UN EXEMPLAR: 25 BANi Vineri, 3 (15) iulie 1887 No. .72 a REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL FRETIVL ABONAI WbLU IA REGATUL ROMANEI: 86 le! pe an; 20 .le! pe 6 luni. Abonamentele încep din anteia a âe-dreia lună. mm ABOSAUMULUI TEATRU STRAI WATB: 60 lei pe an; 85 lei pe 6 luni. Abonamentele ne pot face la biurourile poetale. TUBUCATIUMLB OCIARE Sg mî&iC: PAnâ la 60 linii, 6 lei; nud lungi de 60 linii 10 lei. Orl-ce alte acu introduse in ele ee plAteec deosebit ca și publieațiunile, dupe lungime. PRETIUL ANUNCIUKILOR. 30 bani linia de 80 Utere.— A duoa inserare și mal multe, 20 bani lini» D1RBCTIA MOAimULUI Si miXIM MMI Bucuresci, Bulevardul-Independlnțel INSKKniNUK 31 RECLAMKLB Sg TLAmh Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 30 b. Linia. Citațiunile de hotărnicie, 60 b. linia. PuhUoațiunile pritn^rielo" «i comitetelor. 60 b. Unfa. S V M B PABTB OFICIALA — Ministerul de interne. Decret—Prescurtare de decret. Ministerul lucrărilor publice : Prescurtare de decret. Decisiune ministerialii. PABTB NEOFICIALA—Comunicare—Depe- țl telegrafice.—Buletin agricol—Buletine meteo- rologice — Tablott de situația tesaurulul — Ex- punerea situațiunel județului Dolj. Anunoiur! ministeriale, judiciare, administra- tive ți particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 2 Iulie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitaie .■ Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No, 9.289 ; Vg^end jurnalul consiliului de miniștrj cu No. 13 din ședința de la 23 Iunie 1887; Avend în vedere art 1 și 3 din legea votată de Corpurile legiuitâre în ședin- țele de la 13 și 15 Iunie 1881; Pe basa alin. 4 de sub art. 42 din le- gea comunală, Am decretat și decretăm: Art I. Comuna urbană Slatina este autorisată să contracteze de la 'casa de depuneri și consemnațiunl un împrumut de lei 45 000, cu procente până la ma- ximum de 7 °/₀, plătibil în timp de 25 ani prin anuități, cari se vor înscrie în budgetul comunei ca cheltueli obliga- torii. Art. II. Acest împru.nut va servi ex- clusiv pentru construirea unul local de scdlă. Art. IU. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 28 Iunie 1887. CAROL Ministru de Interne, Radu Mihalți No. 1 778. Prin decretul regal cu No. 1.776 din 26 Iunie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. G. Piersi- ceanu, actual prefect al județului Gorj, este transferat, pe ^iua de 1 Iulie 1887, în aceeași calitate la județul Mehedinți, în locul D-luT M. Ghelmegeanu, care va trece la județul Gorj, în locul ocupat de D. G. Piersiceanu. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Prin decretul regal cu No. 1.777 din 28 Iunie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice, se îna- intăză,în corpul de conductori și ingineri civili al Statului, D. Niculae Făgărășanu, inginer ordinar clasa II de la 15 Iunie i88r, la gradul de inginer ordinar clasa I, și D. loan Apostoleanu, inginer ordinar clasa III de la 31 Martie 1882, la gradul de inginer ordinar clasa II. DECISIUNE MINISTERIALA Prin decisiunea D-lul ministru de fi- nance No. 25.801/902 din 1 Iulie 1887, s’a numit D. Gheorghe A. Mavrodin, absolvent al gimnasiuluî real din Pătra, în funcțiunea de copist la creditul agri- col din județul Neamțu, în locul vacant. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 2 Iulie MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE E. S. D. Hitrovo, ministrul plenipo- tențiar al Rusiei, întorcându se la postul sSO, a reluat direcțiunea Legațiuneî Im- periale. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Sofia, 13 Iulie — D. Stoiloff, preșe- dintele consiliului, a ordonat punerea tn libertate a celor internați de prede- cesorul săfi. E probabil câ starea de a- sediâ va fi rădicată tn curând. Regenții primesc un mare număr de telegrame de felicitări pentru politica bărbătescă ce afi urmat față cu mini- sterul precedent. Sofia, 13 Iulie—Principele Ferdinand de Coburg, răspunzând numărului imens de felicitări ce ’i sunt adresate de către populațiune, a Z'M că numai simpatiile Europei și purtarea tnțelăptă a Bulga- ' riei pot sâ facă să isbutescă dorințele Bulgarilor. Alteța Sa conteză pe înțe- lepciunea și devotamentul poporului bulgar. Viena, 13 Iulie — O scrisdre din Pe- tersburg publicată de Corespondența Politică Zice că guvernul rus nu va mo- difica purtarea sa, cu prilegiul ultime- lor evenimente bulgare. El va menține atitudinea sa reservată. Acum Rusia persistă a reclama retragerea regenți- lor, disolvarea Sobraniei și noni alege- ri a căror independență ar fi garantată. Rusia a eliminat din programa sa poli- tică ori-ce cugetare de a ocupa Bulga- ria milităresce. Cât pentru acceptarea tronului bulgar de către principele de Coburg, aresta acceptare n’ar pntea să aibă de cât un caracter platonic, Rusia nefiind dispusă să adereze Ia nisce com- 1714 MONITORUL OFICIAL ’ 3 Iulie 1887 binațiuni cari aâ de scop să instaleze sub dre-care formă legală un principe la Sofia. Mocova, 13 Iulie—Șeicul afgan Die- meleddin, actualmente în acest oraș, în- trebat de un colaborator al Gazetei de Moscova, a ^is: „Am voit să văd țera ce formăzâ unica speranță a 60 de mi- lidne de musulmani cari aștdptă cu ne- răbdare protecțiunea Rusiei și liberarea de sub jugul odios al englezilor sumeți și cru$i.“ Paris, 13 Iulie'— D. Floquet conser- vă funcțiunile sale de președinte al Ca- merei deputaților. Paris, 13 Iulie — D. Caro, din aca ■ demia francesă, a murit. Constantinopol, 12 Iulie — Cale in- directă— Vineri, D. de Montebello a făcut pe lângă Sultan un demers, reîno- ind reservele Franței contra modificărei proiectate a art. V, evident pentru a pre- întâmpina reînoirea neînțelegerel pre- cedente. Asupra căruia, Sultanul ceru Sâm- bătă nuol modificări la acea proiectată; de aceea Marele Vizir chiamă îndată pe Sir D. Wolff. Acestă cerere nu pare că a suferit greutăți din partea lui Sir D. Wolff, căci Duminică tdte păreaâ că merg de minune, iar ratificarea era a- nunțată pentru a^I, când se află eri că cestiunea s’a pus din noâ, câ Sultanul cerea o schimbare complectă a conven- țiunei și mai cu semă înlocuirea art. V printr’o clau«ă lăsând Sultanului drep- tul exclusiv de a interveni în Egipt în cas de pericol intern saâ extern. Aceste modificări trebuiaâ să necesite o nouă convențiune și să anuleze prin urmare pe cea d’ântâiâ deja ratificată de regina Victoria. La acesta Sir D. Wolff, ostenit de a- tâtea tărăgăniri, adresă Porței o notă verbală pentru a se plânge de procedă- rile Porței, amenințând să plece Sâm- bătă saâ mai de vreme, daca convenți- nnea nu s’ar ratifica. Sir D. Wolff tri- mise tot-de-o-dată instrucțiuni cuirasa- tei ce ’l așteptă Ia Tenedos de o lună. Dupe nisce informațiuni provenind de la Palat, Sultanul, revenind asupra prevențiunilor sale, ar fi exprimat sa- tisfacțiunea sa în privința opunerel franco-rusesci, ce i ar fi permis să re- pare răul ce ar fi pricinuit Turciei sem- nătura eonvențiunel. Constantinopol, 12 Iulie — Cale in- directă — Porta a pregătit o circulară ce relateză comunicarea Bulgariei rela- tivă la alegerea principelui de Coburg, adăogând că acestă alegere trebuind să primăscă consimțimântul puterilor, Por- ta doresce înainte de tote să cunoscă impresiunile și intențiunile acestora. Berlin, 14 Iulie — poarele publică nisce telegrame de provenință rusdscă, picând că la Petersburg se consideră ca neprobabilă acceptarea prințului de Cobnrg. Berlin, 14 Iulie— Impres'unea favo- | rabilă produsă de depeșa principelui în | privința condițiunilor puse la accepta- rea sa suferă o contra-Iovitură, din ca- usa procedărei Bulgarilor cari serbezi deja pe principele de Coburg ca prinț domnitor. Berlin, 14 Iulie — ț) iar ele urmeză a publica știri privitdre la supărările pri- cinuite Germanilor ce locuesc tn Franța. Ele manifestă temerea de a vedea pe compatrioțil lor expuși la atacuri, cu ocasiunea celebrărei sărbătorei națio- nale de a<|I. Viena, 14 Iulie—Se anunță din Du- rnkrut farului Allgemeine Zeitung, la o oră de dimineți, sub tdte reservele, că afacerea luărei in posesiune a tronu- lui bulgar ia o întorsătură de sen- sațiune, și că principele va părăsi defi- i nitiv partida în fața resoluțiunitor ce 1 s’aâ luat într’un consiliâ de familie. j Constantinopol, 14 Iulie — Porta a trimis eri puterilor o circulară privitdre la alegerea principelui de Coburg. Paris, 14 Iulie — Serbarea naționa- lă a început eri seră. Câte-va strigăte de: „Trăiască Boulanger' ââ fost sed- se în momentul retrageri cu musică; dar n’aâ fost incidente seridse. L'Irdransigeant ațâță pe partisanii generalului Boulanger să mergă să ma- nifesteze a^I ia revistă. Paris, 14 Iulie — Pranzini a fost condamnat la morte. Sofia, 14 Iulie — Deputațiunea bul- pară va fi primită a^i de principele Fer- dinand. (Havas) MINISTERUL AGRICULTUREÎ, INDUSTRIEI, COMERCIULUI SI DOMENIELOR SUPLIMENT LA BULETINUL AGRICOL Constanța — 22 Iunie. — Starea timpului și a semănătu- rilor în acest județ de la 1—15 curent a fost ast-fel: Plasa Hârșova. — A ploat îu filele de 5, 6, 7, 8 și 15 Iunie în tdte comunele din acestă plasă. Starea semănăturilor : grâul de tomna medio- cru, cel de primă-veră