No. 94 UN EXEMPLAR: 25 BANI Joi 1887 11 Angoit REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL mTICL ABOXAIBHDLUI IN REGATUL ROXATHEI: 86 le! pe an : 20 lei pe 6 InnL Abonamentele încep din anteia dl * flo-cArela luni TREHUL ABMAWTM PESTEI! WRAI3MAH: 60 le! pe an $ 85 lei pe 6 luni. Abonamentele te pot face la biurourile poetale. ITBUCAmMLB JfDICJARB 8K PLATO: PânA ia 50 linii. 5 lei; mai Jungî de 50 linii 10 lei Ori-ce alte arte introduce in ele gr . deosebit ea gi publL'aținuile, dupe lungime PRET1UL ANUNClURILORj 30 bani linia de 80 litere.— A duoa ingerare ți mal multe, 20 bani linia WRKCIIA miîOBUin Bl iMPRUBKIKl 8TAICWI Bucnrescl, Bulevard ul-Independințeî IJ3RRTIUS1U 31 RMH18L8 3S IWTO; uitela inserare. 90 b. linia; cele-alte, 30 b. iln^, Citațiunile de hotArnioie, 60 b. linia. Pij^Ucațiunlle prim&rielo ți comitetelor. 60 b. linia. 9UMAR PARTE OFICIALA — Ministerul de interne'. Deorete — Prescurtări de deorete. Ministerul cultelor și instrucțiunel publice: Deoret. Ministerul de resbel: Prescurtări de deorete. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtare de ' decret. Ministerul âe finance: Decret. Decisiune ministerială. Circnlărl. PARTS NEOFICIALA — Comunicare — De- pețl telegrafice— Buletin sanitar — Buletine me- teorologice ^nunțiurl ministeriale, judiciare, administra- ti re și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 39 Iulie MINISTERUL DE INTERNE CAROL 1, Prin grația luIDumnetJeOși voința na- țională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănltate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 10.592; VS Spirt și bere Art. 5. Cu cel puțin 2 luni înainte de deschiderea nnei fabrici din nofi înfiin- țată, safi a unei fabrici unde dupe o în- trerupere ore-care s’a schimbat sistemul de fabricațiune prin introducere de apa- rate noui, fabricanții de alcooluri și bere sunt datori a face la casieria jude- țului unde este situată fabrica o decla- rațiune care să coprindă: a) Localitatea unde se află fabrica; b) Felul băuturilor ce voescafab.ica; c) Obligațiunea că se supun la înde- plinirea tutulor formalităților și răs- punderilor impuse prin lege și regula- mentul de față. Art. 6. In dată dupe primirea âcestei declarațiuni, casieria generală o va pre- sinta în original ministerului de finance spre a avi-ia la întocmirea unei comisi- uni safi la desemnarea unui delegat al săfi care să constate și să dea o situați- une sumară asupra condițiunilor în care este instalată fabrica. Art 7. Ministerul financelor va de- lega apoi, agenți speciali cari după ce vor constata că fabrica întrunesce con- dițiunile prescrise de legile și regula- mentele sanitare vor procede: 1) La instalarea unui aparat automa- tic jnenit a măsura produsul fabricațiu- nilor. Instalarea aparatului automatic se va face în condițiunile de siguranță ce ur- meză : a) Comunicarea cu aparatul să nu o pi tă avea de cât persanele anume desem- nate de minister pentru control, verifi- cări și inspecțiuni; b) Ca isolarea lui de aparatul de dis- MONITORUL OFICIAL 2257 30 Iulie 1887____________________________ tilațiune să fie imposibilă și constata- rea fraudelor lesniciosă. c) Ca sustragerea țuicei (poslete) să fie imposibilă. d) Ca sustragerea vaporilor alcoolici Înainte de ajungerea lor la primii re- frigerenți sâ nu se pdtă face, fie prin găurirea țevilor; fie prin deslipirea în- cheieturilor lor. Pentru acesta fabrican- ții sunt datori a avea tote țevelecondu- cătore ale alcoolului intacte fără nici o cârpitură sati înădire. Tote prelungirile de țevi vor fi făcute numai prin flan- șurl. e) Ca așezarea lui să se facă dupe apa- ratul de prima destilațiune, înainte de spust, imediat dupe aparatul de conden- sare (serpentin). Serpentinul va trebui să fie așezat într’un recipient cilindric de metal, instalat în interiorul fabricel, ast-fel ca să pdtă fi visitat de agenții fiscului în tdte părțile sale. f) Tdte orificiile aparatelor de desti- lație și țăvile conducetdre ale alcoolu- lui până la aparatul automatic vor fi asigurate atât prin culori speciale cât și prin aplicarea de capsule și plumburi spre a preveni ori-ce sustrageri. 2. La determinarea capacităței vaselor șireservdrelor destinate a conserva bău- turilor fabricate. Capacitatea se va de- termina la ori-ce nivel cu ajutorul măsn- rei legale de volum, în concordanță cu aparatul automatic. Pentru acesta fabricanții sunt datori a avea tdte vasele și reservorele înze- strate la partea inferioră cu un tub de sticlă pus în comunicație cu interiorul lor, spre a arăta înălțimea lichidului în vase. Art. 8. Afară de măsurile prevăzute în articolul precedent, fabricanții vor trebui: a) Să aibă localul fabricel, precum și dependințele, împrejmuite de tdte păr- țile. 5) Să pună Ia disposițiunea agentu- lui, pentru locuința lui și a familiei sale, un local încăpător și în stare bună în apropriere imediată de localul fabricel și de deposite. c) Să declare că nn întrebuințeZăsulf în fermentarea materielor prime, și d) Să posede aparate de destilație ast- fel ca reîntdrcerea spirtului prin alam- bicuri, spre a fi distilat din noii (fabri- cațiunea cu șum) să fie înlăturată cu totul. Art. 9. Delegații ministerului vor dresa un proces-verbal amănunțit, menționând în mol expres dacă și cum s’aâ îndepli- nit tdte formalitățile cerute de artico- lele precedente, și ’l vor înainta mini- sterului, care va încunosciința pe casie- rul general, dacă fabrica pdte fi autori- sată a funcționa. Art. 10. Cu 20 Zile înainte de începerea fabricațiunilor, fie la fabricile din nofi în- ființate, fie la cele cari din diferite îm- pregiurări afi fost întrerupta pentru un timp determinat, fabricanții sunt datori a adresa casieriei generale locale, o de- clarațiune în care va indica : a) Felul productelor ce îutrebuințăză în fabricațiune. b) Numărul și capacitatea cazauelor și a linurilor ce va întrebuința, precum și sistemul de aparate introduse. c) Produsul mediii presumat al fabri- cațiunei în timp de 10 Zile, și d) Persăna însărcinată cu conducerea fabricei, în cașul când fabricantul nu se ocupă singur cu administrațiunea. In a- semenea cas, împuternicitul trebue să posede o procură autentică care se va conserva de casierie. Art. 11. Casieria generală a județu- lui, primind încunosciințarea prevăZută la articolul precedent, va libera fabri- cantului o dovadă de primire, în care va reproduce tdte indicațiunile încunoscin- țârei, și va referi în același timp mi- nisterului spre a se avisa la înființarea serviciului de control în fabrică. Art. 12. Dupe îndeplinirea acestei for- malități, casieria generală a județului va d ilega controlorul fiscal respectiv să se transporte în localitate, să constate dacă declarațiunea fabricantului e conformă cu realitatea, și să procădă la măsură- torea linurilor, a cazauelor și tn general a tutulor aparatelor întrebuințate îu fa- brică. Resultatul acestor constatări se va consemna într’un proces-verbal ce seva presinta ministerului prin casieria dis- trictului, și urmai dupe primirea lui se va autorisa fabricantul a începe fremen- tațiunile. Art. 13. In tot timpul funcționărei fabricel, fabricanții sunt datori să pre- sinte agenților de control o declarație de fabricare pentru fie-care fermentațiune, în ajunul Zilei în care se va procede la fermentare. Când se fac mai multe fer- mentațiuni într’o Zi ele pot fi coprinse în aceiași declarațiune. In tdte cașurile însă, este expres in- terZis a se contopi ferme utațiunile din Zile diferite. Declarațiunile vor coprinde: a) Cantitatea fie-cărei specii de pro- ducte supuse fermentațiunei. b) Numărul și capacitatea linurilor ce va întrebuința pentru fermentațiunea declarată, și c) Produsulpresumatal fabricațiunel. Art. 14. Declarațiunile vor fi tipărite și procurate de minister; păstrarea, lor se va face în dosare numerotate, șnuruite și parafate de casierie; agentu pentru fie-care declarațiune, va libera fabricantului o dovadă de primire. Art. 15. Cântărirea productelor se va face tot-d'a-una în presența agentului, care va constata prin proces-verbal, ce se va semna și de fabricant, cantitatea și fe- lul productelor supuse fermentațiunei. In cas de nepotrivire între declara- țiunea fabricantului și constatarea a- gentului, acestă din urmă se va lua drept bună, rectificându-se declarațiu- nea prin mențiune expresă. Art. 16. Băuturile obținute din disti- larea fermentațiunilor ZRⁿic® se vor constata de agent și se vor stabili prin un al duoilea proces-verbal. Constata- rea se va face tn presența fabricantului care va semna procesul-verbal. Art. 17. Constatarea resultatului dis- tilațiunei, se va face în modul următor: îndată dupe terminarea distilare! fer- mentațiunilor din fie care Zi, agentul de control, împreună cu fabricantul șefi imputernicitul săfi, vor procede la ve- rificarea alcoolului fabricant. Pentru acesta ei vor lua de basă in- dicațiunile apăratului de de măsurătore și le vor însemna într’un registru special. Indicațiunile Zilelor precedente se vor deduce din cele din momentul verifică- rei și diferința sa va debita ca resultat al distilațiunei din acea Zi. Art. 18. Când fabricantul va contesta esactitatea indicațiunilor, agentul va proceda la verificarea aparatului prin măsurarea unei cantități de băuturi ce va lăsa să trecă prin apărat în presența sa și a fabricantului și în cașul când s’ar dovedi că pretențiunea fabricantu- lui este justă va încunosciința casieria spre a se avisa la deschiderea și regula- rea din nofi a aparatului. Agentul însărcinat cu acestă lucrare va stabili prin proces-verbal raportul diferințelor băuturilor curse din mo- mentul ivire! defectuosităței Acest pro- ces-verbal va serri de basă Ia calcula- rea totalului diferenților. Procesul-ver- bal se va trimite ministerului care va autorisa încărcarea safi descărcarea de- bitului fabricei, lupe cum diferența va fi tn plus safi în minus. Când însă la verificare se va dovedi că motivele fabri autului n’afi fost te- meinice, debitarea fabricațiunilor se va face pe indicațiele aparatului și în ca- șul când fabricantul ar persista în re- fus de a semna procesele-verbale de constatare, ministerul pote dispune ri- dicarea agentului. Art. 19. Când în cursul operațiuni- lor de distilare ale fabricei se va simți necesitate de veri-o lucrare de repara- țiune, întreținere, siguranță safi de ori- ce altă natură, fabricantul va fi înda- torat a opri destilarea în intervalul de timp necesar pentru a se executa acele lucrări; acest interval nu va putea însă trece peste 48 ore. Costul lucrărilor indicate mai sus, 2258 MOKlTORtTL OFÎCÎA1 30 Iulie 188? sunt tn sarcina fabricantului. Ele se vor executa dupe un devis prealabil și prin Îngrijirea fabricantului. Daca fabricantul se va opune la exe- cutarea lucrărilor, ele se vor face de a- genții fiscali, iar cheltuelile ocasionate se vor urmări tn potriva fabricantului prin aplicațiunea legei de urmărire. Art. 20. Cu 3 ^ile Înainte de ultima fermentațiune, fabricanții sunt datori a face o declarație agentului prin care să arate oprirea fabrice! și datale ultime- lor fermentațiuni și curgeri. Dupe primirea declarațiunei, agen- tul o va înainta imediat casieriei, care va delega uji controlor să se transporte In localitate și Îndată dupe Încetarea curgere! să constate indicațiunile apa- ratului și să verifice depositul. Procesul- verbal pentru consemnarea acestei lu- crări, se va dresa tn duoă exemplare, din care unul se va lăsa In biuroul fa- bricelor, iar cel de al duoilea