No. 40 UN EXEMPLAR: 25 BANI Joi, 4 (16) Iunie 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL fREWL ABOMKTILEI IJ REGATUL R0IANIE1: 36 lei pe nn ; 20 Iei pe 6 luni. Abonamentele încep diu anteia 41 a fie căreia lună. FKETIUL ABOHMKNTULU I’MTRU STRĂMUTE: 60 lei pe anț 35 lei pe 6 lunL Abonamentele ee pot face la biurourile poștale. tTBLlCATlUMLK JimARB SK FUM: Până Ia 50 liniU 5 lei; mal lungi de 50 linii 10 lei. Orl-ce alte acte introduse in ele ee flAtesc deosebit ea ți publieațiunile, dupe lungime. PRET1UL ANUNCIURILO-R; 30 bani linia de 30 litere.— A duoa inserare ți mal multe, 20 bani linia DIRECTIV lOMTOBULUl 81 I1PRIURI8I STATULUI Bucuresci, Bulevajrdul-Independințel 1XSBRT1U.MLK 81 RBCLAHKLS ^8 fUfEAC: a uleia inserare, 60 b. linia; cele-alte, 30 b. lima. Citațiunile de hotărnicie, 60 b. linia. Publieațiunile prlmârielor si eomlt<»telo . 60 b. linia. S U M A. R PARTE OFICIALA — Ministerul de interne : Decrete — Prescurtare de decret. Ministerul cultelor și instrucțiunel publice: Decret. Ministerul agriculturel, industriei, comerciulul și domenielor: Prescurtări de decrete. Ministerul lucrărilor publice: Prescurtări de decrete. Ministerul de finance : Prescurtare de decret. PARTE NEOFICIALA—Depeși telegrafice— Buletin sanitar— Raport. Anuneiur! ministeriale, judiciare, administra- tive ți particulare. PARTE OFICIALA Bucuresci, 3 Iunie MINISTERUL DE INTERNE CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănltate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat Ia departamentul de interne cu No. 5.794; Avend în vedere jurnalul încheiat de consiliul de miniștri în ședința de la 22 Maiu 1887, sub No. 7, Am decretat și decretăm ce urmeză: Art. I. Jurnalul consiliului de miniștri sus menționat se aprobă de Noi. Art. II. Fabricile de producte chimice numite Degras, cari se prepară din oleu de pesce amestecat cu leșie de potasă, să se înscrie în clasa II a stabilimentelor industriale insalubre. Art. III. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este în- sărcinat cu executarea decretului de față. Dat în Castelul Peleș, la 29 Maiu 1887. CAROL Ministru de interne, Radu Mihaiu. No. 1.543. CAROL I, Prin grația lui Dumnezeii și voința națională, Rege al României, La toți de față și viitori, sănltate : Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul de interne cu No. 7.740; Avend în vedere ordonanța Ndstră re- gal cu No. 1.398 din 9 Maiii 1887; In virtutea art. 34 din legea județiană, Am decretat și decretăm: Art. I. Consiliul general al județului Râmnicu-Sărat este autorisat de a se o- cupa, în sesiunea extraordinară în care este convocat, și cu cestiunile următdre: a) Să aviseze asupra masurilor nece- sare pentru apărarea comunei Domnița în contra pagubelor causate prin surpa- rea malului rîulul Buzău; J) Să se pronunțe asupra cerere! pri- măriei orașului de reședință de a se în- ființa , în locul prestațiunel comunale pentru drumuri, o taxă de duoi bani pe kilogramul de făină; c) Idem asupra raportului D-lul ingi- ner al județului în privința cheltuelilor făcute de fostul conductor I. Henric pen- tru podul dintre comunele Gologanu și Risipiți; d) Idem asupra mili într’o singură comună ca 14 bolnavi, și nici un mort; febra tifoidă la o comună 18 bolnavi și 3 decese. Aceste cifre comparate cu cele din a- nul curent ne daâ aceste din urmă, un rezultat mai favorabil fiind-că numărul total al bolnavilor de febre eruptive nu este de cât 868, iar acela al morților de 269. Măsurile luate de autoritățile compe- tiute pentru combaterea acestor bole e- pidemice, aâ consistat tn prescripțiuni de profilaxie, ajutore medicale, date la domicihâ atât de către medicii de plășl, cât și de medicul-primar. In privința aplicațiunei profilaxiei bălelor contagiose prin comunele nostre rurale, cred, D-le ministru, câ nu este inutil d’a-vă întreține pe cât limitele acestu. raport permit. Ori-ce măsuri profilactice se prescriâ, ele rămâu tn mare parte o literă mârtă; pe de o parte ignorența populațiunei să opune îu modul cel mai absolut ca aceste măsuri să se execute de autori- tățile comunale locale, când aceste tăte ar înțelege, și ar voi să le execu.e ; iar pe de altă parte, lipsa medicilor de plă- șl și cu deosebire întinderea enormă a circumscripțiunelor lor medicale, fac a- prâpe impracticabilă ori-ce prescripțiu- ne de acest fel, ce s’ar face la centrele administrative. In adevăr: ce bun păte să aducă popu- lațiunei rurale voluminosele nâstre re- glementațiuni asupra igienei publice și private, nenumăratele instrucțiuni rela- tive la aplicațiunea măsurilor de profi- laxie, ce se întocmesce cu profusiune fie de consiliul sanitar superior, fie de con- siliul de igienă, când aprâpe tote aceste la executare, rămân literă mortâ ? însăși inconvenientele atingătâre de sănătatea publică, ce se semnalez cu oca- siunea inspecțiunilor sanitare și desid era- tele ce se exprim cu acestă ocasiune pen- tru îmbunătățirea acestei știri,cesârtâ aâ ele în mare parte, de cât d’a fi pu- blicate prin Monitorul oficial ? In fața unei atari situațiuni mă în- treb D-le ministru: cine răspunde de prompta executare a măsurilor de igienă publică și privată, ordonate de legea și regulamentele sanitare ? ' Cum și cu ce mijldce trebuesc aplicate măsurile de profilaxie, pe cari le impun împregiurârile ? Iată, D-le ministru, pragul până la care ajung tâte disposițiunile admini- strative pentru asigurareasănătățel pu- blice, dar peste care, forte rare din ele și în forte rare localități, aâ fericirea d’a putea trece. Simt de tre’ uință, D-le ministru, d’a vă dovedi aceste considerați uni, prin fapte concrete. Orașul Buzăâ, capitala aceluiași ju- deț, centrul de administrațiune a jude- țului întreg, are în cursul anului curent până la 1 Decembre, nn excedent de 63 de morțl, asupra natalitâțel, adică s’a născut 640 și a murit 703. Și cu tote aceste centrul orașului Bu- zăâ, este pavat cu asfalt, are bulevard de la gară spre oraș și o mică grădină publică, tot în centrul orașului, are 3 spitale, 5 medici, câți-va sub-chirurgi și câte-va mâșe, 3 farmacii fârte bune, toți și tote cu reședința tn orașâ; și cu tote aceste totu-și există tn oraș variolă, aprope tn stare epidemică încă de la 1 Iulie. Deschizând o mică anchetă sumară între funcționarii publici locali, pentru limpezirea acestei detestabile situațiuni sanitare a orașului Buzeâ, iată răspun- surile ce am primit: Medicul-primar al județului răspun- de că în acâstă calitate, nu are de cât rolul de vice-preș dinte al consiliului de igienă, care prescrie măsurile trebu- inciose îu cas de epidemie și medicul o- rașului el însu-’și are răspunderea exe- cuțiunei; Acesta Ia rândul săâ respunde că nu s’a executat vaccinațiunea tocmai cum ar fi trebuit, de 6re-ce mumele nu ’și aduc copii ca să fie vaccinați. Medicul spitalului județian, declină ori-ce solidaritate pentru starea sani- tară a orașului. Președintele comitetului permanent declară că s’aâ dat tote ordinile trebu- inciose primarului orașului Buzăâ, pen- tru a se împedica întinderea tn oraș a epidemiei de variolă, iar ajutorul de primar al orașului Buzăâ, susține cu cea mai neclintită convincțiune, că nu pote sâ intre prin casele omenilor cu forța publică ca să ’i silescâ a se supu- ne la prescripțiunea legală obligatorie a vaccinațiunel, fiiud-câ domiciliul este inviolabil, lata dar, D-le ministru, cum numai unul din cele mai mari principii din li- bertățile nâstre, a devenit pragul peste care poliția sanitară, prescrisă și ea prin legi organice speciale, nu este in stare să tr^că. Și pentru confirmarea acestui mare principiâ de libertate individuală, ora- șul Buzăâ sacrifică 63 de indivizi în cur- 4 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1127 sul anului 1886, din capitalul de popu- lațiune a anilor precedenti, căci cum am 4ia in anul 1886 aâ murit mai mulți o- rășenl Buzoenl de cât s’afi născut. Menționez tn trecăt, D-le ministru, acest extract al situațiunei sanitare a o- rașului Buzăâ, asupra căreia voiâ re- veni, numai pentru a vă dovedi modul cum edilitatea ndstră publică, înțelege foldsele legislațiunei ndstre sanitare. Mișcarea populațiunel județului Bu- zăâ până la 15 Decembre 1886 compa- rată cu cea din 1885 pe anul întreg, ni-se presintă ast-fel: Născuți în 1885, 7.451 creștini, 495 israeliți; Născuți în 1886, 6 400 creștini, 503 israeliți. Va sâ ^ică în anul 1886 până la 15 Decembre, s’aâ născut cu 951 de cre- știni mai puțin de cât în anul 1885 și israeliți mai mult cn 8 de cât în 1885. Morți în anul 1885, 3.790 creștini, 206 israeliți. Morți în anul 1886, 4.814 creștini, 189 israeliți. A murit prin urmare în anul 1886, 1.024 creștini mai mulți de cât în 1885 și 17 israeliți mai puțm. S’aâ căsătorit îa anul 1885, 5.320 creștini, 208 israeliți. S’afi căsătorit în anul 1886, 4.190 creștini, 303 israeliți. In anul 1886 s'acăsătoritdarcu 1.130 de creștini mal puțini de cât tn anul 1885 și mai mulți cu 98 israeliți. Daca statistica nostră medicală pe a- nul 1881 er conține și aceste elemente în privința miscărei populațiunel, am putea face un studifi comparativ și mai precis. In fața cifrelor de cari dispunem pen- tru moment nasce întrebarea; Populațiunea județului Buzău și cu deosebire cea autochtonă cresce s’afi descresce ? Nu îudrăsnesc, D-le ministru, d’a da în acăstă privință un răspnnsțafirmativ; dar am tămă că populațiunea nostră rc- mânăscă daca nu descresce dar în tdte cașurile cred că crescerea sa este sta- ționară. Din raportul ce me-a presintat medi- cul-primar al județului se constată că în cursul anului 1886 până la 1 Octom- bre s’a vaccinat 3.827 de băeți și 3.167 de fete de la 0,12 ani, 140 băeți de Ia , 12 ani în sus, în total s’a vaccinat 7.134 i de copii, mai mulți prin urmare cu 1.871 de cât în anul 1881, s’a revacci nat 1.012 băeți și 487 de fete în total 1.499. Care o fi fost resultatul acestei ope- rațiuni profilactice nu se scie, de dre-ce nu se specifică. In aceste cifre figoreză și orașul Bczăâ cu un total de 694 de copii vaccinați cu bun succes dupe cum arată medicul o- rașului, și cu tote aceste variola, tocmai in oraș a avut o intensitate epidemică. Cele 4 mdșe ale județului aâ asistat în total 158 de faceri și aâ dat îngriji- rea lor la 169 de lehuze din cari 8 afi sucombat; iar copii vii s’afi născut 146 morți 16 și abortați 7. Aceste puține cifre, nu pot să ne dea nici un element statistic, din care s’ar putea trage dre-carl conclusiunl de o valdre scientifică. S’afi liberat de personalul medical al județului până la 10 Octombre 1886 di- ferite certificate și acte medico-legale în total 698 din cari 591 numai pentru plăgi și contusiuni. Din