No. 60 UN EXEMPLAR: 25 BANI MercurI, 17 (29) Iunie 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PRETIUL ABOuAMRSTVLUI ÎS REGATUL ROMAMEf: 86 lei pe an; 20 lei pe 6 luni. Abonamentele încep din antela te. Năș- eați 18, morți 16. Are farmacii comu- nală. Stradele, casele curate. Copii vac- cinați. Cimitirul afară din comună; a fost câte-va cașuri de râie. Combustibi- lul de care se servă este tezicul. 13. Comuna Copadin Populația tătară 1 000 suflete. Năs- cuți 25 morți 8. Cimitirul afară din co- mună. Copii vaccinați. Stradele murdare. Locelul primăriei răii îngrijit. Acestă stare se datoreză negligențel administra- torului pl. șei care n’a visitat comuna de 9 luni. 14. Comuna Agemler Populația tătărească. Primăria râd întreținută. Stradele murdare. N’am gă- sit nici o autoritate comunala în sat, mulțumită administratorului aceleiași pleșî (Mangalia); copii vaccinați. 15. Comuna Kaslpci Populația tătari, turci și români 3u0 suflate. Românii s’afi stabilit aci în 1885. Copii vaccinați. 16. Comuna Enges Populația 500 suflete. Născuți 10, 1418 MONITORUL OFICIAL 17 Iunie 1887 morți 5. Copii vaccinați; afi farmacie comunală. Primăria murdară, fără gia- mnri. In 1885 s'afi stabilit 25 familii române. Administratorul p1ăș°I Manga- lia n’a visitat comuna de 5 luni. 17. Cătunul Amzagea Turci și tătari, case bunicele. Copii vaccinați. 18. Comuna Toprealsarl Popuiația 750 suflete tătari și 47 fa- milii români stabiliți în 1885. Născuțl 6, morți 3. Localul primăriei într’o stare rușinăsă. Administratorul n’a visitat comuna de 5 luni, de și a fost epizootie în Iulie. Are farmacie comunală. Copii sunt vaccinați. 19. Comuna Musurat Popubția 850 suflate, dintre cari 190 români. Năncuți 9, morți 4. Copii vac- cinați are farmacie comunală. Primă- ria fără geamuri și adăpostul cuiburilor de rândnnele. Camera de mosafiri ocu- pată de notar. Administratorul n’a vi- sitat comuna de 5 luni. 20. Comuna Hazi-Boluc Populația tătari, putini turci și mulți români stabiliți în 1885. Copii vacci- nați; are farmacie comunală. Cimitirul afară din comună. 21. Cătunul Canara (plasa Con- stanței) Popn’ația tătari și 25 familii români stabiliți în 1885. Casele, stradele curate. Copii vaccinați. 22. Comuna Caramurat Populația 1.1 OOsuflete. compusă din 40 familii tătare, 60 familii nemți, așezați unii la un cap, iar cei-l’alți la alt cap al comunei, iar la mijloc se află 120 familii române stabilite în 1879. Stra- dele largi, drepte și curate. Casele vă- ruite, compuse din 2 camere cu o sală la mijloc; suficient luminate. Copii vac- cinați. Scdla bună. Cimitirul afară din comună. Are farmacie comunală. Nâs- cuți 23. morți 2. De Ia stabilirea româ- nilor aici n’a murit nici unu. Biserica nouă, bine întreținută. O bogată și sufi- cientă plantație de salcâmi datând din 1880. Curțile curate și îngrădite cu gar- duri de nuele. D’aci spre soseana ce duce la Baba- dag e o enormă baltă în forma nnei umbrele, lungă ca de 3 kilometri și largă ca de un kilometru și jumătate în direcția comunei Cipriei. Apae limpede sărată, amară și sălcie, formând în giu- rnl ei o spumă galbenă lângă apă și albicidsă la margini pe fața ce privesce cerul, pe când fața de pe pământ e de colăre verde, colăre datorită unor alge. Consistența acestei spume este ca acea a unei pânze amidonate. Impregiurul spumei nisipul e negru și ușor sărat. Pe lac nici un fel de plantați-, pe când împreginrul ei plantația identică caaceea a lacului sărat. De la jumătatea perife- riei lacului plecă un șanț ce merge la Mare, care e la o distanță de un kilo- metru, șanț ce pare a fi alimentat în vechime astă baltă. La cea-l’altă extre- mitate despre Caramurat, balta e ali- mentată de o apă dulce ce vine de la Tașaor. O asemenea baltă există și în comuna Agighiol din județul Tnlcea, al căreia plan am onore a’l anexa pe lângă acest raport. De cea din urmă de aceste bălți profită de nn delongat nu- măr de ani bolnavii atinși de diferite a- feețiuni scrofuldse și reumatisme, în a- celaș mod ca la lacul sărat. 23 Comuna Cipierl Populația tătari și români. Născuțl 26, morți 4; lângă comună o enormă baltă ce trebue încă plantată cu salcâmi. Boia ce predomnesce în localitate este frigurile. Copii vaccinați. Cimitirul a- fară din comună. Medicul arondismen- tului nu a visitat-o regulat; am făcut severe observa ții. 24. Comuna Caraciuum (cătun) Populația lipoveni, cu biserică. Satul curat. Casele în bune condiții, îngrădite cu cârpici și trestie. Sunt 70 familii într’o mahala, și 10 familii într’alta. Nu voesc a se vaccina. 25. Cătunul GargaIAeul Mic Populația 300 suflete. O enormă baltă formată „din scursăre de apă și care scade vara; frigurile sunt fdrte răspân- dite, e absolut indispensabil a se planta acea baltă. Scdla admirabilă, condusă de un preot instruit și inteligent. 26. Comuna GargaIAeul Mare Populația 500 suflete, români și bul- gari. Născuț; 14, morți 4. Copii vacci- nați. Are farmacie comunală. Cimitirul e afară din comună. Scdla nouă admi- rabilă. In fața ei însă o enormă baltă artificială, ce trebue absolut desființată, oprind stagnarea apelor din isvdre. Nici în acestă plasă nu mi s’a dat nici un concurs din partea administrației, de și mă plânsesem D-lui prefect Cnloglu de impasibilitatea celui de la plasa Man- galia. 27. Orașul Constanța Orașul ^onstanța, cu o populațiune de 5-902 suflete, din cari: 786 români, 1.531 greci, 378 bulgari, 490 turci, 1 393 tatarl, 268 germani și austriacl, 542 israelițl, 228 armeni, 31 francesi, 82 englezi, 52 italieni, 35 unguri și 82 diferite alte naționalități, se află situat pe marginea nordică a Mărei-Negre, între 26° și 27° longitudine și 44° și 45° latitudine, încongiurat de % părți de Mare. Forma ce afectezi e puțin acea a unei limbi ce merge lățindu-se la vârf cu cât înaintdză în Mare. Terenul pe care este situat orașul, spre extremitate către Sud, este stâncos, iar spre Nord este argilos, continuându-se cu uscatul. Acdstă posițiune favorabilă a orașului face ca atmosfera să fie cu totul curată și dulce, iar vânturile ce suflă continufi preînouesce aerul. Acestei stări se dato- resce că orașul este ferit de bdle infec- țidse miasmatice, și când se ivesc într’un mod cu totul rar, ele sunt trecătdre. Afecțiunile cronice de pept, și în spe- cial ftisia pulmonară este fdrte rară în localitate, iar cașurile ce se observă prin spitale și oraș sunt aprdpe exclusiv da- torite străinilor ce vin să viețuiască safi să se stabil escă în mod pasager, aci ftisia ’șl acelereză mersul ei fatal. In cursul acestui an, în luna Ianua- rie. s’afi ivit 19 cașuri de variolă, din cari 3 mortale; nici unul dintre îmbol- năviți n’a fost ne vaccina ți. Acâstă afec- țiune a fost adusă din județul Tulcea de ni?ce țigani nomazi, la care s’a ivit primul css. Cu ocasiunea începerel repezi a căl- durei către finele primului septenar al lunel Iulie, s’a ivit mal multe cașuri de enterite printre copii, din cari cu cele înregistrate din timpul iernel (apă- rute isolate) afi dat 9 morți. Tot printre copii s’afi mai observat asemenea câte- va cașuri de tuse convulsivi. Bălele cele mal frecuente cari bântue acăstă localitate variază cu ano-timpil. Ast-fel în tămna trecută s’a observat dupe ordinea frecuenței, bronchitele acute, reumatismele articulare și mus- chiulare, iar mai rar pneumoniile. Pe timpul iernel s’afi remarcat pn» umoniele și bronchitele, iar primă-' ara și .mai cu osebire către finele ei, din causa ploi- lor abundente ce cădeați regulat în fie- care 1- navil arestului se tratâză în infirmiria stabilimentului. Stabilimentele publice, precum: hote- luri, cârciumi, cafenele și stabilimentele de prostituție afi fost mai adesea ori obiectul inspecțiunilor sanitare. Pe la cârciumi și birturi vasele de gătit bu- cate le-am găsit cnrate; mai cu semă la cârciumile unde se gătesce mâncări, vasele în cari se gătesc fierturile, obici- nuit atât de mult de aramă, cum și cot- lonele unde se prepară mâncarea, sunt de o curățenie ireproșabilă. La aceste mici birturi mâncările ce prin obiclnu- ință le expuneafi vederi trecătorilor, a- tât ele cât și laptel^și iaurtul, le am găsit acoperite cu organtin ori cu capa- cele vaselor. Curățenia curților particulare, cu tdte numerdsele ordonanțe ce s’a dat de co- mună, nu s'a putut ajunge a deprinde pe proprietari Ia curățenie, și măsurile rigurdse ce s’ar fi putut lua n’afi fost luate iarăși din punctul de vedere al menageamentnlul. Farmaciile acestui oraș sunt în nu- măr de 4, cari debiteză medicamente pu- blicului, având de proprietari: cea en- gleză pe D. licențiat Bolton, c°a de Ia Steaua României pe D. doctor Cicilia- nopolu, cea .Națională* pe D. farma- cist și diriginte G. Bo nches. iar „Mi- nerva“ pe D. Kefala și ca diriginte pe D. farmacist Curtovicl. Farmacia en- glezi este dirigiată de D. farmacist 01- tescu și cea dela .Steaua României* de D. farmacist Seltermeyer. Farmaciile cn proprietari medici afi avantagifi asupra celor-l’alte, căci rețetele medicilor pro prietaril nu intră de cât în farmaciile lor. Spitalul ca și județul în cea-ce pri- vesce medicamentele se aprovisionăză de la farmacia .Minerva* a D-lni Kefala care, prin contract în regală cu comuna, a lăsat un rabat de 60 Ia sută sub taxă. Acestă scădere nu insuflă destulă în- credere că medicamentele vor fi prepa- rate cu scrupulositate și în conformitate cu prescripțiunea medicală. Vaccinațiunea. Iu perioda din tdmnă trecută și până tn presinte s’afi vaccinat 301 copii și s’afi revaccinat un număr de 374. Dupe cum se vede din aceste ci- fre vaccinațiunea s’a efectuat pe scara cea mal întinsă. Este adevărat că atitudinea înrădăci- nată a unor părinți de familie a pus pe D. medic deorașînposițiune să se serve de articolul 31 al regulamentului vac- cinărel, trimițânlu’I înaintea tribuna- lului, din causă că n’afi voitsă’șl vacci- neze copii nici în urma somațiilor agen- ților polițienesc!. De la inspecția făcută în anul trecut, luând ca normă ^iua de 1 (13) August și până Ia 1 (13) Ianua- rie 1886, s’afi celebrat 13 căsătorii, și s’afi născut 35 copii de religie ortodoxă, 18 de religie mahomatană, 11 israiliți, 1 armenă, 2 catolici și 4 protestanți. Afi încetat din viață 38 ortodoxl, 4 catolici, 31 mahometanl, 2 israiliți, 1 arman și 3 protestanți. Afară de aceștia se mai înregistrâză și 8 soldați morți tn spitalul militar. Din cei încetați din viață 3 s’afi năssut morți. Aceștia nu sunt înregistrați la născuți de unde re- suită pentru statistică o anomalie, fiind trecuți ca morți fără ca mal ântâifi să fi fost trecuți între născuți, așa că nu- mărul morților nu este în raport cu al născuților. De la 1 Ianuarie și până la 1 August 1886 s’afi celebrat 19 căsătorii. Numărul celor născuți este de 59 or- todox!, 5 catolici, 47 mahometanl, 14 israiliți, 3 armeni și 6 protestanți. Afi încetat din viață: 51 ortodoxl, 3 catolici 65 mahometanl, 5 israeliți, 9 armeni și 6 protestanți. La aceștia se mai adaogă 15 soldați, toți crești ai ortodoxl, morți în spitalul militar. Din numărul morți- lor 8 copii născuți morți nu fignreză în registrul celor născuți, ci numai într’a- cela al morților, numărul copiilor năs- cuți este de 7, din cari o facere gemelală. Prin urmare, în cursul unui an s’afi celebrat 32 căsătorii, s’afi născut 205 co- pil la cari trebuesc adăogați 11 născuțl- morți ce nu sunt teecuți în registrul de născuți al oficerului stărei civile, cari pentru justa statistică trebuesc trecuți ântâifi ca născuți, apoi ca morți căci nu pot admite a muri fără ca mai ântâifi să se fi născut, deci adăogând acești 11 la numărul născuțilăr, dă un total de 216 născuți. Numărul total al născuților în cursul unui an este de 216, al morților este de 207, din cari s’afi esclus 23 militari, căci ei neintrând în numărul populațiu- nei orașului și nici morții militari nu pot fi calculați asupra populațiunel. Afară de morții militari mai scă- pând încă 9 ce afi încetat din viață în spitalul comunal și 2 tn oraș fiind din alte localități, rămâne stabilit 207 morți ce trebuesc atribuițl populațiunel ora- șului. Prin urmare, populația orașului a crescut cu 9 suflete. Din cifrele de mai sus resuită că ma- hometanii dafi cel mal mare număr de morți și acâsta ține la lipsa unei ali- mentațiunl suficiente și starea primitivă a locuințelor; căci cea mai mare parte dintr’ânșil fiind săraci, afi ca locuințe ' 17 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1421 iritate ce se pretind de la asemenea sta- rilimente. Comuna de și posedă un fond deo- sebit pentru construirea unul spital, tdte planurile făcute de inginerul co- munei afi fost refusate de consiliul tech- nic superior de pe lângă ministerul lu- crărilor publice, până când în cele din urma inginerul comunal’șl-a declinat competința de a mai face un nofi plan. Acestă stare a mers până in luna tre- cută, când consiliul comunal, sezisat de ordinul ministerului de interne, a luat în desbatere cestinnea înființare! unui spital pe sema comunei, și a însărcinat pe D. președinte a intra în negocieri cu un inginer- architect care să facă planul și tot-d’o-dată sâ obțină aprobarea con- siliului technic, și ast fel pregătit să ’l dea comunei spre a ’l executa. Spitalul posedă materialul de pansa- sament și chirurgical în abundență și nici o-dată n’a simțit lipsa lui. La tre- buință se aprovisioneză de la casa Tra- visani & Biohm din Bucuresci. Efectele și obiectele spitalicesc! se a- flăîn bună stare, >n majoritate noui și în cantitate destul de suficientă. Rufăria se spală de o spălătoreză ad- hoc. Alimentațiunea bolnavilor de bună calitate, în cantitate reglementară, se distribue regulai și cu conformitate cu foile de dietă. Dupe budget, spitalul posedă 16 pa- turi întreținute de comună, având o cheltuială anuală de 24 232 lei noui. La aceste cheltueli co itnbue și județul cn suma de 3.000 lei nou),de și majoritatea b dnavilor este din județ. IncâlZitul și reparațiile nu intră în acest fond. Spitalul posedă o cameră mortuară și autopsie. Dupe cum se vede din suma alocată în budget pentru întreținerea spitalului comuna chaltuesce aprope un sfert din veniturile sale. Numărul de 16 paturi este cu t >tul insuficient, nu numai pe timpul iernei. dar chiar și al vere! și mai adesea-orl bolnavii ce se tratezâ îu spital variază între 20 și 26 Z'lnic, restul peste bud- get se întrețin din economiele ce rămân de la capitolul alimentațiunei. Ar fi de dorit ca spitalul să posedă cel puțin 30 paturi, de 6re-ce cei mai mulți bolnavi ce se tratezâ într’ânsul sunt din județ, cari ar trebui sâ contibue cu o mai mare cifră. Cu numărul restrâns de paturi de cari dispune a£l spitalul, intrând chiar aceia cari se trateză peste complect, de multe ori medicul a fost silit a respinge pe u- nii bolnavi din lipsă de loc safi a libera din spital pe alții de și nu pe deplin vindecați, numai în scopul de a Lee loc un mare număr diu el, mal cu s4mă ți- ganii și tătarii, nisce bordee și chiar cei ce ah case ele nu difer mult de bordee. Copii lor mai adesea ori goi safi cu vest- minte insuficiente. In timpurile trecute, când mișcarea portului era mai activată, găsiafi de lu- cru, și cu câștigul ce realisah putea duce o viață mai confortabilă. insă, când de 4 ani, din causa carantinei contra ho- lerei, mișcarea este aprdpe nulă, acei lucratori trebuesc sâ ’șl fc că concurența cu serviciul de comisionari, transpor- tând diu piață la domiciliti lucrurile cumpărate de locuitorii mai avuți, pe cari le aduc pe prețul de 10 safi chiar 5 bani, a,a că agonisindu’și 40 safi 50 bani pe 4’, sunt satisfâcuți de câștig și cu acestă sumă 'și cumpără pânea, cari cele de mai multeori nu este suficientă lui și familiei. Restul Zilei’l petrece vânând cu undița pesce, de unde provine și viața trândavă către cari afi multă înclinare. Pentru gratuita căutare a bolnavilor lipsiți de mițlldce, atât la domicilifi cât și la consultațiut ile Zilnice la spitalul comunal, administrațiunea comunală a orașului •v prevăzut fondurile necesare In budgetul săfi, cari insă nici o-dată n’afi ajuns pânăintr’acolosă se epuiseze. Numeral celor cari afi primit consul- tații gratuite de la Martie până la 1 August se ridică la 186. Supravegherea prostituției se face de poliție conform regulamentului, și pe săptămână li se face 2 visitări medicale pentru a descoperi bolele venerice. Cele constatate bolnave se trimit tn căutare > spitalului comunal. In oraș bdLle venerice sunt rare și mai adesea-ori provin de la prostituția clandestină, pentru care scop consiliul de igienă a elaborat un proiect de regu- lament. Acest proiect s’a înaintat primăriei spre a se supune în desbaterea consi- liului comunal, care de și de un timp destul de îndelungat până astăzi nu s’a luat in considerație. Verificarea deceselor se face în con- formitate cu regulamentul. Legea musulmană nu permite ca ca- davrul să fie ținut mal mult de 24 ore fără ca să fie înmormântat, și în acestă privință ori-ce întârziere aduce nemul- țumirea lor, considerând ca o atingere a religintei lor. AZI când semnele morți- lor sunt bine cunoscute, s ar putea cu autoritare specială dată de minister, să se pe mită îngroparea dupe usul lor re- ligios. Spitalul comunei. Localul spitalului se Intnține tn bună stare și curățenie; nu corespunde însă destinare! sale și re- parațiuuile ori cât de radical s’ar face nu pot ameliora starea lui pentru a co- respunde cerințelor igienice și de salu- altora, cari erafi mai grefi bolnavi și cari veneafi din depărtare.