtuți, poporul are recunoscință; de aceea el e recunoscător Rusiei căreia el datoresce liberarea și existența sa.“ Mitropolitul speră că principele va sci să conducă poporul în acestă cale a re- cunoscinței. In acest cas, principele pdte fi sigur câ poporul săfi se va grupa tn giurul tronului și’l va susține cu tărie. Paris, 23 August — D. Rouvier, pre- ședinte al consiliului, s’a dus în Elveția să petrăcă câte-va ^ile. Deschiderea consilielor generale a a- vut loc; nici un incident nu s’a produs; aprope toți foștii președinți afi fost re- aleși. Viena, 24 August — Depeși private primite de ijiare spun că Dr. Mackensie a făcut principesei imperiale a Germa- niei un raport forte satisfăcător asupra stărei principelui imperial, asigurând’o de restabilirea deplină peste puțin timp. Darmstadt, 24 August— Se desminte positiv că principele Alexandru ar fi a- dresat principelui de Coburg o scrisdre MINISTERUL DE INTERNE Direcția, generală, a serviciului sanitar Buletin statistic de mișcarea botelor contagiose ce ah existat între animale, tn diferite localități din țără, dupe sciințele primite, de la 3 până la 10 August. Vărsat la ol in județul Dorohoifi. » » » . Ialomița . » » » » Ia?l • • • „ „ „ , Tulcea. . » » » » Vasluiii . Febră aftăsă (durere de gură și dt picifire) la boi în jud. Fălciii. . Râe la cai în județul Buzăfi . . „ „ „ « Dorohoifi .* „ „ „ „ Suceava . Răpciugă la cai în județul Ialomița exprimând aderarea sa la alegerea lui de principe. (Havas) D. Nicolae Blaremberg, proprietarul moșiei Sturzeni, oferind gratis lemnele necesare ambulanței rurale pe timpul cât a funcționat în comuna Isvorul, și D. Tomiță Câmpianu, arendașul moșiei Căpriori, oferind asemenea 4 căruțe cu paie, ministerul le exprimă mulțumirile sale. INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC OBSBEVATIUNI: De la 11 (23; August 1887, orele 8 a. m. In 24 ore De la 10 (22) AD8- 8 ore săra Barometru redus ▼Sntol P16e saii Temper Barome- Temper. Văntul la 0* și la Temperatura 4 Starea aĂpad& extr. iru red Stare» OBSBBVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul m&re! aerului ® Direcția «PM Gerului M laO« ș! Direcția Cerului a X â nivelul s Obcer’J Variaț. Observ. Variaț. p mare! T.-Severln. 758.9 2.3 17.6 --- 1.4 64 NW 3 p. noros --- 30 16 756,8 26 0 NW 3 noros Balota . . Craiova 760 4 --- 0.8 18.4 --- 5.2 65 E 1 aoop. 7 32 10 758.6 20.2 B 7 Slatina 759.0 + 0.6 16 0 --- 5.0 74 S 5 £. senin 6 31 12 754.6 20 0 SW 4 ploios Giurgiu 757 9 -+- 1.4 17.2 --- 7.2 80 W 5 p, noros --- 35 24 753.3 26.9 NE 5 senin Constanta . 755.0 --- 4.3 21.5 --- 0.3 62 N 3 senin --- 28 18 756.0 21 4 S 1 --- Starea mărel £. lină. Salina . . 754 0 --- 4.8 20.0 --- 4.0 70 NNW 3 f. senin --- 27 10 755.8 22.4 ENE 3 f. senin , , ușără. Galați . . 755.6 --- 3.8 18.3 --- 4.6 70 N 6 noros --- 31 16 756 2 22 1 E 6 Brăila 754.8 --- 31 19.0 --- 5.8 92 NNW 5 * t 31 15 754.7 22.4 --- --- - Sinaia 756 8 --- 06 14 0 --- 4.0 80 --- --- p.noros 35 23 9 753 1 20 0 NE 5 ploios Călărași 756.7 --- 0.4 19.0 --- 42 90 WNW 1 ploios 8 22 16 763.0 20.4 SSE 1 noros Călimănescî 733.5 --- 0.5 17.6 --- 2.6 74 noros 26 17 733.5 19.2 NW 6 acoper Bacăă . . Iași . . De la 12 (24) August 1887, orele 8 diminăța. De la 11 (23) August 1887, 8 ore săra. Bueuresal . 756.7 - 0.4 L 18.0 1--- 1.3 76 SW 3 | senin | 25 757.3 17.q] WSW <1 f. senin Barometru staționar» 2556 MONITORUL OFICIAL 13 August 1887 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 11 (23) August 1887 Adjud --- Plie . ...... 13+B. Făkia --- Senin, nor . . . 15+B. Piatra --- Plde...... . U+B. Alexandria --- Vent, senin . . . 16+ , Fălticeni ------ Nor, vînt, plde v. . 10+ , Pitesd --- 0 • • • • . 13+ • Baia-de-Aramă--- Ferbințl Variabil, furt, pjde 14+ . Piua-Petri ---- Babitdag Senin, vînt . . . 15+ , FUicqi --- Furtună, pl., senin . 15+ . Pleșcoiu --- Senin, nor ■ . . . 12 + BacăU Nor, plde .... 17-4- Filipesd ---. Plde, furtună, senin 15+ , Ploesd --- Plde, furtună . . . 13+ BaladU Plde, abondentă, senin 13 4 Focosul --- Nor, plde..... 15+ » Podu-Ut rcul

Budesd Senin, furtună, plde . 19 + Huși --- Senin, nor..... 15+ . Salinele-Mari --- Plde ou furt., nor . . 15 0 Bv-h-șu Variabil, pi de . • . 12+ , Boccea --- - ♦ - 17+ » Sascut --- Plde, nor . . , , • 14+ Bure-sfert ■--- No •, plde cu furtună Irod ■a Senin, plde . . . . 16+ . Siveni --- Senin, plde, nor . . 11+ --- BuzM --- Ploe, furtună, senin 14+ . Măcin 12+ . Sinaia --- Senin, pl fnrt. . 12 + 0 Bălțătesd Variabil, plde . . . Măgurele Variabil, plde, senin 20+ „ Sloboda --- (hiafat Senin, vînt . . . . 14+ Mahciudi?) Senin, vînt .... 18 + Spineni --- Var.^plde, nor . Călărași Plde, furtună, senin . 14 + Mamornița Variabil, plde . . . 12 4 Siefănesd --- Plde, senin . . . . 11+ 0 Oâmpina Plde, furtună, nor. . 11+ . Mangalia Senin, vînt, marea agit Tecuciu --- Senin, nor, vînt . 16 + 0 Câmpu- jung --- Plde torențială, nor. 15+ , Mărășesd Senin, plde . . 15 + Târgovisce --- Plde, senin . . . . 10+ Caracal Plde mari, senin . . 14 + » Mărgineni Senin ...... 13+ . Târgu- Frumos --- Plde, variabil . . . 15 + 9 Ceatal --- Senin, vînt .... 10-f- Medjidie Senin, nor . 15+ . iârgu-Jiu --- Plde, nor .... . 12 + II (Ierna-Vodă --- Nor, senin . . . . Mihăileni Nor, vînt, plde . . 12+ » Tirgșoru --- Plde, variabil . . . 15 + fi Oetat-' --- Senin ...... 13+ „ Mirii --- Plde, nor ..... 15 + 'dulcea --- Senin,vînt . . . . 16 4- 0 Chilia- Vechia Nor. vînt .... 16 4 , Moinesd Senin, plde .... 14+ Țăndărei --- Codărsci ---. Senin, nor ..... 16+ » Neamțu • * • • • 10+ , Urlați --- Plde, nor .... . 19 + 3 Corabia --- Plde, vent . ... 19+ . Novaci Plde, nor..... 10+ Urticenl --- Plde, senin . . . . 10+ « Coria --- Nor, senin . . 13-1- t Obedenl _■ Plde, furtună, senin. Valea-Oălugâr. --- Plde, nor .... . 15 + B Curt-de-Argeș _ Plde, furtună, nor . 8+ Ocna Nor, vînt, plde . . 13+ , Văleni --- Plde, senin . . . 14+ 0 Darabani Plde....... 13+ , Odobesd --- Plde măruntă . . . 14- , Vasluiă --- Senin, nor .... . 16 + 9 Domnesci Plde, nor . . > . 15-!- Oltenița Senin, plde, senin . 17+ . V-'reiorava --- Plde, senin . . . . 16 J- Dorob-oit ------ Variabil, dde . . . 10+ , Ostrov «■•i*■ Senin, nor ..... 16+ . Vulcan --- Plde ou piatră, nor. . 11+ 0 Drăgășani _ Plde, senii .... 15 4 „ Pandu Senin, plde .... 144- . Vidra --- Plde, senin .. . . . 21+ r Drăgănad 15--- Plfcani Plde, senin .... 12+ , Zdtr.nl - Furtună, plde . . . 14+ 0 DrăMeni --- Senin, nor .... 16+ . Pidăflagelt --- Senin, plde, nor . . 12+ . Bimnicea --- Senin, plde . . . . 15 + In dimineța de 12 (24) August 1887 Adjud --- Nor, plde . . . 14+B. Făloiu Nor, senin . . . 16+B Piatra --- Semn plde . . . . 12+B- Alexandria --- Senin . . . . 15+ Fălticeni Plde, senin . . ■ 9+ a Pitesd --- Puțină plde, nor . . 13+ n Baia-de-Aramă--- Nor .... Ferbințl --- Variabil, nor , . . 12 + < Piua-Petri --- Variabil, vânt . . . 23+ £ Babaăag --- Senin, vânt . . 14+ Filiași --- Nor. vent . . . . 15+ • Pleșcoiu --- Variabil .... 0 Bacă# -*• Variabil, plde . 15+ FUipesd --- Senin . . . . 15-t- o Ploesd --- Senin . . . . 12+ • Balaciu --- Vînt, nor . . • • . 14+ Focșani Senin, plde . . . 15+ 0 Podu-lhrcuM --- Puțină plde, nor . . 14 + Balta-Albă --- Senin, vînt . . 20+ Gâesd Nor, senin . . . 134 Pedeal --- Plde, nor .... • U+ ■ Bechet --- Vînt .... . 14-4 Gorgova --- Senin, vînt . . . 15+ 0 Rădăuți --- Variabil nor . . . 12 + « Bârlad --- Variabil, plde 1 7^- Hârlăă ------ Plde, nor . . . . 14+ Râmn-Sărat --- Puțină plde . . . . 19 - n Bistrița --- • Hârșova Nor, vînt . . . . 18+ Râmn-- Vâlcea --- Variabil, nor . . . 12 + 9 Botoșani --- Plde măruntă, nor . 13+ Herța Plde, nor . . . 14 + • Riu- Vadului --- Plde...... . 12 + D Brosceni --- Plde, senin . . 8+ Hores --- Noros..... • 18 + » Roși-de- Vede --- Vînt viol., senin . 16 + 9 Budesci --- Senin, vînt . . 19+ Huși Senin ..... • 18 + Sdlinele-Mari --- Vînt, plde . . . . 13 ț- 0 Buhușu --- Variabil, plde . 12+ Isaceea Vânt, nor . . . . I84 o Sascut --- Senin .... . 14 + 0 Burdttțj^ni --- Plde, nor . . . 10+ Ivesd --- Variabil, plde . . 15+ r Săvenl --- Plde, nor .... . 10+ 0 Bute# --- Senin . . . 17+ Măcin --- Senin, vânt . . 12+ Sinaia --- Plde, senin . . . . 11 + 9 Bălțățesd --- Variabil, nor . Măgurele Variabil, senin . . 15 + Q Slobozia ' --- Senin ..... . 10+ 0 Calafat --- Senin, vânt . . 14+ Mahmudie Senin, vînt . . . 15 + Spineni --- Senin, nor . . . , • Călărași --- . 