No. 48 uN EXEMPLAR: 25 BANI Mercur!, 3 (15) Iunie 1887 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PRFTU'1 WMWTan IN REGATUL IMAM. 3/ lei jw an: 20 Iu. ’p? 6 lu.nL Abona .L-aKu-k incep din antein d* a fiecăreia lună FRETIUL A IlONAWmi)! TENTEI' 8TRAINBTATE: ,:0 lei pe an; 95 lei pe 8 luni. Abonamentele ge pot face la bîurourile țmstah- illiLiCUIUIlh Jimm 8E ITITEiO: Pana «a 50 linii, o lei: mal lungi de 50 limT b’ ‘-el Orl-ce alte acte introduse ia ele 6* iA*er d^ »P' hi: c.i și pubHefcținntl*, dupe lungime. PRETJUi. ANUN Mărgineni --- Senin .... . . 154 „ Cerna-Voda --- Senin ..... Medjidie . • 144 . Cetate --- Plde, senin . . . . H4 , Mihăileni --- - • . . • Chilia-Vechia --- Senin ..... . 174 , MM --- _ a * . . . 144 , Codăesd --- . 134 Moinesdi --- Nor, senin . . . . . 144 , Corabia --- . 164 . Neamțu --- Puțină plde, senin . 134- ■ Gosia --- Variabil senin . . . 134 , Novaci --- Senin .... • 134 , Gurt -de-Argeș --- Senin ..... . 164 , Obedenl --- Pld», abondentă, senin Darabani ' --- . 134 „ Ocna --- Variabil, semn . . 164 > Domnesc! --- Nor, frig, senin . . 124 , Odobescl --- Senin .... . . 144 » Dorbhdă --- Senin ..... . 124 . Oltenița --- Nor, senin . . . « * 1 D Drăgășani --- Variabil, nor . . . 114 . Ostrov --- Norat..... . . 144 . Drăgănesci --- Variabil, senin . 134 ■ Pandu --- Plde..... . . 114 . Drănceni --- Senin ..... . 134 , Pășcani 0 w * • • . . 144 » Fetesd --- Pălărlagele --- Nor, senin , , . . 134 . Piatra Senin ..... Pitesci --- V • • • * • . 13+B. Piua-Petri 184- I Pleșcoiu --- Variabil, senin . . . 144- Ploesci --- Puțină plde, senin .124- , Podu-Turculul Senin ..... . 174- , Predeal Nor...... . 104- » Rădăuți --- Variabil, senin . . . 124- , Râmn.-Sărat --- . 204- „ Râmn.-Vâlcea --- „ n • • . 154- , Rțu-Vadulul --- Roși-de- Vede --- Senin ..... . 154- , Salinele-Mari --- Variabil, senin ■ 12+ , Sascut --- Senin ..... . 134- , Săvenl * Senin, vînt . . . • 1« Sinaia Senin ..... . 154- . Slobosia --- 124- » Spineni --- Plde, senin . . . ■ Stefănesd --- Variabil, nor . . • 1H v Tecuciu ---. Senin ..... . 174- „ Târgovisce ---- Târgu-Frumos --- Nor, senin . . . . 134- , Târgu-Jiu --- Variabil, senin . . . 124- , Târgșoru --- Senin ..... ■ 124- . 'dulcea Variabil, senin . . • 154- , Țăndărei --- urlați Senin, plde . . . • 134- » Urticenl V ariabil, senin . • 134- „ Valea-Oăluglr. --- Variabil, plde, senin 144- Văleni ---- Senin, plde, nor . • 154- „ Vasluiă ------ Senin ..... . 134- w Vâ-ciorova ------ .144- „ Vulcan --- • 144 , Vidra ---« Norat...... • 124 , Zătreni Variabil, senin . . • 154- . Zimnicea --- a a • • . 154- » io0â Raportul D-lnl dr. I. Stoicesou, membrul con- eiliulul sanitar superior, asupra inspecțiunei serviciului sanitar din circumscripția III, a ju- dețelor Covurluiii, Tutova, Tecucifi și Bacăfi, tn anul 1887, către D. ministru de interne. Domnule ministru, Am ondre a supune cunoscințe! D-vo- stre, conform art. 22 din legea serviciu- lui sanitar, resultatul inspecțiunei ce am făcut tn anul 1886, în circumscrip- țiunea mea, care coprinde județele ur- mâtore: Covurluiâ, Tutova, Tecucifi și Bacăfi. In anul acesta, inspecțiunea mea nu s’a limitat numai l» capitalele de județe și comune urbane, ci sm avut ocasiunea a visita și multe comuna rurale, tn cât ’mi-am putut forma o convincțiune mai exactă despre modul cum funcționezi serviciul sanitar și despre dorințele ce trebuesc Împlinite. Vin acum, la rândul mefi, să le expun prin acest raport. Județul Covurluiii f" Orașul Galați. Deosebirea tctre cele constatate tn prima mea inspecțiune (a- nul 1885) și cele constatate în inspecți- unea anului curent este fdrte mică. In adevăr, o schimbare în bine s'a făcut, nu însă în ceea ce privesce salubritatea ora- șului, ci tn îndeplinirea datoriilor func- ționarilor însărcinați cu executarea le- gilor sanitare. Am constatat că se țin în rrgulâ registrele de vaccinări și revaccinărl, precum și registrele pentru consulta- țiunl , și că decesele se corn tată cu exactitate de medicii de circun scripți- uni, serviciu ce până în anula esta lasă mult de dorit, și se află Într’o stare de negligență ce dă loc Ia erori g'ave și foite prtj .diciabik. Intru cât privesce angagiatentele luate de consiliul comunal, cu regret am veijut că nimic nu s’a făcut pentru sa- lubritatea orașului, cu tdte că consiliul de igienă a indicat nec situteamai mul- tor îmbunătățiri, cari însă afi rămas ne- efectuate. In prima mea inspecțiune, făcută în timp de verâ și fdite ploios, am avut neplăcerea de a găsi stradelefdrte noro- idse și răfi întreținute; în inspecțiunea din urmă, făcută în luna lui August, timpul fiind călduros și uscat, am con- statat într’o parte și îutr’alta a gărei baltace de apă stagnantă din cari emană miasme palustre, ce devin causa că po- pulațiunea vecină este bântuită de fe- bre intermitente. Autoritățile cărora in- cumbă acestă sarcină n’afi luat nici o măsură pentru a înlătura aceste focare de infecțiune. Ar trebui să copiez raportul inspec- țiunei mele din anul trecut, pentru avă pune din nofi în curent despre starea i- MONITORUL OFICIAL "" gienică a orașului Galați. Cu regret tre- bue s i spun că n’am găsit în acestă pri- vință nici o ameliorare. Dupe 10 luni de ^ile am aflat aceiași stare de lucruri, și ce e mai mult, am mai constate t și alte neajunsuri tot a- tât de defavorabile sănătățe! publice. In ceea ce privesce localurile școlare, piețele publice, stradele, abatoriul, con- siliul comunal n’a luat nici o măsură dc îmbunătățire. Am inspectat duoă ins- titute particulare, unul numit institutul Radu, care nefiind încă pe deplin insta- lat și neavend până acum elevi, nu a putut faceobiectul observațiunilor mele; acesta ar putea servi ca local numai pentru un număr restrâns de elevi, căci casa nu e construită pentru destinația ce i s’a dat. Institutul Negri instalat, tot ca și cel-l-alt, într’o casă- privată, lasă mult de dorit în ce privesce dormi- torele și latrinele. Măsura luată de D. ministru de instrucțiune și culte pentru ca aceste institute private să nu pdtă primi mai mulți elevi de cât permite în- căperile de clasă și de dormit este una diu cele mai escelente, ea va putea evita înghesuelile de paturi și elevi îu camere insalubre și neaerate. Țiu, D-le ministru, a vă arăta satis- facțiunea c» am resimțit în inspecțiunea ce am făcut la institutul de ftte al suro- rilor Sion, aci dormitorele, șalele de stu- difi, latrinele, bucătăria șî curățenia sui t în cea nul bonă stare, în cât pot dice câ acesta e un institut model pen- tru țera nostră, în ce privesce partea i- gienică. Am constatat încă un defect, ca să uiui de pescărie din partea din vale a o- rașului care dupe cum se exprimă D. me- dic al orașului și dupe cum am constata- prin mine însumi, este centru de infect țiune, și acesta a fost în zadar. Asemenea s’a ceru t a se opri tăerea oilor și a porcilor prin curțile orașului. Primăria însă ne- având nici un local destinat pentru a cesta nu s’a putut obține nimic. Acestă măsură ar fi cu atât mai salutară cu cât ar evita duoe inconven:ente, formarea unor mici focare de infecțiune în fie- care curte unde se practicai! acele tăeri, și m supravegherea stărei de sănătate a vitelor tăiate pentru consumare. Consiliul de igienă a mai reclamat cu f6rte multă dreptate numirea unui me- dic în quartalul V, post rămas vacant de mai multe luni, până în momentul inspecțiunei mele nu s’a dat satisfacere acestei cerințe. Consiliul de igienă, pe lângă alte bune măsuri luate în ce privesce igiena ora- șului, a luat decisiunea a face conferințe în spitalul comunal la tdte meșele ora- șului, punându-le în curent de cunos- cințele și modul infecțiunei lehuzslor, precum și de afecțiile desastrdse a lipsei de curățenie îu timpul nascerei. Acestă deciaiune a consiliului de igienă ’i face cea mai mare onore. Nu scifi cam ce efect vor fi avut, conferințele trebuiai! să începă în luna Septembre. , Precum și în anul trecut și de astă dată, am onore a vă atrage atențiunea asupra insuficienței numărului de pa- turi în spitalele urbei Galați, într’o po- pulațiune flotantă considerabilă. Spitalul Elisabeta și St. Spiridon nu sunt de ajuns pentru a primi toți bol- navii orașului și mulți din județ, chiar de aceea ar fi. absolut indispensabil a se crea cel puțin un spital rural pentru bolnavii din județ, negreșit cu aștepta- rea unei asemenea îmbunătățiri consul- tațiunile gratuite înlocuise până la un dre care grad acestă lipsă. Aceste consultațiuni gratuite se dafi de către medicii de despărțiri fie la do- miciliul bolnavilor, fie la consiliile res- pective, fie în fine la domiciliul D-lor medici, afară de acestea se mai dafi Sil- nic consultațiuni gratuite și în spitale. De și la spitalul Elisabeta nu se ține un registru anume pentru acesta, ceea ce ar fi mai corect, totuși dupe numărul fdiei volante de consultațiuni safi dat până în 4iua inspecțiunei mele 1.207 consulta- țiuni. D-nil medici de quartal împreună cu D. dr. Stavridis în spitalul comunal, am cercetat în total 2.647 consultațiuni gratuite, dintre cari 731 ordonanțe gra- tuite, din aceste consultațiuni gratuite afi beneficiat 1.536 români și 1.111 de protecțiunl străine, cifră care indică în ce mod se practică ia noi în țeră asis- tența medicală. De astă dată am avut plăcerea să con- stat că se țin tabele în regulă pentru aceste consultațiuni. Anul trecut am cerut cu drept curent și anul acesta cer din nofi să se înființeze Ia fie-care co- misie câte o cameră înzestrată cu mobi- lierul strict nec sar, precum și câte-va medicamente, și desinfectante de prima nesitate și targă pentru transportarea bolnavilor. Acestă mesură ar mai avea avantagiul a nu se mai face examenul prostituatelor la casele lor, ceea ce pre- sintă un inconvenient și dă loc unor examene superficiale, deja cum am avut ocasiune sâ constat chiar efi în personă. Acum ca și în anul trecut trei mala- dii bântue mai cu semă populația gâlâ- țeană: 1) pelagra care se observă prin- tre mărginași, printre acei a căror ocu- pațiune este agricultura; 2) sifilisul; 3) impaludismul care nu scutesce nici o clasă din societate. Sifilisul mai cusămă face numerăse victime din causa res- pândirei prostituției clandestine că- rea nu a fost și nu este încă posibil ase pune o stavilă; cu tdte acestea daca po- liția ar supraveghia cu mai multă aten- țiune și daca ar pune puțină bună-vo- ință tot s’ar mai putea micșora acest răii, dupe cum mi s’a avisat de D. medic primar al orașului; asemenea și admi- nistrația comunală nu este destul de scrupulosă cu preschimbarea libretelor acestor femei, un răii care contribue Ia propagarea acestui soifi de prostituție este câ primăria nu dispune de un local pentru internarea femeilor cari sunt sur- prinse făcănd prostituțiune și care se găsesc într’o etate mai teneră de cât cea reglementară. Numai întinderea considerabilă a ora- șului Galați face ca salubritatea lui să fie relativ bună, căci în primele 7 luni ale anului curent nascerile afi covârșit decesile cu 171, cifră care nu pote fi tocmai justă, fiind-că daca în veră am avut 1.049 nașteri și 878 decese, pentru acesta trebue să ținem semă că printre indivizii cari au sucombat, unii nu țin de oraș, ci sunt de acei ce aparțin po- ^1094 MONITORUL OFICIAL 3 Iunie 1887 pulațiunei flatante; prin urmare, pro- porțiunea nascerilor trebue sâ fie mai mare comparativ cn a deceselor. Pe de altă parte nu trebue să ne fa- cem ilusiune fiind-că starea sanitară a fost bună neivindu-se nici un fel de epi- demie. Ar trebui, D-le ministru, pentru ca măsurile igienice și regulamentele sani- tare să fie aplicate și impuse cetățenilor, să se creeze 2 saâ 3 posturi de comisari sanitari sub ordinile medicilor comunali, acesta ar fi pote un mijloc mai eficace pentru a palia răul. Am trebuit să’mi daâ socotela pen- trn ce causă cele mai multe construc- țiuni, ași putea Zice mai tote, sunt de- fectuose In ce privesce partea lor igie- nică, D. medic primar al orașului ’mi-a răspuns că în zadar s’aâ cerut și se cer planurile caselor de construit și daca une-ori se cere și avisul medicilor de circumscripțiune In acăstă privință, a- cesta se face ca o pură și simplă forma- malitate, nețiuându-se nici o semă de opi- niunea lor; și ce e mai mult se întrebi atunci când construcțiuneaedeja termi- nată; pentru acăsta se observă că în cele mal multe case latrinele sunt cu totul insalubre, există chiar case fără latrine, servind pentru atare scop un colț din ogradă. In anul acesta am constatat cu satis- facțiune că se țin registre și tabele în regulă în cât privesce vaccinările și re- vaccinările; așa în cât tn primele 7 luni ale anului curent s’aâ făcut 1.229 vac- cinări și 2 revaccinări, dintre cari nu- mai 26 aâ fost fără succes. Negreșit că un așa mic număr de insuccese a atras atențiunea mea, mi s’a explicat că D-nit medici vaccinezi de mai multe ori pe același individ până când vaccinul se prinde, nelâsând de cât numai pe aceia cari sunt absolut refractari. Daca Ia acest număr mai adâogăm încă copii vacpi- nați de D-nii medici privați în clientela lor, ne putem convinge că în adevăr mai toți născuțil aâ fost și sunt vaccinați, căci daca am lua drept termen da com- parație numărul vaceinaților din 1885, care s’a urcat Ia 1.738, pntem conchide cu evidență că vaccinațiile șirevaccina- țiile se practică pe o seară întinsă în urbea Galați. In privința inconvenientelor grave ce am semnalat în prima mea iuspec- țiune cu verificarea deceselor, mă gră- besc a spune că tn anul acesta am avut plăcerea să constat că în acesta totul este în regulă. D-nii medici comunali cu mai pun acea ușurință blamabila care ar fi putut aduce consecințe vătă- ma tore. Ceea ce am avut onore de a vă arăta, D-le ministru, asupra modalul cim se execut legile sanitare și cum ar trebui j ca ele să fia executate când medicii co- munali ar dispune de agenții subordo- nați medicilor, reese și mai mult în po- liția alimentară și industrială. Daca medicii, conform regulamentului res- pectiv, sunt obligați a visita regulat de duoă ori pe săptămână punctele unde se vînd comestibile și extraordinar ori de câte ori sunt chemați de agenții poliție- nesc! și daca ar visita în t6te Zile chiar, totuși nu va fi posibil să pd!