se va tri- mite ministerului, prin casieria distric- tului. Art. 21. Când fabricantul va desăr- cina pe represintantul săiî de adminis- trația fabrice!, el va fi dator să anunțe autoritatea financiară comunicând per- sdna ce va desemna pentru Înlocuire, înlocuirea se va face Întocmai cum pre- scrie art. 10, alin, d din presentul re- gulament. Acestă disposițiune se impune la ori- ce schimbare ce s’ar face in exploatarea unei fabrici, fie prin arendare, fie prin contracte de tovărășie, fie prin vînjare, fie prin ori-ce alt mod. Art. 22, Disposițiunile articolelor precedente sânt aplicabile in totul și fabricelor de bere. Controlul insă al fabricațiunel și constatarea berel fabricată, se vor face prin măsurătărea directă a băuturel. SECȚIUNEA II Rachiu din prune sau alte fructe, tes- covină, drojdii și vin. Art. 23. Producțiunea rachiului din prune, saiî alte fructe, drojdii, tescovi- nă și vin, este supusă controlului Sta- tului. Toți fabricanții de asemenea băuturi vor face o declarație Înscrisă biuroulul de percepere din localitate, prin care vor arăta cantitatea de băuturi fabricate. Conținutul declarațiunei va fi certificat de primarul comunei. In comunele unde nu sunt perceptori acestă declarațiune se pdte adresa și primarulni care o va comunica imediat perceptorului fiscal. Declarațiunea de fabricare este obli- gatoriu atât pentru proprietarii de ca- zane cât și pentru aceia cari se servesc de cazane străine. In acest din urmă cas, proprietarul cazanului va semna și el declarațiunea, și are răspunderea fabricațiunel 'făcută fără asemenea formalități. Perceptorul va lua act de arătările fabricantului, și tdte de'clarațiunile se vor strânge și conserva. Pentru producătorii cari aiî și debite de licențe In comuna de producțiune, perceptorii vor ținea cont de băuturile fabricate, de cele taxate, iar cele rămase in deposit sunt tdte supuse controlului Statului. CAPITOLUL III Constatarea și perceperea SECȚIUNEA I Băuturi indigene £ 1. Spirt și bere Art. 24. Drepturile fiscului asupra berei și asupra spirtuoselor, prevăzute la art. 1, al. I din acest regulament, de- vin exigibile in momentul punere! tn consumațiune in țeră. Ori-ce băuturi eșite din coprinsul fabrice! se presupun date consumațiune!, și prin urmare, drepturile fiscului trebuesc achitate in momentul eșirei băuturilor din fabrică. Se consideră ca făcând parte inte- grantă din fabrică depositele, întru cât ele vor fi situate in coprinsul localului de fabricațiune. Art. 25. Fabricantul care voesce a scote din fabrică o cantitate dre-care de spirt saiî bere, este dator a face o de- clarațiune către agentul de control în care să arate cantitatea și tăria băutu- rilor ce voesce a scdte în consumație, numele persdne! căreia se predă acele băuturi și comuna unde sunt destinate a se da consumațiune!. Art. 26. Agentul de control primind declarațiunea prevăzută la articolul pre- cedent va procede la măsurarea și gră- duirea băuturilor destinate a fi scose din fabrică, și va calcula taxele cuvenite fiscului. Măsurătorea băuturilor în ceca-ce pri- vesce volumul, se va face cu cotul me- tric și cu ori-ce alte măsuri ce se va găsi cu cale de ministerul de finance. Art, 27. Taxele se vor plăti în nu- merar către casierii generali treptat cu punerea băuturilor în consumațiune. Perceperea taxelor se pdte face și de perceptorul fiscal în urma unei autorisa- țiuni speciale date de minister. Acestă autorisațiune nu se pdte da de cât pen- tru motiv de dificultăți învederate ce ar întâmpina fabricantul daca ar plăti ta- xele la casierie și în urma avisului ca- sierului general. In ori-ce cas, se va determina până la ce sumă perceptorul pdte incasa din a- cest imposit între două vărsăminte con • secutive. Chitanțele perceptorului se vor re- mite imediat agentului ca și recepisele casieriei. Art. 28. Perceperea taxelor se pdte face și prin anticipațiun! vărsate la ca- sieria generală a județului. Fabricantul vărsând cu anticipațiune o sumă dre- care la casierie, este dator să remită re- cepisa în mânele agentului de control, care în basa el, va libera treptat bău- turi în consumațiune până la lichidarea sumei coprinse în acea recepisă. Art. 29. îndată dupe taxare, agentul de control libereză fabricantului din- tr*un registru cu matcă un bilet numit de liberă circulațiune, spre a servi ca act justificativ de achitarea drepturilor fiscului. In acest bilet se va indica : a) Felul, cantitatea și tăria băuturi- lor puse în consumațiune; b) Numele și domiciliul celui căruia s’a predat băuturile; c) Comuna unde sunt destinate a se pune în consumațiune; d) Numărul recepisei casieriei saiî a chitanței perceptorului contra căreia s’a achitat taxele. Acest bilet va însoți băuturile în tran- sport până la sosirea lor în comuna de destinațiune, și va servi pentru a justi- fica achitarea taxelor. Art. 30. Pe lângă biletul de liberă circulație, agentul de control este obli- gat a lipi pe fundul fie-cărui vas un bi- let numit: .Bilet de lipit pe vase “ care pe lângă coprinderea pe scurt a biletului de liberă circulațiune va mai indica nu- mărul săiî de ordine, numărul biletului de liberă circulație, și câtimea băuturi- lor conținute în vas. Emisiunea acestor bilete se va face dintr’un registru cu matcă, și ele se vor lipi ast-fel ca să nu se pdtă detașa de cât rupândule. Biletul saii biletele de lipit pe vase, emise pentru un singur transport, tre- bue să se resume și să corespundă cu bi- letul de liberă circulațiune. Art. 31. La intrarea băuturilor tn co- mună de consumațiune se vor avisa a- gențil de percepere, saii primarul în lip- sa acestora. El vor cere biletele de li- beră circulație, vor controla daca bău- turile sunt în cantitatea pentru care s’a achitat taxele, și în urmă se va permite descărcarea saiî depositarea băuturilor. Biletele de liberă circulațiune se vor strânge de perceptor spre a le înainta casieriei, care la rândul săiî le va tran- smite la casieriele județelor din locali- tățile unde sunt situate fa bricele. Casierii primind biletele de liberă cir- culațiune le vor trămite controtorilor spre a le verifica cu matcele, și apoi le vor înapoia casieriei de la care le-aiî primit, împreună cu relatittnl asupra re- sultatulul cohstatărel obținut prin ve- rificare. Nepotrivirile constatate se vor supu- ne cunoscințel ministerului. Băuturile sosite în comuna da desti- 30 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2259 națiune, neînsoțite de biletul de liberă circulațiune se vor considera ca fiind scdse din fabrică fără achitarea taxelor. Art. 32. Ministerul financelor pote acorda fabricanților credite p ntru ta- xele cuvenite fiscului tn condițiunile și dupe formele prevăzute mal la vale. Art. 33. Pentru a acorda nn credit, ministerul financelor va pretinde de la fabricant o garanție. Acăstă garanție va consta în efecte ale Statului saii ga- rantate de Stat, ce se vor depune de fa- bricant la casa de depuneri și consem- națiuni. Creditul se pdte însă acorda și în ve- derea unei anume cantități de băuturi, destinată a sta în permanență în depo- sit, observându-se formele ce se prescrie mai la vale. Art. 34. In nici un cas termenul de plată nu pdte fi mai mare de 3 luni, iar suma creditului nu pdte trece peste ga- ranția depusă cu un scăZământ de 20 la sută dupe cursul Zilei. Când garanția constă în băuturi, su- ma creditului pentru un termen de o lună nu pdte trece peste media lunară a taxărilor fabricel pe 9 luni din urmă. Pentru termene mai mari saâ mai mici de o lună, suma creditului se va calcula dupe aceiași bază. In nici un cas însă suma creditului nu pdte trece peste lei 30.000. Art. 35. Fabricantul care voesce să obție un credit, este dator să se adreseze ministerului de finance cu cerere scrisă, arătând: a) Surra creditului ce solicită; b) Termenul de plată ce voesce să obțină; c) Siguranțele ce pdte da Statului pentru achitarea creditului solicitat ; d) Deciarațiunea expresă că se supu- ne la tote disposițiunile regulamentului de față, privitdre la credite acordate fa- bricanților. Daca voesce a reconstitui prin plățile ce va efectua la termen, creditul ce i se va acorda, atunci cererea va coprinde expres mențiune despre acesta. Art. 36. Ministerul primind cererea, decide mai ântâiâ asupra admisibilită- ței ei. Pentru acesta el pdte să ceră a- visul prealabil al inspectorului finan- ciar și al casierului general. Ministerul decide apoi asupra sumei creditului și asupra termenului de plată ce pdte a- corda. Daca fabricantul se mulțumesce cu creditul și termenul de plată acordat se procede la regularea garanției. Art. 37. Când garanția {ropusă de fabricant constă în efecte, ele se vor de- pune la casa de depuneri și consemna- țiuni. Recipisa eliberată va coprinde mențiunea că depunerea se faca pe con- tul ministerului de finance, drept ga- ranție pentru creditul acordat fabricel. Acăstă recepisă sa va depune de fabri- cant la minister, care în basa el emite către casieria generală a județului, or- dinul de încuviințarea creditului. Art. 38. Daca siguranța ce propune fabricantul este în cantitate anume de băuturi destinată a rămâne în perma- nență în deposit, atunci dupe admiterea cerere! de credit, ministerul în urma a- visului prealabil al inspectorului finan- ciar și casierului general, fixeză canti- tatea băuturilor ce urmăză să se afec- teze ca sigurauță pentru credit; pentru acăsta se va lua de normă prețul curent al vînZărei băuturilor în localitate cu un scăZăment de 25 la sută. Dupe împlinirea disposițiunilor de mai sus, fabricantul este dator să facă un act prin care să se oblige a menține în permanență tn deposit cantitatea de băuturi fixată de minister, servind a a- coperi prin vîndarea ei licitativă suma creditata în cas când nu o va achita la termen tn numerar. Acest act autentificat de tribunalul local se va înainta la minister, care lu- ând cunoscință de dânsul, T va trimite casieriei generale a județului spre păs- trare, o-dată cu ordinul de încuviințarea creditului. Când fabricantul este simplu locatar al fabricel, el va trebui să depună la minister pe lângă actul de garanție, și o declarațiune autentică din partea pro- prietarului, cum că acesta renunță în favdrea Statului la ori-ce privilegiâ a- supra băuturilor afectate pentru nepla- tă de arendă saâ chirie. Art. 39. In tot timpul cât dureză cre- ditul asigurat tn băuturi, agentul de control este îndatorat a supra-veghea cu stricteță ca să rămână tot-d’a-una în deposit o reservă de băuturi cari să acopere creditul acordat. Agentul este in drept și îndatorat a se opune la ori- ce ridicare de băuturi, cari ar diminua acea siguranță, cerând la necesitate și concursul autorităților. Fabricantul care cu sciință a lăsat să se scdtă din deposit o cantitate cât de mică din băuturile destinate a rămânea reservate ca siguranță, se va face cul- pabil de abusul de încredere, și se va pe- depsi conform legilor în ființă. Art. 40. Băuturile afectate ca sigu- ranță rămân tn paza și conservarea fa- bricantului, care este singur răspunză- tor de perderea saâ stricăciunea lor, chiar pentru cașurile fortuite; ori-ce chel- tueli de ori-ce natură făcute pentrn a- cele băuturi privesc asemenea pe fa- bricant. Fabricantul este dator a asigura la o societate din țeră tn contra incen- diului sau alt cas fortuit, cantitatea de băuturi afectate drept garanție, cu cla- usa de a se achita desdaunarea în mă? nele ministerului de finance. Neîmpli- nirea acestei condițiuni atrage dupe sine refusarea