No. 70 UN EXEMPLAR: 25 BANI Mercur!, 1 (13) Iulie 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIA! PUSTIUL AB0MM8WULD1 ffl REGATUL B01WKI: 80 le! pe an ; 20 lei pe 6-luni. Abonamentele încep din anteia di & fie-căreia lună- PB8H0L ABONAMBNTULLI FESTRU 8TRAUEHTB: 60 lei pe an; 35 lei pe 6 luni Abonamentele ae pot face la blumurile nostale. i lBLlCATlUMLE JID10IAHK SE PLAI Fuua la 60 linii, 5 lei; mal lungi de / Orl-ce alte acte introduse in se ț Ifttesc deosebit or și publlcațlunilZ d PRETIUL ANUNCIUR1LOR. 30 bani linia de 30 litere,— A duoa Ingerare ți mal multe, 20 bani linia DIRECȚIA 10MT0BULU 81 IMPRIMRRIK STATULUI Bucuresci, Bulevardul-Iudependinței IWTIOlMLK 8! RECLAMELE 88 tW88C; vnieia inserare, 60 b. Linia; cele-alte, 80 b. linia. Oitațiunfle de hotărnicie, 60 b. linia. Publieațiunile primăriei* $i ‘•omltetei»-. 60 b. Unla, M. S. Regele, Împreună ou A. S. Principele Frederic de Hohenzollern, aă sosit In Capitală, Luni, 29 Iunie, la orele 7 șl 35 minute sâra, și aă luat reședința la Palatnl de la Co. trocenl. SUMAR PARTE OFICIALA — Președinția consiliului de miniștri : Decret. Ministerul de interne: Decrete — Prescurtări de decrete. Ministerul de finance: Prescurtare de decret. DeoisiunI ministeriale. PART® NEOFICIALA — Cronică — Comu- nicare — Depeși telegrafice — Diverse — Bule- tine meteorologice — Expunerea situațiune! ju- dețului Covurluiu. Ar.unciurl ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICIALA București, 30 Iunie PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănltate : Asupra raportului președintelui con- siliului Nostru de miniștri No. 6n, Am decretat și decretăm: Art. I. D. D, Sturdza, ministrul No- stru secretar de Stat la departamentul cultelor și instrucțiune! publice, este în- sărcinat cu interimul ministerului aface- rilor străine, pe timpul absenței D-lul M. Pherekyde, ministrul titular, dus în misiune. Art. II. Președintele consiliul Nostru de miniștri este însărcinat cu îndeplini- rea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 30 Iunie 1887. CAROL Președintele consiliului miniștrilor, 1 . C. Brătianu. No. 1.792 MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănltate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 9 075; In virtutea art 54 din legea județiană. Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi următorele vi- rimente de fonduri, votate de consiliul ge- neral al județului Fslciu, a se face în bud- getul gecimelor pe exercițiul 1886-1887, adică: Lei B. 445 47 să se ia de la art. 17, § 1, cap. 5, tratamentul personalului ares- tului preventiv, care lasă eco- nomie 410 — idem de la art. 28, § 2, cap. 7, întreținerea bolnavilor din spi- talul județian, idem. 200 — idem de la art. 30, același pa- ragraf și capitol, facerea și re- pararea mobilierului spitalului, idem 1.055 47 total, care să se repărțescă ast- fel: 557 35 la art. 18, § 2, cap. 5, întreți- nerea arestaților din peniten- ciarul județului. 327 08 la art. 21, § 2, cap. 6, medica- mente gratuite pentru bolna- vi! săraci din județ. 171 04 la art. 27, § 2, cap. 7, medica- mente bolnavilor din spitalul județian. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 25 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu MihalA- No. 1.759. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănltate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 9.076 ; In virtutea art. 54 din legea județiană. Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi următorele vi- rimen te de fonduri, votate de consiliul ge- neral al județului Vasluiu, ase face în bud- getul gecimelor pe exercițiul 1887-1888, adică: Lei 200 să se ia de la art. 29, § 1, cap. 7, retribuția a duoi învățători rurali, care lasă economie, și șă se repăr- țăscă ast-fel: 100 la art. 7, § I. cap. 2, pentru com- plectarea chiriei localului ocupat de sub-prefectura plășilor întru- nite Fundurile-Stemnicu. 100 la art. 27, § i, c p 6, pentru com- plectarea chiriei localului ocupat de infirmeria dorobanților din Vas- luiu. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 25 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaift. No. 1.760. 1 MONITORUL OFICIAL 1 Iulie 1887 16?4 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 9.080; In virtutea art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă de Noi următorul vi- riment de fonduri, votat de consiliul ge- neral al județului Dolj, a se face în bud- getul decimelor pe exercițiul 1887—1888, adică: Lei I OOO să se ia din excedentul bud- getar și să se adaoge la art. 37, § 2, cap. I, cheltueli întâmplăt6re și neprevă- zute pentru plata ajutorului acordat in- cendiaților din Botoșani. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 25 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaifi. No. 1.762 CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate'. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 9.000; In virtutea art. 54 din legea județiană, Am decretat și decretăm; Art. I. Se aprobă de Noi următdrele vi- rimente de fonduri, votate de consiliul ge- neral al județului Gorj, a se face în budge- tul decimelor pe exercițiul 1887—1888, adică: Le! B. 2 .000 — să se ia de la art. 44, § 1, cap. 8, rata împrumutului de 50.000 lei, pentru constituirea capi- talului creditului agricol, care lasă economie. 1 .000 — idem de la art. 45, același pa- ragraf și capitol, rata împru- mutului de lei 50 000, contrac- tat în anul 1879, idem. 1 .000 — idem de la art. 46, idem rata împrumutului de lei 50 000, pentru acoperirea datoriei că- tre D. C. Daniilescu, idem. 1 000 — idem de la art. 47, idem rata împrumutului de lei 40 000, pentru sporirea capitalului cre- ________ ditulul agricol, idem. 5 000 — total, care să se repărțăscă ast- fel: Lei B. 300 — la art. 12, § 2, cap. 1, pentru plata restului din costul repa- rațiunel caselor ocupate de ma- gazia regimentului de doro- banți. 348 75 la art. 18, § 2, cap. 3, pentru plata medicamentelor date bol- navilor săraci din județ în lu- nile Decembre, Ianuarie, Fe- bruarie și Martie din exercițiul trecut. L327 49 la art. 24, § 2, cap. 4, pentru plata întreținere! bolnavilor din spitalul județian pe lunile Ianuarie, Februarie și Martie anul curent. 400 — la art. 25, același paragraf și capitol, pentru plata costului lemnelor de foc procurate spi- talului în anul 1886. 2.076 55 la art. 26, idem pentru plata medicamentelor date spitalu- lui în anul 1886, și a acelor ce vor fi necesare în cursul exercițiului curent. 387 21 la art. 30. §2, cap. 5 pentru pla- ta întreținerel arestaților din penitenciarul județului în luni- le Ianuarie, Februarie și Martie anul curent. 120 — la art. 32, § 2, cap. 5, pentru plata costului lemnelor de foc procurate arestului înanul 1886. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 25 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaifi. No. 1.763 Prin decretul regal cu No. 1.751 din 23 Iunie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. Al. Geor- gescu , directorul prefecturei județului Vasluiu, este autorisat să gereze aface- rile acelei prefecturi, pe tot timpul ab- senței D-lul prefect în congediul ce i s’a acordat. Prin decretul regal cu No. 1.752 din 23 Iunie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. M. Vul- turescu, sub-prefectul plășeî Mi^locu, din județul Olt, este autorisat să îndep'ind- scă funcțiunile de director al prefecturei acelui județ, pe tot timpul absenței titu- larului în congediul ce i s’a acordat. l MINISTERUL DE FINANCE Prin decretul regal cu No. 1.770 din 25 Iunie 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul de finance, prin raportul sub No. 24.783, D. V. Cihodaru, fost con- trolor, este numit controlor fiscal, în lo- cul D-lul L. Pelinescu, depărtat. I__________________________________ | DEC1SIUN1 MINISTERIALE ¹ Noi, ministrul secretar de Stat la de- partamentul de resbel; Avend în vedere cererea făcută de lo- cotenentul Zamă Ion, din regimentul 25 dorobanți, de a i se preschimba numele de familie în acela de Cumpănescu; ¹ Avend asemenea în vedere că, din ac- 1 tele presintate ministerului de coman- dantul corpului 4 de armată, pe lângă raportul No. 6.510, se constată că în a- devSr numele s^u de familie este deCum- pănescu, I Decidem: ¹ Pe viitor locotenentul Zamă Ion, din regimentul 25 dorobanți, se autorisă a se semna Ion Cumpănescu. Presența decisiune se va publica atât prin Monitorul 6stei cât și prin cel oficial. p. Ministru, generai Cruțescu. ' No. 122. 1887, Iunie 26. I Prin decisiunea D-lul ministru de fi- ¹ nance cu No. 24.950 în basa art. 10 din legea pentru reorganisarea serviciului ca- sierielor generale dt județe, D. Savel Grosu este numit cop st în serviciul ca- sierielor generale, în locul D-lul P. Chris- tofor, desti uit. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 24951, în basa art. 10 din legea pentru reorganisarea serviciului casierie- lor generale de județe, D. D. Harisan este numit copist în serviciul casierielor ; generale, în locul vacant. I_______________________________ PARTE NEOFICIALA București, 30 Iunie Vineri, 26 ale curentei, la orele 10l/₂ dimineța, M. S. Regele, înso- țit de adjutantul de servicifi, a mers de a inspectat batalionul 3 de vânători’ staționat în Sinaia. Dupe ce Majestatea Sa trecu pe d’inaintea frontului, ordonă a se ' executa mânuirea armelor, focu- rile din loc și din mers, mal multe mișcări din scola de batalion și । primi apoi defilarea în pas iute și 1 Iulie 1887 MONÎTORÎTt OFICIAi 1875 ¹ pas alergător; dupe ac6sta trupele executară un atac în contra unei posițiuni cu inamicul simulat. Apoi, Regele adună în giurul S6u pe toți oficerii, cărora le arătă apreciările Sale asupra diferitelor mișcări, arătându-le tot-o dată înaltele Sale mulțumiri și în spe- cial D-lui major Lipan , coman- dantul batalionului, pentru buna stare în care a găsit instrucția trupei. La acestă inspecțiune au asistat și M. S. Regina împreună cu A. S. Principele Frederic. Dupe terminarea inspecțiunei, M. S. Regina Se întorse la Castelul Peleș, iar M. S. Regele, împreună cu A. S. Principele Frederic, Se în- dreptară spre tabăra batalionului, unde visitară cu mult interes tote baracele, gustând și din hrana soldaților și, în urmă, la orele 12 ^2, Se întorseră la Castel. Luni, 29 ale curentei, la orele 12.MM.LL. Regele și Regina, îm- preună cu A. S. Principele Frede- ric, au plecat cu un tren special la Slănic, spre a visita salinele. In același tren se mai aflau mai multe persone invitate de Majes- tățile Lor de a lua parte la acestă escursiune, între cari: Exc. Sa D. Busch, ministru plenipotențiar al Germaniei, cu domna și domnișora Busch; D. C. Nacu, ministru al fi- nancelor, care venise înadins la Si- naia spre a conduce pe Majestățile Lor și Augustul Lor ospe; D. colo- nel N. Bibescu, marele maestru al vânătorelor Regale; domnișorele Curței, precum și adjutantul de serviciu. Trenul Regal, sosind la stația Buda, fu întămpinat de D. E. Stă- tescu, ministru de justiție, D. Po- puleanu, procuror general al cur- ței de apel,șideD.Furduescu, pre- fectul județului Prahova, cari în- soțiră asemenea pe Majestățile Lor în acestă escursiune. La gara Slănic trenul Regal se opri câte-va minute, în timpul că- rora primarul comunei a prisintat Majestăților Lor pânea și sarea tradițională, iar domnele din lo- calitate oferiră M. S. Reginei mai multe buchete de flori. La orele 2 și 35 minute trenul se opri la salina de la Slănic, unde Majestățile Lor și Augustul Lor ospe fură întâmpinați de D. Lupu Costache, directorul gene- ral al penitenciarelor, deD. Floru Dianu, inginer șef al salinei, îm- preună cu personalul administra- tiv și de un numeros public. Majestățile Lor și Principele, co- borându-Se din tren, Se îndrep- tară, urmați de întrega asistență, spre salină, unde visitară cu mult interes tote galeriile iluminate cu lumină electrică și unde mașinele erați puse în mișcare prin electri- citate. ReîntorșI apoi afară din salină M. S. Regele, însoțit de D. minis- tru al justiței și de D. procuror general al curței de apel, pre- cum și de D. director general al penitenciarelor, S’a îndreptat spre localul arestului, unde visită să- lile ocupate de arestați, intere- sându-Se în mod bine-voitor de sorta fie-căruia. Apoi Regele merse la biserică, unde s’a cântat un Te- Deum, iar dupe acesta visită ca- sarma și o fabrică de ipsos, și la urmă Se întorse la gara Slănic, unde ’L adăsta M. S. Regina și Principele Frederic. La orele 5, Majestățile Lor, îm- preună cu Principele și toți invi- tații, reurcendu-se in tren, porniră spre Buda, unde Principele, dupe ce ’Și luă remas bun de'la M. S. Re- gina, în modul cel mai călduros, porni împreună cu M. S. Regele spre Bucuresci; iar M. S. Regina, cu domnele Curței și cele alte per- sone cari 0 însoțiseră, porni spre Sinaia. La orele 7 și 35 minute, trenul Regal intră în gara Cotroceni, unde Regele și Principele au fost întâm- pinați de D-nii I. C. Brătianu, pre- ședinte al consiliului, cu toți D-nii miniștri, D. general de divisie Cer- nat, comandantul corpului II de I armată, Casa militară, D. G. Can- ¹ tacuzino, directorul general al căi- lor ferate, D. colonel Budișteanu, comandantul pieței. Regele și Principele bine-voiră a convorbi cât-va timp cu perso- nele presinte și în urmă S’au în- dreptat spre Palatul de la Cotro- ceni, unde aiî luat reședință. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Exc. Sa D. comite Goluchowski, tri- mis extraordinar și ministru plenipoten- țiar al Austro Ungariei, întorcându-se în Bucuresci, a reluat direcțiunea lega- țiunel Imperiale și Regale. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Petersburg, 9 Iulie—,ț) iar ele nostre sunt unanime a se pronunța contra ale- gerel prințului de Coburg; ele declară că acestă alegere este o intrigă austro- germană; cugetarea mal cu semă a pro- clamărel neatârnărei Bulgariei este de natură a face lumină asupra intențiu- nei Porței și a puterilor. Aoul Timp ^icefPdrta ar trebui acum să intervină; Europa ar trebui să reche- me pe represintanții ei din Sofia; tn ori- ce cas, Rusia nu va permite prințului de Coburg să vie la Sofia; iar dacă va veni cu o escortă austriacă Rusia va ^ice: jos mâinele! Constantinopol, 9 Iulie — A^i D. Vulcovic! a remis marelui vizir notifica- rea alegere! prințului de Coburg, a ac- ceptărei prințului și a cerut aprobarea Porței. TArnova, 9 Iulie — Regenții și mi- niștri persistă a menține demisiunea lor. Camera nu a hotărît tncă nimic. Sofia, 9 Iulie— Cu cât fiarele nostre răspândesc tn țâră scirea alegere! prin- țului de Coburg și răspunsul favorabil al acestuia, cu atât numărul telegrame- lor cu destinațiune Durkrut devine mal mare. Populațiunea felicită pe prințul pentru alegerea sa și ’l rogă să vie fără zăbavă să ia tn posesiune tronul. Soirile din Târnova 4 ic că acceptarea de către prințul de Coburg a cordnei bulgare este socotită de dre-cari mini- ștri ca sfârșitul sarcine! ce le-a fost im- pusă de prințul A'exandru; numai pen- tru acest motiv ’șl-aâ presintat demi- sia. Adunarea, contrarie ori-cărei schim- bări de persone, cere guvernul să ră - mână In întregul săâ, cel puțin până la sosirea prințului de Coburg. Soluțiunea probabilă ar fi formarea unui noâ mi- nister |luat din partidul guvernamental. Maiorul Panița a trimis ieri farului Nord uu răspuns la atacurile îndreptate 1676 MONITORUL OFICIAL 1 Iulie 1887 tn contra lui, tn coldnele acestui Z^*» acum duoă săptămâni. Viena, 9 Iulie—țiarele ndstre, dupe scirile din Belgrad , anunță că sosirea reginei Natalia este așteptată pe Marți. Se așteptă asemenea formarea noului cabinet Cristici cu D- Bogicevici, actual- mente ministru la Viena, ca ministru al afacerilor străine. Berlin, 9 Iulie — Reichsanzeiger pu- blică un decret imperial care retrage le- gea asupra proibărei exportului cailor. Roma, 9 Iulie — Dupe scirile venite din Cstana, cbolerasporescetn acest oraș. TArnova, 9 Iulie — Depeșe întârzia- tă în Bulgaria — In ședința Sobraniei de astă-seră s’a citit demisiunea regen- ței. Regenții consideră misiunea lor ca sfârșită prin alegerea prințului de Co- burg și prin acceptarea sa. Marea Adunare respinse in unanimi- tate demisiunea regenței și o rugă să rămâie la putere până la sosirea prin- țului de Coburg, căruia va remite frâ- nele guvernului. O deputațiune de 6 membri s’a ales p ntru a duce prințului de Coburg ac- tul alegere! sale și să’l rdge să vie cât ie pdte de curând tn Bulgaria. Camera va aștepta răspunsul ce’i va transmite deputațiunea și, dacă prințul întârZie a veni, ea se va separa. Cu tdte astea, dacă prințul va accepta să plece imediat in Bulgaria, Camera va aștepta pentru a piimi jurământul noului ales. Crisa ministerială e tot la ace ași punct TArnova, 9 Iulie — Depeșe întârZia- tă in Bulgaria — La sfârșitul ședinței sale, Camera a hotărît, asupra propn- nerei ministrului Stoiloff, să alăgă o deputațiune de 10 membri pentru a se duce la prințul de Coburg. Acăsta de- putațiune se compune din D-nii Tonceff, președintele Camerei, Kalceff, Alex. Șiș- monoff, Kizin-Zaade, Nikiforoff, Ba- yeonceff, Z. Stoianoff, Stransky, Dr. Mihaloff și Stokoff, toți deputațl. Deputațiunea va pleca mâne. Se crede in general că dem siunea mi- nisterului va fi acceptată de regență și că un noâ cabinet va fi îndată format. TArnova, 9 Iulie — Depeșe întârZia- tă in Bulgaria — Regența a acceptat demisiunea cabinetului Radoslavoff. Dr. Stoiloff a fost tnsărcinat să compue un noâ minister. Dupe tote probabilitățile va fi compus ast-fel: Dr. Stoiloff, Nace- vici, Dr. Stransky, Dr. Cioraakoff, ma- ior Paprikoff. Colonelul Nicolaieff și D. Radosla- voff plecă astă-nopte, cel d’ântâiâ la Sofia, al duoilea la Varna. TArnova, 10 Iulie — Oficerii supe- riori atașați deputațiune! trimise la prințul de Coburg sunt: maiorul Popoff, maiorul Vinaroff și căpitanul Marcoff. TArnova, 10 Iulie — ucputațiuuea a plecat pentru a duce prințului deCo- burg actul alegere! sale. Regența ’i-a ¹ alăturat pentru a o represinta și pe Dr. t Ciomakoff. TArnova, 10 Iclie — Cabinetul nu e încă constituit. Regența stăruesce pen- tru ca D. Stoiloffsă compună ministerul. E probabil că diseră compunerea noului cabinet va fi cunoscută. Sofla, 10 Iulie — Demisiunea minis- j teiului a fost acceptată de regență. A- ( ceata a invitat pe foștii miniștri Stoiloff ' și Nacevici să formeze nou cabinet. D. j Nacevici a declinat acăsta misiune te- ! mându-se ca culdrea conservatdre ce ar i lua un noâ minister format sub anspi- ciele sale să nu dea arme oposițiel pen- trn a intriga și a produce o ruptură între diferitele fracțiuni ce compun ac- tualmente partidul național. D. Nacevici a exprimat părerea că sarcina de a forma nn cabinet ar trebui să fie încredințată unui membru din par- tidul liberal saâ radical ce ar compune un noâ minister mixt. Londra, 10 Iulie —D. Gladstone, res- punZând unei deputațianl de americani ce l-ar fi felicitat pentru acțiunea sa în favdrea Irlandei, a răspuns că consideră de un bun augur pentru alegerile ge- nerale cele duoă recente alegeri parțiale în cari candidatul conservator a fost bătut de candidatul gladstonian. Paris, 10 Iulie—Journal des Ddbats Zice că politica întrăgă a Rusiei de 2 ani înedee nu autoriseză a cons'dera ca verisimilă aderarea sa la alegerea prin- cipelui de Coburg. Dacă aderarea Ru- siei nu va interveni, votul Sobraniei nu va fi făcut de cât să încurce și să agra- veze situețiunea care este deja fărte ză- păcită. Clermond-Ferrand, 10 Iulie — In- trarea oficială a generalului Boulanger s’a făcut aZi diminăță. Generalul a fost primit de aclamările numerose și căldu- rdse ale unei mari afluențe populare. Nici un incident nu s’a întâmplat. Mai târZiâ, primind muncipalitatea, generalul a afirmat simțimintele sale patriotice și republicane. Unei deputațiuni a locuitor.lor ora- șului, el a Zis: .când eram la minister, m’am ocupat de politică, dar actual- mente sunt soldat și nu mă voiâ ocupa de cât de corpul meâ de armată.“ Constantinopol, 8 Iulie — Cale indirectă. — Iacă analisa proiectului de declarațiune ce modifică articolul V al convențiunei egiptene, articol privitor la reocupare. Acest; proiect este propus de Portă și acceptat de lordul Salisbury. 1. Daca unul din cașurile prevăZute prin art. V al convențiunei ar necesita amânarea evacuărei țărei de către en- glezi saâ reexpedițianca trupelor bri- : tanice dupe evacuare, este înțeles că . presința trupelor englez°ști în Egipt va fi nn simplu ajutor dat guvernului otoman și nu va constitui o călcare a drepturilor suverane și a prestigiului Sultanului. 2. Daca în viitor Pdrta va judeca ne- cesar și va face propunerea, convenția va fi modificată. 3. E înțeles că daca execuțiunea art. V va fi întârZiată din causă neaderă- rei veri-unel puteri mediterane, Engli- I tera nu va putea să reclame concesiuni cari ating drepturile suverane ale Sul- tanului și integritatea Turciei. Pdrta a stăruit pentru ca acăstă de- clarațiune să fie inserată îu convențiune chiar. Dar de dre-ce acăsta e cu nepu- tință, prin faptul să convențiunea a pri- mit deja semnătura reginei Victoria, acestă declarațiune va face obiectul u- nei alte convențiuni ce va fi semnată și ratificată ca cea d’ântâiâ. Declarațiunea de mai sus a fost su- pmă la 5 ore sancțiune! Sultanului. Ratificarea convențiunei pare în ge- neral considerată afară de ori-ce îndo- ială. Totuși, afară de acțiunea franco- rusescă ce persistă, aderarea Sultanului e încă nesigură. Sultanul, mai cu semă, pentru a aco- peri răspunderea sa, ar avea de gând să i convdce un mare consiliâ național, com- pus din miniștrii actuali, foști’ mari vi- ziri, foștii miniștri și înalții demnitari religioși, pentru a le supune convențiu- nea. Acesta e de natură a întârZia, da- că nu a compromite încă soluțiunea cău- tată. Constantinopol, 9 Iulie—(Cale indi- rectă)— A l’altă-ieri, Sir Dr. Wolff, pri- mind scirea oficială care fixa data de 15 Iulie pentru audiența sa la Sultan, a fă- cut cunoscut marelui-vizir că nu pdte j să prelungescă șederea sa la Constanti- i nopol peste 10 Iulie. Dupe acesta Pdrta a depeșat la Londra Joi seră, p ntru a anunța că a- i udiența s’a fixat pentru 15 și să ceră, tn numele Sultanului, ca plecarea lui Sir Wolff să fie amânată peste acăstă dată. Se crede că lordul Salisbury a răs- , pons subordonând plecarea lui Sir D. ; Wolff dupe 15, fâgăduelei câ conven- ¹ țiunea va fi ratificată. Cu tdte că Sir D. Wolff se pregătesce într’un mod ostensibil, pentru a treia dră, să plece, se crede în generai că nu va pleca nici mâne nici dupe 15. Dele- gatul englez a strigat prea des: „Săriți pe lup“ pentru a fi creZat- J Turcii consideră ca necuviincios răs- punsul lui Sir D. Wolff. notificărei au- dienței imperiale pentru 15 curent. Ci- ne-va trebue, dupe dânșii, să se încline I 7 1 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1677 tot-d’a-una tn fața dorinței Sultanului, cu at&t mal mult cu cât Sir D. Wolff a făcut acesta tot-d’a-una până acum. De alminterea, D. de R dovitz Însuși, ce a- vea de gând eâ plece a^I In congediâ, trebuia eâ fie primit erl In audiență de Sultan. Insă, abia eoeit Ia palatul Yil- diz, ambasadorul Germaniei fu informat că audiența ea s'a amânat pAnă la 15 și că Sultanul ’l rdgă eă amâne pleca- rea sa. In consecință, D. de Radovitz nu va pleca de cât la 16. Londra, 11 Iulie — țliarele englese sunt unanime a blama demonstrațiunea ce s’a făcut Ia Paris, Vinerea trecută, tn ondrea generalului Boulanger. Standard afectă a crede că ceea ce s’a petrecut ar putea să aducă un conflict cu Germania. New-York, 11 Iulie— Archiepisco- pul din New-York a excomunicat pe reverentul , ărinte Mac-GIynn. Bombay, 11 Iulie— Un detașament de 1.000 de Ruși a sosit la Khavaling, la trei Z*le de marș de Badackdian. Sofia, 11 Iclie— Scirile din Ttrnova asigură că noul cabinet, sub președința D-lul Stoiloff, va fi constituit chiar a^I. Svonurile răspândite tn străinătate, și cari tind a face să se cră^â că ar exista o dre-care ferbere in spirite și dorința de a proclama tn Bulgaria independința și regalitatea, nu sunt de loc întemeiate. Din potrivă, schimbarea ministerului a adus dre-care ușurare tu spirite. Borna, 11 Iulie— Ca măsură sanitară, guvernul a ordonat să se procădă la vi- sita medicală a corăbiilor ce ies din Ca- tana precum și a vapdrelor ce Îmbarcă călători la Messina, Siracusa, Pizzo și Cotroue. Roma, 11 Iulie — Tribuna, pe basa informațiunilor culese din sorginte bu- nă, declară că pentru moment nimic nu pdte autorisa scirile puse tn circulațin- ne tn privința unei participări a Italiei la opera Engliterel tn Egipt, sad asu- pra unui punct de peste canalul de Suez. Berlin, 11 Iulie — Prințul de Bis- marck a sosit aci spre sără. Paris, 11 Iulie — Extrema stângă a interpelat ministerul, reproșându’I în- țelegerea sa cu drăpta. D. Rouvier, pre- ședintele consiliului, a răspus că el În- țelege a guverna cu majoritatea repu- blicană și că dacă 200 republicani, din cei 400 ce coprinde 0, mera, votăză con- tra cabinetului, acesta 'și va da demisia. Dupe numerdse discursuri, ordinea de Zi pură și simplă, cerută de minister, s'a adoptat cu 382 voturi contra 120. Sofia, 12 Iulie — Noul cabinet s’a format ieri seră. El este ast-fel compus: D-nii Stoiloff, președința consiliului, justiția și interim al financelor; NacevicI, afacerile străine; Dr. Stransky, interne; Maior Petroff, șeful statului-major, resbel; Ciomakoff, instrucțiune publică. Paris, 12 Iulie— D. Floquet’și-a dat demisia de președinte al Camerei, tn urma incidentelor sgomotdse ce s’afi produs pe timpul ședinței de ieri. Se crede tn general că D. Floquet va fi re- ales președinte. D. Clemenceau a rostit un discurs tn cursul căruia a părăsit complect pe ge- neralul Boulanger. Munlch, 12 Iulie— AUgemeine Zei- tung anunță că Întrevederea împăratu- lui cu Principele regent al Bavariei se va face la Lindau. Coblenz, 12 Iulie—împăratul va sosi aci spre seră. (Havas.) D-na Maria I. Cantacuzino cedând comunei Câlinesci din județul Prahova o casă de zid cu 3 Încăperi spre a servi ca local de primărie și scdlă pe timp de 3 ani, ministerul ’I exprimă mulțumiri- le sale. DIVERSE Femeia Maria, soția lui Nicolae Pro- cagiu, din comuna Juguru, județul Mus- cel, tn Ziua de 14 curent, a născut o fa- tă fără buga și falca de sus a gurei și fără nas, având numai o mică deschiză- tură in partea stângă din față, noua născută este in viață. INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC OBSEBVATIUNI: De 1» 29 Iunie (11 Iulie) 1887, orele 8 a. m. In 24 ore De la 28 Iunie (10 Iulie) 8 ore șira Suometn redus 4 Vântul 1 țes ețu Temper Bareme* Temper Văn'.ul la 0» ți la 3 Ita.e» •Ytr. tru red. Starea OBSEBVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul măre! w 1 Tăria | Cerrîu! Mal 1 NUn. U0» uireețla Cerul ti! aerului a £ nivelel Obfcrv. Variat. Observ. Verlaț 0 mare! T.