No. 57 EXEMPI^AB: BOMBĂNI Sâmbătă, 13 (25) Iunie 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PREȚUI ABOjAMENTIiri IX REGATUL MMM 80 lei pe an: 20 lei pe «5 luni. Abonamentele încep din anteia a fie-căreia lună /RETÎUL ABO.UmHlU rENTRD 8ÎRAMTAÎ8: HO lei pe an: 36 lei pe 6 luni. Abonau.ontele ee pot face Ia biuronrik costale. fLBLlCATK'MLK JtBICIARE 8K PlATESC: Până lu 50 linii. 6 lei; mal lungi de 50 HnH 10 lei Orl-ce alte acte introduse in ele ee l lAtenc deosebit ea și publieațiunile, dupe lungime. PRETlUi ANUNC1OR1LOR; 30 banî linia de 30 litere.— A duoa inserare și mal multe, 20 ban! lud.* mcriFio^^ Buemwl Bule vani ul-Independințet IXSMHILMLOI RKHUELă i UlâiC \uteia inserare, 00 b. licia. cele-alte, 80 b. tiuia. Citatiunile de hoVi'ni.de. 00 b. linia Pnblicaținnile nrimVi-b» s> Wh linia S TJ M A B PARTS OFICIALA — Ministerul de interne: Deoret — Prescurtări de decrete. DecisiunI ministeriale. CireulărI. PARTE NEOFICIALA — Depeși telegrafice. Comunicare — Diverse — Buletine meteorolo- gice — Raport. Ananoiurl ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTE OFICIALĂ Bucuresci, 12 Iunie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lu! Dumnezeii și voința națională, Rege al României, Ia toft de față fi viitori, sănitate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 8.225 ; Pe basa art. 112 din legea comunală, Am decretat și decretăm: Art. 1. Se aprobă de Noi a se adăoga la salariul inginerului șef, prevS^ut în budgetul drumurilor al comunei urbane Botoșani, la art. 1, § 1, cap. T, o diurnă de lei 150 lunar, pentru cheltueii de trans- port. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Castelul Peleș, la 8 Iunie 1887, CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 1.650 Prin decretele regale cu data din 8 Iu- nie 1887, în urma propunerilor făcute prin raporte de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt numiți și transferați: D. Dimitrie Moruzi, actual administra- tor la plasa Constanța, din județul Con- stanța, în aceeași calitate la plasa Sulina, din județul Tulcea, în locul D-luI Vasile Murgulescu, revocat. D. Aureliu Popovicl. actual ajutor la administrația plășei Măcin, din județul Tulcea, în funcțiunea de administrator la plasa Tulcea, din același județ, în lo- cul D-luI C. Popovicl, demisionat. D. Paul Stefănescu, fost ajutor de grefă la tribunalul de apel din Tulcea și actual secretar la primăria urbei Măcin, în func- țiunea de ajutor la administrația plășei Măcin, din județul Tulcea, în locul D-luI Aureliu Popovicl, înaintat. D Dimitrie Georgescu. în funcțiunea de șef de biurou în cancelaria prefectu- rel poliți I Capitalei, în locul D lul C, St. Roșea, trecut în altă funcțiune. Prin decretul regal cu No. 1.664 d>ⁿ 9 Iunie 1887, dupe propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul cu No. 3.316, D. S efan Giurgescu, fost di- rector de penitenciar, este numit în pos- tul de director la penitenciarul central Focșani, în locul D-luI Gr. Tănăsescu, demisionat. DECISIUNI MINISTERIALE Prin decisiunea D-luî ministru de fi- nance No. 22 473 și în basa art. 10 din legea pentru reorganisarea serviciului casierielor generale de județe, D. V. Con- stantinescu este numit verificator clasai în serviciul casierielor generale, în locul D-luî Mich. Bădescu, demisionat. Prin decisiunea aceluiași D. ministru cu No. 9.034 din 6 Iunie 1887, sunt nu- miți în serviciul regiei monopolului tutu- nurilor : D. Mihail Greculescu, fost sergent, în postul de guard călare, în locul D-lul P. lonescu, demisionat. D. I. Priescu, fost distribuitor de tu- tunuri, în postul de guard călare, în lo- cul D-luî G. Mirodeanu, demisionat, Circulara D-lul ministru de interne eu No. 5 980 din 1 Iunie 1887, către D-nii prefecți de județe. Domnule prefect, La anul 1885 s’a promulgat legea sa- nitară, care, prin prescripțiunile ei, face din serviciul sanitar un servicifi de Stat, determinând Într’un mod precis rolul tie-cărui agent administrativ și prevă- zând pentru fie-care pedepse, In cas când nu ’și ar Îndeplini obligațiunile impuse de lege. îndată dupe promulgarea legei, o serie de circulari ale ministerului de interne v’a dat tdte explicațiunile tre- buincidse, atât pentru aplicarea legei, cât și partea de răspundere ce vă incumbă In acestă mare cestiune a tngrijirel să- nătății populațiunel, atât nrbane, câtși mai aLs a celei rurale. D-nii inspectori, membri ai consiliului sanitar superior, afi făcut duoă inspecțiuni anuale și ra- porturile Înaintate mie de D-lor afi fost publicate In Monitorul oficial. Din citi- rea acestor raporturi reese că persona- lul administrativ de sub autoritatea D-văstră este departe de a fi Înțeles ro- lul ce are administrațiunea in impor- tanța problemei a propășire! sănetăței publice. Acest fapt mă determină a pune din noii In vederea D-vdstră neajunsu- rile și a cere stricta txecutare a legei și regulamentelor sanitare. Serviciul sanitar, D le prefect, la noi, are duoă mari Îndatoriri, nna e relativă la cântarea medicală a celor suferinzi și alta, cea mai esențială, constă In preve- nirea bălelor, în măsurile ce sunt de luat pentrn combaterea căușelor producătăre de bole. 1854 13 iunie 1887 In ceea te privesce căutarea medicală a bolnavilor, starea actuală a serviciu- lui nostru sanitar este departe de a a- duce o satisfacere complect»; numărul cel mic al medicilor, Întinderea enormă a teritoriului, pe care sunt presărate co- munele rurale, face că acăstă parte a serviciului sanitar să fie puțin simțită de populațiunea rurală bolnavă. Cu tdte aceste greutăți, o stăruință mai de aprd- pe a administrațiune!, o activitate mai mare din partea medicilor vor contribui mult a micșora greutățile și vor mări sfera acestei acțiuni. In acestă ordine de idei, D-le pref ct, veți face ca tdte comunele rurale din ju- dețul D-vdstră să aibă farmaciele în re- gulă, lucru care până nu s’a fă- cut în tdte părțile. Veți chema atenți- unea D-lor sub prefecți, pentru a face ca primarul comunei să arate medicilor pe toți bolnavii și, dupe ce va primi con- sultațiuni și medicamentele gratuite, să fie trecuțl de către medicul de plasă în- tr’o condică specială făcută dupe arăta- rea medicului primar. Partea relativă la prevenirea bdleb r este rațiunea pe care s’a irstitnit servi- ciul sanitar al unei țări ScițI, D-le pre- fect, că datoria de a Îngriji și protege sănătatea populațiun i cade «xclasiv în sarcina administrațiune!. A ăsta pro- blemă însă fiind fdrte complexă, legiui- torul In tdte țările a pus la disposițiu- nea administrația; ei personala! compe- tinte pentrn a discuta și r solvă diver- sele cestiuni ale serviciului sanitar. De inteligența și activitatea D vostră depin- de de a întrebuința cu folos luminele personalului technic, precum și ale con- siiiuiui local de igiena, spre a vă înde- pli..i consciincios sarcina ce vă impune posițiunea D v >stră de cap al adminis- trațiunei unui jud^ ț. Veți face dar, D-le prefect, circulari explicative către D-nii sub-prefecți, In- datorindn’i a merge în comunele rurale Și a explica prim; ril r tote obligațiu- nile ce le impune legea și regulamentele sanitare. Nu este destul a le trimite le- gea și regulamentul, trebue să le ară- tăm cum să le înțelegă și cum dânșii să a? lice măsurile pr. scrise tn acele texte. Numai așa vom ajunge a avea un per- sonal administrativ apt pentru buna și regulata aplicare a măsurilor salutare menite a îmbunătăți sănătatea publică. Să înțelegă o dată pentru tot-d’a-una D-nii sub-prefecți câ legea sanitară ’i obligă la îndeplinirea ei și că în cas contrariâ sunt răspunzători. Cestiunile asupra cărora cer de la D-vdstră o stăruința continuă sunt: Vaccinarea și revaccinarea populația- nei rurale, care mai în toți anii estebâu- tuită de variolă, cată să fie făcută cu cți, de a face să înceteze epidemiile de variolă, trebue să executăm strict vaccinațiunea. Veți da ordinele trebuincidse ca în fie- care comună rurală să se facă de către primar, sub îngrijirea sub-prefectului, listă exactă de toți nevaccinuții din cc- mună, de la etatea de 18 ani până la 6 luni. Listele întocmite ast-fel se vor înainta medicilor cari, împreună ca vac- cinate; ul, vor proceda Ia vaccinarea ce- lor înscriși. Acesta procedare ne va pune tn posițiane de a vaccina toți copii ră- mași nevaccinați din anii trecuți și va face ca de aci înainte să fie de vaccinat numai născuții fie-cărui an. D-nii me- dici primari și sub-prefecțil vor fi obli- gați să vă țină în curent de mersul a- c.stei operațiuni, pentru neîndeplinirea căreia leg. a sanitară prevede pedepse aspre. O altă cestiune, D-le prefect, este re- lativă la facerea de regulamente de igi- enă și salubritatea satelor și locuințelor țărănesc!. Legea cere ca consiliele jude- țiane să facă aceste lucrări și ved cu pă- rere de răâ c -i până astăZi abia 13 județe le-aâ făcut. Veți cere de urgență ca, atât comitetul permanent, cât și consi- liul de igienă local, să facă acest regula- ment, împreună și cu un model de casă țărăuoscâ, și în urmă le veți înainta di- recțiune! sanitare. Este timpul, D-le pn fect, sâ aducem prin îngrj rea și stă- ruința nostră o modificare mii salubră locuinței s tenului, fără a o face mult nai scumpă, prin acesta vom si'rvi atât sănătatea rât și moralul șatenului. Mo- delul de ci-sa, aprobat de consiliul sani- tar superior, se va depune în fie-care local de primărie și sub-prefectul cu pri- marul va veghea la stricta lor aplicare. Un alt răâ,care nu puțin contnbue a slabi și ruiua sănătatea sătenilor, constă în apele stagnate, fie în locuri jose na- tural, fie în gropile car! s’aâ făcut cu ocasiunea construire! șoselelor. Aceste ape stâtâtore, fie în interiorul comunei, fie lângă șanțul comunei, sub influența căldurei, vers se conrup și daâ nascere la emanațiuni vâtămătdre sărătăței. Veți face, D le prefect, ca prin îngri- jirea D lor sub-prefecți, să se facă un recensământ de aceste locuri și în urmă veți supune cestiunea secarei lor consi- liului de igienă și consiliului județian, care, sunt sigur, se vor sili a aduce o grabnică îndreptare. Cred că îa multe părți prin îngrijirea D-lor ingineri de județ se vor găsi mijloce, ssâ de scur- gere, saâ de astuparea lor prin pământ, lucru care s’ar putra face cu Zilele de prestație, din cari o mare parte se perd fără nici un folos. Regulamentul sanitar prevede ca me- dicii primari să visiteze regulat o dată pe an fie-care comună rurală și că tn astă inspecțiune să fie însoțit de D. sub- prefect. Cei ceaâ făcut regulamentul aâ avat tn vedere, pe de o parte, controlul reciproc și pe de alta înțelegerea comună asupra aplicărei legei sauitare. Prescrip- țiunea acesta nu se aplică tn multe părți, de unde resultâ că ceea-ce medicul pre- scrie ca măsuri de executat sunt citite numai de primari, cari nu le aplică in regulă, și D-nii sub-prefecți adesea ig- norăză acele măsuri. Veți face dar, D le prefect, ca de aci