No. 63 tN EXEMPL1R: 25 BANI Sâmbătă, ȘJg! 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL PRET1CL ABOAA1ENÎULUIIS REGATUL RO1ANIEU 86 le! pe an; 20 lei pe 6 luni. Abonamentele încep din anteia a fie-cAreia lună. OFICIAL PRETIOL ABOSAIEMCLOI PKNTRD 8TRAMAH: 60 lei pe an; 85 lei pe 6 luni. Abonamentele ee pot face la biurourile poștale. PCBLICATiUMLK JUDICIARE 8E PLĂTESC: | PRETIUL ANUNC1URILOR; IMKRTIUMLE 81 RECLAMELE 3E PUTEM: Până la 60 linii, 6 lei; mal lungi de 60 linii 10 lei. 80 bani linia de 30 litere.--- A duoa inserare ți mal multe, 20 bani linia. Anteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 80 b. linia. ■ OrI-ee alte acte introduse in ele DIRECȚIA WimtLU 81 IMPRIMERIEI 8UICLIH Citațiunile de hot&rnloie, 60 b. linia. se plâtesn. deosebit ca ei pubHcațîunile, dupe lungime. 1 Bucuresci, Bulevardul-Independințet PuLlieațiunile prim&rielor si comitetelor. 60 b. linia. S U M A. B PARTS OFICIALA — Ministerul de interne. Decrete— Prescurtări de decrete. Ministerul agriculturei, industriei, comerciului fi domenielor: Decret. Ministerul de finance: Decret — Prescurtări de decrete. Decisiune ministerială. Circulară. PARTS NEOFICIALA—Depeși telegrafice— Diverse — Buletine meteorologice — Sântul Si- nod : presoripte-verbale. Anunciurt ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICIALA ' ---- T ■ “ ■ Bucuresci, 19 Iunie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 8.512 ; Avend în vedere ordonanța Nostră regală cu No. 1 398 din 9 Maiu 1887; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. 1. Consiliul general al județului Botoșani este autorisat de a se ocupa, în actualasasesiuneextraordinară, și cu ces- tiunea reparărel și construcțiunei puțu- rilor necesare pentru adăparea cailor re- gimentului de călărași. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 10 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Miliaiă. No. 1.667. CAROL I, Prin grația lu! Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 8 511; Avend în vedere ordonanța Ndstră re- gală cu No. 1.398 din 9 Maiu 1887; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. L Consiliul general al județului Covurluiu este autorisat de a se ocupa, în actuala sa sesiune extraordinară, și cu cestiunea numire! unul comisar din par- tea județului pe lângă casa creditului agricol. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 10 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiâ. No. 1.668. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința na- țională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 8.513; Avend în vedere ordonanța Nostră re- gală cu No. 1 398 din 9 Maiii 1887; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliele generale ale județe- lor dințară, convocate în sesiune extra- ordinară pentru ^iua de 10 Iunie 1887, sunt autorisate de a se ocupa, în acdstă sesiune, și cu acordarea unul ajutor din casa județului pentru incendiațil din Bo- toșani. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 10 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihalți. No. 1.669. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 8.544; Avend în vedere ordonanța N6stră regală cu No. 1.398 din 9 Maiu 1887; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul general al județului BuzSu este autorisat de a se ocupa, în actuala sa sesiune extraordinară,șicuale- gerea unul membru al consiliului ca co- misar din partea județului pe lângă casa creditului agricol. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 1.673. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 8.652 ; 14^8 Având în vedere ordonanța Nostră regală cu No. 1.398 din 9 Maiu 1887; In virtutea art. 34 din legea județiană. Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul general al județului Botoșani este autorisat de a se ocupa, în actuala sa sesitne extraordinară, și cu cestiunile următdre: a) Să numâscă un comisar din partea județului la casa creditului agricol; b) Să voteze facerea necesarelor viri- mente de fonduri în budgetul decimelor. Art, II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaifi. No. 1.674. CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de in- terne cu No. 8.545; Avend în vedere ordonanța Nostră regală cu No. 1.398 din 9 Maiii 1887; In virtutea art. 34 din legeajudețiană, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul general al județului Ilfov este autorisat de a se ocupa, în ac- tuala sa sesiune extraordinară, și cu ces- tiunea întrebuințărel fondului provenit din plata d^or de prestațiune ale co- munelor rurale, pentru aprovisionare de petriș pe șoselele vicino-comunale, unde se simte lipsă de cariere. Art. II. Ministru Nostru secretar de Statla departamentul de interne este în- sărcinat cu aducerea Ia îndeplinire a de- cretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 11 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaifi. No. 1.675 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate'. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 8.653; Avend în vedere ordonanța Nostră regală cu No. 1.398 din 9 Maiiî 1887; In virtutea art. 34 din legea județiană, ' MONITORUL OFÎCÎĂi Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul general al județului Bacău este autorisat de a se ocupa, în ac- tuala sa sesiune extraordinară, și cu ela- borarea unor regulamente pentru fixarea, în conformitate cu legea, a raporturilor dintre cultivatori și proprietari în pri- vința muncilor agricole. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 12 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaifi. No. 1.681 CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 8.650; Avend în vedere ordonanța Ndstră re- gală cu No. 1.398 din 9 Maiii 1887; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul general al județului R.-Sărat este autorisat de a se ocupa, în actuala sa sesiune extraordinară, și cu cestiunile următore: a) Alegerea unul membru al consiliu- lui ca comisar din partea județului pe lângă casa creditului agricol; b} Numirea secretarului consiliului și comitetului permanent în locul vacant; c) A se pronunța asupra cererel D-lui Dumitru G. Popa de a fi dispensat de plata amende! de lei 150, la care a fost impus de fostul consiliu; d) A avisa asupra mi^locelor cu cari să se plătescă un rest din datoria jude- țului către eforia spitalelor civile pentru întreținerea unor alienați; e) A avisa asupra midldcelor pentru achitarea unul rest din remisa cuvenită perceptorului Statului, care a încasat decimele drumurilor pe trecut. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 12 Iunie 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaifi. No. 1.682. 20 Innie 188? CAROL I, Prin grația lui Dumnedeiî și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 8.651; Avend în vedere ordonanța Nostră re- gală cu No. 1.398 din 9 Maiu 1887 ; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul general al județului Muscel este autorisat de a se ocupa, în actuala sa sesiune extraordinară, și cu numirea unul comisar din partea jude- țului pe lângă casa creditului agricol. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 12 Iunie 1887, CAROL Ministru de interne, Rado Mihaifi. No. 1 683. Prin decretul regal sub No. 1.676 din 11 Iunie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. Eduard Romalo, doctor de la facultatea de medicină din Paris, se numesce în pos- tul de director al serviciului sanitar al porturilor de la gurile Dunărei, în locul D-luT doctor Valentin Vignard, demi- sionat. Prin decretul regal cu No. 1.696 din 15 Iunie 1887, dupe propunerea făcută prin raport de același D. ministru, D. I. lonescu, actual administrator la plasa Medgidie din județul Constanța, este numit în funcțiunea de sub-prefect la plasa Oltenița din județul Ilfov, în locul D. N. Ciuhureanu. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR CAROL I, Prin grația lui Dumnedeu și voința națională, Rege al României, La toți de față fi viitori, sănitate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul agri- culturei, industriei, comerciulul și dome- nielor cu No. 24.987; Având în vedere jurnalul consiliului 20 înnie 188? ' MONITORUL OFICIA! 1499 de miniștri cu No. 12, încheiat în ședința I de la ii Iunie 1887; Avend în vedere legea înstreinărel unor părți din bunurile Statului de la 12, 14 și 5 Aprilie 1881, 1884 și 1886, și a regulamentului publicat prin Monitorul oficial No. 220 din 10 Ianuarie 1885, Am decretat și decretăm: Art. I. Aprobăm vîndarea de veci în corp întreg a moșielor mal jos notate, dintre cele adjudecate la supra-licitațiu- nea ținută în centrul Bucuresci în qliua de 29 Maiii 1887: Județul Argeș 1. Moșia Nanașesci saii Piscu-Cocoru- lul, din comuna Galicea, plasa Oltu- Topolog, fostă pendinte de monastirea Govora, fără pădurea Juga cu terenul el, care se reservă pe sdma Statukî prin punctele perimetrului notat pe plan cu li- nie roșie și lit. a, b, c, d, e, f, g, h, i, k, 1, m și n, împreună cu un drum necesar pentru exploatare, însemnat pe plan cu lit. h și o și fără pădurea Valea-Voiculul cu terenul ei, care asemenea se reservă pe sdma Statului, fiind esclusă din vîngare; în întindere partea ce se vinde ca de 585 */, hectare, din cari ca 88 hectare zăvoiîi, asupra D-lui Alexandru Iliescu, cu prețul de lei 200.000. Județul Buzeu 2. Moșia Spiridoneanca, din comuna Scurtescil, plasa Câmpu, fostă pen- dinte de monastirea Sântu - Spiridon- Vechiu, în întindere ca de 681 hectare, din cari ca 4i/₂ hectare pădure, asupra locuitorilor din comuna Scurtesci, co- prinșl în procura legalisată de primăria comunei Scurtesci la No. 416 din 31 Maiii 1887, cu prețul de lei 320.000. Art. II și cel din urmă — Ministru Nostru secretar de Stat la departamen- tul agriculturel, industriei, comerciului și domenielor este însărcinat cu executa- rea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 15 Iunie 1887. CAROL Ministru agriculturel, in- dustriei, comercialul ți do- menielor, V. Gheorghian. No. 1.705. MINISTERUL DE FINANCE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, La toft de față și viitor Ti, sănitate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de finance cu No, 22.527; Vă^end jurnalul consiliului de miniștri, încheiat în ședința de la 4 Iunie 1887, sub No. 4; In virtutea art. 29 din legea compta- bilitățel generale a Statului, Am decretat ce urmdză: Art. I. Jurnalul sus ^is se aprobă. Art. II. Se deschide pe sema minis- terului de finance un credit extraordinar de lei 1279 bani 80, datorițî direcțiuni- lor căilor ferate pentru transporturi efectuate de diferiți funcționari în cursul lunei August 1884. Art. III. Acest credit se va acoperi din fondul alocat prin budgetul general al Statului pe exercițiul curent, pentru deschidere de credite. Art. IV. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de finance este în- sărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 13 Iunie 1887. CAROL Ministru de finance, C. Nacu. No. 1 688 Prin decretul regal cu No. 1.687 din 13 Iunie 1887, dupe propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat la departa- mentul de finance, prin raportul sub No. 22.486, D. G. Marinescu este numit controlor al județului Brăila, în locul D-luI I. G. Mândroviceanu, trecut în altă funcțiune. Prin decretul regal cu No. 1.701 din 15 Iunie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru, D. Gheorghe C. Gheorghiu este numit în funcțiunea de comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din județul Roman, în locul D-luI Scarlat Ghidionescu, demisionat. DECISIUNE MINISTERIALA Prin decisiunea D-luî ministru de fi- nance cu No. 23.735, în basa art. 10 din legea pentru reorganisarea seviciulul ca- sierielor generale de județe, D. C. Mar- tinescu este numit copist în serviciul ca- sierielor generale, în locul D-luI C. Popo- vicl, lăsat în disponibilitate. Circulara D-lui ministru al cultelor ți instruc- țiunel publice ou No. 7.746 din 18 Iunie 1887, către D-nil directori ți direotdre de ocdle se- cundare din țdri. Domnule director, Ddmna directore, Unele din direcțiunile scotelor secun- dare cer sâ li se plătescă in deosebi cos- tul tăiatului lemnelor pentru Încălzitul localului scdlei; ministerul, ca să pună capăt ori-cărei corespondențe privitdre la acăsta, pune In vederea acestor direc- țiuni că asemenea cereri nn se vor lua in considerațiune, de ore-ce acestă plată se pdte face din cheltuelile mărunte și de cancelarie ce sunt prevăzute in bud- getul scdlei. Asemenea se atrage atențiunea direc- torilor scdlelor pentru localele cărora este prev^Zută in budget o sumă pentru mici reparațiuni, ca D-lor să îngrijăscă a face acele reparațiuni la vreme și să nu negligeze ca stricăciunile să se facă mari prin nereparațiune la timp. Suma prevăzută in budgetul scdlei pentru mi- cile reparațiuni fiind suficientă pentru Îngrijirea de aprdpe a localului scdlei, dacă se face la timp, ministerul atrage atențiunea D-lor directori asupra acestui fapt și le pune In vedere că nu va libera alți bani pentru reparațiunile ordinare ale scdlei de cât sumele prevăZute în budgetul auual al scdlei. p. Ministru, Haret. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 19 Iunie DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului] Sofia, 30 Iunie — Ore-car! Ziare aii reprodus o scrisore ce D. Stoiloff ar fi adresat ministrului afacerilor străine la Sofia, prin care ’I arată că a dobândit convingerea că fără aderarea Rusiei, Bulgaria nu va ajunge la nimic. Acestă scrisore este o pură invențiune a Ziaru- lui bulgar De 9 Aoiit. Maiorul Panitza s'a întors la Sofia. Viena, 30 Iunie — Regele Milan a sosit aZi la Gleichenberg, unde Majesta- tea Sa va sta o Zi- Berlin, 30 Innie — împăratul a pri- mit aZi in audiență de congediâ și tn presința secretarului de Stat, cornițele de Bismarck, pe D Ranghabe, Insărci- naml de afaceri al Greciei. Londra, 30 Iunie — In Camera co- munelor, D. Lawson propune amânarea ședințelor pentru atragerea atențiune! asupra convențiune! anglo-turcă. El fa- ce să reiasă importanța cestiune! și Zice că, dupe ordinea stabilită tn Egip, En- glitera trebuia sâ evacueze țera. D. Smith răspunde că discuțiunea a- supra acestei cestiuni este imposibilă până când negociărila nu vor fi termi- nate. D. Gladstone recunosce sanctitatea ob- servațiunei D-luI Smith și îndămă pe D. Lawson să ’și retragă moțiunea. D-nii Bradlaugh, Campbell, Illing- worth, Labouchere, protestdză contra convențiune!. 1500 r MONltORUL OFÎCÎA&20 Iunie 188? Moțiunea Lawson este respinsă cu 276 voturi, contra 115. Londra, 30 Iunie — Camera comu- nelor, asupra unei moțiuni aD-lui Smith, a decis să Închidă discuțiunea Luni asu- pra bilului de coercițiune. Toți Parne- liștii și cea mai mare parte din Glad- stonieni ah protestat atunci centra aces- tei decisiuui, părăsind sala ședințelor. Roma, 30 Iunie — Camera deputați- lor, cu ocasiunea votului creditului a- frican, a emis un vot de încredere In fa- vdrea guvernului. Ea a aprobat proiec- tul de credit de 20 milidne franci, prin 188 voturi, contra a 39, dnpe o lungă discuțiune a D-lui Crispi, in care se (jice câ acordul este complect între Engli- tera și Italia asupra cestiunei inedite- ranee; că in Egipt interesele italiene sunt comune cu interesele engleze. Gu- vernul nu pdte dar de cât să urmeze in Constantinopol politica aliaților săi. Nimic in Europa, a adăogat ministrul, nu indică eventualitățile unui resbel, chiar cestiunea bulgară va avea, se crede,o soluțiune pacifică; Rusia voesce asemenea pacea. Petersburg, 30 Iunie — Se asigură câ ordonanța ce prohibă exportarea cai- lor va fi tn curând retrasă. Constantinopol, 1 Iulie — Pdrta a cerut guvernului englez o nouă prelun- gire pentru ratificarea convențiunei e- giptene. Paris, 1 Iulie — Dnpe jurnalul Dâbats, D. de Nelidoff a informat pe marele vi- zir că Rusia n’a părăsit de Ioc candida- tura principelui de Mingrelia. Londra, 1 Iulie — Un consilia de ca- binet s’a ținut ieri. S’a examinat ces- tiunea convențiunei egiptene. Cercurile ministeriale se prefac a crede că Sultanul este resemnat să ratifice a- cestă convențiune, și insinuiazâ că s’a produs din partea Rusiei un revirement cu totul tn favdrea ratifîcărei, ceea-ce este cu totul fals. (Havas.) DIVERSE In BalaciU — Senin ............15-4- . Balti-AIbă — . ..........17-1- „ Bechet — Variabil, eenin . . 18 4- , Bârlad — Senin, nor...............18-4- . Bistrița — Senin ...............13+- , Botoșani — , ...............18-4- . Brosceni — . . 13-4- , Budesti — Senin, vînt . . . . 204- „ Buhușu — Senin ........15-4- B Burdujeni — . ...... 13-4- . Butii — .................17-4- B Calafat — „ ......164- . Călărași — , ......17-4- B Oâmpina — Plde, nor....11-4- „ Câmpu-Lung — Senin..............134- „ Caracal — . ......164- B Ceatal — Senin, vânt .... I84- , Cerna-Foda — B „ .... 16-4- , Cetate — Senin ......16 4- B Chilia-Vechia — „ ...........19-4- ₐ Cbdăescf — B ..................14-4- . Corabia — „ 15-4- , Coda — , I6-4- . Curt-de-Argeș— B ................164- . Darabani — B ...................14-u . Domneeci — Variabil, senin . . , 204- ■ Donihonă — Senin ................14-4- B Drăgășani — „ 154- , Drăgăiusti — .................. 18-4- B In dimineța de 19 Iunie (1 Iulie) 1887 Fălcii --- benin ..... . 17-f-B. Fălticeni - 134- B Ferbinți --- Variabil senin . . . 184- B FUiați Senin ..... . 154- B FUipesci --- . 164- . Focșani --- • 164- > Găucl . 164- B Gorgova --- Senin, vînt . . . . 184- B Hărlăă ■ • • a . 174- . Hârșova — Herța — Variabil, senin, vânt 17-4- B Horei — Variabil, senin . . . 184- B Huși — Senin .................17-4- B Isaccea — . 22-4- ₐ Ivesci — ..............164- » Măcin — ■ ...........• 1⁷4- * Măgurele — ₐ .....30-4- B Mahmudie — Senin, vânt . . . . 18-4- ₐ Mamornița — Var., senin, vînt . . 16 4- B Mangalia —- Senin, marea calmi Mirășesci — Senin ......154- , Mărgineni — . 154- ₐ Maftidie — Senin, vint .... 104- B Mihăilenl — ...........14-4- . Misii — Puțină plde, nor . . 18-4- B Moinesti — Senin ....................144- B Neamțu — H4- . Novaci — Puțină plde, senin . 16-4- B Obedeni — Senin ...... Ocna — Variabil, senin . . 194- . Odobeed — Senin ..174- „ Oltenița — „ 194- . Ostrov — ................. 204- ₐ JlwictM — . ...... 144- B Piatra — Senin .............17-i-B. Pitesci — Variabil, nor . . . ll-4- ₙ Piua-Petri — Senin .............204- , Pleșeoiu — »_ .... 154- , Ploesti — Puțină plde, senin . 45-4- , Podu-HsrcuM — Senin ..............15-4- „ Predeal — Nor.................13-j- Rădăuți — Senin .............14-4- B Râmn.-Sărat — B ...............194- , Râmn-Vâlcea — B ...............17-4- „ Riu-Vadulul — B ...............134- B • Roși-de- Vede — B ...............194- • Salinele-Mari — , ...........154- , Sascut — ...........164- . Săveni — Senin, vânt .... 144- B Sinaia — Senin ..............114- , Slobosia — . ...........14-4- Spineni — Variabil, eenin . . Stefănesd — „ ₐ . • . I74 Tecuci» — Senin .................154- „ Tirgovisce — ...........I84- ₐ Târgu-Frumos — Senin, vînt .... 17-4- ₐ Târgu-Jiu — Frumos ...... 16 4- ₐ Târgșoru — Variabil............16 4- B luîcea — Senin, vânt .... 174- Țăndărei — Urlați — Plde, senin .... 124- B Ursiceni — Senin, variabil . . 18 4- ᵣ Valea-Oălugțr.— Vâri, bil, senin . . .17-4- , Văleni . — Puțină plde, nor . . 16 4- „ Vaduiă — Senin ..............154- B Vârciorova — Frnmos..............16 4- B Vulcan — Senin ..............15-4- . Vidra — .................22-î- ’ Zătrenl — Variabil, senin . . . 19 4- B — Senin ................104- , r MONITORUL OFICIAL 20 Innie 1887 SÂNTUL SINOD SESIUNEA DE PEIMA-VERA Prescripte-verbale Ședința din 11 Maiu 1887 Ședința se deschide la ora 1 și jumă- tate p. m., sub președinția I. P. S. Mi- tropolit Primat, față fiind și D. ministrn. — Se face apelul nominal și răspund presințl 15 membri, fiind și 1 absinte. — Se citesce sumarul ședinței prece- dinte și se aprobă. — Se comunica de la biuroiî raportul Îngrijitorului bisericei S-tulul Demetru cu No. 15, prin care cere a se interveni la D. ministru al cultelor să se acorde o mică sumă pentru repararea bisericei. P. S. Valerian: Fiind-că D. ministru este de față și pote să ia cunoscință des- pre acăsta, sunt de părere a nu se mai trimite Ia comisiune. P. S. Episcop dl Romanului: Și eâ mă unesc tn acesta ca să se scurteze pro- cedura ce avem. —S-tul Sinod aprobă; dupe care apoi, P. S. Gherasim Pitesceanu, ca secretar, dă citire menționatului raport. P. 8. Episcop al Romanului: Aci sunt 2 propuneri: 1 ca să se facă ăre-cari re- parațiuni Înăuntrul bisericei, și 2 alte reparațiuni in localul Încăperilor Sino- dului. Pentru biserică, In anul trecut, Îngrijitorul bisericei a Întrebuințat tdte mi^lăcele și n’a putut să capete de la minister nimic, și a făcut el singur ce a putut, reparând numai pe din afară; a- cum cere a i se face reparație pe d’ină- untru, iar cât pentru reparația înveli- torei Sinodului, dacă o parte se va des- coperi de vânt, va da ploe și va străbate prin acoperiș, ’l va face nepractic pen- tru Sinod și atunci trebue să se mute de aci. La acest local nu s’a făcut repara- ție de vre-o 10 ani. Pentru camerele In cari ședem noi, facem fie- care reparație când se strică câte-ceva. Reparația În- tregului local Insă este de mare necesi- tate, de aceea a’și ruga pe D. ministru să ia cât mai curând măsuri, să trimită un om competinte, să facă un mic devis. Eâ rog dar pe S-tul Sinod să adreseze acăstă rugăciune din partea sa D-lui mi- nistru al cultelor ca sâ facă aceste re- parațiuni, căci peste un an de Zile se vor face mai multe. D. ministru al cultelor : Să se reco- mande acăsta la minister, ca să vedem ce este de făcut. — Se comunica de la biuroiî adresele cu No. 157—173 inclusiv ale S-tei Epis- copii de Buzăâ, și se trimit la comisiu- nea de petițiunl. P. S. Valerian, raportor, dă citire ra- portului comisiunei de petițiunl, relativ la situațiunșa casei tipografiei cărților bisericesci, cu Începere de la 1 Aprilie 1887 și până la 31 Martie 1888, și de cheltuell pe anul trecut, cu Începere de la 1 Aprilie 1886 până la 31 Martie 1887, tăte stipulate tn 9 tablouri. Asupra acestei situațiunl, comisiunea tn urma cercetărel pieselor justificative, a constatat următârele : asupra tablou- lui numit situațiunea casei tipografiei pe anul de la 1 Aprilie 1886 până la finele Iui Martie 1»87, comisiunea aflân- du-le in stare regulată, este de opiniune a se aproba. — Se pune la vot acăstă opiniune a comisiunei și S-tul Sinod aprobă. Asupra proiectului de budget pentru anul presinte, comisiunea observând tn de aprope tăte trebuințele tipografiei, este de opiniune a se aproba cu modifi- cările arătate. . Asemenea tablourile de sub literile Â, B, C, D, E și F, relative la datorii, comisiunea a opinat a se comunica P.P. S.S. Eforiști. — Se pune