acestă sitnațiune statistică de re- sortul medicinei legale, resuită D-le ministru,căpopulațiunea județului Bu- zeâ dă un contingent destul de însem- nat de refractari la ordinea socială. Fără îndoială că usul excesiv al bău- turilor alcoolice cele mai de multe ori falșifîcate, adăogat la o stare materială nu tocmai mulțumitore și lipsa de res- pect și supunere la legi de ordine pu- blică, afi contribuit ca populațiunea ju- dețului Buzăâ să dea un contingent a- lât de însemnat de indivizi răniți și bătuți. In cursul anului 1886 a funcționat 5 spitale în județul Buzăâ, având în cău- tare nn total de 1 392 de bolnavi până la 1 Octombre, repartisați dupe cum ur- meză: Spitalul orașului Buzăâ 260 din cari 209 vindicați 24 morți, restul amelio- rați și rămași. Spitalul orașului Mizil 38 din cari 34 vindicați și 2 morți. Spitalul județian 316 din cari 232 vindicați și 10 morți. Spitalul Gârlași (fondaținne particu- lară) 180 din cari 143 vindicați și 5 morți. Spitalul Nifon (al Statului) 429 din cari 333 vindicați și 9 morți. Voi descrie acilea situațiunea sani- tară numai acelor 2 spitale, al județu- lui și al Statului de la Nifon, iar cele cari se găsesc în oraș, voiâ face darea lor de semă de o-dată cu descripțiunea stărei sanitară a orașului Buzăâ. Spitalul așa numit județian dispu- nând de număr de 20 paturi este insta- lat la marginea orașului într’o casă ve- che, care nu este câtuși de puțin acomo- dată pentru acest scop. In sălile bolnavilor aerul este atât de confinat, în cât chiar pentru cei obicinuiți cu mediul atmosferic al spitalelor, respi- rațiunea devine deficite; și acesta se ex- plică destul de lesne, căci acest local numit spital, pe lângă că n’are nici un sistem de ventilațiune, dar și ventilația - nea naturală este suprimată ; ferestrele fiind lipite cu hlrtie grdsâ albastră și închise aprdpe ermetic. Lingeria bolnavilor sdrențuită, insu- flând desgustul, păreți! murdari și ne- scuturațl, ustensilele de mâncare și pen- tru apă ale bolnavilor răâ îngrijite, e- fectele de îmb'ăcăminte ale tutulor bol- navilor ghemuite și aruncate unele pes- te altele într’o magazie improvizată, chiar în coridorul spitalului; în defini- tiv starea interidră a spitalului, indică că nu există absolutamente nici o admi- nistrațiune. Notez ea o particularitate, D-le mi- nistru, că atât medicul spitalului cât și autoritatea județiană care era presinte la inspecțiune, aâ găsit de cuviință a afirma, că numai sub-chirurgul spitalu- lui este de vină pentru acostă stare into- lerabilă a spitalului. Instrumentele de chirurgie ale spita- lului mal tdte sunt vechi, și sunt și răfi conservate. Materialul de pansament nu exista, căci cele câte-va grame de vată ce mi s’a arătat, câte-va feși răfi spălate, o sticlă cu acid-fenic și 2, 3 borcane cu diferite alifii! răâ îngrijite, nu pot de sigur, să constitue materialul de pansa- ment a unui spital județian, care de alt mintrelea personalul budgetar și ’l are complect. Acesta este în scurt starea igienică și administrativă a spitalului județului Buzăâ. Voi avea ondre, D-le ministru, a vă face propunerile cuvenite în privința a- ct stai spital, la acest paragraf al ra- portului. Trec acum Ia spitalul Statului de la Nifon. Ve afirm, D-le ministru, că singurul spital în județul Buzăâ care merită a- cestă denumire, este spitalul rural Nifon. Am simțit cea vină satisfacțiune când am inspectat acest spital. Ventilațiunea perfectă a camerilor, curățenia lor, lingeria bună și curată a bolnavilor, ordinea technică a serviciu- lui, declarațiunile mulțumitdre și una- nime a b ilnavilor pentru concursul și ajutorul medical ce li se dâ, buna con- servare a instrumentelor de chirurgie și a materialului de pansament, starea de curățenie perfectă a ustensilelor și ma- terialului farmaceutic a spitalului; or- dinea și regularitatea cu cari se țin scriptele relative la tratamentul bolna- vilor, observațiunile sciințifice ce mi s’aâ presintat, totul îu definitiv ce se raportă la buna stare și buna îngrijire a bolnavilor, indică, D-le ministru, că serviciul medical al spitalului rural Ni- fon, este condus nu numai de amdrea profesională, dar și cu o adevărată pa- siune a artei, pe care numai exercițiul el îndelungat pdte să o insufle. 1128 MONITORUL OFICIAL 4 Iunie 1887 nomul nu este obligat a înainta direcțiu- nei generale compturile de cheltueli ale spitalului certificate de medic, ci nu- mai statele de soldă. Iu afară de aceste considerațiuni, re- lațiunile în interesele serviciului între econom și medic n’aâ stabilită nici o le- gatară, căci spitalele aii 2 cancelarii deosebite, și unul și cel-l-alt corespund direct cu direcțiunea generală, ba chiar și sub-chirurgul urmăză aceeași cale ne- regulată. Cred, D-le ministru, că interesul su- prem al spitalelor rurale cere: ca admi- nistrațiunea lor să fie basată pe o sin- gură unitate directivă; ca medicul care represintă ideea stabilimentului, căci cuvântol de spital sugerăză acestă per- sonalitate, el să represinte unitatea și în ordinea administrativă, ca tot persona- lul localului să fie supus la controlul săli și nici de cum unii sub ascultarea economului și cei-l-alțl subordinele Iui dupe cum prescrie art. 11 și 12 din re- gulament; ca tfite necesitățile spitalu- lui să fie comunicate direcțiunel prin medicul spitalului, iar nu cum prescrie art. 106 din regulament; ca tdte obiec- tele trebuincifise serviciului spitalelor și întreținerea lor, să se facă conform art. 93 și 97 din regulament, iar nici de cum a se face aprovisionările precum prescrie art. 98; ca în definitiv spitalul să aibă o singură direcțiune, și ori-ce corespondență si se facă numai prin a- câstă direcțiune. Idea ce predomină printre postnlanți că e bine d'a fi econom la un spital, tre- buasce înlocuită, D-le ministru, prin a- ceea că, ori-ce funcționar al unui spital trebue si aibă sentiment de umanitate, căci alt-mintrelea, spitalele nostre ru- rale, în curând vor fi copromise în ochii populațiune! rurale. Pentru cele ce preced, mă refer la ra- portul meâ ce am avut onore a vă îna- inta la 20 Decembre, îa privința neîn- țelegerilor între medic și econom de la spitalul rural Nifon. Adjutorul medical gratuit ce persona- lul medical al județului Buzăfi a dat îu cursul anulai 1886, de la 1 Ianuarie și până la 1 Octombre, se resumă In cifrele următore: Medicul-primar a dat 244 de consul- tațiuni gratuite, medicul orașului Bu- zei 1.298, din cari 999 la dispensării:, medicul orașului Mizil 123, medicul plă- șei Tohani 178, medicul plășei Câmpo- S rata 235, medicul plășei Buzău 169, și medicul plășei Pârscovu 205; în total 2425, din cari 1.298 în orașul Buzăâ, iir restul de 1.151 de consultațiuni pen- tru populațiunea din județul întreg, date de cei 7 medici pe cari ’i are la dis- posițiune județul. Inferioritatea numerică a consultațiu- De alt-miutrelea, cifrele ce urmeză, susțin acestă situațiune favorabilă a spitalului tntr’un mod și mai concluant. De la 1 Ianuarie și până la 15 Decem- bre 1886, spitalul rural Nifon a avut In căutare 528 de bolnavi, din cari: 431 s’aii vindecat, 68 sunt ameliorați, 12 ne vindecați, 7 morțl și 16 rămași. La consultațiuni s’aii presintat 1.661 de bolnavi. In afară de cașuri chirurgicale cu- rente: fracturi, luxațiuni, flegmone, ab- cese profunde, s’aâ executat cu bun succes 14 mari operațiuni chirurgicale, cea mai mare parte extripațiuni de di- ferite tumori maligne și amputațiuni. Reputațiunea sciințifică a spitalului, restabilită de actualul său medic, este atât de întinsă, în cât am găsit în spital bolnavi chiar din marginea orașului Buzăâ, între cari o fată ca de 17—18 ani cu lesiuni osfise profunde, care ’me- a declarat că a venit la spitalul de la Nifon ca să i se iac piciorul. Țărani din satele din josul orașului Buzăă, erah în căutarea spitalului. Tdte autoritățile locale, precum și persone particulare cu cari am avut o- casiunea de a convorbi, ’mi-a declarat, că de când spitalul se afla sub conduce- rea D-lui dr. Marini, reputațiunea sa merge crescând. In fața unei asemenea situațiuni sa- tisfăcătdre a spitalului rural Nifon, m’am crezut dator, D-le ministru, de a mulțumi D-lui dr. Marini pentru stăru- ința și devotamentul ce depune în con- ducerea spitalului, menit d’a insufla în- crederea populațiurel rurale în bine fa- cerile acestei mari instituțiuni. Cu o nemulțumire profundă însă, am fost silit să constat D-le ministru, că pe cât de îmbucurătâre este situațiunea serviciului medical al spitalului Nifon, tot pe atât de rea este partea adminis- trativă. Din nenorocire, acestă stare nu este particulară numai spitalului de la Ni- fon, și nu e numai ocasională. Răul persistă chiar de la începutul regulamentului de administrațiune a spitalelor rurale. In adevăr, acest regulament crează 2 autorități în interiorul stabilimentului, medical și economul. Medicul represintând individualitatea spitalului, fără să i sa acorde controlul local absolut asupra modului de admi- nistrațiune, totuși prin art. 15 din regu- lament, i se impune obligațiunea de a priveghea ca personalul să ’șl îndepli- nesc» datoria sa. De sigur că serviciul administrativ e o datorie fdrte importantă, și cu tfite a- cestea art. 101 diu regulament, emanci- peză cn desăvârșire economul spitalului de sub controlul medicului, căci eco- nilor gratuite ce a primit populațiunea rurală a județului Buzăîi, de la cei 7 medici ce ’i are, față cu cele 1.661 de consultațiuni gratuite de la spitalul ru- ral Nifon, și față cu cele 1.530 de la secțiunea de ambulanță tn timp de 45 , bucătăria, latrinele, curtea spa- țidsă cu o grădină bine întreținută, de- notă că direcțiunea institutului, este preocupată într’un mod constant, de bunul traiâ și buna îngrijire a bolnavilor. Fie-care cameră ’și are servitorul seâ special, ast fel că bolnavii sunt sub o continuă supra-veghere și ajutorul me- dical ’l aâ la ori-ce moment la disposi- țiunea lor, de dre-ce pe lângă directo- rul institutului, mai este încă și un me- dic secondar care sta permanent în in- căperile institutului. In definitiv institutul, „Caritatea" în starea sa actuală, merită tdtă încrederea de dre-ce am constatat că bolnavii sunt prea bine îngrijiți. Casa de sănătate Situată In strada Teilor, aedstă insti- tuțiuue de inițiativă privată In starea tn care se găsesce actualmente oferă ga- ranțiele necesare pentru căutarea bol- navi or. Reputațiunea sdruncinată ce avea a- c&tă instituțiune acum <ât-va timp; când administrațiunea sa era încredin- țată unei persdne necompetinte, este as- tăȘI restabilită prin faptul că adminis- trațiunea se face d’o personă cunoscă- tdre in administrațiunea ospitalieră. In