înainte să se execute întocmai prescripțiunile regulamentu- lui, puiul acăsta tn vederea atât a D-lui medic-primar cât și a D-lor sub-pre- fecți. Puindu-vă tn vedere, D-le prefect, cele ce preced, sunt convins că veți lua tote măsurile pentru aplicarea legei sanitare și că în curând ’mi veți da ocasiune de a vă mulțumi de resultatele dobândite. Primit’, D le prefect, asigurarea ose- bitei m>le considerațiuul. Ministru, Radu Mihaid. Ciroula’a D-luî director general al servioiu- lul .anitar, ou Vo. 6 103 din 4 Iunie 1837, a- dre ată către D-nil doctori primari de județe. Dom ule doctor, Primind direcțiunea serviciului sani- tar, am consciință de greaua sarcină ce ’mi impune, mai aLs asta ZI cn noua kge sanitară, când ochii tutulor sunt în- dreptați asupra lui, de a vedea îmbu- nătățirile cerute și așteptate cu drept. MotivJe cari m’aâ decis a o primi aâ fost, pe de o parte, concursul pe care ’i aștap sigur de la D-vdstră, și pe de alta consciință situațiunei îu care ne găsim. Ast-fel pun îu vederea D-vostă ideile și cerințele cari ’mi vor călăuzi în îndepli- nirea datorielor de cap al serviciului sanitar. ScițI, D-le doctor, că noua lege sani- tară a dat o drăptă satisfacția ne, atât demnităței, cât și intereselor medicului; dânsa a făcut pe medic să fie controlat și judecat de ai săi, ’i-a asigurat posi- țiuma și ’i-a fixat onorariul care până aci era supus la capriciul influențelor locale. Dacă acea lege a ridicat pos ți- cnea de medic, era drept ca tot ea să cără de la dânsul o mai mare activitate, un mai vădit devotament și o stăruință mai continuă în combaterea relelor. De aci sarcinile s’aâ mărit și s’a dat drep- tate concetățenilor noștri să na vegheze de aprope și să cără de la noi mai mult, iată sitar țiunea. Depinde dar de D-vds- tră și de mine de a face să se condscă de toți că medicii, când sânt respectați în persdna și drepturile lor, sciâ să ’șl facă datoria. MONITORUL OFICIAL 1358 18 luni» 188? In inspecțiunile ce am făcut tn curs de duoi ani, am avut ocasiune sâ văl prin mine Însumi, atât nom roșele greu- tăți ce Întâmpină medicii iu Îndeplinirea datorielor lor, cât și negligențile și a- baterile de Ia aceste datorii. Vă declar, D-le doctor, că cer de la D-vdstrâ și de la tot personalul medical din județul D-vdstră aplicarea consciincidsă a ce- rințelor legei și regulament dor sanitare. Numai ast-fel vom fi tari In menținerea drepturilor câștigate șt vom nimici ori- ce Încercare ce se face din partea acelor cari doresc a se tntdrce la starea tre- cută. Rolul medicului, mai ales in fața po- pulațiunel ndstre rurale, este destul de gnâ; are să lupte cu ignoranța, inimi- cul perpetuă al aplicare! veri-cărei mă- suri igienice; el trebue dar să us ze de blândețe și, prin consilii bine-voitdre și continue, să facă pe săteanul nostru sâ Inți legă folosul ce ar trage din aplica- rea măsurilor luate. Din visitarea co- munelor de către D-vdstră și de către medicii de plășl să nu se facă numai o simplă formalitate resumată tn câte-va Întrebări făcute primarului și tn sub- scrierea In condică. Nu ast fel vom In- prieteni pe țăranii noștri cu bine-facerile sciințe); din contră, sâ visităm casele lo- cuitori'or, scdla, cimitirul șistabilimen- tele de mâncări și băuturi; să căutăm pe cei bolnavi la casele lor ș: să povă- țuim pe cei sănătoși la aplicarea măsu- rilor de igieuâ a loc.ințelor și curților lor. Si facem prin vo bi ndstră, prin conduita ndstră umanitară, să si ni ța ță- ranul că ne interesăm de sănătatea și viața lui. Iată adevăratul rol al medicului cunsciincios și pătruns de sfânt* datorie de a căuta pe bulnavi și a lumina po- pul, țiunea. D-vostră sunteți convinși, ca și miue, câ tn mare parte sistema de alimentare și loctința șatenului nostru coutribuesc cu mult la debilitatea lui morală și fi- sicâ, determinând iu el o mare aptitu- dine a se bolnăvi și o mai mica rrsisbm- ță la tendii țele distrugăidre a unei b ile; și să nu uitam câ d-presiunea morală și fisică se ci freză cu mari perderi tn avu- ția ndstră națională, lată cestiuni caii trebue să ne preocupe In prima linie, nu cu pretențiunea de a le resolva ime- diat, ci cu bgitima dorință de a r, cu- nds e răul și a lucepe sâ l combați m. Cred cărtudiind ac*stecestiuui, veți face prin luminile D vdstrâ ca administrați- unea j udețianâ sâ ia măsuri pra tice și Înțelepte, cari aplicând i-s* ne vor În- druma spre Îmbunătățire. Sunt con- vins, D-le doct >r, că ță anul nostru deș- tiptși lesne modificabil din fire, pote prin consiliele date de medici să ajungă să mănânce mai bine și să aibă o căsuță mai sănătdsă. Am vă^ut cu plăcere câ in unele județe s’a introdus cartoful ca aliment al săteanului, făcând din el o ferturâ mai gustdsă și mal hrănitorede cât terciul și saramura simplă. Tot ademenea, D-le doctor, am văijut atât Iu rapdrtele D-lor inspectori,mem- bri ai consiliului sanitar superior, cât și prin miue Însumi, că tn multe comune rurale staguăzi ape tn locuri jose natu- ral, saâ tn gropile cari aâ resultat din con- struirea șoselelor. Aceste ape stâtătore, priu putrificațiunea și emanațiunile vă- tămetore, con trib uesc la nesănătatea po- pulațiunel. Nu este destulsâ le descrim și să ne văităm de relele lor efecte; tre- bue prin stăruințele ndstre să facem să Încet* ze răul, saâ secându-le, saâ astu- pând acele gropi cu pământ. Prin D vds- tră, prin D-nii sub-prefecți șiD nii me- dici de plăși, veți culege tdte amănun- tele relative la aceste locuri, veți aduna material necesar pe care '1 veți înainta D lui prefect, spre a’l supune consiliu- lui de igienă. In acest c>nsiliâ D-vdstră Împreună cu cel-l’alți colegi veți dis- cuta și veți găsi mijlocul practic și po- trivit cu puterile nostre pentru stingerea acestui rău. Vaccinațiunea și revaccinațiunea. D-le doctor, se face fdrte incomplectă, probă despre acăsta sunt numerdsele epidemii de variolă, cari In fie-care an omora populațiunea ndstră rurală. Nici un mo- tiv nu ne pote scăpa de răspundere și de a fi p rtași Ia acăstă crimă; căci pen- tru mine este o adevărată crimă, când cundscem mijlocul de a apăra sănăta- tea și viața populațiune), și nu *1 apli- căm. Veți lua dar tote măsurile necesa- re peutiu vaccinarea tutulor persdnelor rămase nevacciuate din anii trecuți, dupe list-le cari vi se vor înaint* de către i dministrsțiune, căruia i s’a dat de către O. ministru o dinul de a face un recensământ consciincios de toți nevaccinații de Ia etatea de 18 ani până la 6 luni. Să puneți tn vederea m, dici- lor de plană ca dâcșii aâ răspunderea și ca ast-fel sâ stăruiască Împreună cu vaccinatorii a executa sever operațiunea vaccinatului. D-vdstră In urmă veți controla resultatele dobândite și veți comunica lunar direcțiune! mersul ope- rațiune! și modul cum personalul ’și Îndeplinesc^ datoria, pnindu-le In ve- dere că pedepsele prevăzute de lege se vor aplica fără cruțare. 0 alta c-stiune, asupra căruia chem deaprope atenția eaD-vdstrâ,este con- siliul d i igienă, al cărui vice-președinte sunt ț<. laâtituțiuneacousiliului de igie- nă, eminamente utilă și bine-făcâtore, a produs in tdte țările servicii mari salu- br.țâței publice și private și a lăsat lucrări cari onorezi atât acele consiliuri de igiena, cât și țera care le posedă. La I noi, D-le doctor, este trist a constata că nu numai n’a produs nimic, dar a ajuns numai o expresiune vană a orga- nisațiunel ndstrâ sanitară. D-vostră, D-le doctor, vă incumbă datoria de a aduna material necesar vieței lui, și D. prefect est j dator a’l face să funcționeze. La noi cestiunile complexe ale Îmbună- tățire! și pâstrărei sănătăței abundă. Putem ^ice chiar că nu suntem de cât la Începutul acestei trebuincidse refor- me. Afecțiuni numerdse bântue popule- țiunea: syphilis, pelagra, paludism, al- coolism, etc., măsurile de a le combate și preveni, pe cât putem, să vă preocupe și să adunați tot materialul dobândit prin stadiul și observațiunile D-vostră. Acest material să’l puneți tn discuțiu- nea consilielor de igienă, cari prin lu- minile membrilor ce’l compun va primi negreșit soluțiunea dorită. Asemenea cestiunile numerdse de igienă și salu- britate privată și publică, cari priu nu- mărul și variațiunea lor constitue un element de viață activă și bine-fâcătdre a consilielor de igienă. Iată, D-le doctor, ceea-ce cer de la D-vostră ca cap al ser- viciului sanitar al județului. Luând cunoscință, D-le doctor, de ce- le ce preced, cer de la D-vdstrâ și de la tot personalul medical concursul leal și actir, pentru a putea să ne tmpliuim datoriele ce avem față cu legea și cu consciința profesiune) nostre. Pe calea acesta veți găsi tot-d’a-una In mine un confrate care vă va apăra. Primiți, D-le doctor, asigurarea con- siderațiunei mele. Director general, Dr. Sergln. ȚTiite neoficiala" Bucuresci, 12 Iunie DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciul privat al Monitorului) Viena, 23 Iunie — Suirea câ regele Sârbiei va merg* și t j auui acesta pen- tru câte-va săptămâni la Gleicheuberg este confirmata. R-gele va sosi ia 25 la Viena, unde va rămânea câte-va «jile. Berlin, 23 Iunie — piarul Reichsan- zeiger constată câ convalescența împă- ratului merge bine. Viena 23 Iunie — Corespondența Po- litică publică o scrisore din Berlin In care s > 4*Ge câ presiunea < xercitatâ de către Franci* și Rrsia la Costantinopol, relttiv lacouveuțiuueaauglo turc»,pdte avea ca urmări refusul diu partea Sul- tanului de a ratifica coavențmaea. Scnsdrea adaogă câ este posibil ca ca- binetul otoman actual sa fie înlocuit printr’un altul mai plăcut Rusiei, dar ca este tnduoios iu mod decsiv ca acți- unea diplomatică angagiatăsâ aibă ur- mări pericoldse. Londra, 24 Iunie — Daily New» caii- 18S6 MONITORUL OFICIAL rlS'Iunîe 1887 fică de stupid și periculos instrument con* Tensiunea anglo-turcă relativă Ia Egipt. piarul englez (jic& că este de preferat ca acestă convențiune să nu fie ratificată, și c» fir fi fost mai bine pentru Engli- tera să fi dat 20,000 lire sterline lui Bir Wolff cu condițiune să nn facă nimic. Sofia, 2* Iunie — Scirea dată de di- ferite ^iarc, ^ieend că D-nii Stambuloff și Jifkoff ar fi fost arestați din ordinul D-lor Mutkuroff și Popoff, este cu totul inexactă. (Hâvas.) MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTli UCȚIUNEI PUBLICE Promoțiunea școlarilor de ambe sexe din sceiele urbane din țâră regnlându-se prin noul regulament de promoțiune de la 16 Octombre 18b6, se pune din noii in vederea tutulor D-lor institutori, că art. 73 și 74 din regulamentul de ordine și disciplină de la 1879, pentru scolele primare urbane s’afi abrogat prin pu- nerea in aplicare a regulamentului din 16 Octombre 1886, precum și ori-ce alte disposiții contrarii acestui regulament. No. 7.083. 1887, Iunie 12. Persanele mal jos Însemnate, bine- voind a oferi la mai multe biserici bani și alte obiecte sacre, ministerul le ex- primă mulțumirile sale pentru aceste piose fapte și anume: I. D-na Sa vas ti ța G. Ceatalopulo din comuna Islazu, județul Romanați, a ofe- rit bisericei din acea comună 4 perdele mari și 3 procovețe de catifea. 