la vot conclusiunile ra- portului comisiunei și S-tul Sinod le aprobă. Asemenea comisiunea mal crede de cuviință a se decreta noul director al ti- pografiei cărților bisericesci, și a i se preda tătă dota tipografiei prin inven- taria de către fostul director, fiind asis- tați și de un delegat din partea S-tului Sinod. I. P. 8. Mitropolit Primat: Fiind-că s’a vorbit in raportul comisiunei că di- rectorul tipografiei nu nste decretat, iată ce voiâ să răspund eâ ca să justific acestă ÎntârZiere. Dacă nu s’a decretat până acum directorul tipografiei, acăsta este că procesul-verbal unde se preve- dea acăstă numire n’a fost votat de S-tu Sinod până acum. P. 8. Episcop dl Romanului: La pro- punerea comisiunei de a se numi din partea S-tului Sinod un delegat care să asiste la facerea inventariulul de tdtă dota tipografiei cărților bisericesci, eâ din partea Sinodului a’și pune pe D. di- rector al cancelariei ca să ia parte îm- preună cu un delegat din partea minis- terului. I. P. 8. Mitropolit Primat: Cred că nimeni nu se pote împotrivi la acăsta, ca delegatul Sinodului să fie D. director al cancelariei, și să rugăm și pe D. mi- nistru ca să număscă și D-sa unul din partea ministerului. D. ministru aderă la acăsta. — In urma acestei discuțiuni, se pune la vot acestă opiniune a comisiu- nei și S tul Sinod o aprobă, cu adăogire a se numi 2 delegați cari să asiste la fa- cerea inventariulul: unul din partea S-tului Sinod, și anume D. Cornoi, direc- torul cancelariei, și un altul din partea D-lui ministru al cultelor. __________________________________1501 P. 8. Episcop al Argeșului: In rapor- tul comisiunei, privitor la cărțile îm- părțite de tipografie, este o sumă care este datorită de Episcopia de Argeș. A- căstă sumă este incasată chiar de către fostul protoereâ, pe care l’am dat afară din causă că el a adunat banii și ’i-a cheltuit, pentru care este și urmărit ca să împlinăscă acestă sumă, și la cas de a nu o împlini, ’l voiâ da în judecată. P. 8. Valerian, raportor, dă citire ra- portului comisiunei de petițiunl relativ la cererea ce face directorul tipografiei prin raportul cu No. 64, fixând prețul căslovului de 20 lei cel pe hârtie ordi- dară, iar cel de lux la 30 lei exemplarul. Asupra acestei cestiunl, comisiunea este de opiniune a se pune tn vînZare Orologiul numai broșat, cu prețul de lei 10 ediția ordinară și 15 ediția de lux. 1. P. 8. Mitropolitul Moldovei: Dupe sacrificiile făcute cu tipărirea acestei cărți, cu tăte că este pentru ântâia ne- cesitate, însă prețul opinat de comisiune este prea mic în comparațiune cu chel- tuelile, și ași crede ca în loc de 10 lei să fie 15, iar pentru cele cu hârtie de lux în loc de 15 să fie 20. Acesta am a- vut de Z's. P. 8. Valerian: Ca membru al corni - siunel și ca raportor voiâ să dafi tăte lămuririle. Cu acăstă ocasiune voiâ să aduc la cunoscința S-tului Sinod, și ca om practic pentru că în viața mea am fost protoereâ și am făcut de apr ă pe cunoscință cu parohiile, că este foite greâ de îndeplinit. In acestă privință, noi comisiunea am creZut că dacă se va pune un preț mare, bisericele din comu- nele rurale nu ’l vor cumpăra. De aceea am pus un preț mai redus ca să potă a- junge și la comunele rurale, alt-fel o să rămână nevîndute, căci o să se ia numai la bisericele principale, iar cele-l-alte o să rămână supuse stricăciunel. P. 8. Episcop dl Romanului: Aci este o cestiune de bani, și noi trebue să fim fărte circumspecți. De-o-cam-dată nbi nu seim ce a costat tipărirea ceslovului pentru ca să ne putem face o idee și să putem face un pogorământ. De aceea eâ Zic că și lămurirea acestei cestiunl să o punem tot asupra delegaților de cari am vorbit adinea-orl. EI vor face un inven- tariâ și ne vor da lămuriri de cât costă un câalov și cu ce preț pdte să *1 dea. Acăstă cestiune trebue tratată serios. Dar pdte să Zică ci ne-va, căslovul este gata deja, de ce să stea acolo și să nu se pună în circulațiune ? Apoi să admi- tem chiar provisoriâ, să nu se împedice de a se pune prețul pe care ’l pune di- rectorul tipografiei, noi trebue însă să ne facem o idee și să așteptăm consta- tarea care o va face delegații cari sunt orenduiți de către Sinod cu cercetarea țoștului, de cât să ne pară reâ de ceea- 1502 MONITORUL OFICIA1 20 Iunie 1887 ce facem acum. Acesta este opiniunea mea. P. S. Calistrat-Bârlădeanu: P. S. E- piscop al Romanului ^ice sâ se amâne Gestiunea până se va face o socotelă a ceslovului. Noi seim cn toții că dacă la cele-l'alte librării pe unde se mai găsesc cărți vechi, se vînd cn 4, 5 lei, apoi dacă acesta noâ costă 20 Iei, nn ’l mai cumpără nimeni. Eâ ași fi de părere ca să se pună un preț mai eftin, ca să ’l ia toți cu mulțumire, căci dacă se va lua 20 Iei pentrn o carte ca ceslovul, vor ^ice cu toții că este prea scump. Păre- rea mea este ca să se pună prețul care costă la tipagrafie și dacă s’ar putea cel pe hârtie ordinară să fie 5 lei, iar cel pe hârtie velină 10 lei. P. 8. Episcop al Romanului: Eâ sunt de a se da cât de eftin, și daca voiți chiar gratis; așa sunt de liberal cu pun- ga altora. Dar este o cestiune de comp- tabilitate. Când S-tul Sinod va da un vot în cestiune de bani trebue să se gân- descâ. Dacă dăm noi un vot acum, și pe urmă ceea ce se incaseză nu corespunde cu cheltuelile făcute pe cari trebue să le aprobăm, și asupra acelor cheltueli s’aâ luat Ia tipografie hârtie pe datorie și altele și nu ese bine, atunci ce facem? P. S. Calistrat: Face sacrificii minis- terul; Sinodul nn trebne să facă negoț cu cărți. P. S. Episcop al Romanului: Nu este vorba de negoț. Dacă este pe urmă o datorie, cine o plătesce ? Plătesc! P. S. Ta? P. S. Catistrat: Eâ nu plătesc. Mi- nisterul dă pe fie-care an 15.000 lei. P. S. Episcop al Romanului: Nu sunt de ajuns aceea, noi trebue să fim cu bă- gare de semă. P. S. Inocentie Ploesceanu : Voiâ să răspund P. S. Calistrat. Căslovul tipă- rit la monastirea Nemțu est fdrte sim- plu, dar coprinde tot aceleași rugăciuni ca și acesta; mai ântâiâ se vindea cu 12 lei saâ nn galben, iar mai pe urmă a a- juns la 30 și 40 lei. Este destul ca cel de acum să se vîndă cu o jumătate preț. Acestă carte este tipărită numai în 1.000 de exemplare,și s’a făcut o greselă fdrte mare că nu s’aâ tipărit în 3, 4 mii; și acestă carte nu este numai pentru bise- ricele rurale, ce este destinată și pentru cetățenii pioși. Prin urmare, prețul tre- bue pus în comparațiune cu cheltuelile făcute. I. P. S. Mitropolit Primat: Eâ nu primesc conclusiunile raportului, căci noi luăm un angagiament de care tre- bue să ținem sămă. Mai ântâiâ am cu- noscință că cu cartea acesta s’a cheltuit 60.000 lei, și ca să răspundă la cheltueli ar trebui să se vîndă cn 60 lei. Nu este ca să se facă avere ci ca să se înlesnăscă biserica. Eâ n’ași primi însă ca să fa- cern sacrificii așa în cât să nu mai pu- tem face față cheltuelilor. Eâ ași lei. Pun Ia vot sumarul ședinței precedente. — Se primesce. I. P. 8 Mitropolit Primat: Fiind-că comisiunile pentru cercetarea cărților didactice presintă dre-cari dificultăți, am crezut că trebuesc modificate art. I și V din regulamentul astăzi în vigdre, pentru cercetarea cărților didactice, și în acest scop am făcut propunerea ur- mătdre care sună ast-fel: (Citesce pro- punere:). P. S. Episcop al Romanului: Eâ ași dori ca cu acestă propunere să se arate și redacția acelor articole, cum trebue să se facă și nnde să aibă sediul. P. S. Calistrat Eârlădeanu: Acesta resultă din propunere, ca comisiunea să ’șT aibă sediul în Bucuresci, iar numă- rul membrilor să fie de cinci și să aibă și diurnă. I P. 8. Mitropolit Prima t: Am făcut propunerea ca să văd da^a S-tul Sinod o admite,și daca o admite se va adăoga că sediul acelei comisiuni să fie în Bu- cnresri, rât pentrn diurnă să se facă miijlocire la minister a li se face o mică diurne. P. S. Episcop al Râmnicului: Se scie că noi avem un regulament în acestă privință pentrn cercetarea cărților di- dactice Eâ eși propune, daca S-tnl Si- nod admite, să se nnmescă o comisiune din S-tul Sinod, să se schimbe în sen«nl propunerel acel regulament, și o-dată făcut un regulament de care să se con- ducă, șî de comisiune nnde să ’și aibă sedinl gi de modul cum are să lucreze, P. S. Calistrat Rerlădeanu: P. S Ghenadie doresce gă se facă un regula- ment aparte pentrn aceste duoă articole? Tot sub acel regulament I. P. S- Mi- tropolit propune numai o singură co- misinne care să examineze cărțile didac- tice trimise de S-tnl Sinod. De ce să mal amânăm timpul ca să se facă un alt re- gulament, de cât nnmal o singură cn- misiune compusă din 3 saâ 5 persdne. Și este mal bine să fie 5 membri cari să re- vadă o lucrare de cât nnmal trei; pentru ca un membru pdte să fie absinte și 2 nu pdte să lncreze. Pe când daca comisiu- nea ar fi din 5 membri s’ar facilita mal mult lucrările S-tulul Sinod precum și așteptările sale pentru cărțile didactice. P. 8. Episcop al Romanului: Deose- birea între ceea ce am 4’s ?’ intre ceea ce a P- S. Episcop al Romanu- lui este acesta: eâ am crezut ca I. P. S. Mitropolit Primat care face acăstă pro- punere să bine-voiască să revadă tot regulamentul, pentrn că schimbând u- nnl saâ duoă articole de multe ori pare că se modifică șicele-Lalte articole, pen- tru că acolo sunt coprinse ideile acelea de care ne ocupăm, se va vedea schim- bându-se articolele acelea ce sunt în ar- monie. De aceea am gis ca acăstă pro- punere s’a făcut ca să nu mal urmăm cn duoă comisiuni. împrejurul I. P. S. Sale sunt dmeni competinți cari pot să facă lucrarea acăsta. In ceea ce privesce numărul membri- lor, P. S. Calistrat stăruesce la 5 mem- bri, iar noi cerem să fie de 3. Asemenea noi dorim ca acestă comisiune să fie re- munerată, pentru că nu ’l trage pe om inima să lucreze de geaba. Apoi mi se pare că și ministerul are pentru cărțile didactice asemenea comisiuni. Acum cu cât vom pune mai mulți cu atât ne în- greunăm noi singuri, căci guvernul se feresce de cheltueii; eâ cred că 3 mem- bri sunt destul, căci dacă vom pune 5, înmulțim sarcinile și cu cât sunt mai mulți cu atât mai rea trebă se face ; ia și diurnă și tot. și nu se duce. I. P. 8. Mitropolit Primat: Dacă convenițl atunci să lăsațî sarcina redac- țiunel acestui regulament asupra mea; și atunci veți discuta și asupra număru- lui membrilor și asupra sediului și asu- pra a tot. — Se nune la vot acăstă propunere și S-tn Sinod o încuviințeză. — SJ comunică do la biuroâ adresele ou No. 715, 716. 