â exercita o adevărată supraveghere daca nu vor fi adjutați de agenți sanitari cari trebue să se găsăscă în permanență în acele lo- curi. In Galați, ca mai în tote orașele mari, târgu! este continuă în mișcare, așa în cât îndată dupe inspecția medicului ar pntea sosi pesce, fructe, etc., de o ca- litate vătămătdre sănătăței, cari pot fi debitate fără nici un control Consiliul comunal n’a voit să țină semă nici de justele reclamări ale D-lor medici de quartal cu D. medic primar în cap, nici de raportul ce am avut o- ndre să vă adresez în anul trecut, n’a pus la disposițiunea medicilor aparatele cele mai elementare, cum de exemplu lactometrele și microscop, indispensa- bile pe fie-care Zi ca să se pdtă controla su stanțele alimentare și de astă dată reclam ca consiliul comunal să țiesămă de aceste exigențe. D. medic-șef, prin raportai săâ, ’mi semnalăzr încă ore-cari fapte ale consi- liului comunal cari nn sunt conforme re- gulamentelor sanitare, D-sa ’mi arată că sunt stabi imente insalubre caii s’aâ deschis fără auto.isația și altele numai în urma unei autorisații a administra- ției comunale, fără ca consiliul igienic să fi fost consultat. Penitenciarul atât al orașului pe cât și acela care ține de județ, sunt cu totul lipsiți de cele mai indispensabile ele- mente de igienă. Arestul poliției se află într’o subterană sub localul poliției, fără aer și lumină, umed și forte puțin spațios. Cimitirul ce sa află de altmintrelea în bune condițiuni igienice presintă un in- convenient comun mai tutulor cimitire- lor din țeră, nu posedă cameră mortu- ară, am li at disposițiunl împreună cu D. medic șif pentru ca fără întârziere să se construiască una saâ duoă mici camere pentru acest scop, aceste camere mortuare pot și trebue să servescâ și pentru depunerea cadavrelor în uima maladiilor contagidse, precauțiunea de a nu se lăsa asA-fel de cadavre expuse prin locuințele privat?, ar înlătura una din căușele principale a propagărel ma- ladiilor contagios?, afară de acăsta nu este uman ca în locuințele dmenilor sărmani, dupe cum se întâmplă adese- ori, aceeași cameră unde sunt exp se cadavrele să servăscă drept cameră de culcare pentru cei-l-alțl membiii al fa- miliei. Orașul Galați posedă 2 stabilimente de băl, unul numit băile de Nord, care de și presintă dre-carl mici defecte totuși se găsesce în condițiuni destul de bune pentru a funcționa, scurgerea apelor se face prin canale în Dunăre, așa în cât apele nu se revarsă pe suprafața solu- lui, și prin urmare nu daâ loc prin eva- porațiunea lor, unor emanațiuni mias- matice și insalubre. Baia rtisăscă, ce se află în cnartierul lipovenilor, era în re- parațiune în momentul inspecțiunei mele, însă ’mi a fost ușnre a observa că instalarea este cu totul defectud&ă și primitivă. Este de regretat câ consiliul comunal a permis aceste reparații fără ca consiliul de igienă să fi fost consultat. Drogueriile și farmaciile sunt în bună stare. Am constatat însă că cele d’ân- tâiâ nu fuseseră inspectate, dupe cum se prevede în regulamentul sanitar, din luna Iulie 1885. La farmacia cu firma Corona de Aur, am găsit laboratorinl în prdste condițiuni; asemenea am con- statat o negligență neertată, extractele veuindse (le nuca vomica, cicuta, secala cornuta) nu eraâ ținute sub chee. Serviciul veterinar lasă fdrte mult de dorit și acesta nu pentru că medicul ve- terinar nu ’și îndeplinesce datoria, ci din causa neaplicărel legei poliției veteri- nar și a lipsei unui abatoriâ în bune condițiuni higienice precum și a unui obor îngrădit. Abatoriul se află tot în aceleași de- testabile condițiuni ca și în anul trecut, fără nici o schimbare în bine, și dacă pe timp de iarnă mirosul infect se simte la distanță de aprdpe un kilometru acum în timp de vară exalațiunile se răspân- deaâ până la distanțe fdrte mari, situat în jos de curentul apei care deservesce tdtă populațiunea urbei Galați și în a- propierea de versorele latrinelor, con- struit numai de scânduri, lipsit de apă, constitue un adevărat focar infecțios. Acest deplorabil abatoriâ trebue dis- trus cât se va putea mai curând, nu e permis unui oraș ca Galațul unde se tae pe fie-care au aprdpe 15.000 vite, să aibă un abatoriâ într’o stare atât de ne- satisfâcătdre. Acest număr nu coprinde vitele de a'tă specie, cum de exemplu porci, miei, oile etc., care tot din lipsa unui abatoriâ sistematic se tae prin curți particulare, ceea-ce constitue un mare reâ în ceea-ce privește atât con- trolul numărului cât și al st irei sa i- tare a fie-cârui animal; un alt inconve- nient al acestui sistem este ca prin cur- țile unde se fac aceste tăeri, mai cu se- ină în timu de vară, se creazi mici cui- buri de maladii din causa resturilor a- nimale cari descompunându-se consti- ^Junie 1887 MONITORUL OFICIAL 1095 tue unul din agenții cel mal puternici ăi insalubrităței orașului. Oborul de vite ca și mal’nainte se găsesce tot in oraș și neîngrădit In cât nu e posibil a se face o ispecțiune scru- puldsă; cimitirul pentru animale, spi- talulde animale pentru cașurile de epi- zootii precum și oborul nu s’aâ înfiin- țat până a^i. Inferarea și Incadăstrarea vitelor cu tdtă rdua voință a proprietarilor s’aâ terminat de la aplicarea regulamentu- lui relativ, mișcările următdre insă de adăogit și scăderea de vite se face cu cea mai măre dificultate și iu mod pu- țin satisfăcător tot din causa relei vo- ințe a proprietarilor. Terminând darea de sămă a inspecțiunel mele in urbea Galați, țin a vă arăta, D le ministru, că daca personalul medical ’și face datoria în limitele posibile, lipsurile, și unele din ele sunt fdrte grave, cari există în cit privesce cestiunile higienice, ar tre- bui puse în sarcina consiliului comunal care, din numerdse cause, nu vrea saâ nu pdte să dea ajutorul indispensabil personalului însărcinat cu aplicarea și luarea măgurilor sanitare. JUDEȚUL COVURLUI& înspecțiunea mea s’a mărginit la duoă din trei plășl ale județului. Am visi- tat mal bihe de 17 comune In plășile Siretu și Horincea.'Mf-a fost mai mult de cât suficient pentru a mă putea con- vinge cari sunt suferințele populațiunei rurale, lipsurile materiale, deplorabila state higienică și morală, miseria in care se găsesce țăranul județului Covurluiâ. 'Mi-am format asemenea opiniune despre modul cum se face serviciul medical și câte dificultăți întâmpină medicul de plasă tn exercițiul funcțiunel sale. In adevăr, nu e serviciâ mai penibil de cât acela al medicului de plasă, când, bine Înțeles, acesta ’și îndeplinesce datoria cu conștiința. In județul Covurluiâ, posițiunea ca- pitalei sale la extremitatea sa, lipsa a- prdpe absolută de scole, miseria in care trăescețăranul din causa relelor recolte de porumb In anii din urmă, tote aces- tea fac că starea sanitară este fdrte ne- mulțnmitdre. Din tdte maladiile, acea oare predomină pe o scară fdrte Întinsă, este pelagra; am avut ocasiunea să con- stat prin mine Însumi in comuna Cu- dalbi peste 150 cașuri de pelagra, sub tdte formele ei, de la cea mai ușdră până la cea mai gravă. Afară de pela- gră, populațiunea rurală mal este bân- tuită de inpaludism și sifilis. Prin unele comune am constatat și angina, care cu tote formele și consecuențele el înspăi- mântătdre e departe de a face atâtea vic- time ca cele-l’alte trei maladii. De și populațiunea rurală a județu- lui Covurluiâ se compune în mare parte { de răzeși, sărăcia, prin unele comune, i este la culme, acestă sărăcie provine până la un dre-care grad din lipsă de porumb a anilor răi ce a bântuit jude- țul, insă este întreținută de alcoolism și de lenea răzeșului. Mi s’a întâmplat a vedea exemple de amor propriâ al răzeșului, ca să dic așa, ridicole și care contrastaâ cu starea de miserie in care se aflaâ. Personalul sanitar este compus de medicul primar, duoi medici de arondis- ment, pe când județul are trei plășl, a- ceea a Șiretului fiind vacantă, un vete- rinar și 12 mdșe. Serviciul plășei Șire- tului s’a făcut de către medicul plășei Prutu și medicul primar. Este natural că un personal atât de restrâns Într’un județ unde mal nu există șoseli, In timp de iarnă mai cu seină, când drumurile sunt aprdpe impracticabile, serviciul medical, să lase de dorit. Medicul de a- rondisment fiind Însărcinat și cu vacci- nările și revaccinările, este Împovărat cu obligațiuni, pe cari cu tdtă buna voință și activitatea nu le pdte Înde- plini din lipsa materială de timp. Mdșele comunelor rurale de și Ij se cer serviciuri une-orl penibile, întâm- pină fel de fel de dificultăți în privința modestului lor salariâ. Cele mai multe dintre ele mi s’aâ plâns că nu ’și aâ primit salariele de mal bine de un an; în aceste condițiuni cit greâ este să le cerem serviciâ exact și devotament. A- căstă stare de lucruri ar trebui să înce- teze, fiind că putem ajunge la un mo- ment când nu ne va mai fi posibil a găsi mdșe pentru comunele rurale. In niclocamunănu am găsit farmacii saâ ca să mă exprim mai precis cutie cu medicamente. Comunele ce am visitat sunt urmă- tdrele: Plasa Șiret, comuna Filiesci. Aci am constatat cașuri de pelagră; comuna în apropiere de Capitală a fost visitată de 5 ori de Ia începutul anului de către medicul de arondisment și o dată de medicul primar, mdșa fiind sa- lariată de comună ’și are locuința chiar tn sat. Până în momentul inspecțiunel mele copii nu eraâ iacă vaccinați. Aci, ca mai în tdte comunele județu- lui, casele țăranilor sunt construcțiuni miserabile, curțile neîngrădite și prin cele mai multe băligarele nu sunt ri- dicate. De și există un registru de consulta- țiuni gratuite, în 8 luni nu s’aâ dat de cât 2 consultațiuni și 4 ordonanțe pen- tru diferite cătunuri. Scola există în cătunul Tendreni, । pendinte de comuna Filesci, este prea mică pentru numărul elevilor ce o fre- cuenteză. Comuna Șerbesci sau Praniscea a fost visitată de 8 ori numai de medicul de arondisment, pe când el era dator a o visita cel puțin o dată pe lună. De și locuitorii se hrănesc aprdpe esclusiv cu porumb, cu tdte acestea cașurile de pe- lagră nu sunt tocmai numerose. Vacci- nările s’aâ făcut. Consultațiunile gratu- ite s’aâ ridicat abia la cifra de 18 în tim- pul acestui an. Scdla frecuentată de 70 elevi și eleve se găsesc în fdrte rele condițiuni. In acăstă comună pe aci pe colo se văd câte-va case îngrădite. Ar trebui să mai repet continuâ spu- nând tot aceleași lucruri și în privința celor-l’alte comune. Independența, Piscu. Intre aceste 2 comune există fdrte multe băltacuri din causa revărsărei Șiretului, ceea-ce face că locuitorii suferă mult de inpaludism. In comuna Slobozia- Conachi saâ Plăcinta nu există cimitir, de și în cele- l’alte comune există, unele îngrădite, alte șănțuluite, ceea-ce e cu mult pre- preferabil pentru comunele rurale. In acăstă comună mai tdte casele sunt în- grădite. In comuna Pechea și Ttrgul-Pechea am constatat pe lângă numerdsele ca- șuri de pelagră și câte-va cașuri de an- gină urmate de mdrte; acesta comună a fost fdrte mult bântuită de maladii, causate de miseria ; țăranul care se hră- nesce aprdpe esclusiv cu porumb, a suferit de lipsa și de rdna calitate a acestui product. Comuna Măngina a fost visitată nu- mai de 4 ori de către medicul de aron- disment, aci nu am găsit In registru de consultațiuni nici o ordonanță ceea-ce ar proba că