2. Mai mulțl locuitori din comuna Ulmeni, județul Ilfov, a contribuit cu bani pentru cumpărarea mai multor obi- ecte sacre la biserica din acea comună. 3. D. Mateifi I. Danaric, din Tergu-Jiu- lui, a dăruit bisericei din comuna Pârîu- Boia, județul Gorj, un policandrutn va- Idre de Iei 140. 4. D. M. A. Marinescu, antreprenorul moșiei Crețuksci din județul Ilfov, a reparat cu spesele sale biserica din acea comună, pentru care a cheltuit suma de lei 540. 5. D. I. G. Poenaru din Buzăâ a ofe- rit bisericei din comuna Valea-Teancu- lui o icdnă mare In valdre de lei 200, DIVERSE In ^iua de 30 Maifi expirat, o copilă, tn etate de 8 ani, fica lui Nicolae Con- stantin, din comuna Dedulesci, județul Brăila, merg&nd la un puț spre a scdte apă, a că^ut tn el și s’a Înecat. —x— In ijiua d⁰ 8 Iunie 1887, s’a găsit pe rtul Șiret, In direcția comunei Biliesci, cadavrul unui om necunoscut, adus de curentul apei, care se crede a fi Înecat de mai mult timp, fiind că^ut deja tn putrefacție; acel individ era îmbrăcat cu sucman sur, ițari albi, cămașă de pânză și opinci; dupe port se presupune a fi fost plutaș. —x— Femeia Luxandra, soția sătănului Dinu Radu Stanică din comuna Ocnița, jude- țul Dâmbovița, a născut un băiat care are Intre nas și falca de jos un bot ca de mei, fără gingii; copilul și mama sunt sănătoși. BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDEȚE In diminua de 12 (24) Iunie 1887 Adjud --- Senin, liniștit . . . 13-, B Alexandria --- Senin . . . . . 15 + . Baia-de-Aramă--- » . . . . . . 15+ , Babadag --- Variabil, nor . . . 134 . Bacăâ --- Nor . . 144 . Balaciâ --- Variabil, vînt . . . 15 + » Bălti -Albă --- Senin, variabil . . . 17+ » Bechet --- Senin, vînt . . 14+ . Btrlad --- Variabil . . . . . 144 , Bistrița --- Variabil, eenin . . 144 . Botoșani --- Senin, plde . . . . 124 Brosceni --- Nor..... . . 13+ . Budesci --- Variabil, nor. vînt . 1" + a Buhușu --- Variabil . . . . . 134 Burdujeni --- Plde, vent, nor . . ®4 . Buseâ --- Senin, pl. măr. . . • 1^-4* , Calafat --- Senin, vînt . . . . 124 Călărași --- Senin, liniștit . . . 1^-4" Câmpina --- Nor..... . . 104 , Câmpu-Lung --- Variabil, nor . , • 16-4" w Caracal --- Senin, vânt . . . . 12+ , Ceatal --- Variabil, nor . . . . 154 Cerna-Vodă --- Senin, nor . . . . . 184 , Cetate --- Senin .... . . 134 . Chilia- Vechiă --- Senin, liniștit . . . 14 4- . Codâesci --- Plde..... . . 184 , Corabia --- Senin, vînt . . . . 15-4" w Oosia --- Variabil, nor . . . 124 . Cart -de-Argeș --- Senin, liniștit . . . 12+- Darabani --- Plde, nor . . . . . »4 Domnesc! --- Senin .... . . 204 Dorohoid --- Nor, p. plde . . • . U4 . Drăgășani --- Senin .... . . 164 Drăgănesci „ » . . 144 , Drănceni --- Nor, plde, senin . . 144 , 1'eicSți •MB Fălciu — benin, var.abil. . . 18+-K. Fălticeni — Plde............................54- . Ferbințl — Nor . .... 184- ■ Filiași — Senin, vânt . . . .15 4-, Filipesci — Senin ...............174- » Focșani — Norat............174- » Chîesd — Senin........... 204- , Gorgoroa — Varianil, nor . . . 154- , Hârlăâ — Nor . . ... 124 „ Hârșova — No». vânt........134- , Herța — Variabi', vânt . . . 134- . Hores — Variabil, senin . . . 12 4-, Huși — Variabi), p. pl/e . 144- ₐ Isaccea — Senin, p. plde . . . 13 4 ₐ Ivesd — Senin ..............134- , Mamomița — Nor, variabil . . . 144- ₐ Macin — Variabil, nor .... 134- , Măgurele — Var., senin, vînt . , 184 „ Mahmudie — Variabil, nor . . 184- . Mangalia — Senin, marea calmă . Mărășesci — Senin ..........18 4-, Mărgineni — ₐ ..........144 , Midjidic — . ..........164- , MAăUenl — Plde, nor, vânt . . 104- , MitU — Variabil, nor .... 144- , Moinesci — Senin ....... 14-4- „ Neamțu —■ Nor. plde.........10 4 „ Novaci — Senin ..........12 4- , Obedeni — Var'abil ..... Ocna — Senin ..........174- . Odobesci — Senin ...............154- ₐ Oltenița — Senin, vint .... 144- ₐ Ostrov — Senin ...............164- Panciu — „ ..........144- ₐ Jttșcani — Senin plde .... 124- ₐ Pâtârlaqele — Variabil, nor ... 154 ■ । Piatra — Variabil............13-rB. Pitesci — Senin, variabil . . . 134 B Piua-Petri — Senin ..............12-4- ₐ Pleșcoiu — Senin, jțlde .... 144 , Ploesci — Senin .................144- , Podu-TurcuM — .............. 124 Predeal — Plde, nor................84 * Rădăuți — Norat...................124 „ Râmn.-Sărat — Senin, nor, p. plde . 164 B Râmn - Vâlcea — Variabil nor . . . 144 , Riu- Vadului — Senin, nor .... H4 ₐ Roși-de- Vede — Senin, frumos . . . 164 „ Salinele-Mari — Nor, senin . . . . 134 ₐ Sascut — Senin ..................124 , Săveni — Senin, plde, nor . . 104 ₐ Sinaia — Nor, furtună mare . 104 , Slobosia — Norat ...... 134 „ Spinenl — Frumos, nor .... Sțefănesd — Variabi), plde . . . 134 ■« Tecuciu — Variabil, senin . . . 134 ₐ Tergaoisce — Nor, senin .... 154 ₐ Tfyrgu-Frumot— Nor, plde, liniștit . .124 „ Tlrgu-Jiu — Senin ...................144 , Tirgșoru — . 154 , luîcea — Variabi], nor .... 134 B Țăndărei — Urlați — Senin, nor, vînt . 144 ₐ Ursiceni — Variabil, senin, vânt 144 Valea-Călug^r.— Nor, vînt...................154 ₐ Văleni — Var., nor, vînt . . . 144 ₐ Vasluiâ — Senin, plde, senin . 174 ₐ Virciorova — Senin 154 „ Vulcan — Vânt, nor, senin . . 124 . Vidra — Nor, vânt......13-|- , Zătreni — — Senin, vânt , . , . 15 , 13 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1357 INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMÂNIEI BULETIN ATMOSFERIC OBSEBVATIUNI: De la 10 (22; Iunie 1887, orele 8 a. m. In 24 ore De la9 (21) Iunie8oro sâra. Barometru redus Temperatura Vistul Temper. Bareme Viatul la țl U serului Starea ertr. tm red • Starea OBSEBVAȚIUNI STAȚIUNI nivelul măre! Ș a 1 Cervlnl Max. | 1 la 0* |! cu Direcția «PVX Cerului Obser» Observ. 8 u P16e sau nivelul 9 | Variaț. | Variaț. D 1 rikpadâ mărel T.-Severln. 781.6 4- 1.3 13.8 --- 2.6 75 NW 3 aeoper. 4 27 13 757.4 20.0 NW 5 ploios Sâra plde. Balota . . Craiova . . Slatina . 761 5 4- 1.1 14.8 --- 2.0 69 W 2 p noroe _ 27 10 758.3 230 S 2 senin Ginrgiu . . 760.7 -t- 0.4 18 8 - 1.0 56 w 4 f. senin --- 28 19 757.7 23.4 ---- --- • Constanța 759.8 --- 0.5 20.3 4- 0.9 65 NW 2 --- 22 13 759 8 20.0 WNW 1 f. senin Starea mărel liniștită. Sulina . 759 2 + 0.6 20.1 4- 0.8 78 NE 1 p. noros --- 24 12 758 6 183 S 2 , » lină. Galați1 . . 760.3 4- 1.2 17 9 --- 2.1 76 NNE 4 senin --- 28 12 760 6 19.7 S 4 M Brăila . . 759.8 4- 26 18 5 --- 16 62 --- f. senin 29 11 758.0 20 3 SE 4 Sin* ia . . 761.6 + 2.1 10.1 - 39 82 N 1 noros 2 20 8 759.0 12 3 --- ---- p.noros Călărași 759.0 4- 1.0 19.0 0.0 72 ESE 1 f. senin --- 25 18 756.7 22.8 NNE 1 a Bacăă . . Boman . . Iași . . . De la 11 (23) Iunie 1887, orele 8 diminâță. De la 10 (22) Iunie 1887, 8 ore sâra. 760.3 --- 0 2 ' 19 8 1---01 1 eolwsw 2 - 27 12 7603 17 8 WSW 1 acop. Barometru staționar. f. senin OBSEBVATIUNI: De la 11 ^23) Iunie 1887, orele 8 a. m. In 24 ore De la 10 22; Iunie 8 ore sâra. T.-Severin . 762.0 4- 0.4 17.0 4- 3.2 66 SW 1 senin 20 12 761.9 16.8 NW 3 aeoper. Balota . . Craiova . . Slatine . . 761 5 09 15 8 + 10 66 W 2 t. senin 3 28 9 761.6 19 6 W 2 ploios Sâra plâe f. măruntă. Giurgiu . . 760 9 4-02 16 8 --- 20 80 W 5 --- 27 15 760.4 16.4 W 1 noros Constanța . 759 8 0.0 18 3 --- 20 74 W 1 senin 2 24 14 760 0 19.1 s 1 Stai ea mărel liniștită Sulina . . 758 5 --- 0 7 19 7 --- 04 76 SW 2 --- --- 23 14 7593 19 1 SW 2 f. senin • » Galați . . 758.8 --- 1.5 20 3 --- 24 56 WSW 6 f. senin 1 28 14 759 5 17.3 N 6 noros Dnpă prânz plde. Brăila . . 758 2 --- 07 20.1 -ț- 13 54 N 2 senin 28 1) 758 1 20.0 N 1 aeoper. Sinaia . . 760 0 --- 16 12 0 4- 19 72 N 3 noros 7 13 3 76'.3 9.2 N 3 noros piua plde măruntă. Călărași . 758.0 --- 1.0 16 8 --- 22 82 WNW 2 senin 6 26 12 757 4 26 4 NW 3 aeoper. Baeăă . . 742.6 + 0.2 17 0 --- 9.4 70 N 1 noros --- 18 14 742.5 ir.o 7 noros Boman . . Iași . . . De la 12 (24) Iunie 1887, orele 8 diminâță. De la 11 (23) Iunie 1887, orele 8 sâra. Bucuresci . 760.1 --- 0.2 22.6 4-28 44 NNE 2 p. noros 96 11 758.9 17.6| WNW 1 f. enin Barometru se uroă. Director, St. H. HEPITES. Raportul D-lul dr. Măldărescu,' membru con- siliului sanitar superior, asupra inspecțiunel ser- viciului sanitar din circumscripția VI a județe- lor Argeș, Muscel, Vâlcea și Gorj, în anul 1888, către D. ministru de interne. Domnule ministru, Conform legei sanitare tn vigore, sub- semnatul terminând inspecțiunea sani- tară In județele Argeș, Muscel, Vâlcea și Gorj, am on<5re a vă relata cele-ce urmeză: Județul Argeș Acest județ nu are un personal medi- cal suficient, din 5 plășl, forte Întinse și accidentate, numai 3 aâ medici titulari, este neapărat urgent a se prevede in budgetul anului acestuia Încă 2 medici de plășl. Personalul medical, In acest an, am constatat’o cu o deosebită plă- cere. ’și a făcut datoria sa mai presus de m j!6cjle ce are Ia disposiția sa, și în raport cu ajutorul ce i se dă de ad- ministrație. Cei trei medici de plășl de la începu- tul anului până la l Septembre trecut, aâ făcut mai mult de 600 visite în co- munele rurale, iar medicul primar a vi- sitat mai mult de 100 comune rurale în timp de 6 luni. Aceste visite dupe cum m’am asigu- rat în multe localități, aâ fost însoțite de consultațiuni medicale date pătima- șilor de prin comune. Itinerariul ce s’a stabilit tn visitarea comunelor D-lor medici de plăși n’a putut fi executat tot-d’a una din causă că fdrte djs sunt siliți a lăsa șirul comunelor indicate în itinerariâ spre a visita alte comune unde aâ fost chemați, fie pentru ivirea unor băle epidemice, fie pentru cașuri medico- legale. Vaccinarea s’a făcut anul acesta pe o mare întindere și cu vaccin animal. Executarea măsurilor sanitare pres- crise de medicii plășilor saâ de medicul de județ, precum și chemarea copiilor pentru ‘a fi vaccinați în comunele ru- rale, măsurile generale sanitare ema- nate de la centru, legea sanitară și re- gulamentele ei sunt aplicate cu mari dificultăți de autoritățile comunale. D-nii sub-prefecți se ocup forte puțin de executarea măsurilor sanitare prevă- zute mai sus, iar primarii comunelor rurale urmeză indiferentismul superio- rilor. Acăsta am constatat’o în multe din comunele pe cari le-am visitat. Primarii comunelor rurale aduc, dupe multă stă- ruință, copii la vaccinare și listele de copii nevaccinați pe cari sunt datori să le presinte vaccinatorilor dupe sosirea 'or în comune, lipsesc în cea mai mare parte. Ast-fel vaccinatorii perd adesea mai multe ^ile într’o comună și abia vaccinez câți-va copii, saâ plec fără a vaccipa nici unul. 1358 13 Iunie 1887 Tndiferința autorităților comunale și a D-lor sub-prefecți ee observă aseme- nea și lu privința înființîrel cimitirelor comunelor rurale, obligațiune impusă de lege. într’un mare număr de comune rurale nu s’a înființst tncâ cimitir Me- dicilor de pbși, tn visitarea