general aspectul exterior al stabi- limentului arată că se afîă sub o bună îngrijire. Interiorul lui este curat, camerile bine ventilate, destul de lumindse și întreți- nerea basată pe regule igienice. Stabilimentul are o sală specială pen- tru mari operațiuni chirurgicale, bine condiționată pentru acest scop, și prea bine organisată și prevăzută cu instru- mentele și materialul necesar unei ase- menea destinațiunl. Bolnavii sunt bine îngrijiți și pe lângă cei duoi medici al stabilimentului, sora de caritate și personalul de serviciâ su- ficient, el pot chema pe ori și care medic al Capitalei cucarevoesc sâ urmeze tra- tamentul. In lipsa unei statistici, nu cunosc miș- carea bolnavilor din stabiliment, și nici a aprecia resultatele ce produce. Cred însă, că stabilimentul ar func- ționa cu resultate mult mai bune, dacă el ar fi așeZat pe marginea excentrică a orașului, și as-fel nici el n’ar influința In râd asupra vecinătăților sale, nici a- cestea asupra lui. In acest mod s’ar în- deplini șiuna din principalele^ondițiuni unor asemenea instituțiuni, da fi i- solate și încougiurate de grădini și plan- tațiuni întinse, De alt-mintrelea pot să repet D-le ministru că ast-fel cum funcționază ac- tualmente „Casa de sănătate* din stra- da Teilor, pdte fi menținută ca o utilă tnstituțiune sanitară de care publicul pdte să profite cu succes. Penitenciarul Văcărești Este populat într’un mod permanent Intre 350—400 arestați. Condițiunile i- gienice ale stabilimentului și ale ares- tațil< r sunt bune, de dre-ce In unanimi- tate arestați! ’ml-aâ declarat că sunt mulțumiți, atât în ceea-ce privesce mo- dul supravegherel sănătăței lor, cât și a hranei și a încălzitului. Am inspectat fie-care cameră în parte și le-am găsit în bune condițiuni de curățenie și ven- tilațiunl, Am examinat calitatea hranei ce se distribue arestaților și am constatat că carnea era d’o calitate prea bună, pre- cum și cele-l’ate producte. In definitiv condițiunile igienice ale arestaților sunt satisfăcătdre și nu este de temut nici un efect răâ al marilor a- glomerațiuni, de dre-ce numărul lor In raport cu încăperile nu este prea mare. Bolnavii mai ușori se caut prin ca- merile lor, iar cei a căror bălă presintă iisi MONITORUL OFICIAL 4 înnîe 1887 nn dre-oare grad de acuitate, sunt cân- tați In infirmeria stabilimentului. Infirmeria este instalată în trei ca- mere deosebite, curate și bine îngrijite. Paturile bolnavilor și lingeria lor spitalicescâ sunt suficiente și îu bune condițiuni de funcționare, Regimul alimentar al bolnavilor se dă dupe prescripțiunea medicală. La latrina infirmeriei care de altmin- trelea este bine întreținută, urmăză a se așe^a nn ventilator. In cursul unului 1886, s’a căutat în spitalul stabilimentului 147 bolnavi dintre cari 139 s’aii vindecat, iar 8 afi mnrit. Bolele predominante cari a causat mortea aii fost cele „a frigore“ si duoi de tubercnldsă. Numerul celor tratați la consultați- unile zilnice în cursul anului 1886, a fost de 9.125. Visita medicală a stabilimentului, se face de 2 ori pe di- ^Pentru ase asigura stabilimentului un serviciâ medical și mai eficace, ur- măzâ D-le ministru, a se lua următorele disposițiuni: a) A se retrage restr.cțiunea impusă medicului d’a nu usa de căt numai de medicamentele mai d’inainte d> termi- nate și a i se lăsa facultatea d’a usa de acele pe care el le va crede mai folosi- t<5re tratamentului bolnavilor, recoman- dându-i-se negreșit economia posibilă. 5) Obiectele necesare spitalului să se dea atunci când ele vor fi c, rute, iar nu ia timpuri determinate când se dafi, ori trtbue, ori nu trebue și în genere tutu- lor bolnavilor cari sa trateză în spital să lise dea izmene. c) Să se îubinț'ze duoă saltele de ₍ lâna pentru bolnavii grav. d) Sa se lubințize un paravan care să fie aș-zat împrejurul celor în agonie. e) Bolnavilor din spital săli se acorde jimblă în loc de pâne. f) Trebue să se instaleze o cameră mortuară convenabilă, unde să se potă face și necropsia cadavrelor pe o masă sistematică, care acum lipsesce. g) Ca măsură generală pentru igiena stabilimentului urmeză ca hârdaiele de ndpte ale arestaților să aibă capace cu care să se potă închide ermetic aceste vase, asemenea zăvdrele ușilor și giurgiu- veleleferestrelor trebuescreparate casă se păta închide bine, mai cu semă în timpul iernei. Cred, D-le ministru, că în afară de a- telierul de legătorie care exista în peni- tenciarul VâcărescI, unde sunt ocupați numai un prea mic număr de dețiuuți, ar fi util din tdte punctele de vedere, a se crea dre-cari ocupațiuni, continue pentru toți arestați!. Asemenea și pentru femeile deținute în penitenciar, ar trebui si sc caute un mijloc pentru a fi ocupate cu un lucru pre-care. Spitalele eforiei Statisticele ce am primit cu ocasiunea inspecțiunel, resumâ mișcarea morbidi- tății în spitalele eforiei pe anul 1885. Eforia spitalelor în 1.094 de paturi ce întrețiune în cele 9 sbabilimente de subt administrațiunea sa, a oferit aju- tora medical îu cursul anului 1885, la 14.289 de bolnavi din cari 988 a sucom- bat. In annl 1881, eforia a avut în spi- talele sale In 764 de paturi ce întreținea 12.278 de bolnavi dupe cum ss stabi- lesce în edițiunea oficială a statisticei medicale pe acel an, prin urmare cu 3.011 mai mulți în anul 1885, iar nu- merul morților a fost în 1881 de 759. Numărul zilelor decantare fiind 208.539 revine pentru fie-care bolnav în termen mediii 18 dil® de căutare, In anul 1885. numărul filelor de cău- tare’în tdte cele 9 spitale a fost de 276.430 . Așa dar fie care pat din cele 1.894 a fest ia disposițiunea a 13, 06 indivizi uin totalitatea bolnavilor și fie care bol- nav a avut 19,34 ^ile de căutare. Studiate în parte diferitele servicii medicale ale eforiei, obținem resultatul următor; Serviciele medicale de bole interne în afară de cele speciale, a avut încântare 5.788 de bolnavi cn 79.707 dile, ori în termen^medifi 13, 76 dile pentru tie-:are volnav, din aer știa: Vindecati 3 362, ameliorați 1.349, nevin iecați 37 8, morți 459. Csi mai mulțl diu sucombați 163, aparțin secțiunii medicale din spitalul Filantropia și 134 celei de la Coiț-a. Servie pentru fie-care bolnav, din aceștia: Vindecați 1.444, ameliorați 656, ne- vindecați 246, morți 110 din cari 43 în serviciul de chirurgie de la Filantropia, 41 îu cel de la Colțea și 26 în serviciul de clinică chirurgicală, fiind și numerul bolnavilor în servi iul de clinică mal puțini cu 137. Cele 2 secțiuni ale spitalului de copii aii avut în total 1.881 de copii bolnavi, din cari' 8'ecțiunea medicală 962 cu 11.551 dile de căutare s’aii în termen mediii 12 00 dile de fie-care bolnav, din aceștia: 8 a vindecat 545, ameliorați 198, ne- vindecațt 101, morți 81. Seițiunea de chirurgie a avut 919 bolnavi-cu 12 290 debile,s’aii îutermen mediii 13, 31 dile de fie-care bolnav, din cari: Vindecați 582, ameliorați 211, nevin- decați 63, morți 32. Serviciul special al bdlelor de ochi a avut 340 de bolnavi încântare cu 7.602 dile de căutare, ori în termen mediii pentru fie-care bolna 22, 34 $ile de cău- tare, din aceștia: S’a vinecat 210, ameliorați 86, nevin- decați 24. Secțiunea bdlelor nervdse și de piele din spitalol Filantropia, a avut în cău- tare 416 bolnavi cu 5.935 de ^ile s’aii 14, 26 d’le de fie-care bolnav, din cari: Vindecați 292, ameliorați 81, nevin- decați 12, morți 11. Orpiciul Mârcnța a avut în căutare 710 bolnavi cu 49 446 de Qile ori 139, 67 dile de fie-care bolnav, din aceștia: S'a vindecat 22, ameliorați 15, nevin- decați 42, morți 65, restul rămași în căutare. Ospiciul de la Panteleimon a avut în căutare 710 bolnavi cu 42.704 <^ile de căutare, ori 60, 14 dile de fie-care bol- nav, din aceștia : S'a vindecat 315, ameliorați 129, ne- vindecațl42, morți 103, cei-l’alțl rămași în căutare. Spitalul maternitatea a avut îu cân- tare 1.420 bolnave, adică 793 de femei în peridda gestați unei și 627 copii de ambele sexe nascuțl cu ocasiunea intră- rei tn institut al bolnavelor. țlilele de căutare afi fest în total 14 397 ori 18, 15 d¹^ pentru fie-care bolnav. Dexfăcând totalitatea acestor cifre, a- vem intrate în institut 716 gravide; 77 lehud , diu acestea s’afi însănătoșit 757; a sucombit 15 cu un total de 8.083 di te de căutare safi 18, 23 di*⁶ Se- care bolnavă. Protecț unea națională a femeilor cari a primit adj-itorul și îngrijirile institu- tului, cred D-le ministru câ are o im- portanță tx epționala. Așa uin cele 793 de femei gravide și lehuze, 445 aparțin protecțiunilor strei- ne și numai 348 aparțin celei române, 769 afi fost crescine, iar 24 afi fost isra- elite. S’afi născut în institut 546 de copii vil, și 55 morț , din cei născuți vii afi eșit sănătoși 6<9 și 25 aă sucombat. Spital u mixt de la Ploesci a avut în anul 1885, 543 de bolnavi tn căutare, cu 9.579 d'le de căutare, safi 17, 64 dile de fie-care bolnav, din aceștia s’aii vin- dicat 248; ameliorați 188, nevindecați 46, sucombați 31. Spitalul Cocoșiu din județul Dâmbo- vița a avut 247 de bolnavi cu 2.366 de dile, ori 9, 57 dile defi-*-care bolnav, din aceștia s'afi vindecat 128 ameliorați 93, nevind-cați 21, morți l. Așa dar din cei 14.289 de bolnavi ce i-afi avnt eforia în spitalele sale tn cur- sul anului 1885, s’afi vindecat 7.006, a- meliorați 3.006, nevindecați 975, morți 4 Iunie 188? MONITORUL OFICIAL , H88 988 iar restul sunt rămași in căutarea spitalelor Ia 1 Ianuarie 1886. In total s’aâ executat 813 operațiuni chirurgicale In spitalele eforiei in cur- sul anului 1885, din cari 119 în servi- ciul de chirurgie de la Colțea, 200 în cel de clinică chirurgicală de la același spital, 44 în serviciul de chirurgie de la spitalul Filantropia, 296 în serviciul de chirurgie de la spitalul de copil, iar în cursul anului 1886 din raportul ce am primit de la șeful acestui servicii! D. doctor Rdmniceanu, se constată că s’aii executat 340 de diferite operațiuni pe diferitele regiuni ale corpului. Din acestă dare de semă mal resultă că ma- joritatea bolnavilor cari frecuentă ser- viciul de chirurgie de la spitalul de copii, sunt atinși de infirmități eriditare, ceea ce face a fi prea mult simțită lip’a unei sale de ortopedie, iar 354 operațiuni în serviciul de clinică oftalmologică de la Colțea. Nu tdte aceste operațiuni, sunt ceea ce în chirurgie se numesc „marele Optra - țiuni chirurgicale* dar în genere în ser- viciele chirurgicale ale spitalelor efo- riei, acestă paite a activitâței sciinț'fice medicale, este represintată printr’un număr considerabil de mari operațiuni. Numărul consnltațiunilor gratuite în cursul anului 1885, aâ fost de 81.362, din cari spitalul Colțea aâ dat 31.163 con- sultațiuni; spitalul Filantropia 14.570 consultațiuni; spitalul Colintina 16.228 consuitațiunijspitalul de copii 9 770 con- sultațiuni', spitalul Mărcnța 2.300 con- sultațiuni; spitalul Panteiiemon 2.803 consultațiuni ; spitalul Maternitatea 1.554 co .s iltațiuni; spitalul Ploescl și Cocoșiu 2.974 consultațiuni. Iu afară de aceste ajutore medicale eforia subvenționezi spitalul Filantro- pia din Craiova tn fie-care an, cu suma de lei 22 000. Așa dar în cursul anului 1885, s’aâ îngrijit în spitalele eforiei 14.289 de bolnavi, și aâ primit ajutdre medicale gratuite 81.362 de indivizi. S’aâ dat 52.026 băi bolnavilor din cura spitalelor și 47.478 particularilor, în total 99.504 băi date de eforie îu cur- sul anului 1885. Fără a comenta cifrele morbidități din spitalele eforiei ce am reprodus până a- cilea, dar în mod general se pote con- stata D-le ministru, câ acestă institu- țiune aduce imense servicii umanităței suferinde, și câ prin modul organisațtu- nei sale speciale, ajutorul medical se dă tn proporținni crescânde. Voiâ mai adăuga D-le ministru câte- va cuvinte tn privința stabilimentelor sanitare ale eforiei. Ele sunt cunoscute de toți medici țâ- rei căci mai toți aci ’șl aâ primit in- strucțiunea și educațiunea lor medicală; prin urmare fără a intra tn descripțiu- nea lor detailată pot afirma, că tn mod general ele pot servi de modele unor a- semenea stabilimente. Tote inovațiunile ce sciința stabilesce Zilnic, sunt intro- du-se tn spitalele eforiei, și întreținerea lor la condițiunile igienice satisfăcătăre, justifica încrederea cu care publicul îm- brățișezi acestă instituțiune. Ameliorări continue se introduc în construcțiunl și peste curând spitalul Colțea, va fi unul din cele mai mărețe monumente ale Capitalei. Stabilimentul balnear al eforiei dupe bulevardul Elisaveta, iarăși una din grandidsele construcțiunl ale Capitalei, este pas la disposițiunea publicului In orl-ce timp, și pentru săraci cu aceiași muniScență care caracterisăză admini- strațiunea eforiei spitalelor; o-dată în fie-care săptămână se dă de eforie gra- tuit, băl de abur și de curățenie de la 600 — 800 grade inferidre din garnisona Bucuresci. Un cuvânt D-le ministru asupra sta- bilimentului balnear al eforiei. Nimeni nu pote tăgădui că Cspitala n’a fost lipsită de nn asemenea stabili- ment până la clădirea celui actual și iarăși nimeni nu pdte să combată utili- tatea unui ast-fel de așezământ public eminamente bine făcător pentru igienă și sănătate i publică a Capitalei. Un mo- ment dacă ne am referi la cea mai de- părtată antichitate vom găsi câ societă- țile în genere, iar societatea Greco-ro- mană îu parte, a împins cultul pentru aceste așezăminte atât de departe tn cât ’șl a instalat băile publice chiar a- laturi de templele lor, și aceste stabi- limente, eraâ cele mai grandidse din edi- ficiele lor publice, dupe cum sa vede In ruinele existente până astăzi la Roma și la Atena; și ar fi fost trist ca societa- tea ndstrâ care a făcut astăZi pași mari în civilisațiune să fie lipsita de un așe- Zâment balnear sistematic pentru pu- blic, căci ast-fel alusiunea malițidsâ „cum că românul nu face hae de cât când se nasce și când măre*, ar fi putut să fie acredita până la un dre-care punct, cum că ar intra în moravurile ndstre. Să sperăm Insă că mulțumită acestui sta- biliment, indiferința pentru igiena cor- porală, încetul cu Încetul va dispare, și forte curând se va găsi, că stabilimen- tul băilor eforiei, este insuficient, pen- tru numerdsa populațiune a Capitalei. In definitiv starea mulțumitore a tu- turor spitalelor eforiei, numărul cres- când al adjutdrelor medicale ce dă pe fie-care an, bogăția depositelor sale de medicamente, material de pansamente, lingerie, și arsenalul seâ chirurgical, denotă caracterul cu desăvârșire special și prosper a administrațiune! spitalelor eforiei. Este incontestabil D-le ministru câ ruagiul administrativ ospitalier, cere cu- noscințe de acest fel cu totul speciale, căci nu este destul ca cine-va să aibă fonduri budgetare Ia disposițiunea sa pentru a putea fi tn același timp și un bun administrator al spitalelor pentru cari sunt destinate aceste fonduri; Starea cu desăvârșire rea a spitalele r județeneșicomunalecelpuțin câtecunos : eâ, justifică pe deplin, cele ce am ondre d’a vă arăta tn privința cunosciințelor speciale ce se cer neapărat in admini- strați unea ospitalieră. Județele și comunele sacrifică fonduri Însemnate pentru spitalele lor, și cu tdte aceste toți medicii sunt uu inimi tn a declara, că serviciul spitalelor suferă din causa unei nepricepute administra- ți ane. Și tn adevăr, D-le ministru, membrii comitetelor permanente, s aâ cei ai con- silielor comuaale pot fi fdrte buni ad- minastratori ai intereselor județiane saâ comunale, dar niminea nu pote să le ceră ca sâ tntrunescă și cunoscințe spe- ciale tn alministrațiunea sanitară și spitalicescă. Cea mai mare parte a bud- getului lor, aferent sănătățel publice, se consumă în lefuri; și controlul exe- cuțiunei serviciului trebue sase facă tot de la centra, ocasionând noui cheltueli, din cari serviciul spitalelor profita nu- mai tntr’un mod problematic. O asemenea rea situațiune a spitale- lor județiene și comunale,cere neapărat remediâ și cât de urgent. Cu nsicul d’a produce multiple ne- mulțumiri, cred, D ie ministru, câ uni- cul miZloc pentru a aduce spitalele j r- dețieoe și comunale în stare de funcțio- nare mulțumitore, nu este altul de cât a fi puse sub o administrațiune specială cum este ds exemplu Eforia. Fie că tdte aceste spitale să se pună sub adminis- trațiunea Eforiei, vâr ând în casa el fondurile prevăZute pentrn întreținerea lor, fie creandu-se o administrațiune specială unică, pentrn tdte spitale de a- cest fel. Altmintrelea afirm, D-le ministru, că modul cum sunt actualmente admini- strate aceste spitale, pe de o parte se face o risipă de bani însemnată, iar pe de alta bolnavii cari le frecuentă sunt îngrijiți In cele mai rele condițiuni și lipsuri permanente de obiectele și mate- rialele necesare tratamentului lor. Așe^ămintele Brâncovenesci Spitalul Brâncovenesc coprinde 200 paturi din cari 128 pentru bărbați și 72 pentru femei. Este imp rțit în 4 divisiuniși anum:: 2 medicale, una chirurgicală la căn- ește atașat și un serviciâ oculistic și una ginecologică și un serviciâ separat d i 1186 MONITORUL OFICIAL 4 Iude 1887 corscItațiuni, fie-care secțiune se diri- geză de un medic șef având un medic se- cundar, 2 interni, un extern, toți acești din urmă numiți tn urma unui concurs, și de o soră de caritate Împreună cu nu- mărul necesar de infirmieri și infimiere. Un edificiâ construit de curân ad hoc In condițiunile cele mai bune servă ca capelă mortuară și saL de autopsie îm- preună cu un amfitreatru pentru instruc- țiunea studenților în medicină. Serviciul nutrimentului se face într’o bucătărie construită de curând In mod sistematic și cu o uogată colecțiune de vase ast fel că ar putea să satisfacă tre- buințele chiar a unui număr îndoit de bolnavi de cât pdte coprinde astâ-^i spitalul Brâncovenesc. Sălile bolnavilor satisfac condițiunile igienice și Întreținerea lor nu lasă nimic de dorit, mobilierul nod și curat, In tdte sălile ventilație suficientă; și latrinele sunt transformate tdte îu sistem Watter Clcset. In fie-care divisiune pe lângă sălile comune se mai află și câte 2 camere de reservă, cari servă pentru căutare a per- sdnelor de distincțiune ale căror mi^- Idce nu le permite a se căuta acasă. Spitalul are un bogat asortiment de instrumente chirurgicale. Așternuturile tdte precum și garde- roba cu lengeiie este confecționată din cea mai bună pârză de Belgia și într’un număr în cât pdte să satisfacă cu prisos necesitățile bolnavilor ori de câte ori ar cere trebuința. Plapomele de iarnă sunt din cea mal Dună calitate de lână și fdrte căldurose fiind expres aduce dupe un model din străinătate. Tdte paturile afară de saltele de pae, ah și saltele de lână. Pentru spălatul rufelor și așternutu- rilor este adoptat sistemul Lixiviatorul Lemaitre, unde se duc și se aduc rufele printr’un furgon închis, coprin^ând de- osebite compartimente destinate pentru fie-care specie de rufe, înlăturându-se cu modul acesta miasmele șiinfecțiunea ce producea altă-dată spălarea rufelor chiar în curtea spitalului Brâncovenesc. Tot asemenea pentru transportul morților la cimitir, există un furgon în- chis, forte bogat lucrat. Noul asii al Domniței-Bălașa care se află așezat într’o grădiniță închisă, în mijlocul căreia se află un basen cu apă, separat de grădina bisericel, se află în cele mal bune condițiuni de instalațiune și întreținere. In asii sunt actualmente 65 bătrâne, adăpostite câte 2 în camerile cele mari, și câte una în camerile cele mici, mobi- lierul este fdrte cuviincios și conforta- bil ; asilnl este visitat în tdte filele de un medic destinat cu acest serviciu. De și spitalul Brâncovenesc este des- tul de învechit, căci precum se scie este clădit încă de la 1837, însă prin îmbu- nătățirile aduse pefie-care an de actuala epitropie, prin ordinea și curățenia cu care se întreține, funcționăză în bune condițiuni, grație stăruinței și devota- mentului epitropiei actuale. O îmbunătățire care merită o deose- bită mențiune, este și parcul de arbori cari încongidră sțe^ămintele, și care coprinde diferita esențe în de obște cu- noscute ca folositore pentru purificarea aerului, iar în fața secțiunel 1 și 2, o grădină rotundă cu arbori și cu un reser- vor de apă în mijloc, arangiat cu cana- pele cu tentă, cu mese și scaune pentru recreația bolnavilor, în adevăr fdrte fo- lositdre; iar îu fața secțiunei 3, o mare movilă, iarăși cu canapele,încongiurată de diferite feluri de bratji pentru a servi bolnavilor cari sufer de pept; iar pe lângă movilă o alee de arbori mari, ser- vă de preumblare pentru convalescenți, j In ceea ce privesce resultatele și fo- losele ce răspândesce acest așezământ de sănătate, se resumă în următorele cifre statistice a bolnavilor cântați în cursul anului 1886. Aflați la 1 Ianuarie 1886, bărbați 99, femei 62, intrați în cursul anului, băr- bați 1.674, femei 884 ; total, băi bați 1.773, femei 946. Din aceștia a eșit: Vindecați, ameliorați, nevindecați, bărbați 1.524, femei 835; a sucombat, bărbați 132, femei 60; total, bărbați 1.656, femei 895. Rămași In căutare la 1 Ianuarie 1887, bărbați 178, femei 51; iar numărul con- sultațiunilor gratuite în cursul anului 1886, cu medicamente și pansamente gratuite, a fost de 19.033. Tot-de-o-dată trebue să mărturisesc și lauda ce merită D-nii epitropi în ces- tiune de ordine de administrațiune și de bună gospoderie cu care aii făcut să crescă veniturile