locuitorii nu ar avea tre- buință de ajutdrele medicale, lucru pu- țin probabil. De și s’aâ făcut 82 vacci- nări la nici un copil vaccinul nu s'a prins. Scola frecuentată de 30 elevi și eleve sub același acoperământ cu primăria se găsesce tn prdste condițiuni; toți elevii sunt adunați Intr’una si aceiași cameră, fără lumină, strimtă și puțin spațidsă. Comuna Cudalbi ce are peste 5.000 locuitori toți raz și este In cea mai mi- serabilă stare. Nici o casă îngrădită, pretudindeni gundiele staâ prin curți, medicul de arondisment nu a visitat co- muna de cât de 8 ori de la începutul anului. Scdla este cât se pdte de răâ instalată, acea de fete este lipiti pe jos cu pă- mânt, este frecuentată de 30 eleve. Scdla de băeți frecuentată de 100 elevi este și mai deplorabilă; copii staâ Încontinuu în timp de 3 ore într’o cameră care are 2 metri 1096 MONITORUL OFICIAL 8 Iunie 1887 50 centimetri înălțime, 4 metri lărgime și 7 metri, 25 centimetri lungime. Aceiași stare de lucruri am constatat în comuna Măceiași și Smulțiam&niuo& populate cu răzeși, cea din urmă ce con- ține mai bine de 3.000 suflete fusese și era încă bântuită pe lângă alte maladii și de angină, chiar în 4'ua venirei medi- cului de arondisment ar fi sucombat 2 indivizi de acâstă maladie. Iu acâstă comună am putut singur să ’mi daâ semă de apatia și puțina îngri- jire a primarului. D« și eram asigurat atât de primar cât și de notar că toți sătenii sunt bine și că nu există nici o epidemie, la primul pas ce am făcut prin sat, împreună cu D. director de prefec- tură Miclescu și D. medir-primar cari m’aii însoțit în tot timpul inspecțiunel mele, am constatat cașuri de maladii destul de grave și chiar de angină. Cred că adesea medicul de arondisment este indus în erdre în ee privesce starea sa- nitară a sătenilor. Comuna Drăgușeni din plasa Horincea și comună Deocheți a fost numai de 4 ori visitate în timpul anului de medicul plășei. Comuna Vârteji din plasa Prutu, cu mai bine de 3.000 locuitori toți răzașl, asemenea se află într’o mare stare de sărăcie. Atât sc61a de băeți cât și cea de fete sunt răâ amenagiate, medicul a visitat’o numai de 3 ori. Târgu Bujor și comuna Golesci aâ fost visitate de 6 ori de către medicul de a- rondisment. Până în momentul inspec- țiunei mele nu se făcuse vaccinări. A- menduoă aceste comune eâ fost bântu- ite de pelagră și aginâ difterică. In comuna Foltesci unde ’și are reșe- dința medicul plășei, am avut neplăce- rea să constat negligența ce arată me- dicul în întreținerea farmaciei care alt- mintrelea era luxdsă, conținând medi- camente mai multe de cât ar fi de tre- buință. Acea cutie care de sigur a co- stat mai mult ca 1.000 lei se află în cea mai rea stare și acesta numai din causa nepăsare! medicului. Comuna Frumușita de și în apropie- rea Galațului nu fusese visitată de cât numai de 2 ori de medicul de plasă. Cu totă miseria în cari se găsesc tote aceste comune rurale, o singură satis- facțiune am resimțit: acea câ nascerile întrec decesele. Am ținut a consult * cu atențiune re- gistrele stărei civile, și le-am găsit pre- tudindt nea în bună regulă. Din expunerea ce făcui asupra inspec- țiuneimeleîn județul Covurluiâ se pfite vedea : Că în tote comunele visitatele nu s’aâ făcut de medicii de plasă,conform legei sanitare, vaccinările și revaccinările la une'locuri încă nu se făcuse, asupra a- cestui punct, am atras fdrte mult aten- țiunea D-lul medic-primar mai cn să mă asupra molul"! cum ele se practică. Vaccinatorii plătiți de medicii de plasă vaccinezi un copil de exemplu cu vac- cin animal, care copil serv: pentrn s vaccina cei-l’alțl copii, din causa acesta s’ar putea comite erori grave și fdrte prejudiciabile ropiilor vaccinați fiind-câ copilul vaⁿcinifer ar putea să nu pre- sinte tot-d’a-una bune condițiuni de să- nătate, în cât vacinstorul ades’a-orîig- norant și fără nici o cunoscință medi- cală, pfite comite fără voea lui greșeli din cele mai grave. Am interzis D-lui medic-primar de a nu permite luarea vaccinului de la braț mai înainte ca sănătatea copilului vac- cinifer să fi fost constatată fie de medic de plasă fie de medicul primar. Ca mai în tot județul există maladii și mai cu semă pelagra. Că miseria țăranilor este fdrte mare, că numărul personalului sanitar este cu totul insuficient și că medicamentele lipsesc cu desăvârșire în tote comunele județului. Prima propunere ce ași face ar fi ca de urgență dupe cum am cerut și anul tre- cut, să se înființeze un spital rural, cu atât mai multei capitala județului este situată la una din extremitățile sale. JUDEȚUL TECUCIU Acum ca și în inspecțiune» anului trecut, am avut plăcerea a constata că serviciul sanitar se face regulat cu tfite că se mai ivesc drecari imperfecționi ce ar trebui îndreptate. Atât consiliul ju- dețian împreună cu D. prefect, cât și consiliul comunal împreună cu D pri- mar, daâtotsprijiuulșiajutorul în limi- tele posibile, pentru ca acest servicii! să nu sufere. Orașul Tecuciâ, de și mult mai mic de cât cele-l’alte 4 ce face parte din cir- cnmscripțiunea mea este cel d’intâiâ în cât privesce buna întreținere a strade- lor, piețelor și tuturor localităților pu- blice. Nu e mal puțin adevărat însă că întinderea lui considerabilă și dispro- porționată cu veniturile comunei este fdrte defavorabilă cuartierele excentrice de exmplu Cernicarea și Tecuciu care sunt alipite orașului, aceste cuartiere lasă de < orit în ce privesce igiena lor. Sistemul de a nu limita o-dată pentru tot-d’a-una comunele urbane îngreuiază saâ împelică cu desăvâșire bun» între- ținere a înfrumusețărei orașului. De la prima mea inspecțiune și până acuma s’aâ produs ameliorări cari mă grăb sc a le semnala D-vostre. Mal ân- tâiâ voiâ menționa constatarea decese- lor, până în anul trecut actele stărei civile se daâ cu o^ușuriuță și o negligență blamabilă, acum din contră fie-care de- ces se constată de către D. medic-co- munal și daca se întâmplă cavre-un in- divid să m6ră într’una din comunele alipite orașului, actele se libereză dupe o mărturisire scrupulfisi datădedmenii orașului; și, de bună credință, nu ar fi cu putință ca medicul orașului să constate prin el însuși acâstă categorie de decese; pa de o parte lipsa de timp nu ’i ar per- mite să se depărteze la distanțe atât de mari, pe de alta mirificele pecuniare de care dispun, nu ’i pun în măsură de a face sacrificiurl bănesci. Al duoilea pro- gres pe care l’am putut constata, gra- ție măsurilor de rigdre luate cu. drept cuvânt de serviciul sanitar în contra D-lul medic Caraguni, este îngrijirea și solicitudinea ce se aduce acum îa cău- tarea bolnavilor în spitale. Localul spi- talului se află tot în aceși rea stare, în care l’am găsit anul trecut, nici o ame- liorare nu s’a putut face. Ar fi de o ne- apărată trebuința cu administrațiunea comunală. împreună cu cea județiană să ’și îndrepteze tote silințele spre constru- irea unui local pentru acestă destina- țiune, pe lângă cele-l’alte îmbunătățiri ce se fac continâ în oraș spitalul ar trebui să devie asemenea obiectul pre- ocupațiunei lor. Rufâria, piesele de pământ, instu- mentele, sunt într’o stare satisfăcâtfire și în acord cu cunoscințele moderne ale chirurgiei. Alimentațiunea este bună și suficientă. D. medic-șef aflându-se concentrat în ambulanța rurală de la Podul-Turcului uu a putut fi presinte la inspecțiune. Am putut aprecia bunul efectal dispo- sițiunei luate de consiliul sanitar superior și aprobat de D vdstră ca medicamentele spitalului și cele date la conaultațiunile gratuite să fie preparate în farmacia proprie a spitalului. Acâstă mesură rea- lisesâ economii considerabile și tot-d’o- dată buna calitate a medicamentelor este mai bine garantată; ar fi greâ de admis, având în vedere scandalosele ra- baturi ce se fac la licitații de unii far- maciști, ca medicamentele să fie pure și să posede activitatea terapeutică cerută de sciință. Am găsit farmacia spitalu- lui îu bună ordine,bine asortată, acâsta în mare parte grație zelului și activitâ- ței D-lui dr. Hepites medic-șef ai jude- țului. D-sa luând inițiativa de a crea o farmacie a spitalului a redus cheltuelile comunei și a adus serviciuri bolnavilor. Acum spitalul posedă un farmacist plă- tit de comună și care și îndeplinesce datoria. S’aâ liberat în spital în primul seme- stru 1886 consultațiuni cu medicamente în număr de 496; acâstă cifră este de- stul de însemnată, eavorbesce prin sine 3 Iunie 1887 MONÎTORUL OFICIAL 1097 însuși și indică In ce mod se dă asistența medicală la spitalul urbei Tecucifi. Vaccinările s’aii făcut la spitalul o- rașulnl de către sub chirurgul spitalu- lui lucru Ct am disaprobat din 2 puncte de vedere: ânteiti, îu timpul ernei nn e prudent faptul de a se aduce copii mici de la distanțe uue ori fdrtemari; al duo- ilea daca copii s’ar duce la spital p.n- tru actst scop'atuncl ar ti de datoria me- dicului spitalului să’i vaccineze fiind-că de multe ori unsub-chirurg pote comite greșeli grave câud vaccinul se ia din braț la braț. Numărul copiilor vaccinați aii fost de 104 de la 1 Ianuarie până la 1 Iulie anul curent. Localurile școlare ca și în anul trecut le-am găsit în condițiuni igienice sa- tisfâcătdre; nu s’a putut încă efectua până acum ameliorările trebuitdre în cele ce nu corespund pe deplin exigen- țelor unei bune instalări. Piețele unde se vtud legume, ghere- tele unde se vînd carnea, și pesce, sunt regulat visitate și bine întreținute; a- semenea și stradele, de și cele mai multe sunt numai macadamisate se află în bună stare. Ar fi de dorit ca vitele cari satae pentru consumațiune să fie examinate mai înainte de un medic-veterinar, iar nu de medicul orașului, ceea ce consti- tue o adevărată anomalie, asemenea este necesar ca abatoriul să se construiască din noii și chiar vitele cele mici să fie tăiate tot la abatorifi, iar nu prin cur- țile particulare. Singurul stabiliment de băi esteisra- elit, răii Întreținut, neoferind nici con- dițiunile cele mai elementare de confort cerute într’un stabiliment de acestă na- tură, fără însă a fi vătămător salnbrită- ței publice. D. primar a luat angagia- mentul a obliga pe proprietar sa reme- dieze de urgență inconvenientele de că- petenie. Penitenciarul se găsesce în bune con- dițiuni, camenle sunt destul de spațidse și curate. Amvă^ it aiurea localuri șco- lare care nu putea fi comparat» cu acest penitenciar. Micele indisposițiuni ale de- ținuților se traîăză în infirmerie, tdte cașurile de maladii se trimit Ia spitalul comunal. Județul, personalul medical compus de un medic primar, 3 medici de plășî și un vaccinator este cn totul insuficient considerând mai cu seamă că unul din medicii de plasă D. dr. Luchi, fiind afec- tat de o maladie gravă este împedicat a ’șl îndeplini cu siguranță serviciul obo- sitor ce exige postul ce ’l ocupă în plasa Zeletin, el este însărcinat și cu spitalul din Podu-Turcului; afară de acesta pe- lagra ce bântue județul, face ca adj to- reie medicale să fie cerute continuă de populațiunea rurală. D. medic primar, dr. Hepites, și D. li- cențiat lonescu, medicul plășilor unite Nicoresci-Berlad, merită să le adresez mulțumirile mele pentru zelul și activi- tatea ce arată în exercițiul funcțiuni- lor lor. Grație bunel admiuîstrațiunl, servi- ciul sanitar pe de o partegăsescestimu- lul necesar, pe de alta i se dă tote adju- torele necesare pentru ca nimic să nu sufere. Fie-care comuni ce am visitat împreună cu D. prefect, și plășile Ber- lad-Nicoresci și Z.ietin, m’a convins cu serviciul sanitar se îndeplinește cu es >c- titate. In fie-care comună amgăsitmiei farmacii în bună regulă, visitsle medi- cale s’aâ făcut la timp și conform regu- lamentelor sanitare. Locuințele țăranilor sunt departe de a fi bine amenagiate, puține dintre ele sunt îngrădite și mai puține încă sunt salubre. Vaccinările și revaccinările nu s’aii pu- tut face pretutindeni din causă că un vac- cinat >r pentru un județ atât de întins nn este de ajuns, pe de altă parte medi- cii de plasa sunt deja de împovărați cu un servicii! din cele mai penibile, și lipsa de timp nu le mai permite a se mai ocupa și cu acăsta. Vaccinatorul a altoit în plășile Bâr- lad-Nicoresci, și câte-va comune tn plasa Barh ciâ un număr de 1.268 copii, din- tre cari 755 băieți și 513 fete, iar în plasa Zeletin numai 193 copii, dintre cari 121 băieți și 72 fete. Acest număr, coprinde, bine înțeles, numai vaccinările urmate de efect. Și în acest județ ca și în Covur- luifi, am avut de observt aceleași grave inconveniente, în ce privesce competința vaccinatorulul concernâud sănătatea co- pilului vaccinifer. Tdte comunele afi cimitire în bună re- gulă, unele îngrădite, altele cu șanț. Pe unde am făcut inspecțiuni am gă- sit în bună ordine registrele actelor ci- vile și de consrltațiuniigratuite, și ași putea că mal pretutindeni născările întrec decesele. In comnna Ivesd, reședința medicu- lui de plasă, D. licențiat lonescu, am avut plăcerea a aprecia cât de mari sunt folosele populațiuuel rnram, când medical prin devotament, zel și acti- vitate, scie să atragă încrederea țăranu- lui, D. medic lonescu, are în propria sa casă o farmacie, model, instrumentele și pansamentele de prima necesitate, ast-fel în cât numai în 19 ^ile ale lunei August a putut să dea 296 consultațiuni gra- tuite. Comuna Podu-Turcului, a căreia po- pulațiune este de peste 3.000 suflete, este reședința medicului plășeî Zeletin. Aci, ca și prin tote cele-l-alte comune vecine, pelagra a bântuit forte mult po- ■ pulațiunea rurală, anul acesta mai cu seamă a luat o intensitate atât de mare în cât nici chiar copii n’aii fost cruțați. Dupe statistica făcută de medical plă— șei. «e pare că deja numărul lor se urcă la 774. Sifilisul, de și nu e tocmai întins, totnșl se observă pa ici pe colo, chiar în momentul insp ⁱcțiunel mele, am vă^ut în spitalul ; cestei comune o familie în- tregă atinsă de acăstâ maladie. Acest spital conține 9 paturi, dintre cari 6 p°ntrii bărbați și 3 pentru femei, cu hotă starea miserabilă îu care se gă- sesce fără rufărie, fără dușumele cu pa- turi, abia se țin mal fi ră nici un așter- nut, totuși în timp de 7 luni și jumătate s’afi <ăutat acolo 108 bolnavi, dintre cari unii ah încercat chiar operațiuni grave. Am găsit un bolnav aprdpe viu- de^at, cu o amputațiune de. braț. Instrumentele, bandage, aparate de fracturi,.aparate chiar de mica chirur- gie lins isc absolut; suma de 2.400 lei, ce casa iudețului ch' Ituesce anual pen- tru acest snital, abia ajunge pentru în- trsținerea 16 , limba francesă. , 11 9 matematica. , 17 „ limba română. , 13 9 limba elenă. „ 18 „ musică. , u 9 limba română. , 19 „ limba latină. . 