comunelor, nu li se dă nici un călăraș dupe cum prescrie regulamentul, spre a le veni tn ajutor Ia sosirea lor în comune pentru a putea găsi autoritățile locale cari mal tot-d’a-una lipsesc de la primărie saâ de a putea da de scire bolnavilor pe la casele lor. O mare parte din timpul medicilor este perdut pentru a căuta autoritățile comunale și a da soire bol- navilor. In acest județ, pe lângă multe difi- cult: ți eu cari are a lupta personalul sanita' tn Îndeplinirea datoriilor sale, se adaogă și greutățile, anevoințele ce în- tâmpină în plata regulată a salarielor lor. Salariele personalului sanitar în a- cest județ se p'ătesc tot-d’a-una cu o întârziere de mai multe luni. Acestă ne- regularitate în a'hitarea lefilor aduce cu sine greutăți în îndeplinirea datorie- lor,saâ că personalul perde timp la cen- tru pentru luarea banilor saâ din causa lipsei necrsarielor existenței tn escur- siunile Z Inie* ce sunt siliți sâ facă, sunt opriți din cansa ch>ar a acestei lipse; una din mdșele acelui județ și dintr’o plasă dep rtată de centru ’mi-a făcut reclamațiune că de cinci ori a venit la r> ședința pentru a’și lua lefa pe una din lunile trecută de mult, fiind silită a se împrumuta pentru a se tntdree din noâ fără resultat. Medicilor concentrați anul acesta pen- tru ambulanțe conform legei în vigdre, li s’aâ oprit salariul și diurnele ce se cuveneaâ acelor cari ’i aâ înl >cuit. A- cesta în contra regulamentului sanitar și diferitelor ordine ce li s’aâ dat de mi- nister. Spitalul județean central. Acest spital transferat în localul săâ definitiv for- mând o clădire bine dispusă și în condi- țiuni igienice se găsesce In cele mai bune condițiuni de Întreținere. Sale spa- țiose, bine luminate și ventilate, bine distribuite în privința serviciului, con- stitue un progres real, ce s’a făcut în căutarea bolnavilor și trebue să aducem aci mulțumiri administrației acelui ju- deț. Serviciul medical se face regalat și căutarea bolnavilor se face tn raport cu progresele ce a făcut sciința sub tdte raporturile. Spitalul județean Curtea-de-Argeș. A- cest spital se găsesce aș^Zat într’o clă- dire care nn Insnș^sce de loc condițiu- nile unui asemenea stabiliment. Clădire verile, camere mici, fără lumină și fără aer, lipsind cu desăvârșire spațial nece- sar pentru aș^Zarea paturilor tn cât MONITORUL OFICIAL circulația între ele, de către personal, se face cu dificultate. Nu există sală de operație, sală de băl, sală de autopsie, bucătăria tn ruină, nici o cameră pen- tru ținerea rufăriilor, în fine un local cu totul în ruină și impropriâ cu desă- vârșire pentru spital. D. doctor al acelui spital ’șf îndepli- nește datoriele sale, ’și face tot ce ’I este prin putință pentru a remedia la neajunsurile și lipsurile în care se gâ- sesce stabilimentul. Am veZut cu deose- bită plăcere practicându-se în acel spi- tal operațiuni importante și având re- sultate fdrte bnne. Pansamentele anti- s ptice sunt singure întrebuințate A- cest spital este fdrte frecuentat de bol- navi și consiltațiunile gratuite sunt fdrte numer 'se. Aceea ce este de dorit, în interesul chiar al căutirei bolnavilor și al economiilor ce se pdte face din o repartiție mal parcimoniosă a medica- mentrior, cu alte cuvinte, că D. medic să aibă tn vedere a nu cbeltni prea mult cu medicamente prea scumpe și a căror preparațiune erhivalăzi prețal lor Din aceste cheltueii în medicamente luxose și scumpe resultă că fondul ce se alo- ceză In budget pentru întregul an se sleesce tn câtu-va luni, iar restul anului medicul e silit a face economii în detri- mentul curei. Este de imperidsă urgenți ca admi- uistrațiunea județului si caute mijld- cek de cari dispune pentru a clădi un spital in acea localitate in rapo>t cu trebuințele cari se simt, .acest spital, a- fara de populațiunea orașului Curtea- de-Argeș, deservesce totă popul țiunea rurală a plășilor depărtate de centru. Iu ori-ce cas, localul actual se găse- sce în cele mal prdste condițiuni și cere o schimbare imediată In o altă casă mai proprie trebuințelor spitalului. Serviciul sanitar al comunei Pitesci Am constatat cu deosebită plăcere că serviciul medical al comunei a profitat fdrte mult de observațiuniie ce am fă- cut în raportul meâ din anul trecut. Actualmente, serviciul medical este in- stalat la primărie având un local pro- priâ pentru darea consultațiilor și exa- minarea bolnavilor, o cancelarie în re- gulă și cu tdte registrele necesarii unui asemenea dispensariâ oficial. Bolnav'i găsesc cu înlesnire pe medi ul comunal și vin la consultațiuni la ore h târâte ■ și de obște cunoscute prin publicațiuni. Numărul consultaținnilor de la Începu- tul anului până la finele lui Septembre a fost peste 1.250. Daca medicul orașului și acel al ju- dețului ’ș -aâ dat tdte ostenelile pentru । îndreptarea defectelor ce existaâ în tre- j cut în serviciul medical al acestei co- mune, nu pot sâ Zic tot asemenea în ceea-ce privesce disposițiele luate de । primărie în executarea ordinelor și in- strucțiunilor ad-hoc pentru măsurile de luat în V; derea epid-miFl de choleră ce amenință țera In anul aer sta. Starea d« necurățenie îu care am gă- sit orașul Pitești tn acest an mă face să cred că D. primar n’a avut cunoscință întru nimic d« instrucțiunile și ordinele ce s’a dat în vederea epidemiei de cho- leră în special. Tdte piețele publice a- coperite de gunde neridicate de mal mult timp. Pe locurile virane din cen- trul orașului, unele în fața primăriei chiar neîngrădite, se arunc gundele și murdăriile din tdte părțile. Piața, na- mitâ Tărgn-de-Afară, lângă abatoriâ, a- coperită de coceni de porumb p< treZițl și băligar îu putrefacție, necurâțită de mai mulți ani. In centrul acestei piețe un puț fără nici un pavagiâ împrejur în cât apele cari se scurg formăză o a- j devărata baltă adân-â unde baligarul și alte necurățenii fermentă și aruncă , miasme în tot cartierul vecin. In apro- । piere o scurgere de apă numită Mislea, șerpuind prin mai milte cartisre for- mezi locuri putrede cari, prn miasmele lor aduc vătămare populaționel. In spa- tele biseric-i numiti. Mavrodol, există ' un canal închista scânduri actualmente surpat In mai multe locuri, stă ast-fel desser- vaț'unile cuviincidse și cu multa dife- rență ce se cuvine represintantnlui unui oraș ca Pitesci, și In virtutea dreptului ce ’mi dă legea sanitară și regulamen- tul îi vigdre, în ceea-ce privesce măsu- rile de luat mal cu semă când o epide- mie amenința populațiunea, și în spe- cial, D-le ministru, ca represintant al D-vdstre în misiunea cu c»re eram în- sărcinat. la observațiuniie, Z'c, făcute In privința relelor arătate mai sus, D. primar a respuns că nu am să mă ocup de cât de medicii mei și nimic alt; la un asemenea respuns dat de un primar că- ruia ’i este încredințată sănătatea unei populațiuni atât de numerdee și impor- 18 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1350 tante ca aceea a orașului Pitesci, și de nn funcționar administrativ care este presupus a cundsce legile și regulamen- tele cari se rapârtâ la funcțiunea sa, am fost silit, D-le ministru, a mă retrage și a vă supune respectuos cașul fără alte comentarii. îmi permit însă, D-le mi- nistru, tn interesul sănetăței publice și al prestigiului legilor, câ asemenea fapt din partea unor f mcționari necunoscă- tori de datoriile lor, sâ bine-voiți a face aceea ce veți crede de cuviință. Abatoriul orașului, situat In margi- nea orașului pe malul rtului Argeș este o baracă tn scânduri cu podeala de lemn prin care lichidele animale curge în apă. De cât-va timp apa Argeșului schim- bândușl cursul s’a abătut la o mare distanță de abatoriâ, ast-fel că sângele animalelor tăiate și alte materii orga- nice stagnâză subt podelă șitmpregi ir, formând grămezi mari de materii orga- nice cari intră in fermentațiune, mai cu sămâ tn lunile de vară. La aceste ma- terii se mai adaugă și bâligarul vitelor din curtea abatoriului, de unde resultâ o infectiune fdrte mare. Este absolut indispensabil ca orașul Pitesci, atât de populat, să înființeze un abatoriâ sistematic pe malul Argeșului în jos de oraș și ia o depărtare mal mare de unde se află cel actual. Penitenciarul. Localul arestului de și clădit pentru aceiași destinațiune are însă defecte tn ceea-ce privesce mărirea camerelor, cu deosebire Înălțimea tava- nului. Ferestrele sunt fdrte mici și nu proiectezi destulă lumină. Unele diu camere cari constitue aresturi separate, sunt nisce adevărate beciuri umede și private cu desăvârșire de lumină. In ge- neral tot localul are pereții infiltrați de umezeli până la Înălțimea ferestrelor. Privatele sunt incomode, răâ construite, având defecte originale, constituind prin acăsta o adevărată infecție. Tot aseme- nea și bucătăria; acest local reclamă im- perios o reparațiune radicală. Scdlele comunale. Trebue să recunos- cem ca orașul Pit sci face sacrificii mari pentru întreținerea scdlelor și câ loca- lelele atât ale scdlelor primare de am- bele s xe cât și gimaasiul sunt în bune condițiuni igienice. Scdla de meserie, care depinde de j ideț, este aș ^ată tntr’un local miserabn, ab- solut neîncăpător, cu un singur etagiâ și situată la linia stradei. Elevii sunt grămădiți In dormitor, tot asemenea și In clasă și tn sala de mâncare. Localul este umed și pardosăla sa în nivel cușo- săua stradei. Atelierele sunt îi aceleași condițiuni; Prin urmare, acrst local constitue un pe- ricol pentru sănătatea copiilor și trebue imediat a se proceda la găsirea unui noâ , local în bune condițiuni, saâ la o clă- dire specială. Visitarea balei a târgului de zarza- vaturi și a diferitelor barace, cari con- stituesc piața propri-j Z'⁹ă a orașului, ne-am con vi: s prin curățenia ce există prețutindenea câ administrațiunea ora- șului este vigilentă în acăstă privință. Farmaciile din orașul Pitesci sunt bine aprovisionate și personalul farmaceutic conform legei. N’aâ însă elevi români pentru care și în precedenta inspecțiune li s’aâ fă- cut cuvenitele observațiuni. Farmacia din orașul Curtea-de-Argeș merită tdte laudele ndstre și încurage- rile, căci ținând compt de depărtarea, o- rașului și dificultățile de transport, am gâsit’o la acesta inspecțiune abundent aprovisionată cn medicamente de bună calitate și având un loc suficient și în bun© condițiuni. Personalul farmac utic în regulă, conform legei. Județul Muscel I In inspecțiunea ce am f icat prin mai multe comune ruraleîn acest județ, m’am încredințat câ visitarea lor de către medicul de plasă și medicul de județ se i face într’un mod regulat. Bolnavii de । prin comunele rurale profit de ajutorul j medical, acăsta am constat it’o prii re- gistrele de consultațiuni ale fie-cărei co- mune rurale. Vaccinarea se face regalat însă cu vaccină umanisată. Am atras a- tențiunea D-lui medic primar, atât în a- cest an cât și în anul precedent, asupra । necesităței practicărei vaceinațiunei cu vaccină de la viței, nici 