tto.59 UN EXEMPLARI 25 TBANI Marți, 16 (28) Iunie 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PRETIVL ABO:;AIEHUin 15 REGATCL : 86 le! pe an ; 20 le! pe 6 luni. Abonamentele Sncop din anteia di * fie-c&reia lunA PRETIUL ABONAMENTrin PENTRU STRAINETAT8: 60 lei pe an; 85 le! pe 6 lunL Abonamentele b© pot faoe la biurourile poștale. llBLlCAIlUMlE JlMim Sg PLĂTESC: Până ia 60 linii, 5 le!; mai lung! de 60 linii 10 le! Ori-ce alte acu introduse in ele ae . lătew deosebit cn ei publicațiuniU. dupe lungime PRETJUl ARUNCI U Bl LOR. JO ban! linia de 80 litere — A duoa ineerare yi mal multe, 20 ban! linia DIRECȚIA miTDRUUl 81 imimiKl STATULUI Bucuresci, Șuierară ul-Iudependințel tmRnUMLE Si RECLAMELE se .LATKiU. tnteia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 80 b. uuia Citațiunile de hotărnicie, 60 b. liota. PubliMțiunîle primăriei» sf wnltetelo 60 b. Hula 9 r M A B PARTE OFICIALA — Ministerul cultelor fi instrucțiunel publice: Prescurtări de decrete. BeoisiunI ministeriale. Circulară. PARTE NEOFICIALA — Cronică — Comu- nicări— Depeși telegrafice — Buletin agricol— Buletine meteorologice. AnunciurI miaisieriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 15 Iunie MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE! PUBLICE Prin decretul regal cu No. 1.640 din 8 Iunie 1887, dupe propunerea ftcută deD. ministru secretar de Stat la departamen- tul cultelor și instrucțiunel publice, prin raportul cu No. 6.320, D. B. P. Hasdgu, membru al consiliului permanent de in- strucțiune, se numesce vice președinte al acelui consiliu, în locul vacant. Prin decretul regal cu No. 1.646 din 8 Iunie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul cu No. 6.238, cucernicul preot Constantin lonescu se numesce, cu începere de la 1 Maiii 1887, protoered al județului Vâl- cea, în locul cucernicului iconom Hara- lampie Papiu, demisionat. DECISIUNI MINISTERIALE Având In vedere contestațiunile ce mal mulțl alegători aâ îndreptat con- tra alegerilor consiliului comunei Ga- lați, efectuate tn gilele de 9 și 11 Maiâ expirat; Având în vedere că printre aceste con- testațiuni acelea înregistrate la No. 1.204 și 1.205 din 26 Mait>, precum și protes- tul depus, de aleșii colegiului II, D-lui președinte albiuroului pentru verificarea și validarea giselor alegeri, sunt privi- t<5re la încheerea ce nouii aleși aâ luat în giua de 22 Maiâ, iar nu la operațiu- nile electorale; Că ast-fel fiind, ele urmeză a fi înlătu- rate ca având un obiect străin recursu- lui de față. In privința alegerei colegiului I: Având în vedere că motivele de casa- re coprinse în contestațiunea înregis- trată la No. 1.131 din 16 Maiâ și în- dreptată In contra alegerei colegiului I sunt următdrele: 1) Că mai mulțl alegători aâ luat parte la vot fără a avea nici censul, nici calitatea cerută de lege pentru a fi ale- gători; 2) Că unul dintre aleșii acelui colegiâ, D. Moise N. Pacu, este arestat ca autor al omorului alegătorului Dim. Stanică, întâmplat în giua de 11 Maiâ cu ocasiunea alegerei colegiului II; Asupra primului motiv: Considerând că legea electorală comu- nală, prin art. 11, 12, 13,14 și 15, atri- bue consilielor comunale, tribunalelor de ântâia instanță și înaltei curți de ca- sațiune competința exclusivă de a jude- ca dacă un cetățen întrunesce condiți- unile cerute de lege pentru a fi alegător; Considerând în specie, că alegătorii Iordan Stoian Martin, Petre Stoian Mar- tin și G. Podașcă aâ luat parte Ia vot în basa înscrierel lor în liste definitive, iar alegătorul G. I. Vlahopulo a fost admis să voteze în virtutea unei botărîri definitive, dupe cum resultă din pro- cesul-verbal dresat de președintele biu- roului electoral; Având în vedere și disposițiunile art. 47 din legea electorală comunală, res- pinge ca nefundat acest prim motiv. Asupra celui al 2-lea motiv de casare: Considerând că alegerea primului co- legiâ a avut loc la 9 Maiâ, iar aceea a celui de al duoile la 11 Maiâ; Că prin urmare faptele ce se impută D-lul M. N. Pacu ne având nici o rela- țiune cu operațiunile alegerei colegiu- lui I, și acesta al 2-lea motiv cată a fi respins. In privința alegerei colegiului II: Având în vedere că motivele de ca- sare conținute în contestațiunile înre- gistrate la No. 1.131 din 16 Maiâ și 1.139 și 1.138 din 18 Maiâ, precum și în acea depusă în giua alegerei la biu- roul electoral, se reduc tdte la urmă- torul: ,Că alegătorii prin violență aâ fost împedicațt să’și exercite dreptul lor de vot.