creditului, saâ revocarea lui tn cas câni este deja acordat. Art. 41. La expirarea termenului de plată, fabricantul este dator să verse la casieria generală a județului tn nume- rar, suma datorită pentru taxările efec- tuate dupe conturile fabricel chiar daca nu s’a acoperit întregul credit acordat. Prin acăstă vărsare, creditul se pdte re- constitui în aceleași conțiuni, daca mi- nisterul a încuviințat de la început a- cesta și fabricantul ar voi să mai bene- ficieze și pe viitor de credit. Casieria generală a județului nu pote refusa primirea plăței, chiar daca fabricantul ar voi să se achite înainte de expirarea termenului. Art. 42. Daca la expirarea termenu- lui de plată, fabricantul nu achită suma datorită, casieria generală a județului, în 24 de ore, de la expirarea termenu- lui, este datărea încunosciința pe fabri- cant prin adresă formală, învitându’l a achita suma datorită. In 3 Zile de la data doveZei de primire a Incunosciințărei daca acesta nu achită suma datorită, casieria generală pro- cede la urmărirea garanției. In acest cas, daca creditul acordat, este cu re- constituire continue, casieria va da ime- diat ordin agentului de control al fabri- cel să înceteze cu taxările pe credit, chiar daca nu se va fi acoperit tot cre- ditul acordat. îndată dupe acesta agentul va tră- mite la casierie un borderoâ de taxările ce se vor mal fi efectuat de la expirarea termenului de plată până la primirea ordinului de încetare. Art. 43. Daca garanția constă în e- fecte se va interveni prin ministerul fi- nancelor la casa de depuneri și consem- națiunl pentru liberarea efectelor de- puse prin mandat pe numele sindicului bursei din Bucuresci, care primind ordin de la minister va efdctua vînZaiea efec- telor pe bani gata. Din produsul vîn- Zărei se va incasa de casierul general suma datorită, iar restul, deducându-se tote cheltuelile vînZărei se va consemna pe sema debitorului. Art. 44. Daca garanția constă în bău- turi, casieria generală dupe ce a înde- plinit formalitatea prevăZută de art. 42, va procede la vînZarea băuturilor con- form legei de urmărire. Când prețul eșit din vînZarea băutu- rilor nu va acoperi datoria fabricantu- lui, acesta se va urmări și în ori-ce altă avere, conform legei de urmărire până la achitarea întregei datorii. Art. 45. Când în cursul taxărilor pe credit se va întâmpla să se desființeze, în total saâ în parte, prin orl-ce împre- jurare fie chiar fortuită, cantitatea de 2260 MONITORUL OFICIAL 30 Iulie 1887 băuturi afectată ca siguranță, și să nu se pdtă Înlocui prin alte băuturi din fabricație curentă, fabricantul perde beneficiul termenului și casieria gene- rală a județului dupe comunicarea a- gentului de control procede la urmărire conform articolului precedent. Când băuturile ati perit prin incendii! se va urmări încasarea datoriei dupe împrejurări prin aplicarea legei de ur- mărire asupra averei debitorelui sad prin incasarea deesdaunărei achitate de societatea de asigurare până la con- curența sumei datorită Statului. 46. Daca în cursul taxărilor pe credit se înfîință^ă veri-un sechestru judecăto- resc asupra întregei cantități a băutu- rilor aflate în depositul fabrice!, casie- ria generală a județului dupe comuni- carea agentului de control, va ordona la rândul săfi punerea sigiliilor, prin controlorul fiscal respectiv, pe o canti- tate de băuturi echivalentă cu cea afec- tată ca siguranță. Iu acest cas fabricantul perde bene- ficiul termenului și casieria va procede la vînZarea băuturilor conform legei de urmărire. VînZarea nn va avea însă Ioc de cât dupe ce se va fi făcut cererea la autoritatea în drept pentru ridicarea se- chestrulul pus de cel de al 3-lea inte- resați și se va fi încuviințat acestă ce- rere. Când, cei de al treilea în regulă ci- tați, se vor opune la ridicarea sechestru- lui și acestă opunere a lor se va încu- viința, urmărirea și incasarea drepturi- lor se va face conform dreptului comun. Aceleași regule se vor observa și în ca- șul când sechestrul judecătoresc se va pune numai asupra unei părți din bău- turile existente în depositul fabrice!, întru cât restul ne supus sechestrului nu acoperă cantitatea de băuturi afec- tată ca garanție. II. Rachiuri din fructe, drojdii, vin și tiscovină Art. 47. Taxa de 4 bani Ia grad și decalitru asupra rachiurilor din fructe, drojdii, vin și tiscovină se percepe la punerea în consumațiune a băuturilor. Fabricantul saii producătorul care va voi să scdtă din localul de fabricațiune sati din deposit o cantitate ori cât de mică de aceste băuturi este dator să mărgă la perceptorul fiscal saii la agen- tul care ’l represintă spre a declara acea băutură. Declarațiunea trebue să fie certificată de primar. Pentru fie-care vas cu băuturi trebue să se facă o declara- țiune separată. Art. 48. Imediat dupe primirea de- clarațiunei perceptorul saii ajutorul săfi este dator să facă verificarea prin mă- surătdre și grăduire a băuturilor decla- rate, înscriind resultatul prin proces- verbal separat pentru fie care vas. Daca cantitatea și tăria constatată Ia verificare nu corespund cu acele din de- clarație se va pune acesta în vederea reclamantului, care va fi dator să ade- verescă în josul declarațiunei că recu- n6sce de bună rectificarea și se mulțu- mesce pe constatarea agentului. Acâstă adeverire va fi asemenea certificată de prim r. Art. 49. O-dată cu înregistrarea bău- turile'■ agentul fiscal va emite un bilet de lib ră circulație în care se va indica: a) telul, quantitatea și tăria băutu- rilor «'erificate. 5) numele și domiciliul declarantului săâ a «celuia care a pus băuturilor în consu națiune. c) I ^calitatea unde acele băuturfsunt destin te a se consuma.— Acest bilet se va remite declarantului și va trebui să însoțc că băuturile până Ia locul de des- tinați .ne. Art 50. Da. a băuturile declarate sunt destinate a se pune în consumațiune chiar ’n comuna unde domiciliară pro- ducătorul săfi fabricantul, atunci agen- tul fiscal care a făcut verificarea va per- cepe în acelaș timp și taxa de 4 bani Ia grad și decalitru. Chi anța de perceperea taxelor se va emite într’un registru special dinpreună cu o oieverință și se va înscrie în regis- trul de bilete de liberă circulație spre a descărca debitul. Chitanța se va opri de perceptor spre a o an-xa la conturi iar adeverința care trebue să reproducă indicațiunile din chitanță, se va libera celui în drept in- vestită cu sigiliul agentului. In acelaș timp agentul va anula prin stampila biletul de liberă circulație pen- tru care taxele afi fost plătite. Disposițiunile prevăzute în art. de față se vor urma întocmai și în cașul când băuturile să predafi către un cum- părător care să presintă însuși în loca- litatea de producțiune spre a cumpăra rachiul pe loc și al transporta apoi în altă localitate. Art. 51. Când rachiul se expediază în altă comună, safi când însuși producă- torul safi însărcinațil săi plâcă cu bău- turile spre a le vinde în alte comune, agenții fiscali din locul de producțiune nu vor face de cât operațiunile prevă- zute în registrul cu bilete de liberă cir- culație fără a percepe nici o taxă, căci în aceste cașuri taxele se percep la lo- curile de destinațiune. îndată ce băuturile afi sosit în co- muna unde sunt destinate a se consuma, trebue să se aviseZe agentul fiscal din localitate cșre se va presența să mesore și să grăduiască din nofi băuturile și să I încaseze taxele. Pentru plata acestor taxe se va libera o chitanță dinpreună cu adeverința; a- cesta însă va fi lăsată în alb și nu se va detașa de chitanță, amândoue se vor re- mite personel care a plătit taxele. Art. 52. Chitanțele de perceperea ta- xelor din’preună cu adeverința în alb se vor da sau se vor trimite perceptorului de la locul de plecarea băuturilor spre a fi descărcate în registru cu bilete de li- beră circulație. — Acest perceptor va trece în adeverință indicațiunile cuve- nite, înapoind-o celui în drept, spre a o anexa la conturi. Când la verificarea făcută la locul de destinațiune se constată o diferență în mai puțin, fie în cantitate, fie în tărie de cât cele indicate pe biletul de liberă circulație, taxele se vor încasa dupe in- dicațiunele acestui bilet și se va dresa proces-verbal de contravențiune pentru sustragere de băuturi de la plata ta- xelor. ■ Când se va constata o diferență în mal mult taxele se vor percepe dupe cantitățile constatate și se va dresa pro- ces-verbal atât contra proprietarului băuturilor cât și contra agentului-care a liberat biletul de liberă circulație. — Se vor face în acelaș timp rectificările cuvenite în registru cu bilete de liberă circulație pentru ca debitul să cores- pundă cu creditul. Art. 53. Justificarea plăței taxelor către perceptorul de la locul de plecare și descărcarea registrului prin chitanța de plată va trebui să se facă în termen de o lună cel mult de la data emiterel biletului de liberă circulație. Justifi- carea plăței va putea fi înlocuită cu cer- tificarea că băuturile sunt depositate într’un loc determinat. — Ori ce întâr- ziere peste acest termen va fi conside- rată ca o contravențiune prevăZută de art. 26 din lege. Art. 54. Nici un vas cu rachiuri din fructe etc., nu va putea circula în țară, fără a fi însoțit de un bilet de liberă circulațiune sub pedepsă de confiscare și amendă, conform art. 25 din lege. Cu tdte acestea, în cașul când produc- toril ar voi să formeZe deposite de bău- turi în alte localități, de cât aceia de producțiune safi în cașul când băuturile ar fi cumpărate de un comerciant cu ri- dicata se va procede dupe formele pre- văZute mal jos : Art. 55. Formalitățile ce trebue în- deplinite la încărcarea băuturilor din locul de producțiune sunt acele prevă- Zute Ia 51, 52, 53 din acest regulament. ComercianțiI angrosiști vor plăti ta- xele la locul de producțiune conform ₍ art. 50 alin, ultim, în momentul ridi- । cărei băuturilor din fabrică. j La sosirea în comuna unde se află de- positul, comerciantul va avisa pe agentul 30 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2261 fiscal din localitate ca să asiste la des- cărcarea băuturilor și să le verifice atlt cantitatea cât și tăria. De cele consta- tate va dre*a un proces-verbal, pe care *1 va înainta ministerului, Împreună cu adeverința perceptorelni de la locul de provenințâ. Art. 56. Dupe primirea procesului verbal menționat In art. precedent, mi- nisterul financelor va încuviința ca per- ceptorul din comuna unde se află depo- situl să libereze comerciantului treptat cu scdterea tn vîndare a băuturilor, bi- lete de liberă circulație, fără plată de taxe.—Aceste bilete se vor tăia dintr’un registru special, care se va conserva de fie-care comerciant. Odată cu biletul de liberă circulație se va tăia și talonul care se va da In mâna comerciantului. — Acest talon se va presinta la intrarea vasului la comuna unde a fost transportat spre a se pune în consumație și se va remite percepto- rului din localitate; acesta va anula tot o-dată și biletul lipit pe vas. Taldnele reținute se vor înainta la finele lunei casieriei generale a județului un le s’a consemnat băuturile. Art. 57. Formalitățile prevăzute la art. 55 și 56 se vor observa și în cașul când depositul se face de către însuși producătorul. Iu acest cas însă taxele nu sa vor achita la comuna de produc- țiune ci la intrarea în comuna unde există depositul, iar agentul fiscal, care va dresa procesul-verbal prevăzut de art. 55, va înainta ministerului însu’șl chitanța de taxare. Se va putea acorda producătorilor cari ’și formăzâ deposite un credit pen- tru plata taxelor în condițiunile și cu formele prevăzute la art. 33—46 din presentul regulament. In acest cas a- gentul fiscal din localitate va menționa în procesul-veroal de constatare că s’aii îndeplinit foimalitățile cerute în cas de acordare de credite, iar chitanțele de plata taxelor le va înainta la'finele fie- cărei luni pe măsură ce ele vor fi achi- tate de proprietarul depositului. Art. 58. In tote cașurile menționate în cele trei articole precedente, percep- torul fiscal din comuna unde se afîă de- positul nu va mai libera bilete de liberă circulație, daca se vor fi epuisat canti- tățile de binturi autorisateprin ordinul ministerial. Când depo.