bunicel; secara mediocră; orzul și ovăzul sunt bune în câte-va comune, în cele mai multe de mijloc, iar restul proste; inul mai puțin de cât mediocru. Porumbul, meiul și fasolea în stare mai bună; fânețele sunt de mijloc; grădinile cu pomi și cu zarzavaturi și viele promit a fi bune. Plasa Constanța, aâ că^ut ploi în filele de 3, 5, 6 și 7 Iunie curent. Grâul în cea mai mare parte din comune este de mijloc, iar în câte-va comune bun. Porumbul bun în tdte comunele afară de co- munele Pasarlia, Copadiu, Hasaucea și Carol I unde este de mijloc. luni de mijloc la Gargalac și Murfatlar, iar în cele-l-alte comune mai bunicel. Rapița numai în comuna Cara-Murat se află mai bună, în cele-l-alte comune mijlocie. Orzul de mijloc în câte-va comune și mai bun în cele-l-alte. Secara numai în comuna Murfatlar de mijloc, în cele-l-alte comune bună. Fânețele sunt slabe peste tot. Plasa Medgidia, în filele de 3, 5, 6, 7 și 8 Iu- nie curent a ploat binișor în tot coprinsul plășei. Grâul în unele comune este de mijloc, însă în comunele Medgidie, Cernavodă. Cocargea, Tor- toman, Chioseler, Roșova și Tașpunar, atât grâul cât și cele-l-alte producte sunt bune. Orzul în genere este de mijloc, o parte din- tr’ânsul este în stare prostă. Inul în unele comune este d mijloc, în altele în rea stare. Porumbul și meiul mal bun ca de mijloc la tdte comunele, afară de CochirlenI, unde mai tdte producțiele sunt slabe de tot. Fânețele tn genere sunt rele. Plasa Mangalia. In filele de 5, 6 și 7 Iunie a că^ut pldie peste tot teritoriul plășei. Grâul satisfăcător în comunele Sarighiol, Mangalia și Tusla, iar în cele- l-alte comune de mijloc. S Iulie 1887 r MONITORUL OFICIAL 1715 Secara, cultivată in mică cantitate, se găsesce tn stare cu totul rea. Orzul de mijloc în tdte comunele, afară de To- praisari, Agemler și Sarighiol, unde se află in stare prdstă. Ovăzul cultivat în cantitate mică, în stare de mijloc. Inul în genere in stare mai mulțumitdre. Porumbul și meiul bune peste tot. Fenețele rele. Plasa Silistra-Nouă. Grânele în genere în stare frumdsă; porumbul, meiul și fasolea de a- semenea. Locuitorii afi început deja seceratul orzului; viile promit rod abundent. Ialomița — 22 Iunie. Starea recoltelor de Ia 1—15 Iunie curent a fost ast-fel: Plasa Borcea, semănăturile de grâfi, orz, ovăz și secară ajunse la maturitate în general promit o recoltă bună; cele de porumb, meifi și fasole asemenea bune, iar viile, grădinile cu legumi și pometuri și fânețele sunt de mijloc. Ploi afi fost succesive și parțiale în tdtă plasa. In semănăturile de orz de pe moșia Dichiseni s’afi ivit nisce gândaci roșii, cari afi stricat veri-o 50 hectare; accidente climatice n’afi fost. In plasa Ialomița, semănăturile de grâfi, orz, ovăz și secară în general promit o recoltă mijlo- cie ; porumbul și fasolea sunt de mijloc, iar meiul în general în sture rea din lipsă de pldie la timp; Viile, pometurile și legumele în stare de mijloc; iar fenețele în stare rea tot din lipsă de ploi. Ploi de și afi că jut parțiale în totp plasa, însă nu îndestulătore. Insecte vătămătdre nu s’afi ivit, accidente climatice n'afi urmat. In plasa Balta, semănăturile de grâfi orz, ovăz și secară asemenea promit o recoltă de mijloc; porumbul, meiul și fasolea în stare de mijloc; legumele, pometurile și fânețele asemenea. Ploi afi fost parțiale; insecte nu s’afi ivit; ac- cidente climatice n’afi fost. In plasa Câmpu, semănăturile de grâfi în mare parte promit o recoltă bună, iar restul o recoltă de mijloc; cele de orz, jumătate promit o recoltă bună, iar cele duoă pătrimi o recoltă de mijloc și rea; semănăturile de ovăz și secară în general promit o recoltă bună; porumbul în general e în stare bună; meiul și fasolea de mijloc; viile și zarzavaturile bune; fânețele în general rele din lipsă de pldie; pometurile bune. Ploi afi fost parțiale, insecte nu s’afi ivit; ac- cidente climatice n’afi fost. Olt — 22 Iunie. In intervalul de la 1—15 Iunie, starea timpului și a semănăturilor a fost ast-fel: Plasa Mijlocul, grâul, orzul, ovăzul și meiul afi mers bine; secerișul orzului s’a început; po- rumbul nu înaintăză din causa lipsei de pldie; legumele de prin grădini merg bine; insecte vătămătdre semănăturilor și pomilor nu s’afi ivit. Plasa Șerbănesci, semănăturile de primă-veră cum și porumbul nu merg bine din causa lipsei de pldie; orzul de tdmnă s’a secerat și promite o recoltă abundentă; peste 3—4 jile se începe și secerișul grâului; fânul se cosesce și aduce pu- țină recoltă din lipsă de ploi la timp; viile și grădinile arată o producțiune bună. Plâșile Vedea-Olt, în jiua de 15 curent a că- jut pldie pe la câte-va comune; starea semănă- turilor de tdmnă și primă-veră este bună; sece- rișul orzului a început și se speră a da o recoltă satisfăcetdre; viile și ogrăjile de pruni arată o producțiune bună, legumele de prin grădini merg bine. Vlașca — 23 Iunie. Cu ocasiunea pldie! parțiale de la 15 Iunie curent, în comuna Măgura a că jut și grindină, care a distrus 448 pogdne grâfi ale lo- cuitorilor, din cari 215 arate pe moșia acelei co- mune, iar restul de 233 pe moșia Orbească din județul Teleorman; 523 pogdne porumb tot ale locuitorilor din acea comună arate pe moșia Or- bească și 185 pogdne grâfi ale arendașilor arate pe moșia Măgura. INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC OBSBRVATIUNI: De 1* 1 (13, Iulie 1887, orele 6 a. m. In 24 ore De la 30 Iunie (12 Iulie) 8 ore șira ts? Baronwtr*.. redus Temper. la 0* și la Temperatura vântul Sta.'aa extr. Barome' N V«aiul OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul mire" A S a ten red, CU a Starea i- j lip «I g Obssrv.ț Variat- Obssrv. ș s OvrinI ** se 3 nlvelnJ t* i Cerului c nare! Ci T -Severin . 762 7 4- 1.1 2 20 --- 2.0 65 NW 2 noros 31 18 761.4 23 8 NW 2 senin rlalot». . . Craiova , 763 3 4- 20 23 3 4- 0.8 62 _ p.aorow 32 9 761.1 24.5 _ _ f. 'tenia Slatina . . 763.1 4- 1.2 22 0 --- 10 62 NE 2 senin 29 14 760 4 274 w 2 senin Giurgiu , , 761.9 4- 1-2 24 4 0 0 46 --- --- p.noros --- 34 24 759 6 29.0 w 1 » Const *-vi , Salina . . 760.8 4- 1.9 21.9 --- 3 3 55 N 2 1 30 15 758.4 22.9 SW 1 States m&rel lină. Galați . . 762.5 4-3 4 17.5 --- 7.1 76 NNE 6 aooper. _ 33 18 760.4 21.7 NNE 4 f. senin Br&ila . 759.8 4-2 7 20 4 --- 6.6 60 --- ------ w --- 32 16 759 4 240 N 1 Sxn&U . , 762 9 4-2 5 14.3 --- 09 76 2 22 11 760 6 150 --- senin Călărași 760.4 + 3 1 23 6 --- 06 60 NNE 1 p. cros --- 32 16 757 9 26.8 NNE 1 f. senin BaeâA Roman , laț! . . 1 De la 2 (14) Iulie 1887 orele 8 dimineța. De La 1 (13) Iulie 1887, orele 8 săra. Bucuresci ] 64 4M 2 8 1 21.2 1---34 | 56i ENE 1 3 aooper. | 30 1 I8 761.61 23.7 1 ENE 2 noros Barometru se urcă încet 1716 MONITORUL OFICIAL 3 Iulie 1887 BULETIN ATMOSFERIC SEPTEMANAL No. 78 Resumatul dbservațiunilor meteorologice făcute de Luni 4 Iulie până Duminică 10 Iulie 1887, st. n. Altitudinea d’asupra nivelului mărel aprâpe 90 metri.— Termometrul la a metri d'asupra p&m&ntuIuL— ^elio v^nt D 3era noros, ploios, ▼. slab. 13.2 30.0 13 0 60.0 22.0 20 8 19.2 17.6 12.5 755.5 WNW 10 0 60 2.6 0.3 6.0 Dimineța nor, v. slab. Sera Vineri 8 3 • 17.9 24.5 14.5 46.0 acop.» vînt slab. 13.2 32.0 13 5 60.0 22.0 20 8 19.2 17.6 12.4 756.4 var. 12.0 46 3.0 --- 6.0 Dimin. nor, vînt, slab. Sera Sâmb. 9 a 19.9 27.0 14.5 49.0 p. nor vînt slab. DuminlO 20 6 28.5 13.0 47.7 12 0 33.5 12 7 60.0 22.3 20.7 19 2 17.6 12 5 754.7 var. 8.0 44 36 --- 2 0 Dimineța f. senin, v. puțin. ■ Sera p. noros, v. slab. Dire otor, St H. HEPITES. BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 1 (13) Iulie 1887 Adjud --- Nor...... . 16+R F&ciu --- Alexandria --- Senin ..... . 18+ . Fălticeni --- Baia-de-Aramă--- . 22+ , Ferbinți --- Babadag --- Senin, variabil 174- . Filiași --- Bacău --- Senin, plde . . . . 164- „ FUipesd ------ Balaciu --- Varianil, nor . . . 194- . Focșani --- Balta^AJbă --- Senin, plde, vînt . 16 t- . Găesd Bechi - Senin ..... . 174- , Gorgova --- Bârlad --- Senin, ploe . . . . 14+ . Hârlăă •--- Bistrița --- Hârșova --- Botoșani --- Puțină plde, senin . 154- , Herța --- Brosceni --- Norat ... . 124- , Hore» Budesd --- Senin, vînt . . 214- Huși Buhușu --- Plde. nor .... . 15 + „ Isaccea --- Burdigeni --- Nor, vânt .... . 144- , Ivesd --- Butii --- Nor ...... . 124- » Măcin --- Oalafat --- Senin ..... . 184 . Măgurele --- Călărași - 17-4- . Mahmudie --- OAmpina --- Nor. vânt ... ■ i3+ > Mamornița ------« Oâmțnt-Lung --- Senin, nor .... . 1«+ , Mangalia ---- Caracal --- Senin ... • 18+ . Mărășesd --- Ceatal - Senin, variabil . . . 17+ , Mărgineni --- Cerna- Vodă --- Senin ..... . 194- Medgidie Cetate --- t» . • . . i7+ . MihăUenl --- Ch&a- Vechie --- Puțină plde, nor . . 16+- , MM --- Ooductci --- . 15+ , Moinesd 1 --- Corabia --- Senin .... a 17-4- Neamțu --- Oosia --- Variabil, nor . . ■ 1«+ . Novaci ■ r--- Ourtea-de-Arge.--- Senin, variabil . . • l’+ . Obedeni ------ Darabani --- Senin .... . 16+ . Ocna Domnești --- Căldură..... • 25+ . Odobesd Dorohoiă --- Senin, vânt . . . • 12+ . Oltenița Drăgășani --- Senin, vânt, nor . • 1»+ , Ostrov Drăgăneeei --- Senin ... • 15+ » Pandu Drănceni --- Senin, plde . . , • 16+ . Pășcani - Pcdărlagde --- Senin, plde .... 