MercurI 1887 AM.VA VW* A | AU^Ut No. 87 &N 1Î1MFLAB: U BaN1 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAT mm ABOuimcwi îs rkatcl roiaw: 86 lei pe «n; 20 le! pe 6 luni. Abonamentele încep din anteia 41 * fie-cireia luni rBETILL ABMAH.HFLU1 FKJTRU 8TRAINBUTK: 60 lei pe an; 88 lei pe 6 luni. Abonamentele ee pot fiice la biurourile poștala. PUBLICATEI!! JUDICIARE SC PLĂTESC: PunA la 60 linii, 6 lei; mal lungi de 60 linii 10 lei. Orl-ce alte acte introduse in ele ee j lAtesc deosebit ca și publicațiunile, dupe lungime. PEET1UL AKUNCWKILUR; 80 bani linia de 30 Utere.— A duoe ineerare ți mal multe, 20 bani linia. ERECȚIA 10AIT0BILH 81 IMPRIMERIEI STATULUI Bnenresel, Bulevardul-Independlntel IMBRIIU5ILR 81 RECLAMELE SE PLĂTESC: Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 80 b. linia. Chațiunile de hotărnicie. 60 b. linia. Publicațiunile primârlelo- si ^mlutolor. 60 b. linia. 9VMAE PARTK OFICIALA — MtAWtruI de interne: Decrete—Prescurtări de decrete. Ministerul cultelor gi instrucțiunel publice: Deoret. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtare de decret. Decisiune ministerială. PARTE NSOFICIALA — Cronică — DepețI telegrafice — Comunicare — Buletine meteoro- logice — Expunerea situațiunei județului Pra- hova. AnuuțiurI ministeriale, judiciare, administra- tive ți particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 21 Iulie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 6.994 ! Vfițlend jurnalul consiliului de miniștri No. 2, încheiat în ședința de la 17 Iunie 1887, Am decretat și decretăm ce urmeză: REGULAMENT de apllcațtune al legei pentru Înfiin- țarea de spitale rurale TITLUL I Disposițiuni generale Art. 1. Spitalele rurale vor avea fie- care câte cel puțin 30 paturi, din cari aproximativ a treia parte p-ntru femei. Art. 2 Se vor primi in cântarea ace- stor spitale săteni de ambe sexe bolnavi și de preferință cei afectați de pelagră,si- filis, afecțiuni palustre, scabie și de bd- lele chirurgicale, cari reclamă un aju- tor medical grabnic. TITLUL II Personalul spitalelor rurale Art. 3. Spitalele rurale cu un număr de 30 —50 paturi, vor avea: un medic, un sub-chirurg șefi asistent tn farmacie, un econom, un preot, infirmieri și infir- miere, In proporțiune de unul la $ece paturi, un bucătar saâ bucătărăscă, o spălătoria», o ajutdre de spâlătorlsă, un băiaș și un argat de curte, care va face serviciul și de portar. Spitalele rurale cu un număr de pa- turi de la 50 In sus, prevăzute prin bud- get, vor putea avea și medic secundar, dupe necesitatea ce se va constata de către directorul general al serviciului sanitar, o rândășlicâ la bucătorie, Încă o spălătoria» și un portar, care la tre- buință va Îndeplini și serviciul de argat In curte. La spitalele rurale din localitățile unde nu există farmacie, se va putea prevedea, dupe trebuință, un farmacist și un servitor la farmacie. Art. 4. Medicii spitalelor rurale vor fi doctori In medicină și se numesc cu decret regal, dupe propunerea ministru- lui de interne șî In urma unui concurs, conform regulamentului pentru concur- suri, și depind de direcțiunea generală a serviciului sanitar. Prima numire se va putea face provi- soriâ p&nă la concurs. Art. 5. Medicii acestor spitale nu pot fi revocați din funcțiune,decât tn urma unor abateri grave, constatate de către delegații ministerului de interne saâ de către autoritatea judecătorlscă. Art. 6. Medicii spitalelor rurale locu- esc tn interiorul spitalelor și aâ locuință, iluminat și Încălzit. Art. 7. Sub-chirurgii se numesc de direcția generală a serviciului sanitar. Ei locuesc tn interiorul spitalului și aâ locuință, iluminat și Încălzit. Art. 8. Economii spitalelor rurale se numesc cu decret regal, dupe recoman- dați» ministrului de interne. El depind de direcția generală a serviciului sani- tar și sunt sub ordinile și controlul di- rect al medicilor spitalului. La intrare tn funcțiune, economul va depune o garanție de lei 4.000. Art. 9. Infirmierii și infirmierele se numesc de către medicul spitalului, de preferință dintre călugări și călugărițe din monastirile întreținute din fondurile Statului saâ ale stabilimentelor publice, eforia spitalelor, epitropia casei spita- lelor și ospicielor S-tului Spiridon din Iași. Art. 10. In cas de lipsa de infirmieri și infirmiere monarhi, se vor preferi din- tre perslnele cari aâ mai făcut aseme- nea servicii tn alte spitale, saâ cari au făcut stagiâ la institutul surorilor de caritate. Art. 11. Infirmierii și infirmierele sunt sub ordinile economului și sub contro- lul medicilor spitalului. Art. 12. Cei-alți servitori ai spitalu- lui se numesc și se revlcă de către eco- nom cu aprobarea medicului spitalului și sunt sub ordinile economului. TITLUL III Administrația spitalelor rurale Art. 13. Spitalele rurale se vor intre- , ține din fondurile Statului și vor fi ad- ministrate de ministerul de interne (di- recția generală a serviciului sanitar). Art. 14. Un consiliu de supraveghere compus de prefectul județului, de pre* ședințele comitetului permanent și de medicul primar al județului, va fi În- sărcinat cu supravegherea serviciului administrativ și medical al acestor spi- tale, inspectându-le cel puțin o-datâ la 3 luni; dreslză proces-verbal de cele constatate, care se trimite ministerului de interne, arătând și Îmbunătățirile ce le crede necesarii a se aduce. Membrii consiliului de supraveghere 2122 MONITORUL OFICIAL 22 Iulie 188? na vor putea fi tnlocuițl în comisiune prin funcționari subalterni. Membrii consiliului de supraveghere primesc pentru fie-care ^i Întrebuințată în inspecțiunea spitalului, ca diurnă și spese de transport 20 lei pe ^i fie care. Art. 15. Medicii spitalelor rurale sunt șefii acestor spitale. Ei controlăză tot personalul medical și administrativ al spitalelor în îndeplinirea datorielor lor și au dreptul, în cas de abateri, de a face observațiuni și de a raporta minis- terului, cerând îndreptare. Art. 16. Cei ce vor voi a visită amicii și rudele lor, aflați în spital, vor avea liberă intrare, în tote orele ^ilel, afară de acelea destinate pentru visită medi- cală. Art. 17. Medicii spitalelor rurale vor controla ca bolnavii să se schimbe de rufărie ce! puțin de 2 ori pe săptămână, iar așternutul o-dată pe săptămână și la trebuință mai des. Asemenea vor controla ca obiectele zestrale ale spitalului să fie întrebuin- țate numai la destinațiunea lor. TITLUL IV Datoriele și atribuțiunile persona- lului șl serviciului medical A. Despre medicul spitalului Art. 18. Medicul spitalului începe visită bolnavilor vara la 7 ore dimine- ța șl iarna la 8 ore diminâță. Art. 19. Medicul spitalului, mai îna- inte de a începe visită matinală, se in- formâzâ din registrul și raportul de $i ce ’i presintă sub-chirurgul saă asisten- tul in farmacie: a) De presința la servicifi a persona- lului spitalului. b) De ora distribuțiunei medicamen- telor și alimentelor la bolnavi, în , iar mâncarea de sără la 6 ore. Art. 156. Distribuirea alimentelor se face cu linguri și măsuri, de o capaci- tate în raport cu alocația regimului de față. O balanță, o serie de greutăți pentru lichide și un lactometru se află în fie- care spital, pentru cântărirea porțielor, a pânei și constatarea laptelui. Art. 157. Medical, la necesitate, pote înlocui carnea de vacă cu carne de oie; pâinea cu mămăliga. TITLUL XI Comptabilitatea spitalului Art. 158. In fie-care an, direcțiunea generală a serviciului sanitar va întocmi budgetul spitalelor rurale. Art. 159. Aprovisionarea tutulor obi- ectelor trebuincidse serviciului spitale- lor, precum și cele trebuinciose la între- ținerea spitalelor, precnm, lemne de foc, etc., se vor da prin licitațiune, conform legei de comptabilitate. Art. 160. Tăte licitațiunile se vor face Ia prefecturile județelor și în presența consiliului de supraveghere; resultatul licitațiunilor se va supune la aprecierea ministrului, conform art. 55 din legea de comptabilitate generală a Statului. Art. 161. Economul spitalului va cum- păra pe cât va fi posibil, gilnic, tote ali- mentele prescrise bolnavilor și servito- rilor, dupe foile de deitâ, semnate de medicul spitalului, și le va trece în con- dica de târgueli Zilnice; asemenea va trece și cele-l-alte articole, pe măsură ce se cumpără, cum gaz, olefi de rapiță, săpun, etc., arătând cantitatea și prețul cu care s’a cumpărat; iar dacă cumpă- rarea se va face în cantități mai mari, se va trece totă cantitatea în condica de târgueli; iar în condica de consumațiuni Zilnice se va trece numai cantitatea Zil- nic întrebuințată. Art. 162. Economul va presinta în fie- care Zi medicului spitalului condicele de târgueli și de consumațiuni Zilnice, care dupe ce verifică târguelile și con- sumația din Ziua precedentă, subscrie de verificare și control. Art. 163. La începutul fie-cărei luni, economul va primi de la direcția gene- rală a serviciului sanitar, un acompt pentru cheltuelile ce are a face în acea lună. Art. 164. Economul înaintăză direc- țiune! generale a serviciului sanitar compturile pentru cheltuelile făcute cu întreținerea spitalului și tdte actele jus- tificative de la personele cari aâ liberat obiectele necesare. Compturile se vor trimite separat, în câte trei esemplare, adică: a) Unul în trei exemplare, de nutri- mentul bolnavilor și servitorilor, alătu- rând foile de dietă, bonurile și actele justificative; b) Unul în trei exemplare de cheltu- elile făcute cu iluminatul, spălatul, di- ferite cheltueii mărunte, alăturând bo- nurile, dacă s’aâ liberat, și actele justi- ficative ; c) Compturi separate, în câte trei e- xemplare, pentru ori-ce cheltuelă, făcute dupe deosebită autorizațiune și care nu intră în compturile de mai sus, însoțite de actele justificative; Tote compturile și actele justificative vor fi vizate de control de medicul spi- talului. Pe lângă aceste compturi se va tri- mite o listă de prețuri curente, în duoă exemplare, din localitate de unde se fac târguelile. Acestă listă de prețuri curente va fi liberată de primarul comunei și vizată de medicul spitalului. Art. 165. Pentru prețuirea diferitelor alimente saâ alte necesarii se va lua de bază prețurile constate în cursul unei luni de autoritățile comunale. Art. 166. Pentru cheltuelile mărunte și neprevăzute și urgent reclamate, eco- nomul pdte face cheltueii de la 10—20 lei pe lună, presentând acte justificative vizate de medicul spitalului. Art. 167. Pentru trebuințele de în- mormântare a morților din spital și fără mijloce se acordă 6 lei de mort. Art. 168. Economul va forma Ia fi- nele lunei statele personalului spitalu- lui. Aceste state se vor semna de fie- care persdnă presenta tn serviciul spi- talului, se vor certifica de medicul spi- talului și se vor înainta de către econom direcțiune! generale a serviciului sani- tar,pentru emiterea mandatului de plată. Art. 169. Pentru mușamale, bumbac fenicat și alte obiecte de pansament, medicul spitalului va cere la timp de la direcțiunea generală a serviciului sanitar trimiterea lor; iar In cașuri ur- gente se vor preda de econom cu bon. Art. 170. Ori de câte-ori se vor ivi trebuințe de reparațiuni în spital, eco- nomul dator este a raporta la timp di- recțiune! generale a serviciului sanitar. Art. 171. Aprovisionarea spitalelor rurale cu medicamente, până la înfiin- țarea de farmacii In spitale, in locali- tățile unde nu sunt farmacii, se va face la una din farmaciele cele mai apro- piate. Când în orașul cel mai apropiat sunt mai multe farmacii, aprovisionarea spi- talului se va da prin licitație, iar când există numai o farmacie, aprovisionarea se va face prin bună învoială, cu un scă- Zământ minimum de 15 la sută. 22 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2129 Statul personalului unui spital rural F UNCȚIUNEA 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Medic de spital................... Medic secondar..................... Econom. ............................ Snh-chirurg saâ asistent în farmacie . Preot.............................. Infirmier.......................... Infirmieră......................... Bucătar............................ Spălătoresă........................ Rândășoică......................... Argat.............................. Ajutore de spălătoresă............. Bâiaș.............................. Farmacist.......................... Servitor Ia farmacie............... Art. 172. Disposițiunile coprinse în regulamentul de aplicațiune al legei pentru înființarea de spitale rurale, pu- blicat în Monitorul oficial No. 105 din anul 1881, sunt și rămân desființate. Art. 173 și cel din urmă — Ministru Nostru secretar de Stat la departamen- tul de interne este însărcinat cu execu- tarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 1 Iulie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaifi. No. 1 844. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României. La tofl de față fi viitori, sănttate'. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 10.149; In virtutea art. 71 din legea județiană Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi votul dat de consiliul general al județului Putna, în sesiunea extraordinară de la 10 Iunie 1887, de a se adăoga la veniturile pe cari compteză budgetul Zecimilor pe exerci' țiul 1887-1888, suma de lei 42.727, ban^ 77, ce județul are consemnată la casa de depuneri, cu destinațiune pentru cons- truire de casărml și despre care se face mențiune la art. 11, alin, a, 12 și 13 de la partea veniturilor acelui budget, înscri- indu se tot-d’o-dată aceeași sumă și la cheltuell sub un osebit articol, § și cap., pentru plata primelor lucrări de con- Fie-care pe lună Observaținn! 1 țuin>a | Lei Lei 500 300 Unde se va simți necesitate. 150 50 Pentrn transport. 180 20 --- 30 --- 30 --- 30 --- 30 Numărul acestora de spital --- 20 variază dupe numărul patn- --- 21 rilor. --- 20 --- 2( 200 2( j Unde se va simți necesitate. strucțiune ce se vor efectua la casarmele armatei teritoriale. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 16 Iulie 1887. CAROL Ministru de interne, Rada Mihaifi. No. 1.953 Prin decretul regal cu No. 1.947 din 16 Iulie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, s'aO făcut următdrele numiri și permutări în per- sonalul serviciului penitenciar: D. Teodor Negruți, actual șef de am- bulanță penitenciară, în postul de șef al biuroului corespondenței în direcția ge- nerală a închisorilor, în locul D-lul C. I, Săulescu, rămas în disponibilitate. D. Vasile Tănăsescu, în postul de șef de ambulanță penitenciară, în locul D-lul T. Negruți, trecut în altă funcțiune. D. Alexandru Macri, fost ajutor de grefă, grefier-comptabil la penitenciarul Mărgineni, în locul D-lul Dimitrie Miro- deanu, destituit. D. G. I. I6nițiu, actual grefier comp- tabil la arestul curților din Craiova, în aceeași calitate la asilul de infirmi Ră- chitdsa, în locul D-lulP. Bene, pus indis- ponibilitate. D. Gheorghe Dumbravă în postul de grefier-comptabil. la arestul curților din Craiova, în locul D-lul G. I. I6nițiu, transferat. Prin decretul regal cu No. 1.946 din 16 Iulie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul sub No. 4 166, D. Luca ManovicI este numit în postul de director al arestului preven- tiv din județul Constanta. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEl PUBLICE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege a! României, La toți de față fi viitori, sănttate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul culte- lor și instrucțiunel publice No. 9 009; Văcjend jurnalul consiliului Nostru de miniști cu No. 7 din 9 Iulie 1887; In basa art. 25 din legea comptabili- tățel generale a Statului, Am decretat și decretăm: Art. I. Jurnalul sus rî* na drapelul orașului să fie în doliti în timp de șese luni. Un mo- ment va fi ridicat la memoria D-lui De- pretis; o piatră comemorativă va fi pusă pe casa sa. Principele imp»ria! al Germaniei a tri- mis expresiunea eonJoleanțelor sale vă- duvei D-Iul Depretis. Miniștrii afaceri- lor străine ai Franciei și Austro-Unga- 22 Inlie 1887 ’ MONITORUL OFICIAL 2131 riei, D. Flourens și Kalnoky, afi trimis condoleanțele lor guvernului italian. Paris, 2 August — O nouă întreve- dere a martorilor D-lor Jules Ferry și Boulaager a avut loc diminăța. Paris, 2 August — O depeșă primită de La Justice asigură că principele de Coburg a plecat ieri spre Bulgaria; dar o telegramă ce primim din Viena asi- gură că principele n’a luat tncă o hotă- rlre definitivă. Roma, 2 August — La Reforma $ice că politica guvernului tn&ntru și In străinătate nn va snferi nici o modificare din cansa mor {îi D-lul Depretis. Tdte statele scifi câ politica italiană este emi- nemente o politică de pace. (Havas). MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală, a serviciului sanitar Juriul constituit pentru a judeca pro- iectele de planuri presintate la concurs, In număr de patru, pentru construirea de spitale rurale, prin procesul-verbal încheiat, s'a pronunțat tn unanimitate că nu este cas de a se acorda premiul I, și că premiul II să se decerneze concu- rentului sub devisă «Higiena⁰, care la de- schiderea plicului s’a văijat că acel pro- iect aparține D-lor L. Negrescu, archi- tect, și Leonardo Cătulescu, elev archi- tect din Paris. Proiectul premiat rămânând proprie- tatea ministerului, se face cunoscut ce- lor-alți concurenți de a’și relua proiec- tele D-lor de la direcția sanitară. No. 7.430. 