= Personalul spitalului ’șl îndeplinesce datoria cu zel șt consciință. Am consta- tat cu multă mulțumire că spitalul nu lasă nimic de dorit, grație activităței și bunelor îngrijiri ale D-lui dr. S. Geor- gescu. Acest spital pdte fi visitat de ori- cine, și nu va găsi destule cuvinte pen- tru a mulțumi D-lui dr. Georgescu și D-lui primar Holban, care n’a cruțat nimic pentru a îmbunătăți starea mate- rială a spitalului. Bălele cele mai frecuente ce s’afi tra- tat în spital sunt: 1. Bolele căilor respiratorii și mai cu semă bronchitele și pneumoniile ; 2. Paludismnl; 3. Bolele chirurgicale, și 4. Bolele venerice. Bălele venerice ce s’afi tratat tn spital sunt în număr de 36, dintre cari 5 ble- noragii, 4 orchite și epididimite blenora- gice, 4 babone, 6 ulcere șancărfise, 5 ul- cere sifilitice și 12 cașuri de afecțiuni si- filitice secundare și terțiare. Numeral acestor afecțiuni este luat de la 1 Ianuarie, în el intră și 4 bolnavi trimiși de ambulanța rurală. Afară de cele-l’alte inconveniente semnalate Ia localul spitalului, lipsesce o cameră în care să se pdtă izola bol- navii cu afecțiuni contagifise. Asemenea lipsesce o cam ră pentru lehaze, căci mai adesea-orl spitalul a trebuit să pri- mescă femei lehuze, fie ele dintre servi- tore safi de cele ce n’afi domiciliul stabil. Băi. Orașul posedă 4 stabilimente pentru facerea băilor re i de mare, din cari 2 vechi în oraș și 2 noul la o nucă depărtare de oraș, între vil, șiunde trans- portul se face cu o ramura a liniei fe- rate făcută numai îu acest scop. Aceste 2 din urmă stabilimente, câte unul de sex, presinta o posiție plăcută, atmosfera curată, o plage frumosâ și nisiposă- E de dorit să se numescă uu medic la băile de mare, și a cărui lipsă e mult simțită; căci astăZi nu este ni- meni cari sa potă da o deslușire celui bolnav. Fiind-că vorbesc de băile de mare, da- ți’mi voe, D-le ministru, a ve reaminti o nedreptate făcută cu punerea în apli- care a legei de îucuragiare a apelor mi- nerale, lege men tă nu numai a incura- gia băile nostre, dac mai cu semă a manține un fericit curent ce s’a stabilit In a se frecuenta băile nostre. Cu mâhnire am văZut că prictreTsta- țiunile balneare, cărora s’a acordat în- Ifsniri d călătorii, nu figurezi și Cons- tanța, lucru neexplicabil din mai multe puncte de vedere: 1. Este sciut puterea hine-facetfire a apelor de mare îu afecțiunile scrofulose și nicăieri ele nu sunt mai numerose ca 1422 MONITORUL OFICIAL Iunie 188Î »M■■MMSMOMMIM la noi; prin urmare, ele nu trebuiai În- lăturate de la acele Înlesniri; 2. Cred câ e o erdre a ee scdte apele de mare din tabloul apelor minerale, și acesta cu atât mai mult cu cât, daca ’mi aduc bine aminte, s'a și deslușit In Ca- mera legiuitdre câ apele de mare vor beneficia de asta lege. Cred, D-le ministru, că D-vdstre care ați pus atâta buna-voințâ pentru vota- rea acestei legi, veți face sâ Înceteze astă anomalie prejudiciabilâ pătimași- lor, și chiar drumului de fer, căci este sciut câ cu cât marfa este mai eftinâ cu atâta se vinde mai mult. Carantina. Acest servicifi se Indepli- nesce de medicul orașului. Ea este gatâ In partea vestica a orașului, pe un teren accidentat, nnde apa potabila și plautațiunea lipsesce cu totul. Nu are drumuri regulate decomunicațiune. Po- sedă material spitalicesc, dar paturile individuale lipsesce cu totul, așa câ In- tr’un cas de epidemii, bolnavii urmeză a ii instalați într’un pat comun. Este im- perios necesar a se da paturi cât mal In grabă. Cata să notez, D-le ministru, o ne- dreptate ce se tace D-lul dr. Georgescu, care pentru serviciul de singurul medic al orașului, spitalului și carantinei nu i se retnbuesce ne cat 4âU lei. Alerga de la o bariera (unde e spitalul) la cea- Taita (portul). A te coborâ iu barcă și a merge pe Mare ia sosirea orl-carul va- por, a asista pe cei saruciși a și Îndeplini atat ne consciincios datOiia ca U. dr. Georgescu, și a nu '1 apuca legea când e vorba de piața sa, e o nedreptate ce trebue reparata. tiu ce.em ca medicii sâ 'șl facă datoria, Insa sa '1 punem in posiție a ’și-o înde- plini. II. JUDEȚUL TULCEA Coprinde mai aceeași populație ca și județulOonstanța,jCu deosebire de Tatari cari sunt mai puțin numeroși (5.336). In revanș insă, Lipovenii sunt torte nu- meroși In județul Tulcea (17.812). Bine e orgamsat și adminstrat jude- țul Uostanța, intrând Insă In Tulcea, simți Indata câ o mână mai energică și o inteligentă administrație conduce a- cest județ. In cea d’ântâiă comună ve^l un local de primărie nu numai solid, construit in bune condiții, cu o cancelarie ce pote ti admirată de on-ciue, cu un notar cu- rat îmbrăcat, inteligent și sciind tot ce se petrece in comuna sa. lu cancelanele tutulor primăriilor găsesc! un dulap cu medicamente sufi- ciente pentru săteni, dulap ce pote ti pus fără rușine In ori-ce farmacie din oraș. Ia plus sunt 1 până la 3 camere bine mobilate pentru mosafiri, scutind pe locuitori de acostă sarcină și dând un pat curat și comod funcționarului trimis sad ce s'a dus cu un servietă in comună. Scotele. Forte rare-ori lipsesc nu nu- mai In comuna de reședința ci și in că- tune. Tdte scolele aQ localuri noui, bine aerate, bine iluminate și Încâlcite prin sobe de zid. Mobilierul scfilelor e model și mate- rialul didactic ireproșabil și aboudent. învățători și Invățatore dintre cel mal buni. Rare-ori scdlă nu are grădină. înființarea și buna întreținere a scfi- lelor In acest județ face, D-ie ministru, un mare servietă, căci rari sunt cașurile in cari copii nu merg la scdlâ și acesta am constatat'o nu din cataldge ci din fapte. Așa, voiâ cita comune ca d. e. Ca- ranusuff, unde anul trecut mal că n’am găsit părinți vorbind românesce, și tn acest an copii in jocurile lor nu intre- buiuțeză de cât limba românăscâ și pă- rinții lor vorbesc binișor românesce. Ceea-ce lipsesce județului Tulcea este un gimnasid daca nu un licefi, lipsă care permiteți’mi aospune, coustitue un mare prejudicii și o greșela ce trebue cât de repede reparată. Mulți sunt părinții copiilor din nu- meroseie Comune urbane ale județului cari, dorind a da o mai Întinsa instruc- ție copiilor tor și negasiud o scola se- cundara româna de cât la Btailu, Ga- lați, Berlad sad Bucurea J, sunt Împinși către scfilele altor naționalități, și cari nu lipsesc in oraș ii Tulcea, scoli ce n*ud mei un interes a cultiva simțimin- teie și limba romana semănată ue sco- lele nostre primare. lata de ce, nici un sacnficifi nu trebue Înlăturat peutru crearea unei scoie se- cundare in asta parte a țârei unde ni- mic nu ne lipsesce pentru a ne asimila generațiile existente și a arăta câ Ro- mânia e In adevăr o țâra purtatore la civilisație. M umorul elevilor ce aâ frecuentat scolele publice iu cursul anului 1887 este de 3.252 baețl și 1.429 fete, peste tot 4.681; prin urmare, intr'o penodă de 8 ani, admițând ca pe fie-care an avem LUUO copii ce aii terminat clasa a IV primara, avem 8.000 copii ca ‘i-am di- ngeat către scolele secundare străine. Biserica, D-le ministru, nu e nici ea negligeata in județul Tulcea unde, fie geamie, fie biserica, sunt curate, bine iu- trtținute și avend preoți ce 'ți inspiră respect. Curățenia stradelor, unie fie-care lo- cuitor e dator a matura partea de fața casei lui, e un model. Casele nevarmte pe dinafară și pe dinăuntru mai ca afi dispărut In acest județ. Cârciumile curate, vasele și paharele lor pot sta la masa ori-căruia fără tămă de a roși. Fie-care stabiliment are o firmă curată și indicând felnl comerciu- lui, comuna și numele proprietarului. Baligarul diu curtea hanurilor nu se vede aci. Casele din comune numerotate și mal peste tot stradele portă un nume. Alimentele și băuturile de bună cali- tate și continuii supraveghiate. Caile de comunicație bine întreținute și un mare număr de șosele noul s’afi făcut și se fac continuă in județul Tulcea. Plantații aboudente și prospere fac sâ dispara bălțile numerose dupe malul Dunărei, începând de la Tulcea până la Macin; chiar fu tomna anului acesta se plantăzi 50.000 sălcii numai la Isac- cea, ast-fel ca paludismul va fi mult micșorat in acele localități. Orașul Babadag poseda astăzi un spi- tal cu 12 paturi și In curând vom avea altui la Macin, ambele subvenționate de județ. Instrumente chirurgicale da prima calitate s’afi dat anul acesta fie-cârui mediu de arondisment. In plus s afi cum- părat 3 farmacii portative complecte pentru medicii de arondismente și s’afi dat serviciului veterinar instrumente noul. Pavagele orașului Tulcea refăcute și multe straie noul pavate, lu locui bă- lanelor din fața palatului aâmimstra- tiv înaintea debarcaderului vaporelor, găsesc! o frumeSa gradina. tipitaiul orașului Tulcea model de în- treținere, îngrijire și beișug. Acest spi- tal e suoveuțiuuat cu p^ste 12.U00 lei pa au de j uUeț. lata ce pote face o administrație in- telig.uta și cu mima și caro e cuntmufi in raport cu șatenul prin desele inspec- ții tăcute lunar iu fie-care comuna. Cutez a ț|ice, tara tema d'a ii desmin- țit, ca județul Tulcea e un model de or- ganisație și administrație ce pfite riva- lisa cu occidentul. Personalul medical. Județul Tulcea coprmne 4 plașl, având fie-care câte un medic de arondisment, un vaccinator și o mdșe. Iu plus, orașul Isaccea are o mdșe. Orașul Baoalag are un medic de oraș și spital. Ua medic-primar e șeful serviciului sanitar și județul are și un alt veterinar al zmei preventive. Din cele 3 plași visitate de mine m’am convins câ medicii 'șt fac datoria, mul- țumită bunei conduceri a D-lui dr. Ke- ladino, medicul-piimar ai județului. Me- dicul plașel Macin, Insă, nepunăud de- stula atenție In Serviciul sed, impregiu- rare care a făcut ca In acea plasa ru- geoia a domnit in cate-va comune, deși administrația l’a prevenit 1* timp și de mai multe ori, totuși nedând atenția cu* venită, a lăsat ca epidemia să iaca ra* 1? Iude 118? r MONITORUL OFICIAL 1428 vage fără a lua măgari. Din acestă causă am invitat pe D. medic-primar de județ a’l face admonestația prevăzută de lege. Farmacii. Afară de cele 4 farmacii ale orașului dintre cari una proprietate a comunei fondată din fondul cerchezesc și care e ținută în arendă de D. I<5n Me- linescu, județul mai are o farmacie la Sulina, una la Babadag și alta la Mă- cin. Cele duoă din urmă sunt subvențio- nate cu câte 100 Iei lunar, cea din Ba- badag de comună iar cea din Măcin de județ. Tdte aceste farmacii sunt bine ținute, posedă medicamente suficiente și de prima calitate. Cată să menționez însă, că farmacia orașului e un model de în- grijire și supraveghere datorită șefului sâfi, D. farmacist Ion Melinescu. Comercial ca substanțe medicamentase. Mulțumită supraveghere! administra- ției și concursului ce dă serviciul sani- tar, acest comercifi clandestin nu există în județul Tulcea. Iu orașul Tulcea, însă, există drogue- ria D-lui Crețoiu și care nu se conformă regulamentului și legilor. Așa, D-sa vinde substanțe medica- mentâse și otrăvuri pentru caii arma- tei, fără a face pe veterinar să semneze în registru când primesce acele otrăvuri, vinderea în detaiifi, oprită de lege, o prac- tică destul de des D. Crețoiu, căci ce- rându-i chinină, găsesc o cutie de-facută pe masa prăvăliei și din care nu lipsea de cât 20 grame, pe cari de sigur le vîn- duse în detaiifi, pe când legea nu'i per- mite a vinde de cât cu ridicata și mini- mala dosa e de 100 grame. Cu totâ supravegh rea poliției care l’a și d*t In judecata alta-dată, D. Cre- țoiu nu înțelege ca trebue să se supună legei. Am cerut D-lui medic de oraș s*’l observe de aprope și să 'i aplice conti- nuă legea pâuă ’l vom sili a înțelege că trebue să se supună. Prostituția și sifilisul. Afară de cele din orașul Tulcea și Sulina, în acest ju- deț nu sunt prostituate. Ele sunt visi- tate regulat de medicul respectiv. Sifilisul și consecințele lui de și nu a- tât de întinse, el există și mai cu sâmă în Tulcea și Suliua adus de marinari și trecători. Isaccea pare a fi tn aceeași li- nie, căci cu ambulanța de la Nicolițel am găsit 3 bolnavi de sifilis de la laac- cea, locuitori lipoveni, de profesie pes- cari. Un cuib al sifisului este prostituția clandestină exercitată mai cu semă de chelnerițe și nu încă atât în Tulcea dar mai cu semă în cele-1 alte județe unde exercițiul prostituției clandestine e pe o scara forte întinsă. Un alt mijloc de propagare al sifili- sului ca și al variolei, este acela prin țiganii nomazi ce cutreeră vara satele din Dobrogea și mai cu semă din par- tea stângă a Dunărei. Contra lor tre* buesc luate iar măsuri. Sciind, D-le mi- nistru, că printre consecințele sifilitice, pagele mucdse ale gurei sunt cele mai transmibile, am atras atenția medicilor ca Ia examenul prostituatelor să ob- serve și aceste accidente ale gurei; cari daca există, trebuesc luate măsuri de împedicarea și lățirea lor. Vaccinația. Ea se execută de o ma- nieră forte activă. In cursul acestui an de la 1 Ianuarie—1 August s’afi vacci- nat 1.116, dintre cari 70 Lipoveni. Totuși însă nu putem fi mulțumiți de acest resultat; căci în cursul anului acesta variola s'a ivit încă în 15 co- mune, dintre cari 11 printre Lipoveni dând un număr de 187 morți pe 624 îm- bolnăviți. Români nu figureză în astă cifră de cât cu un număr de 23 bolnavi dintre cari 5 morți. Printre comunele lipovenesc! ce pu- tem pune în prima linie, în ceea ce pri- vesce variola, avem Carcalâu, unde epi- demia a început la 18 Aprilie și a du- rat până la 11 Iunie, dând un număr de 203 bolnavi, dintre cari afi murit 119. In a duoa linie avem comuna Sari- kioi, unde epidemia a început la 19 Ia- nuarie și a durat până la 18 Aprilie, producând 124 bolnavi, din trecători 15 morți. In a treia linie comuna Sfistofca cu cătunul ei Periprava, având 108 bol- navi ca 8 morți. Epidemia a început la 22 Martie și a ținut până la 28 Iulie. Cel-l’alte comune sunt: Chilia-Veche 25 bolnavi cu 12 morți, Isaccea (prin- tre Tătari) 8 bolnavi cu 2 morți; Slava Rusescâ48 bolnavi cu 10 morți; Hagighiol (români) 11 bolnavi cu 3 morți; Sabangia-Cotunali 9 bolnavi cu un mort; Telița 17 bolnavi cu 3 morți; Cătunul Colica Sarighiol (români) 3 bolnavi cu 1 mort; Somova (români) 4 bolnavi și nici un mort; Mahmudie 49 bolnavi cu 8 morți; Morughiol 6 bolnavi cu 1 mort; En șala (români șirușl) 19 bolnavi cu 4 morți. Vedeți dar, D-le ministru, că aceea ce am constatat