11 acest an nu s’a putut obține acest resultat. I In comunele rurale inspectate de mine m’am încredințat că a’ât D-nil medici de plâși, precum și administrațiunile co- munale n’aâ destulă vigilența în apli- carea legei și regulamentelor sanitare în ceea-ce privesce igiena publică. Ia I mare parte din comunele rurale, băli- garul și gunoele locuitorilor, formezi adeverați munți în curțile lor, în unele locuri, cum este în comuna Galeșei, bă- ligarurile sunt grămădite în mijlocul comunei. | In mare parte din comune puțurile | sânt reâ ghisduite și la supr&Lț; îm- ' pregiurul lor sunt adevărate lacuri mo- cirldse și pline cu materii animale. A- ceste ape de la suprafață încărcate cu materii animale putrede, filtrezi din noâ tnpuț, ast-fel că aceste ape devin cu desăvârșire improprii ca ape de bâut. Am atras din noâ atențiunea D-lui me- dic primar și medicilor de plăș’, ca îm- ' preună cu administrațiunea si ii tote măsurile cele mai urgente ș> eficace pen- * tru remediarea acestui răâ. Un însemnat I număr de băle cari bântue pe locuitorii de la țeră, cum de exemplu febrele ti- foide, tdte formeleintoxicațiunel palus- tre, d'sentariele, provin cu certitudine din reaua calitate a apelor de băut. In giurulpuțurilorsaâ afântânelor d?orl- ce fel trebuesce absolut a se face un pa- vagiâ cu piatră de rîâ bine strânsă și cu înclinarea necesiră pentru scurgerea a- pelor, făcând în același timp un șanț pavat care să dirige apele departe de puț. Fie-care puț saâ fântână să fie pre- văzuta cu un sghiab pentru adăparea vitelor și ghisdurile destul de ridicate pentru a împedica accidentul?, mal cu semă pentru copii. I i multe din comunele rurale și în centrul lor există lacuri cari vara scad și fundul lor intră în fermentațiunedâni nascerila o mulțime de miasme, aceste la- curi trebue astupate cu desăvârșire, de- rivâi d mai âutâiâ scurgerna apelor. B tligarurilede prin curțile locuitorilor trebue regulat scose ș; risipite pe câm- purile de artăuri. Mal tdte hanurile de prin comunele rurale și cu deosebire acelea situate în drumurile mari, sunt adevărate cuiburi de infecțiuue. M irdăriele ce las pasa- gerii și trăsurile cari staționăz.i, formăzâ adevărate straturi putrede, neridicate de mai mulți ani, aceste gunoe se risipesc până în șosele și la o mare distanța în împregiurul acelor locale. Mai tote a- ceste st*biliment: sunt lipsite de latrine saâ sunt răâ construite și materiile sunt la suprafața pământului. Acești abateri de la regulamentele sanitare constituesc o plagă generală nu numai în acest ju- deț dar în general pretutindenea. Atra- gem atențiunea seridsă a administrației și a medicilor de plășl pentru a supune la penalitățile impuse de lege pe pro- pr-itaril acestor locale. Spitalu'județian. Obs-rvațiunile seridse ce am facnt anul trecut îu privința a- cestul spital aâ avat un resultat favo- rabil. Schimbări apreciabile atâtîn pri- vința curățeniei cât și îu ceea-ce pri- vesce serviciul medical, le-am constatat cu plăcere. Județul Muscel nu are de cât un sin- gur spital, trebue neapărat cu puține sacrificii a cugeta Ia clădirea unui local propriâ și în raport cu ceriațile igienice pentru asemenea stabilimente. J idețul trebue să înzestreze spitalul cu instru- mentele necesare și rufâria absolut in- dispensabilă. Acest spital n’are nici un fond alocat pentru consultațiunile gratuite; mulți din bolnavi cari na găsesc loc în spital se întorc la casele lor fărâ medicamen- tel« trebuiociose b61:i de care suferă. Comuna Câmpu Lung. Situația aces- tui oraș și mai cu semă îmbunătățirile radicale ce s’aâ făcut de adminstrațiu- nea actuală în privința pavărei stradelor 1360 MONITORUL OFICIAL 13 Iunie 1887 și curățenia lor, face din acest oraș una din localitățile ndstre muntdse cele mal igienice, constituind o stațiune de vară din cele mai plăcute și favorabile sănă- tățel. Daca administrațiunea a făcut tot pentru întreținerea și curățenia strade- lor, se ocupă însă forte puțin de igiena localelor private și în special de acelea cari sunt direct puse supraveghere! sale, cum sunt hanurile, hotelurile, cârciu- mile de pe marginea orașului. Tdte n- ceste localuri sunt adevărate cuiburi de infecție unde băligaru rile și gundele staâ grămadă de mal multe luul în timpul verel, privatele debordez și sunt constru- ite în rele condițiuni. Am atras în a- cestă privință atențiunea autorităților competinte, cu atât mai mult că aceste lucruri se petreceaâ la o epocă a anului când țâra era amenințată de o epidemie de choleră și în urma instrucțiunilor precise de te de D-vostră, D-le ministru, ca profilaxie contra acestei epidemii. In Câmpu-Lung am constatat asemenea a- baterl grave de la regulamente p°ntru vînZarea substanțelor medicamentase. Mai t«ți băcanii debitez consumații pu- plice și în special țăranilor diferite bal- same și alte substanțe Am confiscat în fața autorităților locale, conform legei, tote acele substanțe și am comunicat D-lor negocianțl că este interzis vîmja- rea unor asemenea substanțe și în lege există penalități pentru abateri. Autoritățile comunale trebuesc să in- terzică într’un mod absolut grămădirea gundelor și a băligarurilorpe marginea rîului,obligând pe orășeni a’și transporta gunoele la anume localități, afară și în jos de oraș. Scalele comunale. Localul s'dlel de fete este cât se pdte de rââ. Local neîn- căpâtor, camere mici, situat d’asupra u- nel cârciumi a cărei curte sarvesce ca îngrădire de han, în care sunt îngră- mădite căruțe, vite și altele. Acest local pdte fi în tot cașul și cu mari greutăți suficient unei singure familii, impropriii cu desăvârșire pentru o scolă. Stabilimentul de băi de la Bughea. îmbunătățirile aduse acestui stabili- ment de cătrs proprietarul săâ, pre- cum și eficacitatea cunoscută a ape- lor sale sulfurdse alcaline, merită tdtă încuragiarea sacrifhielor ce se fac și foldsele ce pătimașii pot dobândi. A- ceste ape sunt cu deosebire eficace tn tdte formele reumatismului, gutei și a tutulor formelor manifestațiunilor ar- titrice asupra pielei, precum și în unele afecțiuni ale uterului. Județul Gorj Serviciul medical al plășilor din acest județ a fost până acum aprope aban- donat și lăsat în grija vaccinatorilor. Până acum patru saâ cinci luni nn era de cât un medic de plasă în tot județul și acela ținea locul și de medic primar. Ocupațiunile de fie-care $i cu exper- tisele medico-legaleșicuunele epidemii împedică pe singurul medic de a visită regulat tdte comunele din acest județ. Acum din causa maladiei unuia din me- dicii de plăși, județul se găsesce tot ca mai ’nainte cu un singur medic de plasă; se Înțelege că în asemenea condițiuni nu se pdte aștepta la un ajutor medical nici suficient, nici eficace. Chiar în ca- șul când cei duoi medici de plasă ar exista de fapt, tot n’ar fi suficiențl din causa întinderel prea mare a circum- scripținnilor lor. Este dar trebuință a se prevede încă duoi medici de plasă, având fie-care câte 40 comune rurale în circumscripț'unea lor. Trebue să recundscem că de la nnmi- rea D-lui dr. Augustin, ca medic pri- mar al acestui județ, ajutorul medical din comunele rurale s’a îmbunătățit fdrte mult, o mare parte din comunele rurale aâ fost visitate odată și de duoă ori, și activitatea ce D. dr. Augustin pune în îndeplinirea serviciului săâ mă face să soer într’o repede îndreptare a acestui serviciâ. Din visitarea mal mul- tor comune rurale din acest județ, m’am încredințat pe deplin câ presnripți- unile din legea sanitară și regulamen- tul sanitar sunt cu desăvârșire necunos- cute primarilor din acele localități. Mai tdte comunele n’aâ cimitire în confor- mitate cu legea sanitara, drumurile și șoselele cari traverseză centrul comunei sunt acoperite de gundie și băligarurl neridicate din timpuri fdrte de demult, în curțile locuitorilor staâ grămădite asemenea necurățenii de tot felul și în tot timpul ploilor omenii și vitele înot în acele nomdle infecte. Mal tote casele locuitorilor clădite în bârne sunt neli- pite și nespoite. Scdlele comunale și lo- calele primăriilor în aceleași condițiuni de murdărie ca întrdga comună, în fine hanurile de prin comunele rurale con- stituesc culmea necurățeniei și a infec- țiunei. Puțurile și fântânele de prin co- munele rurale sunt mal tdte răâ con- struite, și la fdrte mici adâncimi tn cât sunt alimentate de apele superficiale, ale solului și încărcate de tdte materiile animale putrede. Iu giurul acestor fdn- tâne și puțuri există bălți, ghizdurile lor sunt puțin aridicate, unele surpate tn margini ast-fel că apele din acele bălți se strecor direct în puț. Cum am Zis mai sus aproposito de județul Mus- cel, o mare parte din bălele cari bân- tuesc pe locuitorul nostru sătean, pro- vin din reaua calitate a apelor de băut și din starea puțin igienică a locuințe- lor lor; este urgență ca administrația superidră a județelor să intervie într’un mod energic în aplicarea măsurilor pre- scrise de legea și regulamentul sanitar, numai de la o acțiune energică a adrai- nistrațiunel putem aștepta la o îndrep- tare repede. O măsură demnă de tdtă lauda și care merită încuragiarea nds- tră este aceea luată de D. colonel Gu- rănescu, comandantul regimentului de dorobanți de Gorj, cu ocasiunea măsu- rilor profilactice contra cholerei din acest an. D-sa, printr’un ordin circnlar către comandanții de companii și șefii de garnisone din comnnele rurale, pune în- datoriri aspre tutulor dorobanților, dis- pensaților, rezerviștilor și milițienilor a aplica într’un mod exact tdte nrescrip- ținnile acelor instrucțiuni publicate de D-sa într’un ordin circular și care se raportă la curățirea locuințelor, scdte- rea gundelor de prin curți, lipirea case- lor, văruirea lor pe d’inănntru și pe din afară, etc. Am visitat mal multe co- mune rurale unde acest ordin luase un început de executare, căci dupe siste- mul organisărel nostre militare, puține sunt familiele dintr’o comună rurală cari n’aâ un soldat tn casă din gradele de mal sus. Am fost surprins da cură- țenia acelor comune rurale cari flceaâ contrast cu altele unde acest ordin nu luase o executare. Intre factorii de ini— țiare a săteanului nostru la unele ele- mente d« igienă privată și publi-â. co- mandanții regimentelor teritoriale, al companielor cari aâ reședința tn comu- nele rnrale, pot avea o influență fdrte mare în ceea ce privesce și sănătatea lui. Un mare inconvenient semnalat de mine și în raportul anului trecut și care constitue o causă permanentă tn pro- ductiunea miasmelor palustre uroducă- tdre ale tatulor formelor de friguri și în special a acelei stări de debilitate a unor locuitori, chiar a multor dintr'ân- șil, apatie la lucru, paldre extremă a corpului, pântecele umflate, lipsă de poftă de mâncare, etc. sunt bălțile pu- trede, cari vara lasă fundul lor mocir- los descoperit prin secarea apelor, bălți formate în laturile șoselelor atât prin ridicarea terasmentnlul acelor șosele, saâ prin luarea pământului pentru a face șoseaua. Unele din aceste bălți sunt în mi'ZlocuI comunelor alături de casele locuitorilor. Trebue ca administrația județului să ia măsuri repeZI pentru as- tuparea acelor bălți și derivarea apelor. Acest județ n’are m6șe de plăși și este de înțeles că ajutorul medical dat fe- meilor sătenilor în momentul nascerel și al lăhuziel lor, cel puțin în cașuri grave și dificile, este absolut nulă. Se pdte ore tolera, pentru nisce meschine economii, o asemenea stare de lucruri ? Las acesta aprecierel persdnelor cari dirigez și al- cătuise budgetul județian. Spitalul județian. Condițiunile 'aces- 13 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1361 tul spital s’aâ îmbunătățit anul acesta. Bucătăria care era despărțită de spital s’a așezat lⁿ curtea acestui spital și tn bune condițiuni. Asemenea s’a clădit o sală de autopsie. D. medic al spitalului pune o mare activitate tn îndeplinirea datoriilor sale. Spitalul este bine Între- ținut și aprovisionat cn tot materialul trebuincios. La acest spital, tn scop de a face eco- nomii mari, parte din medicamente se comandă la droghiști și prepararea lor se execută de D. medic al spitalului și de subchirurgnl spitalului. Aceste me- dicamente destinate, bolnavilor din spi- tal și consultațiunilor gratuite, sunt ți- nute tn dulapuri deschise, și am obser- vat câ nu domină o prea mare ordine tn păstrarea lor. Tot-de-odată prepararea medicamentelor, ori cât simple ar fi a- ceste operațiuni, cer din partea mani- pulatorilor <5re-care abilitate, fie în cân- tărirea lor, ori tn amestecul și compu- nerea lor, precum și un timp dre-care și un local special și Înzestrat cu tote apa- ratele necesarii, ceea ce lipsesce cu de- săvârșire din tdte punctele de vedere de mai sus. In asemenea condițiuni, cred că ar fi mai prudent ca prepararea me- dicamentelor să se lase tn Îngrijirea 6- menilor speciali, adică a farmacistului; timpul personalului medical se pdte mal bine utilisa îngrijirea bolnavilor. Serviciul sanitar al orașului Târgu- Jiu. Serviciul sanitar al acestei comune este încredințat unui medic de oraș. Acest servicii! a profitat de observațiu- nile ce am făcut în precedenta mea in- specțiune și îndreptări reale am consta- tat, consultațiunile gratuite se dai! acum la primărie la ora determinată, iar visi- tarea bolnavilor greii, se face la domi- ciliul lor. Vaccinarea în oraș în acest an a fost fdrte mică, causa principală, dupe ra- portul D-lni medic de oraș ar fi lipsa concursului ce i se dă de autoritățile polițienesci pentru adunarea copiilor. In oraș ca și în județ, este Fpsă com- plectă de vaccin animal și vaccinarea se face cu vaccinul umanisat. Am atras a- tras atențiunea D-lor medici respectivi pentru necesitatea culturel vaccinului animal. Legea și regulamentele sanitare impune acestă obligațiune lu sarcina veterinarului de județ. Sper că autori- tățile administrative ale județului, în acord cu primăria orașului, vor pune Ia disposiția veterinarului de județ un lo- cal mic și instrumentele necesarii aces- tei operațiuni, și cn ocasia viitdrei in- specțiuni, vă voii! putea raporta, D-le ministru, despre executarea acestei mă- suri legale. Târgul din oraș unde se vînd vite și se face bâlciuri anuale, merită o deo- ! sebită atențiune autorităților comunale în ceea ce privesce salubritatea sa, ase- menea și mahalalelor situate în josul orașului pe marginea Jiului. Aci cu deosebire stradele sunt repavate și în timpul ploilor se formdză bălți cari prin uscarea lor în timpul căldurilor, dafi nascere la mulțime de miasme. A- tragem asemenea atențiunea seridsă au- torităților comunale asupra necurățe- niei în care se află otelurile din acea localitate, curțile lor sunt nepavate și gundiele stageeasă mal multe luni prin acele curți, In acest an, D-le ministru, ca și în anul precedent, am primit re- clamațiuni din partea medicului orașu- lui în privința dificultăților cei se fac în plata salariului seă; mandatele de plată se scompteză de medic cu scădere de 10 și 12 la sută la diferiți antreprenori ai pri- măriei cărora li se primesc mandatele drept plată a ratelor tntreprinderel. In- tr’un oraș ca Târgu-Jiu, unde resursele medicului sunt nule, o asemenea jicnite a intereselor sale, nu pdte fi de cât vă- tâmătore serviciului din tote punctele de vedere. Județul VAleea Serviciul sanitar al acestui județ are trebuință cel puțin încă de un medic de plasă având reședința în comnna Ocna. Cu acest mic sacrificiu din partea jude- țului la ca e va contribui și comuna ur- bană Ocna, ajutorul medical din comu- nele rurale vecine capitalei județului ar câștiga forte mult. In genere s°rviciul medical al plășilor se face într’un mod regulat și visitarta ce am făcut în fdrte multe comune rurale m'a încredințat pe deplin că ajutorul medical dat săte- nilor este bine executat; acesta am con- statat’o din registrele de consultațiunl gratuite ce există în fie-carecomună ru- rală. D. medic primar pune o deosibită stăruință în cercetarea comunelor ru- rale, și visitarea lor are un pro fit real pen- tru populațiune. Instrucțiunile ce am dat In inspecțiunea mea precedentă cât și acum în privința bălților de prin co- munele rurale, a puțurilor și fontâne- lor, precum și a curățeniei hanurilor, cârciumilor, a început să aibă, în acest județ, un început de executare. Iu unele comune însă nepriceperea și nepăsarea primarilor întâr^iază fdrte mult executa- rea acestor măsuri de salubritate publi- că. Este urgența ca administrația plâși- lor se intervie într’un mod energic ca primarii comunelor rurale să execute a- ceste măsuri. Trebue a Ie fixa termene pentru executarea lor și în cas contrarii! a aplica penalitățile prescrise de lege. Vaccinarea în acest an s’a făcut îu ju- deț cu mari dificultăți din causa supri- mărei de către consiliul județean a pos- turilor de vaccinator! și impunerea obli- gațiunel ca medicii de plășl se execute și vaccinarea populațiunel. A impune medicilor de plășl și execu- tarea vaccinărel este absolut același lu- cru ca și când s’ar desființa, medicul de plasă are îndatorirea de a visita regulat comunele și a da consiliele sale în pri- vința igienei publice, a da consultațiunl gratuite, a combate epidemiele ori unde s’ar afla ele și, în fine, a redacta și a face cercetările trebuincidse în expertisele medico legale, se găsesce dar In absolută lipsă de timp pentru executarea vacci- nărel, de acea cred că răii a procedat consiliul județian suprimând vaccina- torii. Supresia vaccinatorilor este cu atât mal regretabilă cu cât acest județ era cel d’ântâifi în țeră care a introdus într’un mod regulat vaccinul animal și posedă un stabiliment de asemenea na- tură. Vaccinatoril din acest județ erai! toți familiarisațl la operațiunile culturel vaccinului și populațiunea deprinsă la practica vaccinărel, în cât la sosirea vac- cinatorilor în comunele rurale locuito- rii aduceai! de potrivă copii și vițel. In acest județ epidemiele de vărsat sunt de mult timp stârpite. Stârnesc dar, D-le, ministru ca să bine- voiți a interveni către autoritățile locale spre a pune în budget din noii posturile de vaccinator!. Spitalul județian. Județul Vâlcea are 2 spitale întreținute din fondurile jude- țiene, unul la R.-Vălcea altul la Drâ- gășani. Spitalul din capitala județului are propriul săi! local,cel din Drăgășani are un local închiriat. Ambele locale sunt în bune condiți- uni și observațiuuile ce am făcut anul trecut în privința reparațiunei latrine- lor care se aflafi tn ruină la spitalul din R.-Vâlcel s’aii efectuat într’un mod ra- dical. Spitalul din capitala județului este aprovisionat bine cu rufârie necesare, aparate și instrumente chirurgicale. Dupe cum v’am expus și în precedentul mefi raport, acest spital este bine diri- jat de D. dr. Suciu și merită tot-d’o-dată o încurajare pentru activitatea ce de- pune D. sub-chirurg Surdu. Spitalul din Drăgășani posedă 25 pa- turi din cari 10 întreținute de comună și 15 de județ. Localul este destul de încăpător și în bune condițiuni și afluența bolnavilor destul de însemnată. Acest spital merită t6tă solicitudinea administrărei județu- lui și a comunei Drăgășani, căci aduce foldsele reale atât populațiunel diu Dră- gășani cât și plășilor din vecinătate. Cu tdte acestea spitalul este lipsit de rufăriă trebuinciosă și pentru timpul de iarnă n’are pentru încălzitul bolnavilor MONITORUL OFICIAL 13 Iunie 1887 _ 1962___________________________________ de «ât 6 stânjeni de lemne provisie cn totnl insnfiinntă. S Halul Horei. Spitalul de la mona- stir^a H>r z este unnl din spitalele ru- rale întreținute de Sfat și aduce servi cinrl imense localităților din acea parte a l'n ’ețnlul Vâlcea și plasa Novaci din Gorj. spitalul fiind situat In apropriere de lihnitele acestor duoă județe. Spita- lul Borez posedă 53 paturi și e«te situ- tat îo una din localitățile țârei cele mal îucfintâtdre, în mi'i de tot felul ale aleanului român și ale copiilor lor gâs»sc. ușura- rea ș' vindecarea 1or în aceste stabili- mente; bo'na o'l vin d>n tdte părțile și isv.irnl uderărstoi t’m'dniri este găsit tot în localul mnnaat>r»lnr. Serviciul spit lulul pentru a fi com- plet are trebn’nți de nn mîcloral de b >i înzestrat cn tot» trebnin< ids^le, pentrn a putea stabili cel pnțin 4 băl de pnti- nă. Asemenea este trebuință ca consul- tațiele gratuite să se facă în sala unde se «fii acum cancelaria medicului. Este de dorit că în administrația a- cestorspitaleeconomia să domine, atât în întrehuintareamedi '«mantelor eftiue cât și In alimentarea bolnavilor. A nu în- cărca foile d* di tâ cu alimentațiune . Inxdsă și adese» inutilăpacienților. Foi- le de dietă trebuesc făcute în timpul vi- sitel, la patul fie-cărui bolnav, în pre- sința medicnînl și încheiate imediat în Ltere și cife dup* terminarea visitef. Atragem cu deosihire atențiunea in- tendentului acela! spital asupra nere- gularitățîlcr ce am constatat în facerea foi'or de di tă. Tot din puntul de ve- dere al economielor, ni s’a părut fdrte ¹ exagerate cantitatea de 100 stânjeni de lemne pe an ce consumă acel spital. Aceste spitale rurale fiind destinate absolut pentru căutarea bdlelor acute și cronice și în special din cele din urmă, sifilisul cu tdte manifestațiunils Iul, pe- lagra, intoxicațiunile palustre, prin a- cdsta nu se înțelege că ele pot fi trans- formate în ospicii de incurabili, rachi- tic! saâ idioțf; trebue dar a respinge a- semsneg pătimași cari ocupă locurile mult timp ale adevăraților suferinzi și unde sciința pdte interveni cu folos. Spitalul de la Borez are trebuință ab- solut de o ghețărie și cu o mică sumă se pdtă lesne repara vechea ghețărie a mo- nastirel. Am atras asemenea atențiunea D-lu! econom asupra negligențel ce se pune tn aruncarea gano lor din spital tn grădina monastirei dând loc ast-fel la infecțiunes aerului. Materialul de rufărie al acestnl spi- tal este în mare parte deteriorat și este absolută trebuință a sa retnoi în ma ⁻e narte. Asemenea mal multe reparațiuni la clădire sunt necesarii, cu deosibire la tnvplitdre, asemenea trebue reparațiuni la spălăto’ie. Spitalul are asemenea trebuință de o cameră senara!», cu 2 sad 3 paturi, pen- tru isolarea hdlelnr contagidss. Ape minerale. Județul Vâlcea abundă tn ape minerale; cele mai importante prin eficacitatea lor curativă și cu o re- pntați» necontestată tn divise maladii snnt: C limănesri. 