1887, Inlie 10. INSTITUTUL METEOROLOGIC ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC OBSEBVATIUNI. De la 20 Iulie (1 August) 1887, orele ( a. m. In 24 are De la 19 (31) Iulie 8 ore s4ra. Barometru redus Temper. la 0* ți la Tamperatura Vintul *3 extr. Ba roma- Viatul OB8BBVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mărel aerului j Starea trured. Starea Observ. Variaț. Din< Târla Cersluj S11 3 la 0> «I Î 5 Cerului ■ nivelul 8 Q Ob»erv.| Variaț. p 1 '«M marș! K T.-Severin . Balota. . . Craiova . . 783 4 00 224 0.0 68 SE 1 f. senin 3 32 12 762.8 23.0 E 1 p. noroe Slatina . . 763 2 --- 0.4 23 8 --- 04 70 N 2 senin 4 31 15 762.8 25.2 SE 2 f. senin Giurgiu . . 761.9 --- 0 3 21.2 --- 1.8 68 --- noros --- 32 21 761 2 21.4 ---, senin Constanța . 761.0 0.0 23 6 --- 0.8 70 N 1 f. senin 29 19 760 9 22.6 NW 1 noros Starea mire! liniștit* Sulina . . 760 8 4- 0.5 237 4- 2.7 65 NNE 3 --- 27 18 760.3 21.3 N 1 f. senin , , potrivit*. Galați . . 761.8 --- 0 1 23.4 --- 0.1 56 N 4 acoper. --- 32 20 761.1 23.5 E 2 senin Br*ila . . 761 1 --- 0 3 24 4 --- 10 54 NE 3 noros --- 32 20 760.4 24.9 --- f. senin Sinaia . . 762.7 --- 0 3 21.7 4-46 76 --- p, norus 24 11 762.7 21.7 _ p. aoro» Căl&rațI 763 1 + 2 0 24.8 --- 2.2 66 NW 1 f. senin. --- 26 17 760.1 26 4 NE 1 f. senin C&lim&nesol 738.3 --- 0.3 20.9 --- 0.5 64 NW 3 a 29 17 737.5 23.2 NW 1 aooper Roman . . Iași . . . De la 21 Iulie (2 August) 1887, orele 8 diminăța. De la 20 Iulie (1 August) 1887, orele 8 săra. Buouresoi . 762 0 1-4- 04 1 25 8 1 4- 0 6 54 NSW 1 1 eenin 2 32 16' 7613 20-2’ WNW 1 senin barometru se urcă. f. încet. BULETIN ATMOSFERIC SEPTEMANAL No. 81 Resumatul observațiunilor meteorologice făcute de Luni 25 Iulie până Duminică 31 Iulie 1887, st. n. Altitudinea d’aaupra nivelului măre! aprdpe go metri.**- Termometrul la a metri d'asupra pămentulul.— Heliograful la X3 m,8o și Anemcmetrul la metri d'asupra pământului. Temperatura aerului tn grade C. Temperatura Temperat, apel din Barometru redus la Vântul Ume^. reiat, tn pro©.! Evaporația apel în j Pldia saă zăpada 1 Nebulositatea (0-10) © La umbr* F&r* apir&tor naolațiunua maxi- pământului la a- puț la adânc. de 10m. 6° în m.m. Direcția domi- Iuț61a tn metri | milimetri_____1 în milimetri 1 O mă la jnișio dasu- dânoime de: nant* a ^ilel pe secundă a pra pămentulu! £ p I u A Medi* >4 Minim* La fața La 0m,7o Om,60 aS Aspectul ^ilel ’m pământn- d’asupra As £ lu! pământu- ce hD lui © oe O Max. Mia. Max. Min. co © a’ 5 © © r-t 4 Luni 25 Iulie . 20 7 24.5 18.8 34.0 17.8 27.0 17.0 62.0 25.2 23.8 21.6 19.5 12 5 750.0 ENE j 8.0 69 32.9 --- 8.0 110 Dimineța acoperit, puțin. Șira nor, v. liniștit, n. plde. 20.8 24.3 18.2 40.1 14.5 28.7 13.6 52.0 23.4 23.3 21.6 19.5 12.8 751.3 NNE 6.8 73 2.2 1.2 7.0 1.0 Dim. plde, v&nt puțin. Șira Marți 26 a senin, cordul lunară, ▼. slab. 22.8 31.0 15.5 56.0 14.2 37.0 14.0 65.0 23.6 22.7 21.4 19.6 12.5 754.6 NE 9.5 51 2.6 8.0 53 1.0 Diminița £ senin, vtnt potr. MeronrI27 » plde £ reped. Sera nor, vtnt 23.9 32.2 17.4 56.5 12.6 36.7 12.2 60-5 23.3 22.4 21.2 19.6 12.4 755.3 YM. 8.0 40 4.7 --- 4.7 8.0 Dimin. acop. v. puțin. Șira Joi 28 o t. senin, vănt aprdpe Hnițtit. 24.8 33.0 16.0 54.0 14.6 37.7 14.7 65.0 23.5 22.5 21.0 19.6 12.4 754.5 NNE 6.8 42 4.8 --- 2.7 8.5 DimhiețaX’senin, vtnt slab. Vineri 29 » Sera p.nor^vînt liaiftit. 24.2 32.0 17.8 49.0 17.2 37.5 16.5 56.5 24.2 22.5 21.0 19.6 12.4 754.5 NNE 6.5 53 4.5 3.5 6.7 10.3 Dimin/acop., vtnt puț., plde. S*mb. 30 ■ Sera nor, vînt slab. Dumin.31 24 0 32.5 16.0 46.5 15.0 38.3 15.4 58.5 23.8 22 6 21.0 19.6 12.5 753.3 NNW 6.0 59 3.1 3.1 4.0 8.0 Dim/p/nor, vtnt'slab. Peste B 4i plde, sera senin, viat puț. I irwt or, SUC. QBPITS8. 2132 MONITORUL OFICIAL 22 Iulie 1887 buletin meteorologic din județe In dimineța de 19 (31) Iulie 1887 Aflud — Alexandria — Baia-de-Aramă— Babadag — BacM — BalaAă — Baltc-AJbă — Bechet — Birlad - Bistrița — Botoșani — Broscenl — BudesA — Bubuju — Burdujeni — Butia — Calafat — Călărași — Câmpina — Câmpu-Lung — Caracal — Ceatal — Cerna-Voda — Cetate — Chilia-Vechia — OodăesA — Corabia — Oozia — Ourt-de-Argeș — Darabani — DomnesA — Dordhoii — Drăgășani — DrăgănesA — Drăneeni — FetesA — Senin, vent . . . . Senin . . ...... * ••••'* a •••••• Plde, variabil . . . Senin .......... Plde, senin .... Variabil senin . . . Variabil, aenin, vânt Senin ... Variabil, vînt, nor . Plde, senin .... Furtună, pl. mare, sen Senin ............. Puțină plde, senin . Senin Plde, senin . . . . Senin . . Plde, furtună, senin . Plde, senin .... Vînt, nor........... Plde, furtună, senin Senin .............. Variabil, senin . . Senin, vînt .... Senin ............... 18+B. FHAQ 20+ „ Fălticeni 20 + Ferbinți 18 + Filiași 19+ , FilipesA 18+ . Focșani 21+ „ GăesA IT-f- Gorgova 19+ , Hârlăă 19+ . Hârșova 20+ „ Herța Hora 21+ Huși 11+ , Boccea 17+ IvesA 11+ . MăAn 17+ . Măgurele 22 + Mahmudie 14+ Mamomița 18+ , Mangalia 16 4- MărășesA 19+ , Mărgineni 18+ Med/idic 16+ , MihăUenl 18+ Miza 25+ . Moinesci 19+ . Neamțu 11+ . NovaA 19+ Obedenl 18+ „ Ocna 27+ „ OdobesA 18+ „ Oltenița 18+ , Ostrov 16+ Panciu 20+ „ Pașcani Pătărlagels — Senin ................23+ B. — .............• . 16+ „ — Plde, nor...........78 — Plde, grindină, senin 18+- , — Senin ................194- , .........20 4- , .........18+ , .........19+ „ - ................24+ „ — Nor, vînt, senin . . 19+ , — Plde mare, senin . . 19 , — Senin ............21+ , — ................ 24+ - » ..........22+ , — ■ ..........18+ ₐ — Var., senin, vînt. , 19+- — Senin ............28+ , — , ...........19+ , — Plde ou furt., senin . 18+ , — Senin, marea oalmă . — Senin, vânt .... 17+ ₐ —— Senin ...... 18+ , — Var., yînt, senin . .21 + — Senin ....................16+ , — ..............20+ , — . .........19+ , — . .... 18+ , — Puțină plde, senin . 13+ „ — Senin ........... — , 20+ , — Z '. W ’ 1»+- — , 20+ „ — „ 17+ „ ...........20+ , — ..............14+ . Piatra — Pitesci — Piua-Petri — Pleșcoiu — PloesA — Poâu-PtrcuM — Predeal — Bădău^i — Bârnn-Sărat — Bâmn.-VSlcea — Biu-Vadului — Boși-de-Vede — Salinde-Mari — Sascut — Săcenl — Sinaia — Slobozia — Spineni — StefănesA — Tecwcns — Tirgocieee — Tirgu-Frumos — Tirgu-Jiu — Tirgșoru — LAcea — Țăndărei — urlați — Ur/icenl — Valea- Călugir. — Văleni — FasluiO — Virciorova — Vulcan — Vidra — Zdtrenl - Zimnicea — Senin ...............18+B. Frumos............. 15+ ■ Senin................26+ ■ Senin, puțin vânt. 15+ « Plde, senin .... 16+ ■ Nor, senin...........19+ „ Variabil, aenin . . 18+ „ ₐ ,..................16+ ₐ Senin ...............20+ ₐ Variabil, senin . . 18+ * Senin ...............13+ ■> .....................20+ . Furtună mare, pl., sen.l7+ ₐ Senin ................19+ ₐ , 16+ . Puțină plde, nor . 15+ ₐ Senin ...............16+ o Variabil, senin . . . 19+ » Nor, senin...........19+ ₐ Variabil, senin . . 19+ • Senin . . .... 19+ ₐ Variabil.............14+ ₐ Senin ...... 17+ Var,, senin, vânt . . 19+ „ Puțină plde, sania . 18+ « Var., nor, vînt . . . 19+ ₐ Senin, vînt . . . . 20 + ■ Nor, pl. mar., senin .19+ ₐ Senin ..... 25+ Plde, frumos . . . 18+ » Puțină plde, senin . 13+ ₐ Senin ...............24+ ₐ Plde cu furt., senin . 18+ . Senin ........... . 19+ ₐ Adjud — Senin, vânt .... 17+B Alexandria — Senin .................20+ . Baia-de-Aramă— Senin ...................21+ ₐ Babadag — Plde, senin .... 19+ „ Bacăă — Senin ................1'9+ „ Balaciu — Nor, senin............20+ Balta-Albă — Vânt, senin .... 18+ , Bechet — Senin ...............15+ . Birlad — Senin, variabil . . . 17+ „ Bistrița — Senin, plde .... 17+ ₐ Botoșani — Senin ...............16+ . Broscenl — BudesA — Plde, furtună, senin. 20+ ₐ Buhușu — Senin . ... 16+ ₐ Burdujeni — Variabil, senin . . . 17+ ₐ Bufââ —■ Senin .18+ ₐ Calafat — .19+ „ Călărași — Plde, senin .... 21+ „ Câmpina — Plde ou piatră, nor. . 15+ , Câmpu-Lung — Plde, abondentă, senin 14+ „ Caracal — Senin ...............18+ „ Ceatal — Plde, senin ... 19 + , Cema-Vodă — , „ ... 19+ . Cetate — Plde torențială, senin 18+ „ Chilia- Vechie — Nor, senin . . . • . 16+ ₐ Oodăesci — Senin, plde . . . . 18+ „ Corabia — Nor, vînt........20+ „ Oozia — Variabil, plde, senin 16+ ₐ Ourtea-de-Arge.— Plde mare, aenin . . 20+ ₐ Darabani — Senin . . . 16 4- . DomnesA — Plde senin . . . . 21+ „ Dorohoiâ — Senin ...............16+ ₐ Drăgășani — Senin, plde . . . . 17+ „ DrigănesA — Senin............18+ ₐ Drăneeni — Senin, variabil . . . 19+ ₐ FeteeA — In dimindța de 20 Iulie (1 August) 1887 Fălciu Senin, variabil. . . 22 + B Fălticeni Senin ...... 20+ a Ferbinți --- Varianil, nor . . . 184- „ Filiași Senin ..... 19+ „ FilipesA --- Nor....... 18+ „ Focșani ------ Senin ...... 19+ Găesci ---w 16+ . Gorgova Plde, senin .... 18+ , Hârlăă ------ Senin ...... 20+ Hârșova --- Nor, vînt, senin . . 20 i- Herța ---• Variabil, senin . . . 17+ Horez Nor, senin .... 20+ „ Huși ---» Senin ...... 21+ . Isaccea ---> Plde, nor..... 23+ , IvesA --- Senin, nor..... 18+ „ Măcin ---_ Variabil, nor . . . 19+ . Măgurele Senin ...... 29+ . Mahmudie Plde, senin . . . . 19+ „ Mamomița --- Variabil, senin . . 16+ a Mangalia Senin, marea oalmă MărășesA Senin ...... 18+ k Mărgineni Medjidie ------ Plde, senin . . . . 23+ „ MihăUenl Senin ...... 14+ Misa --- Plde, senin . . . . 18+ , MoinesA --- Senin ...... 18+ „ Neamțu --- 18+ , Novaci -M Variabil, senin . . . 15+ „ Obedenl ---- Furtună, pl., senin . Ocna Senin ...... 21+ . OdobesA 18+ a Oltenița --- 19+ , Ostrov 19+ „ Panciu Nor ...... 17+ . Pășcani Senin ...... 20+ „ Păîărlagele --- Plde, senin . . . . 18+ ■ Piatra --- Senin .... . . 18+B. PitesA --- Senin, plde . . . . 16+ . Piua-Petri --- Senin . . . 24+ . Pleșcoiu --- Variabil, senin 17-f- ■ PloesA --- Variabil . . . . 18+ Podu-IUrculul --- Senin .... . . 20+ . Predeal --- Variabil, nor . . . 14+ , Bădăuți --- Senin .... . . 16+ Bâmn.-Sărat --- . • a • . 20+ „ Bâmn-- Vâlcea --- Plde, furtună, senin 19 + Btu-Vadului --- Senin, plde . . . . 12+ . Bosi-de-Vede --- Senin .... . . 20+ „ Salinele-Mart --- Plde, senin . . . . 17+ „ Sascut --- Senin .... . . 19+ , Săveni --- . ■ 11+ . Sinaia --- Plde, senin . • . . 14+ , Slobozia --- Senin .... . . 184- Spineni --- Frumos .... StefănesA --- Variabil, senin . . . 20+ „ lecuciU --- Senin, nor . . . . . 18+ „ Tîrgonisce --- Plde, senin . . . . 18+ a T^rgu-Frumos --- Senin .... . . 18+ „ lirgu-Jiu --- Senin, nor . . . . . 15+ _ Tirgșoru --- Variabil . . . . . 14+ , luicea --- Plde, furtună . . . 17+ „ Țăndărei --- urlați --- Senin .... . . 20 +■ . Urziceni --- Variz bil, senin . . . 19+ a Valea- Oălugbr. --- Nor..... . . 20 + , Văleni --- Plde, nor . . . . .18+ , Vasluiă --- Senin, nor . . . . . 18+- Verciorova --- Frumos . . . . 18+ „ Vulcan --- . . 15+ r Vidra --- , • 28-4“ B Zătrenl --- Senin, plde . . . . 18+ „ Zimnicea --- Variabil, senin , • • 20+ , 22 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2133 Expunerea situațiuneî județului Prahova, fă- cută de comitetul permanent, cu ocasiunea des- chiderel consiliului general, la 15 Octombre 1885 Domnule președinte, Domnilor consilieri, Dupe art. 94 din legea consilielor ju- dețiane, comitetul permanent este dator ca, in fie-care an, la deschiderea sesiune! ordinare, să expună consiliului situa- țiunea județului eub tote privirile ce intra in atribuțiunile sale. Așa dar, noi membrii comitetului per- manent, salutând mai ântâiâcu bucurie întrunirea D-vdstre, avem onore ca, cu ocasiunea acestei sesiuni ordinare, să ne Îndeplinim pentru a patra dră datoria Înaintea D-vdstre, dea vă expune situa- țiunea județului de la 1 Octombre 1885 și până la 30 Septembre 1886. Sciți că cu ocasiunea discuțiunilor ce afi avut loc In deosebitele D-vdstre în- truniri, ați putut constata Inși-vă cât sunt de multe și adesea ori complicate, afacerile județului și cât de grefi este uneori de a se lua asupra lor numai o hotărîre de principii!, cu atât dar devine mai grea sarcina aceluia care este che- mat a trece de la principii! la aplica- țiune, și In acest sens D-vdstră Înțele- geți, de sigur, că sarcina comitetului permanent nu pdte fi ușdrănici chiar In momentul când este dator a vă presintă o situațiune conformă dorințelor și aș- teptărilor D-vdstre; și de aceea comite- tul speră că,supunăndu-vă presintădare de sămă, ’l veți judeca cu bunătate și dreptate. Prin dările de sămă ale anilor 1883, 1884 și 1885, comitetul permanent ex- punând acestui onor, consilii!, in mod detaliat, atât adevărata rea și tristă stare ce el a moștenit la Început când a in- trat in administrațiunea intereselor ace- stui județ, cât și măsurile luate de dân- sul și Îmbunătățirile ces’afi putut trep- tat realisa In fie-care an până acum, s’ar putea crede că de astă-dată nu ar tre- bui să expunem de cât numai deosebi- rea, ori-care ar fi ea, ce ar exista intre starea de acum și aceea semnalată anul trecut; cu tdte acestea, fiind-că acestă sesiune ordinară este ultima ce precede expirarea termenului de 4 ani al man- datului acestui consilifi județian și prin urmare și al comitetului permanent, și fiind-că este neapărată trebuință ca lo- cuitorii județului și mai cu semă ale- gătorii instituțiunei județiane să cu- noscă cum s’afi condus In intervalul de 4 ani administrațiunea afacerilor aces- tui județ de către actualii represintanți ai lor, ne veți permite ca, prin presenta dare de sămă, să recapitulăm dre cum în resumat atât starea administrativă moș- tenită din trecut, cât și acea actuală, ca să se pdtă de ori-cine cu Înlesnire face o comparațiune și controla daca s’a fă- cut safi nu, tn marginele posibilului, o bună administrație afacerilor acestui județ. Inchieind acum cu acestă precuvân- tare, trecem la expunerea situațiuneî județului, In parte pe fie-care servicifi, dupe cum urmeză: 1. împărțirea teritorială a județului Teritoriul acestui județ este Împăr- țit în 156 comune, din cari 7 urbane, în cari intră și capitala lui, Ploescl, și 149 rurale, formând 5 arondismente admi- nistrative și anume: plasa Câmp-Târg- șor cu 42 comune, plasa Filipesci cu 22 comune, plasa Cricov Podgoria cu 38 comune, plaiul Teleajenul cu 35 comune și plaiul Prahova cu 18 comune. Daca de astă dată se arată mai mare cu unul numărul comunelor de cât anul trecut, causa este că, în intervalul de la 1 Octombre 1885 și până acum, s’a mai înființat prin lege o nouă comună cu numirea „Scăioși* aparținând de plasa Cricov-Podgoria. Din relația de mai sus se pdte observa că există o inegalitate în numărul co- munelor ce comp un fie-care arondisment, care inegalitate face de o parte a se da o înduoită greutate funcționarului însăr- cinat cu administrarea arondismentului celui mal mare, iar pe de altă parte și mai cu semă locuitorii unui asemenea arondisment sufer în satisfacerea re- clamelor lor, din causă că funcționarul administrativ având de administrat un prea mare număr de comune și la o dis- tanță fdrts depărtată de la reședința sub-prefecturei, nu pdte la timp înde- plini tdte serviciele ce se cer, și de ace- ea este de mare trebuință ca, cu ocasiu- nea exprimărilor de dorințe diu partea consiliul județian către guvern, să se solicite ca prin o lege să se admită ro- tunjirea arondismentelor așa cum deja a fâcut'o consiliul în ședința extra-or- dinară de Ia 14 Martie 1885, lucrare co- municată onor, minister de interne pe lângă raportai comitetului cu No. 1.476 din 13 Aprilie 1885. In ceea ce privesce însă datele rela- tive la isvorele de avuție ale județului fiind aceleași ce s’afi semnalat prin da- rea de semă a anului trecut, sub titlul „Date statistice¹¹ am crezut de prisos ale mai reproduce și în presintă dare de semă. Asemenea date dar, nefiind indicete în dările de sămă din trecut (înainte de a- nnl 1882), ests evident că acum se con- stată mal multă solicitune pentru expu- nerea în un chip mai complect a situa- țiunei județului. 2. Populațiunea județului Județul avea la 1 Octombre 1885 o populațiune 238.354 locuitori suflete, dintre cari 44.570 sunt contribuabili permanențl și 416 sunt supuși numai la darea gecimelor, în total 44.986 contri- buabili. 