-itul se află îu,tr’o comună care nu e reședință de percep- ție, perceptorul este dator sâ întreție acolo un agent special care sâ libereze biletele de liberă circulație. Art. 59. Cei ce încarcă rachih și plecă cn el spre a ’l desface paițial în diferite comune vor plăti taxele treptat pe can- titățile vîndute în fie-care comună. Ei vor fi datori, în cursul transportului, să înfățișeze perceptorilor chitanțele deja obținute spre a justifica cantitățile de băuturi predate în alte părți. Per- ceptorul din comuna unde se va face ul- tima descărcare, va percepe taxele pen- tru tdtă cantitatea ce va constata ne- taxată dupe biletul lipit pe vas, chiar dacă cantitatea rămasă ar fi nai mica de cât ar trebui să fie. Talon 1 biletu- lui lipit pe vas se va reține de percep- torul care a făcut cea din urma lucrare. Art. 60. Când un producător va merge cu rachiul spre vânzare la an bîlcih sah tîrg și-l va desface parțial la mai mulțl cumpărători cari vor trebui să ’l transporte în altă parte la domiciliul pr, atunci biletele de liberă circulație se vor emite dintr’un carnet special in- vestit cu o ștampilă anume de ministe- rul financelor, iar taxele se vor achita treptat dupe vîndare și chitanțele se vor primi de producător. In același timp perceptorul va libera cumpărăto- rilor bilete suplimentare cu talon, spre a Ie servi ca acte justificative. Aceste bilete se vor emite dintr’ua 'carnet spe- cial. Talonul biletului de liberă circu- lație cu care s’a presintat producătorul și acelea ale chitanțelor emise servă a justifica emisiunea biletelor suplimen- tare. Casierul gem ral va verifica și va visa el însuși carnetul biletelor supli- mentare. Art. 61. Cumpărătorii ;e rachiti sunt personal răspunzători in as de neplata taxelor cuvenite Statului pentru rachiul ce se va fi descărcat Ia dăușii și se vor urmări la acea plată f^ră prejudițiul pedepselor prevăzute de lege pentra făptuitorii de fraude. SECȚIUNEA II Băuturi importate Art. 62. Ori-cine voiesce a importa băuturi spirtuose supuse Ia taxa de consumație este dator a presinta bin- roului vamal pe unde voiesce să intro- ducă băuturile o declarațiune care va coprinde: a) Numele declarantului; b) Localitatea de unde s’ah adus bău- turile ; c) Felul, cantitatea și tăria băuturi- lor importate; d) Numărul scrisorei de trăsură care a însoțit băuturile. Art 63. Constatarea și perceperea băuturilor importate se face în momer- tul ridicărel lor din vama de frontieră. Pen ru acesta, șeful perceptor al văm»I, comptabilul sah un agent^cu delegație spec'ală va procede Ja măsurarea și grâduirta băuturilor și va calcula ta- xele cuvenite, pe care importatorul le va vărsa în mânele șefului perceptor sah ale comptabilului și va primi o chitanță servind a justifica achitarea taxelor. Iu același timp se va lipi pe fie-care vas câte nn bilet de liberă cir- culație. Dupe aceste operațiuni ridica- rea băuturilor din vamă și circulațiu- nea lor în țară este liberă. Aceste disposițiuni se aplică întocmai și la punctele vamala cari se bucură de privilegiul portului franco. Art. 64. Gând vor urma contestațiuni asupra felului sah tăriei băuturilor im- portate și contestatornl n’ar putea să sufere ÎntârZiere, el este dator să achite taxele ast-fel cum i se va pretinde la vamă, dar o probă din marfa contestată se va expedia sub sigiliul vămei și acela al importatorului la ministerul flnance- lor, care va decide definitiv, luând la ne- cesitate și avisul dmenilor competințl. capitolul iv Scutiri și scădăminte Art. 65 Sunt scutite de taxe: ’ a) Băuturile consumate în coprinsul localurilor de fabricație; b) Licorurile indigene preparate cu alcool taxat; c) Băuturile exportate; d) Băuturile destinate a sarvijla un procedeh industrial dre-care. Art. 66. Se vor descărca din debitul fabricelor drept scăZăminte. a) Perderile prin seă j Orient normal; 5) Scăderile reenltâml di~ rafinat , rectificare sah ori-ce a t proc®deh de -a- bricațlun” ncsterîo; troceM alcoolului prin aparatul de măsurătdre. SECȚIUNEA I Scutiri Art. 67. Consumațiunea interidră este scutită de taxe în ce privesce pe fa- bricant și familia sa precum și pe lu- crătorii întrebuințați la fabricațiune. Pentru fabricele de spirt și pentru pro- ducțiunea de rachiuri supuse la 4 bani de grad scutirea nu va putea trece peste 25 centiiitri de 4 0 gr. pentru o personă pe Zi; iar pentru fabricele de bere ea va fi de 2 litri pe Zi- Scutirea pentru consumațiune inte- ridră se acordă pentra fabricant sah producător, precum și pentru membrii familiei sale în tot timpul cât există băuturi în depositul din coprinsul fa- bri.ei. Pentra lucrători însă, scutirea are loc numai în timpul fabricațiunilor, afară numai dacă ei vor fi întrebuințați chiar în timpul când nu sunt fabrica- țiuni pentru diferite lucrări necesare depositelor. Cantitățile scutite ca consumațiune inte idră se vor scădea din debit de că- tre agentul de control, fără a fi necesi- tate de o prealabilă aprobare a ministe- rnlui sah a casieriei. Art. 68. Licorurile ce se prepară într’o fabrică de alcool sunt scutite de taxe întru cât acestea se vor fi achitat mei 2262 MONITORUL OFICIAL 30 Iulie 1887 ântăiâ asupra alcoolului destinat a intra tn prepararea lor. Licorurile se vor ține într’un loc cu totul separat de restul depositulul. Art. 69. Fabricantul care voesce sâ exporteze o cantitate dre-care de spirt, este dator să consemneze mal ântăiâ la casieria generală a județului taxele ce s’ar cuveni fiscului dacă băutura s’ar consuma în țeră. Fabricanții vor putea beneficia de credite tn conformitate cu art. 33—46 din acest regulament. Ârt. 70. Recipisa de depunere a taxe- lor, saâ ordinul de credit se va da In primirea agentului de control al fabri- cel. Exportatorul va presinta agentului și o declarațiune care va coprinde: a) Felul, cantitatea, greutatea și tă- ria spirtului ce se distineză pentru ex- port ; Localitatea nnde spirtul se va ex- perta ; c) Biuroul vamal pe unde se va face exportul. Declarațiunea va fi imprimată pe un registru special. Art. 71. După primirea declarațiunel prevăZutâ la articolul precedent, agen- tul va cântări fie-care vas mal ântăiâ gol, apoi plin, după ce se va face să fie umplut In presența sa. Va grădui apoi fie-care vas în parte și după aceste ope- rațiuni va libera un bilet numit de ex- port dintr’un registru special cu sușe in care va nota pe rlnd vasele destinate a exporta greutatea lor brută și netă și tăria alcoolului. Volumul lichidului se va calcula apoi după tabele speciale de corecțiune. Art. 72. La sosirea băuturilor în punc- tul vamal pe unde urmăză a se exporta, șeful vămei va procede la verificarea greutăței vaselor presintate, încheiând proces-verbal de resultatele obținute pe contra-pagină a biletului de export. După terminarea lucrărilor de mal sus se va lăsa liberă eșirea băuturilor din țară, atestându-se expres acest fapt, și Ziua când el a avut Ioc de către șeful vămei și comandantul punctului. Art. 73. Când exportarea băuturilor se va face printr’o linie ferată, atunci la stațiunea căei ferate de unde se va porni marfa va asista la încărcare un delegat al autoritățel financiare, care va con- stata cantitatea și tăria băuturilor, și care va aplica sigiliile sale asupra va- ginelor în care se va încărca spirtul în- cheiând proces verbal, din care nn exem- plar va însoți fractul căei ferate. La sosirea în stațiunea de la frontieră șeful vămei va verifica starea sigilielor și, găsindu-le intacte va permite eșirea spirtului din țară fără altă verificare. Faptul eșirei din țară se va certifica ex- pres de șeful vămei și de șeful stațiunel căei ferate. Art. 74. In termen de 20 4’1® de la data biletului de export, fabrieantul este dator sâ justifice efectuarea exportului, după care i se va restitui garanția de către casieria generală a județului dacă exportul a fost în regulă. Când insă se va fi constatat câ la biuroul vamal de frontieră s’a presintat mai puține bău- turi de cât s’aâ scos din fabrică, atunci se vor reține din garanția fabricantului taxele datorite și nu i se va restitui de cât restul, saâ se va pune în urmărire dacă exportul a fost efectuat în basa u- nui credit. In același mod se va procede când vor fi trecut 20 de ^ile de la data biletului de export, fără ca exportato- rul să se presinte a face justificarea cu- venită. Art. 75. Când în cursul transportului de la fabrică la frontieră se va întâmpla sâ se piardă, prin caz fortuit, în total saâ în parte, băuturile destinate pentru export, fabricantul saâ represintantul săâ este dator să cără autoritățel celei mai apropiate financiare saâ adminis- trative să constate c&zul, încheiând pro- ces-verbal, față cu duoi martori asis- tenți. Acest proces-verbal va servi fa- bricantului ca act justificativ la cererea de restituirea garanției. Când băuturile s’aâ transportat pe o cale ferată, con- statarea perderei se va face de funcțio- narii căei ferate. Art. 76. Rachiul din fructe, tescovină, vin și drojdii de vin cari se va destina pentru export va eșidin coprinsul loca- lurilor de fabricaținne cu bilete de li- beră circulație, ca și cum s’ar da în con- sumație în țara, se va indica însă și can- titatea în chilograme. La sosirea în va- ma de frontieră șeful vămei va procede la verificarea băuturilor în modul indi- cat pentrn exportul de spirt și va în- cheia proces-verbal în 3 exemplare, din cari unul se va înainta ministerului, al- tul se va da în primirea exportatorului și al treilea va rămâne în archiva vămei. Daca Ia verificarea făcută de biuroul vamal va resultă o lipsă față cu indica- țiunile biletelor de liberă circulație, ex₅ portatorul va fi îndatorat a plăti imediat taxele fiscale pentru acea lipsă în ma- nele șefului de vamă, care va libera chitanță ; restul băuturilor va fi espor- tatfăcându-se mențiune cuvenită în pro- cesul-verbal. Art. 77. După întorcerea sa la domi- ciliâ esportatorul este dator să înfăți- șeze perceptorului fiscal procesul-verbal ᵥde esport și chitanțele de taxare, de vor fi, spre a se face cuvenita descărcare. Tote formalitățile prevăzute la arti- colele 69—75 se vor observa și pentru esporturile de bere și de ra hiurl din fructe, t scovină, drojdii de vin și vin întru cât vor fi aplicabile acestor bău- turi, Art. 78. Se garanteZă de Stat fabri- canților de spirt din cereale un premiâ de < sport de 2 bani și jumătate de grad pentru fie-care decalitru. Acest premiâ se va calcula asupra cantităților de spirt esportatei și se va achita prin ordonanțe de plată dintr'nn fond bugetar special îndată după efectuarea esportului și pre- sintarea cererei fabricantului sprijinită de actele justificative cuvenite. Cu același titlu se garantăză și fabri- canților de rachiâ din fructe, tescovină vin și’drojdil de vin un premiâ de 1 ban și jumătate de grad