16 ; B Piatra --- Puțină plde .... 13+R Senin, p. plde . . . 10+ » p^tgggf __ Senin, nor.....15-*- Variabil, nor . . . . 18+ ■ Piua-Petri --- Senin ......2*-*- . Senin, nor.....12+ . Pleșcoiu --- Nor . 16+ , Nor.......18+ , --- Senin, vânt violent . 16+ Senin, nor, p. plde . 174- » Podu-BurcuhA - VUe .......12+ . Senin ......15+ . Variabil, nor ... 11+ » Variabil, senin . . 18+ , SădătOi --- Variabil, senin . , .15+ Variabil, nor . . 16 , Bâmn.-Sărat - Senin» nor.....17+ » Senin, nor, vînt . . 18 + » Râmn-Vâlcea --- •. • .... 16+ , Variabil, senin . . 15 <• „ BAu-Vaduivil --- Sen111 .......2*+ . Senin ......184- . BodrâtcVeăs --- Variabil.....20+ , Variabil, plde . . . 16+ » Salinele-Mari --- Nor.......’ Senin, nor . . . . 18+ . Născut --- • • • • •. • • + . ......15 +- . Sătfeni __ Puțina ploe, semn « 12+ B » , . ... 174- . Sinaia - N°r.......J^+ , Senin ......19+ » Sldbosia --- • .......12+ _ .....19 + ^inenl --- Frumos, nor ... . Plde. senin, vânt . 15+ „ Stefănesd --- Variabil, nor ... 14+ » Senin, marea calmă lecuciă __ Variabil, plde . . . 134- r Norat.......16+ . Ttrgovisce --- Senin, nor.....17+ , Senin ......16+ .. Tirgu-Frwnoe --- Puțină plde, semn . 14+ Senin, vînt .... 20+ • Itrgu-Jiu --- Senin ......18+ , ■ « .... 14+• „ Tirgșoru --- Variabil ..... 164- , Senin, nor, vînt . , 18+ « lulcea --- Senin, variabil. . . 17+ Senin, nor. ... 15+ » Țăndărd --- Senin ...... 15+ urlați Senin, nor.....12+ , ...... 15+ , Uriiccni --- Variabil, nor . . . 16+ w Senin, nor..... Valea-Oâlugbr.--- Nor, vânt . . . . 18+ , Variabil, plde . . . 14+ a Văleni --- Variabil, nOr. vînt 15-4 , Plde măruntă , . . 174- „ Faslutd --- Puțină plde, nor . .15+ w Senin ......194- ■ Vircioroea --- Senin.....17+ , . .... 20+ . Vulcan --- „ 17+ . Puțină plde .... 15+ , Vidra --- . 22+ , Variabil.....15+ B Zătrenl - Noroi ...... 16+ k Zimnicea --- » 20+ „ 1717 1718 MONITORUL OFICIAL 3 Iulie 1887 3 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1719 CO oo 00 d » O 04 fi 0) © 0 d) o3 o3 fi oo 00 CQ । g pi C0 câ 3 ’t8 2 0 câ © ao d 3 o a a© >4 O o 13 a « •g ® <» ® a -j 3 oi k6 tn a 9 a l>;00 1 1 1 1 Că 1 r-< Tfi p Tf O 51 ©cq--- 00 ca Că 90 M 88 oo co ia ®©NO«-4Nt'’*»0» © © 05 Că Ci |>©NCil©JoC5©Cl©0 Cf5>-iOS'i*'*'^1®®1 CQ 115 >O kO CO HC*i/îCCCOt>MW«--Că o f-i cq cq t>- io o- o oo oo r*^ Că o lOCOOO CQ Hr-* CQ GO CO CO CO o6riît>odc6cqod'»i co r- cq kH Os ■^OkQCă^'^^^OO--4 00 t'OcociO'+^t' S OM Că ca cocăkQc^caeaoooo©©'^ Tf » c» ■«*< >-< © cq Că OCQCa---4CăC*CaCQrHr-ii-H cs nț k cq cq cq’ »o 5.129.596 6.855.961 Că ca eâ r-3 cq 01 1 20.230.109 1 17.799.363 2.129.676 1 85.115 1 7.344.889 6.238.969 8.916 6.864.878 1,055.399 kO 3 ss CO O ca o OOkQ^rCQkQOkO cq Că 5 £ © ©r.©*^»CauQJOOQă^ O» Că ca ca CO kQ Că Că O Că cq ca Că O 00 .687. ---4 ca c2 .375. RH kQ ca ca © CQ © ca io i-i oo cq io os oo ca CQ 00 ca 50 ns © © -H S H3 co* 3 cp S $ £ CO 1—< ca © co Si 8 3 s g o o •0 © d B ® — O g 3 B d B b © 'O 0 8 d o •S ® ® d d o ® CQ CQ kO kQ ri 00 00 ca co © OO 00 cq »o 100 --- 1 1 ifort ca © । 1---' 1 1 5 1 1 © 1 1 1 F<1 1 1 !SJ t- CQ CQ 1 $ 1 1 1 1 1 l ~ L __________K © 1 1 । lea CM TT O 00 O O ery Ci> aQ 00 C--- CQ rh ca O 00 CO kQ o kQ 4.394.372 i © ’i °°. c--- t> ca ca o h Că ko ca 1.494.285 ( ai «O cq © . co cq । । CQ c6 kb r-î -5 । ^ । । 4.761 < © o© 295.161 1 203.780 g ~ 1 1 Că Că I kQ “rj kO -< O 1 ---< © © 1O --- © © GQ »S 1 1 1 jca io cq io o | | | 22 o 1 fs. © M 00 00 1 oo ea © oo oo ca © 00 o o o O »Q 19.432.035|î o ca --- © © O © ---' 4T 1.884.576 O © © 00 © © i 105.36! CJ CQ H N Că COC--- 7.005.714 S h toci ca 4^ © ^ © ca 529.219 © kQ © CQ kQ l> oo kQ oo caca 53.588 ' • ț© k« ---< © CM 00 83.788 CQ CQ C--- kQ iQ CQ că co co r--- o । ce 17.925 ■ L, © oo o 3Q © Că 00 fH rH CQ i-l ca o- ca ca | cq 5 kO Că -Q r-i © © © ca ca © !Etf i> ca r4 © CQ Că kQ © S- kQ O Că CO O C- 1 UQ ---‘ © © kO ---* 1 O 1 CQ ' jQ © C--- 1 1 1 © U5 05 CO O 1*0 I 1 0C eo c- --- 5o r- © oi oo 1 ^ți OO -1 1Q 00 | 00 1 © o _______00 4^ | I 1 O JU Că oo c- O OkQ nn1 © --- 00 kQ © © 00 --- o © că © •’--- ■*f © © 00 QQ (Ai k/Z> 00 CQr*C--- O^Că f---O O co 00 CM S- cm c- «o ca x © ca t* O X 00 4^ © 00 © t--- © o kQ kO so oo că kQ ca Că t> kd Că ca oo oo cm © ca oo kQ © t> O- © C--- CQ © C--- 00 CQ ca t> Că | CQ •X Că CQ C--- © i> oo e6 kQ j0 © Că 00 -^4 FH CQ CQ © 4^î © © © CQ r-4 cq c--- ca ca 1 CQ Că kQ •""* O» M* kQ 00 © © © © ca ca 00 CQ 00 F-( CQ © T-< 00 © kQ ---- ea cq © CQ O © 77 00 00 câ CM aQ 0.V f-4 ca 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 5 3 1 1 1 1 I I I I I I 1 1 1 1 1 1 1 i_L 1 1 1 1 1 1 1 I < 1 *Q O O O O 5.000.00U © o o © o © o o o o o©oooo©oo © © © cq ca © o o o 500.000 o ® o o o o o o © 138.V0 oSooooooo Ș © © © cș Că © © © © 900 OOu o o o o © © © © © SSoooooooo © o © r- r- © © © © 10 000 o co cq 1/5 © O 00 ©’ OkQO^ăQkQkQ o © © 1O -< ---M kO © © kQ 20.000 05 CO OS t- V5 CQ CQ o CQ T---( CQ I---I ks^ « =. kQ © ^ 10.00C •s< t>- ț ---4 & 2 o câ câ ---4 •«H RK 0 02 0 0 0 >0 0 O 0 0 ® ® bo bo o o QQ a a a o 0 s 0 o O *0^ -0 0 O ® a >d a 8 a a bD ® 0 O a 0 O W) a a d B o B B >® a» O 3 0 0 ® a bc»** o _5 d a d CQ J2 d ’S ® ® bo a. d ® bo o 0 >0 ® o 0 bo—* 0 O 0 *g 0 0 B m © a 0 >0 0 8 8 0 bo d © k- 0 0 0 ■ g 0 d B a © B x® ® ® ® di. d ® a O >0 a~ a dt S 0 2 d a d QJ wk N ¥ a B -w B >® efi © ® © ® 0 d co* —' O *2 O 0 d bD -0 s i 0 b .e, 3 a 8 S a> B d 0 *5 rt. a >® d 0 o >0 0 © bC 0 © 0 0 $ « © 0 0 0 © a o 0 O Să 8 8 8 8 © 0 d d 0 a T5 0 0 0 0 d ® 0 o 02 © 0 T3 0 - a © o .2 d 0 QQ 0 0 0 0 0 a 0 0 0 +» O s © 0 d d cs © 0 § a 0 8 8 .°s s £ s 0 © Q 0 8 "S os 8 g g i oo O © 0 bO 0 0 © 0 © a © ti 0 a © 8 0 5 0 s 8 â Să 0 0 w d g a ocațiuni de ecarete și vii 0 0 *0 q tuo 0 o a te S 0 o ® a B a 0 0 0 0 0 © 0 0 o ’ B ® © 0 >0 0 © o 0 >0 0 0 Q ® 0 0 d ■Oi d 0 © 0 © ► O ® ® "5 B B 'B *»• d d ® o a g © > *0 "5 t3 S o © >© a OD QQ 0 a A 0 © 0 d ® 0 © © © di 0 ► 'S d d b ® B ® 0 M 0 >0 ® •4J ® O CM 5 "â M 0 0 M Q 0 © © 0 -S d b 3 ® -' Lj m tc a 0 ® d 5 ® a * £ .0 o 0 ^qoaa 0 B *® a £ © 0 0 « © & . © ^ 0 *3 0 d 0 *0 0 0 d d d d M d 0 d 0 ® ® d ® a © © a 4^" .11 M d a ® B m » M d ® d o >OO a * >0 d a >oO a ◄ ® a -SI » E-t Ph u a bc O a> a 4) 4» El , justiție.................... Diferite venituri............. Venituri neprevăzute tu budget 1720 MONITORUL OFICIAL 3 Iulie 1887 Observații Sume remase 1 IS $ 1 1 £ 1 1 ss 09 de incasat până © o d © © d © la finele exerci- © Ci MO © 00 O co țiului (30 Sep- d d oo ca d tembrel887) 1 1 oi । ca i । o* o* M© . 1 1» CO O CN 05 1 CO 1 r-* d CD 1 încasări efectuate © -^ O » 1 mo Ci । d © Că 00 m© »-i ce CO 1 00 --- ---4 1 o o d ca 93.558 © o cd co ca o ca Că 9.667.967 7.528 co oo co r* o 4.493.247 66.558 © o N CD h ci O D Că r4 t> l> cd co h i-h ca oi 1-4 f- co © o* CO 1-î co Drepturi © Tp 1 CO 1 Ol © 1 1-1 co Că 00 constatate 1O î l> 1 . 00 © -* 1 fM --- X) © 00 OO m© -H o^ 4.493.247 MO >O 00 g ea --- d’ o o o t> o i© i© r-t © © © "^ d © d © O co 1-1 CO co ci K O »—। <1 © e© oo ca »n *^ © © © d © •M< ca 'f ■M* 1 d | © 1 00 c> c- ca ® <---< © ^ © d © co 1O © C» © oo d o 1© © 00 OrtMOH r> d d Tft d 00 © Că *© 1 co « ci U5 1 .231. e CO D D O O rH © G © © CO d ca © ce r4 -sf k fH Ol O © 00 1 © d d co 1 © 00 © © ă© 00 co l 00 d --- co d © © ©G©»©© 00 © © O © d .136 «©Mcacar^o©^© © mcon^©o«©o ©©dt^CO^COiDt*- © .493 .131 M©dcot*ooo^©© © ND^©©WChk i© Ca © t» m© i---t G 133. d i© dC0O©»©©C0dC0 1 © 00 co © ---4 oo oo © c© r* 00 © Tj< a>t>awc» © oo © *-* d C^. O .950 00 CO O O 00 M© 00 00 00 d d oo ca -«f ca ca O M© Că d -^< © © © © -^ tb od că co 493. .362. ea © ca © © 1-4 1-M o © m © © © ca m co 00 © CO 00 5© T-< o 144 d © d 1 1 U 1 1 1 1 1 1 1 1 5 .000 © .000 © .695 .000 o .000 t* .800 © ,00b © .925 .000 .000 © © ^ l> © © m© 00 c* d d 1 .237. CObrM O Că co *© co © © CO ^ © O FS d 1© d © © © © 138. N©HH ^■4 1721 S Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL <3î cq 1O I lâ oo «o cq 1 c*, :O Oi Oi CO ■-4 cq «o o c* C--- O fr- • A r- o o Oi cw cq 30 oo oo cq Oi sț rH X t* ț---4 •* -3 MO . eo eo 1 eo cq Oi 1 Oi cq CQ 00 Oi r- co o r> i-4 cq Oi 00 1 00 00 CQ eo CQ CQ OO cq ci 525 C Mg 2 o © MD 00 MO O e-i MO © 00 CQ CQ CI 52 I» a © a '■6 e 8 a s o s n 8 s o 3 CQ £ o s s o 00 >4 S rș § 0 fi oo 00 MD 1Q oo 00 MD cq eo pă ■*4 CQ 5 P o ti >0 s * 2 a ©22 «0 o 1 i H ⁸ ^30 ►efl CQ 0 tS ® ”• sa ^.