01⁵nesci, Câciulata, Givora Ocnele-Mari; apele de la Căli- mânesci ș’ O’ănesci sont sulfnrdse alca- line conț nândși nroporțînnl importante d» iodnre, apele de Ia Govora și O mele- Mar! snnt aneclornre sodice tn propro- ținnl fd»te mari, cele de la Govora con- ține și oleurl hitumindse în proporțiunl dest'’1 de mari. Stabilimentul de bâl de la Călimă- nesc! aparține Statului și este situat în centrul comunei C b'mânescl în depăr- tare de 2 ore de R.-Vâlcea. Posițiunile tncântătdre dimpregiurnl acestui stabiliment, mnntdse și acope- rite de păduri, pa malul Oltului, face din arăstă localitate un rrfugiâ tn tim- pul vere! din cele mal plăcute și folosi- tdre sănățățel ch’ar pentru aceia cari n’afi trebuință de altă cură. Ap°le minerale de la Cilimănesci se pot compara tn eficacitat a lor cu cele de la M hadia prin abundența isvdrelor, se pote procura un număr fdrte mare de băi și stabilimentul pus Ia disposițiunea publi ului anul trecut, conține mai mult de 100 camere, bine și confortabil mo- bilate. B iile snnt construite dupe cel mal nofi sistem și formeză basinurl mici în plăci de cristale. Efi ’acitatea’apelor de la CâlimănescI în contra tutulor afecțiunilor reumati- smale și artritrice, cunoscută de mult timp pnblicnlul mă dispensă de a face aci elogiul lor. Apele de la Calimănesci și importan- tul săfi stabiliment pot face concurență la ori-ce stabiliment de asemenea natură din străinătate. O direcțiune inteligentă, cunoscătore și energică, pdte atrage Ia Calimănesci o însemnată parte din publicul român care călătoresoe vara prin băile din străi- nătate. Printre lucrările indispensabile pen- tru completarea stabilimentului de băl de la Cilimănes:! și funcționarea lui într’un mod regulat, atât în privința luărel băilor de către suferinzi cât și pentru satisfacerea diferitelor necesități ale p’rsdnelor cari locnesc în hotel, este tr-.buință de mal multe îmbunătățiri. 1. Facerea încă a 2 basine pe lângă cel'existent în totul trei, comunicând în- tre ele și la nivelul trebuincios tn ra- port cn băile, pentru a avea nn volum mare de apă și suficient pentru cerințele pătimașilor, prin acest mijloc stabili- mentul ar putea debita <^ilnic până la 500 de bâl. Tot-d’o-dată este de neapărat a da o capacitate mai mare tuburilor conduc- tore dintre basin și băi. 2 Stabilimentul și hotelul este lipsit cu desăvârșire de apă de băut; se înțe- lege de sine gravitatea și neajunsurile de tot felul a acestei lipse. Prin urmare este urgență a se căuta un basin de ape bune de băut pe unul din munții vecini și a stabili comunicații prin tuburi,atât în hotel la dif nteetaviurl, la îndemâna locuitorilor cât și prin stabilimentul de băi, restaurant, curți, grădini, pri- văți, etc. 3 Stabilimentul fiind clădit pe un pla- tou gol de ori-ce plantație este indispen- sabil a se planta în giurul săfi. 4. Ostrovul din fața stabilimentul ni constituind unul din parcurile pele mai pitorescl, trebue pus absolut la disposi- ția publicului construind peste brațul O tnlni un pod solid pentru trecători. 5. Iu mijlocul acestui parc se pdte stabili au basin mare cu apă filtrată din Olt, având cabine împregiur, duși și tdte necesarele pentru un stabilimsnt da hi- droterapie rece. 6. Privatele actuale de oțel sunt de- fectuos construite și într’un număr fdrte restrîcs, nu există urinorii și se înțelege, într’o aglomerație mare de dmenl, ce in- conveniente are lipsa acestor instalări de prima necesitate. 7. Bucătăria restaurantului fiind în corpul clădire! hotelului, mirosul buca- telor se respândesce continuii în tdtă clădirea; prin urmare, este necesitate a se^așe^i tn mica clădire din fațarestau- 13 Iunie 1187 MONITORUL OFICIAL 1863 rantolui care a fost destinată pentru spă- lătorie. 8. Spălătoria să se aș?4A Într’o clă- dire specială pe marginea Oltului în a- propriere de apă și unde apele murdare se pot vărsa direct In Olt. 9. Este neapărat trebuincios a se clădi ungr»ân- durilor și intemperiei? la c- rl sunt ex- pus? coridorele, mere parte din parchete aâ putrezit și nmezia, acest penitenciar fiind destinat pertru infirmerii și are- stanții î aintsți în venti, Localul de la penitenciarul Ocnele- Mari este în prdste cond țiuni igienice și cere o neapărată îndreptare. Numă- rul pătimașilor de diferite b le este mare și infirmeria este în aceleași condți» ni ca și localul penitenciarului. Serviciul medical al acestor duoă penitenciare se fac? rrgnlnt. Jad» țnl Vâlc?a nn are nn arest preven- tiv al săâ și administrațiunea j idețnlul ar trebui să facă sacrificii pentru a’și clădi un local pr^nr ă. Acestea sunt, D-le ministru, resulta- tul inspecțiunei mele din acest an. Am corstotat multe îmbnnât. ți i aduse în s‘rvi?iul nudical ș> cn d-osebire în ad- jutrirele m-dicale ce s*Hâ dat si tenului de la precedenta mea inspecțiune. Multe sunt încă de făcut și obținerea unor bune resnltat? în viitor, în acestă direc- țiune, depinde de pătrunderea și de epli- carea strictă a legei și a regulamente- lor sanitare de către toți aceia cati sunt chemați a o aplica. S b-prefecții și primarii, în genere, ah un rol important Io aplicarea măsurilor sanitare și de la dânșii trebue sâ plece orl-ce impulsiune. Primiți, vă rog, D-le ministru, asigu- rarea distinsei mele considerațiuni» Dr. Măldârescu. pîntă compusă de 23 grindl de brad și 50 scânduri, nepresintându se nici un concurent în sos arătata 4', se aduce la cnnoscința amatorilor că acestă plută este pus » din noâ în vindere prin lici- tat’? public*, care se va ține la 4iaa da 14 Iulie 1887. Ni. 8791. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNE1PUBLICE Pentru ocuparea în mod provisoriâ, conform legei, a catedrei de limba elenă d« la liceul diu Ploesci, ministerul, an- 4ind pe consiliul permanent al instruc- ținnel, publică concurs p? 4 na de 1 Noembre 1887. Concursul se va ține la Uuirerstatea din Bucuresci. Aspiranții, spre a fi admiși să concu- reze, vor trebui sâ posedă titlurile de stndiâ cerute de a”¹!. 1 și 4 din legea pentru numirea profesorilor la scdlele secundare din 1879. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 4ile înainte de termenul fixat pentrn concurs. No. 6.766. ]U 1887, Iunie 8. —C’asele I și II de la s ola No 3 pri- mară de bă» ți din tirb-'a Galaț', fiind, i nmai suplinite și urmând a s « ocupa în mod provisor â cu i stitutorl titulari necesari, ministerul 1? s rit? în concurs pe 4’QB de 10 S ptembr? 1887. Concur- sul se va ține îu urbea G Jațl. No. 6.874. 1887, Linie 9. — In Monitorul No. 40 din 28 Maiâ trecut îa publicația de concurs p-ntrii scrilele rurale din județul C>vurluiâ, ta?»ându-se din ero»e scol» din T?rgu- B TescI cu gradul I în loc de al II, a- cesta s? re tifica și se aduce la cunoscință Celor interesați. No. 6.844. 1887, linie 9. ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE Ia de 16 Maiâ 1887, urma a se vindeja căpitănia portului Oltenița o NINISTERUL DE JUSTIȚIE La 11 Irn:e 1887, când a fost fixat ter- menul de licit .țiune pentru predarea a 110 stânj ni cubici lemne necesare la încălZirea localurilor ocupate de minis- ter, curtea de casațiune, curtea de apel jadecntoriele de ocdle din Capitală, în iarna v itdre, nepresintându-se destul concurenți, se amână termenul la 30 Iu- nie 1887, când se va ține o nonă licita- țiune, la orele 2 dupe amia4hîn localul ministerului (curtea bisericii Zlătari), prin oferte eig Jate, conform legei comp- tabilitățel generale a Statului. Condițiunile acestei întreprinderi sunt 1364 MONITORUL OFICIAL 13 Iunie 1887 publicate prin Monitorul oficial No. 31 din 10 Maiii 1887. Probele de lemne prevăzute de condi- țiuni vor fi de cer s fi tnfan. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Ministerul, aurind pe comisiunea permanentă, publică spre cunoscința ge- nerală că, la 10 Septembre 1887, se va ține concurs pentru ocuparea cu titlu provisoriiî, conform legei, a urmâtdre- lor catedre de la scfila de agricultură și silvicultură de la Herăstrâfi: 1) Catedra de botanică și technologia agricolă și silvică; 2) Catedra de fisică, climatologie, mi- neralogie și geologie; 3) Catedra de geniul rural; 4) Catedra de amenageament, precum și a următfirelor funcțiuni de conferen- țiari : 1) Conferențiar de comptabilitate, careva fi și secretar-comptabil al scfilei; 2) Conferențiari de matematici. Pentru ca aspiranții să fie admiși la concurs trebue să întrunăscă următd- rele condițiuni: Pentru profesori a) Să fie români saiî naturalisați; b) Să posedă diploma de bacalaureat și diploma de licență saiî doctorat a unei facultăți saiî a unei scfile superifire In specialitatea pentru care concurăză ; c) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare. Pentru conferențiari a) Să fie români safi naturalisați; b) Să posedă din’om unei facultăți saiî a unei scdle speciale tn ramura res- pectivă; c) Să fi satisfăcut condițiunilor legei de recrutare. Concursul se va ține Ia orele 12 din Zi în palatul Universităței din Bucu- resci, dnpe prescripțiunile regulamen- tului legei concursurilor din 17 Martie 1879. Cererile de înscriere la concurs se vor adresa ministerului agriculturei (divi- siuneaagriculturei) cel mai târZ>fi până la 2 Septembre 1887; iar programa con- concursul este cea publicată îu Monito- rul oficial No. 48 din 1887. No. 22.074. „ 1887, Maiiî 29. —Se publică spre cunoscința amatori- lor că, în Ziua de 27 Iunie 1887, se va ține licitațiune în localul acestui minis- ter pentru vînZarea întregei cantități de petroleu ce Statul va extrage din sur- sele petrolifere de la ColibașI-Reșca, ju- dețul Dâmbovița, cu începere de la 23 Aprilie trecut și până la 23 Aprilie 1888, | în condițiuni pe cari amatorii ori când până în Z>aa licitațiunel le pot vedea la acest minister, secția administrativă. Pentru a putea concura Ia licitație, amatorii vor depune o garanție provi- sorie de lei 5 000, în efecte publice re- cunoscute de Stat saiî în numerarifi. No. 24.518. 1887, Iunie 11. — Se publică spre generala cunoscin- ță că, în Ziua de 10 Iulie 1887, se vor vinde prin licitație, în localul prefectu- rei de Fâlcifi și Ia comuna respectivă, pentru vînZarea spre tăere a materialu- lui lemnos, sălcii și ulmi, dupe zăvoiul Statului Cotul-Moref, ce face parte din pădurea Sberoaia, din plasa Podoleni, județul Fâlcifi, cu o întindere aproxima- tivă de 40 H. A., 3.175 m. p. Condițiunile vîn^ărei se pot vedea la prefectură și la comuna respectivă. Amatorii de a cumpăra spre tăere acel zăvoifi se vor presinta în localul acei prfecturi, Ia Ziua mai sus fixată, spre a concura, fiind însoțiți și de garanția pre- văzută prin condițiune. No. 24.415. 