16 9 limba francesă. Clasa I , 18 limba germană, . I9 limba latină. La 6 Iunie, geografia. , 20 , caiigrana. . 21 , musică. , 8 , limba latină. , 22 , armele. , io „ limba francesă. , 22 „ desemnul. . 12 , matematica. , limba italiană. . 14 , fisiografia. Clasa V divisionară , 15 . religia. La 6 Iunie, matematica. „ 16 , gimnastica. , 7 9 sciințele naturale. , 17 , istoria. , n 9 istoria. , 19 , musică. . 13 9 limba latină. „ 20 „ limba română. , îs 9 limba germană. Clasa II . 17 9 limba francesă. , 18 g limba română. La 6 Iunie, limba latină. , 20 limba elenă. , 7 « limba francesă. . 21 * misica, desemnul și exer- , 8 , desemnul. cițiul militar . io , geografia. La 12 Iunie, gimnastica. 13 , matematica. , 15 „ limba română. , 16 , religia. ,18 „ sciințele naturale. , 19 , istorie. ,20 , musică. Clasa III 1,% 6 Iunie, limba francesă. , 7 , geografia. , 8 „ matematica, , 9 , desemnul. ,10 , limba elenă. ,11 , limba latină. , 13 , gimn atica. ,14 , musică. ,16 , limba română. ,17 „ religia. ,18 „ istoria. ₙ 19 „ sciințele r aturale. Clasa IV La 6 Iunie, matematica. , 8 « limba elenă. , 9 , geografia. ,10 „ destmnul. ,11 , fisica. ,12 „ limba francesă, ,14 „ gimnastica. ₙ 15 , musică. 17 , limba româna. ,18 , religia. ,19 , limba latină. .20 , istoria. Clasa V La 6 Iunie, chimia. , 7 , matematica. , 8 , limba latină. ,10 , limba germană. ,11 , limba română. ,12 , d( semnul. ,13 „ limba elenă. ,14 , limba francesă. «15 „ limba italiană. ,17 , musică. ,18 „ armele. _ 19 « istoria. Clasa VI La 6 Iunie, limba latină. , 7 , chimia. , 9 « limba elenă. , 10' , musică. ,11 , limba germană. ,12 „ limba română. ,13 „ desemnul. ,14 , matematica. ,15 , ciințele naturale. ,16 , limba italiană. ,17 , limba francesă. ₙ 18 „ istoria. ₙ 20 , filosofi». ,21 , armele. Clasa VII La 6 Iunie, sciințele naturale. , 7 , limba latină. 3 Iunie 1887 ’ MONITORUL OFICIA.Ii li08 La 9 Iunie, matematic i. La 16 Iunie, limba rom&nă. Clasa IV , 10- , igiena. , 18 , istoria. La 6 Iunie, sciințele naturale. 12 , limba italiană. ,20 , limba francesă. , 7 , religia. , 13 , limba română; La 21 Iunie, desemnul și caligrafia, la , 8 . geografia. ,14 , limba germană. tdte clasele. , 10 „ istoria. ( 15 , limba francesă. La 22 Iunie, gimnastica Ia tdte cla- ,12 , limba elenă. , 17 , istoria. ! .' sele, de la orele 8---11 a. m. și exerciți- ,14 , musica. ,18 , economia politică. ele militare de la orele 2---4 p. m. ,16 , matematica. ,19 , armele. 4) Gimnasiul Ulihaitt-Bravul ,18 „ limba francesă. ,20 , limba elenă. (Localul tn strada Rotarilor No. 9) ,20 „ desemnul de la orele 8---11 ,21 , filogofia. ' Orele de examen de la 8---11 a. m. ,21 , limba latină și română. â) Gimnasiul Lazăr și de la 2---4 p. m. ,22 , gimnastica de la oțele 10 (Localul tn curtea bisericel S-tu Gheorghe-Veehiti) Clasa I., dimsia I până la 11. Orele dă eiamen sunt de la 8^-lla. m. La 6 Iunie, religia. Clasele II, III și IV la 22 Iunie de la și de la 2---4 p. m. , 7 , istoria. orele 4---6. Clasa î " , 8 , limba latină. 5) Gimnasiul Cantemir-Vodft La 6 Iunie, geografia^ ,10 , matematica (Localul în strada Primăverei No. 9) , 7 , limba romană. ,12 , caligrafia de la orele 8-11 Orele de examen de la 8---11 a. m. , 9 , limba latină. ,14 , limba rom&nă. și de la 2---4 p. m. ,11 , istoria. , 16 , gimnastica de la orele 8 Clasa I divisionară , 12 , sciințele naturale. până la i 1. La 6 Iunie, limba latină. , 1'4 , limba francesă. ,18 , musica. , 7 , limba francesă. ,15 , musica. , 20 , geografia. , 8 , religia, u ,17 , matematica. ,21 , sciințele naturale. ,10 , istoria. ,19 , religia. ,22 , limbă francesă. _11 , limba română. Clasa II Clasa I, divisia II ,13 , aritmetica. La 6 Iunie, sciințele natuarale. La 6 Iunie, matematica. ,16 , sciințele naturale. , 8 , limba română. ~ , 7 , geografia. , 17 , caligrafia. ,10 , limba latină. , 8 , religia. ,19 , geografia. ,12 , istoria. ,10 , sciințele naturale. ,20 , musica vocală. ,14 , geografia. ,12 , limba română. ,21 « gimnastica de la orele 8 ,15 , religia. ,14 , istoria. până la 11. ,16 , mustea. ,16 , limba latină. , 22 a exerciții de arme de la o- ,18 „ matematica. ,18 , musica. rele 2---4. ,19 , limba francesă. ,20 , limba francesă. Clasa I Clasa III ,21 „ caligrafia de la orele 8---9 La 6 Iunie, matematica. La 6 Iunie, istoria. ,22 , gimnastica de la orele 4---6 , 7 liinba rOmână. , 7 j"' sciințele naturale. Clasă II , 8 , geografia. , 8 , musica. La 6 Iunie, istoria. ,10 « istoria. , 9 , limba rom&nă. , 7 , limba română. ,11 , limba latină. ,11 , limba latină. , 8 , religia. ,13 , religia. , 13 , geografia. ,10 , limba latină. , 14 , sciințele naturale. ,15 , matematica. ,12 , matematica. ,16 „ limba francesă. , 17 , religia. ,14 , sciințele naturale. ,17 a musica vocală. ,19 , limba elenă. ,16 , limba francesă. ,20 » caligrafia de la orele 8 ,20 , limba francesă. , 18 , geografia. până la 11. Clasa IV ,20 , musica. ,21 , gimnastica de la orele 8 La 6 Iunie, limba rom&nă și latină. ,21 , desemnulde la orele 9---10 până la 11. . 8 , istoria. >r ’t ,22 , gimnătica de la orele 8 ,22 , exerciții de arme de la o- ,10 , naica. până la 10. rele 2---4. ,12 , geografia. Clasa III Clasa II ,- 13 , musica. i La 6 Iunie, limba română. La 6 Iunie, sciințele naturale. ,16 , matematica. , 7 , sciințele naturale. * 7 J limba lâtină. ,17 , limba francesă. , 8 ,> istoria. , 8 „ istoria. ,18 , religia. ,10 , religia. ,10 , limba română. ,20 , limba elenă. ,12' , limba latină. ,11 , geografia. Clasa I, divisia II ,14 , matematica. ,13 , matematica. La 6 Iunie, matematica. ,16 , geografia. 14 , limba franoesă. , 8 , geografia. ,18 , limba elenă. ’ 16 , religia. ,10 , sciințele naturale. , 20 , limba francesă. ,19 , musica vocală, ,11 , religia. ,21 , musica. ,20 a desemnul și caligrafia de ,12 , caligrafia. , 22 , desemnul de la orele 8 lă orele 8---11. ,14 , limba latină. până la 11, gimnastica de 21 , gimnastica de la orele 8 ,15 t musica. la orele 2---4. până la 11. MONITORUL OFICIAL 8 Iunie 1887 1104 La 22 Iunie, exerciții de arme de Ia orele 2—4. Clasa III La 6 luuie, limba latină. „ 7 „ istoria. „ 8 „ matematica. , 10 „ geografia. „11 „ limba română. „13 „ musisa vocală. „14 „ limba elenă. „16 „ sciințele naturale. „ 17 „ religia. „19 „ limba francesă. „20 „ desemnul de Ia orele 2 până la 4. „21 , gimnastica de la orele 8 până la 11. „22 „ exerciții de arme de la o- rele 2—4- Clasa IV La 6 Iunie, istoria. „ 7 „ matematica. „ 8 „ limba latină. „10 „ limba elenă. „11 „ sciințele naturale. „ 13 „ geografia. „14 „ limba română. „16 „ musica vocală. „17 , limba francesă. „19 „ religia. „20 „ desemnul de la orele 2—4 „21 „ gimnastica de la orele 8 până la 11. „22 „ exerciții de arme de la o- rele 2—4. 6) Seminarul central (Localul în calea Șerban-Vodă) Oi ele de examen vor fi de la 8 — 11 di- mineța și de la 2 — 4 dupe amia^i Cursul inferior Clasa I La 6 Iunie, limba latină și română. „ 9 „ matematica. „12 „ istoria generală. ,14 „ sciințele naturale. „17 „ religiunea. „21 „ musica occidentală. „22 „ musica orientală. Clasa II La 7 Iunie, sciințele naturale. „10 „ matematica. „11 „ limba latină și română. ,13 „ istoria generală. „15 „ confesiunea și istoria bi- stricescâ. „17 „ musica orientală. ,19 „ musica occidentală. Clasa III La 6 Iunie, matematica. „ 8 „ istoria generală. „ 9 „ sciințele naturale. # 12 „ limba latină și română. La 14 Iunie, morala chrcștină. „16 , istoria bisericescă. „18 „ musica occidentală. „20 „ musica orientală. „21 „ medicina populară. „22 „ caligrafia (și clasa II). Clasa IV La 6 Iunie, pastorala și liturgiea. „ 7 „ limba latină și română. „ 8 „ higiena. „11 „ matematica. „12 „ confesiunea ortodoxă. „15 „ sciințele naturale. „16 „ musica orientală. „17 „ musica occidentală. „18 „ caligrafia (și clasa I). „22 „ istoria Românilor. Cursul superior Clasa V La 6 Iunie, theologia dogmatică. „ 7 „ limba ațină. „10 „ introducerea înS-tascrip- tură. „15 „ musica occidentală. „18 „ istoria universală și bi- sericescă. „20 „ omiletica. „21 „ limba elenă. Clasa VI La 7 Iunie, limba latină. „ 10 „ exegetica. „14 „ limba elenă. „15 „ musica occidentală. „17 „ istoria universală și bi- ricescă. „20 „ fiiosofia. „22 „ theologia morala, și pas- torala. Clasa VII La 7 Iunie, limba latină. „ 10 „ exegetica. „14 „ limba elenă. „15 „ musica occidentală. „17 „ istoria universală și bi- sericăscă. „ 20 „ filosofia. „22 „ dreptul canonic. N. B. Tdte clasele vor avea examen coral In $ina de 23 Iunie, de la 10 — 11 dimineța. 7) Scdla normală de institu- tori (Localul în strada Știrbiă-Vodă No. 37) 1. Examenul în scris se va ține tn Lle de 16, 17, 18 și 19 Iunie, în ordinea urmâtdre: In ^iua de 16 Iunie, de la orele8—11 dimineța, fisica, chimia, botanica, zoo- logia, aritmetica și geometria; iar de la orele 2—4 p. m., desemnul și caligrafia. In $iua de 17 Iunie, de la orele 8—11 diminăța, religia, limba română și istoria; iar de Ia orele 2—4 p. m., musica. In <)iua de 18Iunie, de laorele 8—11 diminăța, limba germană, geografia, lim- ba franceză. In $iua de 19 Iunie, de la orele 8-11 dimineța, extemporale la tdte obectele. 2. Examenul oral în filele de 20, 21 și 22. și anume: In ^iua de 20 Iunie, de la orele 8—9 dimineța, religiunea; de la 9—10, mate- maticele; de la 10—11 geografia ; de Ia 2 — 3 p. m- limba franceză; de la 3—4 gimnastica. In ^iua de'21 Iunie, de la 8—9 dimi- neța, sciințele naturale; de la 9—10 is- toria; de la 10 — 11 limba germană; de la 2—3p. m. violina și de la 3—4musica. In 4’ⁿa d® 22 Iunie, de la 8—9 dimi- năța, limba română și de la 9—11 fisica și chimia. 8) Scdla normală-primară Carol I (Localul în calea Rahovei No. 50) Orele de examen de la 8—11 dimineța și de la 2—4 dupe amia^l Clasa I Li 6 Iunie, sciințele naturale. „ 8 , istoria ant că. „ 10 „ religia. „12 „ matematica. „ 14 „ geografia. „16 „ limba română. „18 „ fringhieria. „19 „ musica-vocală. „20 „ orele S—11 caligrafia și desemnul. „20 „ orele 2 — 4 instrucțil și gimnastică. „21 „ coșeria. Clasa II La 6 Iunie, geografia. „ 8 „ sciințel naturale. „10 „ matematica. „12 „ istoria. „14 „ religia. „16 „ musica-vocală. „18 „ limba română. „ 19 „ fringhieria. „20 „ orele 8---11 desemnul și caligrafia. „20 „ orele 2---4 gimnastica și instrucția. „ 21 „ coșeria. Clasa III La 6 Iunie, istoria. „ 8 „ matematica. i „ 10 „ igiena. ; „ 12 „ sciințele naturale. i „ 14 „ musica-vocală. , 16 » geografia. ! „ 18 „ religia. „ 19 s limba română. (Supliment) 3 Iunie 1887 La 20 Iunie, orele 8—11 desemnul și caligrafia’ , 20 , orele 2 — 4 instrucția și gimnastica. ,21 , coșeria. , 22 , fringhieria. Clasa IV La 6 Iunie, matematica. « ⁸ „ geografia. ,10 , sciințele naturale și a- gricole. ,12 , medicina populară. ,14 „ dreptul constituțional. , 16 , pedagogia. ,18 , musica-vocală. ,19 , practica pedagogică. „20 „ limba română. ,21 , orele 8—11 fringhierea. ,21 , orele 2 —4 instrucția și gimnastica. „22 „ orele 8—11 desemnul. „22 , orele 2—4 coșeria. In filele de 15, 17 și 19 de Ia orele 8—11 a. m. și 2 — 4 p. m., se vor exa- mina copiii din clasele primare de a- plicațiune. 