-s's & că * a> 8 3 «I HS 3 £ 3 £ se - 00 M3 o © CQ 00 CCI ift fM MQ a>a> o co o -'>-11>- ai ao -rfi o © cq cq o MO »q no © CQ ©■jmt-r’auitoNt^-- CO IO CQ O CQ odin-^c> eo NOO h cq o* CQ k/5 N t» țOOt*M-< oo’ CQ w4 « » --- • • v ’n o 9 3 “• 3 r-r. S o o rr >3 OxD •S 5 — w ® i- 3 xB CQ ® »cB >0 cq Oi Oi cq N a a ® _i_a ® 0 0 nx **** ’CO Q o s o Mg-O co* d5 “ a bD¹ se 2 © a £ s.X ® »s H rs 0 M CQ 00 s a 2 v .s ® r E 0 V. c8 «s .2 ®.S - «s o ® 3 22-2 .2 >0 1722 MONITORUL OFICIAL 3 Iulie 1887 Expunerea eituațiunel județului Dolj făoat& do comitetul permenent ou oeasiunea deschide- re! consiliului general la 15 Octombre 1886. Domnule președinte, Domnilor consilieri, Dupe prescripțiile legei consilielor județianefăcându-seIn toți ani de către comitetele permanente expunerea situa- ției județelor care o depun la deschide- rea sesiunilor ordinare, comitetul vine și tn acest an, care este cel din urmă, și punându-vă tn vedere ca și tn cel-l-alți ani situațiunea județului nostru pe a- cest au, vă rdgă și acum, ca, bine-voind a o lua tn considerație, să vedeți și sâ chibzuiți ce este de îndreptat și de adă- ogit sau de suprimat, tn ceea ce privesce interesele județiane propriâ ^iee. Comitetul, D-lor consilieri, crede, du- pe cum se constată din situațiunile ce v’a expus tn fie-care an, că ’și-a făcut datoria, rugându-vă a da atențiunea D-vostre asupra mai multor puncte. Tot de acestă credință este și acum că, D-vdstră bine-voind a examina expune- rea ce vi se depune, veți face ca în cur- sul acestei sesiuni să luațl disposițiile ce veți crede dr cuviință pentru amelio- rarea situațiunei jud> țului, în limitele neg eșit ale posibilului și competințel ce ne acordă legea. Expunând dar mal la vale situația județului nostru pe ramure, ne-am silit pe cât am putut de a fi cât de concișl, spre a vă remâne timpul trebuincios pentru discuție și resolvarea mai mul- tor cestiunl ce vor fi la ordinea «Jilei durata acestei sesiuni. 1. Populația județului și starea ei igienică, Starea igienică a populațiunel jude- țului, dupe rapdrtele D-lor sub-prefecțl, D-lul medic-primar și dupe inspecțiile făcute, mai ales cu ocasia lucrărei șo- selelor, nu este nici mal bună nici mal rea ca în anul precedent. In cursul acestui an, dupe informa- țiile dobândite, și mai cu semă din ra- pdrtele oficiului medical, comunele Pre- desci și Rojiscea aâ fost bântuite puțin timp de feb a tifoidă, cansând veri-o 9 cașuri de mdrte, cu deosebire în copii mici. In comnre’e Maglavitu și Gliiii- ciu aâ fost multe cașuri de variolă, precum și în comunele Fântâna Banului și Măceșu-de-Jos, nu însă mortale. In comuna Lipovu a fost angina difterică, aci aâ fost și câte-va cașuri de morte. Ca maladii obicinuite în mal multe co- mune în timpul verel a fost febra in- termitentă cu prea puține cașuri de morte; actualmente acăstă maladie a dispărut cu totul. In anii precedențl, și cu deosebire în expunerea situației pe anul expirat, co- mitetul a pus în vederea onor, consiliâ căușele cari contribne și încă vor con- tribui și pe viitor, ca populația județu- lui nostru să nu fie cât se cuvine de să- . nătosă și numărul el să nu crăscă pe cât ar trebui. Aceste cause în resumatsunt: condiția locuințelor la cea mal mare parte din populație, răul trai, necură- țeniile ce încongidră locuințele, și în u- nele comune cunoscute și de D-v<5stră, bălți de ape stagnante, ce de timp înde- lungat se găsesc în interiorul acestor comune. In ceea ce concerne locuințele, dupe cum am arătat și altă dată, arătăm și a- cum, că acăsta nu se pdte regula de cât numai în urma unui regulament care eă aibă putere de lege, prin care să se pre- vadă condițiile tn cari locuitorii țărani să ’și construe locuințele lor și acest re- gulament de s’ar face, nu ’și ar avea efi- cacitatea sa de cât numai pentru locui- torii ce dispun de ore-cari miZloce, cari sunt puțini în raport cu masa popula- ției județului nostru. In ceea ce privesce necurățenia locu- ințelor și acelea ce sunt împregiurul locuințelor, acăsta depinde de adminis- trația comunală. Din partea comitetului s’aâ făcut recomandați uni D-lor snb- prefecți; D-lor afj impus primarilor, dar aceștia n’aâ dat cuvenita importanță a- cestei disposițiuni. Și tn privința acă»ta fără un regulament special nu se pdte ajunge la nici un resultat, că< I nu se pot aplica pedepse c lor recalcitranți. In ceea ce privesce bălțile de ape stagnante ce există tn unele comune, a- supra acestei împregiorârl tot-d’a-una s’a pus tn vederea consiliului cât sunt de supârătore sănătăței populației locale aceste bălți. In tote situațiile s'a arătat că desecarea acestor bălți reclamă mi^- loce de cari nn pot dispune comunele interesate; mirificele proprii ale județu- lui sunt cunoscute de toți ; nimei cu drept cuvânt nu pdte pretinde acăsta de la județ în condițiile în cari se găsesce, și pentru acăsta s’a cerut în anul pr°ce- dent ca consiliul să a viseze, cam ce mij- loce s’ar putea întrebuința, și negăsin- du-se, aâ rămas lucrurile în starea lor de mai ’nainte. Cu tote acestea, comitetul îu vederea interesului ce presintă desecarea acestor bălți și a stăruinței onor. D-ni proprie- tari din comuna Moțăț ii, printr’unul din membri săi și D. inginer al județu- lui, mergând la expusa comună, în pre- sința mai multor locuitori, dupe obser- vația făcută bălților și terenului pe care sunt, nu s’a găsit alt mijloc de desecare, fiind-că bălțile aâ isvdre ce le nutresc neîncetat, de cât să li se dea o scurgere care plecând din Moțățel să trăcă prin Băilesci, Ghidiciu, până să ajungă în Dunăre; lucrare care, dupe părerea in- ginerului, nu s’ar putea efectua de s’ar întrebuința întregi forțele județului din- tr’un an. Comitetul cu tdte aceste greutăți ce par neapărat insurmontabile, crede, până la fire-care punct, că de dre-ce dupe noua lege a drumurilor, filele comunale din 3 aâ ajuns la 5, și de dre-ce legea dă facultatea autorităților, ca în folo- sul public să pdtă concentra mal multe comune la o lucrare; având tn vedere pe lângă acăsta, că mal mulți dacă nu chiar toți proprietarii din Moțăței, d’mpreună pdte și cu locuitorii vor contribui pen- tru desecarea și scurgerea acestor bălți, crede 4icem, câ dacă tdte aceste mirifice s’ar întrebuința exact în anul viitor, s’ar putea dacă nu face o lucrare desăvârși- tă, dar cel puțin o ameliorare simțitore acestei stări de lucruri. Numărul populației județului, dupe tablourile primite de la D-nii sub-pre- fecțl, este în plus anul acesta, compara- tiv cu cel expirat, în plasele: Câmpu, Balta și Jiu-de-Sus-Dumbrava, în Oco- lu- Amara lia în minus. Plusul de Ia plășile Câmpul și Jiu- de-Sus-Dumbrava pare admisibil, pen- tru că în anul expirat fiind tot dupe a- rătările D-lor snb-prefecți, numărul po- pulațiun I la Câmpu este de 25.844 de sex masculin și 24.595 cel femenin, pri- mul sex tn acest an este de 28.299 și al duoilea 25.452. La Jiu-de-Sus-Dumbra- va în anul trecut de 33 020 de nn sex, și 30.543 de cel-1 alt; îu acest an, de 34.468 de unnl si 32 082 de cel- l-alt In Jiu-de-J >s 18 338 masculin ș¹18.001 fe- menin. In Balta însă crescerea popula- ției se arată prea mare ; ar fi d» dorit acesta, dar luând de normă cele-l-alte 2 plași, lasă un dubiâ asupra exactitâței numărului. Nu este de crezut ca în a- nnl expirat populațiasă fi fost de 24.923 sex masculin și 23 139 femenin, și dupe trecere de un an deducând morțile, să fie cel masculin de 31.795 și femenin de 27 837. In plasa Ocolu-Amaradia, populația, dupe rapdrtele D-lui sub-prefect, este descrescută în anul acesta tn ceea ce privesce sexul masculin și crescută în cel femenin, așa că pe când în anul ex- pirat numărul bărbaților era de 30.982, în anul acesta este numai de 28 970; nu- mârul femeilor în anul trecut a fost de 24.466, în acest an este de 27.005, o crescere fdrte mare a sexului femenin. 2 Producțiunea agricolă Producțiunea anului curent tn jude- țul nostru este mal slabă tn ceea ce pri- vesce cantitatea. Atât grâul cât și po- rumbul,principaleleproducte, fiind într’o cantitate inferioră de cât în anul trecut, când și atunci a fost inferioră anului precedent, pdte da loc la temeri, că spre 3 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1723 primă-vâra anului viitor, parte din po- pulațiune va Începea simți lipsă de pro- ducte. Cantitatea productelor acestui an ar fi suficientă pânâ la noua recoltă a anului viitor, dacă nu totă, dar cea mal mare parte dintr’ânsa nu s’ar vinde, fie în țeră, fie afară de către agricultorii cel mari și chiar de către cel mici pen- trn întâmpinarea necesităților ce fie-care are asupră'I. Fiind dar ast fel, nimeni sâ nu se mire dacă noi ne exprimăm înaintea consiliu- lui temerea de o lipsă do producte ce se va simți pdte la începutul primă-ve- rei viitdre. Nu ne-ar preocupa acăstă temere, fie chiar și in acest an puțin a- bondent, dacă locuitorii județului nos- tru fiind mai bine pătrunși de interesele lor și mai apți în ceea ce se ^ice specn- lațiunea, ar recurge la cele-l-alte pro- duse a’e pământului, precum: vinurile, cari în acest an sunt nu numai abon- dente, dar și de o calitate mai bună tn raport cu alți ani. Vedre 700.000 vin produsul viilor din județ în acest an, cari mai mult de cât jumătate aparține micilor sgricultori, dacă s'ar exploata mai bine și dupe nn sistem dre-care nu așa perfect, nu ’i-ar putea pune în po- sițiune să nu simță așa mult lipsa po- rumbului și chiar a grâului? Dar țuica care și dânsa este aproximativ de 40.000 vedre ? Nu mai vorbim de rîmâtorii ce ating țifra de 110.000. In ceea ce privesce cultura viilor, co- mitetul ’și eprimă părerea, dupe cum a făcut și altă dată prin expunerile sale, ca consiliul având în vedere sistemul în- trebuințat de vinicultorii noștril asupra culesului strugurilor; mal cu semă să ia inițiativa pentru formarea unui regula- ment, căruia să i se dea putere de lege, prin care, pe lângă altele, să se stabi- lescă termenul începerel culesului vi- ilor, căci pe fie-care an se vede între- buințându-se răul obiceifi de a se culege viile prea de timpuriii, când strugurii sunt încă acri, producându-se un vin răfi, care se vinde pe nimic, ast-fel că nici cheltuelile muncel de multe ori nu se aeoper. Producțiunea județului din acest an este cea următdre: grâul aproximativ peste 160.000 chile, porumb 144.000, orz și ovăz 28.000, rapiță 5 900, diferite alte producte veri-o 6.000 chile. Poduc- țiunea viilor aprdpe 700.000 vedre, țui- ca 40.000. In ceea ce privesce vitele, dupe statistica făcută și raportele D-lor sub-prefecțl, snnt 139.289 bol și vaci, 49.469 cal și epe, 272.140 oi și capro, 106.593 râmători și 2.200 bivoli. 