-Sereri» 760 9 --- 4 5 200 4- 1.0 70 SE bJ 1 ft 1 1 h »-*___ noros 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 28 16 761.6 24 2 W) _______w 1 a 0» to 1 1 1 noros Balot» , 763 9 --- 0.2 21 0 4- 1.0 65 W p. aoop. 27 10 760 1 19.7 SSE senin Craiova . . 761 7 --- 4.2 21 4 4- 1 2 58 SSW senin 27 li 763.1 23 8 SE noros Slatina . . 760 8 --- 3.8 23 0 --- 6.6 46 SW p.noros 30 19 762.2 22.5 S f ^enin Giurgiu . . 762 2 --- 2.4 23 3 •+- 2.7 44 SW senin 24 15 764.5 19.9 SE p.noros Consta ața . 759,9 --- 42 21.0 4 19 64 SE • 23 10 7"2.2 15 4 SW f. senin Bulina . . 761.2 --- 36 23.9 4 2.4 40 SSW V 26 16 761.9 19 7 w Starea mărel nțdră. Galați . , 759 5 --- 49 24 4 4 42 44 aooper. 29 11 760 7 20 4 noros . • «Hila . . 758.9 --- 5.2 17.0 ■+ 20 70 f enin 20 9 762 4 140 f. senin sinaia 762.5 4- 0.2 23 6 4 16 42 25 15 763 4 22.2 Călărași Bae&fi Bomau . • lăți ... Bucuriei O Ia 30 Iunie (12 Iulie) 1887, orele 8 diiuin&a De la 29 Iunie 11 Iulie) 1887, orele 8 săra. Barometru staționar. "59.9 •--- 07I 25 4'-+ io|48iwsw| 1| senin 32| 14l 758 1| 25.4| WNwl 11 p.noro» Director, St B. HEPITE8. 1678 MONITORUL OFICIAL 1 Iulie 1887 BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In dimineța de 28 Iunie (10 Iulie) 1887 Aâjud — Âliaandria — Baia-de-jiramă— Babadag — Bacău — BalaciU — BaUa-AJbă — Bechet — Bârlad - Bistrița — Botoșani — Brosceni — £«dacl — Buhușu — Burdujeni — Bu*sa — Calafat — Călărași — Câmpina — CAmpu-Lung — Caracal — Ceatal — Cerna-Voda — Cetate — Chilia- Vechia — Oodăesd — Corabia — Obtia — Ourt-de-Argeș — Darabani — Damnesd — Dorohoiâ — Drăgășani — Drăgănesd — Drănceni — Fetesd — Senin . . . . . 11+B. ................. 17+ . Nor, senin..........15+ ■ Variabil, senin . . . 15+ • ₐ , ... 18+ . Senin, puțin vânt . . 19+ „ Senin ..............14+ „ Puțină plde, senin . 13+ ₐ Nor, senin .... 17+ ₐ Senin ..............14+ , ...........15+ , Senin, vtnt .... 18+ „ Variabil, senin . . . 14+ . Nor, vânt...........11+ > Variabil, senin . . 15+ ₐ Senin ..............14+ . , . ................13+ „ Nor, senin .... 10+ , Senin ..............13+ „ . • .........16+ . Nor, senin .... 17+ B Senin ..............16+ ₐ Nor, senin .... 17+ „ Senin ..............15+ „ Variabil, senin . . . 16+ „ Senin ..............15+ B ....................13-t- , Nor, senin .... 18+ B Variabil, senin . . 12+ „ Senin ..............15+ * Fdfcsd FMeeni Ferbin^ Filiași FUipesei Focșani Găesd Gorgova Hârlăă Hârșova Herța Hore» Huși Isaccea Ivesd Măcin Măgurele Măhmudie Mamornița Mangalia Mărășesd Mărgineni Me^idic MAăHeni Mieii Moinesd Neamțu Novați Obedeni Ocna Oddbesd Oltenița Ostrov Pandu Pașcani Pătărlagele — Senin, variabil . . 16+B. — Varii bil, senin . . . 6+ ₐ — Variabil, nor . . . 15+ . — Senin ..............17+ ₐ — ..............13+ , - . 15+ , — Variabil, senin . . . 11+ ₛ — Nor, senin . . • . . 16+ ₐ — Senin, vtnt .... 15+ „ — Norat, senin .... 16+ ₐ — Senin, vânt .... 12+ ₐ — Frumos..............17—B — Senin ..............16+ B — Nor, senin..........19+ B — , ₐ .... 16+ ₐ — Variabil, senin . . 29+ B — Variabil............10+ „ — Senin ..............14+ , — Senin, marea calmă — Nor.................15+ — Senin ..............15+ , - ................18+ — ................10+ , - ................15+ , — ................10+ , — ...............12+ , — „ ..........13+ — Variabil, senin . . 14+ B — Senin ..................15+ „ — Senin, vînt . ... 18 4 , — Nor...................15+ , — Puțină plde, senin . 11+ ₐ — Nor, senin............15+ , - » Uf . In dimineța de 29 Iunie (11 Iulie) 1887 Ji^jud --- Senin ..... . 15+B Fălciu Alexandria B • • • • • • 18+ „ Fălticeni • 20+ B Ferbinți Babadag • 14+ B Filiași Bacău --- Senin, vânt . . . . 174- a Filipesci Balaciu --- Senin, liniștit . . • 17-^- „ Focșani Balta-AJbă --- Senin ..... . 21+ , Găestil Bechet ~ • 14+ „ Gorgova Bârlad --- Variabil, senin . . . 14+ „ Hârlăă Bistrița --- Nor, plde| .... . 15+ „ Hârșova Botoșani --- Plde repede . . . • 15+ „ Herța Brosceni --- Nor...... . 9+ . Horea Budesci --- Senin, vânt . . . • 11*4“ Huși Buhușu --- Var., senin, vînt . . 18+ , Isaccea Burdt^eni --- Puțină plde, nor • 13+ „ Ivesd Bu»& --- Senin, nor .... . 184- . Măcin Calafat --- Senin ..... . 16+ , Măgurele Călărași _ . . - . « . 18+ B Mahmudie Câmpina --- _ ..... • 12+ „ Mamornița Câmpu-Lung --- „ ..... • 14+ „ Mangalia Caracal ------ _ . . . a a . 15+ . Mărășesd Ceatal --- - ..... « 14^- Cema-Vodă _ _ ..... . 19+ B Medjidie Cetate ---. - . 154 , MihăUenl Chilia-Vechie --- Senin, vânt . . . . 19+ „ MisU Codăesci --- Senin, nor . . . . . 18+ , Moinesd Corabia --- Senin . . . . . • 1^-4- Neamț» Cosia --- Senin, nor » • . • • 1»+ . Novaci OurtecMk-Arge.--- Senin...... . 16+ „ Obedeni Darabani --- Plde...... . 13+ B Ocna Domnesci --- Senin...... . 20+ „ Odbbesd Dorohoiă --- Puțină plde, nor . . 14+ B Oltenița Drăgășani --- Senin, plde, senin . 18+ B Ostrov Drdgănesci --- Senin, liniștit . a 18+ „ Pandu Drănceni --- Senin ..... . 14+ . Pâșcanl Fetești Pătărlagele Variabil,vînt . • . I6-4B. Senin, plde, nor . . 10+ „ Nor, variabil . . . 18+ „ Senin, frumos . . . 17+ „ Senin .............13+ „ ....................15+ „ „ .........• 15+ „ ». ...........14+ B Senin, p. plde . . . 14+ ₐ Senin .............17+ , Plde, nor ..... 14+ „ Senin, nor........18+ , Senin, variabil . . . 15+ „ Senin ..................15+ B „ ....... 17+ , Variabil, senin . . . 24+ B Senin ...............14+ , Variabil, nor . . 13+ B Senin, v., m. agitată Senin................16+ B „ . 18+ . Senin, vânt .... 19+ , Senin, nor .... 13+ B Nor, variabil . . . 17+ , Senin................17+ , Senin, nor . ... 15+ Senin, variabil . . . 14+ ₐ Senin, nor Senin . . Senin, vînt Piatra Piiesd — Piua-Petri — Pleșcoiu — Ploesd — PodurPtrcuM — Predeal — Rădăuți — Râmn-Sărai — Râmn.-Vâlcea — RȘw-Vadului — Roși-de-Vede — Salinde-Mari — Sascut — Săvenl — Sinaia — Sloboda — Spinenl — mefănesd — Tecuciu — Ttrgoviaoe — Tirgu-Frumos — lîrgu-Jiu — Tirgșoru — lulcea — Țăndărei — Urlați — Ursiceni — Valea-Oălugtr. — Văleni — Vasluiă — Virciorova — Vulcan — Vidra — Zătrenl — Zimnicea — . • 18+ „ . . 18+ „ . . 19+ „ . . 18+ „ Norat................14+ ₐ Piatra — Pitești — Piua-Petri — Pleșcoiu — Ploeael — Podu-Dsrculul — Predeal Rădăuți — Râmn-Sărat — Râmn-Vâlcea — Riu- Vadului — Rcși-de-Vede — Balinelo-Marl — Sascut — Săvenl — Sinaia — Slobosia — Spinenl — Stefăncs^l — lecucid — Ttrgovisce — Tlrgu-Frumos — lirg»»-Jiu — Tirgșoru — lulcea — Ttinddrei — Urlați —■ Ursiccnl — ValearOălugtr.— Văleni - Pasîuifl — Virciorova — Vulcan — Vidra — Zătrenl — Zimnicea — Senin .............14+B. Nor, senin.........18+ B Vînt, nor .... . 17+ . Nor, vînt, senin . . 14+ Nor, frumos .... 14+ ₐ Senin .............16+ ₐ Nor, senin .... 12+ ₐ Senin ..... 13+ ₐ Nor, vînt, senin . . 20+ ₐ Nor................144- , Senin .............14 4 ...................17+ B Nor, vînt..........13+ B Senin .............11+ ₐ Senin, vânt .... 10+ ₜ Noros..............11+ , Senin .............13 4- . Frumos............. Variabil, senin . . . 14+ B Senin .............15+ ₐ B ...... 16+ „ Variabil, senin . . . 15+ ₐ Senin .............14+ „ . ...........14+ „ Nor, senin .... 15+ B Variabil, senin . . 15+ B Nor, vînt.........14+ ₐ Senin .............19+ B Senin, nor........15+ ₐ Senin ...............15+ ₐ Frumos...............15+ ₐ Senin ...............13+ ₐ „ . .................20+ „ Variabil ..........15 4- ₐ Senin, vînt .... 15-4 B. Senin ..............14-t- ₐ Variabil...............20+ „ Variabil, sen., vînt . 15+ B Senin, vînt .... 16+ B Senin ..............13 4- ₐ . 14+ B Varianil, nor . . . 11+ „ Senin, vânt . . . .204- Senin, frumos . . . 15+ ₐ Variabil, nor . . . 13+ „ Senin, liniștit . . . 19+ „ Nor, frumos .... 14+ ₛ Senin ..............17+ ₐ Senin, plde .... 11+ ₐ Senin .................14+ . Nor, vânt.............14+ „ Frumos, vânt . . . Nor, liniștit .... 13+ B Senin .................15+ , Senin, liniștit . . . 14+ ᵣ- Nor, frumos .... 16+ B Seuin .................17+ B ....................15+ Variabil, senin, vânt 13+ ₐ Nor, variabil . . . 15+ „ Senin, vînt, senin .17+ ₐ Senin .................154 ₐ Senin, nor.............184 ₐ Liniștit..............18+ Frumos, senin . . . 154- ₐ Senin ...............19+ 1 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1679 Expunerea situațiunel județului CoVurluifi, f&- outA de comitetul permanent cu ocasiunea des- chidere! consiliului general, la 15 Octombre 1885. Domnule președinte, Domnilor consilieri. Astăzi suntem convocați pentru ul- tima sesiune ordinară din peridda legală a acestui consilii! și ne putem felicita de marea Înțelepciune cu care acest consi- lii! s’a comportat și condus In marea sa misiune de representațiune județiană că n’a d&A nascere nici unui motiv re- proșabil conjudețenilor a cărora mandat *1 exercită c&t și guvernului central In special, și a Îngrijit cu cea mai mare solu- citudine ca nici unul din interesele mari, morale materiale și economice ale județu- lui să nu sufere; In căt In sfera mijldcelor de cari a dispus, ajutați și de concursul bine-voitor al onor, represintant al gu- vernului, a fost gata a satisface la timp nu numai exigințele esclusiv județiane dar și a altor instituțiuni ce le-a crezut strâns legate cu interesele economice ale județului, precum: contribuirea la ex- proprierea terenurilor pentru doctori, facerea stradei Traian cu spesele jude- țului; aceste duoă mărețe acte, scutrsce a enumera pe cele multiple și minime, dar cure tote colaborezi a face aoreola ce p> rp»tuă va corona și ilustra viața acestui consilii!, c^re n’a esitat nici un sacrificii! când a fost vorba de binele pubhc. Asemenea și comitetul D-vdstrâ, cărui ați bine-voit a’i acorda favdrea a vă re- presinta In timpul absenței, animat de aceleași sentimente, tn competința și sfera atribuțiunilor ce’i incumbă legea, a căutat a aduce la Îndeplinire tdte do- rințele și disposițiunile luate de consilii! tn sesiunea precedentă, cât și acele ce extra-ordinar i s’a presintat, cari tdte se vor trata la rândul lor, dupe ordinea materielor la care aparține. Nu mai puțin a Îngrijit a Întocmi proiectul de budget pe anul viitor, pre- gătind și sima de gestiunea financelor pe anul expirat; asemenea și diferitele elemente necesare Gestiunilor consem- nate In programa ce urmeză a vă preo- cupa. Pentru ca onor, consilii! să pdtă fi pus tn curent cu situațiunea generală a a- cestui județ, și modul cum s’a făcut ad- ministrațiunea in diferitele sale ramuri, ne permitem a face detailul fie-cărei materii tn parte, Începând cu cea urmă- tdre: Coltul Numărul total al bisericelor din ju- deț este de 108. cu un personal de 145 preoți, 189 cântăreți, 14 paracliseri: dintre cari In urbea Galați 14 biserici, 30 preoți, 28 cântăreți, 14 paracliseri; in plasa Prut 29 biserici, 34 preoți. 