717 și 718 ale sântei Mitropoliei d° lagi și se trimit Ia comi- siunea de notitinni. P. S. Valerian, raportorul, citesce raportnl comisiunei de netițiunl relativ la adresa Episcopiei de Râmnic No.2.023 prin care cere ca copiii să nu se boteze iarna prin biserici ci prin case. Asupra acestei cestinnl comisiunea o- pinăză a se lua o măsură generală ca botezurile iarna pe frig să se facă nu- mai în casă. I. P. 8- Mitropolit al Moldovei: P. P.S.S.Lor!Gestiunea acăsta.pentru mine nnnl, dupe vederile mele cele slabe, nu s. P. S. lonichie Bacadnu: Am cerut cuvântul ca să daâ o lămurire, fiind-că am cugetat asupra acestui raport și api am început a și seri cu pre ședințele coleg. Noi nici n’am gândit să facem alusi- une măcar la ceea ce I. P.S. Sa cu drept cuvânt a arătat, cum că ar fi trebuit D. ministru de interne să ordone primari- lor să se ducă la locul nascerei ; nu ne am ocupat de acesta, fiind-câ este o ce- stiune care nu ne privesce pe noi, ci privesce pe guvern. Ceea ce ne privesce pe noi este numai botezul unde să se facă și când ? Este prea adevărat cum că biserica este localul unde să se dea tote tainele ; precum se dafi cele-l-alte, așa trebue să se dea și botezul; și cu a- tât mai mult, că din vechime așa s’a e- fectuat botezul. Dar dacă ne am uita în cele mai vechi timpuri unde ’l găsim? La Nord safi la Sud safi la Equator ? Mie mi se pare că botezul ’și-a luat exis- tența din locurile căldurose- Și dacă Hristos s’ar fi botezat la Nord, vă măr- turisesc că s’ar fi făcut botezul nu în apele înghețate, ci într’o casă încâlcită. Și fiind-că noi nu ne găsim într’o tem- peratură caldă precum se arată prin ra- port, și dacă omenii cei mari nu pot suporta frigul și gerul de iarnă, cu atât mal mult nisce copilași fragețl. Apoi I. P. S. ^ice că nu se desfășură; efi care am făcut acest exercițifi, copi- lul se desfășură de trei ori la ungerea cu unt-de-lemn,'l mai unge și la afundarea în apă care de multe ori pe Ia sate este chiar înghețată, căci o aduce de dimi- neță până iese preotul din leturghie, și biserica fiind fără foc și cu omăt în- tr’ânsa înghiață apa și de multe ori o sparge cu copilul; acestea mi s’a întâm- plat să le văd; și dacă se va întâmpla să scape vre unul,acesta să mulțumeecă constituț el lui robuste. P. S. Episcop al Hușului: Dacă se va întâmpla să moră vre unul. P. S. lonichie Bacadnu: Ba nu, căci starea morală este fore slabă. Na eș voi prin acesta să arăt că suntem decă^uți dar susțin ca să ne conformăm și cu slă- biciunile omului. Așa dar efi cred ca co- misiunea în opiniunea sa nn a greșit când a susținut că botezul să se facă prin case. P. S. Episcop al Hușului : Pentru cei cari snnt bolnavi și slabi, da, sâ se facă, dar pentru cel-l-alți nu mă unesc. I. P. S. Mitropolit al Moldovei: ’Mi pare forte răfi că mă văd silit să ră- spund fiind-că văd că P. S. preopinent ar avea aerul să mă combată. P. S. lonichie Bacaonu : Am voit să susțin conclusiunile raportului. I. P, S. Mitropolit al Moldovei: Dar cine nu scie dintre noi că copiii în timp de iarnă se boteză și în casă și de multe ori chiar noi ca Archierel am săvârșit acestă taină în casele creștinilor. Acesta este în us. Pentru ce să venim noi acum să regulamentăm ? Atunci efi te previfi, fiind-câ esc! încă nofi membru de și escl forte în lucrările irurgice ca preot, te previfi că ca mâine afi să ’ți spue că bo- tezul este un act civil cum s'a făcut și cu taina cununiei, care este tot una din cele 7 taine ale creștinătăței, pe acâstă cale trebue să te pul, și prin urmare, suntem datori să ținem, că și noi seim că botezul s’a efectuat prin case de multe ori. Da, în cas extraordinar, când copilul este slab ca și când nu se pote aștepta cele 8 de la nascere, trebue a se boteza; și tot așa și când este iarnă și ger, acăsta este un ns. Dar pentru ce sâ venim noi tn S tu Sinod să ne com- batem unii pe alții ? P. S. lonichie Bacadnu: Aci nu se combate dogma, ci întrebăm cum s’o întrebuințăm. 1. P. S. Mitropolit al Moldovei: Sunt dar contra conclusiunilor reportului și aș dori să se lase usul cum s’a urmat până acum. I. P. S. Mitropolit Primat: Cred că ori-ce discuție este de prisos și iată pen- tru ce: cu toții venim la o idee. Bote- zul este una din cele 7 taine obli gât6 re a se face în biserică; și la cas când este imposibilitate atunci biserica nostră nu opresce de a se face și în afară, dar sâ nu se ia de normă ; ci numai la cașuri excepționale. Efi vă rog sâ curmăm a- cestă discuți ine și mă unesc cu opiniu- nea I. P. S. Mitropolit al Moldovei; adică ca botezul, fiind una din cele 7 taine, trebue să fie consacrate Ia biserică, și numai la cas escepțional să se efectueze în casă. P. S. Episcop al Râmnicului: Fiind- că motivul discuțiunei ndstre este epar- hia Râmnicului v’am rugat să ’mi acor- dați cuvântul ca să arăt că acest raport a venit de pe timpul fostului episcop; în cea ce privesce opiniunea mea ca actual episcop, na pot să mă unesc In totul ca o- piniunea comisiunei și iată pentru ce: co- misiunea are aerul de a da o normă pen- tru viitor ca tdte botezurile, iarna, pe frig, să se facă în casă. Noi seim că există o practică fdrte nemerită în biserică și în țera ndstră. Practica este acesta : când părintele safi preotul găsesce câ copilul este prea slab cine se opune a boteza copilul în casă? Chiar noi am fă- cut prin case botezuri și cununii. Vine mirele cu părintele săfi și ne rdgă să fa- cem cununia în casă și acesta safi în ve- derea timpului urât safi tn vederea al- tor împrejurări și noi n’am refusat. De aceea vă rog să admitem procedura bi- sericel ndstre ca botezul în regulă gene- rală, ca și cele-l’alte taine, să se facă în biserică ; și în cas de trebuință vom face tot așa ca și până acum. P. S. loanichie Bacaonul: In adevăr este sciut că pe Ia târguri cam tot-d’a- una și cununiele și botezul se face în cas i; dar efi vorbesc de poporul din sate. Dă pe popor în mâna unul preot care nu are să se ducă când scie că omul este obligat să aducă copilul prin frig, și să’i 4ifă să vină la biserică. Efi susțin con- clusiunile raportului. P. S. Episcop al Argeșului: Efi sunt în contra conclusiunilor raportului pen- tru cuvintele următdre. Destul a pier- dut biserica ndstră prin taina cununiei și a botezului luate de la preot și date în mâna oficerului stărei civile. Efi sunt de opiniune ca să se păstreze usul bise- ricei care I’a avut până acum ; să se ducă la biserică. Seim noi că ss fac botezuri și prin case; dar mai bine este la bise- rică. Noi am fost mal mulți frați la părinți ne-am botezat toți la biserică și suntem sănătoși, n’am murit de frig. Daca va voi consiliul sanitar, pdte să scrie prefectului safi primarului să facă acesta, dar noi nu putem să admitem o cerere pe care a făcut’o afară din raio- nul bisericel, na putem să admitem o disposițiune ca acesta, de dre-ce sunt mulți cari țin la biserică; nu mă unesc cu acăsta, căci mal ales la țâră pdte să aducă apă fertă și băgând copilul acolo, T opăresce și iată dar că se pdte întâm- pla pericole cu apa fiartă, dar cu apă rece pdte să-I dea sănătate. De aceea sunt în contra conclusiuni- lor raportului comisiunei și să se men- țină usul bisericel. I. P. S. Mitropolit Primat: Mi se pare că este mal mult o neînțelegere pentru că comisiunea în conclusiunile raportu- lui ^ice: taina botezului să se facă tn biserică, la cas de imposibilitate atunci să se facă tn casă. Mai mulți P. S. S.: Nu $ice așa ci $ice că la cas de frig să se facă tn casă. P. S. Valerian, raportor: Noi comisi- unea am cântat sâ armonisăm obiceiul 1506 MONITORUL OFICIAL 20 Iunie 1887 bisericei cn dorințele consiliului sanitar. El a constatat prin experiența și sciința sa, că mulțl copil s’afi prăpădit iarna de frig și cere ca botezul să se facă In casă. Așa dar noi, comisiunea, am găsit că măsura cerută de consiliul sanitar este o măsură inofensivă și nevătămătdre pentru botez, de a se boteza copil prin case numai când este frier. I P. S. Mitropolit Primat: Efi v’ași ruga să nu ^icețl când este frig ci la cas de imposibilitate P. S. Episcop dl Romanului: Nn tre- bue să ne speriem până într’atât că se va prăpădi religiunea nostră. Să ne a- ducem aminte că chiar noi cari suntem puși în capul lucrărilor bisericei ca au- toritatea cea mal înaltă, câte taine nu facem prin casele dmenilor ? precum bo- tez. maslu și chiar cununii pentru di- ferite împreginrărl, și de «ceea noi tre- bne să ținem compt de usnl societățel, biserica nostră nu opresce acesta. Omeni mari și sănătoși se c nună prin casă din r.ausa frigului câți nu se bolnăvesc de Ia nunți și mor dupe o lună de Z’Ie ?i mal cu semă din mirese cari vin delicat îmbrăcate ! EI bine omenii ah învățat din practică că nnele taine să se facă și prin case, cum este, de esemplu, nunta și niminea nu s’a gândit că se prăpădesce taina nunți prin acesta, ci tot taina nnnțel a rămas. Să venim Ia o altă taină, Ia maslu, de esemplu. Este un bolnav care cere să facă maslu a casă; a sulevat cine-va cestiunea ca să se ducă bolnavul la bise- rică? Nu. Tot asemenea și cu copiii. Consiliul sanitar vede necontenit, că se prăpădesc copil necontenit de angină în cutare loc și de aceia s'a îngrijat. Acum acel doctori cari sunt forte experimen- tați, mal cu semă când este o molimă cel ântâifi lucru este de a lua precauți- unl spre a feri pe cel-I’alțl, căci alt-fel dacă ’l-ar da ocasiune, se răspândesce. Fac și el pe cât pot, dar fără numele lui D-Zpfi nn se pdte face nimic. Nu trebue să ne supărăm pe consiliul sanitar. Consiliul sanitar a făcut o sin- gură scăpare din vedere că nu s’a a- dresat ministerului de interne, și mi- nisterul de interne trebuia să facă cu- noscut acestă măsură și S-tulul Sinod. Negreșit că așa trebuia să fie. In alte țări este fdrte bine, pentru că pe lângă biserică și chiar în coprinsul bisericei este o odae anume pentru acăsta, care se ține încălziți și acolo se aduce copilul și se boteză. La noi nu se fac de acestea. Să vorbim în cunoscință de causă. La noi nu poți să’I silesc! să facă acesta. De ac«ea efi Z’c că pentru cașuri escep- ționale. este bine să nu contrazicem dis- posițiele sanitare. O voce : Să se facă tn casa preotului. J P. 8. Episcop dl Romanului: Nu ¹ pot Zice dupe mine ca să se facă tn casa preotului. Sunt sate mari împărțite. Preotul Ia asemenea împrejurări să se pdtă duce chiar în casa nașului, safi în casa părin- ților. P. 8. Episcop de Buzăului : Să se facă în casă unde s’a născut copilul. P. 8. Episcop al Romanului: Să nu se ducă cu copilul câte-va kilometri. Sunt și la țâră biserici cari se încălzesc cum sunt cele boerescl; dar cele mai multe sunt cari nu se încălZesc. Să admitem dar ca regulă generală ca de și botezul ca tdte tainele se săvâr- șesce la biserică; dar pentru cașuri ex- cepționale precum de frig safi de bdlă șefi de slăbiciune, botezul să se facă de preot safi în casa părinților safi în casa nașului. P. 8. Bionisie Craioveanu: Cu tot respectul ce ’l am către P. S. Episcop al Romanului și P. S. lonichie Bacaonu, cer cuvintul ca să ating și efi cestiunea. Efi am fost 30 de ani ca preot și vă puteți închipui în 30 de ani câți copii am botezat. Adesea căutam ca să ’I bag chiar în casa mea ca să ’i botez și am căpătat imputări, că sunt înclinat să stric religia. In resumat, dar rog, pe S-tul Sinod, să nu primdscă cuvântul acesta ca să se boteze prin case ci nu- mai la cașuri extra-ordinare. Deci cum am nutut să constat, propunerea I. P. S. Mitropolit Primat este fdrte bună. P. 8. Episcop al Romanului: P. S. S» a fost într’un târgușor unde afi fost duoă biserici, va să Z>că o apropiere mare una de alta ca să ’și boteze cine- va copilul. Dar noi avem în vedere și greutățile acelea că sunt biserici depăr- tate și sunt comune împrăștiate. Alta sunt bisericile de la oraș, și alta sunt biserici de țeră care sunt de lemn, um- plute cu omăt. Este mare deosebire. Să nu ne speriem că se prăpădesce dogma, taina biseri'-dscă prin acesta. Noi care suntem un corp luminat, nu avem cu- vântul ca să drsprețuim o disposiținne luată de acest corp al salobrităței ge- nerale. I. P. 8 Mitropolit dl Moldovei: P. S. Episcopul al Romanului se pare a ne acusa pe toți, că am Zis ca botezul să se facă numai în biserică. N’am Zis așa și acesta o mărturisesce chiar propunerea I. P. Mitropolit Primat, cu care mă unesc, câ acăsta fiind o taină, să se facă în biserică, și la cas excepțional să se facă și prin case. Și noi am făcut acesta. N’am fost și nu sunt în contia de a se facă și prin case la cașuri, apoi cum ve- niți P. S. Vdstrâ să ne acusațf! Pare că noi ținem ca numa’ în bi8Qricâsă se facă! I. P. 8. Mitropolit Primat: Din tdtă discuția urmată până acum în acestă ¹ cestiune, am convenit cn toții ca să ră- mânem la propunerea următdre, care am făcut'o efi, adică: Sântul bot°z, fiind una din cele 7 taine, propunem a se păzi obiceiul vechifi, de a se efectua în bise- rică ; la cașuri excepționale, precum: slăbiciuma copilului, prea mare depăr- tare a bisericei în timp de iarnă și altele, se pdte face și prin case, precum s’a o- bicinnit și până acum. —8* pune la vot acestă propunere și S-tnl Sinod o aprobă. I. P. 8 Mitropolit Primat: Fiind-că s’a vorbit despre precuvîntare, pe care ați bine-voit de a o primi, să se ia act de acesta și să se trimită Ia redacție să se țipă reșcă. P. 8. Episcop al Romanului: In ace- stă precuvântare sâ se trecă iscăliturile membrilor S-tului Sinod, și să se pună și câte-va versete. — S-tul Sinod ia act de aresta. —Ne mai fiind nimic Ia ordinea Zilei, ședința se ridică și se anunță cea viitore pentra Vineri 15 Maifi. Președinte, f losif, Mitropolit Primat. Secr tar, f Gherasim Pitisceanu. , j- Dosithei Botoșeneanu. ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală, a telegrafelor șl poștelor In Ziua de 10 (22) Iulie 1887, se va ține licitație la sub-prefectura din Ad- jud pentru darea tn antreprisă a trans- portului expediției de la oficiul Adjud Ia gara locală și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile cu cari se dă în antre- prisâ acest transport sunt cele următore: 1. Transportul se va face cu trăsura cu un cal, hamurile și tote accesoriele antreprenorului. 2. Trăsura va fi în bune condițiuni și asigurătore expediției, rămânând antre- prenorul responsabil pentru ori-ce per- dere safi deteriorare provenite din causa trăsurei; hamurile vor fi de curea solidă și curat ținute. 3. Transportai se va face ori de câte ori va fi necesitate ie la oficiul la gară și vice-versa, Ia orele ce se vor pune în vederea antreprenorului de dirigintele respectiv. 4. Antreprenorul este dator a trimite la oficifi safi gară trăsura cu calul cel puțin cu o jumătate de oră înainte de ora destinată pentru pornirea expediției; în cas de a nu fi următor, dirigintele va 20 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1507 angagia cu ori-ce preț cai și trăsură In comptul antreprenorului, care va mai fi amendat și cu subvenția pe o Zi. 5. In cas de întârzierea trenurilor tră- sura va adăsta la gară sosirea lor. 6. Când se va constata că antreprisă este în prdstă stare în cât să nu se potă face serviciu în regulă, conform condi- țiunilor, direcția va putea resilia con- tractul, fără judecată, nici somațiune safi altă punere în ÎntârZiere, și a da în antreprisă altei persdne acest transport prin licitație safi bună tnvoelă în comp- tul garanției antreprenorului, care nu va avea drept la nici un fel de preten- țiuni. 7. Durata contractului va fi de 3 ani, cu începere de la 20 August (1 Septem- bre) 1887, reservându’șl însă direcțiunea dreptul de a’i resilia și înainte de împli- nirea acestui termen ori-când va crede necesar, cu condițiune de a anunța ace- sta antreprenorului cu 15 Z’le înainte. 8. Subvențiunea ce va resulta la lici- tație se va plăti antreprenorului la fi- nele fie-cărei luni prin mandat asupra tesaurului public. 9. Pentru asigurarea Statului că ser- viciul concedat se va îndeplini, conform condițiunilor, antreprenorul va depune în termen de 15 Zile de Ia snbsemnarea contractului o cauțiune în numerarifi safi efecte garantate de Stat echivalentă cu subvenția pe 3 trei luni. Pe lângă acăsta se va considera ca ga- ranție și trăsura, calul și tdte accesori- ele pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului, spre a putea direcția usa și de dânsele în cașurile de abateri prev^Zute la art. 6 de mai sus. 10. Antreprenorul nu va putea trans- mite contractul acestei antrepri-e altei persdne tară consimțim&ntul direcției. 11. Spre a fi admiși Ia licitație, con- curenții vor depune o cauțiune în nume- rarifi safi efecte garantate de Stat de 100 lei. 12. îndată dupe aprobarea licitației, despre care este ținut a lua singur cu- noseință de îa oficiul Adj ud, adjudeca- tarul se va presinta Ia acest oficifi să încheie contractul cuvenit In cas de a nn fi următor, cauțiunea provisorie va rămânea în profitul Sta- tului, fără judecată, nici somațiune și fără a se face altă punere în ÎntârZiere adjudecatarului. 13. Taxa de timbru și înregistrare ce va necesita facerea contractului va fi conform legei timbrului în sarcina an- treprenorului. 14. Pe lângă acăsta concurențil vor avea în vedete art. 40—57 din legea a- supra comptabilităței generale a Sta- tului. No. 11.418. » 1887, Iunie 16. — In Ziua de 30 Iulie 1887, se va ține licitație atât la direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor, cât și la prefec- turile județelor Iași și Vasluifi, pentru darea în antreprisă a transportului ex- pediției și de călători de Ia Iași la Vas- luifi și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi în acea Zi până la orele 4 p. m., rând se vor deschinde. Supraoferte nn se primesc. Condițiunile cn cari se dă în circula- ți* aceste curse sunt cele nrmâtdre. 1. Transportul va fi Zilnic, socotindu- se câte o cursă pe Z* în fie-care direcți- une și se va efectua cu trăsurile, caii și tote accesoriele antreprenorului. 2. Trăsurii» (brașovence), cu cari se vor face cursele vor fi învelite și pe ar- curi și vor avea la spate câte un cufăr îmbrăcat în tablă de fer cu încuetdre dublă, iar înăuntru de desubtul locuri- lor dinainte și cele de sub capră, vor a- vea câte o casetă de fer cu încnetdre sis- tim american, în care să se pună gro- purile și scrisorile de valore; d’asupra învelitdrei vor avea o galerie pentrn bagage cn burd ușe de pele; trăsurile vor fi încăpătdre de patru persone afară de conductor și escortă. Ele vor fi dupe modelul dat de direcție. Trăsurile vor fi întreținute tot-d’a- una în bună stare mai cu semă interio- rul spre a nu se aduce nemulțumiri că- lătorilor. La cea d’ânt&ifi reclamațiune safi in- specțiune ce se va notifica antrepreno- r-lni, D-sa va fi dator a face imediat repar^țiunile ce i se vor semnala și în termen cel mult de 15 Zile; iar în cas contrarii se vor efectua de direcțiune în comptul garanției antreprenorului saii din ori-ce bani va avea să primăscă. 3. Obiectele de mesagerii ce vor tre- bui transportate cu o cursă nu vor pu- tea trece peste greutatea de 400 kilo- grame, deosebit de posta ușoră. 4. Abonamentele călătorilor și priso- sul taxei bagagelor, peste greutatea gratis acordată de lege, vor fi în profi- tul antreprenorului. 5. Locurile din trăsură se vor consi- dera de clasa II, iar daca trăsurile vor fi închise cu gianiuri, locurile dinăun- tru vor fi de clasa I. Taxa unni loc de clasa I este de 20 bani de fie-care kilometru, iar a unui loc de a 2-a 15 bani de kilometru. Acestă cursă are o întindere de 69 kilometre. Fie-care călător are dreptul la 20 kilo- grame bagagifi, pentru care nu se percepe nici o taxă; prisosul ce va trece peste 20 kilograme se va taxa conform legei ta- xelor poștali. 6. Antreprenorul va fi dator a trimite caii cu trăsura la biuroul postai safi la gară, cel puțin cu o jumătate oră îna- inte de ora destinată pentru pornirea expediției, conform orariului pus de di- recțiunea poștelor, care va avea dreptul a'l schimba ori când va crede necesar, anunțând și pe antreprenor. 7. Maximum timpului pentru par- curs între punctele extreme se fixeză la 6 minute de kilometru, iar pentru tim- pul de iarnă se va acorda 9 minute pen- tru căile neșoseluite. Timpul de iarnă sa consideră de la 1 Octombre până la 1 Aprilie. 8. In cas de întârZierea curselor peste orele fixate, antreprenorul va fi supus la o amendă de 15 lei pentru fie-care oră întârZiată. Se apără de acestă pe- nalitate întârzierile provocate din causă de forță majoră, dacă vor fi legalmente constatate prin procese-verbale dresate în nnire cu primăria safi poliția locală și un amploiat al direcțiunel poștelor. Constatările întârzierilor pentru cari urmeză a se aplica amendă, asemenea se vor face prin procese-verbale încheiate de către diriginte safi conductor în unire cu călătorii dacă vor fi și cu un om al antreprenorului. In cas când ar lipsi antreprenorul safi veri-un om al s fi, saii când aceștia ar refusa să ia parte la dresarea procese- lor-verbale, ele se vor încheia de diri- ginte safi conductor în unire cu veri-un agent al unei autorități locale, și amen- Zile aplicate pe basa nnor asemenea procese-verbale rămân bine aplicate, fără drept de pretențiune din partea antreprenorului. 9. Când se va constata prin procese- verbale dresate în regulă că caii safi trăsurile antreprenorului sunt în prdstă stare în cât n’ar putea face serviciul în regulă, direcțiunea are facultatea safi să angageze cai și să cumpere trăsuri în comptul garanției, taxelor călători- lor safi subvențiunei antreprenorului spre a se putea efectua cursele, conform condițiunilor, fără ca antreprenorul să aibă drept de judecată safi a usa de drep- turile reservate la articolul următor: 10. In cas când contravenirele de Ia contract din partea antreprenorului vor fi repetate, direcțiunea ’I va da un sin- gur avertisment invitându’l a’și pune antrepriza tn regulă, și dacă până în termen de 30 Zile de la data avertis- mentului antreprisă nu va fi satisfăcă- tdre, ceea-ce se va constata prin pro- ces-verbal dresast în nnire cn prefectu- ra safi primăria locală, direcțiunea va putea resilia contractul publicând o singură licitație în termen de 15 Zile în comptul garanției antreprenorului. Dacă la acestă licitație nu se va pre- sinta nici un concurent, direcțiunea va putea să contracteze prin bună învoială în comptul garanției antreprenorului, 1508 ' MONITORUL OFICIAL 20 Iunie 1887 iar până va găsi un asemenea amator va usa de drepturile prevăzute la art. 9 de mal sus. 11. Pentru 2 escursiunl ale M. S. Re- gelui pe an, antreprenorul tn urma u- nui anunții ce va primi de la direcțiu- ne cu 3 $ile minimum înainte, va fi o- bligat a pune la disposiția direcțiune! câte 20 cai la fie-care relefi cu hamurile și surugii lor, socotindu-se depărtarea între aceste releuri de 24 kilometre. 12. Antrepeenorul va permite merge- rea gratis în trăsurile sale, deosebit de conductor și soldatul de escortă, D-lui director general, inspectorilor șiamplo- iaților telegrafo-postali, precum și D-lor inspectori financiari când merg în inte- resul serviciului. 13. Numărul locurilor fie-cărei tră- suri se va determina de către direcțiune și antreprenorului nn'I este permis a angagia mai mulți călători de cât nu- mărul acestor locuri. Direcțiunea având dreptul de control asupra angagiărei călătorilor; biletele liberate nu vor fi valabile dacă nu vor fi vizate de diri- gintele respectiv și conductorul va avea dreptul a nu admite în trăsură persa- nele cari vor avea bilete nevisate de di- riginte. 14. Durata contractului va fi de 5 ani cu începere de la 1 (13) O’tombre 1887; dacă însă calea ferată Iași-Vasluiâ, ce este proiectată a se construi, se va da în circulație înainte de împlinirea ter- menului de 5 ani. atunci contractul se va considera rasiliat de fapt o-dată cu darea în circulație a acelui dmm de fer, fără ca antreprenorul să p6ta pretinde verî-o despăgubire. 