3. Administrația comunelor Administrația comunelor, chestiune eminamente impoitantâ, căci de la felul și modul administrației depinde în mare parte prosperitatea comunelor ndstre și introducerea bunelor obiceiuri, acâsta, dupe cum am arătat în toți anii prin expunerile ndstre, lasă mult de dorit. Lipsa în cea mai mare parte a omenilor capabili și onești este fdrte mult simțită. Legea comunală, deși pote nu ar fi dreptul nostru a arăta priu disposițiele relative la alegerea consilierilor și pri- marilor, a făcut să se introducă în co- munele ndstre rurale ceea ce înainte nu se cundscea. Cât țin alegerile, și înainte chiar, cei interesați a se alege întrebu- ințâză, dupe cum tot-d’a-una s’a vă^ut, felurite mirifice de conrupțiune către alegători, de aci formare de partide, promisiuni, certuri și bachanale în totă durata cât ține alegerile, așa că se pdte susține că în acest timp numai este nici administrație, nici o ordine în comune. Dnpe alegere, trămițându-se actele în cercetarea comitetului, aci cei intere- sați încep a alerga la protecțiuni și Ia ori-ce alte mi^Mce ce le vin la înde- mână. Alegeri de multe ori viciose, stâ- rnesc și născocesc tot felul de intrigi și găsesc mulțime de mirifice ca să se a- probe; alte ori iar alegeri bine făcute născocesc și formezi proteste peste pro- teste cerând invalidarea. Tdte aceste și alte multe produc nu nnmai scandaluri, demoralisațil, uri și persecuținni, dar peste acestea pun pe mnlți tn posițiune a perdenn timp pre- țios, care s’ar putea întrebuința tn alt ceva folositor. Administrația centrală,este adevărat, atât tn trecut cât și în presinte, a pus mnlt interes, atât în ceea ce privesce a- legarea consilielor, cât și aceia a prima- rilor. Cu concursul săfi s'a pntnt isbuti în multe rânduri ca în capul comunelor să fie consilieri mai bnnl, revocând fără considerație pe ori-ce primar care ’l-a vă^nt cât de puțin abătut de la datoriele sale; dar nnmai cu Redata nn se pdte a- tinge dorința dmenilor de bine, până când legea nn va fi modificată în unele părți, relative la alegerea consilielor și a primarilor. Asupra administrației fondurilor co- mnnale, și acesta lasă mnlt de dorit, re- mășițe vechi și noul există mai la tdte comunele din județ; rămășițe din pre- stație, dnpe cum vă este cunoscut și D-vdstre, snnt multe și mari; o compta- bilitate rigurâsă nu s'a pntut ține până în presinte asupra acestor rămășițe. In- ginernl-șef al județului, dupe mai multe convorbiri ce ah avut Ioc, reclamă un funcționar-comptabil, care să aibă nu- mai acestă sarcină, fără acest adjutor declară că nu pdte, înposețiunea în care se găsesce acum, mai cu sâmă cu un personal technic fdrte restrâns să ia și acestă sarcină care reclamă multă muncă $ și timp. Casierii comunali, cari nn scifi nici seri, nu sunt în stare să țină acâstă comptabilitate; și enormele rămășițe vor rămânea dar tot-d’a-una neincasate și județul cn comunele în suferință. Cre- dem dar, spre a ajunge la un resultat, să ia consiliul disposițiele ce va crede de cuviință. Iu ceea ce privesce cercetarea de că- tre comitet a compturilor comunale, lu- crările snnt acum la curent, prea puține compturi snnt necercetate, din causă că sunt venite de curând și cei interesați citați spre înfățișare. Compturile resol- vate în int/rvalnl de la 1 Octombre 1885 până la 1 Octombre acest an 1886 snnt în număr de 274, iar 14 în lucrare. Capitalurile comunale, depuse la casa deconsemnațiuniduperecipisele ce există sunt în tot județul de lei 157.971, bani 67, împărțit ast-fel: Plasa Ocoln-Amaradia are un capi- tal de Iei 43 661, bani 99; Câmpul lei 26 280, bani 83; Jiu - de - Sus-Dumbrava lei 46.557, bani 77; Balta lei 38.804, și Jiu-de-Jos lei 22 669. bani 18. Din nlasa Amaradia-Ooolu numai co- mnna B dzpsci este care posedă un ca- pital suficient, cu adjutorul ce o mal a- corda județul a construi nn local de scoli de care are trebuință, și pentru care se ține licitaț:e de 2 ani trccnțl și încă nu s’a putut da în antreprisă din cansa lipsei de concurenți. Din plasa Câmpu numai Poiana-Ple- niței este care ara un capital de peste 7.000 lei, cn care viindu-I și județul în adjutor, ar pntea construi nn local de scdlă safi de primărie, dar pentrn că a- câstă comună este tot una cu Plenița, comună mare cn mitjldce mal întinse, cu scdle de băeți și fete, unde învață și copii din Poiana-Plenița, credem că în interesul chiar al acestei comune, ar trebui unită cu Plenița cnm a fost și întrecut, și în acest cas capitalul s’ar întrebuința în alt-ceva folositor comu- nei. Ca probă că comnna nn simpte tre- buință a construi un local de scâlă.este că nici o cerere din partea consiliului comunal tn acest sens nn s’a făcnt. Din plasa Jin-de-Sus-Dumbrava, co- muna Gogoși este care posedă un capi- tal de 8.000 lei, cn care ar putea con- strui un local de scolă safi de primărie, dar consiliul comunal nesimțind trebu- ință, dupe cum se vede, nu și-a mani- festat dorința. Comunele Vela și Seaca posedă capi- taluri, prima de lei 6.617, bani 75 și secnnda de lei 5.125, bani 27, cu cari, fiind ajutate și de județ ar putea con- strui localuri de scolă de cari afi trebu- ință, și pentru cari ’șl-afi manifestat dorința, dar și pentru aceste comune ca și pentru comuna Bulzusci nu s’a făcut 1724 MONITORUL OFICIAL S Iulie 1887 nimic până astăzi, nepresintându-se concnrenți la licitațiele ce se țin de 2 ani trecuți. 4. Instrucțiunea publică Instrucția poporului nostru rural fiind de mult timp privita ca o cestiune de cea mai mare importanță, și comite- tul In toți anii In sitnațiele ce a depus consiliului in sesiunile ordinare, ’șl-a permis a se Întinde și a trata pe cât a putnt acostă cestiune din mai multe puncte de vedere, spre a se vedea mai bine și a se convinge ori-cine de avanta- giele ce ar trage tânăra populațiune ru- rală a județului nostru dintr’o instruc- țiune bună și așezată pe principii solide, cum vedem la popfirele civilisate. Ast-fel fiind, D*lor consilieri, a mai reveni și de astă dată să umplem cola- nele acestei situaținnl cu expunerile, considerațiele, importanțe și mai câte altele ce s’afi pus în toți anii In vede- rea D-vfistre și a întregului județ, ar fi a ne repeți cine scie pentru a c&tea firă, micșorând prin acesta importanța aces- tei cestiuni atât de însemnată. Ne vom mărgini dar In anul acesta a supune cunoscințel D-vdstre mersnl numai al învățământului public din scdlele nfis- tre rurale pe anul 1885 — 1886, dupe scințele ce avem dobândite și mai ales dupe informațiele date de D. revisor școlar. Numărul elevilor, cari afi frecuentat scdlele rurale In cursul acestui an dupe relația D-lui revisor-scolar, este de 6.928 băeți și 1.002 fete, un plus dupe D-sa de 1.756 băeți și 816 fete ca In anul expirat. Dupe rapdrtele D-lor sub-prefecți, tn urma negreșit a informațielor ce afi de Ia primari, numărul atât al băeților cât și al fetelor este mal mare. Credința ndstră trebue s*o punem mai mult pe relația D-lui revisor de cât pe a D-lor sub-prefecți, de 6re-ce D-sa fiind mai special și ne mai având cele- l’alte servicii ce le-afi D-nii sub-pre- fecți, cari tn asemenea cestiuni nu pot lua informații de cât de la primari, ur- măză ca ceea ce arată D-sa să fie mai exact, de dre-ce este și mai respun^ător tn ceea ce privesce Învățământul public. Numărul scdlelor în anul de care vor- bim a fost și este de 142, cn 9 localuri mai mult de cât tn anul expirat, și tn acestă privință putem adăoga că loca- luri tn condițiuni bune ar fi fost mal multe dacă Ia licitațiele ce se țin de mai mnlți ani s’ar fi presintat concu- renți cari să ia în antreprisă construc- ția de localuri la comunele ce dispun de mirifice. Numărul Învățătorilor s’a mărit cu 7 dupe cum era In anul trecut, ei snnt as- tă^l In număr de 152, clasificați ast-fel; 120 eșițl din scdla normală a județului; 8 cu clasa gimnasiale; 20 seminariști numiți mai din ’nainte, cari dnpe legea instrucțiune! publice afi un drept dobântit, și 4 cu cursuri numai primare, numiți iarăși de mal ’nainte, cari dupe părerea ndstră ar putea D. revisor prin onor, minister al instrucțiune! să *1 Înlocu- iască cn normaliștl. Dupe informațiele D-lui revisor, nu- mărul elevilor arătat mai sus. cari afi frecuentat scdlele In anul 1885 — 1886, dupe clase se împarte In ordina nrmătdre: Afi frecuentat clasa I 4.894 elevi, clasa II 1.077, clasa III 781. clasa IV 422, clasa V 133, clasa VI 57. Din acăstă clasificație vedem cu mâh- nire că cea mai mare pai te a elevilor urmeză numai clasa I; clasa II a 4-a parte ; clasa III a 6-a parte ; clasa IV a 5-a parte, și mai cu sămă a 6-a ajunge să fie mai cu desăvârșire depopulată