45 cântăreți; in plasa Horincea 37 biserici, 38 preoți, 64 cântăreți; iar in plasa Și- ret 26 biserici cari funcționezi și 2 tn construcțiune cu 43 preoți și 52 cântăreți. Comitetul D-vdstră de și cu tdtă or- todoxia sa 'și-a dat tdte silințele a a- duce o ameliorare stărei materiale a cle- rului, insă ’i-a fost cu imposibilitate a satisface pe deplin drepturile legitime ale acestui corp moral, față cumijlocele restrânse de cari dispun comunele, sin- gurele dupe legea și regulamentul Sân- tului Sinod, chemat a contribui la în- treținerea lui și din acest motiv, tn ex- punerea situației pe 1884, am arătat starea de deplâns tn care se află clerul și am propus ca să intervină representa- țiunei țărei a avisa la măsuri de amelio- rare. Acestă cestiune este una dintre cele mai vitale prin importanța ei, căci bi- serica este societatea; pe principiile și doctrinele ci salvatdre să razimă tdte instituțiunile ndstre liberale,și cu atare ne-a ținut strâns legați in corp com- pact, conservându-ne naționalitatea , limba, moravuri și tradițiuni Încă de la inct put. și am putut străbate prin tdte peripețiele și vijeliile barbare până tn filele de astăzi, când ca omeni liberi, aetibrăcați de ori-ce prejudecăți, ne pu- tem prenumăra tn familia li.aei civili- 8' t-; din acest motiv am insistat și in- sista m că cultilu¹ și clerului trebue a- cordată o Îndoita atențiune; clerul este servitorul bisericei și In realitate a so- cietățef, și ca atare, trebue remunerate serviciile ce presteză , căci alt-fel lă- sându-se tot tn nevoi, sentimentele sale se vor slăbi devenind puțin zelos ds da- toria sa, și ca consecință nu vor aduce serviciile ce avem interesul a aștepta, ceea ce va fi fdrte desastros când din a- semenea tmpregiurări basa nostră so- cială să fie amenințată ; de aceea cu o oră mai Înainte tn exprimarea de dorinți ce vom face Înaltului guvern, tn prima linie să fie acest desiderat, ca guvernul să insiste cu stăruință pe lângă repre- sintațiunea țărei ca, cât mai neîntârziat, să reguleze posițiunea materială a cle- rului, și o-dată acest fapt îndeplinit, putem compta cu siguranță pe viitoru și prosperitatea societăței ndstre. Invețământul Din tabloul presintat de D. revisor școlar se pdte vedea cu o singură ochi- adă tdtă fluctuațiunea scdlelor urbane și rurale din acest județ In cursul anu- lui școlar 1885—1886. In ce privesce partea materială a Învățământului și localurilor In special, vă putem asigura că tot ce a depins de județ și comună uu s’a esitat nimic și s’aâ dat tdte Înles- nirile pentru funcționarea lor regulată; , Insă ceea ce nu putem trece fără a ad- nota aci este, că corpul profesoral rural nu prea are mult a se felicita de posi- țiunea sa materială actuală, mai cu să- mă de când compteză numai pe salariul de Ia Stat, căci scdlele nefiind de o potrivă gradate, profesorii sunt unii mai mult și alții mal puțin remunerați, dând nas- cere la o inegalitate din cele mal fra- pante, cu tdte că serviciul este același pentru toți. Iu acestă privință este de cea mai Înaltă solicitudine a se interveni Înal- tului guvern a pune scdlele rurale pe aceiași linie egalitară in privința remu- nerărei profesorilor, căci In actuala stare in cari se găsesc unii dintre el, e o stare de plâns, mal cu sămă când ve^I pe un om care ’și-a jertfit câte 10- 15 ani tn studii, in scop de a Întreprin- de gr dna carieră de Învățător, In schimb pentru precidsele servicii aduse genera- țiunilor presinte și viitdre, să fie remu- nerat numai cu 40—50 lei pe lună; pe când dacă observăm bine, ori-care om fără cel mai mic studii!, pdte agonisi a- ce.tă ingrată sumă; prin urmare, și scdla ca și biserica aii aceiași menire spre a ne lumina și a ne Întări, căci astăzi nu- mai sciința este arma cu care se pdte face con hista pe calea economică, fără de care, dacă vom sta inerți, vom remâ- nea tot învinși și vasali lumei civilisate. Financele comunelor Printr’o ochiadă retrospectivă asupra tabloului ce vă alăturăm, vă puteți for- ma convingerea câtă solicitudine a pus com’Utnl D-vdstre atât In echilibrarea budgetelor, cât și tn Întrebuințarea ba- nilor comunelor de a nu se cheltui de cât tn cheltueli obligatorii și In alte trebuinți facultative, insă numai de pri- ma necesitate, soldând budgetele cu es- cedente, cari cea mai mare parte s’aii consacrat tn interesul de a se forma ca- pitaluri cu cari să se clădăscă localuri de scole sistematice, căci cea mai mare parte din actualele localuri tn cari se predă Învățământul rural, numai loca- luri conforme cu trebuința nu se pot numi; numele cel mai propriii ce li se pdte da este de caverne obscure și fo- care de infecție, din causa lipsei cubu- lui de aer trebuitor, decimând prin a- cesta sănătatea fragililor copii ce Ie frecucntă. Unele comune, cari fiind mai fericite prin posițiunea lor materială, ’șl aâ clădit localuri bune și cari cores- pund pe deplin scopului, Insă acestea sunt puține la număr tn raport cu tota- litatea scdlelor din Întregul județ; și In acăstă privință, avem o opiniune de e- mis care credem că va găsi ecoii in ini- mele D-vdstre, de dre-ce este pentru bi- nele și interesul general al județului de a se rupe cu acăstă lentitudine cu clădi- 1680 MONITORUL OFICIAL 1 Iulie 1887 rea localurilor de scdle în tdte comunele, în acest sens găsim că mijlocul cel mal eficace de a se ajunge la scopul dorit, e ca să se adopte sistema întrebuințată în județul Iași de a se face împrumut de la casa de depuneri de cel puțin un milion, în scopul de a se clădi localuri de sc6Ie sistematice, atât de fete cât și de băeți, în tote comunele rurale, care capital să se ia pe un termen anumit, spre a se putea plăti cu înlesnire de către comune prin anuități, numai ast-fel vom putea ajunge cu o oră mal înainte la resulta- tul dorit, căci cu sistema actuală de a se capitalisa cu paraua, vom fi obligați a aștepta ^cimi de ani, din care causă și instrucția și sănătatea copiilor va suferi. Posta rurală Acest servicifi sa îndeplinesce la reșe- dința jilășilor de către un expeditor yu- ral ce compteză în budgetul județului, iar în comunele rurale de către notarii respectivi; înlesnirile ce aduce popula- țiunel acăstă instituțiune sunt satisfă- cătore. Poliția rurală. Acestă lege garantatore populațiunel rurale, reglemeatându-se în mod uni- form mai de tote comunele, punerea ei în aplicație, serviciile pazei de ^i și de ndpte se fac mai regulat ca în trecut și dă resultă te satisfacătdre ; căci atât stricăciunile holdelor cât și furturile de producte și de vite de pe câmp afi di- minuat și comptâm că pe viitor să ob- ținem un bun resultat. Serviciul penitenciar Din ambele tablouri ce se aLtureză la finele acestui raport, se vede fiuctua- țiunea aresturilor de prevenție și corec- țiune a acestui județ, precum și cheitu- elile efectuate cu întreținerea consis- tentă în hrană, îmbrăcăminte, curățire, etc., de la 1 Octombre 1885 până la 1 Septembre 1886; se notezâ că comitetul a îngrijit a da la timp tdte cele necesare arestului, nu numai atât, dar localul diu curtea palatului ne mai fiind suficient pentru numărul arestaților ce’I populai! și impropriii unui asemenea servicifi prin neconformitatea lui cu trebuința, -omitet'l,în urma multiplelor stăruințe din partea D-luI prefect, a angagiat cu chirie un alt local mai spațios și mai sigur pe care se plătesce 2.500 lei auual; acest local aparține D-lui Dra- copulo, și D-sa l’a transformat cu spe- sele sale într’un adevărat arest mo- del, ast-fel câ astăzi nu mai represiută nici un inconvenient safi insuficiență, a- farâ numai de arestul din târgul nofi proprietate județului, tare necesită dre- vari rrparațiunl și adăogiri de încăperi pentrn gardă, căci actualmente garda stă în una din odăile din interiorul ares- tului, ceea ce este contrarifiregulamen- tului închisorilor și celui militar; ase- menea și facerea a șepte gherete în lo- cul celor actuale cari s’afi deteriorat din causa vechimel și pntrediciunei lor. Edificii, proprietăți ale județului 1. Palatul administrativ unde sunt instalate ambele secțiuni ale tribunalu- lui, cancelaria regimentelul 5 de călă- rași și a brigadei, precum și depoul de muniții. * 2. Un loc viran alături cu palatul cumpărat de la defunctul Vlasto pentru construcțiunea noului palat. 3. Palatul din tărguî Bujor în care e instalată sub-prefectura plasei Prut-Ho- rincea, biuroul de verificare, oficiul pos- tai de Prut și cancelaria comunei târgul Bujor. 4. Penitenciarul din târgul nofi. 5. Casa fostă a principelui Muruzi și donată județului de D. Goetz, tn care e casarmat escadronul de călărași. La tote ecaretele județului nuda s’a simțit necesitate, s’afi făcut reparațiile cuvenite. In ce privesce construirea din nofi a palatului administrativ și a casarmel dorobanților pentru care contribuabilii sunt impuși cu jumătate ^ecime ma^ mult, onor, consilifi a votat împrumu- tul de un milion cu care să se facă față construcțiunei, și dacă se va vota și de Corpurile leginitdre în sesiunea viitdre, maxim tn termen de 2 ani palatul va fi edificat. Starea economică Anul agricol 1885—1886, e cunoscut In general prin calamitatea sa, care din stricarea recoltei a dat nascere lipsei de hrană, și acăsta consecinței desastrose a pelagrei, de care peste 300 locuitori su- fer, cari spre a fi curați și salvați din ghiarele unei asemenea maladii, opiniu- nea omenilor de sciințăeste de a se În- ființa un spital in centul județului, căci numai printr'un tratament Înde- lungat și bine îngrijit să pote vindica. Comitetul, în vederea acestei grave cir- cumstanțe, a făcut demersuri mi^loci- tdre pe lângă înaltul guvern a înființa un asemenea spital cu spesele Statului și suntem în adesturea resultatului. Popușoi! ce s’afi distribuit de județ la partea din locuitorii lipsiți de hrană, cu mod de împrumutare, a salvat multe familii am uințate. Acesta este Încă unul din actele mă- rețe ce trebue înregistrat la activul a- cestul consilifi, căci n’a stat un moment pasiv la nevoile conjudețienilor și s’a grăbit cu o oră mai ’nainte a ’I întinde mâna de ajutor, ceea ce denotă în mod cert că acestui consilifi nu ’i lipsesce nici unul din sentimentele nobile și u- manitare, și pentru care conjudețieni ’i conservă recunoscința 1 ir. Banca agricolă Pentru o mal bună convingere de ru- larea capitalului acestei case, supunem onor, consilifi tabloul situațiunei sumare Încheiat tn sera de 30 S ptembre 1886, din care se pote vedea starea și progre- sul făcut In decursul acestui an; ceea ce putem adăoga, că în urma măsurilor energice luate de către D. administrator de și recolta Ia pânea albă n’a fost în destul de satisfacătdre, totuși locuitorii împrumutați ’și afi achitat parte din debitele lor, și să speră că, pentru anul viitor, agricultorii fiind secondați de un timp favorabil, vor achita în totul de- bitele lor, fără a mai rămânea enormele rămășiți ea tn anii trecuți. Starea casei județului D e c i m i Ea vi se presintă precum urmeză: Venituri dupe budget pe exercițiul acestui an . . . 490.247 50 Constatate................. 389.306 95 încasate................... 288.175 04 Celtueli efectuate . . . 286.502 60 Drumuri Venituri dupe budget . 132.188 35 Constatate................. 122.873 42 încasate................... 