12+ Mamornița Plde, nor . . . . 13+ 0 Btefănesd --- Variabil, nor . . . 11+ B Câmpina --- Senin . . . . 11+ Mangalia --- lecudH --- Senin, plde . . . . 14 + • Câmpu-Lung --- Plde .... . 13+ Mărășesd Senin . . . . 12-4 n Târgovisce --- Senin ..... . 15+ 0 Caracal --- Senin, vent . . 22+ Mărgineni Senin ..... . 15+ Târgu-Frumos --- Puțin nor .... . 14 + 0 Ceafal --- . 15-»- Medjidie Senin, vînt . . . . 16+ V lârgu-Jiu --- Variabil, nor . . . 12+ Cetwx- PbcSd --- • 14+ Mihăileni --- Plde senin . . . . 11+ Urgșoru --- Senin ..... . 13+ ’I --- Senin . • . . 13-j- Miza Nor ..... . 13 + lulcea --- 0 ..... . 14 + • Chilia- Vechie --- Senin, vînt . . 15+ Moinesd Variabil, plde . . . 10+ Țăndărd --- Cbâuacî Senin . 16+ Neamțu Plde nor . . . . . 11+ urlați --- Senin .... . 19 + Oofîibia --- Vent violent . . 18 + Novad --- --- Variabil, nor . . . 10 + Urziceni --- Variabil, senin 12 4 • CotiiA --- . 12 + Obedenl Senin . . . . Valea-Oălugâr.--- Senin ..... . 13+ 0 9urlea-âe-Arge.--- Plde, nor . . • • . 14+ ■ Ocna Variabil, plde măr. . 13 + 9 Văleni --- . 15 + w > --- . 13+ Odobesd _ Senin .....14+ VasluiH --- . 16 + D Domnesd --- Nor. vînt senin . . 10+ Oltenița Plde, senin . • . • 13 + Vârciorova --- Nor ...... . 15 + 0 -Jorohoiii --- Plde, nor, vânt . 11+ Ostrov Senin, vent . . . , 16+ 0 Vulcan --- Senin, nor .... . 11+ • Drăgășani --- Nor. vînt . . . 16+ Pandu Senin, plde . . . . 114 Vidra --- Senin ..... . 20 + 0 Drigănssci --- Pntin vetn. senin . 15+ Pășcani --- Plde, nor . . . . . 12+ Zăirenl - V ariabil .... 0 prănerni --- Senili . . . . 14+ 9 Pităriagds --- Puțină plde, senin • 13+ * flimnicea --- Nor, vînt .... . 15 + • 13 AnguBt-1887 MONITORUL OFICIAL 2557 Expunerea situațiune! județului Vasluifi,făcut, de comitetul permanent, cu ocasiunea deschide- re! consiliului general, la 15 Octombre 1886. I Domnule președinte, | Domnilor consilieri, | Conform art. 97, alin. 2 din legea [ constituire! consilielor județiane, avem onore a expune D-vostre situaținnea ge- nerală a acestui județ, sub tdte rapor- turile ; Populațiunea Județul nostru numără 56 comuni ru- rale și 1 urbană capitala județului, cu o populațiune totală de 95,100 suflete, din care 17,376 contribubili. De la 1 Iulie 1885 până ia 1 Iulie 1886 mișcarea populațiunei a fost ur- mătorea: Născuți Căsătoriți Morți In comunele rurale 2.108 992 1.256 In comuna urbană.. 152 16 223 Aci este locul, D-lor consilieri, sâ a- tragem atențiunea D-vdstre asupra u- nui adevărat pericol care amenințe po- pulațiunea rurală. Voim să spunem că din causa concubinagiului s’a tmulțit numărul copiilor nenaturali. In cadrul restrâns al situațiune! ce expunem, nu putem arăta urmările triste ale concubinagiului, nici căușele care’i provocă; ne vom mărgini numai a su- pune cunoscinței D-vdstre, că șeful ad- ministrațiunei actuale a avut fericita idee de a adresa în acăstă privință o importantă circulară D-lor sub-prefecți pentru a lua severe măsuri ca sâ se ur- mărescă cu energie adulterul și violul, care înlesnesc lățirea concubinagiului. Serviciul sanitar Grija cea mai de căpitenie a admini- strațiunei județiene fiind sănătatea po- pulațiunei, am cră^ut că * ste bine să vorbim în prima linie de serviciul sani- tar. Acest servicii! se conduce actual- mente de un medic-primar, un medic ve- terinar, 3 medici de plășl, și din care u- nul neavând titlul academic este numit provisor și 3 mdșe de plășl. Până la 1 Iulie trecut a funcționat încă o a patra mdșă, care s’a suprimat conform votului D-vdstre. In tomna anului trecut și în anul co- rent n’am avut nici o bdlă epidemică. Avem însă durerea a constata că în a- cest județ pelagra și siphilisul stinge pu- terea și viața sătenului. Recunoscând că față cu restrânsele nds- tre mijloce, autoritatea județiană nu are putința a pune o barieră acestor doue flagele, trebue să mulțumim guvernului, care a bine-voit a trămite anul acesta o ambulanță militară sanitară și în acest județ. In timp de 45 $ile o mulțime de bolnavi aii primit ajutorul medical fie în ambulanțe, fie laconsultațiunile gra- tuite. Ca măsuri preventive în .contra pe- lagrei, avem a înregistra disposițiunea luată de administrațiune pentru a se o- pri culesul porumbului care nu va fi bine uscat, acestă măsură ajutată de timpul călduros al tomnei, asigurând sătenului o hrană sănătose, ne putem măguli cu speranța că în anul viitor pe- lagra nu va mina ca ast-timp existența sătenilor noștri. Ceea ce ținem să punem ln evidență cu privire la s’nâtatea populațiunei ru- rale este trista stare higienică în care se găsesce. Iată, D-lor consileri, un răii imens, care trebue să îngrijescă pe ori-ce bun român. Pentru a aduce o ameliorațiune sub acest raport, s’a luat severe măsuri pentru scurgerea apelor stagnante și pentru secarea mlaștinelor din interio- rul comunelor; dar numai cu atât nu putem ^ice că am făcut ce-va. Dupe informațiunile ndstre și proce- sele'-verbale încheiate de D-nii medici în inspecțiunile ce fac, resultă că săte- nul, pentru îmbunătățirea condițiune! sale higienice atât în privința nutri- mentului cât și în privința locuinței are încă nevoe de instrucțiune. Și nu se pdte tăgădui că asemenea instrucțiune unită cu influența bine-făcătdre a me- dicilor asupra populațiunei n’ar fi înco- ronată- de fericite resultate. Dar pentru acesta se cer sacrificii la care casa jude- țiană față cu restrânsele sale mijldne nu pdte consimți. Diu adresa D-lul medic-primar, ve- dem că în cursul anului până la finele lunei Iulie 1886 s’ai! dat medicamente gratuite la 3r223 bolnavi. Că în prima-vară s’aii vaccinat până la finele lunei Iulie 1886, 1.838 băeți 1.696 fete, și s’a revaccinat 163 băeț! și 49 fete, iar în total 3.747 copil, și că mdșele retribuite de județ, dupe infor- mațiunea medicului-primar, se mărgi- nesc a da ajutorul arte! lor numai la lă- uzele din comunele unde ’și aii reședința, neputându-se transporta din causa in- suficienței salarului lor prin comunele rurale, unde serviciul moșitului se face ca și în trecut mai mult de pra< ticante. Luându-se în considerațiune cele a- rătate de șeful serviciului sanitar, ră- mâne ca D-vdstre să hotărâțl ceea ce veți crede de cuviință. Neavend destule mijloce pentru a în- treține un spital propriii, județul contri- bue cu o subvențiune anuală de lei 2.000 la susținerea spitalului DrăghicI, fon- dațiune' privată. Acest spital având în- destule încăperi pdte servi judelului la I veri-ce necesitate, chiar și pentru intere narea bolnavilor care se trăteză în mod gratuit. In privința serviciului veterinar, vă presintăm expunerea continuată în a- dresa D-lui medic-veterinar care co- prinde : „Coform art. 28 din regulamentul me- dicilor-veterinari de județe, sub-semna- tul are ondre de a supune la cunoscința onor, consiliâ județian o dare de sămă asupra serviciului veterinar al acestui județ. Profit dar cu grăbire de acestâ fru- mdse ocasiune ce mi se oferă, căci ’mi dă și mie rândul de a arăta în trăsuri generale, mersul acestui serviciâ, impor- tanța sa, frecuența bdlelor care aâ pre- dominat între vite, căușele cari le-aâ produs, măsurile și tratamentul aplicat, neregularitățile observate, precum și d- re-care mijldce pentru ameliorarea vite- lor și îmbunătățirea serviciului. Este vă^ut că sursele de întreținere și îmbogățire într’o țeră, sunt adese-ori fdrte variate, dupe mijldcele sale și gra- dul de cultură și civilisațiune la care aâ ajuns; atențiunea dar cea mai mare, se dă în tot-d’a-una acelea din ramuri care preponderăză prin producțiunea și be- m ficiul real. Nu tot-d’a-una însă, să găsesc adu- nate la același loc, diferitele mijldce de bogăție ale unei țări; și în acestă pri- vință țâra nostră face mare excepțiune. Ca țeră eminamente agricolă, este vădit, evident, că singurele isvdre de întreținere și îmbelșugare, care merită atențiunea cea mai mare, sunt: agricultura și vitele. Importanța ce presintă aceste două că! ale existenței ndstre, este de netă- găduit ; pentru acesta dar și bărbații competinți puși la cârma acestei țâri, încă de mult aâ întrevăzut acesta și aâ luat demersurile cuvenite, căutând a face ca activitatea economică rurală să’ș! ea locul meritat. De aceea dar s’aâ luat tdte precau- țiuniel necesarii pentru a asigura avu- tul țăranului, vitele și câmpul, pe de o parte contra influențelor vexatorii ex- teridre, iar pe de alta contra decimărilor morbifice îu interior. Una dintre aseste garanții, care are de scop preservarea sănătăței vitelor lo- cuitorilor contra diferitelor maladii, pre- cum și despăgubirea în anume cașuri, este și legea poliției sanitare-veterinare, care evitând și combătând căușele mor- bigene, caută îu același timp a face ca echilibrul zooeconomic să nu fie sdrun- cinat. Pe lângă multe împrejurări care să opun la desvoltarea vitelor ndstre con- form principiilor zootechnice, apoi mai sunt și diferitele maladii, care, une- ori pe o scară f<5rte întinse, aduc des- crescerea populațiunei vițelor, împuți. 