3. Mișcarea populațiunel Din extrasele pentru despuerea regis- trelor stărei civile primite la serviciul de statistică al județului, se constată că: în intervalul de Ia 1 Octombre 1885 până la 1 Octombre 1886, căci până la 1 Octombre 1885 s’a dat cuvenitele date prin expunerea situațiuneî a anului tre- cut, în populațiunea acestui județ s’a produs mișcarea următdre: In comunele rurale născuțl 8.569, că- sătoriți 3.778, morți 5.174. In comunele urbane diu județ năs- cuți 694, căsătoriți 196, morți 473. In Ploescl, capitala județului, născuțl 1.373, căsătoriți 588, morți 1.143. Totaluri generale născuțl 10.636, că- sătoriți 4.562, morți 6.790. Din datele acestea resultă că, în anul acesta, nascerile afi fost în compara- țiune cu întrăga populație de 4.46 la sută, și morții afi fost de 2.84 la sută și prin urmare anul acesta sporul po- pulației este de 1.62 Ia sută, ceea ce dă la 1 Octombre 1886 o populație în to- tal de 242.200. Vă aduceți aminte, D-lor consilieri că de și până acum, prin osebitele dări de sămă, am indicat și în privința^popula- țiunei județului anume date, însă am avut îngrijirea a explica că, acele date nu erafi resultatul unor lucrări statis- , tice exacte, din causă că comunele nu posedai! cuvenitele registre statistice a- nuale, de astă dată însă datele indicate mai sus nu sunt de cât resumatul lu- crărilor statistice din cursul anului. Prin urmare, iată o îmbunătățire fă- făcută serviciului statistic ce înainte de 1883 nu a existat. 4. Serviciul sanitar Acest servicii!, precum sciți, D-lor consilieri, și dupe cum am explicat și prin darea de semă a anului trecut, prin legea sanitară pusă în aplicațiune de Ia 1 Aprilie 1885, fiind scos de sub con- trolul antorităței județiane și pus d’a dreptul sub controlul și administrațiu- nea consiliului sanitar superior și al D-lor prefecți de județe, prin urmare sub directa conducere a puterei cen- trale, comitetul nu ve pote da asupra acestui servicifi de cât relațiunile ce sa coprind în adresa D lui medic-primar al județului cu No. 639 din 2 Octombre anul curent, registrată la No. 2.613. Până tnsă a expune relația dată de D. medic-primar, credem de datorie a aduce la cunoscință consiliului că ser» 9184 Monitorul ofîcîal 22 labe 1887 viciul sanitar pentru anul 1886—1887, are personalul nrmător: Un medic primar, 5 medici de plăși, un medic special pentru scola de mese- rii și pentru arestul județului, un medic veterinar, un secretar și 2 vaccinatori, angagiați, conform votului. onor, con- sihâ, cu câte 40 bani pentru fie-care vaccinare și revaccinare cu succes. Acestui personal se plătesce de județ suma de lei 41.400, plus lei 3.504, bani 40, plătiți pentru 8.761 vaccinări și re- vaccinări cu succes, din suma de lei 3.600 prevăzuta in budget. In ceea ce privesce lucrările efectuate de serviciul sanitar tn intervalul de la 1 Octombre 1885 și până la i Octom- bre anul curent, reproducem aici adresa cu No. 056, a D-lui medic-primar al a- cestui județ, In urmatorea coprindere: Starea sanitară a județului tn cursul acestui an a fosl satisfacătdre, de și am avut diferite epidemii de variolă, pojar, scarlatină, angină și tuse convulsivă In mai multe comune, insă mai tote aâ presintat o durată scurtă, afară de epi- demiile de variola din urbea Urlați și angiua de la Calugareni, cari s aâ pre- sintat tn mai multa intensitate și aâ a- vut o durată mai lungă; tn tot timpul acestor epidemii medici de plăși aâ vi- visitat bolnavii, luând tot de o-dată mă- suri de poliție sanitară și ținându-ne tn corent prin raporturi săptămânale. Atât pentru epidemii cât și pentru alte cașuri sporadice s’aâ liberat până acum 2.181 consultațiuni gratuite din farmaciile portative. Acte medico-legale s'aâ liberat un număr de 317 atât de noi cât și de me- dicii de plăși. Vaccinarea de la 1 Octombre 1885 și până tn present s’a făcut la un număr de 14.318 copii, din cari: 13.412 vacci- nați cu succes, 396 revaccinați cu suc- ces, 458 vaccinați fără succes și 52 re- vaccinați fără succes. Vaccinarea s’aâ făcut de către D-nii medici de plăși și cea mai mare parte de către, vaccinatori sub controlul D-lor medici; acăstă operațiune, de și tn a- nul acesta s’a făcut pe o scară fdrte Întinsă, totuși lasă mult de dorit pen- tru ca populațiunea rurală să fie in total vaccinată. Da când suntem cu serviciul sanitar al acestui județ, tn toți anii, afară de născuți! tn intervalul de la un an la cel-lalt, am avut a vaccina și rămășițe de indivizi nevaecinați la etate de câte 15 și 20 ani, ast-fel dar pentru a ter- mina o-dată cu aceste rămășițe, rugăm pe onor, oonsiliâ județian ca pentru a- nul viitor să prevadă in budget câte un vacinator de fie-care plasă, căci cu tot numărul cel mare al vaccinaților din acest an, care este destul de satisfăcă- tor, fiind-că in nici unul din anii tre- cuți n’a trecut peste 7.000, cu tdte a- acestea mai avem comune prin cari vac- cinarea nu s’a operat in cursul acestui an și chiar in comunele unde s’a vacci- nat mai avem tncă rămășițe. Vaccinarea fiind un preservativ efi- cace contra variolei, trebuesce aplicată la tdtă populațiunea rurală ca cel pu- țin variolu să dispară, daca nu putem Înlătura cele-alte epidemii. Sistema adoptată in acest an, de a se plăti vaccinatorilor câte 40 bani de fie- care copil vaccinat cu succes, este favo- rabilă In sensul câ stima lăzi zelul vac- cinatorilor, losă este nepracticâ tn pri- vința controlului cu exactitate, căci nu se pdte controla toți copii din causă că părinții plecă cu dâușii la munca câm- pului afara din comunele lor, și unii chiar pnn județele limitrofe; medicul controlor ar trebui dar sâ mergi tn mai multe rănduri tn 'aceeași comună, ceea ce nu le permite nici timpul nici mij- idcele de transport, care ar covârși suma ce se plătesce vaccinatorilor, timpul ce trebue pentru control e de jece ori mai mare ca pentru vaccinare. Așa dar, tn asemenea condițiuni nu se pot face de cât aprecieri generale a- supra vaccinărel, iar nici de cum indi- viduale; cerem dar ca vaccinatori! să fie plătiți cu 150 lei lunar ca și tn trecut. In privința medicilor de plăși ai a- cestui județ, ar fi de dorit ca numărul lor să se mârăscă dându-se câte duoi medici pentru prășite Câmp-Târgșor și Cricov-Podgoria, precum era mal îna- inte, căci acești medici aâ câte 42 și 37 comnne de vizitat, ceea ce este imposi- bil de executat tn mod satisfăcător, mai ales că aceste comune sunt forte răs- pândite și căile de comunicație tntr’un mare timp al anului impracticabile. Comunele urbane tot-o-dată să pre- vadă în budgetele lor salarii suficiente pentru a putea avea medici. Mai este necesitate sâ se prevadă în budget pentru fie-care plasă câte o mdșe pentru ca sâ se p6tă cnndsce cașurile de faceri dificile și să previe pe medic la timp, servindu'i tot-de-o-dată ca adju- tor inteligent la cașuri de operații. Rugăm tot-de-o-dată pe onor, consi- liâ să bine-voiască a spori salariul se- cretariului acestui serviciâ la cel puțin 150 lei lunar; serviciul se îngreuâzădin ce în ce și salariul fiind fdrte mic, secre- tarul ne părăsesee îndată cei se presinta o funcțiune mai favorabilă, ceea ce a- duce mari inconveniente mersului regu- lat al acestui serviciâ, atât pentru a se pune noul secretar în curent cu lucră- rile cât și pentru a studia archiva. In privința cancelariei serviciului sa- nitar este necesariâ a se procura un mo- bilier mai complect, căci nu avem de cât o singură masă cu un postav fdrte usat și câve-va scaune de paie. Asemenea mai avem necesitate încă de 2 cutii de instrumente de autopsie, pentru a căror cumpărare, precum și pentru complectarea acelor 3 în ființă, să se prevadă suma de lei 250, cu mo- dul acesta fie-care medic va avea câte o cutie și nu vor fi siliți ca în momentul de față a le trimite cu călărași de la o plasa la alta, nesciind pe cine să facem resposabili de perderea saâ stricarea unora din instrumente. Asupra acestei relațiuni dată de D. medic primar, comitetul supune onor, consihâ următdrele observați un!: Iu ceea ce privesce numirea unui vac- cinator de fie-care plasă, comitetul crede că daca D-lor medici de plasă li s’ar re- clama îndeplinirea cu exactitate a tutu- lor îndatoririlor D-lor, între cari comp- teză și vaaccinarile și re vaccinările, și ținând socotelă că cu actualul personal medical și cu duoi vaccinato 1 deja s’aâ vaccinat de la 1 Octombre 1885 până la 1 Octombre 1886, un număr de 14.318 copii, număr care excede cu 4.000 nu- mărul născuților, evident că nu ar mai fi tocmai neapărată trebuință de a se numi în acest scop mai mult de 2 vac- cin atori. In ceea ce privesce ca vaccinatoril să fie plătiți cu câte 150 lei lunar, în loc de a se plăti ca în anul acesta câte 40 bani de fie-care vaccinare și revaccinare cu succes, comitetul crede iarăși că, daca D-nil medici de plăși, de a căror exac- titate în serviciâ cată să răspundă D. medic primar, ar fi mai diligenți tn controlarea vaccinărilor și revaccină- rilor operate de vaccinatori, controlul vaccinărilor și revaccinărilor cu suc- ces, s’ar putea face fără multă greu- tate și prin acăsta s’ar înlătura necesi- tatea semnalată de D. medic primar de a se plăti lunar vaccinatoril, căci daca se va ține sămă că în anul acesta, cu sistemul de a se plăti de fie-care vacci- nare, s’a făcut numai de la 1 Aprilie până lai Octombre curent, un număr de 8.761 vaccinări și revaccinări cu suc- ces, mai mult adică cu 2.475 vaccinări ca în tot anul trecut, neapărat câ siste- mul propus de D. medic primar cuplata lunară a vaccinatorilor n’ar fi cel mai avantagios nici mijldcelor financiare ale județului, nici scopului vaccinărel. In ceeea ce privesce numirea încă a 2 medici pe lângă cei 5 existenți, comite- tul crede câ de astă-dată iarăși nu ar tre- bui să se facă, ci să rămână ca, când prin o lege s’ar încuviința împărțirea teritoriala în 6 plăși, cum deja a regu- lat onor, consiliâ județian prin votul dat în ședința extra-ordinară de la 14 MONITORUL OFlCÎAli 2185 22 Iulie 188?___________________________ Martie 1885, să se msi adaoge tncă un al șaselea medic de plasă. In ceea ce privesce înființarea de câte o mfișe pentru fie-care plasă, acesta fiind și prevăzută de lege și trebuincifisă, co- mitetul deja a înscris cuvenitele aloca- țiunl în proitctul de budget ce a for- mat pentru anul viitor 1887-88 și ră- mâne numai ca onor, consilib sâ se pro- nunțe. Serviciul veterinar D. medic veterinar, priu raportul cu No. 91 de la 4 Octombre curant, înre- gistrat Ia No. 2.642, expune lâ starea sanitară a vitelor, în timpul do la 1 Oc- tombre 1885 și până în presinte, a fost satisfăcătdre, b61e epizoctice și anzootice n’afi existat, bdle contagiose afi fost nu- mai la comuna Telega 14 cașuri și la comuna Rtfovul un c«s de mowa-cava- lina, tdte ivite spontanefi. Ca bdle sesoniere sporadice s’afi con- statat: gastrite, enterite, ireieorisme, nephrite, etc., tdte consecințe ale relei îngrijiri din partea locuitorilor cari, cu tdte sfaturile date de șeful acestui ser- vicifi, însă se țin de obiceiurile vechi și negligeză buna îngrijire igienică a vi- telor.) In cât privesce producțiunea vitelor, se face în starea naturală sălbatică, așa că nu se perpetuăză de cât defectele și și abnormitățile transmise descendințe- lor; împuținarea pășiunilor și neregula în reproducție a adus deteriorarea rase- lor vitelor ndstre și a contribuit puter- nic la slăbirea organismului animal, predispunăndu’l la teribila maladie nu- mită gastro-entero-nephrita, care, dupe cause, nn este alta de cât paludismul cu variatele sale manifestațiuni. Economia vitelor la care face parte alimentația și alegerea reproducători- lor, ar forma, Zice D. medic veterinar, indivizi cari ar resista influențelor pa- lestre, și deja o mișcare a pornit în a- cest sens, aceea adică a înființăreî con- cursurilor agricole, introducerea live- zilor artificiale și munca în raport cu hrana. D. medic veterinar termină raportul săfi, opinând că ar trebui ca, pentru materiele desinfectante și medicamente pentru vitele dmenilor lipsiți de mir- ifice, să se sporăscă alocația existentă la suma de lei 1.000, să se sporfiscă chel- tuelile de cancelarie și să se complec- te ze și mobilierul acestui servicifi, spo- riri, pe cari găsindu-le și comitetul ad- misibile în parte, le-a înscris în proiectul de budget pe anul financiar 1887-88. Spitalul județului Acest județ, dupeYum cunfisceți, D-lor consilieri, nu are încă un local al săfi proprifi și special pentra spital, dar în- treține un asemenea servicifi în spitalul Boldescu din orașul Ploesci, pendinte de eforia spitalelor civile din Bucuresci, cu un număr de 16 paturi, plătind efo- riei o subvențiune anuală de lei 16.000, adică câte 1.000 lei de un pat. Numărul bolnavilor căutați tn comp- tul acestui județ, de Ia 1 Octombre 1885 până Ia 1 Octombre 1886, dupe cum se prevede în tabloul primit de la D. me- dic primar al spitalului Boldescu, pe lângă adresa cu No. 75, înregistrată la No. 2.591, a fost de 487, din cari 407 băr- bați și 80 femei, din aceștia s’afi vinde- cat 273 bărbați și 20 femei, s’afi amelio- rat 70 bărbați și 35 femei, rămași nevin- decați 23 bărbați și 13 femei, iar morți 17 bărbați și 7 femei și rămași în cura spi- talului 24 bărbați și 5 femei; filele de căutare afi fost în total 10.143. 5. Agricultura Din tablourile statistice primite de la D-nil sab-prefecțl resultă că, în acest județ, în tfimna anului 1885, s’afi făcut semănăturile acestea: Grâfi 19.563 hectare; secară 961 hec- tare; rapiță 1.067 hectare; orz 330 hec- tare. Recolta diu 1886, a expuselor semă- nături de tomnă, a dat resultatul ur- mător : Grâfi 31.882 chilo-litri; secară 1.633 chilo-litri; rapiță 1.294 chilo-litri; orz 598 chilo-litri. Recolta porumbului din tfimna anu- lui 1885, pentru care nu s’a putut da relație prin darea de sămă a anului tre- cut, nefiind culesă până la 15 Octombre acel an, a dat 51.261 de chilo-litri. Ca semănături din primă-vera a. c. se indică: Grâfi 621 hectare; orz 8.072 hectare; ovăz 11.601 hectare; secară 108 hecta- re; porumb 49.866 hectare; meifi 1.067 hectare; cânepă 88 hectare; in 9 hectare; fasole 411 hectare; cartofi 1.014 hec- tare. Recolta din aceste semănături a dat: Grâfi893chilo litri; orz 11.488 chilo- litri; ovăz 12.960 chilo-litri; secară 213 chilo-litri; porumb (nerecoltat); meifi 1.148 chilo-litri; cânepă 58 chilo-litri; in 7 chilo-litri; fasole 470 chilo-litri; cartofi 466 chilo-litri. Relativ la cultura viilor, întru cât starea lor în județul nostru este notorifi cnnoscută ca o stare cu devsăvărșire rea, atât din causa filoxerei carele nimecesc pe Zi ce merge, cât și din causa manei ce a fost mai generală în cursul anului acesta, evident că producțiunea este minimă în raport cu aceea a anului tre- cut. Cât privesce pentru miZIficele între- buințate până acum, din inițiatina gu- vernului, pentra combaterea filoxerei, dacă ele până acum n’afi dat resultate satisfăcătfire, dupe informațiunile luate de comitet, causa n’ar fi ca acele miZIfi- ce nu sunt bune pentru a remedia răul, ci mai mult din nevoința proprietarilor de vii, ca d’o-dată la tfite viele să se facă tratamentul propus, căci alt-lei a- cest tratament, în mod parțial, devine ineficace dându-se timp prin acăsta Ia propagarea bfilei de la via bolnavă la cea sânătfisă. Asupra mersului casei de credit agri- col din acest județ, comitetul perma- nent, basat pe încredințarea dată de că- tre D administrator al acei case, prin adresa cn No. 3.830, înregistrată sub No. 2 693, avem onfire a ve pune In cu- noscința că pentru acoperirea primului capital de lei 50.O00, avansat de județ, s’afi subscris 814 acțiuni și s’u versat casei județului suma de lei 25.783, bani 1, însă: lei 5.075 de Ia 1 Iunie 1884, e- poca constituire! casei,pâoă la 31 Mar- tie 1885, lei 19.074, bani 68, de la 1 A- prilie 1885 până ia 31 Martie 1886, lei 1.633, bani 33, de la 1 Aprilie 1886 până Ia 30 Septembre 1886, rămâind a se mai incasa din acțiunile angagiate încă lei 1.350 cu cari se acoperă în com- plect porțiunea de a treia parte cuve- nită județului la acțiunele subscrise. Din acăsta reese că mai sunt de sub- scris încă 686 de acțiuni până la aco- perirea primului capital. Cât privesce cel de al duoilea capital avansat tot de județ în cifră de lei 40.0O0, D. administrator al creditului încunosciințeză că nu s’afi deschis sub- scripții, de 6re-ce primul capital tncă nu este acoperit prin subscrieri. împrumuturile, beneficiele și chelta- elile sunt anume prevăZute tn situațiu- nea sumară anexată la finele acestei dări de sfimă. Dupe cum se vede, D-lor consilieri, din situaținnea de mal sus, subscrierile pentru acoperirea capitalului se fac cu multă anevoință și aefistă Împrejurare dă loc la duoă inconveniente : I că ju- dețul nu pfite reintra—tn timpul util— tn posesiunea capitalului ce are depla- sat pentru înființarea acestei instituți- uni, și II că instituțiunea creditului nn se pfite constitui, dupe scopul el, prin capitaluri agricole și In folosul agri- culturei. Pentru că Ișisâ, tn o așa stare de lu- cruri, urmăză ca să se aviseze la măsu- rile ce s’ar crede mal bune pentru efec- tuarea subscripțiunilor pentra Întregul capital, comitetul crede că n’ar putaa găsi un alt miZloc mai bun de cât a face apel la buna-voință a tutor D-lor consilieri, dintre cari parte Însemnată se ocupă și cu agricultura, pentru ca să subscrie atât D-lor acțiuni de ale cre- ditului, cât și de a Îndemna la subscrip- 2136 ' M0NIT0RU1 OFÎCÎAÎ. 22 Iulie 188? țiunl pe diferitele persdne cari dape lege pot deveni acționari și cu cari D-lor se găsesc mai des și aprdpe continuă tn contact prin relațiunile agricole. In ceea ce privesce comitetul agricol cu regret vă comunicăm că a Încetat lu- crările sale și causa este lipsa de mi^- Idee pecuniare, dupe cum Încă din anul trecut a făcut cunoscut comitetului permanent D. președinte al comitetului prin adresa sa cu No. 4.310 din 1885. 