121.664 83 Cheltueii efectuate . , 125.185 66 Acesta este starea financiară a casei județului pe acest exercițifi. Scola de meserii Acest institut, dupe cunoscințele ce avem și relațiunile date de D. director actual, în decursul anului 1885 — 1886 a avut peste 51 elevi interni, (coprin- ^eudu-se între aceștea 3 supra numerar și 3 cu plată), tu loc de 32 elevi, cari erafi în scdlă în cursul anului expirat 1884—1885. In privința didacticei, iarăși cu plă- cere înregistrăm un progres, că scola în loc de a avea o singură persdnă (direc- torul) ce preda cursurile elevilor, astă- zi mai prenumără încă 2 profesori, din- i tra cari unul predă la clasa 1-aaritme- ¹ tica raționată, limba română și caligra- fia, iar al 21ea, geometria și desemnul la clasa a 2, iar directorul Ia clasa 3-a și a 4-a fisica, mecanica și d"Semnul; de unde reese că am făcut un pas impor- tant în privința instrucțiune! teoretice. In cât privesce activitatea practică a ■ scolei. și acesta ’și-a întins într’un mod simțitor cercnl săfi, căci, comandele afi ajuns într’un număr așa de mure în cât s'a simțit necesitate a se angagia maeștri aparte; acăsta, în scop de a nu priva pe 1 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1681 elevi de diferite lucrări noul pentru ei, cât și a mulțumi pe cât a fost posibil pe comandatori. In cât privesce partea financiară, ad- notăm că scdla a efectuat comande tn cursul anului 1885— 1886 In valore de lei 3.309, bani 97, din cari scă^ându-se plata materialului, a resultat un bene- ficia net de lei 1.929, bani 28 s/₄ pentru lucrul de mână; bine tnțeles, că acestea sunt comandele efectuate și predate până la 1 Aprilie 1886, afară de cele ce sunt tn lucrare tn sumă de veri-o 5 000 lei, și cari până la deschiderea sesiunel urmeză a se preda la destinație. îmbunătățirile de cariscdlasimte ab- solută trebuință sunt: 1. Să se reînființeze atelierul decismă- rie, căci scâla având numai elevi interni, cari snnt tmbrăcați și tncălțați din casa județului, pe lângă că acel atelier ar da un bun număr de meseriași dintre elevii ce ar întreprinde acăstă branșă, dar ar aduce și o economie casei județului cu facerea încălțămintei necesară elevilor interni și diferitele reparaținni în cur- sul anului, care alt-fel ar trebui să se solvescă cu bani gata, pe când reînfiin- țând u-se, cu comandele ce se vor face, confecțiunea și reparnținnea ghetelor elevilor nn numai că nu s’ar cheltui mult, dar să speră ca să aducă și un be- neficiâ. 2. In locul forței manuale întrebuin- țată de elevi tn mișcarea diferitelor ma- șini a le ateliernlui de mecanică, ar fi mai practic a se introduce ca forță mo- trice (aburul), cumpărându-se o mică locomobilă care n’ar costa mal mult de 1.500 — 2.000 lei, și care ar aiuce ser- vicii Împătrite de cât acele manuale. 3. Asemenea este nemerit ca elevilor să li se acorde și câte un costum de ate- lier, consistând dintr’o blnsă și panta- loni albaștri, acesta in scop și a unul bun aspect cât și a economiei, spre a nu ’și usa elevii uniformele cari le-afi pen- tru ținuta de oraș. 4. Fiind-că scola de meserii tn specia sa nu este un institut eminamente di- dactic, ci se pote compara fdrte bine și cu un stabiliment industrial; pentru a se da un stimul și o desvoltare mai prac- tică acestui institut, e nemerit ca din beneficiele ce vor resultă din diferitele comande, pentru tncuragiarea celor ce conduc și celor ce efectueză lucrările, să se acorde 15 la sută directornlui, 15 la sută maeștrilor și 15 la sută elevilor. Acestor din urmă să li se dea acest beneficifi în scop de a ’și forma un ca- pital cu care la eșirea din scolă să ai! ă cu ce ’și procura instrumentele cu cari sâ 'șl pot exercita meseria ce aii con- tractat, și a nu fi expns a lucra cn ^iua prin ateliere străine, unde să fie plătit pe nimic, pe când având capitalul cu care să ’și procure instrumentele, pdte să ’și înființeze atelierul săfi, fără a recur- ge la mijldcele extreme de mal sus; 5. Pentru o mal exactă supraveghere atât a obiectelor de menagiii cât și a materialului diferitelor ateliere, este bine a se înființa un post de magaziner, depanând o garanție de 1.090 Iei, care să nu aibă altă ocupațiune de cât sur- vegherea sub a sa responsabilitate a obiectelor de menagiii și material. Onor, consiliâ, apreciind în suverani- tatea sa, va disposa. Serviciul sanitar Dnpe relațiunile date de D. doctor- primar, acest servicifi a fost condus de D sa ca șef, 3 medici de arondis uete până la 1 Aprilie, când cel de la plasa Horincea, D. G. Becescu, s’a retras din causă că județul nu are vaccinator, un veterinar de județ și 13 moșe, dintre cari nna a demisionat anul acesta din causa micșorărel salariului. Serviciele aduse de acest personal afi fost la timp și pe cât posibil cu tfită proptitundiuea cerută de regulamentele sanitare. Plasa Horincea devenită vacantă, ca fi- ind mai depărtată de reședință, s’a permu- tat la acea plasă dnpe cererea sa, D. dr. Fridman de la Șiret și serviciul de la acăstă din urmă plasă se îndeplinesce de D. dr. primar și medical plășei Prut până la găsirea unui medic titular Visitarea sanitară in comuna s’a fă- cut, dupe cum resultă din constatările D-lul dr. primar cu ocasiunea inspecți- unilor prin comune și procesele-verbale lunare existente în arhiva serviciului sanitar. Starea sanitară a județului, în ce pri- vesce sănătatea populațiunei nfistre ru- rale din acest an, de și ferită de epide- miile întinse ca cele ce am avut a înre- gistra în anul trecut, însă în schimb a- vem tristul spectacol de a avea în față- ne o întinsă epidemie de palagră, trista consecință a lipsei de alimentațiuni și a miseriei fisiologice tn cari afi ajuns con- conjudețenii noștri săteni și acesta mai ales tn comunele Cudalbi, Măcișen?, Diocht ți, Pechea etc., din plasa Șiret, pe acolo pe unde fometea In anii treenți a fost mai mare, așa că dnpe o statistică făcută de D. dr. primar, avem încă as- tăzi tn comunele rurale peste 300 pela- groși in tristele ei fase. Ca bfile acute epidemice ce afi mai în- cercat populațiunea nfistră tn cursul a- cestui an, avem tncă: 1) Febra tifoidă în comuna Șivița, care a durat de la 12—26 Decembre, în care interval s’afi îmbolnăvit 5, a murit 1 și s’afi însănătoșit 4. 2) REgeola(corifi), tn comuni Smulți, care a durat de la 7 Aprilie până Ia 12 Maifi, înb jlnăvindu-se 32, din cari s’afi însănătoșit 31 și a murit 1. 3) Angina difterică, în comune’e Sit și târgul Pechea, îu două rânduri, adică: de la 13 Aprilie până la 3 Maifi, tn care timp s’afi îmbolnăvit 9. afi murit 8 și s’a Însănătoșit 1; și tn perifida de la 3—10 August s’afi îmbolnăvit 3, s’a însănă- toșit 1 și afi murit 2. In comuna Independența, de la 3 Sep- tembre până la 26, s’afi îmbolnăvit 17, afi murit 2 și s’afi însănătoșit 15. Actualmente aceste maladii bântue tocă comunele Tulncesci, Frumușița , Foltesci și Cuca, însă mai mult de un caracter sporadic de cât epidemic, luân» du-s t6te măsurile posibile pentru com- baterea și tmpedicarea lățire! ef. Ca maladii sezmiale am avut tn tim- pul vere! enteritele și euterocolitele la copii și omeni în vârstă. Pe lângă tdte acestea, clasicile varie- tăți de paludium n’afi lipsit a se arăta tu tote sezdnele nici, anul acesta, fă- cându’ș! ravagele sale obicinuite. Pe lângă cașurile de mai sas, s’a În- tâmplat tn comnna Fileșcl, plasa Șiret, tn (jiua de 28 spre 29 Maifi, să fie moșeați 3 persăne de un câine turbat, comitetul fiind avisat de D. medic primar despre acest regretabil accident, animat de sen- timentele de umanitate, asigurat și de declarațiile dmenilor de sciință, cum că contra acestei nenorociri nu este nici un remedii sigur de recomandat de cât me- toda ilustrului Pasteur din Paris, luat și de violentul curent al mișcărei sciin- țiSce ce s’a produs pu numai la noi dar chiar tn țările cnlte, de a alerga Înain- tea marel descoperiri a inoculărei viru- sului rabic, a hotărlt trimiterea acestor victime In cura dr. Pasteur la Paris, a- companiaț! și de D. medic primar Tă- cheann, care nu numai că era imperios reclamant a acompania victimele cari aveafi mai multe rane cereclamafi îngri- jire, dar comitetul a dorit ca D. medic primar să tnvețe și să ne adncă în țeră și metoda acesta atât de folositdre uma- nităței. Acest mare fapt de umanitate s’a și În- deplinit, căci moșeați! s’afi întors sănă- toși toți în țâră și D. medic primar ne-a adus metoda lui Pasteur, primului cărui pentru onfirea țărei până astăzi i s’afi încredințat epuri altoiți; pe cari D-sa ’i a adus tn țeră, de la cari continueză întreținerea acest i limfe, având’o gata pentru ori-ce întâmplare. ' D. medic primar însă a mai făcut mari sacrificii cu propriele sale mijloce de a instala un mic laboratorifi în orașul nostru și tn fața căror sacrificii repre ■ sentațiunea județului n’ar trebui să stea indiferentă, și să aviseze la mijldce pen- tru venirea în ajutor, contribuind cu o țifră 6re-care Ia manținerea acestui la- 1682 MONITORUL OFICIAL 1 Iulie 1887 boratorih atât de util nu numai jude- țului și orașului dar chiar țârei întregi. Mișcarea populațiunel In general, In cele 3 trimestre ale anului; Octombre 1885, Ianuarie și Aprilie anul curent, a fost: nasceri 2.409, morți 1.140, remașl 1.269 și căsătoriți 1.282; resuită dar că cu totă starea sanitară puțin satisfăcă- tdre totuși resuită un excedent destul de simțitor. Ordonanțele gratuite eliberate 6me- nilor germani, atăt pe la domiciliul lor cât și pe la dispensării, ah fost înnumăr total de 1.605, din cari: 1.438 de la dis- pensariele lor, iar 167 date pe Ia domi- ciliul lor; iar de D. medic primar 950 la dispensării! și 56 pe la domiciliurile lor cu ocasia'inspectiunilor. Femeile lehnze asistate de către mă- șele aflate tn funcțiune, aii fost 616 nor- male și 17 abnormale. Copii s’aii vaccinat un numer de 2.799, repartisați ast fel: vaccinați cu succes 2.623. revaccinați 1 <5, vaccinați fără succes 26 și revaccinați fără succes 5. Dăsă înregistrăm ac st avantagiii în numitul destul important al vacrinați- lor, aeăsta este numai grație vaccinato- rului Mardare și interesului consciin- cios al medicilor de arondismente D. dr. Fridman și Gh Apostol, cari n’aii cruț t marele sacrificii ce ah fimt, ca din modestul lor 8-Jarih să pl tescă pe vaccinator, numai ca acestă operațiune atât de importantă pentru popula iune să nu rămână neefectnată șt sâ facă ca mâna lor să fie mai liberă centru a se ocupa cu mai multă promptitudine în căutarea bolnavilor etc. Actele și certificatele medico-legale ah fost date de către medicii de aroudis- mente 173 și de D. dr. primar lâO; to- tal 313. îmbunătățirile reclamate imperios de serviciul sanitar și asupra căror D. dr. primar insistă cu drept cuvânt, consistă din cele următdre: 1) In măsuri de organisațiune a asis- tenței publice în arondismente, pe la do- miciliul locuitorilor bolnavi și în spitale. 2) In măsuri generale impuse da igi- ena publică, și 3) In măsuri de aprovionament de ma- terial și instrumente necesare serviciu- lui sanitar în general. a) Ca măsuri de organisațiune a asis- tenței publice să mărginesce a propune trictul necesar, adică în prima ordine este personalul sanitar, care trebue să se compună tn modul următor: la fie-care arondismeut pe lângă medic să i se ata- șeze personalul inferior, adică Ia reședința fie-căiel plase câte un subchirurg, sala- riat cu 120 lei pe lună, care va face vac- cinațiunea plășei, va seconda pe medic la necesități și va fi și ca secretar pen- tru conducerea cancelariilor medicilor tratament și 12 arestați cu 124 gile de tratament. In total județ și oraș 213 bolnavi de ambe-sexe cu 4.289 gile de tratament. De și acest institut a adus in parte servicii bine făcătdre județului, totuși ar fi bine ca jadețul să aibă un spital In interiorul lui, unde să vie comod pentru lumea suferindă; tn care scop dupe cum am arătat tn alt capitol, că am făcut demersuri pe lângă guvern și suntem tn adăstarea resultatului. Căi de comunicație Dit datele comunicate de D. inginer al județului, putem cu facilitate a vă arăta tn detalih tdte lucrările efectuate tn di- ferite peridde de timpi, de când legea drumurilor s’a pus în vigdre, ast-fel că, din expunerea ce vom face mai jos, se văd progresele proporționale aduse, dupe îmbunat-țirile legei drumurilor adică : acele efectuate de la 1868—82 ; 1882—8o Decembre 31 și de la 1 Ianua- rie 1886 până la 15 Octombre 1886; specificate ast-fel vom avea: 1 Perioda de la 1888—82 a) ('alea județiană Bgrlad-Galați 1) Ș seua «f ctuată cu gile de presta- ție ș' nani, 13 142 m. 1. 2) Poluri sistematice de lemn de ste- jar cu bani, 13. 3) Caseuri, 4. 4) Case de cantonieri, 4. 5) Magazii de păstrat unelte, 2. 5) Stâlpi kilometrici, 13. b) Calea județiană Galați Fălciu 1) Șosăua efectuată cu gile de pre- stație și bani, 12.278 m. 1. 2) Podari sistematice, 7. 3) Caseuri, 5. 4) Case de cantonieri, 5. 5) Magazii de păstrat unelte, 3. 6) Stâlpi kilometrici, 14. c) Căi vecinale Șosele împetrite și date în circulație : a) Tărgul-Drăgușeni, 368 m. 1. b) Târgul-Bujor, 232 m. 1. c) Tărgul-Bercesci, 418 m. 1. Totat pe căile vecinale, 1.018 m. 1. 2. Perioda de la 1882 până, la 31 Decembre 1885 Căi județiane a) Calea județiană Galațl-FălciU 1) Șosăua împetrită și dată in circu- lație efectuată cu bani și gile de presta- ție, 2.222 m. 1. 2) Șoseua din terasament necomplec- tă, efectuată cu gile de prestație, 4.690 I m. 1. ' 3) Poduri sistematice, 7. ' 4) Stâlpi kilometrici, 4. 