și în județul Constanța se petrece și în Tulcea unde variola bân- tue aprdpe în permanență, secerând su- timi de copilași și adulți. A mai tolera o atare stare de lucruri, a mai lăsa o populație destul de nume- rosa (17.812) și cari nu se supune legi- lor în ceea-ce privesce declarările nasce- nlor; a le tolera sa’și îngrope morții pe ascuns și fără nici o regulă, este a’i ve- dea dispărând numai din causa ignoran- ței și fanatismului lor. A spera să’i luminăm prin preoți este imposibil, căci preotul e acel ce se opune. Prin scolă e prea târijifi; căci variola 'i va secera încă mulți ani. Și chiar prin comunele unde sunt scdle, ei nu’și tri- met copii. Ceea-ce este de remarcat este că chiar tn comunele unde sunt ro- mânii, ei tot nu se înduplecă a se vac- cina și căuta când sunt bolnavi. O ase- menea populație departe d’a fi folositore, nu face de cât să întreție epidemiele pe care le plătesc și concetățenii lor de alte naționalități. Efi cred că numai apli- cându-le legea vom micșora mortalita- tea lor și vom face să dispară variola. Morbiditatea epidemiei. Județul Tul- cea, unul din cele mat fertile, (tn cursul anului 1885 s’a semănat 878.487 hec- tare ceea-ce revine aprope un hectar de suflet) cu păduri imense, ape curgâtdre, fdrte numerdse și abondente, cu fântâni ce dafi o apă de bună calitate. Pașiuui imense, vite numerdse (401.720 capete de vite, ceea-ce revine la 20 ca- pete de familie ori peste 4 vite de su- flet), cu căi de comunicație progresând merefi, cu porturi pe Dunăre, Cu o climă tem^ erata, face ca bolele nu sunt prea numerose și atunci când ele afi carac- terul epidemic, sunt combătute de la în- ceput și împedicato a se Iuți. Printre bolele cele mal Irecuente, a- fara de vanolă, voifi nota: I. taludismul. Exista numai în comu- nele de pe malul Dunărei, căci de la Su- lina ia Macin, mal ca e decât o balta. Din fericire, insă, locuitorii afi destule mijioce de existența, ast-iel ca fiind biue hrăniți și investmâutațl, el plătesc mai puțin tribut pamdismu.ui. O mare Imounatațire este stârnirea bălților pe cât e posibil și plantații numerose Im- pregiurul sutelor, făcute și care se fac de administrația româna do la anexare și mal cu sema de 2—3 ani. Medicamente suficiente și în deosebi deposite de chinina în tote comunele. Povețe date de medici și care am con- statat ca le urmâza. Voifi cita ca exem- pi u isaccea, de unde v oind sa plec la 5 ore dimineța, gazda nu lașa pe nici unul din companionii mei, pana nu lua șmn pa- har de lapte cald, atara de o cafea nâgrâ căci „ve teresce de friguri". Dupe informațiile culese la ambu- lanța din Nicolițel și ia localitate obe servand ca Isaccea e mult bântuită d- paludism, unde am constatat caiiexii proe tunde paludeene și enorme iper trotil ala splinei am mutat pe vadcinutor în acea localitate ce n’are medic, ca ast-fel si pota Îngriji frigurile intermitente la ce- curi ’l bântue. Repet si anul acesta aceea-ce ceream anul trecut. La Suliua e un medic mili- tar pentru o mica garnisonă, daca ar fi mutat la Isaccea, unde comuna ’i ar da 1424 MONITORUL OFICIAL 17 Iunie 1S87 bucuros și o diurnă și unde e și o com- panie de soldați fără medic, am ajuta mult astă localitate; rămânând ca gar- nisdna din Sulina să fie Îngrijită da me- dicul de arondisment ori da cel de oraș. Până atunci am invitat pe medicul de arondisment să visit' ze Isaccea de 3—4 ori pe lună, iar nu numai o-dată. Am atras asemenea atenția D-lnl me- dic primar, asupra pa’udismului in tdte aste localități și mai cu sdmă pentru Isaccea. II. Tușea convulsivă a existat: 1. La comuna Chilia-Veche de la 1 Ianuarie până la 11 Martie dând 41 bol- navi, dintre cari 4 morți; 2. Comuna Enișala de la 23 Iulie până la 2 August, 9 bolnavi și un mort. 3. Comuna Hagighiol de la 19 Iulie până la 1 August 42 bolnavi. 4. Comuna Mahmudie de la 21 Iulie până la 1 August 52 bolnavi. 5. Comuna Colica de la 21 Iulie până la 1 August 12 bolnavi. Am recomandat D-lui medic primar văruirea mai desă a caselor din acele comune, isolarea bolnavilor pe cât e posibil, scoterea cadavrelor din camere și depunerea Ier la biserică până la în- mormântare, văruirea și desinfectarea camerilor în care a murit veri-un b ;1- nav, măsuri ce am luat și pentru alte bdle contagidse, pe lângă instalarea medicului in comunele bântuit?, ori de-a lor visitare. III. Rugeola a existat de la Ianuarie până la Aprilie în comunele Babadag, J jda,VâcarenișiLuncavița.In cele 3 din uimă, daca D. medic alarondismentului ’și ar fi îndeplinit conștiincios datoria, nu eram să notăm un atât de mare nu- măr de morți ca d. e. la comuna Lunca- vița (plasa Măcin). Sper însă că D-sa va fi mai atent pe viitor. Mișcarea populației. Populația jude- țului Tulcea este de 92 246 suflete îm- părțite ast-fel: 22.123 bărbați, 21.982 femei,24 892 băeți, 23.539 fete, ocupând un număr de 18.288 case; ceea-ce ar da aprdpe 5 suflete de o casă. Pe religiuni avem: Ortodoxl 64.983, catolici 1.321, ar- meni 878, luterani 1.555, anabaptiști 498, mahometani 10.108, israeliți 3.217, diverse secte 1.992. Dupe naționalitate avem: Români 29.386, Bulgari 2i.851,turci 4.624, tătari 5.336, ruși 17.812, greci 4.694, germani 3.129, arueni 889, isra- eliți 3.217, țigani 832, diverse naționa- lități 476. Cercetând acum numărul naecerilor și al morților avem: In 1884 s’aiî născut 3.185, în 1884 ah murit 1.644, excedent 1.541. In 1885 s’aiî născut 2.789, în 1885 aâ mărit 1.626, exedent 1.113. De unde resultă că numărul nasceri- lor întrece cu mult pe cel al morților. Numărul mal mare al morților tn 1885, tn raport cu al născuților, este datorat variolei, pentru care nu găsesc destule cuvinte pentru a face ca vaccinațiunea să devie obligatorie. Căsătorii. In județul Tulcea ele sunt mai numerose și cifra lor se urcă la su- ma de 300 în cursul anului 1885. Cimitirele. Peste tet ele sunt scdse din comune și încongiurate de un șanț saâ gard. Plantația începe deja a se face șt la cimitir. Gropile se fac destul de adânci și desgrop rile sunt fdrte rare și atunci în termenul prescris de lege. Ape minerale. Isvdre de ape minerale cunoscute până astăzi nu sunt. In plasa Tulcea însă sunt 3 bălți pe lângă lacu- rile cu apă de un gust săratâ-sălcie și amar. Printre ele există una tn comuna HagighioJ, care e alimentată de la ui Ramzim, când nivelul apei cresce, balta care în timpul secetei scade, depuind o mare cantitate de sare pe margini. Fundul ei conține un nomol de colore negră, unsuros, sărat, amar și sălciâ. De acestă baltă locuitorii folosesc de un îndelungat timp tn diferite maladii, ob- servate de D. dr. Bogliac, medicul pla- șei și mai cu semă în reumatism, scro- fule și bdle de piept. Plantația din pregiurul bălței e iden- tică cu cea de la lacul Sărat. Apele de beut. De și în genere ele sunt abondente și de bună calitate, e de dorit ca în comunele Cășla, Samova și Par- ches, să se facă puțuri în comune pen- tru a împedica populația să se serve de apă de bălți. ^Serviciul veterinar. Mai tot anul acesta fruntariele nostre aâ f< st închise pentru Rusia, unde există pesta boviuă, ast-f-1 câ a fost interzisă îxtroducerea în țeră a animalelor ori a produselor lor brute. Carantina punctului de observație Tulcea, este îu bună stare și reparată. O gardă e în permanență pentru a îm- pedica stricăciunile. D. veterinar al punctului Sălcianu, care e și veterinarul orașului Tulcea, ’și îndeplinesce bine datoria. Vitale sunt sânătdse și n’am avut a înregistra nici o boia în cursul anului curent. Cât des- pre vitele județului, cele de speța bovină aâ suferit de gastro-entero-nefrită și cârciagul la speța ovină. Zona preventivă. Aceste despărțire este compusă din 25 comune și 13 cătune, si- tuate de a lungul frontierei despre Ru- sia, coprimjând un teren de 30 kilo- mttri în interiorul județului Tulcea, iar în lungime aproximativ de 135 kilo- metri și este divisat îu 3 secțiuni, ser- viciul în aceste 3 secțiuni se face de 3 revisor!, cari aâ obligațiunea prescrisă de art. 48—58 din regulamentul pentru formarea zonei preventive. Numărul total al vitelor din acestă zonă, la formarea cadastrului, a fost de 20.310. De la formarea cadastrului, sporul a- cestor vite până astăzi este de 13.930 fiind scăzute deja cele morte, vîndute, tăiate, etc-, ast-fel că a^i avem un efectiv de 34.240 capete de vite, afară de cele năs- cute tn anul curent, cari însă n’aâ îm- plinit vârsta de 6 luni cerute de art. 11 din regulamentul formărei zonelor spre a putea fi cadastrate și înfierate. Paza fruntariei lasă de dorit, căci tn tot lungul despărțirel și care este de 135 kilometri, sunt prea puține piquete, iar tn distanța de 12 kilometri adică de la Isaccea, până la Ciatal, nu există nici un piquet ceea-ce a făcut că mal acum veri-o duoă luni să trecă tn not din Rusia o herghelie de cai și serviciul nostru de pa^ă n’a aflat de căt mal târtjiâ, cas, care ne face a crede că s’ar putea face cu înlesnire chiar contrabande de vite din Ruși», unde pesta-bovină există aprdpe în permanență, introducând-o și la noi. Asupra acestui fapt ’mi permit a vă ruga, D-le ministru, ca să bine-voiți a lua măsurile ce veți crede D-vostră mai nemerite pentru ca paza să se facă cât se pdte mai exact și riguros. Serviciul veterinar al acest ii despăr- țiri se face cu multă anevoință din causa lipsei de căi de comunicație, deosebit că multe din corn ine sunt situate tn bălți, ceea ce face ca pe timpul când se revarsă apele saâ se pornesc sloiurile de ghiață, transportul la aceste locali- tăți devine cu totul imposibil. Acesta fiind serviciul și starea lui, permite-ți’mi avă atrage atenția asupra urmâtorelor duoe puncte: 1. Ca comunele Măcin, Carcalîu și Greci să fie scdse din acestă despărțire, de dre-ce ele nunt într’o distanță mal mare de 30 kilometri de la fruntarie și dupe regulamentul formărei zonelor, numai comunele cari cad tn acestă ra^â pot face parte din despărțire, iar nici cum cele nari se află într’o depărtare mai mare, dupe cum sunt acesta trei co- mune, ceea ce mă face să cred că ele suit numai din erore trecute în zona preventivă. 2. Modesta sumă de 100 lei men- sual, cu care sunt plătiți revisorii de vite, cari sunt ținuți a avea și un cal pentru a se transporta mai cu ușurință de la o localitate la alta, este cu totul insuficientă, căci dupe cum vedeți din acestă sumă trebue să ’și întreție fa- milia, calul, să preîntâmpine tdte chel- tuelile cari le face cu ocasia inspecțiu- nilor fără a ține sema că pe timpul, ve- ' nirei apelor este nevoit a se priva de (Supliment) 17 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 1425 6. Comuna Câșla Populația 700 suflete, nemți și turci, născuți 15, morți 13. Aci a dominat va- riola. Copii sunt vaccinați. Curățenia nu lasă nimic de dorit. Are farmacie comunală. Cimitirul și biserica afară din comună. 7. Comuna Samova Populația 2.500 suflete, români ,și puțini bulgari, născuți 34,moiți 19. Aâ fost 4 cașuri de variolă. Copii vaciioați. ătrade'e curate. Trebue plantata par- tea comunei despre balta ce se îitinde până lu Dunăre. 8. Ccmuna Nicolițel Populația 1.300 suflete români, năs- cuți 52, morți 20. Copii vaccinați. Far- macia comunală model. Primăria, scola, comuna și strr.delo de o curățenie rară, mulțumită inteligenței primtralci și notarului cor tunul, cari aâ sdcnat o colecție de miierale și monete ce aii de- venit proprietatea comunei. 9. Gemi.na Isaccea Populația 3 00 ) suflete, români, turci, tătari și lipoveni. Curățenia și buna în- grijire a comunei, facerea de noui pa- vage și lărgirea stradelor se datorozâ primarului șt pari cnlarmente inteligen- tului polițaii) Pentru a stârpi paludis- mul se voi piaata in acestă tdmnă 50.0u0 sălcii pe mirgine ibălței. Spre a da aju- torul medicul trebuincios, am stabilit pe vac< ins toiul rcolo, iar medicul de arondismeut ’i-an obligat a visită mai des comun:.. Cimișirul e afară l.n co- muna. Scoia și l iierica în buni, stare. In luna lui Ianuarie 8 cașuri de variola printre turci și tai ari, care a .lat un mort. 10. Cătunul Rakela Populația 450 suflete români. Cură- țenia nu lasă nimic de dorit Scdlă nouă forte bună. Cimitirul afară din comună. Pojarul a cat mai multe cașuri de mdrte. 11. Comnna Luncavlța Populația 1.200 suflete români, năs- cuți 69, morți 7:3. Pojarul a dominat In timpul iernei și medicul aronuismentu- lui nu ’și-a făcut datoria, lucru pentru care, conform iegol, am cerut & i se a- plica '.rimei grad de pedepsa,.Copii vac- cinați. Curățenia nu lasă nimic de dorit. Scola și biterica bună. A fost ur cub de pelagră, care trimis la spitalul Tulcea, s’a vindecat. Are farmacie comunală. 12. Comuna VAcăreni Populația 1.040 suflete români, năs- cuți 55, morți 42. Copii vaucinsți. Po- jar în luna Martie. Are farmacie comu- nală. Scdlă bună. Primăria adinii abilă. Cimitirul afară din comună. Hanurile, cal, plătind sume, pot $ice, enorme tn raport cu retribuțiunea lor, pentru a se transporta cu bărci prin unele comune. Ar fi dar un act de Înaltă dreptate daca D-v<5stră ați bine-voi avă interesa și de sdrta acestor funcționari, asigu- rându-le o posiție materială In raport cu serviciul ce li se cer și pe care ’l fac într’un mod conscimcios. Cât privesce numărul vitelor județu- lui Tulcea, el este următorul: Vite mari: 10.340 cai, 10.105, iepe, 1.907 armăsari, 22.039 boi, 28.139 vaci, 397 tauri, 822 bivoli, 383 asini și 22 catâri; total 74.154. Herghelii sunt 348, coprin^ănd: 1.740 cai, 5.747 iepe, 649 armăsari și 33 asini; total 8.169. Vite mici ale locuitorilor, 121.539 oi, 12.249 berbeci, 16.075 capre, 1.731 țapi, 7.646 porci și 7.060 scrdfo ; total 166.300. Turme sunt 589, coprin^end 123.307 oi, 14.038 berbeci, 10.250 capre, 1.156 țapi, 2.030 porci și 2.316 scrofe; total 153.097. Lâna produsă anualmente este de 308.346; acesta ne dă mai mult de 4 vite de fie-care suflet, saiî peste 20 ca- pete de diferite vite de fie-care familie. 1. Comuna Caranasuff Populația 1.500 suflete, tnrci, tătari, bulgari și români; născuți 36, morți 21. Vaccinația executată. Curățenia nu lasă nimic de dorit. Localul primăriei admi- rabil. Cimitirul afara din comună, are farmacie comunală. 2. Satul Măcelarului (Casapkiol) Populația 1.400 suflete, bulgari și puțini români, născuți 32, morți 20, are farmacie comunală, scola, primăria, bi- serica admirabile. Cimitirul afară din comună. 3. Comuna Babadag Scăla de fete și de băeți, localul pri- măriei, stradele, piețele și locuințelenu lasă nimic de dorit. Spitalul compus din 10 paturi, prevăzut de tot ce trebue, a- limentația bună și suficientă. Medicul ’și Indeplinesce consciincios datoria. La- trinele trebuesc reparate. 4. Cătunul Enlkioi Populația 400 suflete, stradele curate, copii vaccinați, cimitirul afară din co- mună. 5. Comuna Cataloîu Populația 600 suflete, nemți, bulgari și români, născuți 43 și morți 26. Sc61a și primăria admirabile. Are farmacie comunală. Fabrica de spirt în bune con- dițiuni. Cimitirul afară din comună. Co- pii s’aiî vaccinat. casele, curțile, stradele curate. Am gă- sit un copil bolnav de friguri, căruia ’i-am administrat medicamentele nece- sarii. 13. Cătunul Garvan Populația români. Curățenia nu lasă nimic de dorit. Copii vaccinați. Scola și biserica în bună stare. 14. Comuna Jigila Populația 1.000 suflete români, năs- cuți 40, morți 35. Pojarul a dominat în timpul iernei. Puțurile din marginea bălței cu o apă infectă s’aiî astupat. Co- pii vaccinați, are farmacie comunală. Cimitirul afară din comună. Curățenia ireproșabilă. 