9) Scdlă societâței pentru în- vățătura poporului român (Localul în curtea bisericei S-ta Ecaterina) (Orele de examen de la 8—11 a. m. și de Ia 2—4 p. m.) Clasa I La 6 Iunie, limba română. , 8 , matematica. , 9 , religiunea. „ 10 , istoria. , 11 „ geografia. , 13 , musică vocală. , 14 , sciințele naturale. , 17 „ caligrafia și desemnul. , 19 „ gimnastica și arme. Clasa II La 6 Iunie, musică vocală. , 8 , istoria. , 10 , limba română. , 11 , caligrafia și desemnul. , 12 , sciințele naturale. , 14 , geografia. , 16 , matematica. , 18 , religiunea. , 19 „ gimnastica și arme. Clasa III La 6 Iunie, geografia. , 8 , musică vocală. , 9 , istoria. , 10 , igiena. „ 11 , limba română. , 12 „ chimia. , 13 , religinnea. , 14 , matematica. , 15 , caligrafia și desemnul. , 16 , agricultura. , 18 , fisica. , 19 , gimnastica și arme. MONITORUL OFICIAL Clasa IV La 6 Iunie, pedagogia. , 8 , geografia. „ 9 , limba română. , 10 „ caligrafia și desemnul. „ 11 „ medicina populară. „ 12 , musică vocală. , 13 , sciințele naturale. , 14 , dreptul administrativ. , 15 , matematica. , 17 „ agricultura. „ 19 , gimnastica și arme. In tote «Jilelele vor fi prin clase expo- siție de desemn și caligrafie. Examenele claselor primare se vor face In filele de la 14—18 Iunie, In orele de 9—12 a. m. și de la 2—4 p. m. 1 0) Institutul pedagogic (Școla centrală, de fete) (Localul în strada Pensionatului) Orele de examen de Ia 8—11 dimineța și de la 2 —4 p. m. Clasa I La 6 Iunie, religia. , 7 „ sciințele naturale. , 9 , limba germană. ,11 , limba francesă. ,13 , matematica. ,15 „ limba română. ,17 , geografia. ,19 , istoria. ,21 „ misica. Clasa II La 6 Iunie, geografia. „ 7 , limba română. , 9 , limba francescă. „11 , sciințele naturale. ,13 , limba germană. ,15 , matematica. ,17 , istoria. ,19 „ religiunea. „21 , misica. Clasa III La 6 Iunie, limba română. , 8 , geografia. ,10 , matematica. ,12 , sciințele naturale. „14 , limba germană. ,16 , istoria. ,18 , limba francesă. „20 , religiunea. ,21 , misica. Clasa IV La 6 Iunie, matematica. , 8 „ limba francesă. , 9 „ religiunea. ,11 , limba germană. ,13 , limba română. ,15 , sciințele naturale. ,17 , filosofia și pedagogia. , 19 „ geografia. „21 , istoria. (Supliment) 1105 Clasa V La 6 Iunie, sciințele naturale. „ 7 , economia domestică. „ 8 „ matematica. ,10 „ limba română. ,12 , pedagogia și practica. ,14 , istoria. ,15 , filosofia. ,16 , limba germană. ,18 , limba italiană. ,20 , limba francesă. ,21 , igiena. La 22 Iunie a. m., desemnul și gali- grafia, în clasa I, II și III, In clasa IV și V, musică. La 22 Iunie p. m., desemnul și cali- grafia, numai clasa IV și V. La 23 și 24 Iunie, lucru de mână nu- mai în clasa I, II, III și IV. 11) Externatul I secundar de fete (Localul în strada Popa-Tatu) Orele de examen de la 8—11 a. m., și 2—4 p. m. Clasa I La 6 Iunie, religia. , 7 , matematicele. , 8 , sciințele naturale. ,11 » geografia. „13 , istoria. „14 „ limba francesă. ,16 , limba germană. „18 „ limba română. Clasa II La 6 Iunie, istoria. , 7 , sciințele naturale. , 9 , limba francesă. ,10 , matematicele. ,12 , religia. ,15 , limba germană. ,17 , limba română. , 19 , geografia. Clasa III La 6 Iunie, matematicele. , 7 , limba francesă. „ 9 , istoria. ,10 , sciințele naturale. „12 , limba română. ,14 , economia domestică. „ 15 , religia. „ 17 „ geografia. ,18 „ limba germană. „20 „ limba italiană. Clasa 1V La 6 Iunie, sciințele fisico-naturale. „ 7 , morala creștină. „ 8 , limba germană. „ 9 , matematicele. „11 , filosofia. „13 , limba francesă. , I⁴ » geografia. „16 , istoria. „19 „ limba italiană. „20 „ limba română. 1106 MONITORUL OFICIAL 3 Iunie 1887 Clasa F La 6 Iunie, pedagogia practică ped. „ 7 , filosofia. , 9 , sciințele naturale H. ,10 , limba germană. ,11 , matematicele. ,12 , curs de administrație. ,13 , limba română. ,16 , limba francesă. ,17 , limba italiană. ,19 , istoria. La 21 Iunie, musică vocală, In tdte clasele. La 22 Iunie desemn și caligrafie, Ia tdte clasele. La 23 Iunie, lucrn de mână numai la elasele I, II, III și IV. 12) Externatul II secundar de fete (Localul In strada Fortunei) Orele de examen de la 8—11 a. m. și de la 2—4 p. m. Clasa I La 6 Iunie, religiunea. , 7 , sciințele naturale. , 8 , desemn și caligrafie. ₉ 9 , limba francesă. ,11 , matematica. ,12 , limba germană. , 14 „ geografia. ,16 , limba română. ,17 , musica. ,19 , istoria. Clasa II La 0 Iunie, sciințele naturale. , 7 , matematica. , 9 , limba germană. ,10 , istoria. ,12 , desemn și caligrafie. ,13 , religiunea. ,15 „ geografia. ,18 , limba francesă. , 20 , , română. ,22 , musica. Clasa III La 6 Iunie, limba germană. , 8 , sciințele naturale. ,10 , matematica. ,11 , religiunea. ,12 , limba italiană. ,13 „ desemn și caligrafie. ,14 , limba română. ,15 „ musica. ,16 , istoria. ,19 „ limba francesă. , 21 , geografia. ,22 , economia domestică. Clasa IV La 6 Iunie, matematica. , 8 , filosofia. , 9 , limba italiană. ,10 , geografia. ,12 , sciințele naturale. La 14 Iunie, desemn și caligrafie. ,15 , ’ limba germană. ,17 , , francesă. ,18 , musica. ,19 „ religiunea. ,20 , istoria. .21 „ limba română. Clasa V La 6 Iunie, pedagogie și filosofie. , 7 , limba italiană. , 9 „ matematica. ,10 „ higiena. ,11 „ desemn. ,13 „ sciințele naturale. .15 , limba româna. „16 „ musica. ,18 „ limba germană. , 20 , , francesă. ,22 , istoria. ,23 , exposițiune de lucru, de- semn și caligrafie in tdte clasele. La 24 Iunie, producțiune musicală. 13) Scdla profesională de fete (Localul în strada Colței) Clasa I La 12 Iunie, religiunea. , 13 , aritmetica. ,15 , limba română. ,17 , limba francesă. , 18 , caligrafia. Clasa II La 12 Iunie, limba francesă. , 13 , religia. ,15 , aritmetica. ,16 „ desemnul. ,17 , comptabilitatea. ,19 , limba română. Clasa III La 12 Iunie, comptabilitatea. ,13 , limba francesă. , 16 , aritmetica. ,18 , limba română. ,19 , desemnul. Examenele pentru cursurile de meserii se vor ține in (Jiua de 23 Iunie, de la 8—11 ore înainte de amis^I. 14) Asilul Elena-Ddmna Clasele normale Clasa I normală Orele de examen de la 8—11 a. m. și de la 2—4 p. m. La 6 Iunie, limba română. , 8 , geografia. ,10 , aritmetica. , 12 , istoria. , 14 , religia. , 15 , limba germană. ,17 „ geometria. ,19 , fiisiografia. , 20 , musica vocală. ,21 , limba francesă. Clasa II La 6 Iunie, istoria. 9 limba română, • l 9 aritmetica. w 11 9 fîsica • 12 9 limba francesă. 9 țț 14 9 , germană. 16 0 religia. țl 18 9 geografia. 19 9 musica vocală. 9 fț 20 9 sciințele naturale. 9 21 • geometria. Clasa III La 6 Iunie, pedagogia. țț 7 9 limba germană. 8 9 „ română. 9 10 9 geografia. f 11 9 limba franceză. 13 9 matematica. 9 15 9 religia. 17 9 geometria. 18 9 fîsica. 20 9 istoria. 21 9 musica vocală. 9 22 9 sciințele naturile. Clasa IV La 6 Iunie, geografia. 9 8 9 limba germană. 9 9 9 sciințele naturale. 9 11 9 comptabilitatea. fț 12 9 limba română. 9 14 9 pedagogia. jj 16 9 matematica. 9 18 9 istoria. 9 19 9 fîsica și chimia. Clasa V La । 6 Iunie, comptabilitatea. 9 7 9 higiena. 9 9 9 pedagogia. 9 10 9 limba germană. 9 12 9 istoria. 9 13 9 limba română. fj 15 9 matematică. 9 16 9 filosofia. 9 18 9 mineralogia și chimia. Clasa II normală divisionară Lt t 6 Iunie limba română 9 7 9 geometria 9 8 9 limba germană 9 10 > Istoria 0 12 9 geografia 9 14 9 Aritmetica 9 15 limba francesă 9 17 9 religia 9 18 9 musica 9 19 9 sciințele naturale Clasa III normală divisionară Le i 6 Iunie aritmetica 9 7 9 geografia j 9 9 9 geometria 9 10 9 pedagogia 9 11 9 religia 3 Iunie 1887 r MONITORUL OFICIAL 1107 La 13 Iunie, fiaica ,14 , limba română ,16 „ istoria ,17 , limba francesă ,18 , musică ,19 , limba germană ,21 , sciințele naturale Clasele primare Orele de examinare de la 8—11 a. m. Clasa I La 14 Iunie, limba română. ,15 „ istoria naturală. ,16 , religia. ,17 , 8 ritm etica. ,18 „ mitoda froebeliană (și de la 2—4 ore p. m.) ,20 , musică. Clasa II La 14 Iunie, geografia. „15 , limba română. „16 „ aritmetica. , 17 , religia. ,18 „ istoria naturală (și de la 2—4 ore p. m.) ,19 , metoda froebeliană (și de la 2—4 ore p. m.) ,20 , musică. Clasa III La 14 Iunie, limba română. ,15 , istoria-geografia. ,16 , aritmetica-geometria. ,17 , religiunea. „18 „ istoria naturală (și de la 2—4 ore p. m.) f , 19 metoda froebeliană (și de la 2—4 ore p. m.) ,20 , musică vocală. Clasa IV La 14 Iunie, elemente de fisică, isto- ria naturală și limba română. La 15 Iunie, aritmetica-geometria. ,16 , istoria romanilor. ,17 , geografia. ,18 , economia domestică (și de la 2—4 ore p. m.) ,19 , religia (și de la 2—4 ore p. m.) ,20 , musică vocală. 15)Conservatoriul de musică și declamațiune din Bucuresci Sâmbătă 6 Iunie (Orele 12 din ^i, localul conservato- rinlui) CLASELE DE PRINCIPII ȘI ARMONIE Clasa, de principii (Profesor O. Brătianu) Anul I i Semnele de notațiune, semne de du- rată, măsura, intervale, intona țiunea in- tervalelor consonante până la quintă inclusiv. Anul II i 5 Sincopa, apogeaturl, broderii, abre- viațiuni, intonațiunea intervalelor diso- nante, citirea notelor in diferite chei. Clasa de armonie (Profesor Ed. Waohmann) Anul I Acorduri formate din 3 sunete con- stitutive. Despre succesiunea acordurilor. Progresii armonice. Acorduri diso- nante, de septimă și de nonă. Acorduri alterate. Anul III Studii elementare de composițiune. Formele melodice simple. Realisarea basurilor necifrate și cân- turi dificile. Anul IV Studiul formelor instrumentale. Forma rondourilor. Anul V Studiul formelor instrumentale. Forma sonatei. Duminică 7 Iunie (Orele 12 din sala Ateneului) Clasa de Plano Curs preparator (Profesori D-nii I. Wiest, M. Iliescuc și D-na M. Zenide) Scări majore și minore, frângeri de l acorduri. । Studii de Bertini, op 29 și 32. Duver- ! noy, Le Conppey, Heller op. 46 și 45, ca- etul I, sonatine de Clementi, Kuhlau și Dussek. Plano Secția I Anul I (Profesori D-nii I. Wiest, M. Iliescu și D-nele M. Zenide și Em. Melisiano) I H. Schmitt, op 14, caetul I, studii de Czerny, op 299, caetul I, II, III, Cle- menti, preludii și exerciții. Hei Ier op 46—45 și 47, caetul I, II, Kohler, op 128, Bertini, op 29 și 32. Sonate de Haydn, Mozart, Clementi, Beethovenși Mendels- sohn, romanțe. Luni 8 Iunie (Orele 12 din ^i, sala Ateneului) Clasa de declamațiune (Profesor St. Veleeou) Anul I Recitări Dracu și Baba, Speranță. Maria din Voinesci, D-ra Ciupsgea. Dormi Iubito, Vlăhnță. Vulpea și Bursucul, de Alexandrescu. Șorecele și Pisica, idem. Duoă bătrâne, de Sion. Cânele și cățelul, de Alexandrescu. Vulturul și melcul, de St. Velescu. Țăranul și arendașul, de Th. Stoenescu. Femeia îndărătnică, idem. Cucul țiganului, de Speranță. Ileana,mirăsap andurulul, de Bonachi. Plăpămarul, de Anton Pan. Țăranul și cocdna, de Mavrus. ' jupul și momița, de Alexandri. Țiganul și măgarul, de Speranță. Țiganul și crapul, de D-ra Ciupagea. ’etrarul, de Sion. Comedie Poetul romantic, de Millo. Falsa Anges, de Destouches. Femeea lui Socrate, de Banville. Doctorul fără voe, de Moliăre. Tartuffe de Moliăre. Franțuzitele, de Faca. Influența morală, de Sion. Misantropul, de Moliăre. Ndptea furtunosă, de I. L. Carageali. Dramă Despot-Vodă, de Alexandri. Lady Tartuffe, de D-na de Girardin. Tragedie Horațiu, de Racine. Phedra, de Racine. Anul II Recitări Icoana, de Vlăhuță. Ileana miresa pandurului, deBonachi. Morunul, de Sion. Strigoiul, de Sihleanu. Musca, de Donici. Comedie Misantropul, de Moliăre. Avarul, de Moliăre. Vicontele de Letoriăres, de St. Georges Sfredelul diacului, de Alexandii. Femeea lui Socrat, de Banvile. Dramă Bastardul, de Touroude. Tragedie Medea, de Legouve. Macbeth, de Shakespeare. Anul III Recitări Legenda rândunicel, de Alexandri. Urmările judecăței, de Anton Pan. Comedie Femeea lui Socrate, de Banvile. Blond șah brun, de St. Velescu. Copila din flori, de Ventura. Tragedie Hamlet, de Shakespeare. 