2558 MONITORUL OFICIAL nând ast-fel elementele acestei ramuri de existențe; de aceia măsurele sanitare, in asemenea cașuri, aâ cea mai mare im- portanțe. Frecuența maladielor într’o locali- tate, este tot-d’a-una în raport direct cu starea higienică, cu starea de salu- britate a acelei localități. Județul Vasluiâ în acăstă privință se pdte număra unul dintre cele mai sănă- tdse. Și spre a învedera acesta, ’mi voiâ permite a trage câte-va linii asupra întregului județ. Acest județ numit ast-fel dupe rîul care ’l udă, are o suprafață de 191.571 hectare (133.966 fălci) și se mărginesce la Nord cu Iași, la Sud cu Tutova, la Est cu Fălciâ și la Vest cu Roman, a- vând și o pupulațiune de 95 100locuitori. El este udat în diferite direcțiuni ale sale de următorele rîuri principale : Bârladul, Stemnicul, Racova, Șaco- vățul, Vasluiul, Vasluețulși altele. Pre- sintă o disposițiune topografică din cele mai frumdse, fiind semănat de o mulți- me de păduri, delurl, șesuri și posedând locuri bune pentru munca câmpului și crescerea și întreținerea vitelor. Acestă ochire generală ne arată că acest județ prin diversitatea posițiunel lui, să fie unul din cele mai igienice, și prin ur- mare mai puțin bântuit de afecțiuni. Populațiunea ca în vite, este aproxi- mativ, dupe statisticile aflate în archiva prefecturei, cam următorea: Specia-bovină,boi 26.033,vaci 16.958, juncani 5.944, juncane 4.732, mânzați 5.852, mânzate 4.468, viței 5.280, buhai 886, bivoli 100, bivolițe 127 ; Specia-cabal, cai 2.608, iepe 2.193, mânji 781, armăsari 437, asini 7 ; Specia-o vină, oi 59.218, berbeci 3.379, capre 936f țapi 168 ; Specia-porcină, porci 12.413, scrofe 8.978. Iu general, mai tote speciele de ani- male din acest județ sunt bune, aâ a- prdpe pe aceeași origină și caractere, a- fară de prea puține exeepțiuni, aparțin unuia și aceluiași proprietar și avend mai aceiași destinațiune. Bolele mai frecuente ivite între vite, aâ fost următârele: aj Afecțiuni contagiose și epizootice prevăzute de legea poliției sanitare ve- terinare, precum: morva-rabio (turba- rea) și antraxul; Necontagiose precum: indigestiuni, gastro-enterite, disenteria, metheorisa- țiune saâ shimpanite și câte-va cașuri de angină și de pneumonii. Căușele nosogen’e, nnele specifice iar altele nu tunt inherinte condițiunelor admosferice și telurice cari aâ favorisat desvoltarea agenților morbifici ai aces- tor maladii, pe lângă care se mai ada- ogă apoi și modul defectuos de îngri- jire ce se aplică la animale; iar pentru unele maladii, căușele resid, de cele mai multe ori, în negligența saâ lăcomia ce se observă la țărani de a’și duce vitele spre pășunare pe locuri umede, mareea- gidse, unde iarba este încărcată de sub- stanțe teviose, saâ acolo unde vegeta- lele sunt mari, apătose, luxuriante și ușor de descompus. Tratamentul instituit a fost, pentru cele contagiose aplicarea măsurilor pres- crise de legea poliției sanitare veterina- re, și mai cu deosebire cele coprinse în partea specială a acestor maladii, iar pentru cele alte, dupe cașuri căutând a ridica forțele organismului, a depărta răul și a aduce iarăși starea fisiologică. Din causa întreruperii ce o continui- tate regulată de serviciâ în acest județ, a nerăspândirei tutulor disposițiunelor legale, a neîndeplinirei de către cei în drept a formalităților prescrise de anu- me regulamente, precum asemenea a si- tuațiunei prea departe de reședința a unor comune și mai cu semă a răului înrădăcinat ce aâ âmenii de la țeră, de a tăinui maladiele și a nu le denunța de cât tocmai atunci când s’aâ agravat cu totul, se întâmpină mari dificultăți în îndeplinirea acestui serviciâ. Modul usi- tat până acuma, obiceiurile vechi, ne- exercitarea a mai nici unui control asu- pra îndeplinire! măsurelor legale, face ca lucrurile cu multă greutate să fie aduse la adevărata lor cale, când atunci și âmtnil cunoscând și beneficiele legei, singuri vor fi executorii ei. Dupe cum deja se scie, vitele ce po- sedă acest județ, sunt comparativ fru- mdse;cutote acestea, însă, multe ar mai trebui de făcut pentru ameliora- rea și îmbunătățirea lor, și prin ur- mare pentru atingerea unui scop mai eficace. Nu este indeferent. saâ tot-una, de a avea vite mediocre, ori vite fru- mose și care să lase de dorit în ce pri- vesce destinațiunea lor, și de aceia sco- pul artei zootechnice, este ca cu o mică cheltuială, în plus de timp, îngrijirea și bani, să putem avea vite frumdse, mari, bine conformate și apte și pentru consumațiune și pentru gospodărie. Multe sunt metodele prin cari s’ar putea parveni la acăsta, buna-voință nu lipsesce, dar din causa mi^locelor, care de multe ori ne lipsesc, privim cu regret acestă stare de lucruri. Una din căile cele mai puțin grele și cari ar fi și cea mai accesibilă, ar fi, dupe părerea mea pentru județul Vaslui, cum- părarea de reproductori și distribuirea lor pe la anume stațiuni în județ, mon- tagratis saâ cu un preț forte^ redus, o- bligațiunea omenilor de a’și bate vitele cu¹'acești reproductori, instituirea unei anume comisiuni care să studieze" și să se ocupe cu aceste operațiuni, precum 13 August 1887 și cu operațiunea selecțiunei zoologice și zootechnice; ținerea mai desă de ex- posițiuni și concursuri și altele. Pe lângă acesta se mai adaogă și’nu- mărul cu totul restrâns al personalului veterinar al acestui județ, care cu tote sforțările ce ar face, ar fi fdrte greâ de a face să penetre în populațiunea rurală gustul frumosului și al utilului. Considerând că cele de mai sus expuse nu sunt de cât resumatul unei observa- țiuni continuă și prin urmare al reali- tăței, și în speranța că ’și vor găsi eco- ul dorit în sînul onor, consiliâ județian, ’mi permit al ruga să bine-voiască a primi asigurarea profundului meâ res- pect. Instrucțiunea, publică. In acest județ în cursul anului școlar 1885-86 aâ funcționat 48 scdle primare rurale și 3 primare urbane, cu 46 învă- țători, 2 învățătore, 6 institutori cu un director și 4 institutdre cu o directore. Dintre învățătorii rurali 44 și 2 în- vățătore sunt retribuiți de Stat, iar 2 învățătore de comune și județ. Scolele rurale au fost frecuentate în cursul a- nulul de 1.807 elevi și anume: 1.631 elevi și 176 eleve. La examenul anual s’aâ presintat 1.235 băeți și 157 fete ; dintre aceștia s’aâ promovat 838 elevi și 101 eleve. Școlarii înscriși aâ fost fost 2.175 băeți și 215 fete. In orașul Vasluiu a funcționat 3 scole primare, din cari 2 de băeți și una de fete. Institutorii celei a 2 scdle de băeți sunt retribuiți de casa comunală. Aceste scole aâ fost frecuentate de 235 elevi și 151 eleve, dintre cari 163 elevi și 110 eleve aâ fost promovate. Resultatul învățământului în câte treile scole aâ fost satisfăcător. Profe- sorii ’și îndeplinesc cu sfințenie îndato- rirele lor. Nu putem spune același lucru și de scâlele rurale, unde progresul se reali- seză atât de anevoie și așa de puțin în cât mai trebue timp până când învăță- mântul rural să ajungă pe cel urban. Este adevărat că nici personalul didac- tic nu este destul de apt, dar totuși daca ar fi mai des inspectat de D. revisor- scolar, ar da rode mult mal fericite. Cu- noscând bunele D-vdstre sentimente pentru răspândirea instrucțiunel, avem ferma convingere că veți face ori-ce sa- crificii pentru a ajuta regulata funcțio- nare a scâlelor rurale. In acest scop credem că ar fi bine să înființăm un post de sub-revisor cu începerea de la 1 A- prilie viitor. In privința stărei materiale a loca- lurilor de scoli, a mobilierului și pen- tru lemne de încălzit, am luat din vre- me, în unire cu D. prefect, cuvenitele măsuri ca să nu se aducă nici o jicnire 13 August 1887 MONITORUL OFICIAL 2559 învățământului. Asemenea administra- țiunea a luat energice disposițiunl pen- tru aplicarea legei instrucțiunel