15. Comuna Măcin Populația români și turci. Curățenia ireproșabilă, s’a făcut o grădină publică. Palatul administrativ trebue reparat. Scolele, bisericile, giamiile tn bună stare. Farmacia bine aprovisionată. Născuți 103, morți 72. Cimitirul afară din co- mună. 16. Orașul Tulcea Orașul Tulcea, situat pe malul drept al Dunărei, este așezat în amfiteatru pe 7 coline cari formezi un fel de semi- cerc, a cărui basă este albia Dunărei. Partea exteriori a orașului este încon- giurată de bălți și terenuri mlăștinos?. Cât privesce populațiunea orașului, dupe cea din urmă statistică, ea se urcă la 17.000 locuituri. Starea igienică. De sigur că nu e nici un oraș în tota țâra care sâ conție o va- rietate de populație, aparținând diferi- telor naționalități precum este în Tul- cea: români, greci, bulgari, turci, tătari, ruși, lipoveni, armeni și israelițl, îm- parte orașul în atâtea suburbii câte na- ționalități sunt, păstrând fie-care tipa- rul săiî național. Fie-care naționalitate și adesea-orl fie-care sectă religioși care formeză o comunitate deosebită de cele- l-alte ’șl păstrezi moravurile ei cu te- nacitate. Portul, nutrimentul, construcția ca- ■ selor și cele-l-alte în general, diferă la fie-care sectă, lucru ce înrîuroBce asu- pra igienei și făcând ca acest oraș să fie expus influenței maladielor contagidse. Confirmațiunea celor arătate mai sus, reese din cele constatate în cursul anu- lui curent, cu ocasia unei epidemii de variolă, care a bântuit numai o parte din oraș, adică snburbiele locuite de li- poveni și tătari, din cari cei dânt&iiî, din • causa unor prejudicii iavorîte din fana- tismul religios, refusă a se supune vac- cinațiunel, iar cei din urmă transe tn modul cel mai miserabil, așa câ condi- țiunile lor igienice sunt mai pre jos de ; ori-ce critica. 1426 MONITORUL OFICIAL 17 Iunie 1887 Astă epidemie de variolă, care a făcut multe victime printre tătari și lipoveni, a scutit restul orașului unde nu s’aii con- statat de cât duoă cașuri. Tfite silințele puse spre a Îndrepta răul aii fost departe de a fi satisfăcătdre, căci tătarii, din causa miseriei, iar lipo- venii, din causa superstițiilor religifise, aii mers până acolo In cât aii respins cu forța pe agenții serviciului sanitar, iar pe copii lor bolnavi ’i-a ascuns prin du- lapuri, lăgi saii sub paturi. In mai multe rânduri, consiliul de i- gienă, ocupându-se de starea igienică a orașului, care in unele părți lasă de do- rit, a luat multe disposițiuni sanitare, fără tnsă a reuși pe deplin, căci pe de o parte a avut a se lupta cu prejudiciile religidse ale unei saii alte secte, iar pe de altă parte cu insuficiența mirificelor materiale de cari dispune comuna in ra- port cu Întinderea orașului, împregiu- rare ce a făcut ca, cu totă buna-voință arătată de autoritatea municipală, nu tfite disposițiile luate s’aii putut executa. Totuși avem de notat multe îmbună- tățiri din cari o parte deja executate, iară altele proectate și aprobate așa in cât execuțiunea lor numai este de cât o cestiune de timp. Ast-fel, de exemplu, repararea radicală a cheiului pe Dunăre care până in presint in unele părți ale sale servea de deposit imondicielor ora- șului, uscarea bălței și nivelarea terenu- lui din strada Carol I vis-a-vis de otelul Carol și la câți-va pași de debarcade- rul vapfirelor, care erai un focar de in- fecțiune in centrul orașului și zidirea nouilor magazii pentru măcelării, cari se crede că vor fi terminate în tfimna a- nului curent. Numai cine a văgut baracele unde se vindea carnea până in anul trecut, pfite judeca utilitatea nouilor clădiri și câte mulțumiri se cuvin primăriei pentru ridicarea acestor construcțiunl. Nu tre- bue să trecem cu vederea și începutul astupare! unei bălți de pe strada Isac- cea, precum și pavarea și alinierea mai multor strade, care pe lângă că infru- musețeză orașul, apoi înlesnesce și scurgerea apelor de plfie și ast-fel con- tribue mult la îmbunătățirea condițiu- nilor igienice. Industriele insalubre, precum tăbă- căriele și altele, dupe multă stăruință și opuneri din partea proprietarilor re- spectivi, afi fost mutate afară din raionul orașului. Personalul medical. Serviciul sanitar al orașului se face din duoi doctori în medicină, un veterinar, un vaccinator și 2 mfișe și este împărțit în modul ur- mător : Un doctor în medicină este însărcinat cu căutarea bolnavilor din spitalul co- munal, cu visitarea femeilor prostituate și cu căutarea bolnavilor sărmani din culfirea de Roșu ; al duoilea doctor se ocupă cu verificarea morților, cu actele medico-legale din întregul oraș ’și cu căutarea bolnavilor sărmani din culfirea de Galben. Posițiunea topografică a orașului și diversitatea condițiunilor de traifi cari dafi nascere la diferite bfile, întinderea orașului în comparație cu populația, din care cea mai mare parte sunt mun- citore cu giua, face că personalul me- dical este prea înpovărat. Căutarea bolnavilor sărmani se face la domiciliul lor, la spitalul comunal și la domiciliul medicilor. Orele de consultațiunl sunt: de la 8—10 dimineță la spital și de la 3—5 dupe amăgă la domiciliul medicilor. Consultații gratuite în cursul anului s’afi dat de ambii medici la 2.500 bol- navi, iar ordonanțe în comptul primă- riei s’afi [liberat 1.235 de la 1 August 1885 până la 1 August 1886. Vaccinația. De la 1 August 1885 până în presint s’afi vaccinat cu succes un nu- măr de 1.673 copii adică 1.003 mai mult de cât în 1884-85 și s’afi revaccinat492, adică 211 mai mult de cât anul trecut. Fără succes s’afi vaccinat și revacci- nat 80. Acestă diferință în plus se da- toresce pe de o parte epidemiei de va- riolă care a făcut pe consiliul sanitar superior aă concentreze în oraș pe cei 5 vaccinator! ai județului. Verificarea morților se face de medi- cul verificator însoțit de oficerul stărei civile la fața locului. înmormântările nu se permit de cât dupe 36 de ore, cu tfite opunerile ce fac unele comunătăți, afară de cașuri de maladii contagifise când înmormântarea se permite dupe 24 de ore, când e de dorit ca D-nii medici comunali să facă a se depune în dată cadavrele în o ca- meră mortuară construită ad-hoc la ci- mitir până la înmormântare. Stabilimentele de băuturi spirtufise precum și birturile se visiteză regulat de medicii comunali, cari afi atras în tot- d’a-una atențiunea proprietarilor asu- pra curățeniei atât a localurilor cât și a vaselor. Consiliul de igienă al orașului a ți- nut de la 1 August 1885 până în pre- sint 12 ședințe. Cestiunile cele mai im- portante ce s’afi discutat afară de lu- crările curente afi fost relative la salu- britatea pnblică a orașului precum și pentru combaterea epidemiei de variolă care a bântuit’o. E absolut necesar ca membrii consiliului de igienă, cari sunt în același timp și funcționari comunali, să nu mai lipsescă de la ședințe, împre- jurare ce ar face ca acest consilifi să fie mai activ ca în trecut. Prostituatele sunt 12—15 ; ele sunt visitate regulat de duoă ori pe săptă- mână la spitalul comunal. Spre a pune o barieră prostituției clandestine, s’a e- laborat de consiliul de igienă un regu- lament care s’a și trimis ministerului spre aprobare. Credem că cu modul acesta se vor îm- puțina blenoragiele care de un timp în- coce se presintă în număr crescând. Ia ceea ce privesce sifilisul, cu tfite câ e destul de răspândit, totuși nu atinge ci- fra la care se urcă acestă bfilă tn cele-l- alte orașe din țeră. Prostituția clandes- tină e causa măricel lui, contra ei tre- buesc luate tote măsurile. Starea sănătăței populațiunel în anul acesta și mai ales în vera curentă, a fost ffirte satisfăcătfire, grație timpului care a dominat. In adevăr este de notat ca de mulți ani nu s’afi văgut în Tulcea așa puține friguri, și mai cu sămă cele cu tipul continuii că în acest an, și care erafi atâta de numerfise în anii trecuți, din fericire nu s’a notat nici un cas de febră pernicifisă. Causa căreia se datoreză acestă stare fericită de lucruri sunt a- bondentele ploi cari afi venit la timp ținând apele la un nivel înalt. Trebue însă să notăm că numărul deceselor de tubercule pulmonare a fost mai mare de cât în anii precedenții, împregiurare datorită unei îndelungate și umede ierni. Singure bfilă epidemică ce a existat în cursul anului a fost variola care a ținut de la Septembre 1885 până la Iulie 1886, dând un număr de 848 volnavi dintre cari afi murit 77. Maladia a fost adusă în oraș de ni- sce țigani nomagi și s’a întins mai cu sfimă între tătari și lipoveni. Aceștia din urmă mai cu osebire afi dat multă trudă medicilor din causa refusului lor de a primi atât visitele medicale cât și ori-ce tratament. Pentru a localisa dar bfilă, consiliul de igienă sciind încă de mulți ani că a- vem a face cu o populațiune al cărui fanatism religios o face a fi cu totul îndă- râtuicitâ și la care, prin urmare, povețele sale nu vor fi ascultatei a intervenit pe lângă onor, ministru pentru a se înființa un cordon militar împrejurul stradelor bântuite. Tot-d’o-dată consiliul sanitar superior, a opinat a se concentra în o- raș totl vaccinatorl cari servesc în acest județ, spre a vaccina și revaccina toți copii, procurându-și mari cantități de vaccin. Grație acestor măsuri energice epi- demia a fost localisată în cuartierele lo- cuite de tătari și lipoveni, ast-fel s’a ferit restul orașului. Spre a face ca vaccinația să devie o- bligatorie, medicii orașului afi dat în judecată 7 locuitori de alte naționali- tăți, ce n’afi voit a ’și da copil pentru a fi vaccinați. E de dorit, repet, D-le mi- 17 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1427 Nici pe al duoilea medic al orașului, D. doctor Piaseschi, nu pot al trece cu vederea de modul cu care ’și îndepline- sce consciințios datoria. JUDEȚUL DOLJ Unul din cele mai mari județe ca în- tindere și populație (259.635 afară de capitala județului) împărțit îu 5 plășl, ast-fel că cu distanțele mari ce separă comunele, revine Ia 50.000 suflete pen- tru o plasă care n’are de cât un medic, de unde resultă că adjutorele medicale sunt insuficiente. Personalul medical. Județul are un medic primar de județ, 5 medici de plășl, 5 vaccinatorl, 5 mdșe și un veterinar. Spitalul din Filiași și Bechet sunt în- grijite de medicii de plășii, având câte un sub-chirurg. Spitalul din Calafat are un medic al săfi și care servesce și orașul. Serviciele aduse de medicii în cursul anului curent consistă in căutarea a 1.575 bolnavi de diferite maladii. Ceea ce lasă de dorit aci personalul medical, este că D-nii doctori Codru- Drăgușanu și Rațiu nu pun destul inte- res în îndeplinirea datoriei, ast-fel că am fost silit a le face severe observații. D. medic primar a înțeles că pentru a păstra posiția ce ocupă trebue nu numai activate dar să ’și menție și au- toritatea sa. S’a pătruns în parte că nu corespondența de cancelarie e misia D-sale, ci să facă să înceteze variola și cele-l-alte epidemii ce bântue continuii acest județ. E necesar însă ca D-sa să se ție în curent de serviciele ce le face personalul medical, singurul mijloc d’a împedica la timp epidemiele. Voifi cita, ca exem- plu, mâșa plășei, care fără scirea D-sale s’a mutat din Calafat (reședința plășei) încă de mal multe luni. Ceea-ce lipsesce încă în acest județ sunt depositele de medicamente de pri- ma necesitate prin comune, lipsă dato- rită indolenței comitetului permanent, căci fondările nu lipsesc. Starea igienică a comunelor. Locuin- țele în general sunt compuse de case cu una până la duoă camere, ridicate de la pământ, acoperite cu stuf, paie, olane, etc., având ferestre suficiente. Ceea-ce lipsesce și aci este un regulament asu- pra construcțiunilor de unde resultă că vedem adesea case de o aparență fdrte plăcută, însă nu prea sănătdse, căci ele sunt în mare parte construite de pământ bătut, ce formâză un perete gros și care neputându-se usca, resultă că chiar vara temperatura camerelor este nu numai rece, dar și umedă. Un neajuns ce presintă încă locuin- țele, este reaua așezare a lor, ast-fel că plugarul nu ține nici un compt de nistru, să luăm severe măsuri și cu li- povenii. Afară de variolă cată să notăm câte- va cașuri de scarlatină printre copii mai multor membri ale unei și aceleași familii chiar filiațiunea cașurilor s’a putut urmări fdrte bine. mortalitatea. De la 1 August 1885 până la 1 August 1886, ah murit in o- raș 447 indivizi, adică 253 bărbați și 194 femei. Nasceri. In cursul anului s’aii născut 587 copii, din cari 315 băeți și 272 fete, prin urmare cu totă epidemia de vari- olă, avem un excedent de 140 din cari 60 băeți și 78 fete. Orașul Tulcea are 9 cimitire cari a- parțin diferitelor comunități, cea mai mare parte din ele in oraș. E absolut necesar însă ca aste cimitire să aibă și camere mortuare. Consiliul de igenă și în anul acesta a insistat pentru facerea unui cimitir a- fară din oraș, la distanța cerută de lege și sper că acestă măsură atât de nece- sară pentru salubritatea orașului se va pune in aplicație in curând. Spitalul. Iu cursul anului s’aâ tratat în spital 455 indivizi, dintre cari 314 bărbați și 141 femei; dintre aceștia afi murit 33, trebue notat însă că 14aâfost admiși muribunzi. Curățenia și abondența sunt de notat în acest spital, unde saltelele de lână există in fie-care pat. Lingeria, care anul trecut lăsa de do- rit s’a înlocuit cu alta, nouă și sufici- enta; asemenea s’afi reparat și 3 camere in curte pentru cașuri de bdle conta- giâse, cu totul isolate de restul spitalu- lui. Curtea lusă trebue absolut îngrădită. Hrana bolnavilor se prepară în spi- tal, iar medicamentele se dafi de farma- cia orașului cu uu rabat de 3O°/ₒ. Spitalul este dotat cu tote instrumen- tele necesare și cari sunt fdrte bine îngrijite. Personalul se compune din un medic, un intendent. 2 infirmieri, o infirmieră, un bucătar, un rândeș și o spălătoreasă și are în total 30 paturi din cari 20 pen- tru bărbați și 10 pentru femei. Ar fi de dorit și este chiar indispen- sabil de a se prevedea prin budgetul spitalului și o moșe care să facă pe sub- chirurgul, spre a putea supraveghea or- dinele date de medic și a da primele ad- jutore în cas de urgență. Terminând cu orașul Tulcea, găsesc de datoric-’mi a vă arăta că decă spita- lul Tulcea este unul din spitalele ce uu lasă nimic de dorit din punctul de vedere al îngrijirilor medicale, acăsta se datoreză activităței și devotamentului D-lui doctor Mihailescu, medicul pri- mar, care e la înălțimea misiune! ce o- cupă. posibilitatea intrărel ra^ei solare îu camera lui. * Coșarele nu sunt tot-d’a-una lângă casă, însă ele nu sunt In condiții de adă- post pentru vite. Băligarul care de ani întregi n’a fost scos din curți, începe a fi transportat pe câmpiele de arătură, mulțumită energiei începânde a admini- strațiunei. Dacă și membrii comitetului perma- nent, ar eși în inspecția comunelor, s’ar face mult pentru îmbunătățirea stărei igienice a comunelor nostre. Curțile mal jeste tot sunt îngrădite și plantația a- oondentă. Ceea-ce trebue să dispară din acest județ sunt bordeiele, acele locuințe in- fectate, cuibul diferitelor maladii. Cimitirele du sunt încă scdse peste tot din comune. Scdlele. Rare ori județul are locale proprii pentru scdle. Cele mai adesea, ele sunt instalate în nisce camere «mici, răfi aerate și isvornl tutulor maladielor. Apa de băut prin multe comune e de rea calitate și insuficientă. Adese ori împregiurul fântânelor sunt bălți per- manente, îu cari zac porcii și bivolii cari se și adapă din acele bălți ce degageză un miros infect. Parte din aceste bălți se scurg chiar în fântâni, de unde locuitorii iad apă de băut. A face să dispară astă stare de lucruri vătămătore sănătățel, nu se cere de cât puțină îngrijire și supraveghere din par- tea sub-prefecților și membrilor comi- tetului permanent, supraveghere ce din nenorocire membri tutulor comitetelor permanente, ce s’afi succedat de la 1865, n’afi executat’o nici nu afi voit să ’I înțe- legă importanța. Singurul care se mișcă este actualul D. prefect Persiceanu, și D-sale se dato- reză executarea măsurilor igienice cu to- tul necunoscute până anul acesta în ju- dețul Dolj. Șoselele. înlesnirea comunicației nici ea n’a scăpat să nu constițue un focar de infecție, căci cu luarea pământului pen- tru facerea terasmentelor, s’a pus atâta nepăsare în cât mai că nu e comună în care să nu fi constituit bălți artificiale. Puțina îngrijire ce pune corpul technic la întreținerea șanțurilor din laturele șoselelor, cari sunt vecinie astupate cu pământ safi bâligar, face că în dreptul locuinței fie-căruia locuitor, e o baltă îu care scaldă gâscele și porcii satului. Locuitorul găsesce un avantagifi a’și ține aprdpe de casa lui gâscele, și ne- sciind că acest avantagifi ’l plătesce în- ghițând continuă un aer viciat și vătă- mător sănătățel. A întreține curate acele șanțuri și a le destupa o-dată pe an cu filele comu- nale, obligând pe locuitori a’și face un MONITORUL OFÎCÎA1 podeț de trecere tn curtea ea, ar fi a stârpi acele focare permanente de infecție. • Morbiditatea. Maladiele ce aâ existat tn cursul acestui an sunt: Tușea convulsivă s’a ivit în 6 comune, atingând 130 copii, din cari aii murit 15. Dintre aceste comune, Richita și Târpe- ^ita aâ fost cele mai bântuite, căci cea d’ântâiâ a avut 60 bolnavi cu 11 morți, iar cea de a duoa 50 bolnavi cu 3 morți. Variola. De și D. medic primar, în ra- portul D-sale, arată că ea nu a existat de cât în duoă comune, totuși am con- statat’o însu-mi și la Maglavița, unde am găsit 5 bolnavi, de a căror existență nici că scia D. dr. Codru Drăgușanu. Ba a mai existat și la un cătun unde a făcut mai multe victime. Dacă D. dr. Rațiâ ar înțelege că nu ast-fel trebue să’și facă datoria, n’am fi avut a nota atâtea cașuri de variolă. A stârpi variola, care face atâtea vic- time, se cere: 1. Obligativitatea vacciuărei și a re- vaccinârei. 