spitalului cu 45 la sută din ceia ce era la venirea D-lor. Am mai aflat încă cu satisfacțiune, că epitropia în curând va reîncepe reclădi- rea și prefacerea radicală a clădirilor existente, și câ chiar primă-văra viitdre se va pune în lucrare construirea a duoă pavilione din noâ, în condițiunile cele mai avanta gidse. III. JUDEȚUL ILFOV Din rapdrtele ce medicul primar al județului mi-a presintat, situațiuneasa- nitarâ a județului Ilfov, se resumă în cifrele următore: De la 1 Octombre 1885 și până la 1 Octombre 1886, s’ati născut 10.905 co- pii de ambe sexe, și a sucombat 5.119, de unde ar resulta un excedent de nă- șeați de 5.786. Ori cât ar fi de surî^ătore acăstă si- tuațiune pentru crescerea populațiunei nostre, cel puțin în județul Ilfov, în- douiala Insă în esactitatea cifrelor, ne sgudue acăstă speranță și credință. In adevăr, D-le ministru, din raportul statistic ce medicul primar mi-a presin- tat ar resulta că în plasa Dâmbovița- Mostiștea s’aâ născut 2.921 de copii, și aâ murit 1.560 prin urmare, cu un ex- cedent de 1.361, iar medicul acelei plăși tot prin raport formal arată câs’a născut 1.400 și ar fi murit numai 800, pe când medicul primar arată 1.560 de morți. Care din aceste duoă situațiuni stati- stice, este cea adevărată ? Indic aceste cifre, D-le ministru, nu- mai ca să puteți constata și D-vostră câtă neregularitate și cât de puțin scrupul, se depune pentru adunarea cifrelor mișcă- rei populațiunei. Nici unul din cel-l-alți medici de plăși ai județului Ilfov, nu fac absolut nici o mențiune despre mișcarea popula- țiumi prin rapdrtele lor, transmise mie, prin medicul primar al județului. 35 co- mune aâ fost bântuite de morbi infecto- contagioși cu 2.333 de bolnavi, și aâ a- vut numai 49 de morți. Acesta mortalitate, justifică ea<5rera- țiunea științifică care recundsce morbi zimotici, ca cei mai ucigători ? Este ore posibil ca din cei 2.333 de bolnavi de angină difterică, variolă, ru- beolă, disec terie și tuse convulsivă, să nu sucombe de cât numai 49 ? Negreșit că și acestă situațiune stati- stică nu ne dovedesce alt-ceva, de cât ușurința cu care se întocmesc cele mai importante lucrări statistice. Pe când medicul primar al județului Ilfov, prin raportul statistic ce mi-a pre- sintat, arată câ plasa Dâmbovița-Mos- t'ștea, a avut 522 de bolnavi, de morbi infecto-contagioșl, cu 22 de morți, me- dicul acelei plăși tot prin raport oficial arată numai 125 bolnavi de morbi-epi- demici, aci cu 22, aci cu 27 de morți. Este însă lucru curios și cu desăvâr- șire caracter'stic, câ medicul acestei plăși are grije să decline ori-ce „solida- ritate saâ, respundere* față chiar cu cif- rele din raportul săâ. Acăsta situațiune morală, vă dă mă- sura, D-le ministru, dacă nu într’un mod general dar în imensa majoritate a cașurilor, despre servii iele ce aduc me- dicii de plăși, ast-fel cum serviciul lor este actualmente organisat. Ca coralariâ adaog, D-le ministru, că nici unul din cei-l-alți medici de plăși ai județului Ilfov, prin rapdrtele ce mi s'a presintat, nu daâ absolut nici o ci- fră în privința mișcare! bălelor epide- mice din plășile lor respective. Iu total s’aâ dat 5.173 de consultați- {Suplimeni) 4 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 1137 uni gratuite, de cei 7 medici al județu- lui Ilfov, în cursul anului 1886, pe când ambulanța militară rurală numai pe timpul de la 1 Iunie și până la 15 Iu- lie, adică în 45 ^ile a avut în căutare 3.127 bolnavi. In cursul anului 1886, s’afi vaccinat și revaccinat în total 8.657 de copii, mai puțin cu 2.248 de cât chiar cifra născu- ților. S’a liberat de către autoritățile me- dicale tot tn acest timp, 272 acte de expertisă medicală, cea mai mare parte pentru răniri și contusiuni. Corn anele din județ ah fost visitate de către personalul medical de 1.143 ori în cursul anului 1886. Resultatul acestor inspecțiuni cari se reduc la o simplă poliție sanitară, se re- sumă într’un resultat cu desăvârșire în- duoios, fiind-că chiar medicul primar declară că aplicațiunea nuoilor regle- mente de poliție sanitară întâmpină cea mai mare neregularitate, din causa lip- sei de concurs din partea autorităților respective. In definitiv medicul primar afirmă prin raport oficial, că din causa neajun- surilor ce întâmpină serviciul medical din partea serviciului administrativ se justifică o mare parte din culpele medici- lor de altă natură. In comuna Crețesci epidemia de Va- riolă bântue de vre-o trei luni și marții se îngropă in cimitirul din centrul sa- tului, și cu tdte acestea medicul primar afirmă că abia acum, dupe stăruințe re- petate s’a întocmit un cordon militar, care să supravegheze execuțiuneamesu- rilor de poliție sanitară. Când o epidemie isbucnesce îa veri-o comună, autoritatea comunală, numai fdrte întârziat avizdză personalul me- dical. In acestă ordine de idei, medicul pri- mar al județului Ilfov, enumără diferi- tele neajunsuri ce întâmpină execuțiu- nea serviciului în comunele rurale. Acăstă stare nu este particulară nu- mai județului Ilfov. Indrăsnesc a afirma, D-le ministru, că serviciul medical rarul pretutindenea este o ficțiune și că un personal sciințific destul de numeros, este pus în afară de condițiunile necesare pentru a 'și putea înmulți și cultiva capitalul săfi sciințific ast-fel că după un șir dre-cari de ani, toți acești medici devin tot atâțea pro- letari al sciinței. Și înscris și verbal, atât medicii-pri- mari, cât și cei de plăși, afirm că fără concursul autorităței militare nu pot să facă nimica. Situațiunea este caracteristică, când un singur soldat călărași sad dealtă ar- mă, care însoțesce pe un medic în es- cursiunile sale prin comune, are mal multă autoritate de cât însă-și primarul comunei safi medicul de plasă. Iată mo- tivul pentru care în cursul acestui ra- port, am susținut că de o cam-dată mă- surile pentru a asigure sănătatea popula- ția nei rurale, trebuesc impuse și executate. La partea propunerilor din acest ra- port voifi avea ondrea, D-le ministru, a vă comunica vederile mele cum s’ar pu- tea îndrepta acestă situațiune. Din rapdrtele medicilor de plăși se constată, D-le ministru, că pelagra bân- tue o bună parte din populațiunea ju- dețului Ilfov, lucru de altmintrelea cu- noscut, dar medicii accentueză că popu- lațiunea săracă care muncesce la exploa- tări agricole este hrănită cu malai stri- cat, că băuturile ce se debită sunt mai tdte falsificate, că spirturile din cari se compun băuturile nu sunt rafinate, că cu tdte disposiținnile luate de consiliul sanitar superior, cuptdrele pentru usca- rea porumbului alterat, nu s’afi înființat. Județul Ilfov întreține în orașul Olte- nița, spitalul .Regina Elisabeta* cu 12 paturi, 8 pentru bărbați și 4 pentru femei. Localul este nofișiîn bune condițiuni de instalațiune afară de latrine, cari nu sunt isolate de coridorele pe cari sunt așezate sălile bolnavilor, ast-fel că at- mosfera este infectată. Bolnavii tratați în spital în cursul anului 1886, afi fost 311 din cari 12 co- pii, 201 bărbați și 98 de femei cu re- sultatul următor: VindicațI 216, ameliorați 75, nevin- decați 8, morți 6, rămași 6. Tratamentul de fie-care bolnav a fost în termen medifi de 11,18 «jile. Costul medicamentelor a fost de lei 2.400, bani 10, safi pe fie-care 4* pen- tru fie-care bolnav 67,13 bani. Nu cunosc tabela nosologică a spita- lului nefiindu-mi presintata, dar în tdte cașurile 67 bani pe $i pentru un bolnav numai pentru medicamente, este prea mult. La consultațiuni s’afi presintat 1.019 bolnavi, cărora s’afi dat medicamente pentru suma de 187 lei, 10 bani. Spitalul însă n'are tdte instrumentele de chirurgie absolut indispensabile, pen- tru a căror înființare vă rog D-le mi- nistru, să bine voiți a interveni. Starea sanitară a orașului Oltenița dupe raportul medicului respectiv, este bună, d* și are în împrejurimele sale multe bălți. De la 1 Ianuarie 1886, până la 1 Oc- tombre afi fost 81 de morți. Iu oraș există și o farmacie care la revisia făcută, s’a găsit că funcționeză în condițiunile regulamentelor respec- tive. In privința acestei farmacii medicul primar arată că este pe cale a se închide din causa lipsei mijldcelor pentru a’și putea susține existența, populațiunea fiind mică. Este incontestabil că, desființarea a- cestei farmacii, independent de voința proprietarului safi arendatorului ei, ar fi un răfi pentru populațiune. In acord deci cu D. medic primar al județului Il- fov, am ondre a vă ruga D le minstru să bine-voiți a interveni la comitetul per- manent a! județului, ca medicamentele necesare pentru plășile Oltenița și Ne- goesci, departe ca la 80 chilometri de Capitală, se le aprovisioneze de la far- macia din orașul Oltenița care alt-fel o- ferâ un scă^ământ de 20 la sută, Vin acum la Gestiunea consiliului deₜ igienă. Județul Ilfov, de la începutul anului 1886 și până la 9 Decembre, epocă la care a fost închise lucrările statistice pentru'inspecțiune, a fost și este necon- tenit bântuit de diferite bdle epidemice, țăranii muncitori cu $iua la mari ex- ploatări agricole mănâncă mălaifi stri- cat, se debiteză băuturi falsificate în ju- deț, dupe cum arată medicii de plasă, se vinde prin comune diferite substanțe a- limentare stricate, se îngrdpă morții de bdle epidemice în cimitirul din centrul satului, dupe cum arată medicul primar; nu se îngrop cadavrele animalelor dupe cum spuu prin rapdrtele lor medicii de plasă; tot personalul medical al județu- lui arată că nu primesc un concurs efi- cace pentru luarea și executarea diferi- telor măsuri de poliție sanitară, în defi- nitiv epidemia de choleră a bântuit mai tdte statele de prin prejurul nostru și cu tdte acestea consiliul de igienă al ju- dețului Ilfov, n’a ținut în cursul anului 1886 de cât 4 ședințe, adică una Ia 3 Fe- bruarie, a duoa la 24 Maifi, cea d'a treia la 10 Septembre și a patra la 1 Octombre. Os folosesce dar acestă instituțiuue, însărcinată cu supravegherea sănătățel populațiunel ? Pentru ce acestmodel de ruaj adminis- trativ sanitar, când este atât de neputin- cios? Este dre pentru numai a ne mulțumi consciința, că am legiferat cele mei sa- lutare disposițiuni, pentru a garanta să- nătatea publică? Și cu tdte acestea consiliul de igienă, este o instituțiune eminamente descen- tralizatdre,în care omenii însărcinați cu încrederea d'a administra interesele con- județenitor, ’și afi dreptul lor d’a pres- crie măsuri și a lua disposițiuni pe cari cari le vor crede ei, cacelemainemerite. Acesta activitate a consiliului de igi- enă a județului Ilfov vă pdte servi, D-le ministru, de normă pentru tdte cele-l’alte I consilii, căci pretutindenea tot cam ast- I fel selucreză. I