pentru fie-care de- calitru, care se va calcula asemenea asu- pra cantităților esportate. Art. 79. Fabricanții de alcooluri cari vor avea intențiunea de a face operați- uni de esport nu vor putea sub pedepsă de a perde dreptul la premii a se apro- visiona de cât cu materii prime produse în țară chiar daca fabrica ar face și văn- Zări pentrn consumațiune în țară. El vor cere tot-d’a-una autorității finan- ciare din locul de unde aâ ridicat mate- riile prime, certificate de proveniență cu care se vor presinta la agenții fiscali diu locnl unde este situată fabrica când vor aduce productele spre a le înmagazina în fabrică. Faptul descărcărei în fabrică a pro- ductelor înainte de a se înfățișa și viza de către agenții fiscali certificate de pro- veniență atrage după sine perderea drep- tului la premiâ de esport pentrn tot spirtul ce se va produce din întregă pro- visiune de materii prime în ființă, pre- cum și pentru spirtul deja existent în deposit. Art. 80. In tdte cașurile în care după disposiținnile de mai sus, se va reclama un premiâ de esport, esport torii sunt datori daca marfa s’a espediat pe apă să presinte manifestul bastimentului ca e a încărcat acea marfă. Espedițiunile făcute printr’un basti- ment cu pânze saâ chiar cu vapori ănsă neaparținend unei companii de naviga- ție cunoscute atrage cu sine perderea dreptului de premiâ. Art. 81. Cei cari voesc să beneficieze de scutire de taxe pentru alcoolnrile cari nu sunt destinate ca băutnră, sunt da- tori să consemneze mai ânteiâ taxele cu- venite pentru băuturile ce voesc să ri- dice. Consemnarea se va face la Casieria generală a județului uude se află situată fabrica de unde se vor scote băuturile. Casieria generală primind taxele va da ordin către agentul fabricei ca să li- b’reZe băuturile, tăind bilete de liberă circulație, în careva face mențiunea cu- venită. Alcoolnrile vor trebui apoi să fie de- naturate printr’o substanță apropriată. 30 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2263 Denaturarea se va face după aleserea celui în drept, săfi la fabrica de unde alcoolurile se ridică saâ la locul unde ele vor fi transportate. Substanța ce va servi la denaturare se va procura de partea interesată. Denaturarea va avea de scop a face ca alcoolul sâ devie im- propriii ca băutură, fără ca să fie posi- bilă readucerea lui în starea primitivă. Casieria județului va putea să delege un controlor fiscal spre a procede la dena- turare. îndată ce denaturarea s’a efectuat ca- sieria, în basa actelor justificative ce i se vor presintă va rostita garanția de- pusă. Actele justificative se vor anexa la conturi spre a sprijini scî" zâmentul. SECȚIUNEA II Scădeminte o Art. 82. Sc^ământul normal este per- derea ce resultă din evaporați une și din curge’ea lentă a vaselor când băuturile rămân un timp fire-careașezate în depo- sit. Scă^ămentul normal ce se va putea acorda fabricanților de spirtose va fi ma- ximum 2 la sută asupra alcoolului fa- bricat. El se va acorda cu ocasiunea in- specțiunei fabricelor și verificărel de- positelor și s« va calcula uumai asupra băuturilor fabricate de la inspecțiunea anteridră și numai când se va constata lipsă. Sc^ământul normal este supus a- probare! ministerului. Când scățlământul nu ar atinge maxi- mul de 2 la sută diferința se va ține în semă la inspecțiunile viităre, mențio- nându se acesta prin procesele-verbale. Art. 83 Se vor putea scade asemenea băuturile perdute prin forța majoră și numai în cașurile în cari nu se pdte imputa vre-o negligență. Ministerul fi- nancelor statuetă asupra cașului for- tuit. Cașurile fortuite dupe eșirea băuturi- lor din deposite sunt în risicul detento- rului. Art. 84. Fabricantul de băuturi spir- tdel de numerul cererilor de înscriere și de aeela al admiterilor la începutul anului școlar 18 ■ . —1.8 . . CLASELE SCOLEI Desoompnnerea Numerul acestui număr J . dupe naționalități c⁰PW°r neadmlși Descompunerea acestui numer dupe naționalități OBSERVAȚIUNI Clasa I » II „ III „ IV „ V „ VI » VII MONITORUL OFTCÎAL 80 Iulie 1887 PARTE NEOFICIALA Bucuresci^ 29 Iulie MINISTERUL AFACEBILOR STRĂINE P. S. S. Monsigniorul Palma, archi- episcopul latin din Bucuresci, a bine- voit a oferi 200 lei pentru victimele in- cendiului din Botoșani, care sumă s’a Înaintat locului competinte. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 9 August — D. Nacevici, mi- nistru al afacerilor străine al Bulgariei, Însoțit de maiorul Laabe, de numeroși servitori ai principelui de Coburg și de câți-va corespondenți de Misa a *••••• 19+ , luicea --- ■ • • • . . 20+ » Chilia- Vechie __ Senin, vînt . . . 17 + Moinesci 18+ , Țăndărei --- Oodăesci Senin .... . 174- Neamțu Senin, nor..... 11+ . Urlați --- Senin .... . .17+. Corăbiei . 19+ Novaci Senin, vent . . . . 14+ „ Ursiceni --- Variabil, senin . . . 154- . (Trutin. Obedenl --- Senin..... Valea-Căluglr.--- Senin .... Ourtea-de-Arae. --- Senin .... . 164- Ocna Variabil, senin . . 22+ , Văleni --- a • • • • . . 194- « Darabani --- » • • • • . 17-+ a Odoburi --- Senin ...... 17+ Vasluit --- a • • • Domnești . 20+ Oltenița 174- , Virciorova --- . • 17+ . DorohoiH Vânt, senin . . . 15 + Ostrov ■M. 19+ , Vulcan --- Nor, senin . . • . 134“ a Drăgășani Senin .... . 154- Panciu a •••••• 17 +■ , Vidra --- Senin .... Drăgănteci a • • • • . 15 + a Pășcani ' 19+ , Zătrenl --- a JU • . • • . . 16+ , Vrânceni • • • • • . 17+ • Păicriagrie 14+ . ZimnicM 2272 ► MONITORUL OFICIAL 30 Iulie 1887 ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală, a telegrafelor și poștelor In Ziua de 1 (13) Septembre 1887, se va ține licitație la prefectura județului Putna, pentru darea in antreprisă a transportului expediției de Ia oficiul postai Focșani la gara locală și vice- versa. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi in acea Z' până la 4 p. m. precis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile cu cari se dă in antre- prisă acest transport sunt următdrele; 1. Transportul se va efectua cu caii, hamurile și tdte accesoriele antrepreno- rului și cu cariola direcției. 2. Antreprenorul este obligat a Între- ține cu cheltuita sa in bună stare și curată, in tot timpul duratei contractu- lui, cariola ce 'I se va da de direcțiune, dator fiind ca la expirarea contractului să o înapoeze in starea tn care ’i s’a predat. La cea d’ântâiâ notificare antrepreno- rul este dator a face la cariola în ter- men de 5 Zile, tdte reparațiunile ce ’i se vor semnala; tn cas de a nn fi următor acele reparațiuni se vor efectua de di- recțiune, fără somațiune saâ altă punere în întârziere în comptul subvențiune! saâ garanției antreprenorului, care va primi de bune tote cheltuelile făcute și care nu va avea drept la nici un fel de pretențiuni. 3. Caii vor fi buni și bine întreținuți, hamurile de curea solidă și curat ținute. 4. Vizitiul va trebui să pdrte unifor- ma reglementară a factorilor. Când se va constata că vizitiul a fă- cut transportul reuniformat, antrepre- norul va fi amendat cu subvenția pe o Z’- 5. Transportul se va face ori de câte ori va fi necesitate de la oficiâ In gară și vice-versa, la orele ce se vor pune în vederea antreprenorului de dirigintele respectiv. 6. Antreprenorul este dator a trimite caii cu trăsura la oficiâ saâ gară, cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora hotărîtă pentru pornirea expediției; în cas de a nu fi următor, dirigintele va angagia cu orl-ce preț cai ș: trăsură în comptul antreprenorului care va fi a- mendat și cu subvenția pe o Z^ 7. In cas de întârziere a trenurilor, cariola va adăsta la gară sosirea lor. 8. Cârd se va constata că antreprisă este în prdstă stare în cât transportul să nu se pdtă face în regulă, conform condițiunilor, se va da antreprenorului nn singur avertisment ca, în termen de 15 Zile să aducă antreprisă în condițiu- nile contractului, și nefiind următor, direcțiunea va putea resilia contractul, fără judecată și fără a se face veri-o so- mațiune saâ altă punere în ÎntârZiere antreprenorului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune, iar trans- portul se va concede altului amator prin licitație saâ bună învoială în comptul garanției antreprenorului. 9. Durata contractului va fi de 3 ani, cu începere de la 1 (13) Noembre 1887, reservându’și însă direcția dreptul de a ’l resilia și înainte de împlinirea acestui termen ori când va crede necesar, cu condițiune de a anunța acăsta antrepre- prenorului cu 15 Zile înainte. 10. Subvenția ce va resultă la licita- ție se va plăti antreprenorului cu ana- loghie la finele fie-cărei luni prin man- dat asupra tesaurulul public. 11. Pentru asigurarea Statului ca serviciul concedat se va îndeplini, con- form condițiunilor, antreprenorul va depune în termen de 15 Zii® de la sub- semnarea contractului o cauțiune în nu- merariâ saâ efecte garantate de Stat, echivalentă cu subvenția pe 3 luni. Pe lângă acăsta se va considera ca garanție și caii și accesoriele de ori-ce natură pe care antreprenorul nu le va putea înstreina în timpul duratei con- tractului, spre a putea direcțiunea usa și de dânsele în cașurile de abateri pre- v^Zute la art. 8 de mai sus. 12. ^ând vizitiul va fi dominat de veri un vițiâ și se va semnala de direcțiune antreprenorului, acel vizitiâ se va de- părta imediat din serviciâ. Când cariola va veni la oficiâ cu un vizitiâ a cărui depărtare a fost cerută, diriginte va avea dreptul a nu’l primi, și va urma, conform art. 6 de mai sus. 13. Antreprenorul nu va putea trans- mite contractul acestei antreprise la altă personă fără consimțimântul direcției. 14. In termen de 5 Zii® maximum de la aprobarea licitației despre care este ținut a lua singur cunoscință la oficiul telegrafo-postal din Focșani, ca sâ în- cheie contractul cuvenit; în cas de a nu fi următor cauțiunea provisorie va ră- mânea în profitul Statului, fără jude- cată, nici somațiune și fără a se face veri-o altă punere în ÎntârZiere adjude- catarulul care nu va avea drept la nici un fel de pretenție- Taxa de timbru și înregistrare ce va necesita facerea contractului va fi con- form legei timbrului în sarcina antre- prenorului. Pe lângă acesta concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comptabilităței generale a Statului. No. 14.656. ₈ 1887, Iulie 25. —In Ziua de 15 (27) Septembre 1887, se va ține licitație la prefectura județu- lui Constanța pentru darea în antre- prisă a transportului expediției Statului și de călători de la oficiul Constanța la oficiul Mangalia și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi până la orele 4 p. m. pre- cis, când se vor deschide. Supta-oferte nu se mai primesc. Condițiunile cu cari »e dă în antre- prisă acest transport, sunt cele următdre: 1. Transportul se va face de 3 ori pe săptămână de la Constanța la Mangalia și tot de atâtea ori de la Mangalia la Constanța, și se va efectua cu trăsurile, caii și tdte accesoriile antreprenorului. 2. Trăsurile vor fi solide, încăpătdre, pe osii de fer, acoperite cu coveltirl, spre a nu străbate ploia într’ânsele, ele vor fi ținute tot-d’a-una în bună stare și curate. In fie-care trăsură va fi așeZată cu cheltuiala antreprenorului câte o ladă de lemn solidă cu cercuri de fer și încuetdre sigură, în care se vor așeZa și transporta mesageriile. 3. Antreprenorul va fi dator a înhăma la trăsuri cal buni și în număr suficient spre a nu suferi ÎntârZiere cursele. 