2. Mai multă consciință din partea medicilor de arondisment. Angina difterică. Și acestă maladie a luat domiciliul tot tn Băilesci, locali- tatea de predilecție a tutulor epidemie- lor, unde aâ fost 28 bolnavi, asupra că- reia D. medic primar și de arondisment, trebue să aibă cea mal de aprdpe pri- veghere. In comunele Ceratu și Lipovu, 52 bol- navi, aâ 7 morți. Febra tifoidă, în comuna Predesci cu 22 bolnavi, dintre cari 6 morți. In co- muna Roziștea, 5 bolnavi fără vre-un deces. Paludismul e fdrte răspândit în Dolj, unde bălțile sunt fdrte numerdse. Este de dorit ca D-nii medici de arondisment să facă un tabloâ de ti Sie bălțile și să se specifice cari s’ar putea seca prin scur- gere. Cele ce nu pot fi secate, sâ fie în- congiurate prin plantații abundente de salcâmi ori sălcii căci aste bălți dete- rioreză sănătatea locuitorilor. Pelagra există particularmente In plasa Dâmbrava. Vaccinația. In cursul acestui an s’aâ vaccinat 5.730 copil, număr insuficient pentru un județ, în care cel nevaccinați sunt numeroși. Sper că D. medic primar a înțeles că numai D-sa e dator să facă ca vaccina- ția să devină o realitate. Sifilisul. Dupe asigurările date de D. medic primar nu există de cât în portu- rile de pe malul Dunărei și numai ca- șuri rare și isolate. Lucrările consiliului de igienă. In pri- mul trimestru, consiliul da igienă nu s’a adunat nici o-dată, din causa nevenire! membrilor comitetului permanent și a inginerului. Dacă nu voesc să lucreze tn aceiași sală în care vin și ca membri, puteți vedea, D-le ministru, dacă se ocupă în județ cu sănătatea locuitorilor. In tri- mestrul al duoilea, dnpe ordinele D-vd- stre, abia aâ ținut 2 ședințe în loc de 12. Ar crede cine-va că în acest județ nu mal e nimic de făcut pentru sănătatea publică. Isvore de ape minerale. In județ există în comuna Desa o baltă numită „Balta- Negră® care pare a fi identica cu La- cul-Sărat. In comnna Gigera, un alt lac. In co- muna Bucovăț trei isvore de ape mine- ra'e. Din tdte aceste localități, s’aâ tri- mis apă pentru a se analisa de D. dr. Bernadh. Nici o lucrare nu s’a făcut încă la aste isvdre ori lacuri mineralisate. Spitale județiane. Afară de cele din Craiova, în județ se află 3 spitale : La Bechet, Filisși și Calafat. Acela din Be- chet de și este în bune condițiuni, el nn e proprietatea județului. Cel de la FiliașI, localul săâ amenință a se dărîma din anul trecut, când am a- tras seridsa atenție a comitetului per- manent, care a promis să’l repare, ră- mânând însă cu promisiunea, căci de și în budget aâ fonduri suficiente și nomi- nal pentru spital, totuși aâ găsit că este de ajuns a propti zidurile cu grinzi în loc de a’l repara. Aste spitale se dirige de medicii plă- șilor, afară de cel din Calafat, care are un medic special. Lingeria lipsesce încă la Bechet și FiliașI. Hrana ce ae dă bolnavilor a fost re- dusă de la 60 bani la 45; ast-fel că nu li se pote da strictul necesariâ. A le da 50 lei pe an, cheltueli extra- ordinare ca înmormântări, curățenia spi- talului, etc., este ridicol. Asemenea spitale mai bine ar fi să se desființeze de cât fie ținute atât de răâ. Mișcarea populațiunei. In cursul anu- lui expirat s’aâ născut 12.908, aâ mu- rit 6,361, prin urmare, avem un exce- dent de 6.547 suflete. 1. Comuna Cetatea Populație 3.600 suflete. In 1886 nă- scuțl 71, pe 6 luni, morți 52, excedent 19. In 1885, născuțl 75, morți 35, exce- dent 40. Nu s’a vaccinat, deși vaccinatorulera în comună. Negligența sa m’a făcut să cer D-lui medic primar să’l destitue. N’are deposit de medicamente. E de dorit a se astupa gropa din strada prin- cipală. Nu am găsit bolnavi și nici ca- șuri de pelagră ori de sifilis. Stradele și curțile sunt curate. Băuturile și alimen- tele de bună calitate. _ iHnnie Itg? 2. Comuna Basarab Fondată în 1874. Populație 800 su- flete. In 1886 născuți 25, morțî 12, exce- dent 13 în 6 luni. In 1885, născuțl 13, morți 8, exce- dent 5. Casele în bune condiții igienice, sat model. Să se desființeze câte-va bordee ce există. Scdla local cu chirie. Trebue văruită ca și primăria. Cimitirul este a- fară din sat. Biserica este admirabilă. Vaccinați acest an numai 24 copii. N’am găsit bolnavi, nici pelagră ori si- filis. 3. Comuna Maglavița Pe proprietatea epitropiei Madona- Dudu. Populația 800 suflete. A fost va- riolă. 4 Cătunul Galențil (Maglavița) Am găsit 5 bolnavi de?variolă con- fluentă, de a căror existență medicul de arondisment nu scia. Am instalat acolo pe medicul plășei pentru a ’i căuta și v recina și revaccina pentru a face să înceteze Variola, și pen- tru a activa opere,ția, am telegrafiat medicului primar de Mehedinți, cerân- du’i 60 pene vaccin ce le-am dat me- dicului plășei. Aui găsit încă 5 bolnavi de friguri cărora, le-am administrat tra- tamentul necesa r. Stradele și curțile cu- rate. Apa bună. Cimitirul este afară din sat. 5. Comuna, Moțâțelu Și aci a existat variola- Am luat măsuri ca îndată să se vaccineze toți copii. 6. Comuna Calafat Unul din frumdsele orășele, cu o po- pulație de 7.000 suflete. Cea--ce lipsesce acestui oraș, este apa de ud at stradele atât de necesară acestui oraș in care praful este fdrte abondent din causa curenților puternici și mai cu semă din causa că magaziele de bu- cate sunt situate în oraș. E absolut necesar a se interzice re- pararea magaziilor existente și a nu se mai permite construcția altora în ra^a orașului. Curenții de aer atât de violenți fac că mai câ nu există maladii epidemice în Calafat. Casele locuitorilor lasă puțin de do- rit. Ele sunt înalte, bine aerate și ilu- minate. învelite cu olane și șindrilă în cea mai ma re parte. Totul denotă că Calafatul este un o- raș prosp er și miseria e necunoscută aci, probă că maf nu există sărmani cărora sâ le liptiescă mijldcele de căutare în cas de bdhă. « - 17 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1429 Alimentele sunt bune afară de carne care este slabă, lucru pentru care am atras atenția D-luI medic de oraș. Bău- turile nu sunt falsificate. Comerciul ilicit cu substanțe medi- camentase nu se exercită aci. Prostituția. Sunt duoă case de pros- tituate ce se visităză regulat de medicul orașului, și sifilisul e rar aci, de și sun- tem In un port unde de ordinar astă maladie este destul de frecuentă. Piețele. Cea de alimente e curată. Mă- celăriele lasă de dorit. Ele trebuesc spo- ite mai des. Abatoriul bun și destul de depărtat de oraș. Cimitirul întreținut bine și i se va face anul acesta o cameră mortuară. Nu se ține însă nici un registru, ast-fel că nu să scie locul unde s’a înmormântat ci- ne-va. Serviciul de curățenia latrinelor nu există, lipsă forte vătămătdre sănătăței, căci latrnele sunt nescdse de ani întregi. Am recomandat D lui primar să înfiin- țeze de urgență un asemenea servicifi și la golirea lor să se verse în Dunăre în jos de oraș, iar nu pe mal, dupe cum s'a făcut alti-dată. Ceea-ce m’a surprins este depositul de cuptdre întregi de cărămidă depuse pe trotuare, unde șed ani întregi, aparți- nând diferiților proprietari, începând chiar cu consilierii comunali, adică cei ce fac regulamentele pe cari nu le aplică de cât altora. Am cerut să facă a înceta asemenea lucruri. Curățitul stradelor se face prin 5 cantonieri și 2 furgăne, midldce insu- ficiente pentru raZa orașului. Serviciul medical se face de un medic do oraș care dirige și spitalul, D. dr. Klein, căruia n’am de cât a’i arăta de- plina’mi satisfacție de modul ^consciin- țios cum ’și face datoria. O mdșe de oraș. O farmacie există în localitate și e în- treținută destul de bine, fiind aprovi- sionată cu medicamente suficiente și de bună calitate. Proprietarul farmaciei merită landă. Spitalul- Așezat în o casă a comunei în bune condițiuni și coprimjend 20 pa- turi. Mobilierul lasă ceva de dorit în ceea-ce privesce serviciul de masă, scui- pătorile și latrinele, pentru cari am a- tras atenția D-lui medic și D-lui primar. Personalul spitalului lasă de dorit ca organisație, căci compus din 2 infirmieri din cari unul infirmier și intendent, nu are autoritatea cerută asupra servito- rilor. Am cerut ca acest personal să se com- pună ast fel: O mdșe care va fi inten- denta spitalului, ast-fel ca în cas de fa- ceri ar putea da adjutor lehuzelor, în plus prin studiele sale pdte adjuta pe medic la operații. Un sub-chirurg și duoi infirmieri a 40 lei pe lună, Astă organisație nu va mări cheltuelile de cât cu 1.200 lei a- nual, și bdlnavii vor fi mai bine îngri- jiț*- lastrnmentele spitalului sunt sufici- ente și bine întreținute. Pansamentele sunt cele antiseptice și posedă un ma- terial abundent. Lipsesce o cameră pentru maladiele contagidse, lucru ce mi s’a afirmat de D. primar că’l va executa chiar acest an. Lingeria bună, nu însă suficientă. Am cerut să se facă o ghețărie; să se întreție de personalul spitalului gră- dina acest stabiliment. In spital se cau- tă 500 bolnavi pe an, din cari cea mai mare parte din comunele rurale, ast-fel că numărul de 22 paturi, din cari 5 sunt plătite de ministerul de resbel, este insu- ficient. Hrana bolnavilor bună și ea costă 40—45 bani pe Zi- Budgetul prevede 50 bani bani pe Zi de bolnav. Fabrica de bere e în bune condiții. De la 1 Ianuarie până la August s’afi născut: In 1886, s’afi născut 156, afi murit 87, excedent 69. Iu 1885, s’afi născut 127, afi murit 109, excedent 18. Prin urmare în anul acesta avem nn excedent de 69 suflete, pe când în același timp din 1885 n’am avut de cât un excedent de 18 suflete. Intre morți sunt trecute și cadavrele celor înecați în Dunăre și prinse aci. Scalele sunt în număr de 4. Duoă ro- mâne, în localuri bune, proprietatea comunei, oine aerate, bine iluminate, să se curețe însă crăcile salcâmilor de la ferestre căci opresce intrarea razelor solare. încălzirea caselor e vicidsă (prin so- be simple de tucifi ce dafi o căldură in- constantă, usucă aerul și lasă a eși aci- dul carbonic și oxidul de cărbune). La- trinele pline și infecte. 7. Comuna Galicea-Mare Populația 3.425 suflete. Născuți de de la 1 Ianuarie 1886, până la August 94, morți 46, excedent 48. Prin urmare de și excedentul este de 48 în acest acest an, totuși el e inferior anului 1885. Cimitirul afara din comună. Stradele, Curțile curate. Casele locuitorilor nu prea văruite. Localul primăriei bun, cu- rat ca și scola. S’afi vaccinat 55 copil. Dulap de medicamente n’are. D. doctor Codru nu a visitat comuna regulat. Așa la 4 Septembre, vine Iu comună, găsesce 4 copii bolnavi de a- migdalită și nu revine de cât dupe 14 Zile. Visitele sale aii fost făcute rar și ne- regulat : Ia 28 Ianuarie, 24 Aprilie, 25 Maifi, și 9 Iulie, Sper însă că dupe ob- servațiile făcute, D-sa va înțelege câ or trebue să se demită, ori să ’și facă datoria. Am găsit și visitat un bolnav de fe- bră-tyfoidă și 3 de friguri intermitente. Am rugat pe D. medic primar ca peste 2 Zile să ’i revadă și am făcut un mic deposit de medicamente contra friguri- lor și a diarheel. Casele locuitorilor ca și aiurea neigie- nice. Mulți locuesc încă tn bordee. Plan- tația însă a salcâmilor e torte abondentă atât în comună cât și afară unde nouile plantații de vii sunt înconjurate de sal- câmi. 8. Comnna Giubega Mulți copii sunt nevaccinați, dnpe cum am arătat D-lui medic primar, pe care l’am făcut responsabil și i-am ce- rut să facă a înceta ivirea variolei In județul săfi. Am găsit un copil de 3 ani atins de pelagră, i-am instituit trata- mentul necesar și l’am recomandat me- dicului de arondisment. Născuți 59. morți 25. Excedent 34. Cimitirul e afară din comună. Scola în proste condiții, casă cu chirie. D. doctor Codru de Ia 29 Octombre n’a venit în comună de cât la 9 Iulie. 9. Comuna Perișoru Primarul dus. Ajutorul șefi plecat și cancelaria închisă, n’am putut lua nici o informație. Casele nevăruite, curțile, stradele cu- rate, băligarele scdse din curți și duse pe câmp. 10. Cătunul Prado vanul Curățeniă peste tot. Băligarul scos din curți. Nu e nici un bolnav. Nu s’a vaccinat acest an copil. 11. Comuna Podarii Populația 1.025 suflete. Născuți 35. Morți 25. Excedent 10. N u s’a vaccinat în acest an. Stradele, curțile curate. N’am găsit bolnavi, nici pelagră. Populația săracă, casele nei- gienice, multe sunt bordee. 12. Comuna Bucoveț Penitenciarul în reparație. Paturile lipsesc vu totul. Hrana bună. Arestați! prea numeroși. Vestmintele și corpul lor curate. Am găsit 17 bolnavi din cari unul grav atins de pleuropneomonie, și altul de vaginalită dreptă. Medicul ’și ; face datoria. I Tăbăcăria în bune condiții, se con- struesce o bună casarma pentru gardă. Cea-ce cată să notez este că arestați! : eșițl de aci buni lucrători, abandonă j mai toți meseria lor din lipsă de capi- 1430 MONITORUL OFICIAL 17 Iunie 1887 tal, Împrejurare care face că scopul nu e atins căci nu putem forma tăbăcari din acești arestați, cari având un me- șteșug, n’ar mal reveni ca recidiviștl. Nu sciâ dacă nu ar fi bine să se pri- mescă copil In acest atelier, cari să pdtă deveni buni lucrători, influențând ast- fel o clasă ce a dispărut, adică tăbăcării. 13. Comuna Populația 3.300 suflete. NăscuțI 64 și morți 52. Excedent 12. In colona morților figurăză și 2 Îne- cați și 3 arestați. Dnlap cu medica- mente n’are. Am găsit un bolnav căruia i-am prescris medicamentele necesarii și l’am recomandat D-lui doctor Schina medicul penitenciarului. 13 bis. Comuna Isalnlța Populația 1.200 suflete. Născnți până la August 1886,74, morți44,excedent 30. In 1885, născuți 75, morți 28, exce- dent 47. Prin urmare are un excedent tn minus tn acest an. Mulțl nevaccinați. Annl acesta nu s’a vaccinat Încă. Școla in prostă stare. Cârciumile curate. Localul primăriei curat. Stradele și curțile curate. Am găsit câți-va bolnavi de friguri, cărora le-am administrat medicamente. Fiind-că plasa ocolului n’a avut me- dic, căci D. doctor Rații! a fost Însărci- nat la Noembre cu plasa tn care se află spitalul Filiași, i-am dat ordin să ’și reia Îndată serviciul căci la Filiași s’a nu- mit alt medic. Cată să notez ca și anul acesta D. doctor Rații! a sciut să se sustragă de la servicii! sub diferite pretexte. Aci *șl-a luat sarcina de a primi lefurile funcți- onarilor sanitari, mijloc prin ajutorul căruia era mai tn tdte filele in Craiova. Comunele din plasa in care a făcut serviciul, le-a visitat neregulat și de formă căci n’a căutat să vadă care e causa enormei mortalități in comune ca d. e., la BrădescI, (17 kilometri departe de reședința sa), unde in Martie aâ murit 14 indivizi, in Aprilie 9 și D-sa s’a li- mitat in a semna registrul de inspecție. Aci a dominat variola care a dat 3 morți. Frigurile sunt numerdse. însumi am găsit câți-va bolnavi. Comunele le-a visitat rar, așa la Coțofeni (câți-va ki- lometri departe de Filiași) n’a fost de fel tn Aprilie. In aste comune ca și la Almuș și Bră- descI, nu s'a vaccinat. Convicția, mea D-le ministru, e că D. doctor Rații! nu 'și va face nici o- dată datoria. Pentru a nu ne precipita insă, am rugat pe D. prefect să '1 ob- serve d’aprdpe, și să vă refereze, căci, cu un medic ce nu se intereseză de sorta populației ce ’I este încredințată, nu vom putea sttrpi variola ce seceră de ani în- tregi județul Doljiâ. 