5 ) Stâlpi mirametrici, 2. ¹ 6) Copaci plantați, 4.990. de arondismente, care dupe noua lege s’a Împovărat cu totul la rigdre, cel pu- ■ țin actualul vaccinator pentru tot jude- țul, cu un salarih cel puțin de 200 lei ; mensual, ca să pdtă a’și întreține și mijlocul de transport. înființarea unul spital rural In cen- trul acestui județ este de o absolută ne- cesitate, ast-fel că agi acest județ este ca și când nici n'ar avea un asemenea in- stitut, căci situațiunea sa geografică cu capitala la una din extremitățile sale pe unde se mal găsesc spitale cu totul insuficiente, face ca populațiunea nds- tră rurală suferindă să fie cu totul lip- sisâ d’acest indispensabil ajutor. b) Intre măsurile generale impuse de igiena publică, este alimentațiunea săteanului care să preocupe din timp pe onor, consilih a’și face reservele ne- cesare pentru a interveni la timp; pe lângă acestea a se lua măsuri adminis- trative pentru combaterea alcoolismului și îndemnarea celor căluți tn asemenea vicih a merge la munca câmpului. Pentru combaterea paludismulul, care tn acest județ este fdrte Inrins, autori- tatea județiană să avis>ze la măsuri ra- dicale spre a stârpi baltocele prin dre- nagih și alit »rea lor îu lacuri mal puț ne și mai adânci, cu plantațiuni pe mar- gini; a se face diguri pe malul Pr tulul, | mai cu semă pe acolo pe unde inunia- țiunile fac dese r^vage; transformând la- curile sstăgf devenite marecage tn lo- c ri de semănături, cari vor deveni cele mai f-rtile. c) In privința materialului trebuin- cios serviciului sanitar, in primul rang se citeză înscrierea tn budget a unei ți- fre pentru cumpărare de limfă vacci- nală, sah Înființarea unui institut spe- cial pentru a cultiva tn localitate vacci- nul animal, dupe cum s’a exprimat con- siliul de igienă in ședința sa din 27 Sep- tembre a. c. Să se cumpere un microscop cerut de lege și trebuincios serviciuluisanitar; să se înființeze cel puțin 2 cutii cu instru- mente obstetricale fdrte necesare servi- ciului de arondismente. Pentru completarea instrumentelor meteorologice și instalarea unul pavi- lion să se prevadă In budget o țifră de cel puțin 500 lei. Acesta fiind starea sanitară și exigin- țele serviciului ei, onor, consilih, apre- ciind importanța, va avisa la măsurile ce le va crede convenabile. Spitalul Elisabeta Domna Acest institut, subvenționat de județ cu 5.000 lei anual, a curarisit de la 1 Septembre 1885 și până la 31 August a. c. 145 bolnavi bărbați din județ cu | 2.958 gile de tratament; iar din oraș 8 elevi din scdla de meserii cu 63 gile de 1 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1683 b) Calea județiană Bârlad-Galați Șosâua executată din terasament ne- complectă, cavile de prestație 1.827 m.l. 2) Poduri sistematice, 6. 3) Stâlpi mirametrici, 2. 4) Copaci plantați, 4 080. b) Căi vecinale 1) Șosele împetrnite și date in circu- lație, 24.866 m. 1. 2) Șosele din terasament necomplecte, 23.315 m. 1. Pentru aceste lucrări s’afi întrebuin- țat 61.772 ^ile cu carul și 37.253 cu palmele. 3) Reparația drumurilor natui ale pe lungime de 26.925 m. 1. s'afi întrebuin- țat 2.029 ^ile cu carul și 3.770 cu pal- mele. 4) Poduri construite de județ 5. 5) Poduri provisorii construite de co- mune 6. 3. Perloda de Ia 1 Ianuarie 1886 până la .15 Octombre 1886 In acestă periddâ s’afi efectuat, cu ^ile de prestațiune și bani, lucrări de șosele, podari etc. dupe cum urmeză : d) Calea județiană Bârlad Galați 1) Punctul Crăesoi-Varleăile județiane efectuate cu bani de la 1868 —1886, și anume: 33 poduri sistematice cu lemn de ste- j -.r, 9 caseurl, 9 case de cantoni°rl, 5 magasil ia cantone pentru conservat unelte, 31 stâlpi kilometrici și 4 stâlpi miriametrici. b) Pe căile vecinalp-comunale: 6 po- duri sistematice cu lemnărie de stejar, construite de județ și 6 poluri provi- soril construite de comune. c) Serviciul de Întreținere prin can- tonieiii la ș iselele județiane tn circula- ție dă următdrele lucrări: așternerea a 798 m. c. pietriș pe șosele, tn astupa- rea de făgașe și gropi, 33.703 m. 1. cu- rățire de șanțuri, tăere de accidanturl și fasonare de taluse, 557 m. 1. facere de șanțuri din nofi, 14.408 m. 1. șanțuri curățite de noroifi, 108 m. c. pietriș exploatat și ciuruit la cariera Ghin- ghescl. 86 m. c. pietriș desbetut din grămezi, 27 m. c. pământ săpat din ac- cidanturile șoselei spre a o nivela, 2 560 gropi pentru plantațiuni pe căile jude- țiane și grădinele cantinelor. Pe lângă lucrările indicate mai sus, s’a mai făcut de cantonieri strângerea pietrelor tn desordine, o dată pe săptă- mână, pe fie-care secțiune, precum și dat ajutor tn timpul campaniilor de lucru la drumurile vicinale și județiane și tn facerra traseurilor. Lucrările indicate mai sus s’afi efec- tuate tn mod mulțumitor în raport cu numărul ămenilor de Întreținere, Insă, tot s’a lăsat mult de dorit asupra bunei Întrețineri din causa reducere! număru- lui lor, precum și a salarielor. Alte ori aveam Întinderi mai mici de șosele date In circulație, și numărul lor era mai mare precum și mai bine plătiți, pe când astăzi, căile județiane s’afi sporit, și ast-fel ar necesita sporirea și acestor lucrători; iar pentru cheltuelile tn plus, ceea ce ar mai necesita, acestea se com- penseză cu munca lor «jilnică; iar a- puntamentele fiind reduse la 30 și 45 lei pe lună, acăstă soldă s’a constatat că este prea minimă spre a se hrăni ei și familiele lor, și din care causă s’afi lăsat să ’și semene, prășescă și strânge porumb, pe când tn anii diu urmă, având apuntamentele mai sporite, ei căntafi numai de lucrările de întreținere. Deci, ar fi bine ca onor, consiliâ, sâ sporescă soldele cantonierilor dupe cum a fost în trecut la 55 lei pe lună. d) Serviciul technic s’a ocupat cu fa- cerea proiectelor de șosele și poduri dupe sumele alocate în budget, proiecte pen- tru scoli și primării, facerea de divise și planuri pentru reparațiunile decasărml, localurile județului etc.și executarea lor. Facerea traseurilor în mod sistematic în capania de tomnă curentă la nouă puncte de lucrări pe căile județiane și vicinale, care s’a făcut și condus cu multă greutate din causa micului nu- măr de personal, pentru aceste motive s’afi angagiat picheri comunali, cari, de și numărul lor era destul pe la tite punctele, însă, fiind recruți, a trebuit ca vechiul personal să ’i conducă, pe lângă cele-l-alte lucrări, și pe ei. Din expunerea arătată mai sus asu- pra progresului lucrărilor de șosele în județ, se constată că în campania ac- tuală, care, până la data încheiere! aces- tuia, s’a efectuat atâta întindere de șo- sele pe căile județiane și vicinale, cât nu s’a făcut în curs de 15 ani, adică de la 1868—1882; acest gigantic spor de lucrări se datoresce pe de o parte adao- sului la capitalul filelor de prestațiune, procederei în combinațiunea lucrărilor, prin concentrarea mal multor comune la câte un punct de lucrare, timpului favorabil, reușita descoperi'ilor de ca- riere de pietriș îu județ și tn special silințelor ce D prefect Lupu Costache a pus ca prin administrațiunea sa de afară să ajungem a crede câ peste pu- țini ani si mergem a vedea locurile sălbatice prefăcute în drumuri siste- matice. Totuși nu putem tăgădui și meritele necontestate ale D lui inginer ai jude- țului Alexa ndru Mănciuleacn,care, șitn campania de față, ca în tdte cele-l-alte, a desfășurat t6tâ diligența și bunele sale calcule în conducerea lucrărilor, de unde am obținut sce’t progres imens și care ne autorisă a spera că, în curând, județul nostru va fi pus pe același pi- cior cu cele-l-alte județe înaintate în acestă branșe. Cât privesce despre administrațiunea județiană, n’a cruțat nici nn sacrificii material da a îolesni mersul regulat al lucraiilor; rămâne acum ca onor, con- silifi să aviseze Ia mirifici Ie trebuităre pentru lucrările viitdre, pentru care ’I 1 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL vom presinta nn memoria asupra Îmbu- nătățirilor ce trebuesc făcute pentru ca lucrarea drumurilor să devie o operă pe cât de utilă pe atât și de perfectă. Procese 1. Procesul județului cu D. Emanoil Gălescu pentru restituirea sumei de 13.000 lei, cheltuiți se va judeca conform legei. No. 8.374. 1887, Iunie 25. Trlbnnalul Muscel D. Nieulae Luțu, fost cu domiciliul în comuna Mărăcineni, județul Muscel, iar acum cu domiciliul necunoscut, este ci at priutr’acâsta ca, în ^iua de 23 Sep- tembre 1887, orele 10 diminâță, să vină la acest tribunal ca inculpat pentru fap- tul prevăzut de art. 264 și 238 din co- dul penal; contrariâ se va judeca în lip- să, conform legei. No. 5.973. 1887, Iunie 10. — D. Dumitru Ion Vasile, cu domi- ciliul necunoscut, este citat priutr’acăsta ca, în ^iua de 21 Octombre 1887, orele 10 diminâță, să vină la acest tribunal ca inculpat pentru bătae; contrariâ se va judeca în lipsă, conform legei. No. 6.925. 1887, Iunie 23. Membru suplininte al tribunalului Râmnicu-Sărat Toți creditorii cunoscuți și necuno- scuți ai falimentului Petrache Stoico- viciu, din orașul Râmnicu-Sărat, se citâză prin acesta una și singură che- mare a se presinta înaintea D-lui sindic Vasile Cristoforeanu, din orașul Râm- -nicu-Sărat, strada Carol I, în termen de 20 ^ile de la publicarea prin Moni- torul oficial a presentel încunosciințări, saâ înaintea ndstră în pretoriul acestui 'tribunal la 25 Iulie 1887, orele 10 di- minâța, cu zapisile și documentele ori- ginale de sumele de bani ce vor fi având să ia de la falitul Petrache Stoicoviciu, spre a se verifica conform art. 236 din codul comercial; contrariâ se va procede conform legei. Membru suplininte (Nedescifrabil.) No. 3.079. 1887, Iunie 23. | Judecătoria ocolului Bolintinu, județul Dâmbovița D-na Marița I. Dumitrescu, fostă cu do- miciliul în comuna Produlesci, iar acum necunoscut, este citată prin acesta ca, în ^iua de 6 Iulie 1887, orele 10 diminâță, să se presinte îu pretoriul acestei ju- decătorii ca reclamantă pentru lovire'; contrariâ se va judeca în lipsă, conform legei. No. 3.904. 1887, Iunie 24. Judecătoria ocolului Mostiștea, județul Ilfov D. Stan Niță, fost cu domiciliul în comuna Ștefănesci, iar acum cu domi- ciliul necojoscut, este citat a se pre- ș sinta înaintea acestei judecătorii, în ^iua de 24 Iulie 1887 , la 10 ore diminâță, ca inculpat pentru furt; cunoscând că în cas de lipsă se va judeca afacerea conform legei. No. 4.383. 1887, Iunie 20. — D. Gheorghe Tiu, fost cu domici- liul în comuna Colintina, iar acum ne- cunoscut, este citat a se presinta la a- câstă judecătorie, în ^iua de 24 Iulie 1887, orele 10 a. m., ca inculpat; cuno- scând că, în cas de lipsă se va judeca afacerea conform legei. No. 4.384. 1887, Iunie 20. — D. Ciobanu Barbu Sandu, f st cu domiciliul în comuna Colintina, iar a- cum necunoscut, este citat a se presinta la acâstă judecătorie, în ^iua de 24 Iu- lie 1887, orele 10 dimineța, ca martor; cunoscând că tn cas de lipsă se va ju- deca afacerea conform legei. No. 4.385. 1887, Iunie 20. MANDATE DE ARESTARE Parchetul tribunalului Buzeâ In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procuror pe lângă acest tri- bunal, In basa art. 193 din c. de pr. ciminală; In temeiul sentinței corecționale cu No. 1.059 a acestui tribunal, pronunțată în audiența de la 3 Decembre 1887, prin care condamnă pe TudoracheDinu, ma- jor, de profesie muncitor, cu domiciliul necunoscut, la închiadre corecțională pe termen de 3 luni, pentru că a comis fap- tul prevăzut de art. 309 c. penal, pen- tru furt; Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus- numitul la temnița din orașul Buzăâ; Mandăm și ordonăm directorului ace- stei închisori a primi și reține pe sus- nnmitul la ibisul penitenciar pe tot tim- pul determinat mai sus și calculat de Ia încarcerare, c&nd Ia expirare '1 va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca ori-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru executarea presintului mandat. Dat la 16 Aprilie 1887. No. 1.210. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procuror de pe lângă acest tribunală; In basa art. 193 din codul de proce- dura criminală; In temeiul sentinței tribunalului Bu- zeâ cu No. 29, pronunțată în audiența de la 21 Ianuarie 1886, prin care con- damnă pe Tache Săvulescu, major, de profesie servitor, domiciliat în orașul Buzăâ, Ia închisdre corecțională pe termen de 3 luni, peutru câ a comis fap- tul prevăzut de art. 308 diu cod. penal; 1 Iulie 1887 MONITORUL OFICIAL 1691 Cerem ca orl-ce agent al forț.I pu- blice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din județul Buzăfi; Măndăm și ordonăm directorului a- cestei Închisori a primi și reține pe sus numitul la £isul penitenciar pe tot tim- dul determinat mal sus și calculat de la Încarcerare, când la expirare ’l va libe- ra de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca orl-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de nece- sitate, pentru executarea prestatului mandat. Dat la 13 Decembre 1886. No. 3.222. —In numele legei și al M. 8. Regelui, Noi, procuror de pe lângă acest tri- bunal, In basa art. 193 din codul de proce- dura criminală; In temeiul sentinței corecționale a tribunalului Buzăfi cu No. 766, pro- nunțată In audiența de la 13 Octombre 1886, prin care condamnă pe Radu So- don, din orașul Buzăfi, culorea Galbenă, major, de profesie servitor, domiciliat In oraș al Buzăfi, culorea Galbenă, la tn- chisore corecțională pe termen de 3 luni, pentru că a comis faptul prevăzut de art. 309 din codul penal; Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și să conducă pe sus numitul la temnița din orașul Buzăfi; Măndăm și ordonăm directorului a- ceste! Închisori a primi și reține pe sus numitul condemnat la ^isul penitenciar pe tot timpul dt terminat mai sus și cal- culat de la Încarcerare, când la expirare '1 va libera de nu va fi deținut pentru alte cause; Cerem ca orl-ce depositar al forței publice sâ dea ajutor, la cas de nece- sitate, pentru executarea prestatului mandat. Dat la 23 Martie 1887. No. 970. —In numele legei și al M. S. Regelui, Noi, procuror de pe lângă acest tri- bunal, In basa art. 193 din codul de proce- dra criminală; In temeiul sentinței corecționale a tribunalului Buzăfi No. 966, pronunța- tă In audiența de la 26 Noembre 1887, prin care condamnă pe Mana G»igoriu, majoră, de profesie menagieră, cu do- miciliul necunoscut, la Închisore core - țională pe termen de 7 luni, pentru că a comis faptul prevăzut de art. 309 din codul penal; Cerem ca ori-ce agent al forței pu- blice să aresteze și st conducă pe sus numita la temnița Bucovăț, județul Măndăm și ordonăm directorului a- cestei Închisori a primi și rețină pe sus numita condemuată la £isul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și cal- culat de la Încarcerare, când la expirare o va libera de nu va fi deținută pentru alte cause; Cerem ca orl-ce depositar al forței publice să dea ajutor, la cas de nece- sitate, pentru executarea prestatului mandat. Dat la 16 Aprilie 1887. No. 1.208. Consiliul de resbel al corpului IV de armată In numele legei și al M. 8. Regelui, Noi, căpitan Roattă Victor, comisar- regal pe lângă consiliul permanent de resbel din corpul IV de armată, tn ba- sa sentinței No. 32, pronunțată de acest consilifi tn ședința de la 13 Februarie 1887 tn lipsă, contra soldatului Nimilis lancu, din regimentul 4 artilerie, prin care s’a condamnat In lipsă la o lună Inchisdre, pentru faptul de abuz de În- credere și escrocherie, de care s’a recu- noscut culpabil; Vâ$end ordinul D-lui comandant al acestui corp cu No. 3.620 din 16 Apri- lie 1887, prin care aprobă executarea sentinței; In virtutea art. 145 din codul justi- ției militare; Mandâm și ordonăm la toți agenții puterei publice, civili și militari, a ares- ta pe soldatul Nimilis lancu, din regi- mentul 4 artilerie și să'l conducă la ca->a de arest, închisfirea militară Galata, (Iaș<), nnde are a’și face osânda. Ordonăm asemenea directorului ace- lei case de arest a primi și deține in si- guranță pe numitul condamnat tot tim- pul de osândă sus arătat, care Începe din 4i°a prinderel sale și expiră dupe 30 ^ile de la acestă epocă, când ’l va libera de nu va fi deținut pentru altă causă. Dat la Aprilie 1887. No. 1.632. EXTRACT DE DECISIUNE Judecătoria ocolului Târgoviște Prin sentința corecțională cu No. 549 din 1886, s’a condamnat Ion Barbu Pan- tilimon, din Târgoviște, pentru faptul de furt ce a comis a unui ceas, proprie- tatea D-lui Stelea Andreifi, să stea la inchisdre corecțională 20 ^ile. Tribunalul Ilfov, secția comercială Se certifică de tribunal că In registrul firmelor individuale, ținut de acest tri- bunal s’a Înscris laNo. 4.175 din 1887, firma „H. D. Rosenblutt,* cu comercial de marchitănie, sobe și parchete, pe cari ’l exerciteză In magazinele din Bu- curesci, calea Moșilor No. 20 și 24, Bu- levardul Elisabeta, băile eforiei și stra- da Povernei. No. 5.902. 1887, Iunie 26. Tribunalul Brăila Extract dupe inscripțiunea făcută In registrul firmelor dupe declarațiunea D-lui B. M. Chițeș și ordonată de acest tribunal prin jurnalul No. 3.761, din 20 Iunie 1887. 1. Numărul curent 1.873. 2. Diua Inregistrărel 20 Iunie 1887. 3. Firma și felul comerciulul, B. M. Chițeș, cherestea en g<-os și detail. 4. Sediul principal In Brăila, strada Regală, cotarea de Verde, proprietatea primăriei. 5. Proprietarul firmei B. M. Chițeș. 6. Procurator n’are. 7. Este căsătorit, posedă actul dotai autentificat de acest tribunal la No.470 din 1885. Acest extract s’a liberat D-lul B. M. Chițeș la 25 Iunie 1887, conform art. 10 din regulamentul firmelor. No. 9.006. 1887, Iunie 25. Președintele tribunalului Ilfov D. Teodor Andronescu, cu petiția re- gistrată la No. 2.098 din 1887, a cerut liberarea garanției ipotecare depusă pentru postul de șef de portărel pe lân- gă acest tribunal; se publică dar spre cunoscință acelora ce ar avea veri-o pretențiune de veri-ce natură asupra acestei garanții, ca decurgând din ges- tiunea D-lui Teodor Andronescu ca șef al portăreilor pe lângă acest tribunal, de a se prestata la acest tribunal, tn ter- men de 6 luni de ^ile, calculat de la a- cestă publicație, cu reclamațiunile lor; căci dupe acest termen i se va libera garanția și ori-ce reclamațiune nu va mai fi luată tn considerațiune. No. 2.815. ⁸ 1887, Februarie 13. Tribunalul Iași Conform art. 5 din legea de organi- sare a grefelor, se publică spre cuno- scință tutulor, că garanția depusă de D. Neculi Burghele, pentru postul de por- tărel pe lângă acest tribunal, urmeză a se elibera dupe expirarea termenului de 6 luni de la data acestei publicațiuni, neurmând tn acest interval nici o pre- tențiune asupră’I. No. 258. ₈ 1887, Maifi. Conform art. 5 din regulamentul or- ganisărei grefelor, se publică spre cuno- scință tutulor, că garanția depusă de D. D. Apostolic, pentru postul de por- 1692 MONITORUL OFICIAL 1 Iulie 1887 ’ țărei pe lângă acest tribunal, urmeză a , se elibera dupe expirarea termenului de 6 luni, de Ia data acestei ^ublicaținni, neurmând In acest interval nici o pre- tențiune asuprâ’I. No. 297. ᵤ 1887, Maiii 30. Tribunalul Covurluiâ, secția I D-na Ruxanda Georgescu, prin petiția Înregistrată la No. 1.108 din 27 Ianua- rie a. c., a cerut a se destabrda din re- gistrele de inscripțiuni ale acestui tribu- nal garanția ce a dat’o pentrn fiul său. Constantin Georgescu, pentru postul de portărel ce a ocupat la acest tribunal; consecințe disposițiunilor art. 5 din re- gulamentul grefelor, se publică acăsta spre cunoscința generală, invitând pe toți aceia ce vor fi având veri-o pre- tențiune contra numitului, relativ la gestiunea sa de portărel, să se adreseze Ia acest tribnnal. No, 2.485. B* 1887, Ma fie 12. Tribunalul Tecuciii D. Constantin M. Buzdugan solici- tând a i se restitui garanția depusă pen- tru postul ce a ocupat de portărel la a- cest tribunal, se publică că acei ce vor avea pretențiuni contra ei să și le arate la tribunal In termen de 6 luni de la data aparițiunei acesteia prin Monitorul oficial, conform art. 5 din regulamentul grefelor. No. 1.374. s* 1887, Februarie 2. ANUNTIURI ADMINISTRATIVE Comitetul permanent al județului Fălciu In giua de 25 Iulie 1887, urmeză a se ține licitație, în camera comitetului, pentru vîndarea a 2 falei, 11 prăjini și 29 stânjeni pătrați pădure, calitate pari și nuele, do pe moșia Roșiori și PIcpi a D-lni Al. Negruț, 7 prăjini pădure de mijloc, de pe moșia Duda a D-lui C. lamandi și 3 prăjini, 24 stânjeni Săciu a D-lui Dimitrie a Varvari din comuna Averesci, expropiați cu construirea șo- selei județiane Tabalaesci- Bunesci. Se anunță acesta spre cunoscința a- matorilor, cari sunt rugați a se presinta în arătata gi, la comitet, însoțiți de ga- ranții spre a concura la licitație. No. 3.119. 1887, Iunie 26. Comitetul permanent al județului Putna In giua de 21 Iulie 1887, orele 12 din gi, se va ține licitație orală, în sala de șe- dință a comitetului, pentrn darea în an- treprisă a aprovisionărel unui număr de 50 stânjeni lemne pentru foc, necesare, la cursul iernei anului 1887—88, au- toritățiior pendinte de județ și osebit 5 stânjeni pentru oficiul telegrafo-postal din Focșani. Condițiunile acestei antreprise se pot vedea la comitet în ori-ce gi de lucru. Se publică spre cunoscința amatorilor. No. 1.582. 1887, Iunie 25. Primăria Călărași In giuadell August 1887, orele 2—4 p. m., se va ține licitație publică, în lo- calul acestei primării, pentru darea în antreprisă a construcțiunei localului scolel de băeți, conform planului, devi- sulni și condițiunilor speciale ce se vor vedea de amatori. Garanția provisorie pentru a putea lua parte la licitație, se fixeză la suma de lei 2.500 numerariâ saâ efecte publi- ce garantate de Stat. Supra oferte de 10 la sută se vor pri- mi tn termen de 5 gile. Art. 40—57 din legea comptabilitățel Statului sunt obligatorii. Se publică spre cunoscința amato- rilor. No. 1.590. 1887, Iunie 25. Primăria Giurgiu Pentru arendarea abatoriulul de tăe- rea vitelor al acestei comune, pe timp de 3 ani, socotit de la 1 Ianuarie 1888 înainte, s’a fixatgiua de 10 August 1887. In consecință, primăria publică spre cunoscința generală, ca amatorii să se presinte la arătata gi, orele 12 din gi, la primărie, însoțiți de garanțiele le- gale, a vedea condițiele și a concura. No. 2.035. 1887, Iunie 25. Prefectura județului Iași La comuna Gropnița, din plasa Turia, acest județ, s’a declarat de pripas o iapă Ia păr murg, coma, coda negre, țintată în frunte, 2 pete albe pe spinare și stri- cată de șea; se publică acesta spre cu- noscință păgubașului. No. 4.142. 1887, Iunie 22. Prefectura județului Constanța Locuitorul Ion Apolzan, din comu- na Cicrăcci, plasa Constanța, acest ju- deț, voind a deschide în cătunul Cara- Coium, pendinte de acea comună, un sta- biliment public de cârciumă, se publică, conform art. 4 din regulele privitdre la stabilimente publice, spre a se dovedi dacă numitul nu a fost căgut în veri-o pricină corecțională saâ tras înaintea veri-unui tribunal pentru bănuială de crimă saâ vină, rugând pe toți cei ce vor cundsce că planeză asupra numitu- lui veri-un fapt penal a încunosciința acestă prefectură în termen de 40 gile de la publicarea acesteia prin Monitorul oficial No. 6.934. 1887, Iunie 19. Prefectura județului Teleorman Mal înainte de a se avisa Ia liberarea cuvenitelor permisiuni, în basa cărora D-nii Constantin O. Mateescu și Anghel N. Trifescu, din orașul Zimnicea, săpd- tă deschide stabilimente de cârciumă; prefectura rdgă pe tote autoritățile ad- ministrative, judiciare și comunale, pre- cum și pe ori-ce particolar că daca cu- nosc că numiți! afi fost verl-o-dată con- damnați safi puși sub priveghere poli- țienescâ pentru niscai-va fapte repro- bate de lege, să denunțe prefectureî în termen de 40 gile de la data aparițiu- nei acesteia în Monitorul oficial. No. 4.322. 1887, Iunie 23. —La nisce emancipați ce se stabilise pentru ernatic la comuna Socetu, plasa Târgului și la locuitorul Zamfir Marin Chirea din aceeași comună găsindu-se 4 cal de furat cu semnele: Un cal armăsar, în păr roib, cdma în 2 părți, partea din stânga puțin tunsă, puține fire de per alb în frnnte, o mică pată albă în partea stângă la grdben și în efimă puține fire de păr alb cam galben. O iapă în per murg închis, cam lucie, cdma în stânga și puțin în dreptă, în partea drdptă la ie o mică pată de păr alb și pe pulpa piciorului drept dupe urmă un semn de tăetură safi mușcătură. Un cal vînăt-rotat, cdma în dreptă și puțin în stânga. Un cal în păr roib, coma în drăpta și puțin în stânga, urechea dreptă spinte- cată în vârf și cea stângă ciupită puțin de jos. Se publică spre a ajunge la cunoscin- ța posesorilor acelor cal, ca să se pre- sinte la sub-prefectura gisei plășl, în- soțiți le cuvenitele acte, spre a li se da caii în primire. No. 1.796. 1887, Martie 24. Societatea «Crăcea Roșie Română" Comitetul central Cu adresa D-lui ministru de interne No. 8.899, primindu se suma de lei 2.220, bani 50, parte din produsul balurilor date în orașul Sulina în folosul acestei societăți și al incendiaților. Comitetul central al Cruce! Roșii exprimă viele sale mulțumiri persfinelor cari afi dat bine-voitorul lor concurs în folosul acestei instituții No. 157. 