4. Antreprenorul va fi dator a trimite caii și trăsura la oficiâ în filele de cursă, cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora hotărâtă pentru pornirea expediției, conform orariului stabilit de direcțiune, care va avea dreptul a’i schimbra ori- când va crede necesar. In cas când antreprenorul nu va fi următor, dirigintele oficiului respectiv va angagia cu ori-ce preț cai și trăsură pentru a porni cursa în comptul antre- prenorului, care va fi amendat conform art. 6 de mai jos, pentru ori-ce Întâr- Ziere peste ora fixată a pornire! saâ a sosire! cursei. 5. Maximum timpului pentru parcur- sul curselor între punctele extreme va fi de 7 ore. 6. In cas de întârzierea curselor peste orele fixate, antreprenorul va fi supus la o amendă de 5 lei pentru fie-care oră întârZiată. Aceste amenZI se vor reține din cea d’ântâiâ subvenție lunară ce antrepre- noru va avea să primessă de la direcție. Se apără de acestă penalitate întâr- zierile provenite de forță-majoră, adică debordarea apelor, ruperea podurilor și vifor. 7. Greutatea mesageriilor ce se vor putea transporta cu o cursă va fi de 400 kilograme , afară de expediția de postă ușoră, care se va transporta orl-cât ar fi. 8. Expediția va fi însoțită de un con- ductor și un soldat de escortă, cari vor merge gratis în trăsurile antreprenoru- lui; asemenea antreprenorul va permite mergerea gratis în trăsurile sale D-lul 30 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 22?â director general, inspectorilor și amplo- iatilor telegrafo-postali, precum și D-lor inspectori financiari, când merg tn in- teresul serviciului. 9. Antreprenorul va putea lua și câte unul safi duoi călători tn trăsură ale căror taxe vor fi tn profitul săfi ; când însă vor fi valori Însemnate, direcția va puțea refusa primirea călătorilor, fără veri-un drept de despăgubire din partea antreprenorului. 10. Taxa ce antreprenorul va putea lua pentru un călător va fi 15 bani ki- lometru; călătorii având dreptul a tran- sporta gratis 20 kilograme bagagifi, greutatea ce va trece peste 20 kilograme se va taxa conform legei taxelor poștale și acele taxe vor fi tot în profitul antre- prenorului. 11. Distanța de la Constanța la Man- galia este de 40 kilometri. 12. Dacă antreprenorul nu ’și ’va în- deplini angagiamentele luate prin con- tract, direcția va putea resilia contrac- tul, fără nici un drept de pretenție din partea antreprenorului, și fără judecată safi altă punere în întâr^i?re , și a da antreprisă altei persdne prin licitațiune safi bună învoială, în comptul garanției antr prenoru'ui. 13. Durata contractului va fi de 3 ani, cu începere de la 5 (17) Ianuarie 1888, reservându’și însă direcțiunea dreptul de resiliare, afară de cașul prevăzut de art. 12, și înainte de împlinirea termenului ori când va crede necesar , anunțând despre acesta cu 15 dile înainte, care nu va avea dreptul la nici un fel de preten- țiune. 14. Subvențiunea ce va resuită la li- citație se va plăti antreprenorului cu analogie la finele fie-cărei luni, prin mandat asupra tesaurului public. 15. Pentru asigurarea Statului că ser- viciul concedat se va îndeplini conform condițielor, antreprenorul va depune în termen de 1& £ile de la subsemnarea contractului, o cauțiune în numerarifi safi efecte garantate de Stat, echiva- lentă cu subvenția pe 3 luni. Pe lângă acesta se va considera ca garanție și caii, trăsurile și accesoriile de ori-de natură, pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului spre a putea direcția usa și de dânsele, In cașurile de abateri, prevăzute la art. 12 de mai sus. 16. Antreprenorul nu va putea tran- smite contractul acestei antreprise altei persdne, fără consimțimântul direcției. 17. Spre a fi admiși la licitație, con- curenții vor depune o-dată cu oferta o cauțiune provisorie de lei 800 în nume- rarifi sal efecte garantate de Stat. Iu termen de 3 dile, maximum, de la aprobarea licitației, despre care este ți- nut a lua singur cunoscință, adjudeca- tarul se va presinta la oficiul Constanța ca să încheie contractul cuvenit, in cas de a nu fi următor, cauțiunea provisorie va rămâne în profiul Statului, fără ju- decată și fără a se face veri-o somație safi altă punere tu întârziere adjudeca- tarulul, care nu va avea drept la nici un fel de pretenție. Taxa de timbru și Înregistrare, ce va necesita facerea contractului, va fi con- form legei timbrului, în sarcina antre- prenorului. Pe lângă acăsta concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comptabilitățel generale a Statului. No. 14.593. ³ 1887, Iulie 24. —Se publică spre cunoscință generală, că la licitația ținută tn dina de 22 Iulie (3 August), în pretoriul prefecturei de Ialomița și sub-prefecturei de Oltenița, pentru vîndarea a 660 stâlpi vechi de telegraf, aflați pe distanța Oltenița-Că- lărași, neresultând un preț satisfăcător, o nouă licitație, se va ține pentrn vîn- darea acestor stâlpi în dina de 14 (26) August 1887, tot în pretoriul prefec- turei de Ialomița și sub-prefecturei de Oltenița. No. 14.676. ₈ 1887, Iulie 25. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Concursul ce a fost publicat pen- tru ocuparea în mod provisorifi, conform legei, a catedrei de desemn și caligrafie, de la externatul secundar de fete No. 2 din Bucuresci, ne dând nici un resultat, ministerul publică din nofi concurs pen- tru acesta catedră pe dina de 15 Ianu- arie 1888. Concursul se va ține în localul scdlel de bele-arte din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate și pro- grama materielor sunt publicate prin Monitorul oficial No. 1 din 2 Aprilie 1885. înscrierile se fac Ia minister cu cel puțin 8 dile înainte de diua concursului. No. 9,247. 1887, Iulie 14. —Pentru neregulele constatate în ține- nerea concursului între aspirantele la ocuparea postului deinstitutdredeclasa I la scola No. 1 de fete din Giurgiu, mi- nisterul, audind pe consiliul permanent al instrucțiune!, a casat acel concurs și deci publică un altul pe dina de 15 Ia- nuarie 1888, care se va ține Ia gimnasiul din Giurgiu. No. 9.695. 1887, Iulie 27. MINISTERUL DE FINANCE Direcția, generală a regiei monopo- lurilor Statului In dina de 28 August 1887, la orele 3 p. m., se va ține licitațiune la direc- țiunea generală a regiei monopolurilor Statului din Bucuresci și la administra- țiunile salinelor Doftana, Târgu-Ocna și Salinele-Marl, pentru Faprovisiona- rea furagelor necesare salinelor pe anii 1887—1888. Concurența se va face prin oferte si- gilate , conform legei comptabilitățel generale a Statului. Garanția provisorie va fi de 5 Ia sută din prețul prevădut în ofertă și se va depune o dată cu oferta în diua licita- țiunel. Ori-ce ofertă, neînsoțită de garanția fixată mai sus, se va respinge. Cantitățile fnragelor de aprovisionat sunt: La salinele Doftana 15 care de măsură fân. La salinele Târgu-Ocna 290 stânjeni fân și 140 chile ovăz. La Salinele-Mari 135 care de măsură fân; 40 chile orz și 50 chile ovăz. Condițiunile aprovisionărei acestor furage sunt: Art. 1. Fânul, orzul și ovăzul vor fi de bună calitate și din recolta anului curent. Fânul ploat, umed, șovăros, ciocănos, precum și cel de pădure și orzul și ovă- zul umed, necurățit safi încins (stricat), nu se va primi. Art. 2. Predările se vor face una a pa- tra în termen de 20 dile î iar restul tn termen de 50 dile de la aprobarea lici- tațiunel. Furnisoril afi facultatea a preda aces- te farage și înainte de termen. Art. 3. Predările se vor face de fur- nisori în curtea salinelor. La salinele Doftana fânul va fi așe- dat în clăi de câte 8 care și măsurătdrea se va face în clăi, dupe 8 dile de la efec- tuarea lor. La salinele Târgu-Ocna, fânul va fi aședat în stoguri (clăi), având înălțimea de 5 ’/» stânjeni și periferia de 8 stân- jeni, luată la 1,50 m. înălțime de la ba- să; măsurătdrea se va efectua dupe 8 dile de la facerea clăilor. La Salin’le-Mari, măsurătdrea clăilor se va face tot la 1,50 m. înălțime și mă- surătdrea tot dupe 8 dile, însă TOr tre- bui să aibă cel puțin 7 llt stânjeni pes- te cap. Orzul și ovăzul se vor depune de fur- nisori în magaziele salinelor prin mă- MONITORUL OFICIAL 2274_______________________________________ surătfirea cn banița, socotindu-se pen- trn orz chila 20 banițe pline și bine seu- ' tarate; iar pentru ovez de 22 banițe ne- | scuturate. La salinele Tftrgu-Ocna, chi- la ovăz se va socoti de 24 banițe nescu- tnrute. Art 4. Fânul, orzul și ovăzul, carlnn vor fi de bunâ calitate, preenm se arată mai sus la art. 1, vor fi respinse și fur- nisorii vor fi datori a aduce alte furage dt bunâ calitate în termen de 10 «jile. Art. 5. Primirea furagelor se va face de consiliele de administrație, în pre- sența unui debgat al regii, dacă direc- țiunea generală va găsi de cuviință. Pentru f ragele predate, furnisorii vor primi acte și dupe acele acte, pre- ^iutate direcțiunei, vor primi ordonan- țele de plată, treptat cn predarea. Dacă furnisorii nu vor preda furagele de bună calitate în termen și în modul indicat prin art. II și IV de mai sus. Di- recțiunea va fi în drept, fără somațiune saii mijlocire de judecată, să declare con- tractul resiliat. In acest cas, direcțiunea este în drept să facă aprovisionarea furagelor nepre- date în ori-ce mod va gă^i de cuviință și cu ori-ce preț, în comptul furniso- rului. Garanția definitivă va fi de 10 la sută, și se va depune îndată dupe aprobarea licitațiunel. Garanția depusă de furaisor și fura- gele, ce ar fi predat, vor servi de despă- gubire Statului, în cas când contractul nu s’ar executa tn tocmai și pe deplin, pentru diferență de preț ce ar fi nevoit să plâtăscă peste cel oferit de furnisor, și de daunele causate din întârziere. No. 12.339. 1887, Iulie 28. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Căile ferate române Se arenddză dreptul de afișare în gă- rile căilor ferate române pe un termen de 3 ani. Condițiunile de arendare sunt: 1) Pentru fie-care anunț de dimensiu- nile 20 centimetri lărgime și 25 centi- metre înălțime se va percepe de la pu- blic o taxă anuală de 100 lei, care calea ferată va participa cu o treime. Pentru anunciurile de dimensiuni du- ble safi triple se vor percepe taxe de duoă de trei ori mai mari ș. c 1. 2) Pe'sdna care va lua în arendă drep- tul de afișare va garanta administrați- unei căilor ferate romane un venit mi- nimal anual pe care ’l va achita prin anticipare. Personele ciri vor dori să li se aren- deze dreptul de afișare vor adresa direc- țiunei generale prin oferte închise pe a căror plicuri se va scrie: „ofertă pentru luarea în arendă a dreptului de afișare*. In ofertă se va indica primirea con- dițiunei de la punctul 1) și suma garan- tată conform punctului 2). Ofertele se vor deschide la 15 (27) August 1887, orele 3 p. m. No. 50.407. ₈ 1887, August. —Se aduce la cunoscința generală că, în Zina de 15 Septembre 1887, se va ține o licitație pentru darea în antreprisă a restaurantului din stația Vârciorova, cu începere de la 1 Octembre 1887. Doritorii ’și vor adresa ofertele lor di- recțiunel generale, secția P, până în Ziua licitației, orele 4 p. m. Ofertele însoțite de recipisa casei nfi- stra centrale, pentru depunerea garan- ției provisorie de lei 400, se va preda în plicuri sigilate, purtând inscripția ,0fer- ta pentru restaurantul din stația Vâr- ciorova*. Condițiunile de închinare se pot ve- dea in tote Z>lelo de lucru de la orele 11 dimineța până la 4 p. m., la serviciul mișcare!, biuroul de material, camera No. 15. No. 48.366. ⁸ 1887, August. MINISTERUL DE RESBEL La licitațiunea ținuti în Ziua de 24 Iulie 1887 pentru aprovisionarea depo- aitului farmaciei centrale cu medica- mentele și obiectele trebuincifise, neresul • tând prețuri avantagifise, se publică din nofi câ se va ține o altă licitațiune în localul ministerului de resbel, calea Vic- toriei, în Zina de 10 August 1887, orele 4 p. m. Caetul de sarcine și modelele se pot vedea în ori-ce Zi la cancelaria secțiune! sanitare, în orele de servicifi. No. 2.688. 