1887, Iunie 10. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE Se scfite în licitațiune pentru Ziua de 2 (14) Iulie 1887, furnitura a 2.000 me- tri liniari petră , necesară bordurelor trotuarelor stradei din portul Galați, în următorele condițiuni: Pătra va fi de granit safi gresă dură de prima calitate. Bordurele să aibă dimensiunile de 0,20 m. lărgime și 0,25 m. înălțime safi grosime și 0,80 m. lungime cel puțin. Ele vor fi cioplite ast-fel în cât tote fe- țele lor să fie plane, muchiele lor să fie vii și să nu presinte denivelațiuni mal mari de un centimetru. Predarea bordurelor se va face în ter- men de patru luni de la data încb ierei contractului și conform repartițiunei ce se indică. Dupe o lună de la data contractului se va aprovisiona la locul de destinațiune o cantitate cel puțin de... 300 m. lin. Dupe 2 lini, idem idem o altă cantitate de cel puțin.. 500 „ , Dupe 3 luni, idem idem .. 600 , , Dupe 4 luni, idem idem .. 600 , w Total . . 2.000 Locul de predare va fi Galați, strada Portului, în punctele ce se vor indica de inginerul diriginte. Tdte cheltuelile de transport și de dări fiscale și comunale vor fi tn sarcina antreprenorului, afară de dreptul va- mal de care va fi scutit în basa legei de la 2 Aprilie 1887 (publicată în Mo- nitorul oficial No. 76 din același an). Prețul aprovisionărei unui metru li- | niar de bordure în condițiunile sus men- ționate, se va fixa de concurent în ofer- ta sa. Concurențil sunt datori a presinta la Ziua adjudecațiune! probe de petrele ce se ofer a procura, pe lângă acesta vor mai depune și o garanție provisorie în efecte safi numerarifi de 5 la sută din va- lorea totală a bordurelor de aprovisio- nat dupe prețul ofertei lor. Condițiunile generale pentru între- prinderi de lucrări publice vor face par- te din contractul întreprindere!. Ministerul ’șl reservă dreptul de a a- lege oferta care i se va părea mal avan- tagifisă atât din punctul de vedere al prețului, cât și al calitățe! petrei. Licitațiunea va avea loc în Ziua de- fiptă mai sus la orele 4 p. m.șise va ține atât la minister cât și la comitetul por- tului Galați (prefectură). No. 4.851. JS. 1887, Iunie 11. MINISTERUL DE RESBEL Corpul I de armată. Ministerul de resbel, prin ordinul cu No. 5.748, aprobă vînZarea prin licita- ție publică a 4 boi de la tăbăcăria ar- matei Bucovețu. Doritorii de a cumpăra acești boi sunt rugați a se presinta pentru a concura la licitație în oborul de vite al orașului Craiova, în Ziua de 24 Iunie 1887, orele 2 p. m. No. 9.384. 1887, Iunie 8. Divisia 3 infanterie In Ziua de 27 Iunie 1887, urmând a se ține licitație pentru aprovisionarea can- tiiățe! de 262.500 kilograme lemne, ne- cesare în cursul anului 1887—1888 re- gimentului 5 dorobanți, cu reședința în Giurgiu; se publică spre cunoscința a- matonlor, pentru a se presinta în pre- toriul comandamentului divisiei 3 in- fanterie, strada Dorobanților No. 40, în sus citata Zi, orele 9 a. m. Condițiunile contractului se pot vedea în ori-ce Zi, de la orele 9—11 a. m., în pretoriul acestui comandament. ANUNTIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Conform adresei D-lui jude al ocolu- lui III din Bucuresci cu No. 5.780 din 1887, se publică spre generala cunoscință că, în Ziua de 19 Iunie 1887, se va vin- de prin licitațiune publică, pe piața tri- bunalului local, averea mobilă a D-lui C. D. Dânescu, compusă din mobilier 1S Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1865 de casă, urmărită pentru despăgubirea D-nei Elena Fălcoianu. Licitația se va începe de la orele 11 a. m. înainte și, neputându-se termina In acea ji, va continua și In cele ur- mătdre. No. 7.087. 1887, Iunie 10. —Conform adresei onor, tribunal Il- fov, secția de notariat cu No. 5.222 din 1887, se pnblică spre generala cunoscin- ță că, in $iua da 20 Iunie 1887, se vor arenda prin licitație pnblică, tn comu- na Afumați din plasa Dâmbovița, jude- țul Ilfov, 10 pogdne pământ arabil, si- tuat in disa comună, avere a D-lui Ma- tei Stoian, urmărită pentrn despăgubi- rea D-lul Nae Niculescu. Licitația va Începe de la orele 11 a. m. înainte. No. 7.027. 1887, Iunie 9. — Conform adresei onor, tribunal Ilfov, secția III, No. 11.113 din 1887 și a jurnalului acelui tribunal, No. 1.043 din 1887, se publică spre generala cu- noscință că, in ie 12—4 p. m., spre a lua cunoscință de modele și de condiți- unile confecționare!. întreprinzătorii, cari se vor oferi să confecționeze aceste efecte In țâră, vor avea preferință. Concurenții vor depune, o dată cu o- ferta, o garanție de lei 5.000. No. 30.006. (*) 1887, Iunie 1. ’ MONITORUL OFICIAL 18 Înniel88? CITAȚIUNI DE HOTANICII D-nii locnitorltm proprietăriți conform legei rurale din 1864, pe moșia Sfatului Tâncăbesci din județul Ilfov, sunt invi- tați ca, la 12 Septembre 1887, orele 10 dimineța, sâ vină tn persona saă prin procurator autorisat legalmente, la pro- prietatea Statului Tâncăbesci din jude- țul Ilfov, și să aducă cu D-lor docu- mentele și veri-ce dovedi de posesiune vor fi având, pentru proprietatea D-lor Învecinată cu sus numita proprietate a Statului, care se hotărnicesce In acea n .......... 10.035 10 035 Banca otomană........ 508 75 510- Galben .......... 5 93 5.93 Boulevard....... . • --- --- Imperial ........... 10 33 11.33 Datoria turcă......... 14.70 14 771, Lira 1 urcesoă ........ 11.37 11.37 32.7 o 33 - Argint contra hârtie..... 100 --- 100 --- Dato ia unificată a Egiptului 6°/0 378 --- 378 - Rubl > hârtie pe bani gata . . . 113 25 113.50 Schimb Londra la vedere . . . 25.23 25.22 Aoțiun'le creditului Anetalt . . 282 40 281 90 a Amsterdam 3 luni . . . 207.50 207.50 Rentă metalică........ 82 40 £2.50 „ Berlin........ 123 12 123 12 k hârtie......... 81 20 81 20 Londra „ aur.......... 112.70 112 60 Consolidatele engleze..... 101Sg Losurl turcesol...... . 16.20 16.20 Acțiunile Băncei Bomâniel . . . 6% 6V, Schimb Londra la vedere . . . 126 75 126 75 25.38 25 37 , Paris........ 50 20 t0.20 a Berlin..... • • 20.54 20.54 , nerlin........ 62 25 62.25 , Amsterdam...... 12.03 12.03 ( Amsterdam 105 --- 105 - 1368 MONITORUL OFICIAL 13 Iunie 1887 MINISTERUL DE INTERNE Direcțiunea Monitorului oficial șl imprimeriei Statului Se publică că In depositul Direcțiu- nel se află de violare : Costul unul exemplar Lei B. 1. Noul codice comercial 1 — 2. Legea și regulamentul pentru constatarea și perce- perea veniturilor comunale. — 50 3. Noua lege comunală,. — 25 NB. Cumpărătorilor de la 20 exem- plare inclusiv din fie-care fel. Ii se acor- dă un rabat de 10 la sută. a Direcția generală a regiei tutunu- rilor și sărel Brevetele No. 552,1.027,1.482,1.678, 2 766, 2.767, 2.908 din 1882,920, 1.181 din 1883, 191, 717 din 1884, 1.995 din 1885, liberate pentrn orașul Tulcea, fiind perdute, se publică spre anulare. No. 9.323. Epitropia Aședămintelor BrâncovenescI Fiind-că la licitațiuneaținută tn ^iua de 8 Iunie 1887, pentru darea în între- prindere a iluminărel spitalului Brân- covenesc și asilului Domnița Bălașa, cu gaz petroleâ, nu s’aii presintat destul concurenți, epitropia publică că, în de 23 Iunie 1887, se va ține o nouă li- citațiune în cancelaria administrației, la orele 12 din ^i, unde se pot vedea condițiunile, în tdte filele de lucru, de la orele 10—2 p. m. Concurențil vor fi însoțiți, la $iua li- citației, de o garanție provisorie de 100 lei. No. 288. 1887, Iunie 9. Subsemnatul, lohn Georgescu, comer- ciant din Roman, aduc la cunoscința publică că de astăzi înainte mă voiâ sab- scri și corespunde în tdte afacerile mele loan Gh. Dabija, adevăratul meâ nume de familie din restrăbuni. loan Georgescu. Subsemnatul fac cunoscut că de astă- zi înainte voiâ semna P. Theodorian- Râdulescu, dupe numele părintelui meâ. Petre T. Rădulescu. Epitropia Ctltorlcească a bisericel Icoana Se aduce prin acesta la cunoscință, cum că In ^iua A® 1 Iulie 1887, se va ține de acestă epitropie licitațiune în curtea sus ^isei biserici, pentru darea cn antreprisă a construcției a duoă pe- rechi case în strada Icoanei, conform planului și devisului ce se pot vedea în cancelaria epitropiei din curtea biseri- cei, cu 5 ^ile Înainte de ^iua licitației. Epitropia Aședămintel .>r BrâncovenescI Examene școlare Epitropia aduce la cuiioscința onor, public și părinților cari aâ copii în șcăla bisericel Domnița Bălașa, că în filele de 15, 16, 17 și 18 Iunie 1887, de la orele 9—12 a. m. și 2—4 p. m., se vor ține examenele generale de finele anului și rogă să biue-voiască a asista pe toți cari doresc a stimula și incu- ragia zelul copiilor silitori. Distribuirea premielor va avea loc în $iua de S-tn Petre, 29 Iunie 1887, începând de la ora 1 p. m. BURSA BUCURESCI COTA OFICIALA PE DIUA DE 12 (24) Iunie 1887 . FONDURI DE STAT DOBENDA SCADENȚA CU BANI CU TERMEN ACȚIUNI DOBENDA | SCADENȚA CU BANI GATA CU TERMEN CUPOANELOR GATA CUPOANELOR Rentă perptuă . . . 5°o 1 Apr.---1 Octom. 1 1 1 1 I 1 | 1 i 1 1 1 1 1111 | | | 1 III 1 1 1_________________1 1 । 1 । । । Banca Naț. a Bomâniel Dividend 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1034 . 1033 , amor ii bilă • . . &°o 1 Apr.---1 Octom. Soc. de aaig. Dacia-Rom. 500 vărs. întreg) HȘV» . româaă (Schuld- R O 1 Ian.---1 Iulie » , » Națională . 200 lei vărsajl venohreibDag). . . . 0 .0 1 Maifi---1 Noem. Banca României . . . 300 , Obligațiuni de Stat ah 5»0 1 Apr.---1 Octom Soc. creditului mobiliar. 200 . , căilor ferate române . 6°o 1 Ian.---1 Iulie , română de eonatruc. 250 , , Obligațiuni de Stat ro- 7 °/o 1 Ian.---1 Iulie Acțiunile bănoel ,Pre- 250 » . măne (convertite ru- 8 °,o 1 Ian.---1 Iulie rederea* ...... 100 » . rale) ........ 5°0 1 Maifi---1 Noem. Prima societate de rea- 200 , împrumutul (Stern) ._ . 5% Tragerea sigurare România . . . ț Openheim) Lei 20 1 lat.---1 Iulie Aoț. soc. baealt artificial , municipal p°o 1 Ian.---1 Iulie SOBIMB 1 1883 ........ b°o 1 Ian.---1 Iulie Londra......cek 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I 1 1 1 t 1 1 1 1 1 împrumutul municipal b % 1 Maifi---1 Noem. .......3 luni 1884 ........ 5 «/o Paris .... . . eek împrumutul orașului L 300 » ...... 3 luni Bucuresci (l.wuri) . . Franoia.....cek VALOBI L1VEBSE .......3 luni Scrisuri funciare rurale Viena ...... cek Idem urbane..... .......3 luni Idem orașului Iași . . ..... nap. (scurt) BONETE Obligațiunile casei pen Berlin......cek Napoleon de aur ■iunilor ...... ....... 8 luni Galben austriac . - . r . -. o Germania .... eek Imperial răsese . . „ <. . «■ - r .......3 luni Lira otomană Amsterdam 3 Iun) Biletele Băniei raționala . . . Petersburg 3 luni Argint ........... Belgia . 3 luni Aur.........15- 15 20 . . . (scurt) Vioriul de hârtie austriael . Elveția ... 8 lua) Bubla argint pe hărtie . Italia * lu! 1 , Imprimeria Statului Director, N «TOrijanu