Cred că este de mare utilitate, D-le mi- 1136 MONlTORVL OFICIAL 4 Iunie 1887 nistru, d’a vă erata acilea și mijldcele propuse de către medicul primar al ju- dețului Ilfov, pentru a stimula activi- tatea conciliului de igienă. D-sa prin report formal, cere o diurnă de 10 lei de ședință pentru fie-care membru care nu ccupă funcțiuni pu- blice și cari compun In parte consiliul de igienă. Termin D-le ministra, expunerea re- snltatuiui inspesțiunei sanitare a jude- țului Ilfov, și trec acum la partea fi- nală a raportului med. RESUMAT Recunosc, D-le ministru, că legisla- țiunea nostră sanitară, este pdte una dintre cele mai complecte, în sensul câ dânsa acordă tuturor factorilor cari com- pun acest uparăt administrativ, cea mai întinsă activitate și cea mai largă ini- țiativă. Iu expunerile din acest raport ați pu- tut vedea și constata D-le ministru, mo- dul cum se înțelege și cum se aplică de către unitatea administrativă, comuna, disposițiunile legiuirilor sanitare. Chiar o parte din instituțiunile sani- tare publice, precum sunt diferitele ad- ministrațiuni ospitaliere, județene, co- munale și fuodațiuni pavate, puteți constata D-le ministru din conținutul acestui raport, că ele sunt departe d’a putea corespunde scopului, pentrn care se sacrifică atâtea fonduri. Instituțiunea medicilor de plășl cum actualmente fnncționăzo, nu este de cât o ilusiune ce ne o impunem în credință, că garantăm nevoile sanitare ale popn- lațiunei rurale. Și dacă n’ar fi ast-fel, care ar putea fi motivul, sacrificielor ce face Statul, cu instituțiunea ambulanțelor militare ru- rale? Dacă am cumpăni într’un mod statis- tic fondurile pentru întreținerea servi- ciului sanitar rural și acele cari se mai cheltuesc de către județe și comune pen- tru întreținerea de stabiliment? sanitare, pot afirma cu cea mal absoluti convic- țiune, D-le ministru, câ beuetîciele ce produc aceste cheltuell, sunt cu desăvâr- șire minime, dacă nu Mar problematice. Faptul este positiv, că țăranul este acela care profită mai puțin din lumine- le acestui costisitor rnagiu administra- tiv sanitar, fie din causa nepricepere! sale, fia mal cusemă pentru ca indolen- ța lui servesce drept scusă, pentru ne- Indeplinirea datorit lor. Chiar prin acte oficiale se afirmă, că vaccinațiunea nn se peteexfcuta, în to- taiikti, fi>nrf-câ mumeie ou ’și aduc co- pii la pr'măriecas» fie vaccinați; execu- țiunea mesurilo» de profilaxietn timp de bole epidemice asemenea nu se pote lupta cu prejudiciile și obiceiurile populsțiu- nei rurale; în definitiv nici admir istrația nu dă nici un concurs pentru prompta exeruțiune a legiuirilor sanitare. Tote aceste sunt ccnsiderațiuni destul de comode pentru a acoperi responsabi- litatea față cu disposițiunile sanitare, dar o consciință scrupuldsă trebue să afirme, că privegherea sănătăți popula- țiunei rurale, de care mă preocup in special, nu es'e câtuși de puțin asigurată. Consecutiv acestor considerațiuni ge- nerale care reies din cifrele statistice e- numerate în acest raport, trec la : Conclusiuni 1. Resultatele instituțiunei ambulan- țelor militare rurale abia la începutul aplicațiunei, justifică pe deplin, că cel mai competinte administrator al supra- veghere! sănătăței publice, este Statul. 2. Considerând marele număr de bol- navi cari a frecuentat ambulanțele și care se compune exclusiv numai din ță- rani, este pe deplin demonstrat că acest fel de orgaoisațiune a serviciului sani- tar rural, convine imensei majorități a populațiunei rurale. 3. lut-rpunerta sistemei administra- tive sanitare mii tare, în complexul sd- ministrațiunei sanitare civile, justifică prin resultatele ce dtji a produs, că cel puțin pentru moment, acest sistem tre- buesce fatalmente erigiat într’un princi- pia legislativ. 4. In consecința aceste sitnațiuni pe care însă’și cifrele statistice a ambulan- țelor o susțin și o indic, cred că reor- ganisațiunea serviciului sanitar civil cu sistema militară deja în pat te adopt 'tă, este unicul mijloc pentru a garanta in- teresele sanitare ale populațiunei rurale. Emițând acest principiâ de admiui- strațiune sanitară, nu ’mi fac nici o iln- siune D-le ministi u, cum câ nu voiâ fi criticat îutr’uu mod chiar fdrte aspru, dar datoria sarcinei mele va fi cu de- săvârșire ușurată, expuneudn-vâ într’un mod franc, cum cred eâ, că s’ar putea a- sigura populațiunei rurale un serviciă sanitar real. De alt-mintrelaa aplicațiunea acestei sisteme de administrațiune sanitară in practică, nu presinta nic! o dificultate. In realitate toți medici până Ia versta de 40 de ani, sunt sub drapel, și legea comandamentelor are împărțit terito- riul țârei ca unitate de comandament, județul, reședința regimentului și plasa a anei companii. Toți locuitorii țărei cari se află pe la casele lor, fac parte saâ diu armata teritorială, saâ din cea de reservă, «>ri din miliții și pe urmă din glote. Ce este mai usturai de cât a da - ces- tor elemente cetățenescl militarisate, un ser vieiâ sanitar militar ? De ce actualul medic deplasă să aibă autoritate tntr’un sat, numai când este escortat de un călăraș, și să nu aibă o autoritate complectă, când el însuși va fi îmbrăcat în uniforma de oficer sani- tar ? 5. Pentru complectarea acestei siste- me administrative, aș fi de părere a se institui tn comunele rurale agenți sani- tari comunali; acești agenți pot fi re- crutați ori din vechii soldați sanitari de prin diferitele companii sanitare, ori in cas când nu s’ar găsi tn fie-care comună asemenea soldați, s’ar putea Însărcina învățătorul comunal a face pe agentul sanitar, ce înțelege pentru o retribuți- une fdrte modestă. In acest mod primarul comunei va fi desărcinat la profitul celor-I-alte inte- rese ale satului, de o mulțime de obli- gațiunile ce ’i impun legislațiunea nos- tră sanitară chiar într’un mod inutil, fiind-câ nu este tu stare a le îndeplini și nici nu are autoritatea necesară pen- tru a le putea îndeplini 6. Pe de altă parte instituțiunea am- bulanțelor militare rurale, nu va putea fi prelungită la indefinit și nici nu este economic d’a se face duoâ cheltuell pa- ralele pentru același scop, adică între- ținând și medicii de plășl și ambulan- țele; prin urmare, cred că pe lângă acest sistem de administrațiune sanitară, în- ființarea spitalelor rurale de o cam dată pe plășl, ar fi unicul mijloc d’a asigura populațiunei rurale nn serviciâ sanitar real, și m același timp instrucțiunea și educațiunea medicală a personalului, care actualmente cutreerâ satele fără nici uh folos, ar fi asigurată chiar prin acest folos a populațiunei. Baraca mo- bilă îmbrăcată în fer sistem Tollet, în- căpătore pentru 16—20 paturi, a cărei cost nu este mai mare da 12.000 de lei, ar fi cel mai bun spital rural, și ca co- respundând cerințelor igenice, și ca in- stalațiune, având avantagiul d’a putea fi mutat dupe trebuințe. Ministerul de resbel d.ja a comandat o asemenea ba- racă pentru garnisona T.-Severin, și cred că acesta va putea servi de modeL 7. In privința spitalelor județene, co- munale și a unora din cele cu fondați- uni particulare, cred, D-le ministru, că a mai tolera funcționarea lor în condi- țiunib* pe care vi le am arătat în cursul acestui raport, ar însemna o adevărată desinteresare, din partea Statului. Nici judițele, nici comunele și nici chiar unde fondațiuni private, nu sciâ să administreze stabilimentele ospitalie- re. Dacă plângeri de acest fel n’a stră- bătut tn public, de cât numai cu rare excepțiuni, este pentru motivul că în- suși medicii unor ast-fel de stabilimente, s’aâ făcut complicii unei nepricepute adminiatrațiuni, pentru a se feri de in- 1 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 'tisă conveniențele ce ar resuită din resimți- mintele autorităților locale, de cari ei depind. Cred, dar D-le ministru, ca, ar fi in in- teresul prosprrite. țel acestor stabilimen- te publice, ca ele sâ aibă o administra- țiune specială unică, care se presinte garanțiele necesare pentru buna lor con- duce re. 8. In privi, ța supraveghere! prosti- tuția nei clandestine atât în cursul ace- stui raport, rât și cu altă ocasiune, am arătat deja părerile mele. 9. Igiena alimentară și cu deosibire calitatea băuturilor, trebuesce să facă obiectul unei energice poliții sanitare. In acest scop, ar trebui ca medicii pri- mari de județe, să vă raporteze la fie- care trimestru, dupe un anume formu- lar întocmit ad-hoc, despre numărul in- specțiunilor fâcnte numai în acest scop, și despre resultatul analiselor ce ar fi făcut, diferitelor substanțe alimentare și băuturi, puse în consumațiunea publică. Bine-voiți vă rog, D-le ministru, a primi asigurarea osebitei mele conside- rațiuni. Membru consiliului sanitar superior, Dr. Fotino. ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Fiind-că licitația ce s’a ținut în cjiua de 13 Maiii 1887, pentru aprovisionarea a 240 stânjeni lemne de foc necesare a- cestui minister cu direcțiunile dependințe și prefectura poliției Capitalei pe iarna viitore, s’aii propus prin oferte prețuri cari nu sunt satisfăcătdre, ministerul a disposat a se ține o altă licitație în ^iua de 15 Iunie 1887. Se publică ca amatoiil ce vor voi a a lua în întreprindere predarea acestor lemne să se presinte la acea ^i, orele 4 p. m., cu ofertele cuvenite, însoțite de o garanție, provisorie de 1.000 lei, spre a se proceda la efectuarea licitației. No. 7.858. ₄> ₃ 4 1887 , Maiii 28. Direcția, generală, a telegrafelor șt poștelor La 1 (13) Iunie 1887, s’a deschis la băile Slănic din județul Bacăii, pentru timpul stagiune! băilor, un oficii tele- grafo-postal, cu servicii limitat de $i. Acesta se publică spre generala cu- noscință. No. 10.185. ₈ 1887, Maiâ 30. Eforia spitalelor civile Bonul de casă cu No. 110 din 15 Maiâ 1886, de lei 35, emis de eforie pe nu- mele George Gherman, fost gardian Ia muntele Clăbucetu din județul Argeș, per^ândn-se de oficiul postai, dupe cum tncredințeză D. director general al tele- grafelor și poștelor prin adresa sub No. 9.606, eforia publică anularea lui. No. 3.855. 1887, Maiâ 29. —Comitetul casei de pensiuni a func- ționarilor eforiei, în ședința de la 22 Maiâ 1887, a recunoscut D-lui Petrache Popescu o pensiune de lei 95 pe lună, ce i se cuvine pentru anii săi de serviciâ săvârșiți ca paracliser și cântăreț la bi- serica spitalului Coițea. Eforia aprobând acâstă regulare, a autorisat înscrierea numitului tn statul pensionarilor a ieste! case, cu dreptul de a se bucura de pensiunea acordată cu îneepere da la 1 Iunie 1887. No. 3.87.3. 