1108 MONITORUL OFICIAL 3 Iunie 188? de Cramer, caetul III și IV. Czerny, op. 740, caetul III și IV, Clementi, Gradus Mayer, op. 168, caetele III, IV, V, VI și VII. Sonate de Mozart, Hummel, Schu- bert, Beethoven, Mendelssohn, Rondo capriccioso și Romanțe. Vineri, 12 Iunie (Orele 12 din ^i, tn sala Ateneului) Clasa de contrabas (Profesor, E. Carini) Secția I Anul I Scări și intervale. Exerciții in diferite mișcări ale arcușului. Anul II Scări și arpegii. Studii din metoda lui Bettesini și Negri. Secția II Anul II Scări majore și mindre. Studii dificile din metoda lui Bettesini și Negri. Anul III Studiâ concertant de Hindle. Diver- tisment cu acompaniament de piano. Clasa de vlolină (Profesor, Al. Flechtenmaoher) Curs preparator Anul I și II Scări și intervale, exerciții elementare de Weiss. Studii progresive de Allard. Piese facile de Danela și Singelăe. Secția I Anul I Studii din caetul I de Kreutzer. Piese solo și duete mai dificile de Danela. Anul III Studii din caetul II de Kreutzer. Studii de Rode și Baillot. Piese solo de Beriot,Singelăe și Allard. Sâmbătă, 13 Iunie (Orele 12 din 4b iu sala Ateneului) Clasa de piano (Profesori, D-nii X. Wiest, M. Iliesou și D-nele M. Zenide și Em. Melisiano) Secția II Anul I H. Schmitt, op. 17, caetul I. Clementi tradus caetul II. Moscheles, op. 70, cae- ul I, II. D6ring, op. 25. Eschman, op. 6, caetul I, II. Kessler, op. 20, caetul , II. Scarlati suite. Kohler, op., 112 și 80, caetul I, II. Bertini, studii concer- tante, op. 134. Sonate de Hummel, Weber, Schubert, op. 123. Beethoven, op. 10, 26, 27, 31, 7, 2 și Brahms. Con- certe de Mozart In re minor și do minor. Ries F. do dies minor. Moscheles sol minor. Hummel la bemol major și la minor. Mendelssohn capriccioso, op. 33 la minor și mi major. Marți, 9 Iunie (Orele 12 din ^i, tn sala Ateneului) Clasa de plano (Profesori D-ni! I. Wiest, M. Ilieacu și D-nele M. Zenide și Etn. Melisiano) Secția I Anul I H. Schmitt op. 14, caetul II. Studii de Heller op. 46, 45, 47, caetul II și III. Czerny op. 299, caetul III și IV. Mayer op. 168. Clementi preludii caetul II. Cramer caetul I și II. Bach preludii și invențiunl. Sonate de Mozart, Haydn și Beethoven, Clementi, Mendelssohn, romanțe. Schubert impromptu, op. 90, No. 2 mi bemol major. Mcrcuri, 10 Iunie (Orele 12 din 4i, In sala Ateneului) Clasa de cânt eleve (Profesor suplinitor, Er. Carini) Anul I Emisiunea’sunetelor pe vocalele a, e, o. Legarea sunetelor. Exerciții elementare de agilitate. Romanțe de diferiți autori. Anul II Filarea sunetelor pe o nota saâ mai multe. Studii superiore de agilitate. Sol- fegii și vocalise dificile. Romanță de T. Mattel. Anul III Studii dificile de agilitate și vocalise. Arie din Ughenoti de Meyerbeer. Arie din Robert-Diavolul. Romanță din Lucrezzia Borgia de Do- nizetti. Duete de Campana. Clasa de cânt elevi (Profesor G. Ștefănescu) Anul I Emisiunea sunetelor pe vocalele a, e, o. Legarea sunetelor; exerciții elemen- tare de agilitate. Anul II Filarea notelor pe o notă saâ mai multe. Studii superidre de agilitate. Solfegii și vocalise dificile. Anul III Studii dificile de agilitate și vocalise pe duoă voci. Piese Romanță de Gordigiani. Arie din Don Giovanni. Barcarola din Don Sebastian. Arie din Puritani. Ingemisco din Re- quiem de Verdi. Arie din Ebrea. Arie din Le Roi l’a dit. Joi, 11 Iunie (Orele 12 din 4b tn sala Ateneului) Clasa de plano (Profesrl D-niî I. Wiest, M. Iliescu și D-nele M. Zenide și Em. Melisiano) j H, Schmitt, op. 14, caetul III. Stndil ■ Duminică, 14 Iunie (Orele 12 din 4b îu sala Ateneului) Clasa de vlolină (Profesor, L.' Wiest) Curs pregătitor Anul Uși II Scări și intervale. Exerciții elemen- tare de Wiest. Studii progresive de Allard. Piese facile de Danela și Singelăe. Secția I Anul I Studii din caetul I de Kreutzer. Piese mai dificile de Danela. Anul II Studii din caetul II de Kreutzer. Piese solo de Allard și Beriot. Anul III Studii din metoda lui Rode, Kreutzer și Baillot. Piese solo de Singelee și Al- lard. Secția II AnulI Studii de Kreutzer, Rode și Beriot. Piese solo și variațiuni de Artât, Dan- cla și Beriot. Anul II Urmare studielor de Kreutzer, Beriot și Allard. Piese concertante de Rode, Allard, Beriot și Vieuxtemps. Sintonie pentru duoă violine de Al- lard și Danela. Luni, 15 Iunie (Orele 12 din ^i, tn sala Ateneului) Clasa de piano (Profesare D-nele M. Zenide și Em. Melisiano) Secția II Anul II H. Schmitt, op. 17, caetul II. Studii de Moscheles, op. 51 și 95. Thalberg, Kullak, op. 48. Kessler, op. 20. Schul- hoff, op. 13, caetul I, II și op. 45. Men- delssohn, op. 104. Schumann, op. 3. Bach (Wolhtemperirtes clavier). Sonate de Schubert, op. 120, 142. Weber so- nate re minor. Schuman sol minor. Cho- pin do minor. Brahms sonate fa minor și Beethoven, op. 31, sol major și mi bemol major, op. 27, 35,90 și 34. Chopin impromptus, op. 40. Schumann, op. 26. Hummel so- nată fa diez minor. Mendelssohn (an- dante cantabile e presto agitato). Con- certe de Hummel Ia minor și si minor. Bach re minor; Mendelssohn re minor, capriccio briliante in si minor op. 22. Gornsheim op. 16. Beethoven do major. Rheinberger op. 94. Mozart re minor. Chopin Scheerzo si bemol minor. 3 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1109 Marți 16 Iunie (Orele 12 din $i >sala Ateneului) Clasa de piano (Profesare D-nele M. Zenide și Em. Melisiano) Secția II Anul III H. Schmitt op. 17, caetul III. Studii de Henselt op. 2 și 5. Thalberg op. 45. Chopin op. 10 și 25. Schumann op. 10. Saint-Saens op. 52. Liszt op. 1. Rubin- stein op. 81. Paganini caetul I, II. Brahma. Bach (Wolhtemperirtesclavier) Sonate de Weber la bemol major. Schu- mann fa diez minor. Schubert re ma- jor, la major si do minor. Brahma do major, fa di< z minor. Chopin ai bemol minor. Balada sol minor. Scherzo op. 31. Hummel fa diez minor. Beethoven op. 81, 106, 57, 53 și 101. VariațiunI de Beethoven op. 35. Raff (suite re mi- nor). Concerte de Beethoven in do mi- nor și aol minor. Chopin fa minor. Shu- mann la minor. Rubinstein mi minor. Liszt mi bemol. Saint-Saens sol minor. Weber (concert Stuk). Liszt Polonesa mi bemol. Mercuri 17 Iunie (Orele 12 din ^i sala Ateneului) Clasele instrumentelor de suflare C lașa de Flaut (Profesor L. de Santis) S e c ț i a I Anul I Scări majore și minore. Studii de Hu- got și de Santis. Capricii și duete de Mercadante și Keller. Anul II Studii dificile de Hugot. Duete con- certante de Huhlau. Anul III Urmarea atudielor de Hugot; duete dificile. Fantasie originală de Morlachi. S e c ț ia 11 Anul I Studii dificile In tdte tonurile majore și minore de Furstenau. Fantasie con- certantă pentru duoă flaute cu acom- paniament de piano de Furstenau. Anul III Studii dificile de Furstenau. Fautasie concertantă pentru duoă flaute de Ftir- etenau. Clasa de oboe (Profesor B. Peters) Secția I Anul I Scări și frângeri de acorduri, Metoda de Selner partea I. Exerciții de meca- nism și studii ritmice de Baur. Secția II Ani i III Studii dificile tn tdte tonurile majore și minore de Fierling. Concert de Stolz. Diferite composițiuni cu acompania- ment de piano. Reicha : Quintet pentru instrumente de suflore. Clasa de Clarinet (Profesor B. Voigt) Secția I Anul I Scări majdre și mindre, salturi de in- tervale, studii progresive. Anul II Scări majore și minore, salturi de in- tervale, duete facile. Anul III Studii dificile tn tdte tonurile majore și minore. Duete și piese solo cu acom- paniament de piano. Secția II Anul I Studii dificile. Duete și concert cu a- companiament de piano. Clasa de fagot (Profesor E. Pomelli) S e c ț i a I Anul I Scări majore și minore. Studii facile de Ozi. Nocturna cu acompaniament de piano de E. Pomelli. Secția II AnulI Exerciții pentru agilitate de Cra- camp. Studii dificile din metoda de Ozi. Concert cu acompaniament de piano de Fournier. Clasa de trompetă (Profesor I. Neumann) Secția II Anul I Studii dificile tn tonuri majore și mi- nore. Fantasie cu acompaniament de piano de Hoh. Concertino cu acompa- niament de piano de lugmann. Duet de Guercia. Clasa de corn (Profesor Fr. Karbus) Secția 1 Anul I Scări majore și minore. Studii de la- nolka. Anul II Exerciții de Koprasch. Studii de la- notka partea II. Clasa de trombon (Profesor B. Gaudiano) Secția I Anul II Scări majore și minore. Studii dificile de Anton Slama. Piese dificile. MINISTERUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI, COMERCIULUI ȘI DOMENIELOR Se publică spre cunoscință generală că examenele pentru finele anului șco- lar 1886—1887 la scdlele dependințe de acest minister, sr vor ținea dupe ur- mătdrele programe: Scdla de agricultură și silvi- cultură de la Herăstrău (Orele de examinare sunt de Ia 8-12 a. m. și 2—4 p. m.) Clasa I La 3 Iunie agricultura generelă și comparată. , 4 , geniul rural. „ 6 „ fisica și climatologia. „ 8 „ botanica. „10 „ zoologia și exteriorul a> nimalelor. ,12 „ chimia generală. „14 „ matematicele elementare „16 „ higiena umană. Clasa II La 3 Iunie silvicultura. „ 5 „ agricultura. „ 7 „ geniul rural. „ 9 „ economia politică. „11 „ chimia generală. „13 „ zootechnia. „15 „ mineralogia și geologia. Clasa III La 3 Iunie economia rurală și po- litică. „ 4 „ technologia agricolă. „ 6 „ legislația agricolă și sil- vică. „ 8 „ geniul rural. „ 10 „ horticultura și entomo- logia. „12 „ zootechnia. „14 , chimia agricolă. „16 , amenagi imentul. , 17 „ de la orele 8—12 a. m. lucrări practice. Scdla technică din Iași (Orele de examinare sunt de la 8-12 a. m. și 2—4 p. m.) Clasa I La 15 Iunie aritmetica și noțiuni de geometrie. Clasa II La 15 Iunie geometria plană. Clasa III La 16 Iunie geometria tn spațiă. „18 „ geometria descriptivă. „20 „ elemente de mecanică, 1110 MONITORUL OFICIAL 3 Iunie 1887 Clasa IV Clasa IV La 8 Iunie, comptabilitatea și cuno- La 16 Iunie drumul de fer și condu- La 6 Iunie sciințele comerciale. cința mărfurilor. cerea maș'uelor. , 7 , limba germană. „ 9 , geografia. ,18 , geometria descriptivă. » 9 „ geografia. , io , chimia. , 21 , mecanica și noțiuni de , 10 „ limba română. „ 13 , limba germană. fisica. , 13 , limba italiană. , 14 , dreptul comercial. ,22 , inspectarea lucrărilor . 15 , limba francesă. n 15 , istoria. grafice. . 16 , matematica. , 16 , limba italiană. Examinarea la practică se va urma în , 18 , caligrafia. , 18 , caligrafia și desemnuL atelier îu dilele de 22, 23. 24. 25, 26 și . 19 , istoria. , 19 , limba franceză. 27 Iunie. , 20 , dreptul. Clasa V , 22 , fisica. Scdla comercială din Bucii- La 6 Iunie, matematica. Clasa K „ 8 , limba română. rosei La 6 Iunie limba germană. , 9 , limba germană. Clasa I divisionară , 7 „ istoria și economia po- . io , geografia. (Orele de examinare sunt de la 8-12 a. m. litică. , 11 , limba italiană. și 2 ---4 p. m.) 8 , sciințele comerciale. . 12 , chimia. La 7 L inie matematica. , io „ geografia. . 14 , limba franceză. . 8 , geografia. . 12 , limba română. , 15 , economia politică și fi- , io , limba germană. t? , 13 , limba francesă. nance. „ 11 „ limba română. , 14 , limba italiană. , 16 „ higiena publică și pri- , 13 , caligrafia. , 16 , higiena. vată. , 15 , comptabilitatea, , 18 „ fisica. » 17 , comptabilitatea. , 17 , limba francesă. , 20 , matematica. « 18 , istoria. Clasa II divisionară , 21 , caligrafia. , 19 , caligrafia și desemnul. La 6 Iunie geografia. Scdla comercială din Craiova Scdla comercialii din las! , 8 f matematica. , io , limba română. (Orele de examinare sunt de la 8-11 a.m. (Orele de examinare sunt de la 8 12 a.m. Tu „ limba germană. și 2 ---4 p. m. și 2---4 p, m.) , 14 , fisica. Clasa I Clasa I „ 16 , limba francesă. La 6 Iunie geografia. La 7 Iunie, comptabilitatea. , 17 , comptabilitatea. 8 , matematica. 9 _ limba româna. , 18 „ caligrafia. „ io , limba română. , 12 , matematica. Clasa I centrala . 12 „ limba germană. , 14 , limba franceză. La 6 Iunie limba rom&uă. , 14 „ comptabilitatea. , 17 , limba germană. , 7 „ geografii. , 16 „ limba francesă. . 19 , geografia. , 8 , limba germană. , 18 , caligrafia și desemnul. , 21 , caligrafia. , io , sciințele comerciale. Clasa II Clasa II . 13 , matematica. La 6 Iunie limba francesă. La 6 1 ani?, matematica. , 15 , limba francesă. , 7 , geografia. 8 . limba română. » 17 , caligrafia. , 9 , limba română. , U , geografia Clasa II , io , matematica. „ 14 , comptabilitatea. » 11 , limba germană. , 15 , limba franceză. La 6 Iunie geografia. , 14 „ fisica. , 19 , sciințele fisico-chimice și , 7 , sciințele comerciale. , 16 „ comptabilitatea. naturale. . 10 , limba germana. , 17 , caligrafia și desemnul. , 21 , limba germană. 9 AV , limba română. Clasa III » 22 „ caligrafia și desemnul. . 11 , 14 , matematica. La 6 Iunie, comptabilitatea și cun- Clasa III scința mărfurilor. , fisica. , 7 „ limba română. Iunie, limba italiană. , 17 , caligrafia. , 8 , fisica și chimia. La 6 , dreptul administrativ și • 19 Clasa III , 9 , matematica. , 7 constituțional. La 6 Iunie istoria. . io , limba germană. , 9 , matematica. . 7 9 limba română. , 12 , georgrafia. , 11 , limba franceză. ’ ,9 , sciințele comerciale. , 13 , dreptul administrativ. • 12 , sciinț le fisico-chimice și , 11 , geografia. , 14 , limba italiană. 14 9 „ 12 , limba francesă. „ 16 , istoria. 1 , geografia. 9 , 13 , limba germană. . 17 , caligrafia și desemnul. 17 , 15 , caligrafia. , 18 , limba franceză. 9 1 ' , 16 , limba italiană. La 6 Clasa IV , 19 , limba germană. , 18 , matematica. Iunie, limba română. , 20 , caligrafia și desemnul. 20 , matematica. . 