* Asupra acestui unic motiv: Considerând că din procesul-verbil dresat de D. președinte al biuroului e- lectoral și aflat la dosar resultă că ne- orânduelile ce s’aâ produs cu ocasiunea acestei alegeri aâ avut loc la orele 9 și 5 minute, imediat dupe deschiderea co- legiului electoral; Că aceste neorândueli nu aâ durat îu interiorul biuroului alegerei de cât 2 minute, și că D. președinte, făcând us de prerogativele sale legale, a restabilit ordinea și a asigurat alegătorilor paci- । nicul exercițiâ al dreptului lor; Considerând că o-dată ordinea resta- bilită, ea nu a mai fost turburata în tot cursul gilei, ast-fel că toți acei alegă- tori cari aâ voit aâ putut să ’și exerci- tezi în linisce dreptul lor electoral; Câ ast-fel fiind și acest motiv este ne- întemeiat; Pentru aceste motive și în basa art. 61 din legea electorală comunală, Ministerul Respinge ca nefundate gisele contes- tațiuni și dispune înapoerea dosarului consiliului comunei Galați. Decisiunea de față se va publica prin Monitorul oficial conform art. 61 din sus citata lege. Dată astăgl, la 13 Iunie 1887. Ministru, R. Mihaifi. No. 8.690. j 1887, Iunie‘13, isaa. Prin decisiunea direcțiunel generale a regiei monopolului tutunurilor No. 9.298 din 10 Iunie 1887, sunt numiți și confir- mați debitanțl de tutun următdrele per- s6ne: D. Voicu Alexandrescu , în comuna Cazaci, plasa Dealul, județul Dâmbovița. D. Ștefan Hrib, In comuna Tureatca, plasa Berhometele, jadețul Dorohoiâ. D. Mihail Vintilescu, în comnna Ste- fânesci, plasa Amaradia, județul Gorj. D. Ion Băluțoiu,ln comuna Negoesci, plasa Amaradia, jadețul Gorj. D. Mihaiâ Dumitrescu , în comuna Bucuresci, culdrea Verde, strada Franc- masonă No. 24, județul Ilfov. D. Andrei Nicolescu, în comuna Bu- curesci, culdrea Verde, calea 13 Septem- bre No. 68, județul Ilfov. D. I. Andreescu, în comuna Bacure- sci, culdrea Roșu, strada Basarab No. 10, județul Ilfov. D- Stan Medianu, în comuna Bacu- resci, culdrea Galbenă, strada Clopotari No. 37, jadețul Ilfov. D. D. Ștefănescu, în comuna Bucu- resci, culdrea Galbenă, strada Colintina No. 95, județul Ilfov. D. I. Conțescu, în comuna Bucuresci, culdr >a Roșie, strada Nouă No. 1, jude- țul Ilfov. D. N. lonescu, în comuna Bacuresci, culdrea Albastră, strada Leon-Vodă No. 35, județul Ilfov. D-na Maria D. Georgescu, în comuna Bacuresci, culdrea Negru , strada șo- seua Pantelimou No. 5, județul Ilfov. D. Tache Petrescu, in comuna Bâ- neasa, câtunnl Herăstrău, plasa Dâmbo- vița, jadețul Ilfov. D. Ion Istrate, în comuna Cacueți- Platăresci, cătunul Cucueți, plasa Dâm- bovița, județul Ilfov. D. G Ștefănescu, tn comnna Stefâ- nesci, cătunul Stetănesci-de-Sus, plasa Dâmbovița, jadețul Ilfov. D. Toma Popescu. în comuna Țigă- nesci, cătunul Ciolpani, plasa Snagov, județul Ilfov. D. Luca Stoian, în comuna Dudeaci- Cioplea, cătunul Vitan, plasa Dâmbo- vița, județul Ilfov. D. Zamfir Ângelescu, în comuna PIo- esci, strada Oboru No. 44, județul Pra- hova. Preotul V. Ștefan, în comuna Drăgu- șani, cătunul Broșteni, plasa Moldova, județul Suceava. D. Ghiță Postescu, în comuna Miros- lăve.ci, cătunul Nevropesci, plasa Sire- tu, județul Suceava. D. Manole Marcu, tn comuna Jijiki plasa Măcin, județul Tulcea. MONITORUL OFÎCÎA1 Circulara D-lut ministru agriculturei, indus* triel, comercialul și domenielor ou No. 24 515 din 10 Iunie 1887, către D-nii prefecți de ju- dețe. Domnule prefect, Pentru constatarea și înscrierea da- telor statistice, privitdre la întinderea diverselor culturi de plante ce s’aâ efec- tuat tn primă-vara anului curent, am onore a vă trimite un număr de . . . for- mulare tabela No. 2 și alte . . ■ tabela No. 2 bis, pe cari le veți distribui tn câ- te duoă exemplare Ia tdte comunele ur- bane și rurale, cum și la fie-care plasă din jadețul ce administrați. In ce privesce modul de culegere al acestor date, veți da ordine seriâse au- torităților comunale, ca să dea cea mai mare atențiune întru constatarea aces- tor sciințe, înscriind în tabele, în drep- tul fie-cârei plante, numărul adevărat al hectarelor ce s’aâ semănat; iar sub- prefecților le veți pune Îndatorire ca să controleze aceste tabele, spre a se con- vinge dacă datele coprinse într’ănsele sunt întemeiate pe realitatea faptelor. Apoi, sciințele în cestiune, dupe ce mai ânteiâ vor fi supuse controlului și apro- bărei comisiunel jadețiane de statistică, în conformitate cu disposițiunile art. 83 din regulamentul statisticei, veți bine- voi a Ie înainta ministerului cât s’ar pu- tea mai neîntârziat. Bine-voiți, D-le prefect, a primi asi- gurarea deosebitei mele considerațiuni. Ministru, V. Gheorghian. PARTE NEOFICIALA Bucuresci, 15 Iunie Sâmbătă, 13 Iunie, la orele 12 ³/₄ din Zi, M M. L L. Regele și Re- gina au primit, la Castelul Peleș, pe D. deputat Urzică și D-nii se- natori Arapu și Ciolacu, delegați al comitetului întocmit în orașul Botoșani pentru a veni în ajuto- rul incendiaților. Acestă delegațiune a exprimat iubiților noștri Suverani, din par- tea concetățenilor lor, mulțumirile cele mai căldurose, pentru grabni- cul ajutor ce le-ati fost trimis, pre- cum asemenea și pentru nobila și frumosa inițiativă luată de M. S. Regina, care a bine-voit a se pune în capul listei de subscripțiune în favorea incendiaților, rugând’O