1887, Maiâ 29. MINISTERUL CULTELOR ȘIINSTRUCȚIUNE1P U BLICE Pentru ocuparea tn mod provisoriâ, conform legei, a postului de maestru de gimnastică de Ia scdla normală primară din Galați, ministerul, aurind pe con- siliul permanent al instrucțiunel, pu- blică concurs irevocabil pe 5 --- 2040 25 138 5 --- 2040 25 CB 76 5 2040 25 139 5 2040 25 13 5 2040 25 a> --- --- cO 14 5 _ 2040 25 •+» 77 5 --- 2040 25 110 5 --- 2040 25 15 5 2040 25 78 5 2040 25 141 5 --- 2040 25 Ifi 5 2010 25 u 79 4 0805 1162 94 142 5 --- 2040 25 a 17 5 2040 25 0/ 80 5 --- 2040 25 143 3 6000 1468 98 18 5 2040 25 81 5 --- 2040 25 144 5 --- 2040 25 19 5 __ 2040 25 82 5 2040 25 145 5 --- 2040 25 20 5 _ 2040 25 83 5 --- 2040 25 146 5 --- 2040 25 2 5 2040 25 84 5 --- 2040 25 147 5 --- 2040 25 22 5 2010 25 85 5 --- 2040 25 148 5 ------ 2040 25 23 5 2040 25 86 5 --- 2040 25 149 5 --- 2040 25 24 5 2040 25 87 5 --- 2040 25 150 5 --- 2040 25 25 5 2040 25 88 5 --- 2040 25 151 5 --- 2040 25 26 5 2040 25 89 5 --- 2040 25 152 5 2040 25 27 5 2040 25 90 5 --- 2040 25 153 5 --- 2040 25 28 5 2010 25 91 5 _ 2040 25 154 5 --- 2040 25 29 5 _ 2040 25 92 5 --- 2010 25 cB 155 5 --- 2040 25 30 5 1734 25 93 5 --- 2040 25 156 5 --- 2040 25 31 5 1734 25 94 5 --- 2040 25 g 157 5 --- 2040 25 32 5 1734 25 9j 5 --- 2040 25 U 158 5 --- 2040 25 33 5 1734 25 96 5 --- 2040 25 o 159 5 --- 2040 25 34 5 1734 25 97 5 --- 2040 25 © 160 5 --- 2040 25 35 5 1734 25 i---j 98 5 . --- 204-j 25 E-i 161 5 --- 2040 25 36 5 - 1734 25 •4^ 99 5 --- 2040 25 162 5 --- 2040 25 37 5 1734 25 câ 100 5 --- 2040 25 163 5 --- 2040 25 1734 25 1 ' ” 101 5 2040 25 164 5 2040 25 38 5 _ "S --- ---• 39 5 1734 25 102 5 --- • 2040 25 165 5 --- 2040 25 40 5 _ 1734 25 103 5 2040 25 166 5 --- 2040 25 41 5 .__. 1734 25 E-i 10» b 2040 25 167 5 --- 2010 25 42 5 _ 1734 25 105 5 --- 2040 25 168 5 --- 2010 25 43 5 1734 25 106 5 --- 2040 25 169 5 --- 2040 25 44 5 ____ 1734 25 107 5 --- 2040 25 170 5 --- 2040 25 45 5 1734 25 108 5 --- 2040 25 171 5 --- 2264 65 46 5 __ 2040 25 109 5 --- 2040 25 172 5 --- 2612 85 47 5 2040 25 110 5 --- 204u 25 173 5 --- 2288 05 5 2040 25 111 6 6800 2725 77 174 3 8200 1558 75 49 5 __ 2040 25 112 5 --- 2040 25 175 5 --- 2040 25 50 5 2040 25 113 5 X-------- 2040 25 176 5 --- 2040 25 51 5 2040 25 114 5 --- 2040 25 177 5 --- 2040 25 52 5 2040 25 C3 115 5 --- 2040 25 178 5 --- 2040 25 53 5 2040 25 cp 116 5 --- 2040 25 179 5 --- 2040 25 54 5 2040 25 -w» 117 O --- 2040 25 180 5 --- 2040 25 cG 118 5 2040 25 181 5 2040 25 55 5 2040 25 Q --- --- 56 5 2040 25 a 119 5 --- 2040 25 182 5 --- 2040 25 57 5 _ 2040 25 g 120 5 --- 2040 25 183 5 --- 2040 25 58 5 _ 2040 25 £ 121 5 --- . 2040 25 184 5 --- 2040 25 59 5 1 2040 25 122 5 --- 2040 25 185 5 --- 2040 25 60 5 ____ 2040 25 123 5 --- 2o40 25 186 5 --- 2040 25 61 5 2040 25 124 5 --- 2040 25 187 5 --- 2090 55 62 5 2040 25 125 5 --- 2040 25 188 5 3206 2293 07 63 5 --- 2040 25 126 5 --- 2040 25 Teren calitatea I Observații 1142 MONITORUL OFICIAL 4 Iunie 1887 .— La 19 Iunie 1887, orele 2 p. m., se va ține licitațiune publică orală la administrația plășeî Măcin și la comu- nele respective pentru arendareu Ostrd- velor din partea dreptă a Dunărei, din ocolul silvic Macin, numite Zavalul-Mic, pendinte de comnna Pecindga, și Ada, pendinte de comnna Isaccea. Arendarea se face pe timp de la con- firmare până la 1 Ianuarie 189 i, cu con dițiunile publicate în Monitorul oficial No, 283 din 24 Martie 1887, socotindu- se anul curent ca an deplin. Licitațiunea se va urma dnpe regula- mentul de'licitaținnl publicat în Moni- torul oficial No. 230 din 23 Ianuarie 1884. Spre a putea lua parte la licitațiune, concurențil vor depune garanție provi- sorie câte lei 100 pentru fie-care ostrov, în numerariii sad efecte publice garan- tate de Stat. No. 22.825. 1887, Iunie 2. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE CăUe ferate rom Ane Li 6 (18) Iulie 1887, se va ține lici- t.țiuue la direcția generală a căilor fe- rᵣₜte române, pentru demontarea și vio- larea materialului vechilor poduri de lemn pesta ilurile Bazăă, Romuic, Orea- va, Rîmna, Milcov, Siânic, Putna și Șa- șița, de pe linia ferată B-zSă-Mărăsesci. Concurențil vor depune ofertele lor sigilate la direcțiunea generală, secția P, țână în ^iua sus arătată, orele 3 p. m., însoțite de garanția provisorie de 5 la sută din valdrea prețului ce vor o- feri. Ofertele pot fi făcute pentru tota- litate sati numai pentru parte din po- dari; iar vinerea se va face în condi- ținnile următdre: Concurentul asupra căruia se va ad- judeca și aproba vînZarea va depune la cssa centrală a direcțiunel, imediat ce va primi comunicațiunea, prețul integral ce a oferit și va procede în urmă la de- montarea podurilor. Demontarea poduii'or Bazăă , Râm- nic, Octava și Siânic se va începe ime- diat; pentru podurile Rîmna și Milcov demontarea va începe dupe 2 luni, a- dică la 10 August; iar pentru Putna și Șușița la 1 Septembre. Direcțiunea generală face vinerea materialului în cantitatea și calitatea care se găsesce actualmente, fără a'și lua nici o altă sarcină. Sub titlul de informațiune se arată însă că aproximativ cantitățile de ma- t riale sunt cele următore : 1. Podul Buznii Lemnărie metri cubl • . . 1.885,000 Ferărie kilograme . . . 85.800,000 3. Podul Râmnic L emnărie metri cubi . . 809,000 Ferărie kilograme . . . 13.120,000 3. Podul Oreava Lemnărie metri cubi . . 182,000 Ferărie kilograme . . . 2.470,000 4. Podul Rimna Lemnărie metri cubi . . 475,074 Ferâiie kilograme ... 5 258,000 5. Podul Siânic Lemnărie metri cnbi . . 281,094 Ferărie kilograme . . . 3.272,000 6. Podul Milcov Lemnărie metri cubl • . 1.051,909 Ferărie kilograme . . . 5.916,000 7. Podul Putua Lemnărie metri cubl . . 970,000 Ferărie kilograme . . . 6.410,000 8. Podul Șușița Lemnărie metri cubl . . 677,000 Ferărie kilograme . . . 3.668,000 Pentru transportul miterialnlui prove- nit din demontarea podurilor, direcția nea va pune la disposițiunea antrepre- norului vagonele necesare, așa ca să se potă face încărcarea chiar la poduri. Antreprenorul este obligat a avisa mai înainte a lua cunoscință de condițiunile vînZârei din caetul de însărcinări ce are sâ fi-> depus la grefa acestui tribunal cu 8 Z’ie înainte de adjudecațiune. ț)iua de 17 luuie stil vechifi 1887, fixată p ntru vinZar.a sus numitei mo- șii, s’a arătat și în cele duoâ publica- țiuni de vinZare ce s’afi ficat și inserat în Monitorul oficial No. 268 din 6 Mar- tie 1887 și No. 31 din 10 Maifi 1887. No. 257. 1887, Februarie 26. Tribunalul Olt Conform j irnalului de amânare dre- sat de acest tribunal sub No. 2.142 din 1887, se publică spre generala cunos- cinți că, dupe cererea D-lui casier ge- neral local și pentru despăgubirea Sta- tutul de suma de lei 481, bani 94, ce D. Dumitrache Andre^scu din comuna Sâm- bure scidebiră din ac is și taxa cazanelor pe anii 1877 — 1882—1883 — 1884 și 1884— 1885, s'a pus tn vînZar® cu lici- tație publică imobilul numitului debi- tor care este : O casă de prăvălie învelită cu șiță, ce are în acestă comună; imobilul de mal sus se învecinesce la răsărit cu proprie- tatea D-lui Ștefan Zahariesc i, la apus cu primăria comunei Sâmburesci, la miaZă-Zi cu apa Cungrea și la miaZă- nopte cu p -.meatul rural al locuitorului Ilie Niță Ochea. Acestă avere nu este supusă la nici o sarcină. Pentru efectuarea vtnderei s’a defipt Ziua de 19 Iunie 1887. Doritorii ce vor voi să cumpere ex- pusa avere să ss presinte în sala acestui tribunal îu sus aretata Z¹, la orele 10 a. m., unde se va ține licitația spre a concura. 1144 4 Iunie 1887 Tot-d’o-dată, conform art. 506 din pr. civilă, se somăză toți aceia cari ar pre- tinde veri-un drept de proprietate, usu- fruct, servitute, chirie, privilegii, ipo- < tecă safi ori-ce alte drepturi asupra sus Șișului imobil pus In vtndare, să se presinte mai înainte de jiua vînjărei, căci în urmă nu li se va mai considera nici o cerere. No. 9.673. 1887, Maia 19. — Conform jurnalului de amânare dresat de acest tribunal sub No. 2.140 din 1887, se publică spre generala cu- noscință că, dupe cererea D-lui casier generai local și pentru despăgubirea Statului de suma de lei 68, bani 83, ce D. Lixandru Cane* din comuna Valea- Merilor debită din contribuțiuni directe, s’a pus în vîmjare cu licitație publică imobilul numitului debitor care este: 2 stânjeni moșie situați în hotarul Oaeasca, comuna Valea-Merilor, plasa M’jlocu, județul Olt, care semărginesce cu un cap la răsărit în matca Osica, unde acolo se hotărasce cu moșia Vedea și cu un cap la apus în maica Vedița, unde acolo se hotărasce cu moșia D-lui Va- sile Periețeanu, partea despre miajă- n6pte se învecinesce cu moșia D-lui Nae Hahh'n, iar partea despre miajâ-ji se învecinesce cu moșia D-neiMaria Marin Popa, averea debitoreSui Lixandru Ga- nea, de profesie plugar, domiciliat tn în comuna Valea-Merilor, plasa Mijlo- cul, județul Olt. Câutâudu-se registrul de popriri de la acest tribunal pe numele de Lixandru Ganea, s’a găsit figurând următorea sarcina: 1. L’xandru Ganea, 10 stânjeni mo- șie din hotarul Oneasca ipotecă pentru suma de lei 531, împrumutați de la N. llalchin, adresa No. 16.736 din 1872. Pentru efectuarea vînjerei s’a defipt jiua de 19 Iunie 1887. Doritorii ce vor voi să cumpere ex- pusa avere să se presinte în sala acestui tribunal, în sus arătata ji, la orele 10 a. in., unde se va ține licitația, spre a concura. Tot-d'o-dată conform art. 506 din pr. civilă, se somăzâ toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipotecă safi ori-ce alte drepturi asupra sus jisulul imobil pus în vîmjare, sâ sa presinte mai ’nainte de jiua vînjărel, căci în urmă nu ii se va mai considera nici o cerere. No. 9.679. 1887, Maiâ 19. — Conform jurnalului de amânare dresat de acest tribunal sub No. 2.146 din 1887, sa publică spre generala cu- noscință că, dupe cererea D-lui casier general local și pentru despăgubirea MONITORUL OFICIAL_______________ Statului de suma de lei 1.080, bani 51, ce Mihail Linaru, de profesie proprie- tar, din comuna Scornicesci, debită din contribuțiuni directe, s’a pus în vîndare cu licitație publică imobilul numitului debitor care est-: Proprietatea Negrișdra compusă din 56 stânjeni, 2 palme, situat; în comuna Scornicesci, plasa Vedea, județul Olt, care ss învecinesce la răsărit cu moșne- ni Optași, la apus cu moșneni Tâtărăi și Bădilesci, la miajă-ji cu moșneni Tă- tărăi și la miajă-nopte tot cu moșneni Tătărâi. Asapra acestui imobil figureză urmă- tărea sarcină: 1. Mihalache Linaru partea de pro- prietate din Scornicesci ipotecă pentru galbeni 1.200, zestrea consdrtel sale, adresa No. 6.619 din 19 lanie 1871. Pentru efectuarea vînjărel s'a defipt jiua de 19 Iunie 1887. Doritorii ce vor voi să cumpere ex- pusa avere să se presinte în sala acestui tribunal, în sus arătata ji, la orele 10 a. m-, unde se va țiue licitația, spre a concura. Tot-d’o-dată conform art. 506 din pr. civilă, se someză toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegifi, ipotecă safi ori-ce alte drepturi asupra sas jisulei imobil pus în vînjare, să se presinte mai înainte de jiua vînjărei, căci în urmă nu li se va mai considera nici o cerere. No. 9.685. 