12. Comuna Almas Populația 1.700 suflete. Născuți în 1886, 47, morți 14, excedent 33. In 1885, 61, morți 29, excedent 32. Nu s’a vaccinat. Am vă^ut o femee atinsă de o profundă anemie palustră, căreia i-am administrat medicamente necesarii și am reeomandat’o noului medic de arondisment. D. doctor Rațiâ n’a visitat comuna de cât la 13 Decembre 1885, 28 Martie 1886 și 16 Iulie 1886, de șie la câți va kilometri departe de Filiași. N’am găsit pelagră nici maladii sifi- litice. Cimitirul afară din comună. Stra- dele, curțile curate. 13. Comuna Coțofeni Populația 1.500 suflete. Născuți în 1886, 44, morți 26, excedent 18. In 1885 născuți 42, morți 21, exce- dent 21. Cimitirnl e afară din comună. Nu s’a vaccinat în acest an. Curățenia nu face defect. N’am găsit bolnavi. Scdla bună, curată. Primăria localnl vechifi. Mdșa plășei plecată de 2 săptămâni în o altă plasă. Am cerut D-lui medic-primar s’o recheme la datoria sa. 14. Comuna Brâdesoi Populația 2.215 suflete. Născuți în 1886, 44; în 1885, 45. Morți în 1886,35; în 1885 20. Excedent în 1886, 9; exce- dent în 1885, 25. Nu s’a vaccinat. A fost variolă și fri- guri. D. dr. Rațiu nu 'șl-a făcut dato- ria. Stradele, curțile curate fără bâli- gare. Cimitirul scos afară din comună. Am găsit câți-va bolnavi de friguri că- rora le-am administrat medicamente ne- cesarii. 15. Comuna Tatomlrescl Populație 1.069 suflete. Născuți în 1886, 23; în 1885, 39. Morți în 1886, 21; în 1885, 7. Excedent în 1886, 02; excedent în 1885, 32. S’a vaccinat tocmai la 29 Iulie. Numă- rul morților n’a deșteptat atenția D-lui dr. Rațiu. Scola ruină. Primăria veche. 16. Comuna Filiași Populație 2.952 suflete. Născuți 79. Morți 54. Excedent 25. Notați că aci e reședința D-lul dr. Rațiu care n’a căutat pe bolnavi, ast- fel mortalitatea e prea mare. S’a vacci- nat copii. Cimitirul e a fiară din comună. Stradele, curțile, localul sub-prefectu- rel, primăria curate, nici nu semănă cu infecția din anul trecut. Scdla în repa- rație. Spitalul nereparat. D. prefect a promis că va face să ’l repare chiar acum. ! Suma de 45 bani cât a alocat comite- tul pentru hrana unui boinav e insufi- cientă. Instrumentele bine ținute și su- ficiente. 17. Orașul Craiova început de mari ameliorări. Pe multe strade s’a făcut trotuare de basalt arti- ficial. Se pavăză din nofi strade. Se re- pară cele existente. Rigolele stradelor șoseluite sunt curățite și să curățeaii pe o mare scară. Cimitirile. Cel român așezat aprdpe afară din oraș, bine întreținut. Lipsesce o cameră de autopsie pentru aîmpedica facerea lor în curtea cimitirului. Cimitirul evreesc, catolic și protestant, așezat pe soseua Bucovățuiui, n’afi ca- mere mortuare. O măsură ce trebue luată este a îm- pedica ca câini vagabonzi omorîți cu strichnină să fie îngropați, iar nu asvâr- lițl în Jiu. Vitele se tae tot prin curți ca și în anii trecuți. Fabricele de săpun de la bariera Bu- covăț bine întreținute. Mora de făină asemenea. Casa N. Georgescu din strada Unirei, compusă din 2 șiruri de câte 20 camere de fie-care lăture, cu o curte lată de 3—7 metri, nepavată și infectă. In fund o altă casă cu 2 etage cu latrină infectă, face din acest local un focar de infecție și nisce locuințe ce deteriorăză sănăta- tea celor 150 locuitori. Casa Gărleștea- nu tot fără latrină ca și în anul trecut. Casa epitropiei bisericei Mântuleasa cu 2 etage, jos n’are latrină. Zidurile latri- nei umede și infecte. Nu se pdte goli din causă că amenință a se dărîma. Curtea mică nepavată, fără sdre, cu o nlicidră lată de 1 metru în strada Lip- scani pentru case cu 2 etage de locuință la 40 suflete (israelite) și 39 români. Brutăria Mandi Griva, curtea infectă ca și latrinei?. Casa D-lui Const. D. Di- mitrescu din piața Elca, latrinele se scurg în canalul apelor din stradă, hala curată, latrinele răi! întreținute, has- raua lor descoperită. N’are apă în hală căci fontânele sunt stricate. Piața de lemne infectă, nepavată. Piața Elca curată. Piața de pesce cu • rată. Carnea, pânea și tdte alimentele bune. Băuturile nefalșificate. Copii vaccinați. Prostituatele visitate regulat. Totul denotă o îmbunătățire care se datoreză consiliului comunal și neobositului D. dr. Antonini medic-primar al orașului. Penitenciarul central. 124 arestați. Localul bine întreținut. Alimen.ația bună. Vestmintele curate și suficiente. In infirmerie am găsit 8 bolnavi. Latri- nele, spălătoria cimentate și curate. Arestul preventiv. Curățenia nu lasă nimic de dorit. Infirmeria are 8 paturi 17 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1431 primăria n’a fost adevăratul părinte, căci fondul lăsat de donator nu servă numai bolnavilor. Așa din 32 paturi câte eraâ la înce- put, astăzi spitalul n’are de cât 16 și acestea lipsite de cele necesarii, lipsă da- torită unei rele administrațiil, căci ob- servând budgetul spitalului întocmit de primărie, găsesc că pentru hrana bolna- vilor se cheltuesce 3.504 lei; iar pentru gratificări se prevede 4.120 lei pe an. Nu e funcționar la primărie, începând de la secretar până la ușier, care să nu primescă o a duoa lefă din fon i ul spita- lului. Ceea ce e mai îngrozitor, e că în loc de a se plăti cei 26.000 lei, cât datoresce spitalul, sumă pentru care se plătesce dobândă, primăria risipesce banii, acor- dând gratificări funcționarilor săi, gra- tificați! ce de la cifra de 1.840 lei, cât era în 1885, aâ fost ridicate la 4.120 lei tn anul curent. Economiele bndgetare făcute în anii trecuți și cari de la 1884 — 1886, insu- meză 2.762 lei și 72 bani, nu sciâ la ce se întrebuințeză. Astă stare de lucruri, care e departe de scopul donatorului, trebue să înce- teze, și acest budget să nu mai pdtă fi pus în lucrare până ce nn va fi aprobat de D-vdstră, singurul mijloc d’a împe- dica risipa și desființarea spitalului, căci a nu primi In spital cei ce vin din vârful munților pentru a ’și recăpăta vederea, pe când veniturile spitalului se risipesc, este o crimă. In acest spital s’a tratat în curs de un an 237 și s’a făcut operații de dis- tinsul chirurg D. dr. Fabricius, care pune totă buna voință să mențină acest spital. Farmadele. Aceea a D-lni Lezeanu, fdrte bine îngrijită ca și a D-lui Pohl. D-lui Moss I lipsea etichetele ce nu eraâ conform regulamentului și la far- macia D-lui Glatz ordonanțele expediate nu sunt semnate de cel ce le- a executat. Am făcut cuvenitele observațiuni. Farmacia Conte sch veller bine întreținută insă nu s’a conformat legei care cere ca In cas de a avea elevi, ei trebue să fie români. Am cerut D-lui medic-primar sâ re- intre In lege. Ospiciul Madona-Dudu, în aceeași stare ca și în anul trecut. S’a cumpărat o casă pentru strămutarea lui. Nu sciâ însă când se va strămuta, căci nici o reparație nu s’a început la noua insta- lație în acest scop. Mișcarea bolnavilor al acestui ospiciâ este următor: Aflați 26. Intrați 15. Vindecați 8. morți 7. Râmași 26. Mișcarea populațiunei a urbei Cra- iova de la 1 August 1885 la 1 August 1886. bune. Lingeria suficientă. De la Ianua- rie până la August nici un bolnav tn infirmerie. Hrana bună. Latrinele trebu- esc reparate. Spitalul philantropic. Anul trecut cu ocasiunea inspecțiunei am avut onore să vă pun tn curent despre situațiunea acestui stabiliment; in anul acesta, cu părere de răii, mă simt nevoit a vă no- tifica, că nevoile de atunci, din lipsa de mi^loce materiale, nu s’aâ schimbat mult și că astăzi, pote tn unele să fie mai simțite. De aceea stăruind tn enumerarea fă- cută atunci, mai reviâ asupra ceror mai importante. 1. Anul acesta ca și tn cel Jrecut, spi- talul este in reparațiune 2. Funcționarii locuesc tot in spital, lucru ce cată să Înceteze cât mai repede. 3. Morții din oraș se depun tot in lo- calul spitalului. 4. Nici o cameră de imbăere. 5. Latrinele tot infecte, și 6. Rufăria cu mult mai degradată ca in anul trecut. Acestea ^ise, iată și numărul bolna- vilor căutați in cursul acestui an. Aflați la 1 Ianuarie: 45 bărbați, 34 femei, 1 lehusă, 1 copil. Total 81. Adăogați până astăzi: 5S5 bărbați, 398 femei, 30 lehuse, 20 născuți. Total 1.035. Sănătoși: 550 bărbați, 367 femei, 29 lehuze, 21 născuți. Total 967. Morți: 40 bărbați, 20 femei, 2 lehuze, 2 născuți. Total 64. Rămași în ființă: 40 bărbați, 45 fe- mei. Total 85. Operați in cursul anului: 45 deochi, 209 diferite. Total 253. Consultațiunl gratuite 4.265. Acest spital e tn reparație, insă repa- rații ce nu schimbă in nimic starea lui igienică, camera morților tot alături de magazia de lingerie. Cerșetorii șed tot în spital, unde in- fectă pe cei operați, bucătăria cu o pu- tinică de apă. Daca în acest spital nu sunt compro- mise tote operațiele, acesta nu se dato- toreză de cât minuțidjelor îngrijiri ale D-lui dr. Vercescu, care nu cruță nici timpul, nici mi^ldcele sale pecuniare, pentru a ajuta bolnavii din spitalul ce '1 dirige cu atâta demnitate. Nu tot ast-fel pot ^ice de D. medic- secundar al acestui spital, care lasă mult de dorit în ceea ce privesce posi- ția ce ocupă. Băile societâței comercianț.lor, ins- talație superbă ce nu lasă nimic de dorit. Spitalul Știrbei mult mai bine ca a- nul trecut ast-fel că dacă ar avea și in- strumentele hirurgicale indispensabile, acest spital n’ar lăsa nimic de dorit. Spitalul Preda. Aci, D-le ministru, ! Născuți 610 băeți, 594 fete. Total 1.204 dintre aceștia 84 israeliți. Morți 304 bărbați, 289 băeți, 570 fe- mei și fete. Total 1.163 dintre aceștia 45 israeliți. Prin urmare abia avem nn excedent de 41 suflete. Bolele cari aâ produs mai mult mor- talitatea aâ fost: Tuberculele pulmo- nare,pneumoniile, meningitele și trismus la copii tușea convulsivă; gastro-enteri- tele și dysenteriele mai cu semă la copii. Alte epidemii afară de tușea convul- sivă n’aâ bântuit populațiunea acestui oraș.De tuse s’aâ înbolnăvit: Bolnavi 60 băeți, 45 fete. Total 105. Morți 21 băeți, 22 fete. Total 43. Consultațiunl gratuite s’aâ liberat în acest timp ast-fel: La cancelaria serviciului 3.331 dintre cari: la domiciliul lor 849, trimiși tn spital 328. Dintre aceștia la 809 li s’aâ liberat și medicamente gratuite, restul primind numai consultațiunl gratuite fără me- dicamente. Bolele cele mai frecuente aâfost: bo- lele aparatului respirator, cerebro-spi- nal, morbele poludeene, venerice, ale a- paratului digestiv (cn deosebire gastro- enteritele, dysenteriele palustre) și tușea convulsivă și foite rari cașuri febra ti- foidă și puerperala în spitale. Vaccinarea și revaccinarea s’a ope- rat precum urmăză: Vaccinați 720 băeți și 509 fete, totil 1.229; revaccinați 40 băeți și 31 fete, total 71. Acestă operațiune s’a executat cu vac- cin animal umanisatșidelabrațlabraț. Cele 2 mdșe retribuite de comună, aâ dat ajutorul D-lor Ia lehuze, dupe cam urmeză: 59 băeți și 42 fete, total 101. La facerile dificile aâ fost asistate de D-nil medici comunali. Prostituția. Case de prostituție sunt tn total 12. Numârul prostituatelor este de 30. Se visiteză regulat de duoâ ori pe sâptâmână, Mercurea și Sâmbăta. Cele ce se găsesc bolnave se trimit în căuta- rea spitalului. Prostituate clandestine, înregistrate actualmente, sunt numai 3, de și orașul este plin de asemenea individe. Cu tot regulamentul ce există, poliția locală nu ne dă nici nn concurs. Certificate medicale s’aâ liberat: de bătae 158, pentrn scntire de bir 26, de de- florare 14, de autopsie 12, pentru alie- nați 4, mușcături de câini 3, certificate diverse 72, în total numârul lor de 289. Personalul sanitar al acestui serviciâ compas din un medic primar, un medic de circumscripțiune, un medic vaccina- tor, un comisar sanitar, un medic vete- rinar de oraș și 2m6ședecolare; total 7. Am constatat cu o vine mulțumire că 1482 MONITORUL OFICIAL 17 Iunie 1887 igiena s’a îndreptat într’un mod simți- tor și trebue să constat că ea se datoreză nu numai primăriei, ci mai cu sărai nnei perseverențe continue și model al D-lul dr. Antonini care e unul din inte- ligenții și instruiții noștri medici pri- mari de orașe. Terminând cu județul Dolj, cată să vă atrag atențiunea asupra a duoă nea- junsuri : 1. Luarea medicamentelor prin lici- tație, ast-fel că prețurile cu cari se iaâ medicamentele pentru populația ger- mană, lasă a se bănui că calitatea nu pote ii tot-d’a-una bună, de dre-ce pre- țurile sunt prea coborîte. E de dorit ca medicamentele să se dea cu rândul de la fie-care farmacie un an, cu un scâ^ământ convențional de 20—30 la sută, afară de medicamentele plășei, a cărei reședință e Calafatul și Beche- tul și care trebuesc luate de la farmaciele din acele localități. 2. O măsură nenorocită este admite- rea măsurilor de dublu și quadruplu de- calitru, măsuri ce fac aprdpe o baniță și jumătate veche, greutate prea mare pentru un muncitor, împregiurare care mă face a mă întreba, daca herniile cari sunt fdrte frecuente la noi, mult mai frecuente ca în alte state și care resultă sad constitue o infirmitate incompatibilă cu serviciul militar, nu va mări numărul herniilor și prin urmare acela al exem- pțiilor de la serviciul militar. Scdiele în aceeași stare, cele primare în caso particulare, răii aerate, lipsite de lumină, unele fără curți, localuri in- suficiente, de și pot găsi localuri mai proprii. 8e cere însă pentru acesta energicul D-vostre sprijin, pentru a înlătura una din căușele ce ofilesceșideteriorăză fisi- cul copiilor. Pensionatul D-nei Diel, care ’mi-a arătat că voesco & se conforma dispot 'țiilor luate de D-vdstră, inspec- tâudu’l din nofi, nu va putea primi mai mult ca 35—40 eleve, număr mai mult ca strict tn raport cu localul. Ace.a al D nai Streinescu unde copi- lele sa culcau câte duoă într’un pat, ’ml-a spus că se va muta. Rămâne însă ca D. dr. Antonini să vadâ câte eleve pdte conține noul local. IV JUDEȚUL MEHEDINȚI Situat la frontiera despre Austro-Un- g aria, cu care se mărgiuesce la apus, iar la mia^ă-iji cu Dunărea care’I desparte de Serbia, are o suprafață de 1.099.399 pogdne, dintre cari ³/₄ teren muntos. Im părțit îu 5 plășl, ce coprind 202 co- mu ne și 258 cătune, cu o populație de 208.116 suflete. Personalul medical. Budgetul prevede un medic primar de județ, 5 medici de plasă, un veterinar și un vaccinator. Un medic, un vaccinator și duoă mdșe pen- tru orașul Severin. Un medic cu un sub- chirurg la spitalul rural Strehaia, și un medic cu un subchirurg la spitalul din Severin. Din cel 5 medici de arondisment lip- sesc 4 de ^ecimi de ani, lipsă datorită: 1. Neregularitâței cn care se plătesc lefurile în acest județ și particularmente medicilor cari sunt cei din urmă a fi achitați și adesea lăsați înapoi pe mal multe luni. 2. Marilor întinderi ale plășilor și dis- tanțelor enorme ce ei trebue să per- curgă de la o comună la alta din 115 comune și cătune ce revine la un medic de plasă. Pentrn ca vaccinația să nu sufere, la plășile vacante există câte uu vacHna- tor, ast-fel că variola, destnl de fiecu- entă altă d^tă, mai că nu există astăzi în Mehedinți. Este abso ut necesar să s > înființeze Ia Baia-de-Aramă un spital rural de 15 paturi luate din cele 60 de Ia spitalul Strehaia, unde numărul bolnavilor trece fdrte rare-orl peste 45. Necesitatea creărel acestui spital, dupe cum ^iceam și tn anul trecut e besată pe următorde considerațiuni: 1. Lipsa de medici tn acest județ ca și enorma (Tstanță până la găsirea inul medic ori spital, căci do aci până la Seve- rin sunt pe4e 80 kilometri, iar pâ^ă Ia Strehaia peite 100 kitoire'îri, sing irile localități cv spitale saâ meiicl. 