în ceea ce privesce trimiterea Ia scdlă a co- piilor ajunși în versta legiuită. Negli- gența în ale scdlei fiind o vină neertată care apasă asupra unei generațiuni, a- vem deplină credință că cei în drept vor veghea ca instrucțiunea publică, care este piedestalul edificiului nostru poli- tic și național, să devie o realitate, iar nu numai un pretext de alocuțiuni bud- getare. Județul nostru neavend nici o scdlă se- cundară, ar fi de dorit ca represintațiu- nea județiană sâ facă tot posibilul pen- tru a se înființa în orașul Vasluifi mă- car o scotă de meserii pentru băețl și o scdlă procesională de fete. Administrațiunea comunelor rurale Legea comunală atribuind delegațiu- nei D-vdstre grija de a veghea la buna stare a comunelor rurale, ne-am ocupat, D-lor consilieri, cu o deosebită atențiu- ne de gospodăria acestor părți întinse din Statul nostru. Trebuia însă să mărturisim că, cu bu- na-voința ndstră și cu tot concursul lă- udabil ce ne a dat administrațiunea uu am putut realisa destule îmbunătățiri pentru a ridira comuna rurală la nive- lul aspirațiunelor ndstre. Lucrul e fi- resc, când nu avem nisce buni primari și mai ales notari destoinici, cum am putea să aducem o îndreptare simțitdre în mer- sul administ^ațiunei rurale ? In zadar prescrim măsurele cele mai priincidse pentru a înlesni drumul comunelor că- tre progres, fiind că nu are cine să ne- asculte. Prin urmare vina că comuna rurală stă refi, este ascunse chiar în reoa ei organisațiune. Acest adever este re- cunoscut de toți câți se îndeplinesc cu trebile publice. Regimul comunal de a^i este condemnat și o gramnică reformă să impune din ce în ce ca o estremă ne- cesitate de Stat. Dupe cum sciți și D-vdstre, guvernul a presintat Corpuri- lor legiuitdre un proiect de lege comu- nală, din care s’a votat deja și promul- gat partea relativă la akgirile consi- lielor comunale. Prin acestă lege s’a introdus disposi- țiunea înțeleaptă de a nu se alege pri- mari în comunele rurale, de cât persdne cu sciințe de carte și de a se constitui autoritate comunală pentru timp de 4 ani. Cu aceste duoă inovațiuni vom pu- tea avea în capul comunelor; primari mai luminați și cari vor avea tot timpul necesar pentru a se forma și a cunosce atribuțiunile lor. Alături cu acțiunea admnistrațiunei preocuparea ndstră principală a fost de asigura ordinea în financele comunelor, examinând cu tdtă luarea aminte bud- getele lor pe anul curent. Bud etele ordinare a comunelor pe exercițiul 1886—1887, coprind la veni- turi lei 408.246, bani 19 și la cheltueli 385 478, bani 99; iar budgetele drumu- rilor coprind la venituri 33 995, bani 18, și la cheltueli lei 27.358, bani 36, De la 15 Octombre 1885 până în pre- sent s’a verificat 122'semi (comîpturi) co- munale și anume : 1 semă pe anul 1877. 1 , , , 1879. 9 W „ trimestrul Ianuarie 1880. 3 semi pe anul 1881/81. 8 „ , , 1881/82. 16 , , „ 1882/83. 23 „ , , 1883/84. 34 „ , „ 1884/85. 35 , , , 1885/86. S’a verificat asemenea 104 semi (comp- turi) comunale pentru drumuri și anume: 1 sâmă pe anul 187’4. 1 , , „ 1875. 2 semi „ „ 1876. 3 , , , 1877. 6 , , , 1878. 3 „ „ „ 1879. 7 , „ , 1880/81. 8 , , , 1881/82. 12 , , „ 1882/83. 13 » » » 1883/84. 22 , , , 1884/85. 27 , , , 1885/86. Ast-fel că astăzi mai sunt de verificat numai 53 semi ordinare care încă nu ne-afi sosit, cu tdte stăruințele ce am depus pentru formarea și înaintarea lor la comitet. Cu acestă ocasiune ținem a pune în vederea D-vdstră că la cele mai multe comune veniturile din axise care de alt- fel formeză resursa cea mai însemnată a comunelor, afi scăzut în mod simțitor de la 1 Aprilie, de când s'a mărit taxa licențelor. Agricultura In anul acesta recolta grânelor a fost mijlocie din lipsa de ploi la timp și Ia seceriș! tocmai din causa abundenței ploilor. In schimb frumosa recoltă a po- rumbului a compensat cu prisosință perderile ce afi suferit agricultorii cu grânele. Invoelile agricole s’afi executat în general conform legei, ast-fel că rapor- turile dintre săteni și cultivatori sunt mulțumitdre. Agricultura fiind temeiul avuțieinos- tre, cată să ne dăm tdte silințele pentru a face să ia o desvoltare cât de întinsă acestă bogată ramură a producțiunel. Guvernul din parte’i răspumjend cu multă solicitudine, la asceptarea genera- lă, a decis ca în tdmua anului acesta să se țină o exposițiune agricolă în orașul Vasluifi, punendu-ne la disposiți une tdte premiele ce se vor distribui la cei ce merită o încuragiarg pentru superio- ritatea produselor lor. Arestul preventiv In arestul acestui județ de la 1 (13) Octombre 1885 până la ’l (13) Octom- bre 1886, s’afi ^întreținut 10.377 ares- tanți de diferite categorii (preveniți, condemnați și trecători) cheltuindu-se suma de 3.804 lei, 69 bani pentru hrană în Interiorul arestului și în transport precum și pentru îmbrăcăminte etc. Localul arestului este proprietate a casei județiane, cu repararea lui s’afi cheltuit în cursul anului 1.413 lei, 80 bani. Personalul casei arestului sa compune din: un director cu 160 lei salarifi men- sual, un gardian cu 50 lei mensual, un preot cu 20 lei mensual și 5 lei men- sual spese. In total lei 2.820 pe an, o- sebit 600 lei lemne de încălzit. ₁ Serviciul postai rural Acest servicifi se compune diu perso- nalul următor : Un expeditor la Pungesci, reședința subprefecturei plășeî Racova, un expe- ditor la Negresei, reședința subrefectu- rei plășilor Stemnic-Funduri, cu un sa- larifi mensual de câte 100 lei și 2 Iei spese de biurofi. In plasa Mi^locu-Crasna, comuna Co- dăesci, serviciul postai rural se conduce de dirigintele oficiului telegrăfo-postal înființat de județ în tergșorul Codăesci, în anul 1878. Ar fi de dorit ca Statul să renunțe în favorea casei județului la veniturile o- ficiuluf, în vederea sacrificielor ce face și județul cu a^est servicifi, care con- sumă peste 3 000 lei. In schimb județul ar căuta să ’și impună noui sacrificii pentru a se înființa asemenea oficii tele- grafe poștale în târgnșorul Pongescii, reședința plășeî Racova și la Negresei, reședința plășeî Fundurile. Serviciul de verificare a mesurilor și greutăților decimale Acest servicifi constatându-se cu totul inutil s’a exprimat pe 4iua de 1 (13) Aprilie 1886. Dintre funcționari, unii găsindu-se în lucrarea funcțiune! lor prin comunele rurale, stărue a li se a- chita salariul pe^ile considerate ca ser- vite în luna Aprilie 1886. Asemenea ce- rere a remas a se resolva de D-vostră ca singuri competinți de 6re-ce func- țiunea este suprimată pe de 1 (13) Aprilie și salarifi se cere până la 8 atâ; munca câmpului se face cn înles- ■ nire fiind moșia populată de 320 familii, este arendată pe periodul 1885—1889 cu lei 6.050 anual; garanția provisorie lei 12 000. i i - Județul Teleorman 42. Uda-Ciocociovu, din comuna Uda, plasa Câlmățuiu, fără resultatul proce- sului cu frații Paciurea, proprietarii moșiei Uda-Paciurea, având partea des- tinată vîndărei, o întindere totală ca de , 941 hei tare pământ de arătură, islaz și | la 3 hectare, 7.000 metri pătrați pădure ! și apa Siulul; se învecinesce, partea pe ! plan lit. A la Nord cn Mândra a D-lui : Zahiria Mavromatis, la rEst cu Doro- • bwțul, proprietatea Statului, la Sud cu , Uda a D-lui Paciurea și la Vest cu de- limitarea foștilor clăcașl. Ș Terenul j.e plan cu ht.C și B la Nord, | Est și Vest cu delimitarea foștilor clâ- ! cași și la Sud cu U ia a*D lui Paciurea. I Partea pe plan lit. D, acoperită în parte cu vii în stare da pâregin», se a- flr înfundată în delimitarea locuitorilor. Porțiunea pe plan cu lit. S, F și G, la Nord co Mâalra a D-lui Msvromt- tis, la Est și Sud cu delimitarea și la Vest cu apa Siului, iar Nord cn moșia Caucu a D-lui Costache Cotescu, la Sud cu ᵣpădurea cea mare reservată Statului prin punctele.peri- metrului mai sus notate, la Est cu mo- șia Olobăsca a D-lui G. O’leanu și la Vest cu delimitarea locuitorilor din Po- du-L icului. Acest trup de moșie situat în apro-¹’ piere de orașul Focșani, ca la 15 kilo- metri și de reședința județului ca la 28 i kilometri; iar de gările Cotesci și Gu- ! gesci ca la 10kilometri, este arendată pe ! periodul 1886—1896 cu alte trupuri de moșie cari se vînd separat sub numirea de Ureihesci; iar arenda anuală calcu- ; lată pentru partea acesta din Podu-La- : cului este de Li 672; garanția proviso- ; rie lei 1.344. | 39. Porțiunea de teren (pe plan cu No. V, VI, VII, VIII, IX, X