tot-de-o-dată a lua sub înaltul Sâu patronagiti și comitetul instituit la Botoșani pentru același scop. 18 Iunie 188? D-nii delegați afi presintat și lista nominală de personele căro- ra li s’afi distribuit ajutore din suma de 10.000 lei trimisă de Ma- jestățile Lor, precum asemenea Le-a înmânat și o fotografie a păr- țel orașului ue a fost incendiată. Majestățile Lor au fost forte vid mișcate de nenorocirile întâmplate cu ocasiunea acelui incendiu, de care D-nii delegați au făcut un așa de trist tabloâ și, asigurându’I de iubirea și marele interes ce portă acelor mult încercați locuitori din Botoșani, ’i-a însărcinat a le reda curagiu și ale exprima și adâncele Lor mângâerl, încredințându’i tot- de-o-dată că, sub impulsiunea dată de M. S. Regina, care a primit cu bucurie a Se pune In capul acestei opere de bine-facere, și cu concursul guvernului și al comitetelor for- mate mal în tote orașele din țeră, se va alina cât mal repede dure- rea nenorocitelor victime ale in- cendiului, dându-se și orașului Bo- toșani putința de a relua cu un moment mai înainte însemnatele sale afaceri comerciale, cari afi fost suspendate pentru un mo- ment. D-nii delegați afi fost în urmă reținuți la dejun de Majestățile Lor. Tot în aceașl Zb la orele 3 și 30 minute, Regele și Regina, însoțiți de D-șorele de onore și de adju- tantul de serviciu, afi mers cu un tren special de la Sinaia la Predeal, unde trebuia să sosescâ Alteța Sa Principele Frederic de Hohenzol- lern, fratele M. S. Regelui. La sosirea trenului regal la Pre- deal, pe peronul gărei se aflafideja A. S. Principele Frederic însoțit de D. ministru D. Sturdza, care se dusese din ajun la Brașov pen- tru întâmpinarea Alteței Sale. Majestățile Lor Se salutară în modul cel mal călduros cu scumpul Lor Oaspe, apoi Se urcară în vagon și trenul porni spre Sinaia, unde ajunse la orele 4 și 30 minute. In gară la Sinaia, Majestățile Lor și Alteța Sa afi fost salutate cu Monitorul oriciAi h 1887 multă iubire de personele ce se aflaâ. adunate aci unde, dupe ce Se mai Întreținură cât-va timp cu D. ministru Sturdza, care în acea sâră se reîntorcea în Capitală, S’aii urcat în trăsurile Curței și S’au îndreptat la Castelul Peleș, unde A. S. Principele Frederic va ră- mâne ca Oaspele Majestăților Lor în timp de duoă săptămâni. E. S. D Hoorichx, ministru plenipo- tențiar al Belgiei, părăsind Capitala în virtutea unul concediu, D. Michotte de Welle va gera Legațiunea regală în ca- litate de însărcinat de afaceri. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEIPUBLICE Solemnitatea distribuire! premiilor pentru finele anului școlar 1886—1887, are a se face tn filele de 29 și 30 Iunie curent. Autoritățile administrative, co- munele și județene, cum și direcțiunile respective ale scotelor, se vor conforma în totul cu disposițiunile coprinse, pen- tru fie-care din ele, în publicația de fa- ță. Aceste disposițiuni sunt: a) ț)ilele de solemnitate vor fi: 1. In Ziua de 29 Iunie curent, orele 12 din Și, pentru elevii și elevele srolelor secundare, ca: licee și gimnasii clasice, giiunasii reale, semiuarii, scole normale, scole secundare și profesionale de fete, și pentru elevii și eleve din scdlele pri- mare urbane din totă țâra, afară de Bu- curesci, Iași șt Craiova, orașe tn cari, ta aretuta Z', va avea loc distribuirea pre- miilor, in Bucuresci, numai Intre elevii scdlelor secundare; iar tn cele-alte duoe or»șe pentru elevii scdlelor secundare și primare. 2. La 30 Iunie curent, orele 12 din Zi, pentru elevele din scdlele primare, se- cundare și profesionale de fi te din Iași și Craiova; iar tn Bucuresci pentru ele- vii scdlelor primare. 3. La 29 Iunie curent, orele 12 diu Z'> va avea loc distribuirea premiilor la e- 1 vii și elevele scdlelor primare de prin comunele rurale. 4. La conservatdrele de musica și de- clamațiuoe distribuirea premiilor se va face conform regulamentului acelor sed- L; iar filele de solemnitate se vor pu- blica in deosebi. b) Clasificarea premiilor 5. Conform disposițiunilor decretului regal cu No. 1.537 din 21 Iunie 1883, Vor pentru stadii, trei premii de fie- care clasă de scdlă secundară și primară de ambele-sexe, din cari: unul premiul I cu cunună, duoă premiul II și trei pre- miul III, sad tn total c&te șăse premiați ori premiate de clasă. 6. Pentru lucrul de mână tn scdlele secundare și primare de fete vor fi tot câte trei premieri de clasă, insă una pre- miul I cn cunună, una premiul II și una premiul III. La scdlele profesionale de fete numă- rul premiatelor la meserii va fi cel pre- văzut de regulamentul acelor scdle. 7. Pentru musica vocală și biserică că, desemn și caligrafie, arme și gimnastică, aceste studii fiind obligatorii dupe lege, nu se vor premia in deosebi. Asemenea și pentru limba italiană fa- cultativă din licee nu vor fi premii. 