de elevi, așa că cu mult reson se pdte sus- ține că in scdlele ndstre rurale nu se face un învățământ așa cum este organisat, ci numai un început care face mai mult răfi de cât bine tinerilor elevi; ce pote să învețe, ce instrucție pdte dobândi e- levil cari urmeză numai clasa I safi fie și a Il-a, când vedem și putem da exem- ple destule, că chiar aceia cari afi trecut tdte clasele nu știfi bine citi, seri și des- lega cele mal simple probleme aritme- tice ? Acăsta se pdte numi învățătură care să deștepte spiritul și să pue pe acești copii pe calea binelui și adevă- rului? Dacă ar fi ca și de aci înainte să continue acest sistem, atunci tdte sacri- ficiile ce se fac pentru scdle, tdte oste- nelile și grijile ce trebue să ne dăm și să avem, rămân cu desăvârșire zadarnice, căci nu vom ajunge cu tânăra popula- țiune rurală nici o-dată acolo unde do- rim și aspirăm ou toții. In acest scop credem că atât D. revi- sor școlar, cât și D. prefect al județului să fie rugați, unul ca persdnă compe- tentă și cel-l’alt ca representant al pu- tere! centrale, care are la disposițietdtă puterea, să bine-voiască ca In dorința ce afi și D-lor pentru progresul, lumi- narea și transformarea pe cât se pdte a populațiunilor ndstre rurale, să ia dis- posițiile ce vor crede de cuviință ca ti- nerii elevi țăran! să urmeze fără între- rupere întreg cursul scdlelor prevăzut în program. D. revisor școlar, prin adresa D-sale, arătând îmbunătățirea ce trebue intro- dusă la scdla normală, relativ la corpul profesorilor, ’și reservă dreptul a o des- volta la timpul oportun ; cerând de o cam-dată ca în budgetele comunelor să se afecteze sume proporționale pentru cumpărare de material didactic ; cerând a se adopta de consilifi o altă procedare în ceea-ce privesce construirea localuri- lor de scdle de aci înainte; cerând ca salariile învățătorilor ce se dafi de co- mune să fie achitate cu preferință; ce- rând a se acorda o subvențiune echita- bilă învățătorilor salariați numai de co- mune, ceia-ce consiliul a regulat pe cât s’a putut in sesiunea anului trecut; și sfârșesce arătând că fiind nevoe de un control mai sever asupra mersului în- vățământului din scdlele rurale și de dese inspecțiuni, este trebuincios să se Înfi- ințeze două posturi de sub-revisor! șco- lari, ceia-ce Înalte județe din țâră există de mai mult timp. Comitetul recomandă aceste cereri și dorințe apreciațiunei onor, consilifi, luând asupra lor dispo- sițiile ce va crede necesarii. Iar Intru cât ’l privesce ’și reservă dreptul a ex- prima opiniunea când se vor discuta a- ceste cestiuni. 5. Cultul Prin tdte expunerile situațiunei jude- țului din anii precedenți, și cu deosebire prin aceia a anulni expirat 1885—86, comitetul a crezut de a sa datorie ca pe lângă cele-l’alte ramure și servicii de cari trebue să se intereseze, este și aceia a cultului nostru religios de prin comu- nele rurale. Așa s’a silit pe cât l-a permis mijlfi- cele și cunoscințele sale de a arăta sta- rea în care ar trebui să se găsescă per- sonalul preoțesc, care este misiunea preo- ților, precum și starea în care se găsesc; ce ar fi posibil a se face pentru amelio- rarea stărei bisericel ndstre, spre a fi la înălțimea misiunel ei și a putea insufla dmenilor respectul religiei și al legilor; cine safi cui incumbă mai mult datoria de a se ocupa ca personalul clerical să fie așa cum ar trebui; care este autori- tatea cea mai competentă întru acăsta ; tdte acestea și altele s’afi pus tot-d’a- una în vederea onor, consilifi, și de a le pune și acum nu ar fi de cât o renetire, ceia-ce credem că este de prisos. Pentru aceste considerațiunl, de astă dată nu vom face alt de cât să supunem cunos- cinței consiliului numărul bisericilor din județ tn cari se oficiază serviciul divin și al acelora cari din lipsă de preoți și ruină nu oficiază. In plasa Jiu-de-jos sunt 41 biserici tn cari se oficiază și 3 în cari nu se ofi- ciază din causa de lipsă de preoți. In plasa Amăradia-Ocol sunt 81 de biserici tn cari se oficiază, iar tn 10 nn, din causă de lipsă de preoți și ruină. In plasa Balta 35, tn tote se oficiază. In Jiu-de-Sus-Dumbrava, tn 65 bise- rici se oficiază, iar în 15 nu, tot din cău- șele arătate mai sus, și în Plasa Câmpul 23 de biserici, oficiin- du-se in tfite. In ceia-ce privesce lipsa de preoți, s’a 3 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1725 pas încă din anii trecuți acăstă împre- giarare in vederea autontăței bisericești, rugându-se a lua cuvenitele disposiții. In ceia-ce privesce insă starea de ruină in care se găsesc anele din biserici, In câte-va comune s’a restabilit pe cât a permis mijlocele, punând u-se în stare de a se putea oficia într’ânsele, într'al- tele insa unde mijldcele afi lipsit ca to- tal, bisericele sânt și astăzi in stare de ruină. 6. Serviciul sanitar Arătăndu-se la capitolul despre po- pulația județului și starea sa igienică, părțile cele mai insalubre aie județului, din causa bălților stagnante ce se găsesc pe dânsele, și ce s’ar putea face pentrn desecarea acestor bălți, arătând aseme- nea și deosebitele necurățenii ce există prin comune, cari asemenea contribuesc la slăbirea sănătăței locuitorilor, pre- cum și disposițiile ce ar trebui luate pentru încetarea acestei stări de lucruri, ne rămâne a arăta la acest capitol, dupe raportul D-lui medic primar, serviciile aduse jndețnlui de corpul medical în cursul acestui an, cu începere de ia 1 Septembre 1885 până la 1 Septembre anul curent. Mai înainte însă de a arăta serviciile acestui corp din cursul annlni expirat, punem în cunoscință pe consilifi câ acest serviciâ safi corp se compune dupe cum a fost și până acum : De un medic primar. De cinci medici de plăși, din cari 2 afi fost lipsă în cursul anului, unul 8 luni și altul 9 ; De cinci vaccinatori, și De cinci mdșe de plăși și un veterinar. Serviciile făcute în careul anului, dupe referatul D-lui medic primar, sânt: 859 inspecțiuni. 8.222 bolnavi cântați cu medicamente gratuite plătite de jadeț. 10.905 copii vaccinați și revaccinați; dându-se în judecata dnpe legea medi- cală 12 consilieri și 2 primari pentru nedare de ajutor la acesta operație. 8.025 bolnavi căutați în spitalele Fi- liași și Bechet, și 875 casări de nascere servite de md- șele de plăși. Aci D. medic afirmă că populațiunea rurală începând a dobândi încredere în servicinl mdșelor, ajntornl lor la nas- ceri ar fi fost mai mare dacă li s’ar fi înlesnit mijldce de transport. Gestiunea > transportului mdșelor s'a discutat de consiliâ în sesiunea anului trecut; este destul de cunoscută acestă cestiune, și comitetul ’șl reservă dreptul a se ex- prima în privința ei dacă consiliul va voi s’o discute. D. medic primar prin expusul D-sale referat arată că serviciile de medici s’aâ făcut cu mare anevoință: 1) din cansă că din cinci medici mal tot anul afi lip- sit duoi; și 2) că serviciul este împovă- rat cu donă spitale, din care causă când medical este la spital lipsesce din plăși și vice-versa. D. medic primar mai no- teză și inconvenientul ce are loc când medicul este lipsă de la spital. El con- sistă în acesta că bolnavii ce se caută pe la casele lor vin la spital a cere me- dicamente și consultații gratuite, și dacă medicul lipsesce se întorc îndărăt fără nici un resultat. Acestă împregiurare pre- sintând dre-care gravitate, nind vorba de suferinzii ce merg la spital a se tă- mădui cu ajutorul sciinței, comitetul este de părere a se discuta în actuala sesiune spre a se lua orl-ce disposiții se vor găsi mai bune și mai practice. D. medic primar arătând în cele din urmă înmulțirea lucrărilor serviciului sanitar și producând cifre despre numă- rul acestor lucrări, cere ca secretarul serviciului, care pe lângă împovărarea lucrărilor, se cere imperios să aibă și dre-cari cunoscințe, sa fie mai bine re- munerat de cât copiștii cari nu fac alt- ceva de cât a copia ; acesta este nn act de dreptate care ’l reclamă de la consi- lifi. Aceste considerații ale D-lui medic primar, comitetul le recomandă apre- ciere! onor, consiliâ. D. medic primar arătând, dupe cum se vede, serviciile aduse de corpul me- dical în cursul anului trecut, și sfârșind prin a cere un adaos la cheltuielile can- celariei, sub cuvânt ca cifra alocată în budget nu este suficientă, nu arată în același timp și serviciile medicului ve- terinar, — servicii care prin natura lor sunt forte importante, fiind-că este vorba de vitele locuitorilor, cu cari 'și fac munca, și co cari la nevoe'șt întâmpină multe din trebuințele lor. — Cu tote a- cestea putem asigura pe consiliâ, dupe informațiunile culese, că în cursul anu- lai de care tratăm n'a existat nici o e- pidemie în vite și nu există nici astăZi; starea lor, întru cât privesce sănătatea, este satisfăcătdre. 