3.₄₄ 1887, Iulie 25. Comandamentul corpului IV de armată Pentru că în Zina de 24 Iulie 1887, conform publicațiune! No. 2 963, inse- rată în iLmitorul oficiali o. 44din 1887, nu s'a obținut prețuri avantagifise, se publică din nofi pentru cunoscința ama- torilor că, în Ziua de 10 August 1887, orele 10 diminăța, se va ține licitație cu oferte tn pretoriul comandamentului corpului 4 de armată în Iași, strada Ca- rol No. 44, pentru cantitatea de 350.000 k lograme făină de g âfi No. 4 safi No. 6 și 7, trebuitore manutanței de pâmedin garnisona Iași. Condițiunile acestei furnituri și pro- bele de făină se pot vedea de concurenți in tfite Zilei i de la orele 8 dimineța până la 6 dupe amiaZi in cancelaria coman- damentului. Garanția ce trebue să depună concu- 30 Iulie 1887 renții o-dată cu ofertele, pentru a putea fi admiși la licitație, se fixeză la 10 la sută. Se pune în vederea concurenților art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului și legea timbrului. No. 4.664. 1887, Iulie 25. Serviciul Intendenței divisiune! II infanterie Conform ordinului ministerului de resbel No. 15.043, comunicat cu al cor- pului I de armată No. 12.218, se face cunoscut doritorilor că, în Z’ua de 13 August 1887, orele 9 dimineța, se vor vinde prin licitație orală, în piața ora- șului Pitesci, 11 cal reformați din regi- mentul 5 artilerie. Tot d’o dată se pune în vederea dori- torilor de a concura disposițiunile arti- colului 40—57 din legea comptabilită- ței generale a Statului. No. 5 829. j,ₛ4 1887, Iulie 25. Spitalul militar Constanța In Ziua de 10 August 1887, orele 10 dimineța, se fixezi licitație pentru darea în antreprisă a spălatului rufelor spita- lului militar pe timp de un an. Doritorii cari vor voi a concura sunt rugați ca, în arătata Zi Ș> oră, sâ se pre- sinte în pretoriul cancelariei spitalului militar Constanța însoțiți de o garanție în numerarifi safi efecte de ale S atului în valfire de lei 80 pentru a concura la licitație. Taxele de timbre și ori-ce alte chel- tueli privesc pe antreprenor. Caetul de sarcine se pfite vedea în tfite Zilele, de la orele 10 dimineța până la 6 seara. No. 450. ₈ 1887, Iulie. Regimentul 9 călărași Comisia do administrație publică spre cunoscința generală câ, la 23 August 1887, orele 10 dimineța, se vor vinde prin licitație publică, în curtea cance- lariei regimentului din Turnu-Severin efectele următore sefise afară dii ser- vicifi : 32 căciul, 41 capele, 144 perechi pin- teni. 9 perechi galfim de aur, 2 perechi galfiie de argint, 73 perech’ galfine de lână, 2 șepci de ordonanțe vechi, 4 cane de cositor, 10 castrfine de cositor, 10 cu- țite de masă, 10 furculițe, 5 linguri, 10 scuipători. No. 1 767. 1887, Iulie 24. j Regimentul 14 dorobanți Ia conformitat a ordinului corpului 4 de armată No. 2.186, comnniat cu al divisiei 7 infanteri; No. 5.125 din 1887 se publică spre cunoscința generală că, în 25 August 1887, orele 8 di- minfița, se vor vinde prin licitație pu- blică mobilierul și obiectele de casar- MONITORUL OFICIAL 2275 30 Iulie 1887 n are, scfise afară din servicifi și anume: 3 cazane, 6 mese de brad, 6 dulapuri de brad, model vechifi, 1 eUgeră de lemn, 12 scaune cu spate tapisate, 2 scaune fără spate (taburete), 2 rastele pentru 100 arme, 6 mese pentru mâncarea ome- nilor, 6 scaune pentru mese, 1 balie de spălat rufe, 5 călimări portative, I că- rucioră pentru alimente, 3 hârdae pen- tru apă, 1 doniță de brad, 1 felinar de atârnat, 2 cazane de tucifi, 3 tâmpi de tavan, 3 lămpi de masă, 2 lămpi de pe- rete, 2 târnăcfipe, 2 herăstrae de tăiat lemne, 1 galerie de perdea, 3 perdele de cr ton, 1 masă de lemn de păr și 16 me- tri frânghie. Licitația va avea loc In piața Precis- tet-Mari din Roman și In presința co- misiei de edministiație conform legei de comptabilitate generală a Statului, ar- ticolul 40 — 57 inclusiv. MINISTERUL AGRICULTUREÎ, INDUSTRIEI,COME ROIULUI ȘI DOMENIELOR Pentru furnitura materialului de studiâ necesar s< .filei snperifire de medi- cinâ-vtterinarâ, fiind fixată licitația tn dita de- 10 Iulie 1887, și nepresintân- du-se nici un concurent, ministerul pu- blică o nouă licitație cu oferte sigilate, pentru țjarea spre tăer< a 694 arbori uscațl de pe dealul lonesci ce face parte din pă- durea Statului lonesci din plasa Jio, județul Gorj. Condițiunile vîngărei se pot vedea a- tât la prefectură cât și la comuna re- j spectivă. j Amatorii de a cumpăra spre tăere a- cf ști arbori se vor presinta în localul acei prefecturi, la mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garan- ția prevăzută prin condițiune. No. 32.867. 1887, Iulie 27. — Se publică spre generala cunoscință că, în $iua de 1 Septimbre 1887, se va ține licitație în localul prefectureî de Dâmbovița și la comuna respectivă pen- tru vîndarea a 155 W stânjeni lemne, 323 arbori și 850 laturoe cari afi resul- tat din tăerile ce s’afi făcut de arsenalul armatei în anul 1884 în pădurea Statu- lui Telesci-Ludesci, județul Dâmbovița. Condițiunile pentru vîndarea acestor arbori se pot vedea atât la prefectură cât și la comuna respectivă. Amatorii de a cumpăra acest material se vor presinta în localul acei prefecturi și la comuna respectivă, la mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția prevăzută prin condițiune. No. 32.871. 1887, Iulie 27. —In conformitate cu disposițiunile art. 4 din legea vîmjărei bunurilor Statului, promulgată și publicată prin Monitorul oficial^o. 5 din 5 Aprilie 1886, ministe- rul, îndeplinind formalitățile cuvenite pentru vîmjarea în loturi a moșiei Vâr- । topele și Ziliștea-Albesci, situată In co- . muna Maxenu diu plasa Câmpu, județul | Buzăâ, fostă pendinte de monastirea Ba- na, în întindere de 602 hectare, 4.732 m. p., care s’a împărțit în 122 loturi tn întindere și cu prețurile arătate în ta- belul de mai jos, cari prețuri s’afi fixat conform art. 14 din lege, avându-se de basă la evaluare arenda anuală de lei 13.305 a periodului 1886—1896. Statul ’și reservă din acăstă moșie călcarea făcută de cătreD.G. Vernescu, fără a avea cumpărătorii loturilor veri- un drept de pretențiune. Se aduce la cunoscința locuitorilor români cultivatori de pământ, învățăto- rilor și servitorilor bisericei cari n’afi pământ safi de și afi însă mai puțin de 5 hectare, singuri în drept a cumpăra ase- menea loturi, ca, având 'n vedere planul depus la comuna Maxenu, conform art. 65 din regulamentul legei vînțjă- rei bunurilor Statului, publicat prin Monitorul oficial No. 220 din 10 Ianuarie 1885, să bine-voiască a se adresa la pre- fectura locală tn termen de 3 luni de la data acesteia, cu cerere tn scris, tn care să arate anume lotul ce voesc a cum- păra, ca pe basa acelor declarațiuni mi- nisterul să potă face și cele-lalte lucrări pentru vîndare, dupe cum dispune art. 66 din sus citatul regulament. Vîndarea acestor loturi, conform art. 67 și 69 din regulament, se face cu obli- gațiune pentru cumpărător ca, în ter- men de 3 I Ii irrea I 11 ® s întinderea Prețul 5 ilul întinderea Prețul a 3 totală unul lot s totală unul lot Observații O o Caii t a t e a lotului o Caii ; a t e a lotului a Observații ^4 Intim 1---* 1 X Iote a H e e tar e Lei | B. a dec tar e Lei J B. li 5.0000 2355 621 5.0000 2.8163 2.1837 5.0006'1 2012 15 2 4.8416 0.1584 2328 64 631 3.5347 --- 3 5347 3.5347 1109 89 3 4.2072 0.7928 2258 76 611 5.0693 --- 5 0693 5 0693 1590 26 4 3.7525 1.2475 2158 59 65| 5.0000 --- 5.0000 5.0000 1570 --- 5 3.4406 1.5594 2110 17 66' 5.0000 0.1540 4.8460 5.0000 1594 17 6 3.3302 1.6698 2092 83 t 07 5.0000 0.6250 4 3750 5.0000 1668 k 7 3.2455 1.7545 2079 54 t 68 5.0000 4.6717 0.3283 5.0000 2302 45 8 3.1400 1.8600 2062 98 69 3 7637 3.7637 --- 3.7637 1772 70 9 2.8832 2.1168 2022 65 70 8.7637 3.7637 --- 3.7637 1772 70 10 2.9443 2.0557 2031 24 71 ti 2355 .--- 11 2.9168 2.0832 2027 93 72' ti ce ti 2355 --- 12 2.8503 2.1497 2017 50 73| ti <3 2355 --- 13 20312 2.9688 c6 1888 90 7 4 1 5 £ O 2355 ---. ti» 14 ti 1.7033 3.2967 ti 1837 41 7 5 m ce 2355 --- 15 ® 1.7877 3.2123 1850 66 76 !« g g £ 2355 --- 16 1O 3.0226 1.9774 xO 2044 54 7'7 2355 --- 17 ti 5.0000 --- ti 2355 _ 78 ■ ti T3 ss ti 2355 --- 18 ti» 5.0000 ș 2355 79 ® " ce 2355 •“ o --- 20 'O 5.0000 --- 2355 _ 81 l a ti £ 23o5 _ 21 ti 5.0000 ti 2355 _ 82 £ 2355 --- 22 ti 5.0000 2355 83 4.9414 4.9414 J 4.9414 2327 40 ni --- _ 23 d 5.0000 .o 2355 84 4.7121 4.7121 4.7121 2219 10 ti» --- _ 24 a 5.0000 a 2355 85 2355 _ । _ --- ti 25 O 5.0000 --- o 2355 _ 86 ti» ti ti 2355 * 26 ti 5.0000 _ ti 2355 --- 87 92 / 60 5.0000 3.2696 1.7304 5.0000 2083 32 121 3.4566 1.5434 21k 77 / 61 5.0000 3.0470 1.9530 5.0000 2048 37 1 122 0.1006 4.9000 1585 >76 1 |4»2.0tt4b|U0.408t «02.4731 30 Iulie 1887 1 MONITORUL OFICIAL 2277 Stațiunea ante-flloxerlcâ din județul Prahova Listă No, 3 de numele și pronumele proprietarilor de vii și părți de vii, destinate a fi distruse 1 No. curent II NUMELE ȘI PRONUMELE Numirea dea- Numirea Numirea Numirea PROPRIETARILOR lului saii comunei plășei județului văiel 1 Grigore Stanciu .... Baldia I Filipesci Filipesci 1 Prahova | de pădure de târg | 2 Alexandru I. Manolache. Sanaitu 9 9 9 3 Stoica Brustur..... 9 9 9 9 4 Smaranda I. Ținea . . . 9 g 9 5 Alecu Mitrescu..... 9 9 9 9 6 Ene Dinu Ștefănică. . . K 9 9 9 7 loniță Brașov..... 9 9 9 9 8 Ion Brașov ...... 9 9 9 9 9 Constantin Bâșceanu . . * 9 9 9 10 Const G. Mihaiâ .... n 9 9 11 Leanca C. Surlea .... n > 9 9 12 Dițu Caragioiu..... 9 9 9 9 13 Vasile G. Petre..... 9 9 9 9 14 Bucur Stan...... Fața-Crucei Gura-Ocniți Dealului Dâmbovița 15 Neaga Constantin . . . 9 9 9 9 16 loniță Dinu Mihaiâ. . . 9 9 9 9 17 Gheorghe Muscalu . . . 9 9 9 9 18 Maria Văduva..... 9 9 9 9 19 C. V. Stoicescu. .... Prunesci Țintea Filipesci Prahova de târg Lista No. 3 1 Măgurele Măgurele Cricovu- Prahova | Preotu M. Constantinescu Podgoria 8 ANUNTIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul Constanța Societatea creditului funciar urban din Bucuresci, având a lua de la D. Di- mitrie Ciorapci din Constanța suma de 6.000 lei, in virtutea actului de ipotecă trecut in registrul de inscripțiuni al a- cestui tribunal la No. 8 din 14 Maiâ 1885, devenit exigibil prin neplata ra- telor la termen, prin adresa No. 4.752, a cerut, și tribunalul, prin jurnalul cu No. 1075 de la 4 Maiiî 1887, a admis a scote in vinZare imobilul D lui Dimitrie Ciorapci, ipotecat în primul rang către societate, situat in orașul Constanța, strada Ovidiu No. 60, și care se compu- ne dintr’un singur corp de clădire, adică parter și un etagiâ, de zid masiv, înve- lit cu olane ; la parter se află an antreâ, 2 camere, bucătărie și privată; iar la e- tagiul ântâiâ un antreâ și 3 camere ; o- sebit de acestea are și un pod compus flin o singură piesă. Zidirile interiore mut de paiantă cu șipci și tencuite cu țar. Întregul imobil nu este supus la ntragere. Vîndarea se va face înaintea acestui tribunal, în ^iua de 1 Septembre 1887, orele 10 diminăța. Ori-cine ar pretinde asupra imobilului veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, ipotecă saâ veri-ce alte drep- turi, să se presinte la acest tribunal până la arătatul termen spre a și le valida ; cunoscând că în cas contrariâ nu li se vor mai ține în semă. Imobilul nu este supus la nici o altă sarcină. No. 3.693. 