2. Sini ist 1 este forte în~ian în p’aiul Cloșani și populația e decimită rr nu- mai de a es. flagel, di r ș; de tdts oele- 1-alte Iote >pidemice, consta căror ; nu geseuc nici ere. 18. Taxa de timbru și îniegistrare ce va necesita facerea contractului va fi, conform legai timbrului, în sarcina an- treprenorului. Pe lângă acăsta, con mrențil vor avea în vedere art. 40—57 din Ugea asupra comptabilităței generale a Statului. No. 11 175 ³ 1887, Iunie 12, Direcția generală, a serviciului sanitar D. decan al facultățel de medicină din Bucuresci, prin adresa No. 531 din 1887, comunică că D. losef Foeschaner, cu di- ploma de magistru în farmacie da Ia universitatea din Cernăuți, a depus cu succi s examenul de liberă practică a farmaciei tn țeră, dupe cum se constată din prescriptul-verbal al juriului exa- minator din 5 Iunie 1887. Consiliul sanitar superior, prin jur- nalul No. 878 din 1887, aprobat de D. ministru, a acordat D-lui losef Focscha- ner dreptul de liberă practică a farma- ciei în țeră ca licențiat. Acesta se publică spre cnnoscința generală. No. 6 444. 1887, Iunie 12. MINISTERUL CULTELOR ȘIINST R U CȚIU NE l PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisorifi, conform legei, a catedrei de limba elenă de la liceul din Ploesci, ministerul, au- Zind pe consiliul permanent al instruc- țiunel, publică concurs pe ZiQa de 20 Iunie 1888. Concursul se va ține la Universitatea din Bucuresci. Aspiranții, spre a fi admiși să concn- reze, vor trebui să posedă titlurile de studifi cerute de art. 1 și 4 din legea pentru numirea profesorilor la scolele secundare din 1879. înscrierile se fac la minister cn cel puțin 8 Zils înainte de termennl fixat, pentru concurs. No. 6.766. 1887, Iunie 8. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Ministerul, auZind pe comisiunea permanentă, publică spre cnnoscința ge- nerală că, la 10 Septembre 1887, se va ține concurs pentru ocuparea cu titlu 1486 MONITORUL OFICIAL 17 Iunie 1675 provisoriâ, conform legei, a următdre- lor catedre de la scdla de agricultură și^s’lvicultură de la Herâstrăâ: 1) Catedra de botanică și technologia agricolă și silvică; 2) Catedra de fisica, climatologie, mi- neralogie și geologie; 3) Catedra de geniul rural; 4) Catedra de amenageament, precum și a următdrelor funcțiuni de conferen- țiari : 1) Conferențiar de comptabilitate, care va fi și secretar-comptabil al scdlei; 2) Conferențiari de matematici. Pentru ca aspiranții să fie admiși Ia concurs trrbue să întrunâscă următd- rele condițiuni: Pentru profesori a) Sâ fie români saâ '.'naturalisați; 5) Să posedă dip’oma de bacalaureat și diploma de licență saâ doctorat a unei facultăți saâ a unei scdle superidre tn specialitatea pentru care concurâză ; c) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare. Pentru conferențiari a) Să fie români sa* naturalisați; J) Sâ posedă din ',m unei facultăți saâ a unei scdle speciale tn ramura res- pectivă; c) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare. Concursnî se va ține la orele 12 din ^i tn palatul Universitățel din Bucu- resci, dupe prescrippunile regulamen- tului legei concursurilor din 17 Martie 1879. Cererile de înacriere la concurs se vor adresa ministerului agricultureî (divi- siunea agricultureî) cel mai târ^iâ până la 2 Septembre 1887; iar programa con- concursul este cea publicată tu Monito- rul oficial No. 48 din 1887. No. 22.074. ³* 1887, Maiâ 29. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se dă în întreprindere lucrările de în- treținere ale podurilor de fer din cir- cumscripția VI și VII, în valdre dupe devis de lei 5.979, bani 47. Licitația so va ține la acest minister și la prefectura județului Bacăâ tn 4^ⁿa de 15 Iulie 1887, orele 4 dupe amia^i. Proiectul, condițiunile și caetul de sar- cini al lucrărilor se pot vedea de D-nii concurențl tu tdte filele de lucru, atât la minister cât și la prefectura sus nu- mită. No. 4.985. , 6. 1887, Iunie 13. MINISTERUL DE RESBEL Regimentul 6 linie Comisia de administrație a regimen- tului 6 linie publică spre cunoscința amatorilor că, s’a fixat ^iua de 10 Iulie 1887, orele 10 diminăța, pentru ținerea licitației de darea în antreprisă a apro- visionărei efectelor de micul echipament, ce urmeză: 1.500 perechi obele pânză de flanc, 1.500 cravate de postav și 600 perechi mânuși de bumbac. Licitația se va face în ^iua și ora sus indicată înaintea comisiei de adminis- trație, tn localul casarmei Unirea din Focșani; iar modelele țipe se pot vedea tn tdte filele de Ia orele 7—12 a. m. și de la 2—6 p. m. Doritorii de a lua acestă antreprisă vor fi însoțiți de garanția prevăzută de legea de comptabilitate generală a Sta- tului. . ANUNTIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția de notariat D-na Evghenia Cialâc, de profesie menageră, domiciliată în comuna Bu- curesci, suburbia Schitu-Măgureanu, strada Știrbei-Vodă No. 55, pentrn su- ma de 300 napoleoni în aur, capete, plus dobândă și cheltuell ce are a lua în virtutea act .Iui de ipotecă înscris de acăstă secție Ia No. 145 din 1874, și în- vestit cu titlu executoriâ a cărui co- prindere este cea următore: NOI CAROL I, Prin grația lui Dumne^eâ și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănătate: Act de împrumutare Subsemnatul, domiciliat în suburbia Popa-Tatu No. 49, la neapărata trebu- ință ce am avut, m’am împrumutat de la D-na Ev. Cialâc, locuitdre în acestă suburbie, cn napoleoni în aur 300, pe termen de 3 ani, începând de Ia 12 Aprilie 4874 înainte, cu dobândă de 36 napo- leoni pe fie-care an, respun^ându-se la începutul fie-căror 6 luni câte 18 napo- leoni, și spre asigurare ipotecez casele mele cu tot locul lor din strade Popa- Tatu, considerându-se D-sa ântâia ipo- tecară, nefiind supuse la nici o altă îm- pregiurare, iar ia cas de a nu ’i ptăti capitalul la expirarea termenului, liberă va fi D-nei a pune în vîngare ipoteca fără a mai mijloci hotârîre judecăto- rescă spre a se despăgubi de capital cu dobânda lui, până la răfuire, precum și cheltuelele judecăței. Și spre asigurare ’i-am dat acest act legalisat conform legiuire! de ipotecă dând și sinetul ce se ipoteceză. — 1874. Fotache Bădulescu. Tribunalul Ilfov, secția III No. 1.854. — 1874, Aprilie 12. S’a presintat înaintea tribunalului D. Fotache Bădulescu, și d”.pe ce s’a ci- tit acest act de împrumutare depus cu petiția înregistrată la No. 2 392 din 1874, a declarat că este făcut de D-sa și subsemnat prin propria D-lul semnă- tură. Tribunalul, In fața acestor declarațiuni și în ba- sa art. 1.171 din codul civil, dă auten- ticitatea legală acestui act. Al. Costescu. Grefier, I. I. Petrescu. Președintele tribunalului Ilfov, secția III No. 2.054. — 1874, Aprilie 18. S’aâ presintat înaintea tribunalului D-lor Fotache Bădulescu și Ev. Cialâc cari, prin petiția înregistrată la No....... aâ cerut să ordon inscripțiunea ipotecel ce D. Fotache Bădulescu dă D-nei Ev. Cialâc, asupra imobilului D-sale situat în strada Popa-Tatu, neutru asigurarea sumei de lei noui 6.000, ce D. Fotache Bădulescu a primit împrumut de la D-na Ev. Cialâc, cu obligație a ’i resti- tui în termenul de 3 ani cu dobândă de 12 Ia sută pe an, și cu conlițiele ară- tate în act. In urma acestora, subsemnatul, Vexând actul autentic ai convențiu- nei ipotecel; Vânând că din relația dată de D. su- pleant că examinând registrele de in- scripțiuni și transcripțiuni, fiind asistat și de D. grefier conform ait. 726 din procedura civilă, n’a găsit figurând nici o sarcină asupra imobilului ce ipotecă; Vânând că D. Fotache Bădulescu, pentru dreptul de proprietate ce are a- supra imobilului ce ipotecă, a presintat un act de cumperătdre legalisat de a- cestă secție în anul 1868, sub No 95 din 1868; Văzând că taxa timbrului de înregis- trare s’a răspuns Ia casierul de Ilfov cu recipisa No. 705 din 1874, confirm le- gei timbrului; Vâ^âud că D-na împrumutătdre ’și-a declarat domiciliul în strada Popa-Tatu No, 51, conform art. 1.781 din codul civil; Vexând că acest act este învestit cu tote formele cari ’l fac act autentic; Pentru aceste motive și în basa art. 1.780 și 1.782 din codul civil, Ordon inserpțiunea presintulul act 148? J? Iunie 1887 de ipotecă în registrul respectiv In pri- mul rang. Acest proces-verbal se va trece pe act și în registru, conform art. 725 și 727 din proceduri, civilă. Președinte, (NI descifrabil.) Grefier, I. I. Petrescu. Grefa atestă că acest act s’a înscris astăzi, 18 Aprilie 1874, sub No. 145 din 1874. Grefier, I. I. Petrescu,. Acestă convențiune remâne în vigore încă pentru 2 ani, adică până la 1884, Aprilie 4, fără nici o modificare, când la finele acestui termen mă oblig a plă- ti suma do 300 napoleoni, spre a des- cărca imobilul de ipoteca pusă prin ac- tul de față. 1882, Aprilie 4. Fotache Bădulescu, Elena Cialâc con- simț. Adică 18 napoleoni în aur dobânda pe 6 luni, socotită de la 4 Aprilie până la 4 Octombre 1874, am respuns’o dând și actul casei de răscumpărare. Fotache Bădulescu. Adică 18 napolenl în aur am răspuns pe 6 luni din urmă, anul d’ântâifi. Fotache Bădulescu. Adică 18 napoleoni în aur am răs- puns dobenda pe 6 luni cu începere de la 4 Aprilie 1875, până la 4 Octombre 1875. 1875, Maiii 28. Fotache Bădulescu. Adică 18 napoleoni în aur am plătit dobenda pe 6 luni, de la 4 Octombre până la 4 Aprilie 1876. Fotache Bădulescu. Adică 18 napoleoni am plătit dobân- da pe 6 luni, de la 4 Aprilie până la 4 Octombre 1876, Maiti 29. Fotache Bădulescu. Adică 18 napoleoni tn aur am plătit dobânda pe 6 luni, de la 4 Octombre până la 4 Aprilie 1877. Fotache Bădulescu. Actul casei l’am primit. Fotache Bădulescu. Declarație convențiunea de mai sus a actului de împrumutare este și rămâ- ne în vigore în t6tă intregimea și fără nici o modificare până la 1882, Aprilie 4, când voiiî plăti creanța de 300 na- poleoni, spre a descărca imobilul de i- potecă pus prin actul de față. 1877, Aprilie 4. Fotache Bădulescu. Consimț la acestă de sus amânare. Ev. Cialâc. Convențiunea din acest act ipotecar rămâne în vigore prelungindu-se încă pentru 3 ani, adică de la 12 Aprilie 1884, MONITORUL OFICIAL până la 12 Aprilie 1887, fără nici o modificare, când la finele acestui termen mă oblig a plăti capitalul de 300 na- poleoni în aur spre achitare. 1884, Aprilie 22. Fotache Bădulescu. Dăm putere și ordonăm agenților ad- ministrativi să execute acest act, pro- curorilor să stăruiască pentru a lui adu- cere la îndeplinire; și spre credință s’a semnat de noi. D. I. Carp, Lt. I. H. Pândele. Grefier, I. I. Petrescu. Acâstă expediție s’a liberat D-nei E. Cialâc astăzi, 14 Aprilie 1887. Grefier, I. I. Petrescu. A cerut punerea în vînZare prin lici- tație a caselor cu tot locul lor din co- muna Bucuresci, suburbia și strada Popa-Tatu No. 49, avere a D-lui Fota- che Bâdulesu, de profesie liberă, domi- ciliat chiar tn aceste case. Având în vedere că acestă secție, prin jurnalul încheiat subNo. 1.770din 1887, a încuviințat vtndarea menționatului imobilul precum urmeză: • Aceste case sunt de zid solid, având în total 6 camere cu antrefi și dedesub pivniță, tn curte o bucătărie de zid tn paiantă Învelite în total cu tablă de fer, un șopron tot de zid în paiantă învelit cu tablă fer, în fundul curței o magasie de scânduri învelită cu tabla de fer, curtea mare și împrejmuită, având și pomi roditori și boltă de viță în fața caselor. Se învecinesce pe de o parte cu pro- prietatea D-nei Fraivald, fostă proprie- tate a D-lui Badovici, pe de alta cu a D-nei Păuna Tăteasca, tn fund cu a D-lui Dinu și alții, și în față cu strada Popa-Tatu. Asupra acestui imobil nu se mai află altă sarcină. Se face dar cunoscut tn general că a- cestă licitație se va urma In pretoriul acestui tribunal în giua de 7 Noem- bre 1887, orele 11 dimineță; având în vedere că toți acei cari ar pretinde veri- un drept de proprietate, usufruct, servi- tute, chirie, privilegifi, ipotecă, saii veri- ce alt drept asupra imobilului în ces- tiune să se arate Ia tribunal, mai îna- inte de giua fixată pentru licitațiune, spre a’și arăta pretențiunile; căci în cas contrarii! veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 5.996. 1887, Iunie 13. Tribunalul Vlașca Prima societate de credit funciar ro- mân din Bucuresci, în virtutea actelor ipotecare, înscrise la tribunalul acestui județ Vlașca,în primul rang, sub No. 63 din 26 Iulie stil vechii! 1875, și No. 13 din 18 Martie stil vechia 1882, asupra moșiei Babaița, ce’i gice și Calotesca, si- tuată în comuna Bâbăița, plasa Glava- ciocn, din acfstjud^ț Vlașca. proprie- tate a D-nelor Maria St. 1. Falcoiann, Elena N. Greceanu, Ecaterina A. Beller și Constanța Locusteanu, a cerut pune- rea în vînZare a citatului imobil pentru despăgubirea sa de capitalul remas neamortisat din suma de Lei noui 338.000, cu care societatea a împrumutat pe D-nele Maria St. I. Fălcoianu, Elena N. Greceanu, Ecaterina A. Bvller și Con- stanța Locusteanu, și de anuitățile da- torite, cheltuelile tăcute și cari se vor mai face de gisa societate, împreună cu procentele lor de 8 la sută, și caii suine se vor specifica în caetul de însărcinări prevăzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prinjurnalulsedNo-1.052 diu 26 Martie, a ordonat ca vîngarea sus numitei moșii să se facă în giua de 1 Oc- tombre 1887. Se face dar cunoscut tutulor prin a- câsta aduoa publicațiune că, în giua de 1 Octombre 1887, se va vinde cu Licita- țiune publică, în pretoriul acestui tri- bunal, la orele 10 de dimineță, moșia Babaița, ce’i gtce și Calotesca, proprie- tate a D-nelor Maria St. Falcoianu, E- lena N. Greceanu, Ecaterina A. Beller și Constanța Locusteanu, situată în acest județ Vlașca, plasa Glavaeiocu, comuua Babaița, dupe cererea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci. Doritorii de a cumpăra acestă moșie vor putea lua cunoștință de condițiu- nile vlngârei din caetul de însărcinări ce are să fie depus la grefa, acestui tri- bunal cu8gileînainte deadjudecațiune. Piua de 1 Octombre 1887, fixată pentru vîngarea sus numitei moșii, s a arătat și în prima publicațiune de vînZare în- serată în Monitorul oficial. No. 6.613. ² 1887, Aprilie 14. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Conform adresei onor, tribunal Ilfov, secția comercială, cu No. 5.163 din 1887, se publică spre generala cunoscință că, în giua de 22 Iunie 1887, orele 11 a. m., se va vinde prin licitație publică, în Bu- curesci, strada Radu-Vodă No. 29 și strada Bucur No. 21, averea mobilă a D-lor Nae lonescu și Petre Negulescu, compusă din mobilier de casă, o casă de fer, vin, rachifi, mobilier de prăvălie și altele, urmărită pentru despăgubirea D-lui lancu Rădulescu. No. 6.892. 1887, Iunie 6. —Conform adresei onor, tribunal Il- fov, secția de notariat, cu No. 5.326 din 1887, se publică spre generala cunoscin- ță că, tn giua da 22 Iunie 1887, se vor vinde prin licitație publică, în Buca- 1438 MONITORUL OFICIAL 17 Iunie 1887 resci, calea Moșilor No. 142, mobila de prisos a minorilor decedatului St. Be- dros. Licitația se va începe de Ia orele 11 a. m. înainte și, neputându-se termina în acea ^i, va continua și In cele ur- mătdre. No. 7.107. 