15 Subvenția ce va resuită la licita- ție se va plăti antreprenorului cu ana- logie la finele fie-cărei luni prin man- dat asupra tesaurului public. 16. Pentru asigurarea Statului că serviciul concedat se va îndeplini con- form condițiunilor, antreprenorul va fi obligat a depune, în termen de 15 Z^e de la aprobarea concesiei, o garanție, în numerarid saii efecte de ale Statului, echivalentă cu subvenția pe 3 luni. Pe lângă acestea se va considera ca garanție și caii, trăsurile și accesoriele de ori-ce natură pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul duratei contractului, spre a putea direcțiunea usa și de dânsele tn cașurile de aba- teri prevăzute la art. 9 și 10. 17. Antreprenorul va fi dator să aibă trăsurile necesare în număr suficient, ast-fel în cât să nu se întrerupă servi- ciul în nici un cas; deteriorarea trăsu- rilor nu ’l va dispensa de amenzile pre- văzute în contract. 18. Antreprenorul este dator a în- ființa releuri pentru schimbul cailor la distanțe maximum de 30 kilometre unul de altul. Tdte locurile safi localurile unde antreprenorul va destina înfiin- țarea acestor releuri ’l privesce pe D sa es^lusiv, precum și ori-ce cheltueli va face cu întreținerea cailor safi trăsuri- lor safi personalului necesar serviciului antreprisei. 19. Antreprenorul este dator a obser- va și a face să se păzăscă de personalul săfi art. 254 — 267 inclusiv din regula- mentul postai; în cas de contravenire fiind pasibil de penalitățile acolo pre- văzute. Ori-ce servitor al antreprisei se va constata dominat de veri-un vițifi și se va semnala de direcțiunea generală, a- cel servitor safi visitifi se va depărta imediat și se va refnsa de conductor în servicifi; ori-ce întârZiere va resuită în efectuarea cursei prin rafusul conduc- torului de a accepta veri-un visitifi a cărui depărtare a fost cerută se va im- puta antreprenorului, conform disposi- țiunilor art. 8 de mai sus. 20. Când guvernul ar crede necesar să se înmulțesc» numărul curselor, an- treprenorul va fi dator a complecta an- treprisa cu numărul cailor și trășurilor necesare pentru acest adaos în termen de 30 Z'le de la data avisului ce va pri- mi de la direcțiune, adăogându-se și subvenționez proporțional cu numărul curselor sporite. 21. Antreprenorul va presinta direc- țiune!. tn termen de o lună, un tablofi, indicând localitățile unde a înființat releuri și cailor și al trăsurilor ce a fi- xat la fie-care releii. 22. Antreprenorul nu va putea trans- mite contractul acestei antreprise altei persăne fără consimțimântul direcției. 23. Spre a fi admiși la licitație, con- curenții vor depune o cauțiune proviso- rie, în numerarifi safi efecte ale Statului, în valdre de lei 1.400. 24. In termen de 3 Zile maximum de la aprobarea licitației, despre care este ținut a lua singur cunoscință de la di- recțiune safi de Ia oficiul postai unde ’șl-a depus oferta, adjudecatarul se va presinta, fie la direcțiune, fie Ia acel o- ficifi, ca să încheie contractul cuvenit; în cas de a nu fi următor, cauțiunea provi- zorie va rămâne în profitul Statului, fără judecată și fără a se face veri-o somațiune safi altă punere în ÎntârZiere adjudecatarului care nu va avea dreptul la nici un fel de pretențiuni. 25. Taxa de timbru și înregistrare ce va necesita facerea contractului va fi, conform legei timbrului, In sarcina an- treprenorului. Pe lângă acestea, concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea compta- bilitățel generale a Statului. No. 11.508. ₈ 1887, Iunie 17. —Se publică spre cunoscință generală că, la licitația ținută la direcția gene- rală a telegrafelor și poștelor, în Ziua de 29 Maifi (10 Iunie), pentru aprovisi- onarea a 3.000 pahare de sticlă, nei esul- tând un preț destul de avantagios, o nonă licitație se va ține tn Ziua de 2 (14) Iulie, pentru aprovisionarea paharelor mai sus menționate. Condițiunile licitației și furniturei se pot vedea de amatori în Monitorul oficial No. 268 din 1887, și care nu se modifică de cât în privința garanției provisorie care se reduce Ia suma de lei 150, de ore-ce se scot din licitație elementele și sulfatul de cupru ce ai figurat ia prima licitație. No. 10.279. ³ 1887, Iulie 1. —In Ziua de 6 (18) Iulie 1887, se va ține licitație la prefectura județului Tulcea pentru darea în antreprisă a transpor- tului expediției de laTulcea la Mahmu- die și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate cari se vor primi până la orele 4 p. m. pre- cis, când se vor deschide. Supra-oferte nu se mai primesc. Condițiunile cu cari se dă în antre- prisă acest transportaunt cele urmâtăre: 1. Transportul se va face de 2 ori pe săptămână de la Tulcea la Mahmudie și tot de atâtea ori de Ia Mahmudie la Tulcea și se va efectua cu trăsurile, caii și tdte accesoriele antreprenorului. 2. Trăsurile vor fi solide, încăpătdre, vor avea osii de fer și vor fi acoperite cu coveltire spre a nu străbate apa în- tr’ânsele în timpuri ploios?; de aseme- nea antreprenorul va fi obligat a fixa cu cheltuiala sa In fie-care trăsură câte o ladă de lemn legată solid cu cercuri de fer și încuitdre sigură tn care se vor așeZ& și transporta mesageriele. 3. Caii vor fi buni și bine întreținuți și antreprenorul va fi obligat a înhama la trăsură cai în număr suficient spre a nu suferi cursele întârZieri. 4. Parcursul între Tulcea și Mahmu- die se va face vara, adică, de Ia 1 Apri- lie până la 30 Septembre, în 5 ore, și iarna, dela 1 Octombre până Ia31 Mar- tie, în 6 ore. 5. In cas de întârZierea curselor peste orele prescrise, antreprenorul va fi a- mendat cu câte 5 lei de fie-care oră în- târZiată; pentru IntârZierile însă pro- venite din cansă de forță majoră, precum debordarea apelor, ruperea podurilor și vifor, nu se va aplica nici o amendă. 6. Maximul expediției ce se va putea transporta cu o cursă nu va putea trece peste greutatea de 300 kilograme, afară de expediția de postă ușdră. 7. Expediția va fi însoțită de un con- ductor și un călărași de escortă cari vor călători gratis in trăsurile antrepreno- L 20 tunie 1887 r MONITORUL OFTCIAE 1509 rulai; asemenea antreprenorul va per- mite mergerea gratis în trăsurile sale D-lui director general, inspectorilor și amploiaților telegrafo-postall, precum și D-lor inspectori financiari când merg în interesul serviciului. 8. Antreprenorul va putea lua în tră- sură câte unul safi duci călători, ale căror taxe le va percepe în profitul săfi. Taxa unui loc este de 15 bani de ki- lometru. Fie-care călător are dreptul la 20 kilograme bagage pentru care nu se percepe nici o taxă, prisosul ce va trece peste greutatea de 20 kilograme se va taxa, conform legei taxelor poștale, a- semenea în profitul antreprenorului. 9. Transportul se va efectua tn filele și orele ce se vor fixa de direcțiune, care va avea dreptul a schimba orariul ori- când va crede necesar, anunțând și pe antreprenor prin dirigintele respectiv. 10. Antreprenorul este obligat a tri- mite la oficiâ trăsura și caii cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora hotă- rîtă pentru pornirea expediției. 11. Dacă din ori-ce împregiurare, an- treprenorul nu va putea efectua veri-o cursă, diriginții oficierilor respective vor angagia cu ori-ce prețeaișitresură în comptul antreprenorului spre a porni cursele fără nici un drept de pretențiu- ne din partea antreprenorului. 12. Dacă antreprenorul nu va înde- plini în totul condițiunile contractului, direcțiunea va putea resilia contractul, fără judecată, nici somațiune safi altă punere lu întârziere, și a conceda antre- prisa altei persdne prin licitație safi bună învoială în comptul garanției an- treprenorului, care nu va avea drept la nici un fel de prttențiune. 13. Durata contractului va fi de 3 ani cu începere de Ia 1 (13) August 1887, reservându’și direcțiunea dreptul de resiliare și înainte de acest termen, ori-când va crede necesar, anunțând și pe antreprenor cu o lună înainte. 14. Subvențiunea ce va resultâ la li- citație se va plăti antreprenorului cu a- nalogie la finele fie-cărei luni prin man- dat asupra tesaurului public. 15. Dacă s’ar crede necesar să se în- mulțească numeral curselor, antrepre- norul va fi dator a complecta antreprisă cu numărul cailor și trăsurilor necesa- rii pentru acest adaos, în termen de 20 Zile de la data avisalui ce va primi de la direcțiune, adăogându-i-se și sub- vențiunea proporțional cu numărul cur- selor sporite. 16. Pentru asigurarea Statului că serviciul concedat se va îndeplini con- form condițiunilor, antreprenorul va depune, în termen de 15 Z^e de la sub- semnarea contractului, o cauțiune, în nu- merarifi safi efecte garantate de Stat, echivalentă cu subvenția pe 3 luni. Pe lângă acăsta se va considera ca garanție trăsurile, caii și tdte acce- soriele antreprisei spre a putea direc- țiunea usa și de dănsele în cașurile de abateri prevăZute la art. 12 de mai sus. 17. Spre a fi admiși la licitație, con- curenții vor depune o cauțiune provi- sorie de lei 300 îu numerariâ saâ efecte garantate de Stat. Adiudecatarul se va presintă la ofi- ciul Tulcea ca să încheie contract ime- diat dupe aprobarea licitației și despre care este ținut a lua singur cunoscință de la menționatul oficiâ; ta cas contrariâ cauțiunea provisorie va rămâne în pro- fitul Statalul fără drept de pretențiune din partea adjudecătarului și fără jude- cată, nici somațiune saâ altă punere în tntârZiere. 18. Taxa de timbru și tniegistrare ce va necesita facerea contractului va fi, conform kgei timbrului, tn sarcina an- treprenorului. Pe lângă acăsta, concurenții vor avea tn vedere art. 40—57 din legea asupra comptabilităței generale a Statului. No. 11.175 ³ 1887, Iunie 12, —In Z’ua de 10 (22) Iulie 1887. se va ține licitațiune la prefectura de Vlașca pentru darea tn antrepiisă a transpor- tului expediției Statului de la oficiul postai din Giurgiu la gara locală și de- barcadere vapfirelor și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi până la orele 4 p. m. pre- cis, când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile pentru darea tn antre- prisă a acestui transport sunt cele ur- mătdre : 1. Transportul se va face cucariolele, caii și tdte accesorieie antreprenorului; cariolele vor fi în număr suficient și dupe modelul dat de direcțiune; ele vor tre- bui să fie ținute In perfectă bună stare și curate. La cea d’ântâiâ notificațiune, antre- prenorul este dator a face la cariole, în termen de 5 Zile, tdte reparațiunile ce i se vor semnala; în cas de a nu fi urmă- tor acele reparațiuni se vor efectua de direcțiune, fără somațiune safi altă pu- nere în întârZiere, în comptul subven- țiunei safi a garanției antreprenorului, care va primi de bune tdte cheltuelile făcute și care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune. 2. Caii vor fi bani și bine întreținuți și vor avea o mărime de 16 pumni; caii nu se vor putea pan) în servicifi de cât dupe aprobarea direcției. 3. Direcțiunea va avea dreptul a cere ori-când antreprenorului înlocuirea cai- lor slăbi și betegi sad cari nu ar fi în mărimea cerută, și antreprenorul va fi dator a’i tnlocui cu alții buni cel mult tn 10 Zile; în cas contrarifi direcția va putea să cumpere alți cai în comptul sabvențianei saâ a garanției antrepre- norului, fără a mai face acestuia veri-o somațiune saâ altă panere în ÎntârZiere și care de asemenea nu va avea drept la nici un fel de pretențiune. 