8. Acest număr de premii ’l vor avea de normă direcțiunile scdlelor secunda- re și primare la alegerea și determina- rea premiaților și premiatelor in vedere cu maximul notelor prevăzute de regu- lamentele existente, pentru cari for- mând listele nominale imediat dupe În- cheierea examenelor, le vor înainta în dublu exemplar cel mult până la 2^Iu- nie curent, și a nume: direcțiunile scd- lelor din Bucuresci la minister, direc- țiunile scdlelor diu Iași la D. rector al Universităței de acolo; iar direcțiunile scdlelor de prin cele-alte orașe ale țârei la D-nii primari respectivi. 9. Cărțile de premii se vor trimite mai toainte de Zilele de solemnitate la adresa D-lui rector al Universităței din Isși, pentru premiați! și premiatele scd- lelor din Iași; la adresa D-lor directori și directdre respective, pentru premiați! și premiatele celor-alte scdle secundare, afară din Bucuresci și laș ; la adresa D lor primari de prin cele-alte orașe ale țerei, pentru premiați! și premiatele scdlelor primare locale. D-nii directori și directdre de scdle din I și vor da tot concursul necesar D-lui rector al Uuiversitâței, tn cât pri- vesce regulaiea cărților de premii șco- lare; asemenea și D-nii directori de scdle de prin cele-alte orașe vor da tot concur- sul D-lor primari respectivi relativ la a- căstă operațiune. c) Localurile și solem ‘ităple 10. In Bucuresci, localurile solemnită- ței ca și ordinea premierei, se vor re- gula conform decisiunei ministeriale de la 23 Iunie 1886, publicată tn Monito- rul oficial No. 65 din 24 Iunie 1886; In Iași de D. rector al Universităței diu Iași, pun Înțelegere cu D. prefect și primar respectiv, in cele-alte oraș-*, localurile de solemnitate se vor regula de D-nii primari prin Înțelegere cu D-nii pre- fecți, directori și directdre de scdle. 11. Localurile de solemnitate vor fi pe cât se pdte mai spațidse și mai in cen- trul orașului. Pregătirea lor pentru Zi" Iele de solemnitate se lasă la buna vo- ință și îngrijirea consiliilor comunale. In Bucuresci Îngrijirea acăsta va fi a ministerului. 12. La aceste solemnități, pe lângă autoritățile civile și militare locale, pă- rinți și alte persdne invitate, vor asista toți directorii ?i directdrele de scdle cu toți membrii corpului Învățător respec- tiv și elevii ori elevele de premiat. 13. Solemnitatea distribuțiunei pre- mielor se va deschide și presida lu ora- șele cu reședințe episcopale, afară de Bucuresci, de către PP. SS. LL pă- rinții episcop! eparchioți; tn cele-alte orașe de reședință de către D-nil pre- fecți de județe; iar tn orașele secundare de către D-nii primari, asistați de con- siliile comunale și membrii comitetelor școlare respective. Pentru scdlele din Iași, premiați! și premiatele I se vor Încununa de I. P. S. Mitropolit al Moldovei și Sucea vel, a- sistat de D. rector al Universităței de acol > și de D. prefect al județului Iași; iar premiile se vor distribui de D. rec- tor al Universităței. 14. Dupe executarea imnurilor cho- rale și dupe ținerea discursurilor de o- casiune, dacă vor fi, se va procede la a- pelul nominal al premiaților ori premi- atelor, care se va face de către fie-care director safi directdre tn parte pentru fie-care scdlă, tn care timp premiați! ori premiatele 1 se vor Încununa de D-nil pr fecțl, iar premiile se vor distribui de D-mi primari, afară de orașul Iași și oiașele cu reședințe episcopale, pentru care s’a stabilit mai sus. 15. Terminându-se ast-fel solemnita- tea distiibuirei premiilor, D-nil pre- fecți de județe, pentru orașele de reșe- dințe, și D-nii primari de prin orașele secundare, vor bine-voi a raporta minis- terului despre modul și ordinea obser- vate cu ocasiunea acestor solemnități. No. 7.297. 1887, Iunie 12, DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului} Paris, 25 Iunie— Camera deputați- lor a respins o moțiune tinzând a scuti de serviciul militar pe seminariști și pe institutori. Bruxelles, 25 Iunie — Le Nord de- clara ca ratificarea convențiunei anglo- turcâ ar slabi tdte tratatele cari garau* teză integritatea Imperiului otoman și ar deschide, pentru orient, o eră nouă de complicațiune. Le Nord, de altă parte, răspunzând Ziarului Morning-Post care Zisese că Rusia s’ar desinteresa de cestianea egip« 1888 F MONITORUL OFICIAL 16 îanle 1887 teană dacă Englitera ar accepta candi- ; datora Mingrelia pentru tronul Bulga- riei, declară în mod categoric că nu este nici o conexitate între cele duoă cesti- nnl și câ acceptarea englesă în ceea ce privesce pe Principele Mingrelia, n’ar modifica de loc atitudinea Rusiei în pri- vința Egiptului. Rusia, Zice organul mai sus citat, face politică și nu trafic. Paris, 25 Iunie—Legațiunea Serbiei desminte în mod formal sgomotele puse în circulațiune despre abdicarea Rege- lui Milan. Viena, 25 Iunie — Regele Serbiei a sosit aci la orele 3 V* Majestatea Sa a fost primită și salutată la gară de gu- vernatorul orașului, de