și XI) din trupul moșiei Obedenca, ce este arendată sub numirea de Ureches d, din comuna Slobo^ia-Cioresci, plasa Marginea-de- Jos, fostă pendinte de Schitul-Vărzâre- sci, metocul S tei Mitropolii, în întin- dere ca de 51 hectare pământ de ară- tară cu puțină vi ; învecinată la Nord cu proprietatea D-lui Ilie Murat, prin linia executare! de la ll Iunie 1885, la Est și Sud cu d limitarea locuitorilor din cătuna G ira-Oreavului, la Vest cu viile de pe acestă moșie și răscumpărate de către locuitori. Acestă parte de moșie se găsesce si- tuată la o distanță de 10 k’lometri de orașul Focșani, 26 kilometri de reședin- ța județului și ca la 4 kilometri de gă- rile Cotesci și Gugesci,'este arendată pe periodul 1886 —1896, cu alte,trupuri de moșie sub numirea de Urechesci; iar arenda anuală calculată pentru acestă parte destinată vimjărei este de Iei 358, bani 20; garanția provisorie lei 7 <6, bani 40, 40. Porțiunea de teren (pe plan cu No. VI, VII, VIII, IX și X) din trupul moșiei Urechesci, din comuna Ureche- sci, plasa Marginea de-Sus, fostă pen- dinte de Vatra-Schitului-Vărzlresci, metoc al S-tei Mitropolii, în întindere ca de 29 și jumătate hectare pământ de arătură; având pe el tn unele părți să- diri de vie; învecinată la Nord cu moșia Filipesca a D-lui G. Cotescu, la Esl. cu pământul delimitat locuitorilor foști clăcașl și cu proprietatea casei defunc- tului D. Rafaila, Ia Sud și la Vest cu viile de pe acestă moșie răscumpărate de către locuitori. Acestă parte de moșie se gisesce si- tuată la 10 kilometri de orașul Focșrni, 26 kdometri de reședința județului, și la 5 kilometri de gările Cotesci și Gu- grs¹; ești ar, udată pe periodul 1886 — 1896. cu a'te trupuri de moșie sub nu- mirea de Urechesci; iar arenda anuală, calculată pentru acestă parte destinată A 7F MONÎÎORUL OFICIAL MTO Partea pe plan lit. H nnnntă Belciu- i gu, se învecinesce la Nord cu parte din Mândra a D-lui Mavromatis, k Est cu apa SiuluJ, la Sud cu Uda a D-lui Pa- ciurea și la Vest cu Cilieni casei princi- pelui Știrbeifi și cu Tia a«D-lui Lam-^ ^Arache Fundățeanu. * , «■A- Acestă moșie are mal multe îmbuna-, Kățiri și este arendată pe periodul 1886- §1896 cu lei 12.500; garanția provisorie Jtlei 25.000. OF No. 80.255. ^wa.) 1887, Iulie II. H k MINISTERUL » 1 LUCRĂRILOR PUBLICE f * Ss dă în întreprindere aprovisionarea a 12 stânjeni cubici de lemn de foc, ca- litatea de cer, necesare localului acestui minister. Adjudecarea,"va avea loc Ia minister, în Ziua de 12 (24) Septembre 1887, la 4 ore post-meridiane, ^prin oferte sigi- late. . < Concurentul va trebui să presinte o- dată cu oferta și o garanție provisorie de 5 la sută din valdrea lemnelor dupe oferta sa, iar adjudecatarul în termen de 10 «jile de la aprobarea licitațiunel, va depune o garanție, de 10 la sută din valdrea lemnelor. < Ori-ce concurent este ținut ca înainte de «jiua adjudecare!, să depună în curtea, ministerului câte un stânjen cubic d > lemne, care va servi de basă ofertei sale" îu dina de licitațiune. , Prețurile se vor fixa de concurenți pe unitatea de stânjen cubic, în condițiu-^ nile piescrise mal jos: Calitatea lemnului va trebui să fie da* cer tânăr și uscat, de grosime mijlocie (nu subțire) și pe cât se pdte mai drept.j Lemnele vor fi bine așezate spre a nu lăsa goluri între ele și nu vor avea de cât un singur cârlig (stinghie) d’a cur- mezișul între rândurile lor de eșuare. Capetele grdse și subțiri ale lemnelor vor fi așezate alternativ,' adică lângă un cap gros să vie unul subți-e. Ori-ce stânjen care nu ar avea km- fₜnele în condițiunile aietate, fie ca cali- tate, fie ca așezare, va fi refusat. Int eprin^ătorul va depune lemnele în curtea ministerului, în locul ce i se va indică spre acest scop. Termenul de predarea complectă a nu- mărului de stânjeni prescrișl, se fixâză la 15 Noembre 1887, când se va face și primirea. In cas când la data fixată nu va fi aprovisionată cantitatea contrac- tată, ministerul ’șl reservă dreptul de a aprovisiona prin regie saiî nouă între- prindere restul lemnelor în comptulga- ranțiai și a banilor ce ar avea să pri- mescă întreprinzătorul pentru lemnele aduse. Plata se va face asupra casieriei ge- nerale a Statului prin ordonanțe emise pe numele întreprinZătorolui. Dupe primirea și plata lemnelor a- provisionate, se restitue garanția defi- nitivă. Tdte taxele de timbru și înregistrare privesc pe întreprinzător. No. 6 849. ₅₎Ig 1887, August II. Căile ferate române Se aduce la cunoscința generală că, de Ia 25 August st. n. 1887, trenurile nostre accelerate No. 5, 6, 7 și 8, cari circulă între Galațl-Bnzăfi și Tecueifi- Mărășescf. vor avea și vagon p de clasa III. No. 51.216. 8 1887, August. — La 1 Septembre st. n. 1887, intră în vigore o nonă edițiune a părțel II a tarifului local. Acest tarif se vinde Ia biurourile*ex- pedițiunilor de mărfuri, cu prețul de 2 lei exemplarul. No. 52.701. . • 1887, August. MINISTERUL DE FINANCE Direcția vămilor , timbrului șl înregistrărel Se publică spre cunoscința generală că, în Z’na de 28 August 1887, se vor vinde prin licitație, în localul biuroulul vamal Giurgiu, 612 kgr. unt-de-lemn. Doritorii de a cumpăra acestă mar- fă se vor presinta în «jiua arătată la menționatul biurofi de vamă spre a con- cura la licitație. No. 81.485 1887, August 8. Casieria generală a județului v Botoșani La 26 August 1887, urmeză a se ține licitație pentru vîndarea a 70 000 kgr. grâfi, sechestrat de Ia arendașul moșiei Statului Popăuți, pentru neplata de câștiuri. Se publică acesta spre cunoscința a- matorilor că, în arătata Zi, să se presin- te însațiți de garanții la primăria co- munei Popăuți, unde are a se ține lici- tația, spre a concura. No. 9.628. 1887, August 9. — La 27 August 1887, urmeză a se ține licitație la primăria comunei Poia- na-Lungă, pentru vîndarea a 20.000 kgr. secară, aflată în girezi, sechestrată de la arendașul moșiei Statului Vorona, pentru neplată de câștiuri. Se publică acăsta spre sciința amato- rilor ca, în arătata Zi, însoțiți de ga- ranții, să se presinte spre a concura la lici'ație. No. 9.555. 1887 , August 9. / 13 August IgȘ? — La 27 August 1887. urmăză a se ț’ne licitație tn camera primăriei comu- nei Poiana-Lungă, pentru vînZarea a 20.000 kgr. secară, aflată în girez*, se- chestrată de Ia arendașul moșiei Statu- lui Protopopeni, pentru ne plată de câștiuri. Se publică aresta spre sciința D-lor amatori ca, în arătata Z’> să se presinte însoțiți de garanții, spre a concura la licitație. No. 9.556. 1887 , August 9. — La 29 August 1887. urmeză a se tine licitație pentrn vînZarea a 50.000 kgr. păpușoifi. aflat în coșarele de pe Pârb’ta, sechestrați de Ia arendașul mo- șiei Statului Coșula, pentru 'neplată de câștiuri. Se publică acăsta spre cunoștința a- matorilor ca, în aaătata Zi, să se presin- te însoțiti de garanții, Ia primăria co- munei Coșula, spre a concura Ia licitație. No. 9.557. • 1887, August 9. —La 30 August 1887, urmeză a se ține licitație pentru vînZarea a 30 000 kgr. grâfi, sechestrat de Ia arendașul moșiei Statului Feredieni,.pentru neplată de câștiuri. Se publică acesta spre sciința amato- rilor ca, tn arătata Zi, să se presinte în- soțiți de garanții, la primăria comunei Feredieni. spre a concura la Imitație. No. 9.558. 1887, August 9. — In Zina de 31 August 1887/se va ține licitație în localul anostei casierii, pentru vînZarea a 30.000 kgr. grâfi tre- eret, ce s’a sechestrat de la arendașul moșiei Guranda, pentru neplata imposi- tulni funciar al acelei moșii. Doritorii sunt rugați a se presinta la concurență. No. 9.844. 1877, August . Casieria generală a județului Olt Indivizii Ivan Stan Stro? și Niță Doi- nea, foști cu domiciliul în comuna Băl- tsni, acest județ, iar acum necunoscut, fiind condamnați de onor, tribunal local prin sentințele No. 1.173 și 1.161 din 1886, la anienZ! judiciare, cel ântâifi cn lei 20 și cd alt cu Iei 6, sunt rugate tote autoritățile financiare și adminis- trative ca, dovedind pe numiții, să inca- seze citatele sume și să comunice acestei casierii. Casieria generală a județului Vlașca Recipisa liberată de acAtă casierie sub No. 3.460 din 1883, de lei 400, pen- tru garanția depusă de D. I. Bădulescu, ca perceptor la circumscripția 29 Cre- venic, perZându-se, se publică spre ge- nerala cunoscință, conform art. 40 din regulamentul casei, că orl-cine vafigă- 13 August 1187 MONITORUL OFICIAL 2571' sito, să o depună la casierie; contrarifi se va considera anulată și fără valore. MINISTERUL DE RESBEL Regimentul 9 dorobanți In conformitatea ordinului corpului III de armată No. 14.315, se publică spre cunoștința generală că, In ^iua de 8 Septembre 1887, orele 8 diminâță, s’ vor vinde prin licitație publică mobilie- rul și obiectele de casarmare scose afară din servicii, și anume: 2 fotoliuri tapisate cu mușama pe ar- curi, 1 fotolii! tapisat cu trestie, 9 sca- une tapisate cu piele, 4 scaune tapisate cu trestie din comercifi, 10 paturi indi- viduale de lemn simple, 7 lacăte Ver- thaim, 3 lacăte ordinare, 15 cofa de apă, 7 lopeți de lemn do brad, 6 lămpi, 6 bând de lemn model vechifi, 97 perne cu pae. Licitația va avea Ioc tn piața primă- riei din R.