6. Instrucțiunea publică D. revisor școlar din județele Praho- va și Buzăii prin adresa cu No. 368 de la 30 Septembre a. c., Înregistrată sub No. 2.539, dă comitetului permanent, asupra stărei materiale și morale a în- vățământului public și privat din acest județ la finele anului școlar 1885—86, următdrea relațiune: 1) Numărul scolelor primare urbane din acest județ a fost tot ca și in anul trecut de 19, dintre cari 5 de băeți și 5 de fete tn Ploesci, 4 de băeți și 4 de fete In orașele Cămpina, Slănic, Văleni și Urlați și 1 mixtă in comuna Sinaia. Personalul didactic al acestor scdle a fost de 50, dintre cari: 26 de institutori și 24 de institutdre. Populațiunea șco- lară la examenul general a fost de 1.337 băeți și 990 fete sad in total 2.327 copii de ambele sexe. 2) Numărul scdlelor rurale, cari ah funcționat In anul acesta in tot județul, ah fost de 111, dintie cari 84 ah fost Întreținute de Stat și 27 Întreținute nu- mai de comune. Numărul Învățătorilor afi fost de 98, iăr al Invătătdrelor de 13. Dupe titlurile de studii ce posedă per- sonalul didactic al acestor scdle, se Îm- parte In 78 normaliști, 15 seminariști, 3 cu cursul gimnasial și 2 numai cn cur- sul primar; 10 invățătdre cu curs secun- dar, 2 cu cel profesional și 1 numai cu cursul primar. Scdlele Întreținute de Stat sunt de duoă categorii, adică: 42 de gradul I, retribuite cu 90 lei lunar, și 41 de gradul II, retribuite cu 60 lei lu- nar. Numărul băeților și fetelor din a- ceste scdle cari afi depus examene de fi- nele anului școlar 1885—86 a fost de 3.121, dintre cari 2.691 băeți și 430 fete. Din aceștia s’afi promovat 1.889 băeți și 303 fete și afi rămas repetenți 802 băeți și 127 fete. Număurl copiilor ajunși In etatea o- bligatorie la 1 Septembre 1885, afi fost de 2.396 băeți și 1.579 fete, iar al ce- lor rămași din anii trecuți afi fost de 5.138 băeți și 2.653 fete. Populațiunea acestor scdle variază fdrte mult, ast-fel că In lunele Decem- bre, Ianuarie și Februarie numărul bă- eților din aceste scdle s’a urcat până la 4.697 și al fetelor până la 499 lunar; iar In lunele Aprilie, Maifi și Iunie afi scăzut până la 2.901 băeți și 437 fete lunar. 3) învățământul primar privat din urbea Ploesci a fost și anul acesta re- presintat tot prin 9 scdle, dintre cari 5 de băeți și 4 de fete, cu an personal di- dactic de 28 institutori, 7 institutdre, 5 pedagogi și 9 pedagoge, safi tn total 49 și cu o populațiune școlară de 294 bă- eți și 180 fete safi In total 474 copii de ambele sexe. In ceea-ce privesce progresul realisat la scdlele publice, D. revisor atestă că, a fost tn genere satisfăcător și că perso- nalul didactic tn majoritate, s’a silit a’și îndeplini cu sfințenie delicata dar grena misiune ce ’I este confiată; Insă adaogă că, starea materială a scdlelor publice din județ, tn general, lasă mult de dor t, și tot pentru motivele semnalate și In a- nul trecut adică, că autoritățile comu- nale respective cu fdrte mici excepțiuni, continue a arăta tot aceiași negligență, nepăsare către scdle și învățători. Afară de acesta D. revisor mai explică și de rândul acesta că, cu numărul ac- tual de scdle și cu persanalul didactic așa precum este astăzi compus, s’ar pu- tea realisa înduoite și întreite progrese, dacă autoritățile comunale ar pune mai mult interes pentru îndeplinirea îndato- ririlor ce afi asupra învățământului; iar în ceea-ce se atinge de înființare de scoli de către Stat în cursul anului tre- trecut, arată că nu s’a înființat nici o scolă din causa lipsei de fonduri budge- tare, însă, în anul școlar 1886—87, is’a acordat de către Stat dreptul d’a înființa In acest județ încă un număr de 4 scdle de gradul I. Din acestă relație, de și reese, D-lor consilieri, că în anul acesta a funcționat în acest județ 111 scdle, adică cu 8 mai mult ca anul trecut, totuși resultatul, în ceea-ce privesce numărul elevilor cari s’afi presintat la examen în anul școlar 1885—86, este mai mic de cât acela al anului trecut și căușele de nujse îmmul- țesce an cu an numărul elevilor, sunt tot aceleași ce am avut onore a arăta în precedentele dări de semă și mal cu se mă în aceea a anului trecut, precum și că în timpul de veră, unii părinți ocupând pe copil cu paza vitelor și cu osebite alte servicii casnice, nu mai pot urma regu- lat la scdlă și prin urmare nici presenta la examene. Comitetul, în ceea-ce ’l privesce, a că- utat în fie-care an sâ aviseze la tdte mă- surile proprii a aduce o îmbunătățire învățământului public, dar v’aduceți a- minte că, precum s'a explicat prin ose- bitele sale dări de semă, nu este numai el singur care să pdtă ajuta mersul pro- gresiv al învățământului și apoi trebu- esc mijldce pe care comunele rurale nu le afi a^I de ore-ce veniturile ce sunt a^I în drept a le percepe dupe le- gea maximului, sunt minime în raport cu multiplele sarcini ce are fie-care co- mună; cu tdte acestea de la 1882 până acum, scdlele s’afi sporit cu 15șiacdsta credem că se datoresce în cea mai mare parte măsurei luate de comitet ca, în budgetele comunelor să se prevadă la partea cheltuelelor cuvenitele alocațiunl din oficifi, chiar pentru chirii de loca- luri de scdle, mobilier și salarii pentru învățători, la comunele ale căror mijldce permiteafi asemenea cheltuell. Mijlocul însă cel mai nemerit pentru ca instrucțiunea publică să pdtă fi răs- pândită cât s’ar putea pe o scară msi întinsă nu este altul de cât acela arătat prin darea de semă a anului 1884 sub titlul „Instrucțiunea publică*, adică: Câ comunele,'având dreptul dnpe le- gea din 23 Iunie 1881, a contracta împru- muturi de la casa de depuneri pentrn construire de localuri de scole, dar le- gea organică a casei de*depuneri neper- mițându’i a face asemenea împrumuturi de cât prin o anume lege pentru fie-care comună, ceea-ce face imposibil s’afi fdrte anevoiase împrumuturile. Guvernul sâ bine-voiască a lua măsurile cuvenite pentru ca legea organică a casei de de- puneri să se pună tn concordanță cu le- gea din 23 Iunie 1881, și ast-fel comu- nele putând contracta cu înlesnire îm- prumuturile necesarii, ar putea mai cu- rând să clâdâscă localurile de scdlă de care este atâta trebuință Până acum sacrifîciele materiale ce jadețul și comunele fac pentru instruc- țiunea publică, după prevederile budge- tare ale anului financiar 1886—87; se urcă la sumele următore: Din casa județului lei 8 510; din ca- sele comunelor rurale lei 54.103; din ca- sele comunelor urbane lei 7.779; comuna urbană Ploesci 45.260; total lei 115.682. In sumele acestea nu comptăză ș a- celea ce județul osebit a cheltuit cu construcția noului local al scolel de meserii și cu întreținerea ei și care se vor arăta când se va face expunerea si- tuațiunei despre acea scdlă. 7. Serviciul cultului Prin precedentele dârei de sdmă ce am avnt ondre a presinta onor, consilifi tn intervalul de când noi administrăm afacerile județului și mai cu semă prin acelea ale anului 1883 și 1885, am ex- pus cu tdtă claritatea posibilă, starea precarie tn care se află clerul miren tn județul nostru, și credem câ tot așa este și tntă țera și am indicat Încă mă- sura ce luasem pe basa disposițiunilor legei comunale, ca comunele sâ fixeze și să percepă de la locuitorii lor, o a- nume dare pentru întreținerea cul- tului și al clerului, însă vă aduceți (Supliment) r MONITORUL OFICIAL M talie 188? _____ O » ■ — ¹¹¹¹ ¹ ¹ I—— ■ »■ aminte câ explicam in același timp câ disposiția comunelor confirmată și de comitet, fiind supusă la aprobarea onor, minister respectiv, a fost respinsă pe motivul că o asemenea dare nefiind pre- văzută de legea maximului, nu se pdte fără o anume lege, pune și percepe o a- semenea taxă, căci s’ar viola art. 110 din constituțiune. Ast-fel stând lucrul și disposițiunile articolelor 11, 12, 105 și 106 din legea comunală, care daâ. pe hârtie dreptul comunelor, de a crea venituri extra-or- dinare, neputând fi aplicabile în fapt din causa motivelor invocate de onor, minister, ori-cine înțelege că cu totâ solicitudenea ce a avut comitetul pentru a ameliora sârta clerului mirea din acest juneț, însă nu s’a putut face nimic, și In vederea acestei stări de lucruri, co- mitetul n’a negligiat ca în budgetele fie-căria comune, în marginele mijloce- lor constatate, să lase înscrise saâ să înscrie ex-oficio ore-cari sume ca snb- venținne a se da epitropiilor bisericesc! pentru întreținerea cultului, a clerului și osebiți servitori ai cultului, sume cari în anul curent 1886—1887, se urcă la cifra de lei 64.748 din cari 58.610 la comunele rurale și lei 6.138 la comu- nele urbane. Nu rămâne dar, de cât onor, consilifi între exprimările de dorințe ce urmdză a se adresa Guvernului, să repete și să solicite realisarea dorinței deja expri- mată de acest consilifi pentru ca prin o lege specială să hotărască și să ame- lioreze sorta clerului mirean. In ceea ce privesce cele-l’alte date re- lative la personalul cultului, și la nu- mărul bisericilor coprinse în adresa pre- toeriei cu No. 489, Înregistrată la No. 2.383, fiind mai aceleași ce sunt trecute în darea de semă a anului trecut, cu deosibire că anul acesta sunt 10 preoți mai pațin, 50 cântăreți mai mult și 10 paracliseri safi servitori mai puțin, nu le am mai reprodus și în presenta dare de sămă. 8. Despre comune și administra- țiunea lor Comuna fiind principala basă pe care se pdte fonda și consolida un Stat con- stituțional-democratic, și urmând ca cei însărcinați de legile speciale, cu condu- cerea afacerilor ei, să aibă cea mai de- plină solicitudine pentru ca ea să fie bine constituită și bine administrată, ca să pdtă corespunde menire! ei, contri- buind la fondarea și consolidarea Sta- tului, comitetul permanent care, ca de- legațiunea onor, consilifi, avea dupe le- gea comunală și aceea județiană, dreptul și datoria d’a da o direcțiune constitui- re! comunelor din acest județ și d’a sur- veghia ca ele să fie bine organisate și bine administrate, încă din anul 1883 de când pentru prima dră în expusa ca- litate a luat conducerea și administra- rea afacerilor județului, a- căutat a’ș! îndeplini o asemenea imperidsă datorie, luând în fie-care an măsurile ce a crezut necesarii spre realizarea unui asemenea scop, dupe cum s’a explicat și prin pre- cedentele nostre dări de semă. Lucrul cel mai principal era, dar, d’a îngriji ca ori când era vorba de consti- tuirea unei comune nouă safi de întru- nirea safi deslipirea unei comune, să se respecte disposițiile prevăZute de art. 4, 5, 6 și 7 din legea comunală, și co- mitetul, cu ocasiunea formărei noilor comune rurale: Predealu, Scăioșii și Pleașa, — care, mai înainte ca cătune cu aceleași numiri, erafi alipite: cea d’ân- tâifi la comuna urbană Siuaia, cea d’a duoa la comuna rurală Mâgurelele și cea de a treia la comuna rurală dcăenl,— în ceea ce’i privesce,a căutat casă facă a se respecta disposițiunile sus citate ale legei comunale, prin urmare, a în- grijit ca acele comune să nu fie consti- tuite de cât în condițiuni legale. Important lucru era asemenea de a se surveghia ca representațiunea comunală să fie iarăși fructul aplicațiunei în un mod sincer a legei comunale electorale, prin urmare fructul voinței libere a a- legătorulul comunal, și, asemenea și în privința acesta, comitetul, tn vedere că cea mai mare parte din actele constată- tore operațiunilor de alegere nu erafi complecte, nu numai că afi format for- mularele necesarii și le afi înaintat co- munelor, dar încă, ori de câte ori a fost chemat a se rosti atât asupra alegerilor generale comunale, cât și asupra acelor de preînoire, n’a hesitat spre a casa o alegere viciată safi de a valida pe aceea ce era regulată, conducându-se în reso- luțiunile luate asupra unor ast-fel de acte, numai de sentimentul datoriei de a se respecta disposițiunile legale care tot-d’a-una afi ca principală și unica țintă, în cașul de față, exercitarea în plină libertate a dreptului de vot. Nu fără importanță era și cestiunea unei bune administrațiuni a comunelor, căci comunele ori cât de legal ar fi con- stituite și represintate, însă ele nu pot da rdde folositore atât locuitorilor lor în special cât și țârii în general, fără a fi bine administrate; și de aceea comite- tul permanent, cu acelaș interes a cău- tat continuă să ia măsurile necesarii spre a se ajunge marginile posibilului, Ia mai bune resultate în administra- rea lor. Pentru a parveni la acesta, dupe cum s’a arătat deja prin trecutele dări de sămă, am căutat mai ântâifi să descin- dem la comune spre a face inspecțiuni mai amănunțite, și neapărat, vă amin- (Supliment) 2137 tițl, D-lor consilieri, descrierea ce am a- vut onfire a vă face despre starea în care am găsit comunele, descriere care era basată pe faptele constatate la lo- calitate și anume: 1. Localurile de scoli și primării, dupe ce că mai la cea mai însemnată parte din comune erafi sub acelaș acoperă- mânt, apoi erafi și într’o stare deterio- rată în cât aveafi aspectul unor case nelocuite, fiind în aceeași stare și chiar localurile ce erafi închiriate. 2. Registrele de intrare și eșire, tn ființă, dar ținute tn desordine tn cât nu se putea controla daca sunt Înscrise tn- tr’ânsele hârtiile și actele publice ce se presentafi primăriei. 3. Operațiunile din registrul actelor stării civile, cari sunt menite a constata cele trei principale evenimente ale vie- ței omului și dupe care se dobândesc drepturile de succesiuni, tn cea mai mare parte erafi făcute prin călcarea a mul- tor formalități esențiale pentru validi- tatea unor atari acte. 4. Procesele-verbale coprinZătfire de deliberațiunile consilielor comunale, nu se transcriafi în registrele respective, așa că ffirte lesne se putea da loc la sustra- gere de asemenea procese-verbale, fără a 'I se fi putut da de urmă. 5. înscrierea în registre a tocmelilor agricole, nu se făceafi la tfite comunele, și unde se făcea în mare parte prin ne- îndeplinirea tutor formelor cerute de legea specială. 6. La nici o comună nu exista regi- strul inventarifi tn care să se pdtă tnscri averea comunei, conform legei de comp- tabilitate. 7. Regulamente safi tarife atingătfire de strângerea veniturilor comunale, a- celea privitdre la paza de Zi Și Je nfipte, la cele mai multe comune, nu existafi. 8. In privința comptabilităței, nu existafi la comune tdte registrele nece- sarii, și chiar operațiunile înscrise tn u- nele din registre, erafi cu totul eronate. 9. DiferițiI funcționari comunali tn necunoscință fie-care de atribuțiunile sale, se amestecafi unui în atribuțiunile celui-l’alt, de exemplu : perceptorul co- munal efectua acte de administrațiune, de fonduri, de competința numai a pri- marului, și primarul efectua incasarea fondurilor comunale, lucrare prohibită primarilor și consilierilor, dar exclusiv atribuită perceptorului. 10. Bisericele in stare veche, neîm- prejmuite și lipsite de cele trebuincifise. 11. Cele mai multe parohii uu aveafi înființate epitropi!, și 12. Regulamentul asupra cimitirelor, mai la tfite comunele nepus în aplica- țiune. Afară de aceste iregularități consta- tate cu ocasia inspecțiunilor, am mai MONITORUL OFICIAL 22 Iulie 1887 constatat Încă și altele cu ocasia cer* cetării diferitelor acte supuse aprobă- rii comitetului, precum: 1. Cele mai multe comune nu eraâ In stare a cunosce care este situațiunea fi- nanciară a lor și nici dacă avea saâ nu vre un capital la casa de depuneri. 2. Că multe din comune, înscriaâ tn budgetele lor, și permiteaii chiar perce- perea a diferite taxe pe care nu le aveaâ dobândite prin filiera legală. 3. Că neputând sci care eraâ anume și Ia ce sumă se putea urca veniturile fie-căreia comune se punea in budget venituri fictive mari și în proporție cu veniturile se punea și cheltuelile, însă încasările fiind mai mici, în timp de 10 ani trecuți, fie-care comună a rămas în- semnate sume datdre către funcționari ai ei. Cunoscute aceste iregularități, comi- tetul permanent, nu putea avisa la mă- suri de îndreptare de cât după ce ar fi cunoscut și adevăratele cause cari aâ contribuit la aducerea unei așa stări de lucru, și după cercetările făcute a ajuns la convingerea că căușele eraâ mai cu semă, acestea : aprdpe absolută incapa- citate a funcționarilor comunelor rurale de a înțelege și aplica bine legile orga- nice ; o negiigență condamnabilă ce acei funcționari, pe unde eraâ mai pricepuți, puneau în îndeplinirea datoriilor lor; indeferența și lipsa până atunci a unui control suficient asupra autorităților comunale, din partea funcționarilor su- periori sub a cărora imediată supra-ve- ghere eraâ ele puse și diferite lacune ce există în unele din legile ce o comună este chemată să aplice. Acesta fiind starea administrațiunei comunelor din acest județ, Ia intrarea ndstră în serviciul județului și dorind a o schimba și ameliora, am luat măsurile următore: 1. Am făcut diferite formulare și mo- dele pentru t6te registrele de adminis- trațiune și de comptabilitate comunală, dându-le formatele și indicațiunile ne- cesarii ; am pus îndatorire fie-căreia co- mune să și le procure, am dat atât in- strucțiuni scrise cât și verbalejcu ocasiu- nea inspecțiilor făcute, de modul cum să se opereze în acele registre și din pro- cesele verbale de inspecții ce ni se tri- mit de D-nii sub-prefecțf, se constată că acum operațiunile în acele registre se fac mai regulat. 