generalul co- mandant al pieței, de președintele poli- ției, de personalul Legațiunei serbesci, de atașați! militari ai României și Ita- liei. Regele a descins la castelul impe- rial, unde va fi primit de către împă- ratul. Berlin, 25 Iunie— Către amiaZI îm- păratul a făcut o plimbare în trăsură cu marea ducesă de Baden. Majestatea Sa a primit dupe amia^i pe cornițele de Bismarck. Berlin, 25 Iunie— Monitorul Impe- riului publică numirea comitelui de Hochberg ca intendent al teatrelor curței. Lipsea, 25 Iunie— Pentru executa- rea sentinței pronunțată de tribunal, Koechlin și Blech aii fost transportați astăzi la Magdeburg; Schiffmacher și Trapp la Glatz. Berlin, 25 I .nie— La 7 Va ore sera, împăratul a făcut o nouă plimbare cu marea ducesă de Baden. Sofia, 25 Iunie—Swoboda, în ultimul șefi număr, Zice că Adunarea este con- vocată pentru a alege un Principe și că alte Gestiuni vor fi tratate în cursul șe- dințelor sale. Regentul Jifkoff este la Târnova; re- genții Stambulolf și Mutkuroff sunt la Filipopol; ei vor pleca Luni spre Târ- nova. D-nii Radoslavoff și Stoiloff vor pleca Luni; D. Natcevicl rămâne la Sofia. Londra, 26 Iunie— Gazeta publică o ser sore a reginei Victoria, prin care Majestatea Sa mulțumesce într’un mod vifi poporului engles de primirea entu- siastă ce ’i-a făcut în timpul serbărilor jubileului. Roma, 26 lanie — In Camera depu- tiților, ministrul Grimaldi, răspunzând interpelare! Cavalotti (extrema stângă) esupra neparticipărei oficiale a Italiei la exposițiunea din Paris, a declarat câ căușele refusulni nu sunt de ordine po- litică ci numai de ordine economică. D. Crispi a declarat, în acestă pri- vință, că nu există presiune străină ce influențăză guvernul, că popdrele aii trebuință de pace, ce alianțele nostre tind să conserve. D. Cavalotti declară că nu este satis- făcut de declarațiunile ministeriale, dar se abține de a presintă o moțiune de neîncredere. Viena, 26 Iunie — Regele Serbiei a primit pe D. Kalnoky aZi dimineța. Au- diența a durat 2 ore. Dupe amiaZI un prâuZ de gală a fost dat la împărat în ondrea Regelui Milan. La acest prânZ aii asistat înalții demni- tari al curței, ministrul afacerilor stră- ine Kalnoky, D-nii Szoegyeni, șef de secțiune, ministrul Serbiei, ministrul Austriei la Belgrad și oficeni suitei și ai serviciului personal ai Regelui Milan. Se crede că Regele va pleca Vineri la Belgrad. Constantinopol, 24 Iunie—(Cale in- directă)— Comunicarea relativă la con- vențiunea anglo-turcă, ce s’a semnalat prin Vama, a fost făcută de D de Mon- tebello, și într’adevăr în scris, dupe cum s’a pretins. Dar ceea ce face diferența între acestă comunicațiune și note’e po- litice ordinare, este că ea a fost tradusă în tu&esce și remisă direct Palatului. Iată sensul, dacă nu termenii, acestei comunicări: ,Dacă Sultanul va ratifica convențiu- nea egiptenă, Francia va fi obligată de a lua măsurile ce ea va crede necesare spre a ocroti interesele sale și a resta- bili echilibrul în Mediterana. Dacă con- vențiunea nu se va ratifica , Turcia nu are a se teme de nimic din partea En- gliterei și ea pote să se baseze pe Fran- cia și pe amiciția ei seculară.¹¹ Acestă comunicare, remisă Duminică Palatului, pricinui emoțiunea ce cine-va ’și pdte închipui.. Sultanul o trimise a duoa Zi dupe amiaZ< Porțel cu ordinul de a întruni imediat consiliul de miniș- tri spre a o examina. Era atunci orele 3, ceea-ce explică că mai mulți miniștri afi lipsit din consilii!. In ac»lași timp, pe câud Porta primea de la Palat comunicarea D-lul de Mon- tebello, D. de Nelidoff făcea ministrului afacerilor st ăine o comunicare verbală în același sens , safi cel puțin tinZend către acilași scop. Constantinopol, 25 Iunie—(Cale in- directă) — Consiliul extraordinar de la 20 curent, însărcinat de a delibera asu- pra comunicărei D-lui de Montebello re- tivă la Egipt, se mărgini a decide ca ea să fie comunicată ambasadorilor Engli- terei, Germaniei, Austriei și Italiei cu rugăciunea de a cere avisul guvernelor lor respective și în ce măsură Turcia pote compta pe densele. Acăstă comunicare a fost făcută la 21. Porta fiind închisă de la 22, răspun- surile celor patru Puteri nu vor putea fi remise de cât aZi. Comunicarea D-lui de Montebello a provocat numerdse comentarii. Se rele- vase, mai cu sămă , forma neobicinuită de o remitere directă Sultanului în du- blu exemplar, frances și turc; acesta din urmă purta sigiliul D-lui de Montebello în turcesce. Se Zice câ ambasadorul Franciel lu- crase ast-fel de 6re-ce Porta a informat, de voe safi nu , pe Sultan într’un mod inexact asupra atitudine! Franciel, a că- rei adesiune la convențiune ar fi fost presentată ca asigurată, conform unei depeșe de la Essad-pașa ce relatase o întreținere ce a avut cu D. Flourens. Numai asupra acestei asigurări. Sulta- nul autorisase pe Portă de a semna con- venț iunea la 22 