1887, Iunie 10. —Conform adresei onor, tribunal Il- fov, secția de notariat, cu No. 5 845 din 1887, se publică spre generala cunos- cințâ că, In $iua de 22 Iunie 1887, se va vinde prin licitație publică, în fața lo- cului, la povarna decedatului Stan Do- rojan, din cătunul Colintina, comuna Coiintina-Fundeni, jadețul ilfov, ca 30.000 cărămidă arsă și mai multe zăcă- tori și vase pentru fabricat spirt, avere a moștenitorilor decedatului Stan Do- rojan, urmărită pentru despăgubirea D-nei Ecaterina Dorojan. Licitația se va începe de Ia orele 11 a. m. înainte și, neputându-se termina în acea ua de 23 Iunie 1887, se va vin- de prin licitațiune publică, la localitate, în Bucuresci, strada Radu-Voda No. 29, avere mobilă a D-lui Nae lonescu, com- pusă din o mașină de cusut, o brișcă, un cal și 50 oca lână nelucrată, urmărită pentru despăgubiri a D-lui losef B. Stein. Licitația se va începe de la orele 11 a. m. înainte și, neputendu-se termina in acea gi, va continua și în cele urmă- t6re. No. 7.218. 1887, Iunie 12. Comisarul de urmărire al ocolu- lui IV din Bucuresci Se publică spre generala cunoscință că D. jude al ocolului IV, prin adresa cu No. 4.067 din 1887, a fixat ^iua de 22 Iunie 1887, pentru vînZarea cu lici- tațiune publică a averel mobilă a D-lui lohan Leibegehen, din calea Dudesci No. 74, spre despăgubirea preotului G Mihăescu, de suma banilor de care se vorbesce în cartea de judecată No. 1.235 din 1886. VînZarea va avea loc pe piața S-ta Vineri, începând de la ora legală, și în cas de a nu se termina In acea se va continua și în filele următore. No. 594. 1887, Iunie 13. CITAȚIUNI Judecătoria ocolulului Cămpina Se citeză părțile la înfățișare pentru ^iua de 25 Iunie 1887, orele 10 dimine- ța; contrariâ se va judeca procesul în lipsă, conform legei. No. 6.134. 1887, Iunie 9. Petiția D-lul Pr. C. Provinceanu către D ju- decător al ocolului Câmpina. Domnule judecător, Ve rog să bine-voiți a popri în mâ- nele D-lui casier general de Prahova suma de lei 240, depusă de subsemnatul drept cauțiune (prin recipisa) în proce- sul ce ’l am avut la acestă judecătorie cu D. M. Sicofand(dos. 1.594 din 1883). Acestă poprire să bine-voiți a o face în basa cărței dejudecată No. 603din 1883, pronunțată de acestă judecătorie și con- firmată prin sentințele No. 124 din 1885 și 37 din 1886, ale tribunalului Praho- va, secția II; alătur și hotărîrile defi- nitive. Ve rog a cita la înfățișare. Cuoadre, Pr, C. Prdvinceanu. SECHESTRE Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Se publică spre generala cunoscință, conform art. 481 și 482 din pr. civilă, că în virtutea adresei onor, tribunal Il- fov, secția de notariat cu No. 5.323 din 1887, s’a urmărit veniturile caselor din suburbia Popescu, strada Spaniolă No.3, avere a decedatului Elias Menachem Cohen, ai cărui moștenitori sunt D-lor I Menachem E. Cohen, losef E. Cohen, Vida Cohen, Regina Haimsohn, Duda Cohen și Aron Cohen, pentru despăgu- birea D-nei Veneziana Cohen de suma de lei vechi 57.000 cu procente și chel- tueli. No. 6.900. 1887, Iunie 6. Tribunalul Ialomița In conformitatea art. 481 din pr. ci- vilă, tribunalul, prin jurnalul No. 2.479 din 6 Iunie 1887, disposând urmărirea saâ sechestrarea venitului imobilului D nei Ana D. G. Neguliciu, compusă din a șeptea parte din moșia Brătescu, comuna Brătescu, din acest județ, în 1 sumă de 473 pogdne, pentru asigurarea și plata sumei de galbeni 2.730 cu pro- cent și cheltueli ce datoreză D-lui An- ton Alexandrescu în virtutea actelor de ipotecă înscrise de acest tribunal la No. 14 din 1868 și 37 din 1869 cum și decisiunile curței de apel din Bacuresci, secția III No. 285 din 1874 și 113 din 1882, învestite cu formula executorie, se publică prin acesta spre generala cu- noscință. No. 8.126. 1887, Iunie 11. Tribunalul Ilfov, secția comercială. Extract No, 38 Dupe contractul de asociațiune in- tervenit între subsemnați!, de o parte Emanuel Antonacachi, iar de alta loan N. Fuscachi și loan N. Dambergi, toți domiciliați în Bacuresci. 1. Se formeză de cel de sus o societate pentru a întreprinde industria de iăbă- cărie în Bucuresci, pe locul din subur- bia Apostol, splaetul Roșiorilor (fostă Gârlița), No...culdrea Albastru, unde se afla instalată fabrica. 2. Capitalul social s’a fixat la lei noui 150.000. 3. La necesitate fie-care asociat are dreptul se mai aducă fonduri lucrându- se în compt curent cu dobânda anuală de 8 la sută. 4. Durata societățel va fi de 10 ani, începuțl de la 5 Iunie 1887. 5. Sediul societăței este în Bacuresci ! splaetul Roșiorilor unde se află fabrica. 6. Firma socială va fi Antonacachi & C-nie, semnătura firmei o avem câteși trei asociațl. 7. Nici unul din asociațl nu e liber a se retrage din asociațiune înainte de termenul fixat de 10 ani. In cas numai că se va constata perdere de '/a diu ca“ pital se pdte lichida asociațiunea. 8. Câteși trei asociații ne înșușim drep- turi egale și ne declarăm obligați vis-â- vis de creditori. 9. Nici unul din asociați nu e liber a face alt comercifi particular. 10. Inventaria! general se va face la fie-care finit de an. li. Ca comptabil și procurator am angagiat pe D. Niculae E. Assariotachi cu procura No. 3.052 din 1887, auten- tificată de tribunalul de notariat Ilfov. 12. Câștigul net se va distribui de o potrivă la cei trei asociați. 18. Casa banilor se va ține de D. Em. Antonacachi. 14 Fie-care asociat n’are drept de a ridica suma mai mare de 500 lei pe lună. 15. In cas de mdrte, moștenitorii de- functului n’afi ingerință în afacerile comerciulul, fiind obligați a se raporta 17 Innie 1887 MONITORUL OFICIAL 1439 la ultimul inventaria dupe care li se va distribui partea lor cuvenită. Bucuresci, 5 Iunie 1887. Em. Antonacachi, strada Fraților No. 20. loan N. Fuscachi, loan N. Dambergi, strada Pitagora No. 38 bis. —Se certifică că tn registrul firmelor sociale ținut de acest tribunal, s’a tnscris la No. 399 din 1887 firma , Antonacachi și C-nie* compusă din D-nii Em. Anto- nacachi, loan N. Fuscachi și loau N- Damberghi, asociați tn nume colectiv pe timp de 10 ani, începători de la 5 Iunie 1887, cu comerciul de tă- băcărie și cu fabrica în Bucuresci, splaetul Roșiorilor (fostă Gârlița) fără număr și cu comptuarul în strada Pita- gora No. 38 bis, sucursală n’ah, iar procurator afi pe D. N. E. Assariotachi, cu procură autentificată de tribunalul Ilfov, secția de notariat, la No. 3.052 din 1887; firma în cestiune afi dreptul a o subscri fie care d/n asociați tn par- te. precum și procuratorul. No. 5 585. 1887, Iunie 16. ANUNTIURI ADMINISTRATIVE Comitetul permanent al județului Dolj Clădirea palatului de justiție din Craiova Județul fiind autorisat a contracta construcția unui palat de justiție în Craiova, comitetul publică pentru cu- noscință amatorilor, că, în giua de 27 Iunie 1887, se va ține licitație pentru darea în întreprind re în total a con- strucției acestui palat, care, dupe planul și devisul estimativ, aprobate de minis- ter, costă lei 1.059.868, bani 66, în cari intră și 10.000 lei pentru lucrări nepre- văgtte Licitația și adjudecarea se vor efectua, în sala consiliului județian. Ofertele se vor face înscris și sigilate, ele vor arăta scăgămentul ce concurenții propun la sută sub devis și acest scăgâ- mănt va fi același pentrn tote prețurile unitare ale diferitelor lucrări; oferta va conține numele, pronumele și domiciliul ales de concurent aici în oraș, ea va fi însoțită de recipisa casieriei generale constatând consemnarea garanției pro- visorie de 5 la sută care va fi în numerarifi safi efecte publice garantate de Stat. Termenul pentru completa terminare a palatului este de 3 ani minimum și 4 ani maximum; prețul ce va resultă la licitație se va plăti dupe înaintarea lu- crărei. Planul palatului, devisul estimativ, caetul de antemăsurătfire, caetul de sar- cini și condițiunile licitației se pot ve- dea la comitet în tfite gilele de lucru, de la orele 10 a. m. până la 4 p. m. No. 4. 650. io 4 2/ Iunie 1887, Maifi 12. Primăria Bucuresei Maica Gherasima, din monastirea Pa- sărea, fostă D-na Zinca Mânu, D-na A- lexandrina Mirescu din strada Mircea- Vodă No. 29, D. Nae lonescu din stra- da Labirint No. 19 bis, în nrma iniția- tivei luate de D. inginer I- Romniceanu contribuind fie care cu câte 1.000 lei, preeum asemenea și D na Elisa Râdu- lescu din strada Pescăria-Veche cu lei 100, pentru construirea unui imobil în curtea bisericei Olteni, cu care construc- țiune s’a realisat un venit de peste 1.000 lei pe an pentru întreținerea bisericei; primăria vine și prin acesta a exprima viele sale mulțumiri persfinelor arătate mai sus pentru acăstă lăudabilă și pifisă faptă. No. 21.084. 1887, Iunie 13. Primăria CAmpu-Lung Prin sentința onor, tribunal local cu No. 100 din 1887, validându-se lucră- rile primăriei, a declarat exproorieiea caselor cn prăvălii și terenul lor situate în capul terasei de din sus la No. 118 din stradaNegru-Vodă și Mircea-Vodă, pentrn igienă și utilitate publică, pro- prietate a D-lui loniță N. Spiroiu, cis- mar de aci. Conform dar adresei onor, tribunal cu No. 6.393 și a art. 22 combinat cu art. 5 din legea de expropriere, se publică cu deslușire că tot acum s'a comunicat și D-lui Spiroiu copie dupe gisa sentință. No. 1.036. 1887, Iunie 13. Prefectura poliției Capitalei Neaprobând u-se resultatul licitațiu- nei ce s’a ținut în pretoriul acestei pre- fecturi, la 30 Maifi 1887, în basa pu- blicațiunei No. 16.045, pentrn darea în întreprindere a încălțămintei sergenți- lor de oraș ai Capitalei, constând din 1.500 perechi cisme, se aduce la cuno- scința generală că se va ține o nonă li- tațiune , în giua de 30 Innie 1887, orele 4 p. m. Doritorii de a lua acestă întreprinde- re vor depune la prefectură, în arătata gi și oră, ofertele D-lor sigilate și înso- țite de o garanție de 2.000 1 i. Modelele și condițiunile confecționă- rei se pot vedea în tfite gilele, de la o- rele 12 până la 4 p. m. Intrepringătorii cari se vor oferi să confecționeze aceste obiecte în țfiră vor avea preferința. No. 32.035, (*) 1887, Iunie 12. —Se aduce la cnnoscința pnblică că, în giua de 80 Iunie a. c., orele 4 p. m., se va ține licitație, prin oferte sigilate, în localul prefecturel, pentrn confecționa- rea îmbrăcămintei corpului sergenților de oraș, compusă din următfirele efecte: 750 mantale, 750 tunici, 750 perechi pantaloni. Doritorii de a lua acestă întreprin- dere se vor adresa la prefectură, în tfite gilele de la orele 12—4 p. m., spre a lua cunoscință de modele și de condiți- unile confecționărei. Intrepringfitorii, cari se vor oferi să confecționeze aceste efecte în țfiră, vor avea preferință. Concurenții vor depune, o dată cu 0- ferta, o garanție de lei 5.000. No. 30.006. (*) 1887, Iunie 1. ANUNTIURI PARTICULARE DE VINDARE La 30 Iunie 1887, se pun în licitație, la eforia bisericei Kre- tzulescu, pădurile de pe moȘiele Cio- rani din județul Prahova și Plăvi- ceni-Grădinele din Romanațî. ₆₂₄ Fnrându-mi-se actele locului ce ’I-am situat în calea Șerban-Vodă No. 211, declar că orl-cine ’l va poseda rămâne ca o hârtie albă. Nedelcu Minea. ⁸ Direcția generală, a regiei tutunu - rilor șl sărei Brevetul No. 3.287 din 1879, liberat pentru comuna Iași, se publică spre a- nulare, de fire-ce titularului i s’a inter- gis vîngarea fabricatelor. No. 9,603.__________________________ Moșia Petra din Romanațî, aprope de Caracal și Slatina, avend gara Petra pe moșie, care o Ifigă prin drum de fer cu Corabia-Râmnicu-Vâlcei , Bucuresci, Vfirciorova-Brăila, are în- tindere 6.000 pogfine, din cari 1.000 pădure, 3.000 pogfine arabile, 1.200 pogfine livegl și restul pentru pășune, se arendeză pe un period de 5 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1888. Pâdurea se vinde separat chiar de acum. Doritorii se vor adresa la D. Ștefan, de Patiansky, la moșia Poiana-Dolj, safi la Craiova, Ia D. advocat G. Ste- fănescu Gogu. ₜ Direcția generală a regiei tutunu- rilor șl sărei | Brevetul No. 225 din 1883, liberat pentru comuna Bucuresci, se publică ¹ spre anulare, de fire-ce titularului i s’a ' intergis vîngarea fabricatelor. No. 9.604. 1440 MONITORUL OflCtAt»1? Innie 1887 MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea Monitorului oficial șl Imprimeriei Statului Se publică că in depoBÎtul Direcțiu- ne! se află de vîngare : Costul unul exemplar Lei B. 1. Noul codice comercial 1 — 2. Legea șl regulamentul pentru constatarea și perce- perea veniturilor comunale. — 50 3. Noua lege comunal A. — 25 NB. Cumpărătorilor de la 20 exem- plare inclusiv din fie-care fel, li se acor- dă un rabat de 10 la sută. . , d BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI SITUATIUNE SUMARĂ 14 Iunie 1886 Subsemnatul, perceptor, per^ând un mandat cu No. 12, tn sumă de lei 20, salariul vătășelului Dumitru Banu, pe luna Aprilie 1887, din comuna Bre- zoaia, județul Ilfov, '1 declar fără va- Idre și de nul efect. P. Stoicescu. 6 Iunie 1887 Iunie 13 A.ciiv 36023324 CaH1J Monetă....... ............ 36173701 3616C667 25930855 ( Bilete ipotecare .5*........... 25862235 25862570 48411 Efecte predate la oăsă spre incasare...... 287434 281587 18427334 Portofolii român și străin............ 20140826 20001749 13516945 împrumuturi garantate ou efecte publice. . . . 16223715 16262875 11992168 Fonduri publice.................. 11999849 11999849 1932045 Efectele fondului de reservă........... 2485638 2485638 --- . „de amortisarea imobilelor . . . 172146 172146 2119402 Imobili...................... 2786075 2786811 168057 Mobilier și mașine de imprimerie........ 145064 145064 257120 Cheltuell de administrațiune........... 218515 232191 29670370 Deposite libere................... 16505110 17630710 40991293 Compturi curente.................. 45130036 45556467 2740635 , de valori................ 8534247 7038277 183818009 PASIV 186974591 186616601 12000000 Capital....................... 12000000 12000000 1932301 Fond de reservă................. 2486404 2486404 97785 Fondul de amortisarea imobilului........ 172171 172171 94426270 Bilete de bancă tn ciroulațiune........ 101188220 102149645 ---- Profituri și perderl............... --- --- 799379 Doben<)I și benefici! diverse......... 767978 803558 29670370 Deposite do retras................. 16505110 17630710 42364190 Compturi curente................. 50798835 48436278 2527714 . de valori............... 3055873 2937835 133818009 186974591 186616601 COTA OFICIALA PE DIUA DE 16 (28) Iunie 1887 FONDURI DE STAT 1 SCADENȚA CU BANI CU TERMEN î ACȚIUNI । DOBENDA | SCADENȚA CU BANI GATA CU TERMEN s CUPOANELOR GATA CUPOANELOR Rentă perpetuă . . . i 1 1 1 1 1 1 Banca Nap a României Dividend 1 1 1034 , amortibilă • . . Soc. de aaig. Dacia-Rom. 500 vân. Întreg! 1 11 1 1 1 111 11 234.235 , română (Sohuld- 5°o 1 Apr.---1 Octom, , , , Națională . 200 le! vânați versohreibung). . . . 6 % 1 Apr.---1 Octom Banca României . . . 300 . . Obligațiuni de Stat ale 5°o 1 Ian.---1 Iulie Soc. creditului mobiliar. 200 . . căilor ferate române . 5»0 1 Maiii---1 Noem. . română de oonstruc. 250 . Obligațiuni de Stat ro- 6°o 1 Apr.---1 Octom. Acțiunile bănoel „Pre- 250 . . mane (convertite ru- 7°/o 1 Ian.---1 Iulie vederea* ...... 100 . rale) ........ 8 °,o 1 Ian.---1 Iulie Prima societate de rea- S00 . împrumutul (Stern) . . sigurare Românie, . . „ (Openheim) Asț. soc. hasalt artiâsim . municipal ---- 1883 ........ 5°o 1 Ian.---1 Iulie iii 1 1 | .111 II! !• 1 1 1 1 ' ■ SCHIMB i I i l H ; ? H i i f M M u împrumutul municipal 5% 1 Maiii---1 Noem. Londra......eek 1884 ........ Le! 20 Tragerea , . . .... 8 luni împrumutul orașului u % 1 Ian.---1 Inii* Paris ...... oek Bucuresci (losuxl) . . P°o 1 Ian.---1 Iulie . ...... 3 luni VALORI DIVERSE «°0 1 Ian.---1 Iulie Francia ..... oek monete Sorburi funciare rurale b % 1 Mal*---1 Noem ....... 8 luni Napoleon de sur Idem urbane ..... 5% Viena......oek Galben austriac . „ . ... - * « Idem orașului lași . . L 300 , . 3 luni Imperial rusesc ..... ■ • ” Obligațiunile casei pen- .... nap. (scurt Lira otomană siunilor ..... Berlin .... eek Biletele Bănee! asțlonalo , . • » ,......8 Iun! Argint........ - • • Germania . . eek Aur........15 3o^k°^° ....... 3 Iun! Fiorini ie hârtie austriac! Amsterdam . 3 luni Rubla argint pe hărtie . . > ’ Petersburg 3 luni Belgia . 3 luni ..... (seurt Elveția . 8 luni lltolia . , » M Director, N. T. Qrfi|ân« Imprimeria Statului