2. Am făcut formulare și modele: pentru regulamentele și tarifele atingă- tdre de modul strângerii veniturilor co- munale, căutând a le da numai disposi- țiuni ce se puteaâ lua de consiliele co- munale, în virtutea legilor speciale; for- mulare și modele pentru regulamentele pentru paza de ji ?' nopte conform cu art. 62, 63 și 66 din legea poliției rura- le ț diferite formulare de încheeri rela- tive la verifierea socotelelor comunale, la clasări, construcțiunl de drumuri, strade și șosele, Ia prinderea și închide- rea și gloaba vitelor la obor și la ori-ce alte resoluțiuni ar fi chemat să iea con- siliul comunal; și am constatat că cea mai mare parte din comune aâ votat și pus în lucrare expusele regulamente, după ce ele s’aâ adus la cunoscință pu- blică conform art. 86 din legea comu- nală, și că pentru diferitele delibera- țiunl ce iaâ, se fac de către consiliile co- munale cuvenitele încheeri și că li se dă și numere, ceia-ce denotă că ele se și înscrih tn registrul respectiv, lucru ce până acum nu se făcea. 3. Am înființat nisce registre de ins- pecțiuni indicând mal tdte lucrările ce se pot face la o comună, așa In cât, prin mijlocul lor, ori-cine ar face inspecții, trebue să constate care anume lucrăil sunt făcute și care nu, și dacă sunt bine saâ răâ. 4. Prin circulări și diferite acte de corespondență am pus în vederea comu- nelor care sunt atribuțiunile primarului ca administrator de fonduri și care ale perceptorului ca mânuitor al fondurilor comunale, am corectat și dispus să se refacă orl-ce acte ce constataâ ameste- cul unuia din acești funcționari în atri- bu ți uni le altuia. 5. Am aprobat tdte măsurile lf gal lu- ate de comune pentru înființarea cimi- tirilor și încă am dispus ca, pentru câte comune nu ar avea locuri de cimitire, să se constate de D-nii sub-prefecți moșiile Statului în apropiere de acele comune spre a se solicita de la Stat, oonform cu art. 5 din legea pentru înmormântări, cedarea gratis la jisele comune a locu- rilor necesare pentru cimitire. 6. Am cercetat și constatat din dife- ritele lucrări aflate la comitet care este anume situațiunea financiară a fie-căreia comună, după socotelile verificate și ne- verificate și care era capitalul ce fie-care comună are la casa de depuneri, și am înscris acăstă stare de lucruri în un a- nume registru care servă spre înlesnirea resolvărel unei c-stiuni financiară pri- vitdre pe o comună. 7. In vedere că unele comune nu pu- teaâ justifica că aâ dobândit legalmente dreptul de a percepe anume taxe și ca să nu se dea loc Ia perceperi de taxe i- legale, am luat mâstra generală de a votat tdte comunele anume taxe în li- mita legei maximului și supunendu-le aprobării ministeriale, a dobândit cuve- nita confirmare, — a se vedea Monitorul oficial cu No. 184 din anul 1883. 8. Cu ocasiunea aprobării budgetelor comunale, ca să nu se mai dea loc la în- scrieri de venituri ne-adevărate și mari, cu care împrejurare se aloca și cheltueii mari ce nu se puteaâ plăti, prin ajuto- rul lucrărilor serviciului de constatare al județului și al diferitelor acte de li- citații al axizelor comunale, pe de o parte am făcut ca să nu remâe înscrise ca venituri de cât numai sumele proba- bil posibile de împlinit, iar pe de altă parte am redus și cheltuelile în propor- ție cu veniturile și cu chipul acesta, — dacă perceperea veniturilor comunale se face exact și Ia timp, — nu se va mai da loc la datoriile ce aâ existat până acum. Afară de acăsta, în scopul de a se a- chita vechile datorii pe la diferiți! func- ționari și prin urmare a se ridica credi- tul comunei, am prevăzut chiar din ofi- ciâ, în budgetele comunale pe fie-care an, câte o sumă dre-care și în același timp am dispus ca primarii să ia cuve- nitele măsuri prin perceptorii comunali de a se împlini rămășițele (xistente. 9. In marginile mijldcelor bndgetare am înlesnit atât susținerea și înființa- rea de scoli, de localuri de primărie și de întreținerea cultului, lăsând înscrise în budgete cheltuelile puse în acest scop de consiliile comunale saâ înscriind din oficiâ asemenea cheltuială acolo unde nu era pusă, și 10. In fine, în ceea ce privea neajun- surile ce puteaâ resultă din unele lacune ale legilor dupe care se guvernăză co- munele și care lacune s’aâ enunciat în darea de sămă a anului 1883, comitetului nu ’i-a stat în putință de cât a Ie semna- la din timp D-vdstre, și D-vdstre sciți că, cu ocasia exprimărilor de dorințe din anii precedenți ce ați adresat guvernu- lui, ați atras atențiunea sa și asupra a- cestei cestiuni. Cu tdte aceste măsuri, administrația comunelor lasă încă mult de dorit, și orl-care ar fi activitatea pusă de admi- nistrația județiană, până când în popu- lația rurală din care ese represintația comunală, nu va străbate cel puțin cu- noscințele elementare de drept adminis- trativ și de comptabilitate, însoțite de sentimentul binelui comun—cunoscinți și calități neapărat cerute spre a se pa- ne în Lplicațiune cu eficacitate disposi- țiile legilor organice ale comunei—nici o-dată comuna rurală, mai cu semă, nu va putea corespunde înaltei ei meniri; și asemenea cunoscințe trebue să se re- cundscă de ori-cine, nu se pot dobândi din nisce lămuriri date prin instrucții funcționarilor subalterni de către func- ționarii administrativi superiori, ci nu- mai prin nisce scoli speciale cirl să pdtă anume pregăti pentru asemenea servicii pe cei ce ar voi să le aibă, dupe cum în ce privesce comptabilitatea, se prevede chiar prin art. 116 din legea comptabi- tăței generale a Statului, care pune o- bligațiune guvernului de a înființa cur- 22 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2189 sori publice unde trebuința va cere, și trebuința cere — dupe cum vedem cu toții — a se Înființa asemenea cursuri mai tn tdte județele. Starea financiară, a comunelor Budgetele comunelor urbane — afară de Ploesci — și ale celor rurale din a- cest județ pe a. c. 1886—1887, cari s’afi cercetat și aprobat de comitet treptat ca primirea lor, dă situaținnea acăsta: Comunele urbane Partea veniturilor Venituri curente lei 166.653, bani 99. Capital dupe socoteli cercetate și a- probate, rămas asupra foștilor percep- tori și primari, precum și capitalul consemnat și escedentul anului budge- tar 1885—1886 lei 83.393, bani 13. Totalul veniturilor 250.047 lei, 12 bani. La partea cheltuelilor Totalul cheltuelilor In cari intră și plata a parte din sumele datorite din trecut către Stat, județ și particulari, rămase in suferință multe din cele mai cu sămă prin sechestrarea de către Stat a jumătate diu veniturile comunale, lei 171.879, bani 94. Remâne excedent lei 78.167, bani 18. Comunele rurale Partea veniturilor Venitnri curente lei 499.314, bani 11. Capital dupe socoteli cercetate și a- probate, rămas asupra foștilor percep- tori și primari, capitalul consemnat și •xcenentul anului budgetar 1885-1886, lei 428.976, bani 62. Totalul veniturilor 928.290 lei, 73 bani. Partea cheltuelilor Totalul cheltuelilor in cari intră și plata din sumele datorite din trecut că- tre Stat, județ și particulari, rămase tn suferință multe din ele prin sechestarea de către Stat a jumătate din veniturile comunale și prin echilibrarea răfi cal- culată a budgetelor din trecut, 626,140 lei, 47 bani. Remâne excedent lei 302.150, bani 26. Recapitulând tdte aceste cifre pentru tote comunele urbane și rurale din ju- deț — afară de Ploesci — ne dă resul- tatul următor: Venituri, in cari intră și capitalurile lei.................... 1.178.337 85 Cheltuelile lei , 798.020 41 Escedent lei .... . 380.317 44 Fundul Insă al capitalurilor comunale din anii trecuți, atAt prin cercetarea și aprobarea de către comitet a diferitelor socoteli dupe aprobarea budgetelor, căt și prin restituirea a parte din sumele depuse la casa de consemnațiunij ce s’a făcut comuuelor pe basa disposițiunilor budgetare, a luat o prefacere care nu se pote cunosce de căt dupe scriptele fie- cărei comune tn parte și care modificare urmăză a se indica atAt tn semile anilor respectivi, cât și in budgetele anilor viitori. Capitalul insă ce există tncă la casa de depuneri la finele lunei Septembre expirat este de lei 68.770, bani 46, plus procente ce se va mai cuveni până la a lor restituire. Situaținnea acesta financiară deno- tând că echilibrarea budgetelor comu- nale nu se pdte face fără atingerea ca- pitalurilor existente, reclamă o nouă măsură legislativă pentru sporirea ve- niturilor comunale. Socotelile comunale câte astăzi se gă- sesc venite Ia comitet și cari sunt Încă ne verificate, sunt tn număr de 373, din cari: 2 pe anul 1877, 9 pe 1878, 26 pe 1879—80, 64 pe 1880—81, 85 pe 1881- 82, 65 pe 1882—83, 63 pe 1883—84, 52 pe 1884—85 și 7 pe 1885—86. Socotelile nevenite de la comune se urcă la numărul 376, din cari: 2 pe 1879—80, 4 pe 1880—81, 28 pe 1881- 82, 46 pe 1882—83, 70 pe 1883—84, 83 pe 1884—85 și 143 pe 1885—86. Socotelile cercetate și aprobat» de co- mitet de la 1 Octombre 1885 până la 1 Octombre 1886 sunt in număr de 80, din cari: 2 pe annl 1878, 4 pe 1879—80, 16 pe 1880-81, 14 pe 1881-82, 13 pe 1882—83, 11 pe 1883—84, 16 pe 1884- 85 și 4 pe 1885—86. Cansele pentru cari comitetul n’a pu- tut încă să verifice tdte socotelile venite sunt tot aceleași semnalate prin prece- dentele dări de sămă, și o Îndreptare desăvârșită in acăstă privință, până când cel chemați cu administrarea și mânui- rea fondurilor comunale vor ajunge să capete cunoscințele necesarii, nu se pdte face, afară daca s’ar angagia de județ nisce dmeni speciali pentra formarea > socotelilor comunale, mai cu sămă pe anii trecuți, pentra cari nu se păstrafi formele de comptabilitate introduse de acest comitet, propunere care deja s’a făcut de comitet — tn part»a finală a dărei de sămă a anulai 1883 — și pe care onor, consilifi o pdte Încuviința de va găsi ca cale, cu ocasia votărel bud- getului pe anul viitor. In ceea ce privesce diferitele Îmbună- tățiri de cari ar avea nevoe comunele din acest județ, precum și de modul de constituire și organisare ce ar trebui să aibă D-nii sab-prefecți prin rapdrtele Înaintate comitetului, tn conformitate cu art. 109 din legea consiliilor jude- țiane, — dar nu Înăuntrul termenului acolo indicat, — pe lângă semnalarea mai multor cestiunl ce urmăză a se re- solva, parte de onor, consilifi ca ocasia votărel budgetului anului viitor 1887- 1888 și parte de către comitetul perma- nent, opinăză că: din punctai de vedere al insuficienței veniturilor actuale ale comunelor, comunele a tuale ar urma să fie Întrunite In un număr mal res- trâns; primarii să fie numiți de guvern, să se Înființeze gendarmi pentru servi- ciul comunelor ș inspectori safi comp- tabill comunali, Înființarea unuibiurofi telegrafo-postal la reședința plășei Câm- pu-Târgsor, și a unui spital in comuna urbană Urlați. 9. Despre sedla de meserii In cursul anului școlar 1885—86 s’a predat In acestă scdlă numai meseriile următdre: Ferăria-Iăcătușeria, tâmplăria, strun- găria tn lemn și sculptura In lemn. Meserii cari se predafi și tn cursul a- nului curent școlar 1886—87, căci de și tn sesiunea extra-ardiuară, ședințele de la 13 și 14 Ianuarie a. c., onor, consilifi a votat nisce noui statute prin cari spo- rea pe de o parte numărul meseriilor,iar pe de altă parte a modifica atât cursul teoretic cât și orele studiului practic, dispunând ca ele să fie puse tn lucrare cu începerea acestui an școlar, insă a- cele statute fiind Înaintate onor, minis- ter al agricultureî, comerciului și in- dustriei spre aprobare, onor, minister a răspuns că nu le pdte aproba de dre-ce se ocupă cu elaborarea unor statute pantru sculele de meserii ale Statalul, cari pot servi și scdlelor de meserii a ja- dețalal, in care scop a și convocat o co- misiune de dmeni speciali. Numărul elevilor cari afi frecuentat acăstă scdlă la cursul anulai școlar 1885—86 afi fost de 39, din cari 30 bur- sieri ai acestui județ și 9 solveați, din cari 3 Întreținuți de județul R.-Sărat, 1 Întreținut de jadețul Ialomița și 5 particulari, adie4 din acest județ și 1 din jadețul Argeș, și toți s’afi aplicat conform statutelor actuale ale scdlei la cele 4 meserii sus arătate și făcând ace- ste cursuri teoretice: aritmetica, geome- tria, algebra, mecanica, geometria des- criptivă, desemnul și limba germană. Cu ocasia examenelor generale ale a- nului școlar 1885—86 a terminat cur- sul numat un elev bursier al acestui ju- deț tn ramura ferăriel, obținând pe basa examenului dat Înaintea comisiunei spe- ciale, cuvenita diplomă In expusa ra- mură. Pentru anul școlar 1886—87 tn urma vacanței ivite cu ocasia examenelor a- nului școlar 1885—86 și pe basa exa- menelor de admisiune, efectivul real al elevilor scdlei s’a complectat la numă- rul efectivului budgetar de 40, din cari 30 bursieri ai acestui jadeț și 10 sol- veați, din cari: 3 solveați Întreținuți de 9140 județul R.-Sătai, 1 Întreținut de județul Ialomița și 6 din el solvențl particulari din cari: 5 din asest județ și 1 din jude- țul Argeș. In ceea ce privesce starea sanitară a elevilor, din relația dată de D. medic special al scdlei prin adresa cu No. 118, Înregistrată la No. 2.623, resuită că aâ fost bălele acestea : frigurile palustre, dureri reumatismale, catarul, friguri intermitente, 2 cu pneumonie, 1 cu pleu- rită stângă, 15 bronchite acnte, 1 cu erysipel, 1 atins de phtisie pulmonară care ajunsese Într’o debilitate complec- tă — și care s’a și esclns din scolă — și osebite contusiuni și răni produse in cursul lucrului in ateliere prin instru- mente. Tdte aceste cașuri s’aâ tratat în infir- meria scdlei, afară de elevul atins de phtisie pulmonară care s’a căutat acasă până la escluderea sa din scdlă. Cașul de erysipel necesitând o Îngrijire mai de aprdpe și fiind și bdlă contagiosă s'a in- ternat in cura spitalului. Ca tratament medical pentru tdte ca- șurile descrise mai sus a necesitat 41 de rețete. Ca îngrijire și executarea ordonanțe- lor medicale s’a făcut în tdtă regula de către personalul scdlei. In tot cursul anului hrana elevilor a fost tot-d’a-una suficientă și de bună calitate. Igiena, adică curățirea corporală a e- levilor, primenitul rufăriei și albiturile paturilor de culcare s’aâ ținut bine. Desinfectarea localului s’a executat întocmai dupe prescripțiile date și ma- terialul de desinfectate a intrat tot în numărul celor 41 de rețete. Situația mișcărei fondurilor acestei scdle pentru anul financiar 1885—86, dupe comptul de gestiune dat de D. di- rector al scdlei în conformitate cu scrip- tele județului și conform obligațiune! ce are dupe art. 43 din statute, se resu- mă ast-fel: Cheltuiala făcută pentrn serviciul spe- cial al scdlei, este de lei 31.304, banit6, resultând din ordonanțate o economie de lei 2.799, bani 34. In ceea ce privesce mișcarea materia- lului aflat In magazia siolei de la 1 A- prilie 1885, cum și a aceluia procurat în cursul anului 1885—86 spre a se ser- vi la confecționarea de obiecte prin ate- liere, — și care material din urmă intră In suma totalului cheltuelilor indicate mal sns, — resumatul este acesta: Materialul destinat pentru lucru în scolă în sumă de lei 3.669, bani 90. Materialul comandelor din cursul a- nulni 1885—86, este în valdre de 1.121 lei, 11 bani, din cari: 74 comande în va- ldre totală de lei 1.276, bani 92, con- fecționate și vîndute; 40 comande con- fecțioiiâte și aflate in magazie in valdre totală de lei 732, bani 37, și 19 coman- de în lucru la 1 Aprilie 1886 în valdre totală de lei 473, bani 15; și tote aceste comande confecționate dupe valorea lor de lei 2.482, bani 44, daâ scdlei un be- neficiâ net de lucru în suma de 1.183 lei, 64 bani, și ca remisă maeștrilor și elevilor suma de Iei 177, bani 68. In ceea ce privesce comandele din a- nul 1884—85, parte vîndute din maga- zie în 1885—86, parte executate în a- nul 1885—86 și vîndute, iar parte încă în lucru dupe comptul de gestiune al direcțiune! scdlei, situațiunea este aces- ta: 43 comande confecționate și vîndute în valdre totală de 595 lei, 38 bani; 41 comande confecționate și aflate în ma- gazie în valdre totală de lei 1.200, bani 43, și 3 comande în lucru în valdre to- tală de lei 187, bani 3, (din care se scade comanda cu No. 3 vărsată de 2 ori, tn sumă totală de lei 18, bani 31); tdte a- ceste comande confecționate și cari sunt în valdre totală de lei 1.964, bani 53, aâ dat scdlei un profit net de lei 826, bani 16, osebit de Iei 125, bani 42, remisa maeștrilor și a elevilor. Prin urmare, resuită că tot materia- lul întrebuințat în confecție îu cusul a- nului 1885, este în valdre de lei 2.135, bani 7, iar obiectele confecționate din acel material fără remisă, sunt în valdre totală de lei 4.144, bani 87, de unde re- suită un folos de lei 2.009, bani 80. Din suma de Iei 4.144, bani 17, obi- ecte vîndute sunt în cifră de lei 