4. Hamurile vor fi de curea solidă și curat ținute. 5. Antreprenorul va avea visitii sufi- ciențl cari vor trebui să pdrte uniforma reglementară a factorilor. 6. Când se va constata că visitinl a făcut transportul neuniformat, antre- prenorul va fi amendat cn subvenția pe o Zi- 7. Transportul de la ofîcifi la gară și debarcaderă și vice-versa se va face ori de câte ori va fi trebuință, la orele ce se vor pune în vederea antreprenorului de dirigintele respectiv. 8. Când vapdrele vor aborda la Smârda, antreprenorul va fi obligat a transporta expedițiele pentru vapor la gară și de la gară la oficiâ, în cașuri extreme însă, când expediția unse va putea transporta ca trenai la Smârda, antreprenorul va fi dator a merge chiar la Smârda pen- tru a transporta expedițiele de la și pentru vapor. 9. Trăsurile cu caii vor fi la oficiâ cel pațin cu o jumătate oră înainte de ora hotărîtă pentru pornirea expediției; a- semenea la gară și debarcaderă ele se vor afla iarăși cn o jumătate de oră îna- inte de pornirea și sosirea trenărilor și vapdrelor; în cas de contravenire, D. di- riginte va angagea cu ori-ce preț cai și trăsură spre a porni carsa în comptul antreprenorului, care pentru asemenea abateri va mai fi amendat și cu subven- ția pe o Zi. 10. In cas de ÎntârZiere a trenurilor safi a vapfirelor, cariolele vor adăsta la gară safi debarcaderă sosirea lor. 11. Când se va constata că antreprisă este în prfistă stare în cât transportai să no se pdtă face în regală, conform condițiunilor, se va da antreprenorului un singur avertisment invitânda’l ca, în termen de 15 Zile, să aducă antreprisă tn condițiunile contractului, și nefiind următor, direcția va putea resilia con- tractul fără judecată și fără a se face veri-o somațiune safi altă punere în În- târZiere antreprenorului, care nu va a- vea drept la nici un fel de pretențiune; iar transportai se va conceda altoi ama- tor prin licitație safi bună învoială In comptul garanției antreprenorului. 12. Durata contractului va fi de 3 ani, cu începere de la 15(27) August 1887, reservându’și însă direcția dreptul de a resilia acest contract ori-când va crede necesar, anunțând însă și pe antrepre- nor cu o lună înainte. 13. Subvenția ce va resultâ la licita- 1510 MONITORUL OFICIA» 20 Innie 1887 țiune se va plăti antreprenorului prin mandat asupra tesaurulul public la fi- nele fie-cărei luni. 14. Pentru asigurarea Statului că serviciul concedat se va Îndeplini tn con- dițiunile contractului, antreprenorul va depune In termen de 15 Zile de la sub- semnarea contractului o garanție In nu- merarifi saâ efecte garantate de Stat, echivalentă cu subvenția pe 3 luni. Pe lângă acesta se va considera ca garanție și trăsurile, caii și accesoriele de ori-ce natură pe cari antreprenorul nu le va putea înstrăina în timpul du- ratei contractului, spre a putea direcția usa și de dânsele în cașurile de abateri prevăzute la art. 11 de mai sus. 15. Antreprenorul nu va putea trans- mite contractul acestei antreprise fără consimțimântul direcției. 16. Spre a fi admiși la licitație, con- curenții vor depune o cauțiune proviso- rie de 200 lei. îndată dupe aprobarea licitației des- pre care este ținut a lua singur cunos- cință de la oficiul postai Giurgiu, adju- decatarul se va presinta la acest oficifi să încheie contractul cuvenit, și în cas de a nu fi următor, garanția provisorie va rămâne în profitul Statului fără ju- decată, nici somațiune, și fără a se face adjudecatarului veri-o altă punere în întârziere. Taxa de timbru și înregistrare ce va necesita facerea contractului va fi, con- form legei timbrului, în sarcina antre- prenorului. Pe lângă acesta concurenții vor avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comptabilităței generale a Statului. No. 11.245. ⁸ 1887, Iunie 13. —In Ziⁿa de 10 (22) Iulie 1887, se va ține licitațiune la sub-prefectura din Târgu- Ocna pentru darea în antreprisă a transportului expediției de la oficiul Târgu-Ocna la gara locală și vice-versa. Licitația va fi cu oferte sigilate, cari se vor primi până la orele 4 p. m., când se vor deschide. Supraoferte nu se primesc. Condițiunile cu cari se dă în antre- prisă acest transport sunt cele următdre: 1. Transportul se va face cu trăsura, caii, hamurile și tdte accesoriele antre- prenorului. 2. Trăsura va fi în bune condițiuni și asigurătdre expediției, rămânând antre- prenorul responsabil pentru ori-ce per- dere safi deteriorare provenită din causa trăsurei. Hamurile vor fi de curea, solide și cu- rat ținute. Transportul se va face ori de câte ori va fi necesitate de la oficifi la gară și vice-versa, la orele ce se vor pune în vederea antreprenorului de dirigintele respectiv. 4. Antreprenorul este dator a trimete Ia oficifi safi gară trăsura cu caii cel puțin cu o jumătate oră înainte de ora destinată pentru pornirea expediției; în cas de a nu fiurmătoi, dirigintele va an- gagea cu orl-ce preț cai și trăsură în comptul antreprenorului, care va mai fi amendat și cu subvenția pe o Z>- 5. In cas de întârzierea trenurilor tră- sura va adăsta la gară sosirea lor. 6. Când se va constata câ antreprisă este în prdstă stare în cât să nu se pdtă face servicifi în regulă, conform condi- țiunilor, direcția va putea resilia con- tractul, fără judecată, nici somațiune safi altă punere în întârZiere, și a da an- treprisa altei persdne prin licitație safi bună învoială în comptul garanției an- treprenorului, care nu va avea drept la nici un fel de pretențiune. 7. Durata contractului va fi de 3 ani, cu începere de la 15(27) August 1887, reservându’șl direcția dreptul de a’i re- silia și înainte de împlinirea acestui ter- men orl-când va crede necesar, cu con- dițiune de a anunța acăsta antrepreno- rului cu 15 Zile înainte. 8. Subvenția ce va resultă la licitație se va plăti antreprenorului la finele fie^ cărei luni prin mandat asupra tesauru- lul public. 9. Pentru asigurarea Statului că ser- viciul concedat se va îndeplini conform condițiunilor, antreprenorul va depune în termen de 15 Zile de la subsemnarea contractului o cauțiune în numerarifi safi efecte garantate de Stat, echiva- lentă cu subvenția pe 3 luni. Pe lângă acesta se va considera ca garanție și trăsura, caii și tdte acctso- riele pe cari antreprencrul nu le va putea înstrăina în timpul duratei con- tractului spre a putea direcțiunea usa și de dânsele în cașurile de abateri pre- văZute la art. 6 de mai sus. 10. Antreprenorul nu va putea trans- mite contractul acestei antreprise altei persdne fără consimțimântul direc- țiune!. 11. Spre a fi admiși la licitație con- curenții vor depune o cauțiune, în nu- merarifi safi efecte garantate de Stat, de 100 lei. 12. îndată dupe aprobarea licitației, despre care este ținut a lua singur cu- noscință de la oficiul Târgu-Ocna, adju- decatarnl se va presinta Ia acest oficifi ca să încheie contractai cuvenit. In cas de a nn fi următor, cauțiunea provisorie va rămânea în profitul Statului, fără ju- decată nici somațiune și fără a se face altă punere în ÎntârZiere adjudecata- rului. 13. Taxa de timbru și înregistrare ce va necesita facerea contractului, va fi, conform legei timbrului, în sarcina an- treprenorului. i 14. Pe lângă acesta concurenții vor J avea în vedere art. 40—57 din legea asupra comptabilităței generale a Sta- ₍ tulul. | No. 11.272. g 1887, Iunie 13. I I —Se pnblică spre cnnoscința generală j că la licitația ținută Ia sub-prefectura ! Corabia, în Ziua de 8 (20) Iunie, pentru I vîuZarea a 66 stâlpi vechi de telegraf, aflați în depositul oficiului Corabia, ne- resultând un preț satisfăcător, o nouă • licitație se va ține pentru vînZarea nu- ; miților stâlpi, în Ziua de 2(14) Iulie, tot în localul sub-prefecturei Corabia. No. 11.144. ⁸ 1887, Iunie 12. Direcția generală a serviciului pe- nitenciarelor In Ziua de 6 Iulie 1887, s'a disposat ' a se ține o nouă licitație publică tn can- j celaria direcției generală a penitencia- relor (localul ministerului de interne) pentru contractarea a 3.000 metri pânză pentru dosuri de saltele și perne, nece- sare arestaților din penitenciarele cen- trale. Se publică spre cunoscință generală a D-lor amatori ca, în arătata Zi, orele 2 p. m., să se presinte cu oferte și ga- ranții în regulă spre a concura, conform lege i comptabi lităței generale a Statului. Modelul de pânză se pote vedea în tote i Zilele de lucru, la menționata mal sus cancelarie, de la orele 9—12 din Zi și de la 2—4 p. m. No. 3.540. 1887, Iunie 18. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Căile ferate romăne La 1 Iulie 1887, intră în vigdre su- plimentul IV la fascicolul III și supli- mentul II la fascicolul IV al tarifului austro-ungar-român. Aceste suplimente se vînd la binrou- rile expedițiunilor de mărfuri. No. 37.733. ³ 1887, Iunie. — La 1 Iulie 1887, intră în vigdre următorele suplimente la tariful austro- ungar-român. a) Suplimentul II Ia fascicolul I; b) Suplimentul III la fascicolul II; c) Suplimentul III la fascicolul III. Aceste suplimente se vînd la biurou- rile espedițiunilor de mărfuri. No. 35.741. ³ 1887, Iunie. 20 îunie 188? MONITORUL OFICIAL 1511 MINISTERUL CULTELOR ȘIINSTRUCȚIUNEi PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisoriii, conform legei, a catedrei de limba elenă de la liceul din Ploesci, ministerul, au- rind pe consiliul permanent al instruc- țiune!, publică concurs pe 5 2046 25 101 5 2040 2£ 17$ 5 2612 85 4( 5 5 2041 25 11( 5 2040 2£ 171 5 2238 05 4' 1 5 204( ) 25 11] 6 ) 2725 T 17^ 3 1558 75 4i 5 5 204( ) 25 111 1 £ 2040 25 171 5 2040 25 4! ) 5 2041 ) 25 115 1 £ 2040 2£ 17( 5 5 2040 25 5( ) 5 2041 ) 25 lb 1 £ 2040 2! 17r 5 2040 25 5 1 5 2044 ) 25 11. 5 2040 2. 171 3 5 2040 25 5‘ 2 5 204 0 25 li 5 2040 2 171 9 5 2040 25 5 3 5 204 0 25 11 1 2040 2 18 0 5 2040 25 5 4 5 204 0 25 11 8 2040 2 18 1 5 2040 25 5 5 5 204 0 25 11 9 2040 2 18 2 5 2040 25 5 6 5 204 0 25 12 0 2040 2 18 3 5 2040 25 5 7 5 204 0 25 12 1 2040 2 18 4 5 2040 25 5 8 5 204 0 25 12 2 2040 2 18 5 5 2040 25 5 9 5 '204 U 25 12 3 2u40 2 i 6 5 2040 25 6 0 5 204 0 25 1 12 4 2040 2 1 18 7 5 2090 55 6 1 5 204 0 25 t.m 5 ;040 2 8 5 2293 07 6 2 5 204 0 25 1 12 6 2040 2 6 8 5 Monitorul orîciAâ 20 Iunie 1337 MINISTERUL DE FINANCE Casieria generală, a județului Ilfov Agentul de urmărire și perceptor, conform art. 12 din legea de urmărire, face cunoscut prin acesta că, in £iua de 28 Iunie 1887, orele 10 dimineță, se va vinde prin licitație la primăria comu- nei Tâncăbesci, plasa Snagov, județul Ilfov, averea ce s’a sechestrat pentru neplata dărilor datorite, adică 4.550 lei. Averea sechestrată este: O trăsură cu 2 cal, 13 rîmătorî, o vacă, 420 hectolitri porumb cu aproxi- mație, avere a D-lul Petre Constanti- nescu, arendașul moșieiTâncăbescipen- tru cftștiul de Octombre 1886—1887. Prin urmare, aceia cari vor voi a con- cura la licitațiunea acestei averi să se presinte la locul indicat In jiua și ora fixată. Se cere concurenților să depună mal ântâifi o garanție de 5 °/₀ din valdrea âverol • No.8. 1887, Iunie 13. Casieria generală a județului Olt Indivizii Marin Dragneași Stan Neac- șu, condemnați la amendă judecătorescă cel d’ântâifi cu 10 lei și cel-alt cn 20 lei, foști cu domiciliul amândnol înco- muna Tătulesci, iar actualmente dispă- ruți; sunt rugate tote autoritățile ad- ministrative și financiare ca, dovedind pe numiți, să incaseze sumele datorite de fie-care și să comunice de rezultat. No. 5 900. 