1887, Iunie 19. A apărut de sub tipar : ANUARUL BUCURESCILOR Prețul 2 lei 1 Iulie 1887 RubscrișiI, Lucea și Gherasim, frați Lucatos, primul domiciliat tn orașul Giurgiu și secundul tn Turnu-Măgure- le, desfăcându-ne prin bună înțelegere din asociațiunea ce am avut împreună la magazinul sub firma „MagazinUniver- sal* diu Giurgiu șl la acela sub aceeași firmă din Turnu-Mâgurele, aducem la cunoscință publică in general și aclien- ților noștri, în special, despre acesta, cu adăogire că efi, Lucea Lucatos, am ră- mas deplin proprietar pe marfă și tdte obiectele ce serv ca mobilă din magazinul universal din Giurgiu, și efi, Gherasim Lucatos, pe aceea din acela cu același nume din Turnu-Măgurele, și fie-care responsabil personal pentru daraverile sale comerciale ce ar mai întreprinde In viitor, căci tdte cele până aci s’afi li- chidat și creditorii s’afi achitat până la ^i. G. Lucatos, L. Lucatos. > 1887, Iunie 15 (27). MONITORUL OFICIA! DE VINOARE La 30 Iunie 1887, se pun în licitație, la eforia bisericel Kre- tzulescu,pădurile de pe moșiele Cio- rani din județul Prahova și Plăvi- ceni-Grădinele din Romanați. Subscrisul nesciind carte, fac cunoscut că de astăzi Înainte, mă voifi semna tn afacerile mele comerciale cu pecetia care va servi drept iscălitură. Amilian Vasi'lov. Prin care aduc la cunoscință genera- lă că per^ând duoă bilete la ordin, unul de lei 1.468 bani 60, cu scadența la 11 Octombre 1887, și altul de lei 1400, cu scadența II Noembre 1887, ambele tn ordinul D-lor, Adolf Falk & Comp, din Bucuresci, le consider ca hârtie albă și fără de valdre. Ghiță Tănase, cavaf, din Călărași. 1693 Președintele lotăriel exposițiunel din Craiova In urma ordinului cu No. 9.139 al D-lui ministru de interne, adresat pre- fecturei Dolj, se face cunoscut că tra- gerea loteriei exposițiunel, s'a amânat pentru $iua de 26 Octombre viitor 1887. Președinte, N. Greceanu. Libretul casei de economie No. 5.410 din județul Brăila, d’împreună cu recipisa No. 1.758, tn valdre de lei 220, per^ăndu-se, public anularea lui, con- form art. 66, 67 din regulamentul casei de economie. Petrache N. Paraipan, domiciliat în Brăila, strada Călărașilor No. 52, culd- rea Albastră. Brăila. 1887, Iunie 23. Bucuresci, 1 Iulie 1887. DIRECȚIUNEA GENERALA A. SOCIETA.TEI Dj4.CXA.-BOMA.JVIA. „DAC1AROMANIA SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCURESCI ASOCIAȚIUNI MUTUALE DE SUPRAVIEȚUIRE ÎMPĂRȚIREA AVEREI a GRUPEI ANULUI 1887 > A FOSTEI SOCIETĂȚI ROHAMA- 9 kvem onore a încunosciința pe D-nii interesați ai grupei care expiră la 30 Iunie 1887 stil nou, că averea acestei grupe se va împărți cu începere de la 1 Octombre 1887 stil vechiu, între membrii în drept. In conformitate cu condițiunile generale imprimate pe polițele D-lor, D-nii contractanți înscriși în acestă grupă sunt invitați de a trimite fără întârziere, prin scrisore recomandată, direcțiune! generale a societâței „Dacia-România", în Bucuresci, următorele acte : 1. Actul prin care să se constate etatea asiguratului (adică actul de botez sau de nascere, sau un extract din registrele stărei civile pentru constatarea etăței, legalisat de autoritatea respectivă, ori deposițiunea a cinci martori, înaintea tribunalului, conform art. 33 din codul civil) ; 2. Un certificat de viață prin care sâ se constate că asiguratul a fost în viață la 1 Iulie 1887 stil nou, saii un act de deces, în cas când asiguratul va fi încetat din viață dupe Ziua de 30 Iunie 1887 stil nou. Subsemnata, direcțiune generală, atrage cu deosibire atențiunea membrilor acestei grupe, că sus menționatele documente trebue să i se trimită cel mai târziu în termen de duoă luni, adică să fie depuse societâței până la 31 August 1887 stil nou, cunoscând că acei cari nu vor fi trimis de loc acele documente justificative, sau cari nu le vor fi trimis complete și în regulă, vor perde în con- lormitate cu condițiunile contractului ori-ce drept, fiind-că în Ziua de 1 Septembre 1887 stil vechiu, numai pe basa documentelor depuse se va constata numărul asiguraților acestei grupe, spre a se putea imediat începe calculul părței ce se cuvine fie-caruia din membrii părtași. Este, deci, în interesul tutulor D-lor asigurați ai acestei grupe, de a trimite actele lor sus men- ționate cât mai curând posibil, pentru câ, dacă unul sau altul din acele acte n’ar fi în conformita- te cu condițiunile generale, să aibă timp să le rectifice sau să le facă din nou. 1694 MONITORUL 0FICU1 1 Iulie 1887 BURSA BUCURESCI COTA OFICIALA PE DIUA DE 30 Iunie (12 Iulie) 1887 SCADENȚA CU BANI SC IDENȚA FONDURI DE STAT CUPOANELOR GATA I ACȚIUNI S CUPOANELOR CU BANI GATA CU TERMEN vajasoal! B ! - - - Rentă perpetuă ^ . . . 5°/o 1 Apr.---1 Octom, 88O/o 111 1 111 111 l l 1 । 1 î 1 235. 234 , amortibilă • . . 5O/O 1 Apr.---1 Octom. Banca Naț. a României 500 vărs. întregii 234.2321/S , română (Sohuld- 5% 1 Ian.---1 Iulie Soc. de aeig. Dacia-Rom. 200 lei vărsaț! 106 ’/, 103 i/j verechreibung). . . . 5O/O 1 Maiii---1 Noem. , „ , Națională . 200 , , Obligațiuni de Stat ale 6% 1 Apr.---1 Octom. Banca României . . . 200 , căilor ferate române . 7 % 1 Ian.---1 Iulie Soc. creditului mobiliar. 7 , 250 „ „ Obligațiuni de Stat ro- 8O,o 1 Ian.---1 Iulie „ română de conetruc.., a 250 a „ mâne (convertire ru- 5o/o 1 Ian.---1 Iulie Acțiunile bănoel .Pre- H 100 , , rale) ........ 5 “o 1 Maiii---1 Noem. vederea11 ....... a 300 u împrumutul (Stern) . . Lei 20 Tragerea Prima societate de rea- , (Openheim) f 7% 1 Ian.---1 Iulie sigurare România . . „ municipal (5O/o 1 Ian.---1 Iulie Aeț. soc. basalt artifisiai 1883 ........ (7 o/° 1 Ian.---1 Iulie SCHIMB 1 împrumutul municipal {6% J 1 Maiii---1 Noe. Londra.....cek 1884 ........ b % „ .... 3 luni împrumutul orașului 5“/o Paris .....cek Bucuresci (loiurl) . . 30C „ . . . .3 luni VALORIDIVEBSB Frauoia.....cek SONETE Scrisuri funciare rurale „ .... 3 luni Napoleon de aur....... --- Idem urbane..... Viena......cek Galben austriac....... --- Idem orașului laș! . . ......3 luni Imperial rusesc......--- Obligațiunile casei pen- „ ... nap. (scurt) Lira otomană........ --- siunilor ...... Berlin.....cek Biletele Bănoel naționale ... --- „.....3 luni Argint........... --- Germania .... cek Aur.....15 i/4 ISgo 0/0 - „ ... 3 luni Fiorini de hârtie austriacl ... __ Amsterdam . . 3 luni Rubla argint pe hârtie..... .. Petersburg . . 3 luni Belgia .... 3 luni a .... (scurt) 1 1 Elveția .... 3 iunl 1 1 1 1 1 I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ' Italia .... 3 luni 1 MINISTERUL DE FINANCE DIRECȚIA COMPTABILITATEI GENERALE BIUROUL DATORIEI PUBLICE BULETIN DE TITLURILE LA BURTĂTOR DECLARATE PERDUTE, FURATE SAU DISTRUSE etc. (Art. XV din legea de la 18 Ianuarie 1883) Obligațiuni de Stat 6 «/₀ C. F. R. - No. 5.197/8, 10.910, 20.710/1, 44.509, 62.759, 83.568, 87.448/50,119.667, 124.050/1 153.116, 161.447, 175.158/9, 211.947, 224.493/5. Obligațiuni de Stat 5 °lₐ C. F. R. — No. 43.991/44.000. Renta amortisabilă 5 Ql₀ — a) Titluri. No. 200/1, 5.217, 10.761, 15.222/3, 23.408, 23.413, 29.266, 31.272, 34.773, 34.775,40.093,40.461/6, 59.446,72.962/6, 100.891/900,135.926/7,149.936. b) Cupone exigibile la 1 (13) Octombre 1886, No. 60 874 a 500 lei. Cupone exigibile la 1 (13) Aprilie 1886, No. 50.706. Obligațiuni domeniale — Seria 1.380, No. 13.796, seria 4.281, No. 42.811/2, seria 4.809 No. 48.081/3, 48.087/90, seria 4.817 No. 48 161/70, seria 5.721, No. 57.205. Cupone domeniale — No. 10.271/5, 10.305/8, 10.311/20, 10.321/6, 10.346/50, 10.351, 11.002/10, 11.292/8, 11.300, 11.331, 11.333/40,11.351/5,11.357/8,11.360,11.381/5,11.387/90,11.391/8,12.904/10, 12.911/2, 12.918/20, 12.921/30, 12.931/9, 12.941/50, 12.951/60, 13.222/30, 13.242/50, 13.251/60, 13.261/70, 13.281/6, 13.288/90, 13.291/300, 13.301/10, 13.321/4, 13.326/30,13.332/40,13.341/7,13.605/10,13.611/6,13.618/20,13.621/3,13.625/30,13.631/40,13.641/50, 13.651/7, 13.666/70, 13.671/80, 13.681/90, 13.691/6, 13.721/30, 13.731/40, 13.741/6, 13.748/50, 13.838/40, 13,841/50, 13.851/3, 13.855/60, 13.861/6. Obligațiuni rurale 10 % emise în 1864 — a) Obligațiuni: Seria 3,451, No. 156.964, 1 hlie 188? MONITORUL OFÎCÎA1 1695 Pentru despăgubirea clăcei și dijmei — b) Cupone: Seria 670, No. 7.586, seria 756, No. 85.079, seria 914, No. 10.659, 10.665/6, seria 1.156, No. 14.119/23, 14.125, 14.127/31, seria 1.230, No. 14.823/4, seria 1.391, No. 15.414/20, seria 1.500, No. 16.701, seria 1.614, No. 18.412, seria 1.633, No. 18.835/9, 18.848, seria 1.742, No. 20.628, seria 1.754, No. 20.769/76, seria 1.791, No. 21.449/50, 21.459/61, 21.465/6, 21.474/81, 21.483/4, 21.487/9, seria 1.890, No. 22.313, seria 1.900, No. 22.566, seria 2.130, No. 23.998, seria 2.248, No. 25.561/2, 25.565, seria 2.314, No. 26.087, seria 2.409, No. 27.684/5, 27.687, 64.710/1, 154.856, seria 2.474, No. 28.552/3, seria 2.586, No. 29.979, seria 2.609, No. 30.274, 30.276/7, 30.281/3, 30.289, seria 2.610, No. 30.299/301, 30.304/5, seria 2.645, No. 30.783, 30.785, seria 2.668, No. 30.989, 30.992/3, 31.015/6, seria 2.750, No. 32.214/5, seria 2.791, No. 33.029/38, seria 2.860, No. 33.812/3, seria 2.984, No. 35.785/8, seria 3.053, No. 36.886/7, 36.895, seria 3.065, No. 37.241, seria 3.210, No. 40.011, seria 3.536, No. 42.366, 42.368/9, 42.375, 42.379/80, 42.394/5, 42.399, seria 3.599, No. 43.108, seria 3.622, No. 43.405, seria 4.623, No. 49.214, 49.216/8, 49.220,49.224/8, seria 5.739, No. 51.750/4, seria 6.497, No 53.006/8, seria 6.728, No. 53.264. Obligațiuni de Stat 6 °/ₐ conversiunea rurală — a) Obligațiuni. No. 2.902/3, 22.041, 27.710/31, 67.206/10. b) Cupone exigibile la 1 Maiii 1884. No. 1.407/16, 1.439/43, 9.594/5, 16.157, 18.014/5, 18.017/22, 18.224, 21.320/4, 26.890/1, 72.890/9. Cupdne exigibile la 1 Noembre 1886, No. 54.901, 57.667/71, 57.676/8, 57.681/2, 57.684/92. Renta perpetuă 5 °/₀, 1875. Titlul seria D, No. 143 a 10.000 lei. SPECIFICARE Obligațiuni de Stat 6 % G. F. R. Pentru obligațiunile cu No. 124.050/1, ambele cu cuponul de 1 Iulie 1883, de câte 500 lei fie-care ; oposiția D-lui A. Eggers, prin advocatul șeii Radu Orghi- dan, domiciliat în Miinster (Germania) și la advocatul seu Radu Orghidan, calea Victoriei No. 23, Bucuresci, făcută prin notificarea corpului portăreilor cu No. 8.249, înregistrată la No. 18.625, din 11 Aprilie 1883, devenite proprieta- tea D-sale la casa Disconto Gesellschaft în schimbul a trei acțiuni ale căilor fe- rate române, seria E cu No. 110.364, 51.295/6, a 100 taleri; ultimele doben^i (de 1 Ianuarie 1883) incasate la Dis- conto Gesellschaft la 2 Ianuarie 1883, dispărute de la domiciliul șeii din orașul Miinster (Germania) prin spargerea ca- sei în noptea de 10—11 Februarie 1883. Pentru obligațiunile cu No. 5.197/8, 10.910,20.710/1, 44.509, 62.759, 83.568, 87.448/50, 119.667, 153.116, 161.447, 175.158/9, 211.947, 224.493/5, tote cu cuponul de 1 Iulie 1884, de câte 500 lei fie-care; oposiția D-lui Isidor Pniower, prin advocatul șeii D. Radu Orghidan, domiciliat în Bucuresci, calea Victoriei No. 23, făcută prin notificarea corpului portăreilor cu No. 16.188, înregistrată la No. 59.275 din 12 Decembre 1884, devenit proprietar de la D. S. Eisenhardt din Breslau, prin D. Max Veigert, la 21 Noembre 1882; ultimele dobândi (de 1 Ianuarie 1884) incasate la frații Szkolny din Berlin, distruse prin ardere. Obligațiuni de Stat 5 °/₀ C. F. R. Pentru colele cu cupone No. 43.991/ 44.000, cu cuponul de 1 Decembre 1883, a 500 lei fie-care; oposiția D-lul E. Beierlein, prin procuratorul șefi Radu Orghidan, domiciliat în calea Victoriei No. 23, făcută prin notificarea corpului portăreilor cu No. 18.483, înregistrată la No. 60.313 din 15 Decembre 1883, devenit proprietar la Disconto Gesell- schaft din Berlin, drept obligațiuni 6 % ale fostei societăți a acționarilor G. F. R.; ultimele cupdne (de 1 Iunie 1883) incasate la Disconto Gesellschaft și furate la târgul septemânal din Ber- lin (Oranien-platz) în tjiua de 18 Octom- bre 1883. Renta amortisabilă, 5 °/₀ Pentru titlurile de rentă cu No. 10.761 și 34.775, a 500 lei, și No. 40.461/6, a câte 5.000 lei, tote cu cupdnele de 1 (13) Aprilie 1883, oposiția D-lui I. lonescu (de la Brad), domiciliat în strada Dom- niței No. 14, Bucuresci, făcută prin no- tificarea corpului portăreilor No. 1.109, înregistrată la No. 710 din 31 Ianuarie 1883, devenit proprietar de la^banche- rii din Bucuresci; ultimele dobem/i (de */₁₈ Octombre 1882) incasate la casie- ria Roman, sustrase la gara Roman în