1.737, bani 3 și restul de lei 2.407, bani 84, se află în obiectele din magazie și în lucru. D. director al scdlei priu raportul cu No. 287 din 9 Octombre curent, înregis- trat la No. 2.692, enumeră mai multe îmbunătățiri ce ar urma să se facă la acestă scotă, însă ele urmând a se cer- ceta și resolva de onor, consiliâ cu oca- siunea votărei budgetului, am crezut de prisos a le mai sen în presinta dare de sămă. Noul local al acestei scdle s’a termi- nat, și pe basa unu! proces-verbal în- cheiat de o anume comisiune specială, numită de comitet tn conformitate cn art. 9 din contractul de antreprisă, prin care se constată că localul s'a cons- truit în condițiunile planului, devisu- lui și a contractului, comitetul pe de o parte a dispus primirea definitivă de către județ, a expusului local, iar pe de altă parte a procedat la lichida- rea antreprisei, cu care ocasiune con- statându-se, dupe calculul din devis, că cor saltul lucrărilor efectuate era în su- ma de lei 96.974, bani 62,șiscă^ânda-se suma de lei 499, bani 86, resultatul li- citației, s’a cuvenit a se plăti antrepre- norului din totala sumă de lei 96.474, bani 76, resultând o economie de lei 25, bani 24, și flind-că antreprenorului deja în conformitate cu contractul, i se plă- tise lei 77.220, bani 24, acum s’a ordo- nanțat numai suma de lei 18.094, bani 52, căci lei 1.160 până la totalul preț s’a renunțat până ce antreprinorul va așe^a orologiul și duoă vetre, lucruri cari dupe chiar părerea comisiunei, nu putea împedica primirea localului și mutarea scdlei, rămâind ca suma popri- tă să 'I se plătestă dupe ce va efectua punerea ceasornicului. Scdla dar s’a și mutat și instalat în noul local, care dupe cum se pdte vedea a fost executat conform angagiamentu- lui prevăzut în contract. IO. Serviciul arestului Este cunoscut onor, consiliâ că casa de arest preventiv și de corecțiune, situ- ată în urbea Ploesci, este proprietate a județului construită din noâ de 3 an! trecuți. In acest arest, în intervalul de la 1 Octombre 1886, aâ fost un număr de 1.092 deținuți adică: Presinți în penitenciar, în diminăța dilei de 1 Octombre 1885: 16 bărbați condemnați; 48 idem pre- veniți, 2 femei prevenite, 17 bărbați trecători. Intrați în careul anului de la 1 Oc- tombre 1885 până Ia 1 Octombre 1886: 325 bărbați condemnați, 252 idem preveniți, 18 femei condemnate, 9 idem prevenite, 404 bărbați trecători, 1 fe- meie idem. Dintre aceștia: eșiți în cursul anului de la 1 Octombre 1885 până Ia 1 Oc- tombre 1886 : 434 bărbați liberați, 27 femei idem, 549 bărbați transferați, 1 femeie idem. Rămași în penitenciar la 1 Octombre 1886: 6 bărbați condemnați, 64 idem preveniți, 6 femei idem, 5 bărbați tre- cători, cari fac 4ile individuale, 26.422. In ceea ce privesce starea sanitară a deținuților în arest, D. medic special al penitenciarului și al scdlei de meserii prin adresa cu No, 118 înregistrată sub No. 2.623, face următdrea relație : Numărul bolnavilor, în cursul unui an de Ia 1 Octombre 1885 și până la 1 Octombre a. c., aâ fost de 243, dintre cari 234 bărbați și 9 femei. Bolele cele mai frecuentate în cursul anului aâ fost: bronchite, febra-rheu- matică, gastritele, ulcerile simple și câ- te-va cașuri de sifilis; un cas de isterie Ia o femee preventivă. Tdte aceste cașuri aâ fost tratate în infirmeria penitenciarului. Bole contagidse și epidemice n’aâ e- xistat. Pentru medicamentele trebuincidse bolnavilor s’a scris 24 rețete In tot cur- 22 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2141 sul anului, tn cari intră și materialul pentru desinfectare. Desinfectarea s’a executat conform cu prescripțiunile tn vigore. Hrana tn cursul anului a fost tot- d’a-una suficientă și de bună calitate ; nici un accident. In privința localului, D. medic spe- cial este de părere ca pe lângă Îmbună- tățirile propuse tncă din anul trecut și coprinse tn darea de semă a acelui an, să se facă nivelarea curței, pavarea ei și reparații la mașina bucătăriei; Îmbu- nătățiri cari tncă nu s’aii putut face tn a. c., din insuficiența fondului alocat pentru reparațiuni care era cu prefe- rință afectat la reparația radicală a pa- latului administrativ dat tn serviciul armatei, dar care rămân a se face tn a- nul viitor, dacă se va însori tn budget o asemenea cheltuială. Cât pentru hrana arestanților și alte cheltueli ce județul a făcut în interval de 12 luni de la 1 Octombre 1885 și până la 1 Octombre 1886, dupe comp- tabilitatea ținută de comitet, se ridică la nrmătdrele sume: De la 1 Octombre 1885 până la 1 A- prilie 1886 de lei 4.803, bani 43. De la 1 Aprilie 1886 până la 1 Oc- tombre 1886 de lei 4.073, bani 59. Total lei 8.887, bani 2. Se explică însă că în suma totală de lei 8.877, bani 2 intră și suma de lei 1.036, bani 80, prețul lemnelor trebuin- cidse pentrn tot annl. 11. Despre serviciul technic In privința lucrărilor acestui servi- ciâ, comitetul crede că n’ar putea face o mai bună dare de semă de cât supu- nând cunoscinței D-vdstre chiar relația D-lui inginer al județului presintatăco- mitetului permanent prin raportul cu No. 803 înregistrată la No. 2.740 din 1886, și cari are următdrea coprindere; Domnule președinte, Consecințe ordinului cu No. 2.148 am ondre a supune la cunoscință D-vostre situațiunea județului sub raportul ace- stui serviciâ, ast-fel cum ea se găsea pe la jumătatea expiratei lui Septembre. In ceea ce privesce starea șoselelor, am onore a aminti că prin raportul de expunerea situațiuneî din anul expirat, supuind cunoscinței D-vdstre starea de deteriorare în care se aflaâ ele atunci în maioritatea lor, atribuiam acea stare lipsei complecte de întreținere, combă- tând sistemul ce fusese în usd’a construi continuii înainte fără a mai arunca pri- virile înapoi, și printr’acăsta justificând măsura ce am luat de o-dată cu venirea mea în capul acestui servicii! și pe care onor, comitet permanent a bine-voit a o aproba de a na se mai construi nimic noâ înainte până ce mai ântâiâ nu se vor aduce, prin reparațiuni, în stare bună de circulațiune tdte șoselele de ori-ce categorie. Starea însă de atunci a șoselelor fiind fost într’un grad de deteriorare prea a- vansat, compania anului expirat nu a fost suficientă pentru ca ele să se pdtă repa- ra și aduce într’o stare mai mulțumi- tdre, ast-fel că necesitatea a urmat a exige ca lucrările de reparațiune să se continue și In campania anului curent, până la aducerea șoselelor în perfectă bună stare. In urma acestei măsuri, în acestă o- casiune mă găsesc, D-le președinte, în po- sițiuned’a supune cunoscinței D-vdstre că șoselele din întregul județ cu prea puține exsepțiuni, se presintă actual- mente într’o stare fdrte mulțumitore. Daca prin câte-va comune șoselele lasă încă de dorit, am cel puțin mulțumirea a vă asigura că acele comune sunt rare și sper că prin stărnința personalului acestui servicii! și cu buuă-voința admi- nistrațiunei, ele se vor corija chiar în campania curentă, care are încă a mai continua. In ceea ce privesce lucrările executa- te cu filele de prestațiune în campania curentă, am onore a vă raporta că de și din diferite cause, între care, înaintarea ernei trecute prea mult în vâră și neîn- deplinirea la timp a formalităților le- gale de către autoritățile comunale, de- schiderea lor, nu s’a putut face mai tim- purii! de cât la finele lui Aprilie, totuși numărul filelor lucrate și prin urmare cuantitatea lucrărilor executate până la epoca corespondentă diu anul expirat, sunt cu mult mai mari. Diu tabloul detailat ce cu ondre se înainteză pe lângă acăsta și în care se văd lucrurile executate la fie-cari p inct de lucru pe comune, se constată că cu- alitatea lor precum și numărul ^ilMor întrebuințate cu efectuarea acestor lu- crări întrece nu numai pe cele din anul expirat dar și pe cele din 1884. Față dar de acest resultat ’mi permit, D-le președinte, a aminti D-vdstre, că reson aveam în anul expirat când prin raportul de expunerea situațiuneî, sus- țineam că adevărata causă a mersului răâ al lucrărilor era indolența admini- strațiunei. Atunci susțineam că admi- nistrațiunea este organul de respirați- une al serviciului technic, și ori câtă bună-voință ar depune personalul ace- stui serviciâ, ea este zădărnicită fără concursul administrațiune!. Nu pot dar să tăgăduesc că administrațiunea în a. c., cu mici excepțiunl, a fost cu mai multă atențiune, și s’a stăruit mai mult în executarea lucrărilor. Cu acestă ocasinne supun cunoscinței D-vdstre că subsemnatul ’mi-am fo’- mat convincținnea fermă că prin voința administrațiune! mult s’ar progresa în lucrări și sper că acesta, față de resul- tatul obținut în anul cnrent, va bine- voi a continua cu concursul săâ mult necesar. In ceea ce privesce personalul acestui serviciâ în anul expirat, am avut ondre a arăta D-vdstre insuficiența lui față de lucrările atnnci în curs de executare. In acdstă campanie, însă, insuficiența lui a fost cu mult mai simțită, și sub- semnatul cred că lucrările ar fi avut o cantitate mult mai însemnată daca per- sonalul era augmentat. Un însemnat nnmăr de comnne n’a putut avansa repede cn lucrările, din cansă că, conductorul respectiv, fiind ocupat în altă parte a circumscripției sale, cu totnl departe de dânsele, nu se putea presintă la timp pentru a conduce saâ chiar începe lucrările și da cuveni- tele instrucțiuni. Un județ cu 147 co- mune rnrale în cari sunt 167.350 de prestație cu peste 500 puncte de lu- crări, negreșit, D-le președinte, că cu dificultate se pdte conduce cu un perso- nal technic de un inginer, 4 conductori și 4 picheri. Insuficiența cantonierilor pe căile ju- dețiane de asemenea se simte și chiar se observă că este dăunătore șoselelor cu a căror întreținere sunt însărcinați. Cantonierii onor, minister al lucrări- lor publice, dupe șoselele naționale, sunt însărcinați prin localități, 6 cu în- treținerea a cel mult 3 kilometri șosea, iar prin localități muntdse la întreține- rea unul kilometru se întrebuințez! 2 și chiar 3 cantonieri în permanență, pe când un cantonier al județului este în- sărcinat cu întreținerea a 7, 10 și chiar 14 kilometri, din care causă el nu pdte face față lucrărilor de întreținere. Une- ori cantonierul județian mai este însăr- cinat, din causa insuficienței personalu- lui technic și cu dirigiarea de lucrări cu 4ile de prestație prin comunele vecine distanței lui, în care timp încetez! de a mai lucra la șosea. Pentru anul viitor, este absolut ne- cesar, D-le președinte, ca personalul a- cestul să fie augmentat, și subsemnatul cred că s’ar putea răspunde satisfăcător exegințelor de serviciâ daca el s’ar com- pune din un inginer-șef al serviciului, 4 conductori,9 picheri și 30 cantonieri. Revenind asupra lucrărilor am onore a supune la cunoscință D-vdstre că anul acesta nu a avut ioc nici o degradare însemnată lucrărilor de artă saâ șosele- lor cari să ocasioneze întreruperi de co- municațiune. Intre lucrările, însă executate pe șo- selele j udețiane, fie prin între pindere, fie prin regie, sunt: a) Construcțiune^ variantei șoșelșț 2142 MONITORUL OFICIAL 22 Iulie 1887 județiane Ploescl-Văleni-Bratocea de la punctul Bleajoin pe lungime de 210,64 m., dată tn întreprindere pentru suma de lei 2.260; hz Reparați unea a duoă podețe de lemn pe șoseaua Urlați-Albesci-Ciorani, costând lei 189, executate in regie. Lucrările in curs de executare sunt: a) Reconstrucția podului de lemn peste Valea-Bobu, pe linia județiană Ploesci-Văleni-Bratocea, disposată a se executa in regie din lipsa de concurenți la cele trei licitații ținute, și al cărei devis se urcă la suma de lei 2.696, bani 30. b) Reparația podului de lemn peste apa Vâtnăul pe șoseaua Ciupelnița-Cor- nurile, al cărui devis se urcă la suma de lei 1.020, bani 56, de asemenea exe- cutându-se in regie, și c) Construcțiunea din noâ a unui a- peduc cu puț de lemn in varianta de la Bleajoi, concedat prin Întreprindere pentru suma de lei 1.119, bani 76. In ceea ce privesce lucrările executate la șoselele județiane, vecinale și cele co- munale, din resumatul tabloului anexat pe lângă acăsta, se constată că s’aâ în- trebuințat 36.863 ^ile cu brațele și 26.413 cu carele, efactându-se următâ- rele lucrări: S’aâ reparat prin așternere de pietriș astupări de gropi, aplanări de văgașl etc. 39.237 m. 1. șosele; s’aâ construit din noâ 9.112 m. 1. șosele; s’aâ termi- nat prin Impetrire șosele rămase din a- nnl expirat 5.676 m. 1.; s’aâ exploatat 38.000 m. c. pietriș, dându-se la grătar, din cari 50 m. c. s’aâ luat de apele mari, s’aâ transportat 34.932 m. c. pietriș, din cari 18.102, tn care se coprinde și 2.815 m. c. pietriș rămas din anul expirat și 24 m. c. 'așternut direct din carieră, s’a așternut In lucrările indicate mai sus, iar restul de 19.669 m. c. se află depositat pe marginele șoselelor spre a se așterne; s’aâ destupat și prășit m. 1. 154.227 șanțuri de șosele; s’aâ pregă- tit terasmente prin tăerea patului pe lungime de 36.386 m. 1. pentru cari s’aâ făcut 8.754 m. c. împlinire și 10.236 m. c. săpături; s’aâ deschis, restabilit și reparat drumuri ne șoseluite (naturale) pe lungime de 99.043 m. 1, pentrn care s’aâ făcut 16.121 m. c. împliniri și 24.254 m. c. săpături; s’aâ construit din noâ 159 poduri și apeduce în lungime totală de 304 m. 90 m.l., din cari 44 de piatră cu lumina totată de 27 m., 7 de piatră și lemn cu lumina totală de 28 m. 70 m. 1. și 108 cu lumina totală de 249 m. 1.; s’aâ Construit diguri, Ieși și gar- duri In lungime totală de 969m.60m. I.; s’aâ construit din noâ 14 caseuri; s’aâ reparat 74 poduri și apeduce de piatră și de lemn; s’aâ construit valuri pe pă- țuănt (prispe) pentru apărarea satului Adâncată, contra inundațiunel, in lun- gime de 943 m. 1. și s’aâ reparat cele construite în anul expirat pe lungime de 439 m. 1. Cu acestă ocasiune mai supui cunos- cinței D-v<5stre că epoca când cele mai multe lucrări se efectueză, este tocmai acăsta la care ne aflăm, de 6re-ce pres- tatarii ne mal fiind ocupați cu muncile agricole sunt mai mult disponibili pen- trn a’și face filele de prestații. Prin ur- mare adevăratul resultat al lucrărilor campaniei nu s’ar putea cundsce de onor, consiliâ general de cât numai dupe închiderea lucrărilor care are loc toc- mai pe la finele lunei lui Noembre. To- tuși lucrările ast-fel cum se presintă acum le cred destul de mulțumitâre și promțănd a progresa. Tot-o-dată vă rog respectos, D-le pre- ședinte, ca să bine-voiți a interveni la onor, comitet permanent pentru ca, a- vând în vedere mersul lucrărilor, să bine-voiască a avea în vedere și dificul- tățile de serviciâ augmentate prin re- ducerea personalului technic și să apre- cieze daca acest personal 'șl-a făcut saâ nu datoria sa. Indicarea într’un mod și mai detailat a tutulor lucrărilor relative la acest ser- viciâ este fecută în un osebit tabloâ de- pus de D. inginer pe lângă sus citatul D-sale raport și care se află în cancela- ria comitetului, iar resumatul lor s’a înscris și în tabloul atașat la finele pre- sintel dări de sămă. Situațiunea de mal sus învcdereză, D-lor consilieri, că personalul serviciu- lui technic, sub conducerea D-lul Ga- brielescu, șeful săâ, de și f<5rte restrâns la număr, totuși a depus tdtă activita- tea posibilă spre a da resultate satisfă- cătdre și fiind-că cu toții dorim ca lu- crările acestui serviciâ să fie cât de spor- nice și bune, comitetul crede că ’șl îm- plinesce datoria solicitând de la onor, consiliâ sporirea personalului acestui serviciâ. 12. Starea financiară a județului Precum In organisațiunea adminis- trativă a unui stat, preocuparea de că- petenie este cea privităre la financele sale, ca o materie indispensabilă ali- mentărei fondurilor necesare întreține- rei și desvoltărei servicielor publice, tot asemenea și pentru ori-ce instituțiune, fie comunală saâ județiană, ori-ce si- lințe ar pune cine-va pentru desvolta- rea instituțiunel județiane, ar fi zadar- nice fără finance bune. Prin finance noi nu am Înțeles, nici înțelegem numai resursele bănesci puse prin legi speciale în sarcina locuitori- lor chemați a face asemenea sacrificii cari aâ menirea de a întreține și des- volta ^i cu gi tote ramurile servicielor (de interes județian), ci și administra- rea în mod legal a acestor resurse, ca în tot momentul să presinte un control serios și eficace, control care, pe lângă că e pretins de legea comptabilităței generale a Statului, e folositor și din punctul de vedere al raporturilor ce trebue să existe între administratori și administrați, și tn același timp presintă și garanții îndestulătore asupra răspun- dere! personale a celor ce administreză asemenea fonduri. Călăuziți de acest principia, mem- bri actualului comitet permanent, încă de la anul 1882, când prin încrede- rea D-văstră aâ fost chemați să admi- nistreze interesele acestui județ, ah a- cordat tătă solucitudinea lor acestei importante cestiuni și vă pot afirma ca, dupe o muncă destul de obosităre ah pu- tut reuși ca și serviciul de comptabili- tate al administrărei fondurilor jude- țiane, să se pună pe o cale regulată, care să permită în ori-ce moment face- rea cu înlesnire a controlărel modului de administrare a acestor fonduri. Comitetul permanent dar pus In acestă posițiune, are ondre a presinta D-vostre situațiunea financiară a casei acestui județ pe fie-care an în parte, de la 1 Apri- lie 1882, până la 1 Aprilie 1886, atât în ce privesce fondul decimelor cât și în ce privesce fondul drumurilor, așa dupe cum resultă din scriptele de comptabi- litate. Fondai decimelor Venituri incasate în anul 1882 în care intră și saldosul aflat la 1 Aprilie acel an, lei 232.286, bani 16. Cheltuelile efectuate, lei 298.442, bani 73. Deficit lei 66.156, bani 57. Venituri incasate în anul 1883 în care intră și saldosul aflat la 1 Aprilie acel an, lei 282.972, bani 78. Cheltuelile efectuate în care intră și deficitul anului 1882, lei 279.125 bani 92. Excedent lei 3.846, bani 86 Venituri incasate în anul 1884 în care intră și saldosul aflatla 1 Aprilie acel an, lei 234.329, bani 61. Cheltueli efectatelei 232.720, bani 57. Ecedent lei 1.609, bani 4, Veniturile incasate în anul 1884 în care intră și saldosul aflat la 1 Aprilie acel an, lei 325.380, bani 56. Cheltueli efectuate lei 316.508, bani 11. Excedent lei 8.871, bani 45. Fondul drumurilor Venituri incasate îu anul 1882, în care intră lei 27, bani 25 saldosul aflat la 1 Apiilie acel an, precum și numerariul de lei 64.850 aflat la casa de depuneri, lei 154.773, bani 80. 