1887, Maifi 19. — Conform jurnalului de amânare dresat de acest tribunal sub No. 2.141 din 1887, se publică spre generala cu- noscință că, dupe cererea D-lui casier general local și pentru despăgubirea Statului de suma de lei 154, bani 24, ce D. Stan Țundrea din comuna Valea- Merilor debită din contribuțiuni directe, s’a pus în vîojare cu licitație publică imobilul numitului debitor, care este : 4 stânjeni moșie situați în hotarul Oneasca, comuna Valea-Merilor, plasa Mijlocu, județul Olt, cari se mărginesc lungul lor cu un cap la răsărit în matca Osica, unde acolo se hotărăsc cu moșia D-lui Alecu fii și cu un cap la apus în matca Vedița, unde acolo se hotărăsc cu moșia D lor Anton și Dimitrie Găbu- nea, partea depre miajă-năpte se înve- cinesce cu moșia D-lui Ion R. Țundrea, iar partea despre mia jă-ji se învecines- ce cu moșia D-lni Dimitrie Gherghina, averea debitorului Stan Țundrea, de pro- fesiune plugar, domiciliat In comuna Valea-Merilor, plasa Midlocu, jadețul Olt. Căutându-se registrele de popriri de la acest tribunal, pe numele de Stan Țundrea s'a găsit fiigurând următorea sarcină: Stan Țundrea, un stâujen moșie din hotarul comunei Smeesci, pentru îm- prumutul efectuat de la Constantin Ion Periețeanu, act legalisat Ia No. 67 din 1875. Pentru efectuarea acestei vînjări s’a defipt jiua de 19 Iunie 1887. Doritorii ce vor voi de a cumpăra ex- pusa avere să se presinte în sala acestui tribunal în sus arătata ji, la orele 10 dimineță, unde se va ține licitația spre a concura. Tot-d’o-dată, conform art. 506 din proc. civilă, se someză toți aceia cari vor pretinte veri-un drept de proprie- tate, usufruct, servitute, chirie, privi- legifi, ipotecă safi veri-ce alte drepturi asapra imobilului pus în vîn jare, să se presinte mal ’nainte de jiua vîn- jărei spre a’și face pretențiunile ce vor avea; căci în urmă nu li se va mai con- sidera nici o cerere. No. 9.691. 1887, Maifi 19. Tribunalul Prahova, secția I In jiua ue 10 Iunie 1887, orele 10 de dimineță, la acest tribunal și secție se va vinde cu licitație publică averea i- mobiliară mai jos notată a debitorilor D-lor Antița Vasilescu și C. Vasilescu, cea d’ânteifi menageră de casă și cel d’al duoilea militar (locotenent în armată), ambii cu domiciliul la D advocat N. St. Davidescu din acest oraș Ploesci, dupe cererea și spre despăgubirea D-IulMen- del Predingher, comerciant din Ploesci, cesionarul D-nei Ana Canetti, dupe cum se constată prin actul de cesiune, auten- tificat de acest tribunal la No. 1.038 din 1885, de suma de lei 12.040, cu dobânda de 10 la sută, de la expirare și până la achitare, coprinsă în actele de ipoteci, antentificaie de acest tribunal și s cție la No. 1.978 din 1884 și 1.034 din 1885, și luată inscripțiunea de onor, tribunal Olt 3a No. 49 din 1884 și 24 diu 1885, fiiind că imobilele ce sunt ipotecate a- parțin de acel județ, ambele acte înves- tite cu formula executorie, prin cari acte de ipotecă s’a împrumutat D-lor Antița și C. Vasilescu cu menționata sumă de bani de la D-na Ana Canetti. Averea imobiliară a numiților debi- tori afectată ipotecă prin menționatele acte și pusă în vînjare este: 1. Partea de moșie cuvenită în moșia Corbu, pendinte de comuna Oporelu, plasa Vedea, județul Olt; care se înve- cinesce la răsărit cu Săltănesci și deli- mitarea Beri, Ia apus cu Cherlesci pro- prietatea D-Iul Teodor Galița, la miajă- ji cu D-na Anica Constatinescu, născută Slăvitescu și la miajă-nopte cu D-na Marița Protopopescu; pe acestă moșie se află ca 50 pogone pădure de foc, lo- 4 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1145 cori arabile,livezi de fân ; iar ca îmbu- nătățiri se află duoSpătule de nuele, în- velite cu coceni, așezate pe pământ. 2. Partea de moșie cuvenită moștenire de la D-ra Elena Costescu, situată în comuna Oporelu, cătunul Corbu, plasa Vedea, județul Olt, și se învecinesce la răsărit cu delimitarea Beri, la apus cu CherleBci, proprietatea D-lui C. C. De- leanu, la miadă-iji se învecinesce cu D-na Marița Protopopescu și la mia^ă- ndpte cn D-na Elena Costescu, pe aces- tă parte de moșie se află pădure mare și mică, locuri arabile și livezi de fân ; iar ca îmbunătățiri nu se află nimic. Descrisele imobile, dupe atestarea dată de grefa tribunalului Olt, afară de sarcinele pentru cari se urmăresc , s’aâ mai găsit afectate și la următorele : 1. Slăvitessu Antița, partea de moșie din Corbu, ipotecă către loan Nicolescu pentru suma de lei 8.500, act înscris la No. 5 din 1875 ; 2. Idem, idem, pentru asigurarea su- mei de 100 galbeni către Manda Slăvi- tescu, act înscris la No. 50 din 1884. Se publică despre acesta și se someză toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chi- rie, privilegiâ, ipotecă saii ori-ce alt drept asupra acestor bunuri urmărite ca, înaintea ^ilei de adjudecare să se pre- sinte Ia acest tribunal și secție pentru a’și arăta pretențiunile lor, conform aliniatului III de sub art. 506 din pro- cedura civilă. No. 9.093. 1887, Iunie 1. — Societatea creditului funciar ur- ban din Bucuresci cu adresa No. 4.429 din 1886, pe basa actului ipotecar în- scris la acest tribunal, în primul rang, sub No. 13 din 23 Ianuarie 1881, a ce- rut punerea în vîngare cu licitație pu- blică a caselor cu locul lor din Ploesci, strada Francesă, avere a D-lui Moisi A. Ițic, de profesiune speculant, domiciliat în Ploesci, a cărui vîngare s’a încuviin- țat de acest tribunal și secție prin jur- nalul încheiat sub No. 3.861 din 1886, pentru despăgubirea menționatei socie- tăț' de suma de lei 7.000, ce numitul debitor a primit împrumut, în plus spe- sele. Imobilul ipotecat ce urmeză să se vîmjă este situat în Ploesci, strada Francesă; se învecinesce la Est cu acea stradă, la Vest cu D. A. Bairnih, Ia Sud cu lancu Nisim; ac st imobil se compune din un corp de clădire cu duoă etage, de zid masiv, învelit cu metal, plus dependințele, și conține la parter o prăvălie cu odaia el, și încă duoă ca- mere la dependințe, iar la etagiâ duoă o- dăi, alte duoă pe galeria cu geamlâc și pivniță boltită, acest imobil are o tre- cere liberă prin curte către proprietatea D-lul A. Bairnih. Descrisul imobil, dupe atestarea gre- fe), afară de sarcina pentru care se ur- măresce nu s’a mai găsit afectat la nici o sarcină popritore. Se face dar cunoscut în general că a- cestă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal și secție în de 12 Septembre 1887, orele 10 de dimineța; avându-se în vedere că toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiâ, ipotecă saâ ori-ce alt drept asupra i- mobilvlul în cestiune, să se arate la tribunal, îrainte de ^iua Axată pentru licitațiune, spre a 'și arăta pretențin- nile; căci în cas contrariâ veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 8 530. g 1887, Maiâ. 19 — Conform jurnalului No. 2.586 din 9 Maiâ 1887, dresat de acest tribunal și secție, prin care s’a declarat conexe do- sarele No. 3.060 din 1886 și 171 din 1887, relativ la urmărirea și vînejarna averei imobiliară mai j >s notată a debitorelul C. P. Filitis, proprietar, domiciliat tn comuna Bucovu, plasa Podgoria-Crivo- vu, județul Prahova, du pe cererea și des- păgubirea D-lui G. P. Filitis, propris- tar, domiciliat tot în comuna Bucovu, aceiași plasa și județ, de suma de lei 90.000, cu dobânda ds 8 la°/o pe an, cal- culată de la 1 Septembre 1886 și până la achitare, conform actului de ipotecă autentificat de tribunalul Ilfov, secția de notariat, la No. i 16 din 1884 și în- scris de acest tribunal la No. 184 din 1884, învestit cu formala executorie; precum asemenea și a D-lui Gr. P. Fili- tis dupe cererea creditorului săâ Ion A. Filitis, advocat, domiciliat în Bucuresci, strada Știrbei-Vodă No. 84, pentru suma de ki 37.000 în aur, cu dobânda de 10 la % pe an, de Ia expirarea termenului de plată și până Ia expirare, în basa ac- tului de ipotecă autentificat de Legația nea română din Paris la No. 527 din 1884 și înscris de acest tribunal la No. 188 din 1884, învestit cu formala executo- rie, și a suplimentului menționatului mai sus act de ipotecă legalisat la No. 27 din 1886, și înscris tot de acest tribunal la No. 68 din 1886, a căruia creanță ipo- tecară a D-lui G. P. Filitis este emane- tată în virtutea c!ansei din actul de ipo- tecă al săâ către D.Ion A. Filitis, pentru asigurarea expusei sume de lei 37.000 în aur, cu procentele stipulate într’ân- sul, exercitând D. Ion A. Filitis dreptul seâ de crcditore și asupra creanței în cestiune a D-lui G. P. Filitis ce are a lua de la D. 0. P. Filitis; acest tribunal prin menționatul jurnal de conexitate a fixat vîndarea imobilelor mai jos no- tate pentru . . 5 o.o 1 Maiă---1 Noem. --- Soc. creditului mobiliar. 200 M ■ 113 »/2. 113 239 . 238 % , română (Sohuld- 6 °,o 1 Apr.---1 Octom. , română de construc. 250 n ■ | --- 115 t/j. 114.114 '/j verschreibnDg). . . . 7 °/o 1 Ian.---1 Iulie Acțiunile băncei aPre 250 ___ --- Obligațiuni de Stat ale 8°o 1 Ian.---1 Iulie vederea* ...... 100 căilor ferate române . Prima societate de rea- 200 Obligațiuni de Stat ro- sigurare România . . mane (convertite ru- Acț. soc. basalt artificial rale) ........ 5 °o 1 Ian.---1 Iulie i l 1 1 1 1 i 1 i 1 SCHIMB ------ , împrumutul (Stern) . . 5°o 1 Maifi---1 Noem. Londra ...... cek I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 i 1 1 M „ (Openheim) Lei 20 Tragerea .......3 luni „ municipal J7 o'o 1 Ian.---1 Iulie Paris .... . . cek 1883 ........ V 0 0 1 Ian.---1 Iulie , . . ... 3 luni împrumutul municipal (7 °0 1 Ian.---1 Iulie Francia ..... cek 1884 ........ 6% 1 Maiii---1 Noem. „ . . . .3 luni împrumutul orașului b°/o Viena ...... oek Bucuresci (losurl) . 50/0 „ . . . . .3 Iun) VA10BI EIVEBSE L 300 107 >/* „ . , . nap. (scurt) MONETE Scrisuri funciare rurale Berlin ..... oek Kapoleon de auz . , . --- Idem urbane ..... ....... 3 luni Galben austriac . ..... . --- Idem orașnlul lași , '. Germania ... oek Imperial rusecu . , , , ~ Obligațiunile casei pen „ ...... 3 Iun) Lira otomană , . . . ... --- siunilor...... Amsterdam . . 3 luni Biletele Băncei națioaa'e .... --- Petersburg . . 3 luni Argint...........r --- Belgia .... 3 Iun) ...... 14-K-05% --- , (scurt) Fiorini de hârtie austriael . , . --- Elveția .... 3 Iun' Bnbla argint pe bărtie ..... --- Italia . . • . 8 Iun) I Imprimeria Statului Director, N. T. Or&șana