1887, Maiâ 12. — Societatea creditului funciar urban din Bucuresci, avend a lua de la D-na Christaleni Chiustengeanu din Constan- ța suma de 4.000 lei, în virtutea actu- lui de ipotecă trecut în registrul de in- scripțiuni al acestni tribunal la No. 6 din 23 August 1883, devenit exigibil prin neplata ratelor la termen, prin a- dresa No. 4.751 a cerut, și tribunalul, prin jurnalul No. 1.076 din 4 Maiâ 1887, a admis a se scote în vîngare imobilul D-nei Christaleni Chiustengeanu, ipote- cat tn primul rang către societate, si- tuat în orașul Constanța, strada Marcu- Aureliu și TnmisNo. 1.087, compus din- tr’un singur corp de clădire, de zid și de paiantă, acoperit cu olane și de dcsub pivniță. Imobilul se compune din 2 eta- gie, având ambele 15 odăi, curte și gră- dină împrejmuită cu scânduri întregul imobil nu este supus la retragere. Vîndarea se va face înaintea acestui tribunal, în ^iua de 1 Ssptembre 1887, orele 10 diminăța. Veri-cine ar pretinde asupra imobi- lului veri-un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, ipotecă saâ veri-ce alte drepturi, să se presinte Ia acest tribunal până Ia arătatul termen spre a și le va- lida ; cunoscând că în cas contrariâ nu li se vor mai ține în semă. Dupe cum resultă din raportul D-Iul grefier, acest imobil mai este ipotecat în al duoilea rang către H*fus Regep pentru suma de 1.000 lei, prin actul tre- cut în registrul de inscripțiuni la No. 5 din 28 Iunie 1886. No. 3.696. ‘ 1887, Maiâ 12. J — Societatea creditului funciar urban din Bucuresci, având a lua delaD. Chi- riac Miropulo din Constanța suma de 4.000 lei, tn virtutea actului de ipotecă trecut în registrul de inscripțiuni al a- cestui tribunal la No. 19 din Noembre 1885,devenit exigibil prin neplata ratelor la termen, prin adresa No. 4.755 a cerut, și tribunalul, prin jurnalul No. 1.077 de la 4 Maiâ 1887, a admis a se scăte în vîngare imobilul D-lui Chiriac Miropu- lo, ipotecat în primul rang către socie- tate, situat în orașul Constanța, strada Mircea-cel-Mare și Scdlei No. 518 și 521, și care se compune din 2 corpuri de clă- dire, cel d’ântâiâ este din 2 etagie, având jos o prăvălie, bucătărie cu odae ; iar sus 3 camere cu antreâ. Imobilul este de zid masiv, învelit cu olane, având și o pivniță cu bârne; al duoilea corp se compune din un parter având 2 camere, o bucătărie și un antreâ; corpul de clă- dire este învelit cu olane. întreg imobi- lul nu este supus Ia retragere. Vîndarea se va face înaintea acestui tribunal, tn ^iua de 1 Septembre 1887, orele 10 diminăța. Veri-cine a»r pretinde asupra imobi- lului veri-un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, ipotecă saâ verl-ce alte drepturi, să se presinte Ia acest tribunal până la arătatul termen spre a și le vali- da ; cunoscând că în cas contrariâ nu li se va mai ține semă. Imobilul nu este supus la nici o altă sarcină. No. 3.698. 1887, Maiâ 12. Tribunalul Prahova, secția I Societatea creditului funciar urban din Bucuresci cu adresa No. 2.826 din 1887, și pe basa actului de ipotecă în- scris de acest tribunal în primul rang sub No. 103 din 2 Iulie 1882, a cerut pu- nerea în vîngare prin licitație publică a caselor cu locul lor din Ploesci, strada 2278 MONITORUL OFICIAL 30 Iulie 1887 Șișman,avereaD-luiConstantinPenescu, . din Ploesci, a cărei vîmjare s’a încuviin- ■ țat de acest tribunal și secție prin jur- , naiul Încheiat sub No. 1.953 din 1 A- prilie 1887, pentru despăgubirea men- ționatei societăți de suma de lei 3.500 ce numitul debitor a primit Împrumut, în plus spesele. Imobilul ipotecat, ce urmeză să se vîmjă, este situat In Ploesci, strada Șiș- man No. 123, se Învecinesce la Nord cu strada Șișman, la Sud cu Moise Bobeica, la răsărit cu Ghiță Bocan și la apus cu Gr. Corlătescu ; acest imobil se compune dintr’un corp de clădire situat pe linia stradei, nesupus la retragere, el este de zid masiv, având un antred și 4 odăi și dependințe are alte 4 odăi, cuhnie, pii- vată, șopron și grajd, imobilul în total este învelit cu tinichea, iar grajdul și șo- pronul învelite cu șindrilă, edificiul in total este așezat pe pământ, are și piv- niță mică tâvănită cu bârne; împrejmui- rea acestui imobil este de lemn, are și o grădină. Descrisul imobil, dupe atestarea gre- fei, afară de sarcina pentru care se ur- măresce, nu s’a mal găsit afectat la nici o sarcină popritore. Se face dar cunoscut în general că acestă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal în «jiua de 5 Septembre 1887, la 10 ore diminăța; având în ve- dere că toți acel cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii! ipotecă, sad veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune să se arate la tribunal, înainte de «jiua fixată i entru licitațiune, spre a’și arăta pretențiunile; căci în cas contrarii! veri-ce cereri se vor ivi nu se vor con- sidera. No. 8 542. 1887, Maiii 19. Tribunalul Vlașca Societatea creditului funciar urban din Bucuresci, în virtutea actului de împrumutare, înscris de acest t ibunal, în primul ra g, sub No. 28 din 30 Iu- lie 1881, a cerut prin adresa No. 4 754 din 1887, punerea în vîngare cu licitație publică a imobilului ipotecat situat în Giurgiu, strada Popa-Epuraș No. 8. Acest imobil are fața în stradă, fun- dul despre D. loniță Fotescu, Jaturea dreptă despre D. Tudorache Zisu și la- turea stângă despre D-lor Stana Vădu- va și Tcdor Frumușețeanu. Imobilele construite pe acest teren sunt : 1. O pereche case nesupuse la retra- gere. Acest corp de clădire t ste de zid ma- siv acoperit cu tablă albă, având 7 ca- mere, sală și giamlîc, precum și o pivniță. 2. O pereche case în curte, zidurile f xteridre în zid masiv, iar cele despăr- țitdre în paiantă, având 5 camere cu sa- lă și sub duoă camere se află o pivniță tăvănită cu grinzi de stejar. 3. Ca dependinți acest imobil mal are și o magazie de scânduri, averea debi- torului preotul V. Epuraș din Giurgiu, pentru despăgubirea societâței de ca- pitalul integral al împrumutului, în sumă de lei noul 6.000, precum și de anuitățile datorite și cheltuelile făcute de țlisa societate, împreună cu procen- tele lor până la achitare și care se vor fixa în caetul de însărcinare, prevăzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurralul săi! cu No. 1.463 din 5 Maiii 1887, a ordonat pu- nerea în vîngare a menționatului imo- bil din acest oraș Giurgiu. Se face dar cunoscut prin acăstă pri- mă publice țiune ca, în (jiua de 3 Sep- tembre 1887, orele 10 diminăța, se va vinde prin licitație publică, tn preto- riul acestui tribunal, imobilul notat mai sus, averea debitorului preotul V. Epuraș, dupe cererea primei societăți de credit funciar urban din Bucuresci. Doritorii de a cumpăra acest imobil, vor putea lua cunoscință de condițiu- nile vîn^erei din caetul da însărcinări ce are să fie depuse la grefa acestui tri- bunal, cu 8 ^ile mai ’nainte de adjude- cațiune. No. 8.522. 1887, Maiii 20. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Conform adresei onor, tribunal Ilfov, secția de notariat, cu No, 7.178 din 1887, se pnblică spre generala cunoscință că, în ijiua de 4 August 1887, la orele 11a. m., se va vinde prin licitație pu- blică la fața locului în București, calea VăcărescI No. 250, un boloboc cu vin și un cazan de aramă, avere a D-lui loniță Dumitrescu, urmărită pentru despăgu- birea D-nei Steriana Dumitrescu. No. 8.945. 1887, Iulie 25. — Conform adresei onor, tribunal Il- fov, secția de notariat, cu No. 7 301 din 1887, se publică spre generala cuno- scință că, în ⱼₒ₄ 1887, Iulie 25. Prefectura. Romanați Locuitorul Ion Dincă Florea, din co- mnna Robănesci, pe când se întorcea dm orașul Craiova, a găsit pe șoseua națio- nală un copil de sex bărbătesc, numit Gheorghe, în etate de 8 ani, fața bălană, ochii ver^I, nasul, gura și barba potri- vite, părul înspicat galben. Acest copil de și a spus câ este fiul Iui Dinu Pancu din comunele Cărbunesci saiî Glodeni, județu¹ Gorj, însă din constatări resuită că ac 1 individ nu este cunoscut în a- cele localități. Deci, până In presinte necunoscându- se părinții copilului, prefectura publică spre aflarea lor a se duce să ’l primăscă. No. 5.080. 1887, Iulie 25. CITAȚIUNI DE HOTĂRNICIE Subsemnatul, inginer-hotarnic, auto- risat fiind de D. prim-președinte al onor, tribunal Ilfov, prin ordonanța No. 10.901 din 23 Iunie 1887, spre a face hotărni- cia moșiei Copăceni-Warlam din jude- țul Ilfov, plasa Sabaru, proprietatea D-lui Ștefan Petrovici-Armis, despre ve- cinătățile de mai jos ; vestesc pe D-nii proprietari ca, pentru ^iua de 2 Octom- bre 1887, înainte de orele 10 de dimi- năța, să se afle presinți la casa proprie- tăței, cu tdte actele și dovezile de hotare ce vor fi având pentru proprietățile D-lor; căci nevenind, se va face lucra- rea tn lipsă, conform art. 13 din regu- lamentul pentru facerea și executarea hotărnicielor. Vecinii chemați sunt: D. primar al comunei Corăceni-Mo- goșesci, pentru obștea locuitorilor îm- proprietăriți pe Mogoșesci și pentru ob- ștea locuitorilor împroprietăriți pe Warlam; D na Ștefan Petrovici-Armis, proprie- tara moșiei ce ee hotărnicesce. Inginer-hotarnic, D. N. Brătianu, do- miciliat în calea Dorobanților No. 27. No. 4. Subsemnatul, inginer-hotarnic al mi- nisterului domenielor, autorisat fiind prin ordonanța D-lui președinte al tri- bunalului Iași, secția III, No. 573 din 27 Ianuarie 1883, de a face hotărnicia moșiei Statului Sinesci, din plasa Câr- ligatura, acel județ, vestesc prin acesta pe vecinii mai jos însemnați ca, în jiua de 29 Octombre 1887, orele 10 a. m., să se presinte la fața locului, în cancela- ria comunei Sinesci, cu actele și docu- mentele ce vor fi posedând ; căci în cas contrarifi, lucrarea se va face în lipsă, conform art. 13 din regulamentul de ho- tărnicii. Vecinii acestei moșii sunt : 1. D. Alexandru Cantacuzino, proprie- tarul moșiei Obrijeni, comuna Popesci, domiciliat în Iași. 2. D-na Lucia Mavrocordat, născută Cantacuzino, proprietara moșiei Popesci, domiciliată în comuna Popesci. 3. D. lancu Ciohodaru, proprietarul moșiei Mâdârjacu, domiciliat în comuna Bărlesci. 4. Primarul comunei Românesci, ca represintant al obșței rezașilor din Ro- mânesci, proprietarul moșiei Mâdârjacu 5. D. maior Neghe, proprietarul mo- șiei Bojila, domiciliat în Iași. 6. D. Teodor Negroponte, proprieta- rul moșiei Boghicea, domiciliat în Galați. 7. D. lancu Pavli, proprietarul moșiei Goesci, domiciliat In comuna Răușeni, județul Botoșani. 8. D-na Sevastia Chr. Cerchez, pro- prietară a moșiei Lungani, domiciliată In comuna Lungani. 9. Preotul Dimitrie Grigoriu, epitro- pul bisericei Tălpălari, proprietarul mo- șiei Madărjesci, domiciliat In Iași. 10. D-na Maria Popovici, proprietară a moșiei Sirca-Catargiu, domiciliată tn Iași. 11. D-na Aristia Cupenschy, născută Bosie, proprietară a moșiei Sirca-Mân- dresci, domiciliată în Iași. 12. D. primar al comunei Sinesci ca represintant al obște! foștilor clăcași și Însurăței din Sinesci. Inginer-hotarnic, I. Braesco. D. advocat public al județului Ilfov, pentru vecinătatea moșielor Statului Boja și Herăstrău; D. I. lonescu Mirea, pentru vecinătatea moșiei Roșu ; locui- torii foști clăcași pe moșiele Giulesci- Țigănia, Giulesci-Sârbi, pe moșia Roșu, comuna Militari, pe moșia Crângași, co- muna Roșu; D. Aristid Pascal, pentru vecinătatea moșiei Maicănesa, și D. C. Stoicescu tutorul legal al fiului săfi C. Stoicescu, pentru vecinătatea moșiei Băneasa-Dămărdia, sunt invitați ca, la