22 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2143 Cheltueii efectua te lei 179.183, bani 85. Deficit lei 24.410, bani 5. Veniturile incaste in anul 1883, în care intră și saldosul aflat Ia 1 Aprilie acel an, lei 103.071, bani 60. Cheltueii efectuate tn care intră și deficitul anului 1882, Li 101.350, bani 92. Excedent Iei 1.720, bani 78. Venituri incasate în anul 1884, în care intră și saldosul aflat la 1 Aprilie 1883, lei 86.860, bani 60. Cheltuelile efectuate lei 74.640, bani 53. Excedent lei 12.220, bani 7. Veniturile incasate tu anul 1885, tn care intră și saldosul aflat la 1 Aprilie 1884, lei 96.652, bani 64. Cheltuelile efecuate Iei 65.213, bani 75. Excedent Iei 31.408, bani 89. Din examinarea acestor țifre resultă constant că, incasările efectuate tn acești 4 ani aii crescut într'un mod simțitor comparativ cu incasările anilor prece- denți, iar cheltuelile făcute în care in- tră și deficitul anului 1882, excepțiune făcând de cel din urmă an, în care s’a plătit o Însemnată sumă de bani în comptul construcțiunei localului scdlei de meserii a județului, aii scăzut pro- porțional în raport cu cheltuelile anilor precedenți căci, de și încasările făcute în anul 1882 din fondul drumurilor repre- sintă suma de lei 154.773, bani 60, nu trebue să se scape însă din vedere că în acestă cifră intră și suma de lei 64.850 numerariul ce se afla consemnat la casa de depuneri; iar daca tot la acest fond se observă o descrescere a încasărilor a- nilor din urmă, acesta nu provine de că din modificarea adusă de către cor- purile legiuitdre legei drumurilor, Înlo- cuind prestația cu d⁰cimea care a avut de efect reducerea veniturilor anuale de la 300.000 la neînsemnata sumă de 86.000 lei. Cu tdte acestea Insă și fără a se re- curge la noui imposite, numai cu resur- sele budgetare în diferite ramuri ale ad- ministrațiunei județului s’a realisat mai multe îmbunătățiri între care mai principale putem cita: I. Lichidarea antreprise! coustruirel penitenciarului din Ploesci, lei 85.000 bani 2. II. Lichidarea antreprisel censtruirei podului peste apa Văleanca, diu urbea Vălenii, lei 17.050, bani 78. III. înființarea creditului agricol, Iei 50.000. IV. Construirea localului scdlei de meserii lei 96.474, bani 76; total lei 248.525, bani 56. V. împrumutul de lei 212.500 ce era contractat în anii 1875—76, de la casa de depuneri pentru construcția palatelor județului și pentru care se plătea do- bândi de câte lei 19.125 pe fie-care an, încă din 1884 s’a convertit în împrumut cu anuități pe 25 ani, plătindu-se anu- al câte lei 15.077, hani 40, de unde re- sultă pentru casa județului o economie anuală lei 4.047, bani 60, numai din ceea-ce în trecut să plătea cu dobândă. VI. Deficitele ce am moștenit de lei 66.156, bani 57, din fondul decimelor și lei 24.410, bani 65 din fondul drumuri- lor numai există, fiind achitate treptat din economiele făcute asupra resurselor budgetare. Din expunerea de mai sus, ori-cine pdte vedea că și asupra stărei finanicară a județului s’a adus îmbunătățirile re- clamate și acesta nu se datoresce nu- mai activităței comitetului ci și înțelep- telor măsuri luate de D-vdstre, D-lor consilieri, în diferitele întruniri și de- liberări ce ați avut în decursul acestor 4 ani de Acesta fiind, D-lor consilieri, expu- nerea situațiunei județului pentru anul 1886, avem ondre a o supune aprecierel D-vdstre, de o-dată cu depunerea atât a proiectului de budget din fondul deci- melor și al drumurilor ce am format pentru anul financiar 1887—88, cât și a compturilor de veniturile și cheltue- lile anului 1885—86 , din care se pdte vedea în special starea financiară a ca- sei județului pe acel an. Președinte, Petru N. Apostolescu. Membrii, Maior Gr. Handoca, D. Ste- fănescu. ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE In divisiunea administrativă a acestui minister aflându-se vacant un post de copist, se publică spre generala cunos- cință că, se va ține concurs pentru ocu- parea lui în dina de 1 August 1887. Concurenții vor trebui să posede di- ploma de bacalaureat și sâ aibă o scriere corectă și caligrafică. Concursul se va ține în localul mini- sterului, între orele 11 și 12 ale sus ară- tatei dil⁰i In presința D-lui șef al divi- siune! și a șefilor de biurofi respectivi. No. 10.405. 1887, Iulie 21. Direcția generală, a telegrafelor șl poștelor Se publică spre cunoscință generală că scoțându-se din servicifi 180 stâlpi vechi de telegraf, aflați pe distanța lașî- Movila, se va ține licitație pentru vin- derea lor, în di^a de 24 Iulie (5 August) 1887, la orele 4 p. m., în pretoriul pre- fecturel județului Iași. No. 12.839. ₈ 1887, lu’ie 3. —In dina de 31 Iulie st. v. 1887, de la orele 2—4 p. m., ss va ține licitațiune orală la oficiul postai central pentru vinderea mai multor obiecte găsite în- tre scrisorile cădute în rebut, cari, con- form legei, afi fost distruse. Concurenții vor trebui să răspundă imediat prețul cu care Ii se va fi adju- decat obiectele, rămânând ca acestea să li se predea dupe aprobarea licitațiunel safi dacă nu se va aproba li se va resti- tui prețul depus. No. 13.418. ₂ 1887, Iulie 9. — Licitația anunțată pentru dina de 6 (18) Iulie a. c., neputând avea loc din causa lipsei de concurenți, direcțiunea publică o altă licitație pentru darea în antreprisă a transportului expediției de la Tulcea la Mahmudia și vice-versa, pe termen de trei ani, cu condițiunile sub No. 11.175, inserate în Monitorul oficial No. 62 din 1887. Licitația se va ține la prefectura de Tulcea, în dina de 23 Iulie 1887 st. v., și va fi cu oferte sigilate, cari se vor prmi în acea di până Ia orele 4 p. m., când se vor decchide. Supra-oferte nu se primesc. Concuranții vor avea cauțiunea pro- visorie prevădută în menționatele con- dițiuni. No. 13.208. 1887, Iulie 7. —Prețul oferit Ia licitațiunea publică ce a avut loc în dina de 10 (22) Iulie 1887, nefiind mulțumitor, direcția pu- blică o nouă licitațiune, pentru darea tn întreprindere a transportului expedițiu- nei poștale între oficiul Giurgiu, gara, debarcadere și vice-versa, pe termen de 3 ani, în condițiunile publicate în Mo- nitorul oficial No. 61 din 1887. Licitația se va ține în pretoriul pre- fecturel județului Vlașca, în dina de 30 Iulie 1887, st. v., cu oferte sigilate pre- sintate până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Spre a lua parte la licitație urmăză ca concurenții să depună mai înainte o cauțiune provisorie, conform condițiu- nilor prevedute. No. 13.709. ² 1887, Iulie 13. — Prețul eșit la licitațiunea pnblică ținută în dina de 10(22) Iulie 1887, ne- fiind avantagidsă, se publică o nouă li- citaținne, pentru darea în antreprisă a transportului expedițiunei poștale de la oficiul Măgurele la gara locală și vice- versa, pe termen de 3 ani, în condițiu- nile publicate în Monitorul oficial sub No. 66 din 1887. Licitația se va ține în pretoriul pre- fecturel Teleorman, în diua 4e 30 Iulie 2144 MONITORUL OFICIAL 22 Iulie 1887 1887, st. v., și va fi cn oferte sigilate pre- sintate până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nn se primesc. Concurenții, spre a fi admiși la lici- tațiune, urmeză a depune o cauțiune tn condițiunile publicate. No. 18.754. * 1887, Iulie 13. — Prețul oferit la licitațiunea pu- blică ținută In giua de 10(22) Iulie 1887, nefiind satisfăcător, direcția pu- blică o nouă licitație, pentru darea tn antreprisă a transportului expedițiunei poștale de la oficiul Adjud până la gară și vice-versa, pe termen de 8 ani, tn con- dițiunile publicate prin Monitorul ofi- cial No. 62 din 1887. Licitația se va ține la sub-prefectura din Adjud, tn giua de 30Iulie 1887,st. v., și va fi cu oferte sigilate care se prim sc până la orele 4 p. m., când se vor des- chide. Supraoferte nu se primesc. Concurenții vor fi obligați a depune o cauțiune provisorie, conform condi- țiunilor licitațiunel. No. 13.761. ² 1887, Iulie 13. — Prețul eșit la licitațiunea publică ținută în giua de 10(22) Iulie 1887, ne- fiind convenabil, direcția publică o nouă licitație, pentru darea Întreprindere a transportului expedițiunei poștale de Ia oficiul Târgu-Ocna până Ia gară și vice- versa, pe termen de 3 ani, In condițiu- nile publicate prin Monitorul oficial cu No. 61 din 1887. Licitația se va ține la sub-prefectura din T.-Ocna, In giua de 30 Iulie 1887, st. v., și va fi cu oferte sigilate care se primesc până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Concurenții sunt ținuți a depune o cauțiune provisorie, conform condițiu- nilor licitațiunel. No. 13 797. ² 1887, Iulie 13. — Se publică spre cunoscința gene- rală că, seoțându-se din serviciâ 15 stâlpi vechi de telegraf, aflați pe linia Craiova-Radovan, se va ține licitațiune pentru vîndarea lor, In giua de 1 (13) August 1887, In localul prefectureî de Dolj. No. 13.878. ⁸ 1887, Iulie 13. — Se publică spre cunoscința gene- rală că, la licitația ținută în giua de 10 (22) Iulie 1887, pentru vîngarea a 720 stâlpi vechi de telegraf, aflați pe distanța CălărașI-Fetesci, neresultând un preț satisfăcător, o nouă licitațiune se va ține pentru vîngarea numiților stâlpi, în giua de 4 (16) August 1887, tot în localul prefectureî Ialomița. No. 13.874, » 1887, Iulie 13, — - Se publică spre cunoscința gene- rală că la licitația ținută la prefectura de Teleorman, în giua de 8 (20) Iulie, pentru vîndarea a 59 stâlpi vechi de te- legraf, aflați pe distanța T.-Măgurele- Garcov, nepresintându-se concurențl, o nouă licitație se va ține pentru vînga- rea numiților stâlpi, în gțua de 4 (16) August, tot în pretoriul prefectureî Te- leorman. No. 13.599. - 1887, Iulie 10. o ¹ —Si publică spre cunoscința generală că la licitația ținută în localul prefec- turel de Neamțu, în giua 7 (19) Iulie, pentru vîngarea a 90 stâlpi vechi de te- legraf, aflați pe distanța Pătra-Târgnl- Neamțu, nepresintându-se concurențl, o nouă licitație se va ține pentru vînga- rea numiților stâlpi, tot în localul pre- fectnrei Neamțu, în giua de 4 (16) Au- gust 1887. No. 13.561. , 1887, Iulie 10. Direcția generală a serviciului sanitar D. decan al facultățel de medicină din Bucuresci, prin adresa No. 714 din 1887, arată că D. Miloș Dimitrie a susți- nut cu succes tesa de doctorat, precum se constată din prescriptul-verbal al ju- rinlui de promoțiune din 11 Iulie 1887, și a obținut diploma de doctor In medi- cină de la Universitatea din Bucuresci. Consiliul sanitar superior, prin jur- nalul cu No. 1.036, aprobat de D. mi- nistru, a acordat D-lui doctor Miloș Dimitrie dreptul de liberă practică a me dicinel în țeră. Acăsta se publică spre cunoscința generală. No. 7.628. 1887, Iulie 17. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Concursul ce a fost publicat pen- tru ocuparea în mod provisoriâ, conform legei, a catedrei de desemn și caligrafie, de la externatul secundar de fete No. 2 din Bucuresci, ne dând nici un resultat, ministerul publică din noâ concur- pen- tru acestă catedră pe giua de 15 Ianu- arie 1888. Concursul se va ține In localul scdlei de bele-arte din Bucuresci. Condițiunile de admisibilitate și pro- grama materielor sunt publicate prin Monitorul oficial No. 1 din 2 Aprilie 1885. înscrierile se fac Ia minister cu cel puțin 8 gile înainte de giua concursului. No. 9.247. ,⁸* 1887, Inlie 14. —Luându-se disposiția ca o-dată cu în- ceputul viitorului an școlar, să se Infiin- țeze scdlă în comuna Balcița, județul Mehedinți, ministerul publică concurs pe giua de 1 Septembre 1887 , pentru ocu- parea ei cu un învățător provisoriâ. Concursul se va ține în urbea Turnu- Severin, înaintea comisiunei ce se va in- stitui la timp. No. 9.415. 1887, Iulie 16. —Pentru complectarea locurilor de bur- sieri și bursiere, cari devin vacante cn în- ceputul viitorului an școlar 1887-1888, tn internatele Statului, se publică spre cunoscința generală că se va ține con- curs în gilele de la 1—10 Septembre viitor. Locurile vacante sunt: 1. In internatul liceului S-tu Sava din Bucuresci 4. 2. In internatul liceulnl Mateiâ-Ba- sarab 4. 3. In internatnl liceului din Iași 36. 4. In internatnl licenlni Carol I din Craiova 10. 5. In seminarnl central din Bucu- resci 16. 6. In seminarnl Veniamindin Iași 13. 7. In seminarnl din Roman 16. 8. In seminarnl din Huși 6. 9. In seminarnl din Galați 31. 10. In seminarnl din Buzăâ 19. 11. In seminarnl din Curtea-de- Ar- geș 12. 12. In seminarul din Râmnicu-Vâlcei 13. 13. In șcdla centrală de fete din Bu- curesci 17. 14. In șcdla centrală de fete din Iași 17. 15. In șcdla centrală de fete din Cra- iova 24. Disposițiunile legei asupra instrucți- nnei privitdre la asemenea concursuri sunt: Art. 166 al. 2. Materiele concursului vor fi obiectele de studiâ ale claselor in- feridre celei în care candidatul voesce a fi admis. Art. 167. Concurenții se vor înscrie de mai 'nainte In registrul depus la can- celaria liceulnl și părinții saâ corespon- denții lor, vor depune, actul candidați- lor de nascere, actul de vaccinare, saâ dovadă că aâ zăcut de vărsat, actul de învățăturile ce vor fi făcut, precum și un act de nascerea părinților,*) ori de serviciele lor publice. Art. 168. Se vor primi concurenții dupe etatea lor, așa în cât pentru cla- sa I, vor concura cei între 10 și 12 ani; pentru clasa II cei între 11 și 13 ani; pentru clasa III între 12 și 14 ani și așa mai departe. * Acest act va fi însoțit de un certificat din partea casieriei generale de jndeț, prin oare să se constate ce dări anume plătesc în ooprinsul județului în care ’și afi domiciliul părinții aspi- ranților. 22 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2145 Cei ce vor fi in etate mai Înaintată nu vor fi primiți. Art. 169. Concursul se va ține In o- rașul unde se află internatul. Art. 170. In Bucuresci, comisiunea examinatâre se va numi de ministru; resultatul concursului se va face cunos- cut asemenea prin ministru. In cele-l’alte de către consiliul școlar. Comisiunea examinatâre va fi preșeZută de directo- rul liceului. II. Pentru internatele seminariale Art. 167, relativ la licee, este aplica- bili și pentru aspiranții la bursele din seminarii. Art 236. Vor fi admiși ca școlari de la etatea 14—17 ani, junii, de naționa- litate rom&ni, cari vor justifica prin cer- tificate saiî prin examen de cunoscin- țele prescrise prin art. 32. Art. 237. Se vor preferi la admitere fii de preoți și de alți servitori ai bise- ricelor și dupe aceștia fii de cultiva- tori săteni. Fii de orășeni saâ târgo- veți se vor primi numai intru c&t va fi trebuință de preoți la bisericele de prin orașele din acea eparchie, iar altmintre- lea numai in lipsă de fii de săteni. Art. 238. Acel care se va admite ca școlar, se tndatorăză prin acâsta, ca, In termen de 3 ani, cel mult, dupe termi- narea Învățăturilor și eșirea sa din se- minar, să primăscă funcțiunea preoțescă ce 'I s’ar oferi, saâ la din contra urmare, să Intârcă seminarului cheltuiala făcută cu dânsul. III. Pentru scotele centrale de fete îndeplinirea art. 166, al. 2 și art* 167 din lege, se cere și de Ia aspirantele la bursele din scâlele centrale. Art. 193. Nu se vor admite la concurs pentrn stipendiele Statului fete mai mari de 13 ani. Art. 195. O elevă stipendiată nu pdte părăsi scâla fără o causă legitimă, mai ’nainte de a termina tâte cursurile, afară de cașurile de excludere, prevăzute la art. 116. In lipsă de cause legitime, pă- rinții vor Intârce cheltuelile făcute. No. 9.465. ₛ 1887, Iulie 21. — Din lipsă de concurenți; neputân- du-se ține licitația anunțată pe Ziua 4a 13 Iulie 1887, pentru darea tn Între- prindere a aprovisionărei seminarului din Curtea-de-Argeș cu 37 ’/î stânjeni cubici de lemne, necesare pentra iarna viitâre, ministerul publică o nouă lici- tație pentru acestă Întreprindere pe Ziua de 7 August 1887. Licitația se va ține in pretoriul pre- fecturei județului Argeș, prin oferte si- gilate, conform legei comptabilităței generale a Statului și tot in condițiele din publicația acestui minister No. 4,570 apărntă tn Monitorul oficial No. 17 din 22 Aprilie 1887. No. 9.471 1887, Iulie 21. Direcția generală, a theatrelor Fiind a se da In Întreprindere ilumi- natul cn rapiță și Încălzitul theatrului Național la tâte repetițiele și represin- tațiunile române și străine ce vor avea loc tn stagiunea 1887—1888. Direcțiunea generală face cunoscut că va ține licitație tn gina de 20 Au- gust 1887. Amatorii dar se vor presinta Ia ară- tata Și, la orele 12 din Zb cu garanție tn bani saâ efecte publica de 5 la sută din prețul ce va resultă spre a putea concura; iar condițiunile acestei Între- prinderi se pot vedea tn ori-ce Zi de lu- cru tn cancelaria direcțiunel generale, de la orele 12—4. No. 320. ’ 1887, Iulie 16. MINISTERUL DE FINANCE Casieria generală a județului T Ialomița Recipisele acestei casierii No. 3.823, de lei 50, bani 80 și No. 3.824, de lei 54, de la 6 Noembre 1880, sub care comuna Dudesci a vărsat taxa de 1 °/₀ pentru fondul de epizootie; perZându-se, se pu- blică anularea lor, conform art. 40 din regulamentul casei de depuneri. No. 9.745. 