-Sărat, tn yresența comisiei de administrație, conform legei de comp- tabilitate generală a Statului, art. 40— 57 inclusiv. No. 3.653. 1887, August 9. Regimentul 29 dorobanți In basa ordinului No. 4.183, al D-lui comandant al corpului IV de armată, transmis cu al divisiel 8, No. 4.053; co- miaii de administrație a acestui regi- ment, conform ordinului de ^i No. 82, art. 7, publică, spre cunoscința D-lor a- matori, că la 7 Septembre 1887, orele 10 diminâță, se va ține licitație la reședința acestui regiment, casele D-lui maior Belici, pentru vinderea a 7 capele, 86 perechi galdne aur, 10 perechi galdne argint, 126 perechi galdne lână și 9 șepci ordonanțe, tdte aceste efecte de re- formă. — D-nii doritori de a concura la licita- țja efectelor de mai sus, sunt rugați a se presinta tn ^iua și ora fixată la reșe- dința regimentului. însoțiți fiind și de garanție spre a putea fi'admiși. No. 830. 1887, August 8. ANUNTIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secție de notariat D. prim-președinte al tribunalului Ilfov, secția I civilo-corecțională, cu a- dresa No. 9.917 din 1887, și conform jurnalului încheiat tot de acel tribunal sub No. 2 G66 din 1887, a cerut pu- nerea m violare prin licitație publică a casdor cu locul lor din comuna Bu- curesci, suburbia Silvestru,strada Tdm- nei No. 25, averea rămasă de la deceda- ta Tacuița Băiclău, având tn vedere că acâstă secțiune, prin jurnalul Încheiat snb No. 1 973 din 1887. a tncuvințat vidarea menționatului imobil care se compune din duoă corpuri de clădiri, primul având 4 camere de zid, Învelite cu tablă de fer și de desubt pivniță, al duoilea corp având 3 camere și 2 cuhnii, construite de zid tn paiantă, Învelite cu tinichea și de desabt pivniță, o maga- zie de scânduri, Învelită să scânduri, In curte câți-va pomi și boltă de viță, cur- tea împrejmuită cu scânduri, se înveci- nesce cn proprietatea D-nei Sica Teo dorescu, pe de alta cu a D-lui Vasile Nicolau. In fund cu proprietatea preo- tului Ghiță Floru, iar In față cu strada Tomnel. Licitația acestui imobil se va Începe de 1* suma de lei 8.242. Asupra acestui imobil nu se mai a- flă altă sarcină. Se face dar cunoscut in general că a- cest ă licitație se va urma in pretoriul a- cest .1 tribunal in ^iua de 7 Octombre 188⁷, orele 11 dimineța; având tn vedere că toți acei cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegifi, ipotecă safi ori-ce alt drept asupra imobilului tn cestiune, să se arate la tribunal, înainte de dina fixată pen- trn licitațiune, spre a’și arăta pretenți- unile; căci In cas contrariâ veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 7.452. 1887, August 8. — D. prim-preșpdinte al tribunalului Ilfov, secția I civilo-corecțională, cu a- drui-a No. 4.129 din 1887, și conform jur&alulni încheiat tot de acel tribunal sub No. 1.093 din 1887, a cerut purerea în vîndare prin licitație publică a case- lor cu tot locul lor din comuna Bucu- re» I, suburbia Dichifi, strada Teilor No 93, averea decedaților Miria și Zim- cett J pa. Având In vedere căacestă secție, prin jurnalul Încheiat sub No. 2.063 din 1887, a încuviințat vîndarea menționatului imobil care este construit parte de zid In paiantă și parte de gard, având 3 ca- mere cu sală la mijloc, Învelite cu tini- chea, In curte o magazie de scânduri, în- vehte cu scânduri, curtea mare și Îm- prejmuită, având și pomi roditori, se în- vemnesce pe de oparte cu proprietatea D lui Manolache Perceptorii, pe de altă perie cu a D-nei Lnxița Văduva tn fund cu D. Ghiță Rădulescu și în f«ță cu stitda Teilor. Licitația acestui imobil se va Începe de la suma de lei 8.200. Asupra acestui imobil s’a găsit urmă- tdrea sarcină: Dosarul 1 399 din 1883, Jipcea, vinde imobilul din strada Teilor către D-na Sofia Schelr cu lei noul 2.950. Se face dar cunoscut tn general dă a- cestă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal în giua de 7 Octombre 5 1887, orele 11 dimineța; având tu vede* re că toți aceia (ari ar pretinde veri- un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privilegiâ, ipotecă saâ ori-ce alt drept asupra imobilului tn cestinne, să se arate la tribunal, înainte’ de giua fixată pentru licitație, spre a’și arăta pretențiunile; căci tn cas contra- riâ veri-ce cereri se vor ivi na se vor considera. # No. 7.463. 1887, August 8. 4 —Di Spirache Săvulescn, de profesie advocat, domiciliat tn comuna Bucure- scî, suburbia și strada Mântulesei No. 2, tn calitate de procurator al D-nei Ma- rița Dimăncescu, de profesie menageră, domiciliată In comuna Bucuresci, su- h burbia Ciauș - Radu, strada Lucaci, No. 68, pentru suma de lei noul 555 ca- f . pete, plus procente și cheltueli, ce are a lua tn virtutea cărții dejudecatăNo. 123 > din 1878, pronunțată de judele ocolului . 4 din Bucuresci, investită cu titlul exe- cutoriii, a cărei coprindere este cea ur- mătore : Judecătoria ocolului IV din Bucuresci No. 123 — 1878, Martie 20? D. A.- F. Balaban, pentru D-ua Ma- rița Dimăncescu, domiciliată tn strada f Libertăței' No. 3, autorisată și de soțul săâ Nicolae Dimăncescu, prin petiția re-v gistrată la No. 767 din 1878, Februarie ’ 27a.curent, chemareatn judecatăaD-nei Sița Constantin Rizea și Costică Con- stantin R zea, domiciliați tn strada Mă- gurelele No. 12, spre a se an^i condem- neadn-s j la plata sumei de Lei noui 200 cu clausa penală de un kâ noâ pe ^i, plis cheltuell de judecată. Ia consecință s’a citat părțile pentru 4iua de 13 Martie a. c., când s’afi pre- sintat D. A. F. Balaban, din partea re- clamantulul, cu procura legalisată de comisia de Albastru la No. 398 din 1878, iar din d fendori numai D-na Sița Con- stantin R'dea, tn absența celui-alt Cos- tică Constantin Rizea, citată tn regula, din care causă aplicându se art. 151 pr. civilă, s’a amânat resolvarea procesului la 20 Martie U878. Astăzi, 20 Martie anul curent, 4>ua fixată pentru resolvarea procesului, la apelul nominal s’a presintat Lumai re- clamanta, prin A. F. Balaban, care pre- sintă Înscrisul cu data8 Septembre 1877, subscris de Sița Constantin Rizea și Costică Constantin Rizea, prin tragerea de deget atestat de delegatul' suburbiei Birbâtescu-Vechi, Gg. D. Papuzolu, S-ip- tembre8,1877, constatator că D-lor Sița Constantin Rizea și Costică Constantin Rza datoreză o sumă de lei noul 200, 2672 MONITORUL OFICIAL 13 August 1887 D-nei Marița Dimăncescu și în cas de a nu plăti suma de mai sus sâ dea un lefi noâ pe Zi ca clausă penală. Judecata, Având în vedere petițiunea reclaman- tei Marița Dimăncescu, prin care este autorisată și de soțul seâ, Nicolae Di- măncescu, a intenta acțiune; Având în vedere înscrisul, sub-semnă- turile defendorilor Sița Constantin Riz a și Costi A Constantin Rizea atsstat și d - D. delegat al suburbiei, coprin^ător, că de- fendoril s’aâ obligat a plăti reclaman- tei suma de lei 200 cu clausă penală de 1 leâ nuoâ pe 4 5 Având în vedere că defendoril fiind citați în regulă, nu s’aâ presintat în judecată pentru a’și susține drepturile ce ar fi având; Considerând că cererea reclamantei fiind probată prin înscrisul presintat, subsemnat de defendori în anul 1877, Septembre 8, urmeză a fi admisă; Considerând că clausa penală fiind stipulată pentru simpla întârziere a exe- cutare!, obligațiunea urmeză a fi admi- să,-de 6re-ce în cașul de fața, nu se pote acorda de cât numai de la intentarea acțiunei de când debitorii se pot consi- dera ca piși în întârziere, de dre-ce re- clamanta nu probăză că le ar fi făcut veri-o notificare; Având ln vedere art. 1.069, 1.079 și 1.169 din codul civil; Pentru aceste motive, în. numele le- gel, hotărasce: Obligă pe D-lor Sița Conețantin Ri- zea și Costică Constantin Rizea a plăti D-nei Marița Dimăncescu suma de 200 lei, cu clausă penală de 1 leâ noâ pe fie- care Zh cu începere de la 28, data in- tentărei a< ți unei până ce capetele unite eu procentele să nu treacă p.ste suma de lei vechi 1.500 saâ lei noui 555, cât este competința judecătoriei, plus lei noul 10 cheltueli de judecată, osebit cele de urmărire de se vor efectua. Presinta carte de judecată se pronun- ță ln prima instanță, cu dreptul de apel, conform art. 23 din procedura civilă. Dată și citită ln ședință publică, aZb la 20 Martie 1878. p. Jude, A. G. Niculescu. Judecătoria ocolului IV din Bucuresci Acestăcopie, fiind conformă cu origi- nalul, se at.stă. 1878, Aprilie 1. p. Jude, A. G. Niculescu. Proces verbal Astă-ZG 20 Aprilie 1878, noi, M. lo- nid, sub comisar polițienesc clasa I, la snb-comisia II din colorea de Albastru, transportându-mâ la domiciliul D-lor S.