7. Spitalele din Craiova și Calafat Aceste spitale întreținându-se cu fon- durile comunale, dupe cum cundsceți și D-văstră, cel din Craiova mai primesce subvențiune pe lângă aceea dată de o- nor. eforie a spitalului, și de la județ a- nual sama de lei 15.000 ; iar cel din Ca- lafat lei 2.000. Aceste subvențiuni date de județ ia ambele spital uri până acum 4 ani afi fost de 15.000 lei pentru spi- talul din Craiova și de 4.000 pentru cel din Calafat. Daoi ani în urmă venitu- rile județului fiind mai bune, ast-fel că consiliul general a fost In posițiune de a acorda și recompense onora din func- ționarii județului, a mărit și subvenția spitalului din Craiova, ridicând’o la 20.000. In al duoilea an veniturile scă- pând, prin greutatea împlinirilor mai cu sămă, rămâind enorme rămășițe, a redus subvențiunea la lei 17.000. In al 3-lea an continuându-se tot acestă stare de lucruri, așa că abia s'a putut echilibra budgetul, s’a redus subvențiunea la su- ma primitivă de lei 15.000, iar a spita- lului din Calafat la 2.000, din 4.000, cât a primit tot-d’a-una. Aceste cifre afi fost trecute în budgetul celor din urmă duoi ani, și tot ast-fel sunt trecute și în bud- getele anului viitor, rămâind ca consi- liul, ca ocasia discuției budgetului, să vagă dacă se pot mări safi nu aceste subvențiuni. Numărul bolnavilor din jadeț, căutați în spitalul din Craiova, dupe tabloul primit de la onor, primărie, subscris de D. medic primar al spitalului, a fost In cursul anului trecut, cu începere de la 1 Septembre 1885 până la 1 Septembre 1888, de 624. Numărul acelora ce afi primit consultații gratuite de 1.570. Numărul celor bătuți de 582. Iu totul 2.776, iar numărul filelor cât afi fost întreținuți și căutați bolnavii primiți în spital este de 13.404. In spitalul din Calafat, dupe tabloul subscris de D. medic al acelui spital, înaintat de D. primar local, a fost în căutare în cursul anului, începând tot de la 1 Septembre 1885 până la 1 Sep- tembre 18&6, bolnavi 451 de tote ritu- rile, nearătându-se câți din județ și câți din comuna Calafat. Din acest număr aâ eșit din spital dupe căutare 415 vin- decați, 10 ameliorați și 17 încetați din viață; iar restul până la suma de 451 afi rămas In căutarea spitalului. țlile întrebuințate tn căutarea acestui număr de bolnavi afi fost de 4.998. Se noteză că In tabloul trimis de D. primar al urbei Craiova despre bolnavii din județ intrați în căutarea spitalului central, nu se arată ca și în anul expi- rat numărul celor morți, nici al acelora cari afi eșit din spital vindecați și ne- vindecați. 8. Scdlă normală. In privința acestei scdle numai avem nimic de Zis Și de adăogat peste cele a- rătate în toți anii la deschiderea sesiu- nilor ordinare ale consiliului general. Servietele ce a adus acesta scdlă de la înființarea ei pânăîn presinte sânt fdrte bine cunoscute de D-vostre și de întie- gul județ, ele rămân la apreciația ori- cui. Tot ce ne credem datori a areta și tn acest an onor, consilifi, cu risicul de a displace, pentru că ne repetăm, nu sciâ a câtea dră, este de a se asocia și consiliul și a cere la autoritatea compe- tinte prin vocea sa mai ausorisată și mai puternică de cât a ndstră, ca învă- țătorii din comunele nostre rurale să nn 1926 MONITORUL OfîCÎAâ 3 Iulie 1887 fie de cât din tinerii eșiți din scola. Se- : minariștil cari sunt în număr de 20, dupe arătarea D-lul revisor școlar, sâ ’și urmese vocațiunea lor, făcându-se preoți, în care scop afi și intrat în sami- narii, mai cn sămă câ și acest județ are lipsâ de preoți; ce va sâ jică câ dacă a- cești seminariști sunt orânduiți înve- țători dupe timpul când județul nostru nu avea scdlă normală, menita a da în- vățători, astă ji nu se mai pot înlocui cu normaliștii destinați anume pentru acesta ? Ni se opune la acăsta legea in- strucțiunel publice, care dispune că pen- tru acești seminariști este un drept do- bândit ; prea bine, dar dacă acest drept dobândit prevăzut prin lege este contra- rifi instrucțiune! tinerei populațiuni ru- rale și intereselor județului, nu se pdte cere ministerului ca prin canaluri e le- gale sâ facă, a se anula acestă disposi- țiune din legea instrucțiune! publice ? Noi credem, avem ferma convincțiune că se pdte face, și în acest scop, rugăm pe consilifi ca în urma unei exprimări de dorințe în sensul arătat, sâ ceră de Ia minister acesta, fiind sigur, câ curând safi mai târjifi va da satisfacere unei a- semenea drepte și legale cereri. Ce este de jis și pentru cei câți-va învățători ce avem în județ cari nu afi de cât clase primare? Și pentru aceș ia este un drept dobândit în virtutea legei instrucțiunel publice ? Ceva cu totul anormal. Cum ? Tinerii eșiți din scola normală, cu sta- dii făcute ca să devină învățători, stând de o parte fără nici o ocupație, dându- se, tara voia lor, pdte la fel de fel de întreprinderi, char neoneste, și învăță- torii sâ fie dmeni cari nu afi de cât scola primară, în care seim cât și cum se în- vață ? Credem că acest din urmă cas se pdte regula chiar de D. revisor școlar, cu concursul D-lui prefect, dacă ar a- vea buna voință să intervină la minister, având destule considerațiuni a pune în vedere. Consiliul, avem convingerea, că va împărtăși ideia ndstră și asupra acestui al duoilea cas, cerând împreună cu noi dispariținnea acestei anomalii. Dupe tabloul comunicat de D. direc- tor al scolei, numărul elevilor interni cari afi urmat cursul anului scolastic 1885—86, afi fost de 40 ; iar numărul celor externi de 14. Numărul absolvenților afi fos de 10, în locul cărora s’afi admis alți în urma concursului ținut în luna August. Părerea comitetului înainta de con- curs a fost ca în acest an să nu se mai admită externi, vă^ându-se însă dupe concurs mâhnirea acelora care nu afi putut intra, și dorința de a urma cursu- rile scolei, a deviat de la hotărîrea ce luase și a primit în maioritate a se pri- mi ca și în anii precedenți un număr limitat de externi din aceea cari afi dat . concurs și afi obținut note mai satisfă- J cătdre. 9. Scola de meserii Și asupra acestei acdle comitetul cre- de câ ’și-a făcut datoria, arătând în fle- cari an prin expunerea situației județu- lui; îmbunătățirile de care ar avea tre- buință spre a corespunde mal bine do- rinței tutulor și sacrificielor ce se fac cu întreținerea ei. S’a emis opiniunea, ; mai cu osebire în anul expirat, că spre a se puae acestă scdlă pe un picior mai întins și mai perfect, să se hotărască ad- miterea în scolă de lucrări maeștri cu preferință din bieții ce afi eșit din scolă cu studiele terminate, care să se plăte- scâ din lucrul lor, și prisosul sâ rămână în profitai scolei. S'a arătat cum prin acest mijloc scola ar lucra mai mult, executând ori-ce comande i s’ar face mai repede, și cum elevii s’ar instrui mai bine îu diversele ramuri de industrie la cari sunt aplicați, fiind continuii în con- tact cu cât mai mulți maeștri. Acestă opiniune o susținem și de astă । dată, rugând pe consilifi sâ se pronunțe asupra ei. Opiniunea nostră o mai sus- ținem basați și pe considerațiunea că dacă ea s’ar admite, nu am mai avea neplăcuta ocasiune de a vedea pe tote jilele cum mulți din elevi eșiți din scd- lă cu cursurile terminate cerșind lucru pe la maeștrii străini, și aplicându-se îu cele din urmă de nevoe la ’ntreprinderl pentru care nu sânt apți și la carenici- o-dată nu s’afi gândit. Mai este pe lângă acesta și o consi- derațiune de o altă natură, și de care nu mai puțin suntem datori a ține compt, aceea de a vedea cum o parte însemnată din fondările județului ce se întrebuin- țezi pentru instrucția și întreținerea a- cestor elevi nu dă nici un frunct, nici nn resultat, așa că s’ar putea a in judecată pănă la achitare, plus lei noui 3 cheltue i de judecată. Acestă carte de judecată este inves- tită cu titlul executoriii No. 95 din 1883, ce conține: NOI CAROL I, Prin grația lui DumneZefi și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Dâm putere și ordonăm tutulor agen- ților administrativi să execnte acestă carte de judecată, procurorilor să stă- rniască pentru a ei aducere la Îndepli- nire; spre credință presinta carte de ju- dec= tă s'a semnat de noi. (Urmăză semnătura). Acostă Închiriere se face pe 5 ani, cn condițiune a răspunde banii chiriei până la achitarea Statalul de suma prevăzută In cartea de judecată, cu dobânda lor, plus 'heltueli de judecată, timbre și cele de urmărire, in mânile D-lul casier ge- neral local tn 2 câștiuri, la 23 Martie și 23 Octombre ale fie-cărui an. No. 13.302. 1887, Iunie 26. — Pe basa cărței de judecată No. 471 din 1882, pronunțată de judele ocolului Cnrtee-de-Argeș, Investită cu titlul exe- cutoriii No. 96 din anul 1883, și dupe Îndeplinirea dieposițiunilor cerute de proctdura civilă, prin jurnalul dresat de tribunal sr b No. 3 482 din a. c., s’a ho- tărlt ca, 1n Ziua de 19 Septembre 1887, o- rele 10 dimineță, să se lochiri zecu lici- tație, tn pretoriul acestui tribcnal, imo- bilele jos notate, avere a D-lui Ion Radu Arginta, de profesiune agricultor, do- miciliat tn comuna FlămânZesci, plasa Argeș, județul Argeș, spre dispăgubirea Statului de sumele ce are a primi după arătata mai sus carte de judecată. Acăstă Închiriere se publică spre ge- nerală cunoscință că toți aceia ce vor a- vea asupra acestor imobile veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chi- rie, privilegifi, ipotecă safi ori-ce alte drepturi, să se arăte la tribunal mai Înaintea termenului de adjudecațiune, căci In ur:aă nu li se va mal admite nici o pretențiune ; iar aceia ce vor voi să ia cu chirie aceste imobile, să se pre- sinte la tribunal, la Ziua și ora indicată mai sus, spre a concura. Descrierea imobilelor ce se Închiriază, condițiunile Închirierel și diferitele sar- MONITORUL OFTCIA1 cine și Împregiurări ale imobilelor pănă | acum cunoscute: 1. Un pogon și 5 prăjini pământ ru- ral, jumătate arătură și jumătate li vede de fân, având pe dânsul și o casă con- struită de gard și Învelită cu șiți, și care se Învecinesce la răsărit cu llie Ena< h°, la apus cu Vasile Ți păru, la miaZ^ Z' CQ drumul cătunului și la miaZ -ndpte cu Spirea Nicolae. 