21 , comptabilitatea și cursul 9 , 7 mărfurilor. . 22 , dreptul. i 3 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1111 Clasa IV La 6 Iunie, geografia. , 7 , limba italiană. , 8 , dreptul comerciâ’. ,10 , matematica. ,11 „ caligrafia și desemnul. , 13 „ limba franceză. „ 15 „ limba germană. , 16 , comptabilitatea și cursul mărfurilor. ,18 „ sciințele fisico-chimice și naturale. ,20 „ istoria. „ 22 , limba română. Clasa V La 6 Iunie, limba germană. , 7 , geografia și statistica. , 8 , limba italiană. B 9 , higiena. ,11 , matematica, ț ? , 12 , limba franceza. ,14 , economia politică. ,16 , istoria. ,17 , caligrafia și deaemnul. ,18 , limba română. ,20 , sciințele fisico-chimice și naturale. , 22 „ comptabilitatea. Scdlă comercială din Galați (Orele de examinare sunt fie la 8-11 a.m. și 2—4 p. m. La 6 și 7 Iunie, clasele I, II, III, IV și V, limba germană. La 8 Iunie, clasele III și IV, dreptul comercial, administrativ și constituți- onal. La 9 și 10 Innie, clasele II, III, IV și V, sciințele fisico-chimice. La 11 și 12 Iunie, clasele I, II, III, IV și V, geografia și statistica. La 13 și 14 Iunie, clasele I, II, III, IV și V, comptabilitatea și cursul măr- furilor. La 15 și 16 Iunie, clasele I, II, III, IV și V, limba română. La 17 Iunie, clasele III,IV și V, eco- nomia politică și istoria. La 17 Iunie, clasa V, higiena. La 18 și 19 Iunie, clasele I, II, III, IV și V, matematica. La 20 Iunie, clasele II, III, IV și V, limba grecă. La 21 Iunie, clasele III, IV și V, lim- ba italiană. La 22 și 23 Iunie, clasele I, II, III, IV și V, limba franceză. La 23 Iunie, clasele I, II, III, IV și V, caligrafia și desemnul. ANUNTIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală, a penitenciarelor Evadând din penitenciarul Bucovăț, dupe cum comunică D. director respec- tiv prin telegrama No. 1.189, condem- nații: Ion Nuțu din comuna Foișoru, plasa Jiu-de-Jos, județul Dolj, de ani 27, de profesie plugar, fața smedă, pă- rul ș sprincenile castanii, ochii vergi, fruntea, nasul, gura și bărbia potrivite, statura 1 m, 77 c. m., având urechea drăptă găurită. Dumitru Răducanu Pais din comuna liovâț'i, plasa O joIu, județul Mehedinți, de ani 22, de profesie agricultor, perul și sprincenile castanii, ochii căprii, frun- tea potrivită, nasul borcănat, gura mică, bărbia rotundă, dinți buni, obraz ul oval, fața smedă, statura 1 m ,65 c.m.,având la cfida ochiului stâng un semn de lo- vitură. Sunt invitate dar autoritățile admi- nistrative și comunale să ia cele mal urgente și energice măsuri pentru prin- derea și Înaintarea nnmiților condem- nați Ia penitenciarul Bucovăț din jude- țul Dolj. No. 3.175. 1887, Iunie 1. Direcția generală a serviciului sanitar Spitalul rural Vidra, din județul Putna, pe Ia finele lunei August 1887, se va d jschide. D-nii doctori In medi- cină, români saâ naturalisați, cari ar dori să ocupe provisorifi, până la con- curs, posturile de medic primar și medic secundar Ia acel spital, retribuite din casa Statului, cel d’ântâifi cu lei 500 și cel d’al-duoilea cu lei 350 pe lună, lo- cuință, încâlgit și iluminat, vor înainta petițiunile D-lor la direcția sanitară până la 20 August 1887, însoțite de ori-ce acte de servicifi anterifire, precum și certificatul că afi făcut stagiul de un an tn armată. No. 5,930. , 1887, Maifi 29. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Pentru completarea lucrărilor de la liceul din Bârlad trebuind a se mai face un mic pavilion pentru direcțiune și servitori, hală de gimnastică și nive- larea și plantarea curței, ministerul pu- blică licitațiune pentru aceste lucrări pe giua de 30 Iunie 1887. Acăstă licitațiune sa va ține prin în- deplinirea tutulor formalităților pres- crise de legea comptabilităței generale a Statului, atât în Bucuresci la ministe- rul cultelor, calea Victoriei No. 87, cât și la prefectura respectivă. Licitațiunea se va ține prin oferte sigilate. Fie-care ofertă spre a fi admisă la li- citație, urmeză a fi însoțită de o garan- ție provisorie în bani safi efecte publice garantate de Stat, garanție care va fi egală cu 5 la sută din totalul sumei a deviselor lucrărilor respective. Garanția definitivă va fi de10 Ia sută din suma ce va resulta la licitațiune. Termenul ce se acordă pentru gătirea definitivau acestor lucrări este 1 Noem- bre 1887. Amatorii de a lua în întreprindere veri-una din aceste lucrări pot consulta planurile, devis le și caetele de însărci- nări a fie-cărei lucrări,safi în Bucuresci la ministerul cultelor, divisia scfilelor, safi la prefectura respectivă, unde ur- meză a i se trămite. No. 6.383. — Pentru ocuparea în mod proviso- rifi, conform legei, a postului de maes- tru de stolerie de la atelierul scfilel normale .Vasile Lupu“ din Iași, minis- terul, augmd pe consiliul permanent al instrucțiune!, publică concurs irevoca- bil pe giua de I Octombre 1887. Concursul se va ține tn localul scfilel de meserii din laș! și dupe prescripțiu- nile regulamentului de aplicare al legei pentru numirea profesorilor din 17 Martie 1879. Aspiranții, spre a fi admiși să concu- reze, vor trebui să probeze că afi absol- vit o sefilă de meserii. Concursul va consta din o parte teo- retică și alta practică. In privința teoretică, candidați! vor răspunde la întrebări orale asupra arit- meticei (practice, nu raționate) și asu- pra geometriei; din acesta din urmă se cere: cunfiscereași numirea figurilor geo- metrice plane și solide, construirea în mod practic, măsura suprafețelor și volu- melor figurilor celor mai întrebuințate. In privința practică se cere: 1) cunfi- scerea materialelor lemnfise, întrebuin- țarea lor în anumite cașuri și prepara- rea materialelor accesorii, precum: cleifi, văpsele, etc.; 2) facerea a duoă probe de lucru manual, precum încheieturi, in- strumente safi obiecte fire-care, escep- tându-se modelele pentru turnătorie. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 gile înainte de termenul fixat pentru concurs, No. 5.498. —Pentru ocuparea în mod provisorifi, conform legei, a postului de maestru de gimnastică de la scola normală primară din Galați, ministerul, augind pe con- siliul permanent al instrucțiunel, pu- 1112 MONITORUL OFICIAL 3 Iunie 1887 blică concurs pe $iua de 1 Octombre 1887. ' Concursul se va ține tn Bucuresci, in | localul liceului St. Sava; programa dupe care vor fi examinați candidați! este pu- blicată prin Monitorul oficial No. 34 din 16 Maifi 1885. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 I multe necunoscute. — Noțiuni asupra determinătorelor; întrebuințarea lor la resolvarea unui sist m de equațiuni cu mai multe necunoscute. — Equațiuni de gradul II. — Maxima și minima. — L >garitmi. — luteres compus. — Anu- ități. — Calculul unei table de amortis- ment. — Despre numerile incomensura- bile. — Calculul radicalelor, exponenți fracționări și negativi. — Rânduiri, per- mutări, combinări. — Formula bino- mului. — AplicațiunI numerice. Trigonomdria: Definițiunea funcțiu- nilor circulare, arcuri positive și nega- tiv. — Sinus. — Cosinus; tangentă și inversa arcelor funcțiun I circulare; for- mule fundamentale. — Măsura cercuri- lor. — Proecțiuni. — Sinusul sumei și diferenței a duoâ arcuri. — Adunarea arcurilor. — înmulțirea arcurilor. — împărțirea arcurilor. — Formula spre a transforma un product de sinuse și cosinuse într’o sumă safi diferență și vice-versa. — Valorea numerică a unor sinuse și cosinuse. — Construcționea ta- blelor funcțiunilor circulare.— Tablele lui Lallande. — Tablele lui Callet. — Proprietățile triunghiurilor dreptun- ghiuri. — Triunghiuri 6re-carl. — Su- prafața unui triunghi dre-care. — Ra- zele cercurilor. — Tangente la cele trei laturi ale unui triunghifi. — Resolvirea triunghielor dreptunghifi. — Triun- ghiuri dre-cari, resolvirea lor, Geometria descriptivă: Represintarea punctului. — Schimbarea liniei de pă- mânt. — Represintarea liniei drepte.— Epura diferitelor posițiuni a nnei drep- te. — Traseul epurelor; traseul umbre- lor. — Planul. — Fiind date proiecțiu- nile a trei puncte nu tn linie drâptă, să se afle o direcție a planului ce deter- mină. — lutersacțiunea a duoă plane; a unui plan și a unei drepte. — Inter- secțiunea poliedrelor, umbrelor tn po- liedre. — Rotațiuni și rabaterl. — Ro- tațiunea unei figuri plane in jurul unei drepte In planul săfi—Rotațiunea unei figuri dre-care. — Construcțiunea tetraedelor regulate.—Distanța a duoă puncte. — Distanța unui punct de o dreaptă. — Distanța unui punct la un plan.—Cea mal scurtă distanță intre duoă drepte. Unghiul a duoă drepte.— Unghiul a duoă planuri.—Unghiul unei drepte cu un plan. — Linii de cea mai mare pantă. Mecanica.—Compunerea forțelor. — Cuple. Reducerea forțelor cari lucrează asupra unui sistem solid.—Ax și resul- tante, proprietăți.—Teorema momente- lor, forțelor paratele.—Centrul de gra- vitate.—Centrul de gravitate al figuri- lor geometrice.—Teorema lui Gulden.— Cinematica. — Viteza. — Despre miș- cări.—Compunerea viteselor.—Calculul vitesei resultantei. — Accelerațiune. — Plan așe^ător.—Curbură. — Proiecțin- nea acceleraționel pe tangentă și ra£a de curbură.—Compunerea a duoă miș- cări dre-carl. — O translațiunecu otrans- lațiune. Rotațiunea cu o translațiune și duoă rotațiuni.— Mișcarea helicoida lă. — Dinamica. — Definiția forței și o masă. — Mișcarea sub influența unei forțe, imitate In mărimea direcțiune!.— Mișcarea uniformă accelerată safi tn- -târ^iată.—Mișcarea —Mișcarea projec- telor.—Pendul simplu. — Mișcarea sub influența unei forțe variabile. — Forța care produce o mișcare uniform circu- lară.—Definițiunea travaliului.—Forța constantă și deslocuire rectilină.—For- ța variabilă și deslocuirea rectilină. — Travaliul necesar pentru a comprima un resort. — Travaliul prin dilatare In mașinele cu aburi —Putere vie. — Va- riațiunea puterei vil, relațiunea intre puterea vie și travalifi.—Mișcarea unui sistrm solid. — Mișcarea centrului de gravitate. — Teorema puterilor vii. — Noțiuni generale asupra mașinelor. — Scopul unei mașini — Travaliul mo- tor.— Travaliul resistent.—Legile fie- cărei.—Coeficenți de frecare.—Pârghia. Planuri înclinate.—Balanțe. — Cântar. Bascule de comercifi. Macara. — Regu- lator. B.ela. — Manivelă. — Paralelo- gram.—Angrenage —Cremanieră. No. 22.074 ₁R* 1887, Maifi 29. —Conform art. 11 din regulamentul de aplicare al codului silvic, se publică spre generala cunoscință că In urma contestațiunei primită diu partea D-lui- doctor G. Chiriazi, făcută tn conformi- tate cu art. 16 din codul silvic, relativ la punerea sub regimul silvic a pădurel D-sale Pandelea, de pe proprietatea cu ncelaș nume, pendinte de comuna Vă- lena-Pandelea, din plaiul Ialomița, ju- dețul Dâmbovița, și publicată ca ast-fel In Monitorul oficial No. 234 din 27 Ia- nuarie 1884, Indeplinindu-se tdte for- malitățile cerute de art. 8 și următorii din secțiunea I a regulamentului de apli- care al codului silvic, acea pădure s’a manținut sub regimul silvic, conform art. 11 din menționatul cod. No. 22.547. 1887, Iunie 1. — Conform art. 11 din regulamentul de aplicare al codului silvic, se publică spre generala cunoscință că in urma coutestărei primită din partea D-lul Michail Stătescu din comuna PitescI, fă- cută In conformitate cu art. 16 din co- dul silvic, relativ la punerea sub regi- mul silvic a pădurel sale de pe moșia Petroia, situată d’asupra viilor din cdsta câmpului, plas Podgoria, județul Mus- cel, și publicată ca ast-fel tn Monitorul oficial No. 5 > din 12 Iunie 1886, tnde- plinindu-se tăte formalitățile cerute de art. 8 și următorii din secțiunea I a re- g ilamentulul de aplicare a codului sil- vic, acea pădure s’a manținut sub regi- mul silvic, conform art. 13 din citatul cod. No. 22.549. 1887, Iunie 1. —Se publică spre generala cunoscință că , in de 1 Iulie 1887, se vor vinde prin licitație, tn localul prefecturel de Dâmbovița și la comnna respectivă, 155 stânjeni lemne, 323 arbori și 830 lă- turde, cari afi res uitat din tăerile ce se s’afi făcut de arsenalul armatei In anul 1884, tn pădurea Telesci-Ludesci, j odețul Dâmbovița. Condițiunile vln^ărei acestui material se pot vedea atât la prefectură cât și la comuna respectivă. Amatorii de a cumpăra acel material se vor presinta in localul acel prefec- turi și la comuna respectivă la ^iua mai sus fixata, spre a concura, fiind Însoțiți și de garanția prevăzută prin condiținne. No. 22.438. 