Maifi. Se asigură chiar că D. de Montebello ar cere explicărel Porțel asupra acestei in- terpretări greșite. Un alt fapt ce a impresionat pe Sul- tan, a fost că D de Nelidoff primise din partea D-lui de Giers o depeșs necifrată, prin care ministrul acordase ambasado- rului congediul ce ceruse. Acăstă de- peșe, de 6re-ce n’a fest cifrată, a fost considerată ca o primă demonstrațiune de ostilitate eventuală în cas de ratifi- care a convențiunei. Este imposibil de a prevesti ceva pen- tru safi contra ratificărei, cestiunea de- pinZând cu totul de Sultan. Tot d’o- dată, de eri mai cusemă,partisaniicon- vențiunel sunt în mod visibil descura- giați. In fioe, în momentul plecărei cu- rierului, tdte informațiunile concordă în a represinta căderea ministerului ca iminentă. In fața interpretărel date plecărei sale îu concediu, D. de Radovitz a amânat acestă plecare, dând ca pretest că Sul- tanul nu voesce să '1 lase să părăsescă Constantinopol. Londra, 27 Iunie. — Morning-Post Zice că Rusia a făcut pe Turcia să înțe- legă că cursul evenimentelor In Bulgaria și în Egipt necesiteză o compensaț une în favorea intereselor rose în Orient, și că Rusia este hotărîtă de a căuta aceste compensițiuni din partea Erzerumului, dacă ar fi ratificată conyențiunea. Viena, 27 Iunie. — Se anunță din Berlin că starea sănătățel împăratului Wilhelm continuă a fi forte satisfacătdre. Plecarea împăratului la Ems este fixată pentru 2 Iulie. Berlin, 27 Iunie. — Marea ducesă de Baden a părăsit Berlinul ieri sără. (Havas) 16 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1389 M. S. Regele din înalta’! bună-vo- ință a dăruit museuluî național o re- producțiune’întocmai dupe sabia oferită Majestăței Sale de către corpul oficeresc cu ocasiunea ^ilei de 10 Maiii 1881; mi- nisterul aduce la cnnoscința publică a- cestă ofrandă a Majestăței Sale. —x— D. Leonida Zaniadi, arendașul moșiei Pârlita din județul Vlașca, oferind gra- tis materialul necesar pentru construc- ția a trei podiști pe șoseua Bucuresci- Griurgiu și pe șosâua din cătunul Pârli- ta, ministerul ’i exprimă viile sale mul- țumiri pentru acăstă generosă ofrandă. —x— D-nii Daniil Dimitrescu, arendașul moșiei Bordușani, și Michi Avgherino, din județul Ialomița, oferind’gratis pen- tru ambulanța rurală, aflată acum Ia Cocargea, cel d’ânteiâ 3 care lemne și cel de a! duoilea 3 care pae și 4 căruțe nuele salcie ; ministrerul exprimă prin acesta viile sale mulțumiri D-lor Dimi- trescu și Avgherino pentru interesul umanitar ce portă prin ofrandv da mai sus făcută ambulanței rurale din jude- țul Ialomița. SUPLIMENT LA BULETINUL AGRICOL DIN 11 IUNIE 1887 MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI SI DOMENIELOR STAREA SEMNĂTURILOR DIN JUDEȚE De la 16 -31 Maiii 1887 Bac&d — 7 Iunie. Starea timpului in acest interval a fi st cu ploi părții le, cald, iar ndptea rece. Semănăturile, precum: grâul de tdmnă merge bine, iar pe unele locuri a suferit din causa se- cetei; grâul de primă-veră, secera, ovăzul, orzul, fasole», precum și porumbul merg bine; prășila porumbului se face cu mare activitate. Starea grădinilor și ogrăzilor cu pometuri și zarzavaturi, a viilor și a fânețelor merg fdrte bine. Insecte vătămătdre (omide) s’ah ivit la comnna Sâucesci, pe meșia Rogozele din plasa Bistrița- de-Scs, cari distrug într’un mod simțitor recol- tele de porumb, căci tn 24 ore aâ distrus ca 3 fălci semănătură de porumb. Botoșani — 10 Iunie. Starea timpului până la finele lunei Maiâ a fost variabil cu puține ploi parțiale și fără accidente climatice. Holdele în genere merg bine, numai cele de tdmnă aâ cam suferit din lipsa ploilor și nu promit o recoltă așa de îmbel- șugată cum se aștepta. Constanța —8 Iunie. In acest județ starea timpului de la 15—31 M&iâ expirat a fost ast-fel: In plasa Medgidie, a ploat tn filele de 21, 23, 25 și 29 Maiâ mai puțin , iar în filele de 30 și 31 pldia a fost generală; semănăturile timpurii, precum: grââ, secară, orz, or ăz și in, sunt mediocre, cele mai târlii, precum: porumbul și meiul sunt bune; fânețele sunt slabe de tot; iar grădinile de zarzavaturi aâ început a se înveseli. In plasa Mangalia a că^ut ploi generale în filele de 23, 24 și 26 Maiâ; pldia de la 23 a fost însoțită de furtună cu trăsnete, cari aâ că^ut pe giamia din urbea Mangalia, dărămânlu’i pe ju- mătate turnul de la minarea; semănăturile de orz și de grââ sunt cu desăvârșire perdute, afară de cele din comunele Tusla, Mangalia și Sarighiol. In plasa Constanța a ploat 4 d’a rândul; semănăturile și grădinile sunt satisfăcătdre, a- fară de comunele Palas, Hasancea, Omurcea și Murfatlar, cari cn tdte ploile din ultimele plasa Mi^locu aâ că^ut ploi Ia timp fără accidente; semănăturile de tomnă și de primă- vdră arată o prodmț’une bună; legumele de prin grădini aâ mers bine ; insecte vătămătdre nu s’aâ ivit. Plasa Șerbănesei, semănăturile de tdmnă și primă-veră aâ- mers bine; puțina rapiță ce a tost prin unele locuri s'a secerat și treerăt; secerișul orzului de tdmnă a început; pomii roditori, grădinele, livezile și viile arată o producțiune bună; insecte vătămătdre nu există. Plășile Vedea-Olt, pe la tdte comunele aâ că- or .... 