2. Uu pogon și 12 prăjini islaz, care dupe declarațiunea primarului respectiv nu produce nici un venit, fiind-că ’l pă- șuneză vitele satului In devălmășie; acest venit s’a declarat sechestrat dupe ce- rerea Statului tn executarea cărței de judecată sus citată. Acestă Închiriere s’a Încuviințat con- form cererei făcută de D. advocat public local prin adresa No. 872 din 1883, cu care a depus spre executare sus citata carte de judecată, ce conține : Ca Ion Radu, fiul și moștenitornl de- cedatului Radu Argintu, să plătăscă Statului suma de lei vechi 155, parale 10, dobânda de la cererea tn judecată și până la achitare, plus 8 lei noul chel- tuell de judecată, osebit timbre. Acăstă carte de judecată este Inves- tită cu titlul executoriii No. 96 din 1883, ce conține: NOI CAROL I, Prin grația lui DumneZefi și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate : Dăm putere și ordonăm tntulor agen- ților administrativi să execute acăstâ carte de j idecată, procurorilor să stă- ruiască pentru a el aducere la îndepli- nire; spre credință presinta carte de ju- decată s’a semnat de noi. (Urmăză semnătura). închirierea sus menționatelor locuri se face pe 5 ani, cu condiționa a răs- punde banii până la achitarea Statului de suma prevăZată In cartea de jude- cată, cu dobânda lor, plus cheltueli de judecată, timbre și cele de executare, In manile D-lui casier general local tn 2 câștiuri, la 23 Martie și 23 Octombre ale fie-cărui an. No. 13.311. 1887, Iunie 26. Tribunalul Prahova, secția I Iu Ziua de 10 Octombre 1887, orele 10 diminăța, tn sala de ședințe a acestui tribunal și secție, se va ține licitațiune publică pentru vînZarea averei imobi- liară mal jos notată, a debitorului Ște- fan Rădukscn, muncitor, domiciliat tn orașul Ploesci, suburbia S-tu Nicolae- Vechifi, strada Zalhanaua-Veche No.39, urmărită dupe cererea și despăgubirea D-lor frați G. Constantinescu, comer- cianțl, domiciliațl tot In orașul Ploesci, suburbia Sluții împărați, de suma de lei 750, împrumutați cu actul de ipo- tecă autentificat de ac st tribun»! la No. 1 756, și înscris la No. 199 din 1885, investit cu formula executorie. Imobilul debitorului afectat ipotecă și pus tn vînZare este: Un loc situat tn Ploesci, suburbia S tu Nicolae Vechifi, strada Zalbanalel- Vechi No. 39, de jur Împrejur Impnj- muit cu uluci, având pe dânsul ca îmbu- nătățiri o casă construcție de gard in paiantă, Învelită cu șindrilă . compusă din 2 odăi și sală la miZloc și la spatele camerilor 2 magazii, alături o magazie de btrghii, Învelită cu șindrilă, puț tn curte și la spatele calelor grădină cu pomi roditori și boite de viță; se înveci- nesce pe de-o-parte cu proprietatea de- cedatului loniță Zidaru , pe de alta cu strada Cocorului, tn fund cu Hagi Stan și Marghioala a Grecului, fosta proprie- tate a Dobrițel, iar in față cu strada Zalhanalel-Vechi. Descrisul imobil, dupe atestarea gre- fei, afară de sarcina pentru care se ur- măresce, nu s’a mai găsit afectat la nici o sarcină popritdre. Se publică despre acăsta și se somăză toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chi- rie, privilegifi, ipotecă, safi veri-ce alt drept asupra acest»! bun urmărit, ca înaintea Zilei de adjudecare, să se pre- sinte la acest tribunal pentru a’și arăta pretențiunile lor, conform al. III de sub art. 506 din procedura civilă. No. 10.547. 1887, Iunie 26. 1 Tribunalul Teleorman 1 D. președinte al tribunalului Ufov, s°cția I civilă, cu adresa No. 3.830 din 18 Aprilie 188/, a cerut punerea tn vin- Zare pnblică Inaint a acestui tribunal a caselor și m9g»ziele din Turnu-Măgu- rele, râmase minorilor Șuțu de la de- functa lor mamă Ecaterina C. M Șuțu Dudescu, începând acea licitație de la prețul de 1.600 galbeni. Tribunalul publică acesta spre gene- rala cunoscință că, tn Ziua deaS-ptem- bre 1887, orele 10 a. m., se va ține )iu& de 21 Iulie 1887, orele । 0 diminăța, spre a se cerceta ca contestator; având tn vedere că de nn va fi nrmător se va condemna în lipsă, conform art. 147 din pr. penală, I No. 7.433, — D. Zaharia Forsea, fost domiciliat în strada Clopotarilor No. 51, este che- mat la acestă judecătorie, In ^iua de 21 Iulie 1887, orele 10 dimineța, spre a se cerceta ca contravenient; având în ve- dere că de nu va fi următor se va con- demna în lipsă, conform art. 147 din pr. penală. No. 7.437. Judecătoria ocolului III din Bucu- resci D-na Ana Alexandru, cu domiciliul necunoscut, este chemată la acăstă jude- cătorie, în tărel al tribunalului Iași, domiciliat In I»ș’, des- părțirea III, strada St Atanasie No. 1, conform autorisațiunel dată de tribu- nalul Iași, serț’a III, prin adresa sub No. 2 707 din 80 Maiâ 1887, dupe cere- rea D-lui Meer Zeigher, de a executa contractul de Împrumut ipotecar cu antecris*, autentificat de tribunalul Iași, secția III, cu No. 877 din 1877, Noem- bre 18, învestit cu formula executorie No. 93, prin care Leizer Ancelovici, de profesie sticlar, fost domiciliat în Iași, despărțirea III, strada Lăpușneanu, a- cum Încetat din viață, a Împrumutat suma de 746 galbeni zimți austriac! de la D. Meer Ze gher, cu procent de 3 la sută pe lună, de Ia 23 Aprilie 1878 și până la numerar, din cari procente cu 1 și jumătate la sută pe lună să fie scă- zut drept folosința imobilului ipotecat mai jos descris, ce i s’a dat In antecrisă, plus să'i plătescă Îmbunătățirile ce va face la acel imobil, pe termen de 10 ani, stipulat In favdrea creditorului, căruia s’a obligat a’i răspunde la cerere și Îna- inte de citatul termen, și care titlu exe- cutoriâ este comunicat unicelor fice și nepdtă de fică, tdte erede de drept ale debitorului încetat din viață mai Îna- inte de începerea execuțiunei, conform art. 398 din pr. civilă, dnpe probele ce sunt, și anume: D-lor Sura Herdan, născuta Ancelovici, văduvă, Ghitla Zin- gher, născută Ancelovici, și soțului săâ logep Zingher, Ținea S rens, născută Ancelovici, și soțului săâ Salem Sirene, și prin pub’icitate și sfigere D-» ei De- bara Rozensfaig și soțului săâ H-rșcu Rozensfaig, și care titlu executoiiâ este in coprinderea următdre: NOI Ca BOLI, Prin grația lui Dumne^eâ și voința naționala, Domn al Românilor, La toți de față și viitori, sănătate: Contract de împrumut ipotecar cu anti- cresă Subsemnatul, Leizer Ancelovici, de prof.sie sticla,’, domiciliat In lași, des- părțirea III, strada Lăpușneanu, am contractat un împrumut de 746 galbeni zimți austriac! de Ia D. Meer Zeigher, de profesie seidecar, domiciliat lu Iași, despărțirea I, strada Lăpușneanu, pri- mind valdrea sumei citate ast fel: 630 galbeni, zimți austriacl, mă recunosc drept dator D-sale In urmarea tnvoelel urmate tntre noi, In virtutea a 2 obli- gațiuni ipotecare ce poseda de Ia mine, și anume: una cu data din 26 Aprilie 1872, Înscrisă de tribunalul I*șl, secția HI, sub No. 20i, și alta cu data din 2 > Augnst 1876, înscrisă de rlln curent trecut 1 (13) Iulie 1887 Napoleon........... 16.18 16.18 Bentațromână emortisabilă . . . 94.10 93.90 Oblig, căile ferate române 6 °/0 . 105.90 105.90 . „ , . 5 °/o . 101.60 102.- împrumutul danubian Oppenheim 107 107.--- Bublahârtiepe ban! gata .... 179.- 179.60 Schimb Londra, 3 luni..... 20.30 20.30 , Paris, 2 „ ..... 80.35 80.35 , Amsterdam ...... 168 10 168 10 împrumutul municipal Bucuresci 93 70 93 50 Franefort 30 Iunie (12 Iulie) 1887 Benta română amortizabilă & °/₀ 93 80 93.30 I Paris Cursul 1 (13) Iulie 1887 curent | trecut Cursul Bentă francesă ..... Boulevard.......... 109.35 109.25 Viena curent treout Bentă română 5°/0...... 91.25 91--- 25 Iunie (6 Iulie) 1887 împrumutul elen din 1879 . . . 412.50 415.- . , , 1881 . . . 313- 3â0 --- Napoleon .......... 10.03 1003 Banca otomană........ 496.25 496.35 Galben ........... 5 93 5.93 Boulevard.......... --- ---- Imperial........... 10.33 10.34 Datoria turcă......... 14.4*> 14.45 Lira turcescă......... 11.37 11.37 LosurI turcesol........ 32.--- 32.--- Argint contra hârtie..... 100 --- 100 --- Dato ia unificată a Egiptului 6°/0 376 --- 376 - Bubbi hârtie pe bani gata . . . 113.25 113.25 Schimb Londra la vedere . . . 25.22 Acțiunile creditului Anstalt . . 283 --- 282 90 „ Amsterdam 3 luni . . . 207.75 207.75 Bentă metalică . ....... 82.40 8230 „ Berlin........ 123 12 123 18 a hârtie......... 81.20 81 10 Londra » .......... 112 50 112 90 Consolidatele engleze..... 101’w 101V LosurI turcesol........ 16 20 16 20 Acțiunile Bănoel Bomâniel . . . 8 'h 6V, Schimb Londra la vedere . . . 126 75 126 80 Schimb Paris....... . . 25.40 2540 a Paris ......... 50.15 50.20 20.52 20.54 , Berlin........ 62.30 62.30 , Amsterdam...... 12.03 12.03 , Amsterdam...... 105- 105 --- Seomptul 5°/n ......... Director, N. T. Orășanu Imprimeria Statului