1887, Iunie 12. — Individul Constantin Radu B.le- gea, condemnat la amendă judecătorescă de lei 15, fost cu domiciliul tn comuna Isvorele și actualmente dispărut'; sunt rugate tdte autoritățile administrative și financiare ca, dovedind pe numitul să’l incaseze suma de lei 15 și a co- munica de resultat. No. 5.276. 1887, Iunie 12. Casieria generală a Județului Râmnlcu-Sărat Persdnele notate mal jos datorând Statului din arenei de moșii pe periddele trecute, chirii de ecarete și vil, taxe de poduri peste rîuri, delicte silvice și ac- cesorii, cu sumele notate în dreptul fie- căruia, și în vedere că tn acest județ nu posedă nici un fel de avere ca să se pdtă pune în urmărire, sunt rugate tdte au- toritățile financiare și administrative din țâră ca să bine-voiască a cerceta de- spre averea ce acești debitori s’ar desco- peri că posedă, safi moștenitorii lor, și să o pună de urgență în urmărire pen- tru satisfacerea Statului de sumele ce datoreză prin îndeplinirea formalităților prevăzute de legea de urmărire, iar re- sultatul să se comunice în parte pentru averea descoperită asupra persanelor ur- mătore: Pentru arenei de moșii C. Stănescu, din arenda moșiei Pele- ticu de la Munte, pe anii 1876 și 1877, Împreună cu dările acesorii, lei 1.577, bani 41. Paraschiv Vernescu, fost arendaș al moșiei Movila-Spătarului tn anul ' 867, lei 648, bani 12. Enache larca, idem al moșiilor Sfo- rile din hotarul Obilesci și Zdrânțoifi și Obilesci în anii 1878 și 1879, lei 12.768, bani 30. Costache Ion, idem al moșiei Faraoa- nele, pe anii 1877 și 1878, lei 1.628, bani 38. C. Fleva, idem Ghergheasa safi Bă- trâna, pe anul 1879, lei 49.728, bani 38. Alecu Belea, deficit din rearendarea moșielor Mușetesci safi Jideni și Vaceni safi Jirlâu, pe anul 1878, lei 178.453, bani 37. Ghenadi Popovici, idem Jitia cu pră- vălia și cârcima, pe anii 1880, 1881, 1882 și 1883, lei 843, bani 44. Chirii de ecarete și vii Ion Ciungu, fost chiriaș al viei din UrechescI de 27 pogdne, în anii 1880, 1881, 1882 și 1883, lei 692, bani 50. Taxe de poduri peste riuri C. Tahopolo, arenda podurilor de fer Râmnicu, Râmna, Oreava și Milcovu, pe anii 1876, 1877 și 1879, lei 37.250. Delicte silvice Pe anul 1878: Alexandru Ilinciu, lei 41, bani 45. Pe anii 1880, 1881: Gheorghe Voinea, lei 83, bani 75. Pe anii 1881 și 1882 : lordache Istrate și N. Lefter lei 84, bani 30. Pe anii 1882 și 883: Dumitru Alexe, Iei 43. Pe anii 1883 și 1884: Mihaifi Coman și G. Servitoru, Iei 235. Ion Stoica Niștor, lei 21. Petre Dumitru Dochița, lei 20,bani 10. Ion Gheorghe, Iei 24, bani 95. Pe anul 1884—1885: Ion Stan Păunei, Iei 8, bani 40. Damian Niță, lei 6. Dumitru Stoica și Vintilă Barbu, lei 13, bani 20. Mihaifi Lăptucă, lei 70. Radu Puiu, llie Toma și N. Corcodel, lei 145, bani 50. Pe anii 1885-1886: Radu I. Tăgăriciu și Tănase Tăgă- riciu lei 58, bani 50. Gheorghe Voinea, lei 25, bani 60. Ion Nistorel, Ion Sandu și Mihaifi I. Sore, lei 39, bani 55. j Constantin Bucur, Iei 21. lordache Bulete, lei 24, Gheorghe I. Candea, lei 13. Petrache llie Lefter, lei 34, bani 50. Melinte Apostolo, Iei 13, bani 40. Neaga I. Bobocn, Iei 15. Dumitra Stan Popa, lei 89, bani 60. Voinea G. Moroiu, lei 2, bani 80. lordache M. Soare și G. M. Soare, lei 51, bani 60. P. S. Coman și Radu Dican, lei 51, bani 30. Nastasia Jipa Dădu lei 6 bani 50. Stoica Toader, lei 23, bani 25. Dragomir Bostanaru și Mita Dediu, lei 13, bani 16. Neagu S. Bulete, Grama StoichicI, Radu Dincan, Nica I. Leica, Petrea S. Bucălău, N. Negoițăși Dragomir Pleșe, lei 37, bani 98. Radu Dincan, lei 37, bani 30. Rădița Mihalcea și T. Mihalcea, Iei 12. Mihaifi Gheorghe lei 7, bani 20. Arenei ale eforiei spitalelor civile Gheorghe Pipi, fost arendaș al moșiei Măxineni în periodul 1863 —1868, lei 49.744, bani 73. No. 7.936. 1887, Iunie 13. Casieria generală a Județului Teleorman Aren lașii și personele al căror nume urmeză mai jos, și cari dape scriptele acestei casierii se. văd datorând fie-care sumele indicate în dreptul numelui săfi, părăsind ultimele lor domicilii fără să achite aceste datorii, sunt rugate tdte autoritățile administrative și comunale din țeră să facă tdte investigațiunile posibile pentru descoperirea domiciliului lor safi ori-ce avere ar poseda, și îndată ce ar descoperi safi domiciliul safi verl- o avere a veri-uneia din sns-^isele per- sone, să bine-voiască a încunosciința de urgență pe acestă casierie spre a se pune în urmărire, conform legei. Pentru o mai bună lămurire s’a pre- văzut în dreptul fie-cărui debitor și o- biectul safi numirea moșiei și a anulai din care derivă datoria. Nicolae Livada, pentru moșiile Dă- nesci, Uda, Dorob. Suhaia, pe periodul 1863 -1865, lei 219.234, bani 13. Pericli Zăuceanu, pentru moșiile Pau- leasca, Drăgănesci-Tigănia, pe periodul 1863—1865, lei 50.085, bani 15. Petre Antonescu, pentru moșia Salcia- Peptea, pe periodul 1863—1865, lei 74.204, bani 90. Andrei Teodorescu, pentru moșia Bi- volița, pe periodul 1865, lei 95, bani 56. G. Caratașu, pentru moșia Dorob. Su- haia-ToIceasca și Băsesci, pe periodul 1865—1872, Iei 84.384, bani 95. Anattase loan, pentru moșia Pârlita, pe periodul 1865—1872, lei 68, bani 53. 20 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1515 loan Ignătescu, pentrn moșia P .-Ro- tund, Scrioaștea-BIeoturile, pe periodul 1865—1866, lei 7.005, bani 71. N. Mimi, pentru moșia Stoborăsci, pe periodul 1865, lei 20, bani 45. D.Haciulea, pentru moșia Bâsesci, pe periodul 1867, lei 5.113, bani 5. I. Manzof, pentru moșia Frumăsa, pe periodul 1871, lei 82 435, bani 9 T. G. Cdndâ, pentru moșia Nenciu- lesci-Bogdana, pe periodul 1872, lei 32.086, bani 70. M. D. Cumpa. pentru moșia Piatra, pe periodul 1872, lei 14.929, bani 67. Pândele Nicolopolu, pentru moșia Si- liștea, pe periodul 1872, lei 1 175,bani80. S. Constantin, pentru moșia Dănesci- Uda, pe periodul 1874—1875, lei 47.566. G. Ștefanopolu, pentru moșia Pău- leasca, pe periodul 1874 —1875, lei 11.945, bani 93. Neguț Dumitiescu, pentru moșia Do- rob. Suhuia și Tolceasea, pe periodul 1874—1875, lei 73.336, bani 72. Aristidi Adamiadi, pentru moșia Beli- tori, pe periodul 1876 — 1877, lei 7.666, bani 90. I. Brogoff, pentru moșia Frumosa- Paulefisca, pe periodul 1876—1877, lei 162.076, bani 31. Paraschiv G. Schileți, pentru moșia Baldovinesci - Ciolănesci, pe periodul 1882—1883, lei 145.785, bani 81. Zaharia Mavromati, pentru¹ moșia Uda, pe periodul 1879—1881/82, lei 4*.313, bani 31. C. Mimi, pentru moșia Puținteiu-Câr- țocleasca, pe periodul 1859 —1861, LI 23 800. loan Rovinaru, pentru moșiile Horezu, Tătăreaci, Udupu saii Tatăresci, pe pe- riodul 1880—1883, lei 19.513, bani 8. No. 11.153. 1887, Iunie. MINISTERUL DE RESBEL Regimentul 6 dorobanți Comisia de administrație a regimen- tului 6 dorobanți avend necesitate de efectele de micul echipament pentru re- giment, se face cunoscut spre sciința D-lor amatori cari vor voi să concureze la acestă licitație, care se va ține în lo- calul casarmei regimentului 6 dorobanți, strada Francmasonă, îu ^iua de 25 Iu- nie 1887. Efectele necesare a se aprovisiona sunt cele următore: Pentru efectivul de resboiu 2.021 ștergare, 4.042 obele de pânză. Pentru, efectivul cadrelor 560 obele de pânză, 280 ștergare, 280 mânuși de bumbac. Aceste efecte vor fi întocmai dupe modelele și dimensiile stabilite, cari se pot vedea de D-nil amatori la regiment, în tote «jilele, de la orele 8—12 din , judecătorii tribuna- lul6i Dâmbovița. loan A. Dimitriu, I. Rădoi. p. Grefier, C. Negoescu. Grefa tribunalului Dâmbovița Conform art. 136 din pr. civilă, atest că acest act de ipotecă s'a investit cu formula executorie la No. 104 și s’a li- berat deponentului, preotul Constantin Niculae, astăzi, 7 Noembre 1878. p. Grefier, O. Negoescu. Grefierul tribunalului Dâmbovița Se constată că prin jurnalul tribuna- lului No. 3.276 din 30 August 1882, a- câstă ipotecă pentru lei 48.000, s’a re- dus în urma cererei ambelor părți la suma de 5.0G0 lei, despre a cărei plată creditorul a acordat un an de astăzi. Grefier, A. Stoinescu. Dupe cum atestă D. grefier respectiv, asupra imobilului descris în presintul act de publicațiune s’aâ găsit următd ■ rele sarcine: In anul 1873, ipotecă înscrisă sub No. 88, prin care G. Varlam se împru- mută de la preotul C. Nicolae cu lei 36.000 și qa ipotecă moșia Bilciuresci. In anul 1872, prin actul înscris la No. 33, D. G. Varlam se împrumută de la G. Bâlănaș cu suma de lei 26.0U0 și cu ipotecă moșia Bilciuresci, care ipo- tecă prin actul de subrogație autentificat la No. 380, a trecut în personă D-luI C. Zosima. In anul 1875, prin actul înscris la No. 87, G. Varlam cedeză D lui Solo- mon I. Bali 6 câsciuri de arendă ale mo- șiei Bilciuresci. In anul 1876 s'a luat inscripținnea mcșiei Bilciuresci pentru suma de lei 10.500, în asigurarea soției, care s’a tre- tul la No. 31. In anul 1878, G. Varlam se împru- mută de la G. Petrescu cu suma de gal- beni 5.000 și cu ipotecă tot expusa moșie. In registrele de transcripțiuni s’aâ găsit: In anul 1877, G. Varlam cedeză D-Iul Const. I. Ghica 10 câsciuri de arendă din ijisa moșie, cu preț de 35.250 lei. In anul 1879, prin actul trascris Ia No. 26, D. Varlam arenddxă către D-na Maria Chirițescu moșia Bilciuresci, cu 6 000 lei anual, pe termen de 5 ani. In anul 1882, prin actul transcris la No. 357, G. Varlam vinde pădurea de pe moșia Biulciuresci cu 46.000 lei. La 1883, prin actul înscris la No. 352, G. Varlam arendeză moșia Bilciuresci pe 7 ani către T. Dimitrescu. La 1886, prin act transcris Ia No. 277, D. G. Varlam arendezi moșia către N. Zenide cu începere de la 1890. Se publică dar acestă vîngare spre cnnoscința generală a amatorilor și a- celora ce ar pretinde vre-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiâ, ipotecă saâ verl-ce alte drep- turi asupra imobilului coprins în pre- sintul act de publicațiune, să se pre- sinte la acest tribunal cu asemenea ce- reri mai înainte de terul de finance, pentru vîndare de imo- 1518 MONITORUL OFICIAL 20 Iunie 1887 bil; cunoscând câ la neurmare se va da hotârîrea în lipsă, conform art. 151 din procedura civilă. No. 3.515. 1887, Iunie 15. — D-na Raluca, soția decedatului principe Grigore Basarab Brânooveanu, pentru sine și ca epitrdpă a 3 copii mi- nori, cu domiciliul în străinătate, este citată, în conformitatea al. 7 de sub art. 75 din procedura civilă, a se presinta înaintea secției I a acestei curți, tn ^iua de 30 Septembre 1887, orele 11a. m., pentru când s’a regulat a se cerceta re- cursul făcut de ministerul domenielor, contra decisiunei curței de apel dinBn- curesci, secția III, cu No. 180 din 1885, în procesul ce aâ pentru hotărnicie de moșie ; cunoscând că la neurmare se va da hotârîrea în lipsă. No. 3.576. 1887 , Iunie 17. — D. Petrache 0. Petrovici, cu domi- ciliul necunoscut, este citat, în confor- mitatea al. 6 de sub art. 75 din proce- dura civilă, a se presinta înaintea sec- ției I a acestei curț’, în . • Idem orașului Iași . . .......8 luni Imperial rusesc ~~ Obligațiunile casei pen a . . . ■ nap. (scurt Lira otomană ..... e . * - ---“ «iunilor ...... Berlin......oek Biletele Băncei naționale - . < • ' a......8 luni Argint Germania .... oek Aur...... 15 s0---6o°/o ~ ...... 3 luni Fiorini de hârtie austriael . . . " Amsterdam . . 3 Iun! l bla argint pe hârtie. . . - r --- Petersburg . . 8 Iun! Belgia .... 3 Iun! ...... (scurt Elveția « . 8 Iun! Italia 8 lua! Director, N. T. Orășanu Imprimeria Statului