114- . Senin, p. plde ... 94- , Senin...............154- , Variabil, nor . . . 114- ₐ No., vânt..........154- , Senin, vânt .... 174- ₐ Senin .............154- , Nor, vânt...........124 ₐ Senin, plde, nor . . . 114- ₐ Senin ...... 14+ „ Piatra — Pitești — Piua-Petri — Pleșcoiu — Ploesci — Podu-TUrcuiul — Predeal — Rădăuți _ — Râmn-Sărat — Râmn- Vâlcea — Bite- Vadului — Roși-de-Vede — Salinele-Mari — Sascut — Sdceni — Sinaia — Sloboda — Spineni — Stefănesd — lecuciă — Tțrgovisce — Tir gu-Frumos — Urgu-Jiu — Tergșoru — luicea — Țăndărei — Urlați — Urticeni — Valea- Călugăr.— Polen» — Paslutd — Verciorova — Vulcan — Vidra — Zătreni — Zimnicea — Senin, plde .... 104B. Senin ..............14-4- , ....................-184- . ......................154 , .....................164- „ Senin, nor............104- , Senin, vînt .... 144- ₐ Variabil,senin . . . 124 Nor. vânt.............154- , Senin ...............144 Senin, frumos . . . 18+ Senin ...............154- , Nor vânt..............104- ₐ Senin, vânt .... 114- „ Senin ................13+ , . ...................154- ₐ Variabil, plde . . . 144- ₐ Senin, nor..........144- ᵣ Nor • .... 164- , Senin, liniștit . . . 12 4 „ Senin ..............164- , Nor, vînt.......164- ₐ Senin, vânt .... 154- „ Senin, vînt .... 154- ₒ Variabil, senin . . 164- , Nor, vînt.......164 , Senin ..............184 , Senin, vînt . . . . 174 Frumos...........164- „ Senin ................134- ₛ Senin, vânt . . . .204 Senin ..............184- „ ................ 204- , 1892 ’ MONITORUL OFICIAL 16 Iunie 1887 INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC OBSERVAȚIUNI: De la 14 (26) Iunie 1887, orele 6 a. m. In 24 ore De la 13 (251 Iunie 8 ore eâra. Barometru redus Vistul Temper. Barome- Vintul la 0* ți la Temperatura Starea extr. tru reda Starea OBSERVAȚIUNI STAȚIUNI nlrslul mărel aerului 5 ț 4 Cerului M Min. la0> ți Direcția Tăria Canini 1 Dlnețla £ P16e aau i * nivelul Obeerv.| Variaț. Obaarv. Varia). p ■Apadfc mare! Temper. T.-Severln. 762.7 4- 0.8 19.8 --- 1.4 70 SW f. senin 27 13 762.4 20 6 NE 1 f. eenio Balota . . 762 2 4- 0.3 18 0 --- 1.0 60 w a 28 12 761 6 24 0 W 1 » Craiova . . 762 0 --- 0.7 18.4 - 0.4 53 SW p. noros 23 10 760.7 20.0 W 2 * Slatina . . 761.8 --- 0.3 18 9 - 1.4 76 N f. senin 29 20 760.3 22.0 NE 2 noros Giurgiu . . 762.5 + 0.7 11 6 --- 8.4 60 NW senin 24 14 762 4 16.7 S 2 senin Constanța . 761.6 4- 1.4 17 3 --- 1.9 58 N f. senin 23 13 761 0 18 0 NW 1 f, 'leniu Salina’ . . 762.2 + 0.4 20.9 4- 1.3 44 E _____________H* 1--- 1 CQ | W tO ti | p. noros 25 12 761.4 20.0 NNW 4 p.noroa Starea măre! f. liniștită. Galații . . 760.4 --- 07 23 0 4-3 6 48 f. senin 26 11 761.1 195 NE 1 senin Brăila . . 761 6 --- 02 16.0 4-2 7 60 ■ 18 4 762 8 12 0 NW 3 f. senin Sin» ia . . 765.8 + 5.1 19.8 4- 0.8 64 26 19 765.5 20.2 NNW 1 Călărași Baoăfi . . Roman . . Iași . . . 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 De la 15 (27) Iunie 1887, orele 8 diminâța. De la 14 (26) Iunie 1887, 8 ore sâra. Bneureaal . 759.e| --- 2.7I 21.2I --- 0.1 1 58l ENE | l!p.noros| - 3o| 13[| 757.81 22 el W | l|f.sen’n Barometru ee uroă. BULETIN ATMOSFERIC SEPTEMANAL No. 76 Desumatul observațiunilor meteorologice făcute de Luni 20 Iunie până Duminică 26 Iunie 1887, st. n. f Altitudinea d'aaupra nivelului măre! aprdpe 90 metri.— Termometrul la a metri d'asupra p&mentulul_____Heliograful la 13 m,8o și Anemcmetrul la rj metri d’asupra pămentulul. Temperatura aerului în grade C. La umbră Fără apărător Luni 20 Iunie Mar(I 21 MercurI22 Joi 23 Vineri 24 Sâmb. 25 Dumin.26 17.9 21.4 18.6 18.6 22.0 20.5 21 1 a ’m xS g ’a La fața pământu- lui La 0m,75 d’asupra pământu- lul 25.5 29.0 26.5 26.0 27.5 29.0 30.0 10.5 13.5 13.5 11.5 10.5 15.0 11.0 Max. | Min. Max. | Min. Temperatura pământului la a- dânoime de: 0m(30 O o sa 0 A a* o o 18.2 16.7 18 5 15 8 Vântul 45.9 52.0 60.0 54.0 57.5 50.5 60.0 95 9.0 140 9.0 80 120 30.0 33.5 32.0 31.5 33.0 35.5 36.0 10.0 12.2 12 0 10.5 90 14.5 10.0 55.5 57.0 58.0 58 5 63.5 63.0 58.5 12 5 19.4 17.9 16.7 15.8 20.7 18.3 16.7 15.8 20.4 18.6 16.8 15.8 20.7 21.2 21.5 18.7 18 9 19.1 17.0 16.0 17.1 16.0 17.2 16.1 a a ca go țf CE ce M d ⁰⁵ 0) o - § a o >4 4 £ 4 2 •S. S 4’5 o a cu M 4 fâ 750.5 12.2 12.2 12.2 12.6 12.2 12.5 var. 3.0 57 15 750.3 752.0 751.1 752.2 753.1 751.5 WSW WSW WSW NNE WSW var. 4.5 60 7.5 55 3.0 4.0 40 55 50 42 50 39 3.8 2.4 3.0 3.0 3.3 3.2 d d ’J- 0.4 0.0 0.0 bo Zi 5.7 1.0 83 2.0 3.7 6.3 1.7 7.0 12 5 60 65 9.5 7.0 13.0 Aspectul din 2 Aprilie st. n. 1887, pu- nerea în vînZare cu licitație pnblică a imobilului ipotecat, situat In