ța Constantin Rizea și Costică Con- stantin Rizea spre a le pune în vedere cartea de judecată No 123 a D-lui jude de pace al ocolului IV și numiți! ne- sciind carte a subscride primire, noi, în conformitate cu legea, menționata carte am lăsat-o în primirea numiților, des- pre care operațiune am dresat presin- tul proces-verbal. Sub-comisar, M. lonid. Judecătoria ocolului IVdin Bucuresci Presinta copie, fiind conformă cu ori- ginalul, se atestă. 1878, Maiâ 23. NOI CAROL I, Prin grația Iui Dumn^Z^ ȘÎ voința națională, Domn al României, La toți de față și viitori, sănătate: Dăm putere și ordonăm tutulor agen- ților administrativi să execute acăstă care de judecată, procurorilor să stăru- iască pentru a ei aducere la îndeplinire; și spre credință presinta carte s’a semnat de noi. Jude, P. Bădulescu. No. 69. 1878, Octombre 2. A cerut punerea în vinZ»re cu licita- ție a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbia Spirea-Veche, stra- da Măgurelele No. 12, averea D-nei Sița C. Rizea și a decedatului C. C. Ri- zea, al cărui moștenitor este tot D-na Sița C. Rizea, de profesie liberă și do- miciliată chiar în menționatul imobil. Aceste case se compun din 2 od ii cu sală și magrzie de gard, lipite cu pă- mânt, învelite cu șiță, curtea pe 3 părți desgrăditâ; se învecinesc pe de o parte cu proprietatea D-nei Maria Văduva, cu nn loc viran al unei persone necu- noscute, în fund cu un loc viran al D-lui Auton și îu față cu strada Migurelele. Asupra acestui imobil nu se mii află altă sarcină. Sa face dar cunoscut în general că a- cestă licitație se va urma ln pretoriei acestui tribuial în Ziua de 10 Octombre 1887, la 11 ore dimineța; avend în ve- dere că toți acei cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiâ, ipotecă saâ veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune să se arate la tribunal, înainte de Ziua fixată pentru licitațiune, spre a’și areta pretențiunile; căci în cas contrariâ veri- ce cereri se vor ivi nu se vor co. sidera. No. 7.473. 1887 , August 8. — D. prim-președinte al tribunalului Il- fov, secția I civilo-corecțională, cu a- dresa No. 7.534 din 1886 și pe basa jur- nalul î încheiat tot de acel t'ibunal la No. 1.881 din 1886, a cerut punerea în vînZare cu licitație publică a imobile- lor mai jos descrise, averea decedatului Stoian Nenciu. 1. Casele cu locul lor din comuna ur- bană Oltenița, plasa Oltenița, județul Ilfov, strada Traian care se compune din o prăvălie cu o odae și dedesubpivniță, lipite de aceste alte 2 camere, fie-care cu sala el, tdte învelite cu șiță,în curte un grajd și o cuhnie de zid, învelite cu olane și fer și o magazie; se învecinesce cu proprietatea decedatului Draguea Nenciu, spre apus, spre miaZă-Zicu pro- prietatea decedatului Rusu Geleși, spre miaZi-ndpte ca strada Nenciu, și spre resărit cu strada Traian, aceste case se află clădite pe o jumătate loc colțul. Licitația acestui imobil se va începe de Ia suma de lei 10.500. 2. Casele cu locul lor din comuna ur- bană Oltenița, plasa Oltenița, județul Ilfov, strada Mâglele, și se compun din 2 perechi case de zid, învelite cu tini- ch’a, compuse din 2 camere, cu sală la miZloc și un antreâ ca geamlâc, în rând de aceste rase o altă clădire de gard, în- velită cu șindrilă și compusă dintr'o o- dae și gard, în curte o magazie cu 2 ochiuri, des.ândurl, a^Z^⁶ Pe petcă și învelite cu olane, alătur! de acestea o altă magazie de zid, învelită cu tin.che j, curtea împrejmuit ’.; se învecinesce pe de o parte cu proprietatea D-lui Gheorghe Corcute, pe de alta cu a lui Micu Cojo- caru, în fund cu a lui Nae al Drumule- sel, ln față cu strada Mâglele. Licitația acestui imobil se va începe de la suma de lei 11.000. Asupra acestor imobilenu se mal afla alte sarcine. Se face dar cunoscut în general că a- cestă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal în Ziⁿa de 10 Octom- bre 1887, orele 11 dimineța; avend în ve- dere că toți acei cari ar pretinde veri-un d.ept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiâ, ipotecă saâ veri-ce alt drept asupra imobilelor în cestiune să se arate la tribunal, înainte de Ziua fixată pentru licitațiune, spre a’și arăta pre- tențiunile; căci în cas contrariâ veri-ce cereri se vor ivi nu ss vor considera. No. 7.484. 1887, August 8. — D. președinte al tribunalului Ilfov, secția li civilo-corecțională, cu adresa No. 6.293 și conform jurnalului înche- iat, tot de acel tribnnal, sub No. 1.642 d n 1887, a cerut punerea în vînZirecu licitație publică a mai jos descriselor imobile, averea defunctului Gr. Aposto- li adi ; Având în vedere că ăcâstă vînZare s’a încuviințat prin jurnalul încheiat de a- cestă secție sub No. 2 174 din 1887, pre- cum aci mai jos se descrie. 1 Casele cu tot locul lor din comnna Bucuresci, suburbia și strada S-ta Vi- neri No. 29, ce se compune în 2 etage, în etagiul de jos 3 prăvălii cu câte o jâ August tÎ87 r MONITORUL OFÎCÎAl odae și câte o bucătărie fie-care, în eta- giu’ de sus 6 camere^ 2 bucătării și o cămară, și un alt apartament cu 2 ca- mere și o cuhnie, avend și pivniță dede- subt, aceste tote de zid și învelite cu ti- nichia, în curte 2 magazii de scânduri, învelite cu olane, alte 3 camere tu sală la mijloc, avend un becii de desi bt, tot de zid, învelite cu olane, un grajd și șo- pron tot de zid, învelite cu olane, un nn alt corp de clădire îu 2 etage, avend sus 4 camere cu diferite despărțituri, jos alte4 camere și bucătărie și de desubt pivniță, tot de zid, învelite cu tinichea, curtea mare, pavată cu petră, având in- trarea printr’un gtng mare sub casele diu fața stradei; se învecinesce cu pro- prietatea D-lui Andrei Calatoridi, cu a D-nei Mitana Marinescu, în fund cu a D-lui Zalman și protopopu Vasile și în față cu strada S ta Vineri. 2 . O vie părăginită, situată iu cătu- nul Valea-1 oeni, pendinte de comuna Valea-Călugărească, plasa Cricov-Pod- goria, județul Prahova, care vie se în- vecinesce pe de o parte cu via D-lui Lixandru Dobre, pe de alta cu a D-lui lorgu Cantili, la deal cu drumul numit Slemnea a Belului și în vale cu drumnl numit Valea-Poeni, și are îmbunătățiri o casă, construcția de gard, învelită cu șindrilă, compusă din 3 camere, sală la mijloc și un șopron cu prispă afară, vis-ă-vis de casă o cramă, construcția de scânduri, învelită cu șindrilă, com- pusă dintr’un șopron și o pivniță, la spatele caselor o livede de pruni și în fața caselor spre cramă altă livede de pruni în fața drumului spre Valea- Poeni, curtea împrejmuită cu uluci. E- decuri la acestă vie are 7 buți de stejar, legate cu cercuri de lemn, încăpătore fie-care ca la 100 vedre, 3 tocitori în- căprtdre fie-care ca la 60 vedre, legate cu cerc ri de lemn, un lin pentru căl- cat struguri, 9 boloboce, legate cu cer- curi de fer, unu ca 40 vedre, 6 ca la 30 până la 35 vedre și 2 ca la 10 vedre, 2 curatori mici și 6 cofere, tdte aceste o- biecte se găsesc depuse în cramă. Asupra imobilului din Bucuresci s'a găsit următdrea sarcină: Dosarul 1.269 din 1881, D. Gr. Apos- toliadi se împrumută de la societatea creditului funciar mban cu lei noui 20.000. Se pnne în vederea amatorilor că a- ceat im< bil fiind ipotecat la creditul funciar uib.n, creanța creditului se va depune în aur, conform art. 70 din lege și 96 din statutele creditului funciar urbîn. Se face dar cunoscut în general că a- cestă licitație se va urma în pretoriul acesta! tribunal, tn (jiua de 10 Octombre 1887, orele 10 d.mioeța ; avend în ve- dere că toți acei cari ar pretinde ver- un drept de proprietate, usufruct, Ser- vitute, chirie, privilegifi, ipotecă safi veri-ce alt drept asupra imobilului în cestinne, să se arate la tribunal înainte de (jiua fixată pentru licitațiune, spre a’și arăta pretențiunile ; căci în cas con- trarifi veri-ce cereri se vor ivi, nu se vor considera. No. 7.498. 