1887, Iulie 16. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Pentru ocuparea locurilor de bursieri de la scolele dependințe de acest minis- ter, se publică spre cunoscința doritori- lor că condițiunile de admitere, epoca și programele concursurilor sunt cele ur- mătâre: I. Pentru scdla de agricultură și silvicul- tură de la Herăstrău Bursele la acestă scolă se daâ fără concurs absolvenților de liceâ dnpe or- dinea de înscriere. Cererile se vor adresa ministerului agriculturei până la 25 August 1887. Pentru tinerii cari aâ 4 clase gimna- siale saâ reale cel puțin, se va ține con- curs la 25 August 1887, orele 9 a. m., tn localul scolel de i gricultură de la Herăstrăâ, înaintea juriului compus din profesorii scâlei. Pe lângă condițiunile de mai sus, as- piranții trebue să întrunescă următârele condițiuni: a) Să fie român; b) Să aibă constituțiunea robustă și vârsta intre 17—23 ani împliniți la 1 Septembre 1887; c) Să fie vaccinat; d) Să presinte un act dovedind lipsa de m'Zlâce, liberat de autoritatea comu- nală și visat de perceptorul local. Etatea se dovedesce prin actul de nascere. Medicul scâlei va visită pe aspiranți spre a se convinge asupra constituțiune! lor fisice. Materiele asupra cărora vor fi exami- nați concurențil sunt următârele: Aritmetica.— Geometria.— Fisica.— Tâte ramurile din istoria naturală.— Geografia.— Istoria țărei. Asupra acestor materii se va avea tn vedere programa scâlelor secundare. Se va insista insă, mal mnlt asupra fisice! elementare; asupra chimiei mal desvoltat de cât se predă In gimnasii: metaloiZI și metale; echivalenți; nomen- clatura și notațiunea chimică, noținni generale despre analisa, chimia elemen- tară a oxigenului, hydrogenului, aaotu- lui, carbonului, aerului, apei, acidului carbonic, amoniacului, phosphorului, sulfului, siliciulul, potasiului, sodiului, calciului, ferului; materiele vegetale: amidon, zahăr, celulosă, gluten, cloro- philă. Din mineralogie se va da mai multă atențiune rocelor celor mai însemnate. Din botanică: organografia și fisiolo- gia vegetală, mai pe larg ca in gimnasiâ, clasificațiunea plantelor: artificiale și naturale, cele mai cunoscute familii: graminee, leguminose, crucifere, rosacee, compositee, amentacee, ombelifere, etc... in desvoltări. Spre a putea dobândi o bursă, con- curentul trebne să obțină la examenul de admitere cel puțin media 12 din 20 puncte. Cererile pentru tinerii din acestă cate- gorie se vor adresa direcțiune! scâlei de agricultură și silvicultura de la Berăs- trăâ, până la 23 August, 6 ore săra, cel mai târ^iâ. II. Pentru scâlele practice de agricultură de la Strihareț (județul Olt) și Păncesci- Dragomiresci, (județul Roman) Concursul se va ține Ia 25 August, orele 9 a. m., la scolele respective, îna- intea unui juriâ compus din: directorul scâlel, prefectul județului și un director de scâlă primară, delegat de revisorul școlar. Condiținnile de admisibilitate la con- curs sunt: a) Să fie român; b) Să fie de sătean agricultor, dove- dind acâsta cu un certificat în regulă, liberat de primăria comunei tn care do- miciliază săteanul muncitor; 2146 MONITORUL OFICIAL 22 Iulie 1887 Nici un fiii de locuitor din comunele urbane nu se va primi în scdlă; c) Să aibă etatea de la 15 la 20 ani împliniți la 1 Septembre 1887; d) Să fi absolvit cursurile scdlelor primare rurale saii urbane; e) Să aibă o constituțiune robustă; f) Să presinte un act, dovedind lipsa de mijldce, liberat de autoritatea co- munală și visat de perceptorul local. Materiile asupra cărora concurenții vor fi examinați, sunt acele coprinse în programele scdlelor primare, cu o deo- sebită atențiune asupra aritmeticei, geo- metriei practice elementare, măsurarea suprafețelor plane și a volumelor celor mai obicinuite, noțiuni elementare de istoria naturală. III. Pentru scola superioră de medicinâ- veterinară Concursul se va ține la 1 Septembre 1887, în localul scolel de pe cheiul Dâm- boviței, suburbia S-tu Elefterie, și îna- intea juriului compus din profesorii scdlel. Condițiunile de admitere la concurs sunt: a) Să fie român; b) Să fi absolvit cel pnțin cursurile a patru clase gimnasiale, reale, saii scdla de agricultură și silvicultură de la He- răstrăâ; c) Să presinte actul de nascere și de vaccină; d) Să aibă o constituțiune robustă; e) Să dovedescă lipsa de mijldce prin- tr’un act liberat de autoritatea comu- nală și visat de perceptorul local. Materiile concursului sunt coprinse în programa inserată în Monitorul ofi- cial No. 95 din 2 August 1883. IV. Pentru scola de arte și meserii din Bucuresci, și scdla technică și instrumente agricole din Iași Concursurile se vor ține la scdlele res* pective, in Ziua de 25 August 1887, la orele 9 a. m., înaintea juriului compus din directorul scdlei, un profesor al scd- lel și un director de scdlă primară, de- legat de minister. Condițiunile de admitere la concurs sunt: a) Să fie român; b) Să fi absolvit cursurile scdlelor primare; c) Sâ aibă etatea cel puțin de 16 ani; d) Să aibă o constituțiune robustă; e) Să dovedescă lipsa de mijldce prin- tr’un certificat liberat de autoritatea co- munală și visat de perctptorul local. Materiile concursului sunt cele co- prinse în programa scdlelor primare și cu insistență asupra aritmeticei, geome- triei și noțiunrde sciințe fisice. Concu- renții vor presinta și caete de desemn. V. Pentru scdlele comerciale din Bucu- resci, Craiova, Iași și Galați Concursul se va ține la 10 Septembre 1887, la scdlele respective, înaintea ju- riului compus din profesorii scdlel. Condițiunile de admitere la concurs sunt: a) Să fie român; b) Să aibă etatea de 12 ani împliniți pentru clasa I, 13 ani pentru a II, etc. c) Să dovedâscă lipsa de mijldce prin un certificat liberat de autoritatea co- munală și visat de perceptorul loca'. Concursul va fi oral și tn scris, asupra materiilor din clasa anteridră aceleea pentru care concurâză. Pentru tdte categoriele de burse, ce- rerile de înscriere d’impreună cu actele necesare se vor înainta direcțiunilor scdlelor respective cel mal târZiâ până la 23 August 1887. Concurenții cari ar reuși să ocupe un loc de bursier la scdlele No. I, II, III și IV, vor trebui mal înainte de intrarea lor în scdlă să presinte un act legalisat din partea părinților saâ tutorilor, prin care aceștia se obligă a restitui Statului sumele cheltuite cu întreținerea fiului sad pupilului lor, în cas când ar părăsi scdla mai înainte de terminarea el. Acest act va trebui depus la direcția scdlelor. No. 30.721. 1887, Iulie 14. —Cumpărătorul lotului No. 263 din mo- șia Berindeasa-Verguleasa, din județul Buzăâ, achitând tn complect cincimea și ratele exigibile, ministerul publică spre cunoscință generală, că acest lot s’a es- clus din revînZarea fixată pentru $iua de 16 Septembre 1887, prin publicațiu- nea inserată în Monitorul oficial No. 45 și 66 din 30 Maiâ și 24 Iunie 1887. No. 31.512. ₄₁₃ ₄ 1887, Iulie 18. —Se publică spre cunoscință generală că cursurile scdlelor comerciale din țeră, (Bucuresci, Craiova, Galați și Iași), vor începe la 1 Septembre 1887. Înscrierile se vor face la direcțiunile scdlelor respective, cu începere de la 20 August—1 Septembre 1887. No. 30.226. ₍iB₎ ,4.) 1887, Iulie 10. — Se aduce la cunoscință generală că pentru desfacerea rolului din recolta anului curent, a viei donată ministeru- lui de agricultură de D. lordache Zosi- ma, se va ține licitațiune publică în lo- calul acestui minister, în (jiua de 30 Iulie 1887, orele 2 și jumătate p. m. Via, în întindere ca de 7 pogdne, este situată tn delul Bârzescilor, aprdpe de monăstirea VăcărescI, la marginea Bq- curescilor, jadețul Ilfov. Concurenții ca să pdtă fi admiși Ia li- citație trebue să depună o garanție pro- ' visorie de 150 lei în numerarifi saii efecte garantate de Stat. Disposițiunile legei comptabilitățel generale a Statului, sunt obligatorii la ținerea licitațiunel. No. 31 530. 1887, Iulie 18. — Pentru aprovisionarea cu lemnele necesare Ia încălzitul localului acestui minister în cursul ernei 1887—1888, fiind trebuință de 53 decasteri lemne de foc, s’a decis a se ține licitație în Z’ua de 10 August 1887, în localul ministerului din calea Victoriei, Ia orele 3 p. m., cu următdrele condițiuni: 1. Amatorii ce ar voi a se angagia cu predarea lemnelor vor depune în curtea ministerului,cel puțin cu 10 Zile înainte de Ziua fixată pentru licitațiune,un de- caster de lemne spre a servi ca probă. 2. Lemnele vor fi drepte, de cer saii tufan, calâe și de grosime proporțională. 3. Predarea lemnelor se va face de către antreprenor în curtea ministerului și va începe îndată dupe aprobarea ed- judeeațiunei definitive, ast-fel ca până la finele lunei Octombre, cantitatea lem- nelor prevăZută în contract, să fie pre- dată complect. 4. In cas când adjudecatarul nu va depune cantitatea acestor lemne până la arătatul termen, ministerul are facul- tatea a le cumpăra în comptul adjude- catarulul de ori unde va găsi și cu ori- ce preț, fără miZlocire de judecată, so- mațiune saâ altă punere în ÎntârZiere, acesta o pdte face ministerul și în ca- șul când lemnele depuse nu vor fi de ca- litatea probei și ast-fel respinse de mi- nister. 5. Predarea lemnelor se va face în primirea intendentului ministerului de la care adjudecatarul va lua chitanță de primire, din care să se constate că lemnele s’aâ predat în condițiunile pre- văZute în contract. 6. Plata lemnelor se va putea face de minister și treptat cu predările ce se vor efectua, acesta însă numai când canti- tatea predată va întrect numărul de 35 decasteri. 7. Concurenții pentru a fi admiși la licitație vor trebui să depună o cauțiu- ne provisorie de 5 la sută din suma to- tală ce vor oferi în numerariâ saâ efecte publice garantate de Stat, iar garanția definitivă va fi de 10 la sută. 8. Garanția definitivă nu se va putea înapoia de cât numai dupe complecta predare a cantităței de lemne prevăZută în contract. 9. Acestă licitație este sub ordonanța disposițiunilor prevăZute în art. 40—57 din legea comptabilitățel generale a Statului. No. 80.449. » 1887,Iulie 13. 22 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 2147 MINISTERUL DE RESBEL Fiind necesitate a se aprovisiona pen- tru manutanța armatei 3 500 chile grafi tn greutate de la 58 libre In bus. Se publică pentru cunoscință dorito- rilor că se primesce, cu Începere de as- tăzi, oferte și până la 1 August 1887, Însoțite de proba grâului la direcțiunea administrativă din ministerul de resbel. Ofertele vor arăta locnl unde se pdte face predarea grâului. No. 7.391. ₍₈,₅ ș.) 1887, Iulie 10. —La licitațiunea ținută in ^iua de 6 Iulie 1887, pentru aprovisiooarea depo- situlni farmaciei centrale cu medica- mente și obiecte tre^buincidse, neresnl- tând prețuri avantagidse, se publică din nofi că se va ține o a duoa licitațiune tn localul ministerului de resbel calea Victore!, In oră cu oferta sigi- lată; iar modelul tip care va servi pen- tru aprovizionare, se pdte vedea în tdte filele Ia cancelaria regimentului de Ia orele 7 a. m. până la 12 din di. No. 341. 1887, Iulie 4. Regimentul 14 dorobanți Conform aprobărei corpului IV de ar- mată No. 6.402, comunicată cu ordinul divisiei 7 infanterie No. 3.950, se face cunoscut că, in 4>ua de 31 Iulie 1887, orele 10 a. m., se va vinde prin licitație publică o trăsură de alimente degradată. Licitația se va ține in presința comi- siei de administrație la casarma regi- mentului. ₜ Atelierul militar central de confecții Se aduce la cunoscință că, in diua de 29 Iulie 1887, orele 3 p. m., se va ține licitație publică la atelierul militar cen trai de confecție, situat la Cotroceni, vis-ă-vis de pirotechnia armatei, pen- tru vîndarea petecărielor de piele, toval, talpă și iuft (cadril), ce cade din croiala cismelor. Doritorii ce vor voi a concura la li- citație, se vor adresa Ia cancelaria di- recției numitului atelier, fiind însoțiți și de garanția de 500 lei ce urmăză a de- pune. 4 MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă în întreprindere reparațiunile necesare la cheiul de lemn din portul Călărași. Valorea lucrărilor de reparațiune dupe devis se urcă la suma de 3.925 lei, 30 bani. Adjudecarea va avea loc in diua de 24 Iulie 1887, orele 4 p. m., la ministerul lucrărilor publice și la comitetul fon- dului de jumătate la sută al porturilor din Ialomița (prefectura). Licitațiunea se va face de acest minis- ter și de comitetul porturilor din Ialo- mița. Condițiunile sub cari se dă acăstă în- treprindere se pot vedea la acest minis- ter în tdte filele de lucru de la orele 9 a. m. până la 12 amiadi, și de la 2—6 ore post-meridiane, precum și la comi- tetul porturilor din Ialomița (prefe- ctura). No. 5.716. 1887, Iulie 6. ' —Iu serviciul drumurilor din județul Covurluiâ fiind vacant un loc de con- ductor cu retribuțiunea de 160 lei lunar, se aduce la cnnoscința publică că per- sdnele cari ar dori să ocupe acestă func- iuțne și ar fi posedând titlurile ssâ cu- noscințele necesare, pot presinta cere- rile lor Ia acest minister, până în diQa de 10 August 1887. Cererea fie-cărui aspirant va trebui să indice domiciliul săâ (arătând comu- na, strada și numărul casei) și aceia cari vor fi posedând titluri vor anex . acele ac^s pe lângă cererea adresată mi- nisterul'• No. 5.. < 1887, Iulie 6. Căile ferate române Lai August 1887 st. n., a intrat în vi- gdre un serviciâ direct de călători și bagage între Bucuresci și Constau ța via Călărași. Plecarea din Bucuresci (Nord) Luni, Mercur! și Sâmbătă diminăța. Sosirea în Constanța în aceleași lulul II No. 7.927, se publică spre ge- 2ă Iulie 1887 MONITORUL OFICIA! 2151 nerala cunoscință că s'a fixat ^iua de 3 August 1887, pentru vîndarea prin licitație a averel mobilă, sechestrată de la D. loșca Bișca și compusă din o căruță mocănescă nuoă, legată tn fer, spre despăgubirea D-lui Răducanu Matei, de Iei 49, plus 5 lei spese, osebit de urmărire ce este condamnat prin cartea de judecată No. 2.734 din 1886, a D-lui jude al ocolului II, Investită cu formula executorie. Vîndarea se va efectua pe piața Am- ^ei, începând de la orele 11 a. m. No. 1.455. 1887, Iulie 17. LICITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția comercială, Sunt convocați toți creditorii fali- mentului Berii Reies ca, tn 4iua de 24 Iulie 1887, orele 11 a. m., să se presinte tn persona sad prin procuratori tn re- gulă tn sala ședințelor acestui tribunal spre a delibera asupra facerel concor- datului safi a actului de unire. No. 6.527. — Sunt convocați toți creditorii fali- mentului A. G. Munteanu ca, tn ^iua de 24 Iulie 1887, orele 11a. m., să se pre- sinte, in persână safi prin procuratori tn regulă, tn sala ședințelor acestui tribu- nal, spre a delibera asupra facerel con- cordatului safi a actului de unire. No. 6.529. Tribunalul Ilfov, secția III civilo- coreoționalA D. Fiorea Dumitru, cu domiciliul ne- cunoscut, este chemat la acest tribunal, in ,₅₄ 1887, Iulie 6. Primăria Giurgiu Pentru că licitația șoseluirei bulevar- dului căel ferate, începând de la Voicu Cică p&nă la bariera Oinacului, și de la capul stradei Oinacului la aceeași bari- eră, care dupe devis se urcă la suma de lei 49.316, bani 72, s’a ofertat de D. F. Grim. s’a pus din nofi tn licitație pen- tru ^iua de 10 August 1887. In consecință, primăria publică spre cunoscința generală ca doritorii a se an- gagea cu executarea acestei lucrări, să se presinte ia arătata 4b orele 11 a. m., la primărie, însoțiți de garanțiele nece- ' sare, spre a concura. Devisul și condițiunile caetului de sarcini, se pot vedea la grefă in tâte fi- lele de lucru în orele de cancelarie. No. 2.337. 1887, Iulie 16. Prefectura Județului Buzeâ Pentru 4iua de 8 August 1887, amâ- nându-se alegerea a cinci membri pen- tru camera de comercifi din Ploesci, sunt convocate tote persânele cu drept de a fi alegători la acea cameră, ca tn acea