Giurgiu, culorea Negru, suburbia S-ta Treime,; strada Baterielor No. 45, ce se învecine- sce la față cu strada Baterielor, pe o în- tindere de 21 m. 6 c. m., de alta parte cu strada Protopopului, pe o întindere de 16 m. 50 c. m., la o lăture cu Hris- tiche Balănescu, având 24 m. 30 c. m., iar laturea din stânga despre Nicolae Brtsca de 30 m. 40 c. m.; acest imobil consistă într’un corp de clădire de zid masiv, învelit cu tablă de fer, conținând 3 încăperi și sală cu geam’âc pe dina- inte, dependințele tot de zid acoperite cu olane și așezate pe pământ, conține 2 camere și o bucătărie, mai are în curte un grajd și șopron de scânduri, numai peretele din fund de zid, cu fânărie d’a- supra, acoperită cu olane, are împrej- muire de scânduri asemenea și portă, un becifi și o grădiniță, averea debito- rului preotul Iconomu Drăgan, acum încetat din viață și representați moște- nitorii săi prin muma lor Ralița Proto- popescu, din Giurgiu, pentru despăgu- birea societâței de capitalul, integral al împrumutului acordat sus numitului în sumă de lei noui 3.000, precum și de anuitățile datorite și cheltuelile făcute ' de $isa societate, împreună cu procen- ¹ tul 1 >r până la achitare și cari se vor 1404 MONITORUL OFICIAL 16 Iunie 1887 fixa tn caetul de însărcinare prevăzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul săâ cu No. 1.069 din 27 Martie 1887, a ordo- nat punerea în vîndare a menționatului imobil din acest oraș Giurgiu. Se face dar cunoscut prin acesta a doua publicațiune că, în ^iua de 3 Sep- tembre 1887, orele 10 dimindța, se va vinde prin licitațiune publică, în pre- toriul acestui tribunal, imobilul notat mal sus, avere a defunctului preot Ico- nomu Drăgan, dupe cererea primei so- cietăți de credit funciar urban din Bu- curesci. Doritorii de a cumpăra acest imobil vor putea lua cunoscință de condițiu- nile vîmjărei din caetul de însărcinări ce are să fie depus la grefa acestui tri- bunal cu 8 lO tA «O t*05 Acț. soc. basalt artificial Dividend 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 „ municipal 1 Ian.---1 Iulie 1 ? 1 ! 1 1 1 1 ! 1 SCHIMB 1883 ........ 1 Maiii---1 Noem. Londra......oek împrumutul municipal Tragerea ....... 3 luni 1884 ........ 1 Ian.---1 Iulie Paris ......eek împrumutul orațulul 1 Ian.---1 Iulie .......8 luni Bucuresci (loeur!) . . 1 Ian.---1 Iulie Francia.....oek VALOBI DIVEESE 1 Maifi---1 No«m. ....... 8 luni monete Scrisuri funciare rurale Viena......oek Napoleon de aur “ Idem urbane ..... .......3 luni Galben austriac . a , o < ? ” Idem orațulul laș! . . ..... nap. (scurt' 1 Imperial rusesc ~ Obligațiunile casei pen --- Berlin .... oek 1 | i 1 i U 1 1 1 1 M 1 1 1 1 1 1 Biletele Băniei naționale . . • • ■iunilor ...... w .....8 luni Lu.........15 ,5---m°/o Germania . . . oek Vioriul de hârtie austriac! . • • ~ ....... 3 lurl Bubla argint pe hârtie . ." . r'o e “ Amsterdam . 3 Iun' 1 Petersburg . 3 Iun Belgia ... 3 Iun' ...... (eeurt O O O _© O O O o 1 Elveția . . 3 luni o x 6* o' o o o" © « l Italia . • > O lA 5 »A j ■ BURSA DIN STRAINETATE Cursul Paris Cursul Cursul Berlin 10 (22) Iunie 1887 curent trecut 12 (24) Iunie 1887 curent trecut Rentă franoesă ..... 108.95 108.95 Viena curent trecut .Douievard........ Rentă română 5°/0 .... ------ --- 12 (24) Iunie 1887 Napoleon........... ---• 16.14 împrumutul elen din 1879 . 436.25 436.25 Renta română emortisabilă . . . 94.40 94.40 * . » 1881 . 375 --- 378 --- Napole m .......... 10.03 10 035 Oblig, căilor ferate române 6 o/o . 106 --- 105.80 Banca otomană...... 508.75 510 - Galben ........... 5 93 5.93 « > x • 5 % • 101.80 101.70 Boulevard........ --- Imperial........... 1033 10.34 împrumutul danubian O openheim 107 80 108 --- Datoria turcă..... . 14.70 14 77*2 Lira turcescă ......... 11.37 11.37 Rubla hârtie pe bani gata .... 182.35 182.25 Lozuri turcesc! ...... - 32.75 33 - Argint contra hârtie..... 100 --- 100 --- Schimb Londra, 3 luni..... 20.24 20.34 Dato ia unificată a Egiptului 6°/0 378 --- 378 - Ruble hârtie pe ban! gata . . . 113 25 113.25 » Paris, 2 » ..... 60.35 80.35 Schimb Londra la vedere . • 25.23 25.22 Acțiunile creditului Anztalt . . 282 90 283 --- , Amsterdam...... 168 --- 168 --- , Amsterdam 3 luni . 207.50 207.50 82.40 82.50 împrumutul municipal Bucuresci 94.25 94.50 „ Berlin...... 123 12 123 12 , hârtie......... 81. 0 81 20 Londra » aur.......... 112.90 112 80 Franofort Consolidatele engleze . . . 101»I6 101 =h Coșuri turcesc! ...... 16.20 16.20 • Acțiunile Băncei Bomâniel . 6‘/9 6VS Schimb Londra la vedere . . . 126 80 126 80 10 (22) Iunie 1887 Schimb Paris....... 25.38 25 37 , Paris......... 50.15 50.20 „ Berlin...... 20.54 20.54 , Berlin ........ «2.30 62.25 Benta română amortizabilă 5 °/Q 94 20 94.40 , Amsterdam .... 12.03 1203 , Amsterdam ...... 105 --- 105 - 1 Seoiuptul 5%..... » • --- --- Director, N. T. Orășanu Imprimeria Statului