1887, August 8. Corpul portăreilor tribunalului Prahova In (jiua de 17 August 1887,, orele 10 dimineță, se va vinle cu licitație pn- blică în localitate, în comuna Vadn- S^pat, averea mobilă a D-lui Barbu Pit șt anu. pentru împlinirea sumei de lei 46, bani 77, cu dobânda lor de la 15 F/brtarie 1868, plus cheltuelile de ur- mărire, la care este condemnat prin de- cinunea curțeî de apel, secția III, No. 48 din 1869, învestită cu formula execu- torie, a plăti pe comptul ministerului de resbel. Averea mobilă pusă în vîngare este: un biuroâ de stejar sculptat, cu 5 cutii și 2 oglindi, una cu ramă de nuc și alta ovală mică, cu rama poleită. Se pnblică despre acesta spre gene- rala cunoscință a D-lor amatori. No. 2.844. 1887, August 8. CITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția comercială In virtutea art. 253 din codul comer- cial, sunt din nofi invitați creditorii fali- mentului Samoil Pranes, ale căror cre- anțe s’afi verificat și încredințat, ca, în $iua de 19 August 1887, orele 11 a. m., să se presinte în sala ședințelor acestui tribunal, pentru a se consulta asupra încheiere! concordatului safi actului de unire. No. 6.841. 1887, Aug st 12. Tribunalul Constanța Se publică spre cunoscință generală, că s’a înscris în registrul firmelor individu- ale al acestui tribunal la No. 387, fiima „Ahilea N. Macri“, declarată de D. A- hilea N. Macri la 30 Iulie 1887, pentru comerciul de comisionar de tot felul de făiuâ și cereale și vîn^etor din aceste producte cu amănuntul și en gros ce în- treprinde în orașul Constanța,j>e strada Comercială la No. 1. D . AhiLa N. Macri a declarat că pro- curator safi sucursală nu are, precum a- semenea nici act dotai. No. 5.889. 1887, Iulie 31. ANUNTIURI ADMINISTRATIVE Comitetul permanent al județului Romanați La 4 Septembre 1887, orele 12 din ^ji, fiind destinat a se ține licitație în pre- toriul comitetului, pentru darea în an- treprisă a unui pod de lemn de 18 m. lumina, peste apa Mamu, pendinte de comuna Strejesci, al cărui proiect și ce- le-alte pitse relative se găsesc deja apro- bate de onor, consiliâ al lucrărilor pu- blice pe suma totală de lei 5.394 b. 83. Comitetul publică de acesta spre cu- noscința amatorilor cari, pentru a putea fi admiși la consurență, urmeză să fie în- soțiți de cuvenita garanție. Condițiele necesare, proeiectulși cele- alte piese relative, se pot vedea în ori-ce $i în cancelaria comitetului. No. 2 554. 1887, August 7. Prefectura Județului Tutova Conform oficiei D-lui ministru culte- lor și al instrucțiune! publice No. 10.031, în (jiua de 22 August 1887 , urmeză a se ține licitație tn camera acestei pre- fecturi, pentru complectarea lucrărilor de la liceul din acest oraș Berlad, pen- tru facerea unui mic pavilion pentru direcțiune și servitori, hala de gimnasti- că și nivelarea și plantarea curței. In consecință, se aduce despre acesta la cunoscință amatorilor a lua asupră-le asemenea antreprise ca, în arătata (ji, să se presinte la prefectură spre a se în- cepe licitația. Licitația se va ține în camera prefec- turei în acea <}i, la orele 2 p. m., prin oferte sigilate, conform legei comptâbi- lităței generale a Statului. Devisile și caetele de însărcinări pen- tru aceste lucrări cu modificările intro- duse în ele se pot vedea în tdte filele, în cancelaria prefecturei, de la orele 10 a. m. până Ia orele 4 p. m. No. 4 979. 1887, August 8. ANUNTIURI PARTICULARE De arendat moșia Ivănușul, jude- țul Brăila, în întindere de 4.000, pogdne pământ arabil. Pentru informațiuni se vor adresa la D. Dr. Butărescu, iar în lipsă la. D. N. V. Perlea, în Brăila. ² PA AAA lei, în aur, sunt de dat cu do- VV.VVV bândă, pe prima ipotecă, în moșie, informațiuni se dă la tipografia Curței Regale, F. Gobl fii, Pasagiul- Român. g Rectificare — De și m’am subscris până acum Mihail Panu, fac cunoscut însă că de astăzi înainte mă voifi semna mihail Panaitescu, din Buzeâ. COTA OFICIALA PE DIUA DE 12 (24, August 1887 J ,.■' * ga • SCADENȚA CU BANI ACȚIUNI SC lDENȚA CU BANI GATA CU TEgMEN yi .CONDURI DE STAT f CUPOANELOR GATA cupoanelor i . l 1 CU TERMEN DOBBNDA | Banca Naț. a Românie! 1 1017 Soc. de aaig. Dacia-Bom. 50') vărs. întregi , a ; '» J 5°/o 1 Apr.---1 Octom, • , , Naționali . ÎCC lei vărsati Beată perpetuă . . . 5°/o 1 Apr.---1 Octom Banca Bomâniel . . . 2e< . , , . i morti bilă - . . 5% 1 Ian.---1 Iulie Soc. creditului mobiliar 200 „ , , română (Schuld- 5°,o 1 Maiii---1 Noem. e română de construc. p U 8 P l A 1 fl~ r 1 ast- „ „ 1 -1. verstihreibung). . . . 6% 1 Apr.---1 Octom Acțiunile b&ncel „Pre- 260 , . : Obligațiuni de Stat al 7 % 1 Ian.---1 Iulie vederea* ..... 10“ « . . eălîoi ferate române . 8°o 1 Ian.---1 Iulie Prima societate de rea- 2W ., , ' s Obligațiuni de Stat ro- III 1 1 II sigurare România , . 1 mâne (convertite ru- ___________<7X ■_______ --- Acț. soc. basalt artificial - 1 nîe)>. ....... b °/o 1 lan.---1 Iulie III 1 1 1 1 1 --- SCHIMB 1 1 < ----------------- 1 1 1 1 1 I ,Jr 1 1 1 j . Impruliutul (Stern) . . 5'% 1 Maifi---1 Noem. Londra.....eek 1 11111111 1 1 1 1 1 II 1 1 1 1 SONETE ua (Openheim UI 20 Tragerea „ .... 3 luni Napoleon de aur....... . » - municipal | 7% 1 Ian.---1 Iulie Paris .....eek Galben a ’striao....... ’s 11883 . (5% 1 Ian.---1 Iulie „ . . . . . 3 luni Imperial rusesc...... .împrumutul municipal p °/o 1 Ian.---1 Iulie Frauoia.....eek Lira otomană........ \ " 1884 . . . • . . . . «°/o 1 Maifi---1 Noe. ,.....3 luni Biletele B&ncel naționale . . . Inpruirutul orațulul (5% * Viena......eek Argint . .......... ‘ Bucuresol (losurl) • . 5°/o „.....3 luni Aur.......14-so-io% g.'s v. ■- ■ 300 , ... nap. (scurt) Fiorini de hârtie austriac! . . . ■ u ■ î Berlin.....oek Rubla argint pe hârtie..... i" .VĂ LOBI DIVERSE ......3 luni Scrisuri funciare rurale Germania .... eek * / „ ... 3 luni $■* Idem urbane ..... Amsterdam . . 3 luni s I lem ora ului Iași . . Petersburg . . 3 luni ' Obligațiunile casei pen- Belgia .... 3 luni »î unilor ...... „ .... (scurt) r 1- . .. ■ Elveția .... 3 iunl _________ux----------- Italia .... 3 luni r i-rn ; î Cursul Paris Cursul ......1trlin............. . 1 (13) August 1887 curent tre cut J . IV (23; August 1887 curent trecut Rentă francesă 4i/4%..... 108.40 108.35 Rentă română 5°/0...... _ Napoleon ......... . 16.16 16.16 împrumutul elen din 1879 . . . 420 --- 418.75 Renta româna P mortisabilă . . . 94 25 94.25 . „ 1881 . . . 351 --- 352 --- Oblig, căile ferate române 6 °/0 . 105 90 105 90 Banca otomană........ 492.50 492.50 • J 6 0/ 102 20 102- Boulevard.......... _ i n.^ » w 9 /Q • împrumutai danubian Oppenheim 106.90 106.90 Datoria turcă......... 14.25 14.2.’.î2 : Bnblahârtiepc bani gata . ... . 179.85 178.90 Losurl turcesc!........ 32 - 32 - Schimb Londra, 3 luni ■..... 20.28 20.29 Dato ia unificată a Egiptului 6°/0 374 --- 375 - _____Paris, 2 „ . .... 80.35 80 40 Schimb Londra la vedere . . . 25.31 25.30 .f . . Amsterdam ...... 167.80 167 90 w Amsterdam. 3 luni . . • 207.50 207.5! împrumutul municipal Bucuresci 94 40 94.25 „ Berlin........ 123.25 123.15 Londra : *8 ^Francfort Consolidatele engleze..... 101 9m 101 % Acțiunile Băncei Bomâniel . . . « 72 6 Vi , 11 (23) August 1887 Schimb Paris......... 25.47 254- • - ■ • ---.........- - - • . ........ - . . - „ Berlin........ 20.52 20.52 * - Bentă română amortisabilă 5 94.20 94.20 , Amsterdam...... 12.03 12 031 Scompt-L 50/„......... ------ __ș Cursul Viena curent trecut 11 (23) August 1887 Napole m .......... 9.95 9.>'55 Galben .......... 5 93 5 9^ Imperial........... 10'16 10.2^ Lira turcescă ......... 11.27 11 26 Argint contra hârtie ..... 100 --- 100 --- Ruble hârtie pe bani gata . . . 110 25 109 75 Acțiunile creditului Anstalt . . 282 15 281 80 Renlă metalică........ 82 80 82 80 „ hârtie ......... 81 50 81 80 » aur.......... 11280 112 70 Losurl turcesc!...... . 15 50 15 70 Schimb Londra la vedere . . . IV 6 --- 126 06 x Paris........ 49 75 49 70 „ Berlin........ 61.70 61.75 . .Amsterdam'...... 101.--- 103 95 Director, N. T. Orățauu Imprimeria Statului