1887, Maifi 30. MINISTERUL DE RESBEL Corpul III de armată Pentru aprovisionarea fnragiului ne» cesar trupelor călări din garnisoaa Ga- lați, pe timpul de la I Septembre 1887 pâaăla 31 Aug ist 1888, tn cantitate a- proximativâ de 300.000 k.lograma fân, 3 Iunie 1887 MONITORUL OFICIAL 1115 240.000 kilograme orz saâ ovăz și 180.000 kilograme pae; Se publică spre cunoscință generală că, tn ^iua de 6 I aii a 1887, orele 3 p. m., se va ține licitație tu localul co- mandamentului corpului III de armată, din strada Cuza-Vodă No. 50, de către serviciul intendenței. Caetul de sarcine, tn care se prevăd condițiunile necesare la acestă aprovi • sion are, se pot vedea tu tdte «Jilele de lucru de la orele 8—11 a. m., la servi- ciul intendenței. Licitația va avea loc prin oferte sigi- late, conform caetului de sarcine și art. 40—57 din legea comptabilitățel gene- rale a Statalul. Pentru a putea concura la acâstă li- citație doritorii, pe lângă actele prevă- zute la art. 1 din caetul de sarcine, vor depune o cauțiune de lei 5.000, în nu- merarifi sau efecte publice recunoscute Stat. No. 9.007. 1887, Maiii 31. Serviciul intendenței divisiel din corpul III de armată Fiind-că Ia licitația ținută in Ziua de 26 Maiii 1887, conform publicației din AfoniforwZ oficial No. 30, pagina 591, nu s’afi presintat concurența pentru darea în antreprinsă a lemnelor necesare cor- purilor și serviciurilor din raionul ace- stei divisil, afară de jadețul Bacăfi, pe exercițiul 1887—1888; In conformitate cu ordinul coi pulul III de armată No. 8.719, se publică o nouă licitație pentru Ziua de 30 Iunie 1887, care se va ține in localul acestui comandament și In condițiunile publi- cate în Monitorul oficial No. 288 diu 1887, la pagina No. 7.423. Depositul de recrutare din Bacăii Sub-locotenentul în reservă Lecca I. Dumitru, cu domiciliul tn acest județ, iar acum cu domiciliul necunoscut, fiind chemat cn ordinul divisiel 6 infanterie cu No. 4.551, a lua parte la instrucție ca concentrat la regimentul 6 călărași, i se face cunoscut că in Ziua de 15 Maiii 1887, să se afle presint la acel regiment. ANUNTIURI JUDICIARE LICITAȚIUNI Tribunalul Ilfov, secția de notariat Societatea creditului funciar ur- ban din Bucuresci, cu adresa No. 2.931 din 1887, pentru suma de 10.000 lei noui, ce are a lua în virtutea actului de ipotecă înscris de acestă secțiune sub No. 66 din 1878, a cerut punerea în vînZare prin licitație a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbia și strada Popa-Tatu No. 17, averea D-lui Dimitrie Brăescu, de profesie proprie- tar și domiciliat chiar în acest imobil și care vînZare s’a încuviințat prin jurna- lul încheiat de acăstă secție sub No. 1.090 din 1887. Acest imobil se învecinesce spre Nord cu strada Himistului, la apns cu strada Popa-Tatu, iar la răsărit cu proprieta- tea D-lui Alexa Marin, având 19 metri, 10 centimetri fațada în strada Popa-Ta tu, 18 metri, 10 centimetri tn strada Hi- mistnlui și 20 metri adâncimea; imobi- lul se compune dintr’un singur corp de clădire, de zid masiv, învelit cu metal, coprinde 7 camere, o bucătărie și o piv- niță tăvănită, precum și un chioșc în curte; starea de soliditate și întreținere sunt mulțumitcire. Asupra acestui imobil s’a mai găsit și următdrea sarcină: Dosarul No. 1.987 din 1883, D. D. Brăescu se împrumută de la D-na Sma- randa Periețeanu cu lei 6.500, cu ipo- tecă imobilul în cestiune. Se face dar cunoscut în general că a- căstă licitație se va urma în pretoriul acesta! tribunal în Ziua de 26 Septembre 1887, orele 11 diminăța; având în vedere câ t jțl acei cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chi- rie, privilegifi, ipotecă safi veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de Ziua fi- xată pentru licitație, spre a’și arăta pre- tențiunile; căci în cas contrarifi veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 3.973. 1887, Aprilie 27. — Societatea creditului funciar ur- ban diu Bucuresci, cu adresa No. 2.938 din 1887, pentru suma de lei noul 1.500, ce are a lua în virtutea actului de ipo- tecă înscris de acestă secție sub No. 179 din 1883, a cerut punerea în vînZare prin licitație a caselor cu locul lor diu comuna Bucuresci, colorea Verde, subur- bia Spirea-No uă, strada Srenilor No. 59, averea D-lui I6n loniță Precupețu, pro- prietar șl domiciliat chiar în acest imo- bil, a cărui vînZare s’a încuviințat prin jurnalul încheiat de acesta secție sub No. 1.059 din 1887. Acest imobil se învesinesce la Nord cu D. Stan Coșăreanu, la Sud cu strada Sirenilor pe o întindere de 16 “/«w me- tri, ce ’i servă și de fațadă, la Est cu D. Tănase Manole și la Vest cu D. Dinu Bragagiu, având adâncimea de 46 io/ick> metri. Imobilul în cestiune consistă într’un singur corp de clădire în paiantă, înve- lit parte cu șindrilă și parte cu fer, com- pus din patru camere, o săliță și o pris- pă pe stâlpi de lemn. Acest imobil nesupus retrageri este împrejmuit cu uluci, având pdrtă de lemn. Asupra acestui imobil nu se mal a- flă altă sarcină. Se face dar cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal în Ziua de 26 Septembre 1887, orele 11 diminăța; având în vede- re că toți acei cari ar pretinde veri- un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privilegifi, ipotecă safi veri-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de Ziua fixată pentru licitație, spre a’și areta pretențiunile; căci în cas contra- rifi veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 4.005. 1887, Aprilie 27. — Societatea creditului funciar ur- ban din Bucuresci, cu adresa No. 6.951 din 1886 și pe vasa actului de ipotecă Ins ris de acâstă secție sub No. 2o4 din 1883, pentru suma de lei noui 70.000, a cerut punerea în vînZ ‘re prin licita- ție a caselor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbia Cișmeaua-Mavro- gheni, sosâua Chiselef, avere a D-lui Mihail Kogâlniceanu, de profesie rentier și domiciliat chiar îa acest imobil, a că- rui vîZare s’a încuviințat prin jurnalul încheiat de acăstă secție sub No. 7.893 din 1886. Terenul pe care se află imo- bilul se compune dinduoă părți, ântâia cu lețada despre soseua Chiselef de 172 metri și o adâncime până în strada Dos- nică de 150 metri și 70 c. m., a duoa cu o fațadă despre strada Dosnică de 224 metri și 85 c. m. și cu o adâncime de 37 metri și 65 c. m.; se învecinesce în stânga cu D. P. Grâdișteanu, astăZI Capșa, în drepta cu principele Ghica, în fund cu strada Dosuică; iar secundul teren se învecinesce cn mai multe locuri libere; imobilele construita pe acest loc consistă în 3 corpuri de clădiri de zid masiv și un mic corp de ghețărie, în velite cu metal, conține 8 camere, nn antrefi, o verandă cu coldne în primul corp, care este așaZat parte pe piv- niță, de zid boltiti; secundai corp servă de muzefi, conține o sală mare cu parchet și 2 camere așeZate pe pământ; cel de al treilea conține 2 camere pen- tru stăpân, 8 de servitori, o bucătărie și 2 latrine; pe al duoilea teren, situat în întrul curței, este situat un alt corp de clădire de zid masiv, învelit cu metal și care conține 2 camere de stăpân, 4 pen- tru servitori, un șopron de 4 trăsuri ȘÎ graj 1 de 6 cai, 2 sure de limn și a treia de zid; împrejmuirea de scânduri cu par- maclâc și parte de lemn; ca comodități la primul teren parc de lux cu mai multe paviliăne, basinuri, parte din parc canJisat, puț cu pompă,statul etc.; iar pe cel de al duoilea teren 2 puțuri cu 1116 MONITORUL OFICIAL 3 Iunie 1887 rdtă, un șopron de scânduri, o grădină cu pomi fructiferi și legume. Asupra acestui imobil s*a mai gătit și următdrele sarcine : Dosarul 1.460 din 1884, D-na Cleo- patra Comăneanu cere vîndarea imobi- lului din comuna Bucuresci, suburbia Mavrogheni, sosâua Chiselef. Dosarul 1.292 din 1878, D. M. Ko- gălniceanu se împrumută de la D-na Raluca Lămotescu cu lei 75,000. Dosarul 1.050 din 1885, D. Landau fiul a cerut vîndarea imobilului din su- burbia Mavrogheni, sosdua Cheselef, a- verea D-lui M. Kogălniceanu. Se face dar cunoscut în general că a- căstă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal în 4iua de 26 Septem- bre 1887, orele 11 dimineța; având în vedere că toți acei cari ar pretinde veri- un drept de proprietate, usufruct, ser- vitute, chirie, privilegii!, ipotecă saii veri-ce alt drept asupra imobitului în cestiune să se arate la tribunal, înainte de 4iQa fixată pentru licitațiune, spre a ’și arăta pretențiunile ; căci în cas con- trarii! veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 4.016. 1887, Aprilie 27. — Societatea creditului funciar ur- ban din Bucuresci, cu adresa No. 2.940 din 1887, pentru suma de lei noui 8.000, ce are a lua în virtutea actului de ipo- tecă înscris Ia acestă secție sub No. 585 din 1884, a cerut punerea în vîngare prin licitație a caselor cu locul lor din oomuna Bucuresci, coldrea Verde, su- burbia Popa-Tatu, strada Berzei No. 7, averea D-nei Ecaterina Petrescu, pro- prietară și domiciliată chiar în acest imobil,și a cărui vîmjare s’a încuviințat prin jurnalul încheiat de acăstă secție sub No. 1.058 din 1887. Acest imobil se învecinesce la Nord cu proprietatea D-lui lonescu, la mia^ă- cu strada Popa-Tatu, la răsărit cu strada Popa-Tatu și la apus cu strada Berzei. Acest imobil consistă din trei corpuri de clădiri, primul corp cel principal este construit de zid masiv, învelit cu tini- chea, este așezat pe o linie nesupusă re- trageri, el conține 7 camere, din cari 2 în etagiul podului și o pivniță mică ne- boltită; cele-l-alte duoă corpuri fiind în urmă nu s’aii evaluat; împrejmuirea este de scânduri. Asupra acestui imobil nu se mai află altă sarcină. Se face dar cunoscut tn general că a- căstă licitație se va urma în pretoriul a- cestui tribunal în $iua de 30 Septembre 1887, orele 11 dimineța; având în vede- re că toți acei cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servi- tute, chirie, privilegii!, ipetecă saii veri- co alt drept asupra imobilului în cesti- une să se arate la tribunal, înainte de Jiua fixată pentru licitațiune, spre a ’și arăta pretențiunile ; căci în cas contra- rii! veri-ce cereri se vor ivi nu se vor considera. No. 4,028. 1887, Aprilie. Tribunalul Romanațî Prima societate de credit funciar ro- mân din Bucuresci, în virtutea actului ipotecar înscris la tribunalul acestui ju- deț Romanațî, în primul rang, sub No. 51 din 8 Decembre st. v. 1879, a- supra moșiei Găvănesci cu tdte trupuri le și numirile ce va fi având, împreună cu totă pădurea aflată pe dânsa, situată în comuna Găvănesci, plasa Oltețnl, din acest județ Romanațî, proprietate a D-lui Anton C. Brăiloiu, a cerut pu- nerea în vîngare a citatului imobil pen- tru despăgubirea sa de capitalul rămas neamortisat din suma de lei noui 150.000, cu care societatea a împrumutat pe D. Anton C. Brăiloiu, și de anuitățile da- torite, cheltuelile făcute și cari se vor mai face de Jisa societate, împreună cu procentele lor de 8 la sută, și cari sume se vor specifica în caetul de însărcinări prevăzut de art. 65 din legea creditului funciar. Tribunalul, prin jurnalul săi! No. 2.457 din 22 Decembre 1886, a ordonat ca vîmjarea sus numitei moșii să se facă în (Jiua de 13 Iunie st. v. 1887. Se face dar cunoscut tutulor prin a- acestă a treia publicațiune că, tn ^iua de 13 Iunie 1887, se va vinde cu lici- tațiune publică, în pretoriul acestui tri- bunal, la orele 10 de dimineță, moșia Găvănesci, cu tdte trupurile și numirile ce va fi având, împreună cu totă pădu- rea aflată pe dânsa, proprietate a D-lui Anton C. Brăiloiu, situată în acest ju- deț Romanațî, plasa Oltețnl, comuna Găvănesci, dupe cererea primei societăți de credit funciar român din Bucuresci. Doritorii de a cumpăra acestă moșie vor putea lua cunoscință de condițiunile vîngărel din caetul de însărcinări ce are să fie depus la grefa acestui tribunal cu 8 Wș.) 1887, Maifi 20. Prefectura județului Prahova Conform ordinului D lui ministru al a- griculturei, industriei, comercialul și domenielor, No. 21.939, aducem invita- țiune tutulor D-lor comercianțl, cu dreptul de alegători la camera de co- mercifi din comunele județului Prahova și orașul de reședință Ploesci, ale căror nume și pronume sunt deje publicate in Monitorul oficial No. 225 din 13 Ianua- rie 1887, că, in (jiu a de 7 Iunie 1887, MONITORUL OFICIAL orele 9 dimineța, să se presinte in sala de jos, a liceului din Ploesci, pentru a procede la alegerea unui membru în camera de comercifi, in locul D-iuI G. Ciorăneanu, a cărui alegere s’a invali- dat de onor, minister. Prefect, G. Crivețeanu. No. 4.277. 1887, Maifi 30. Prefectura județului Putna In 4’ⁿa de I® Iunie 1887, orele 2 p. m., urmeză a se ține licitație publică la prefectură, pentru predarea a 35 stânjeni lemne de foc necesarii peniten- ciarului central Focșani, conform con- dițiunilor inserate în Monitorul oficial No. 16 din 21 Aprilie 1887. Se publică acăsta spre cunoscința a- matonlor. No. 3.103. 1887, Maifi 29. Prefectura județului Râmnicu-Sărat D-nii alegători ai camerei de comer- cifi și industrie din orașul și județul Râmnicu-Sărat, anume vă^uți tn lista publicată prin Monitorul oficial No. 206 din 1886, pag. 4.606, sunt convocați din nofi pentru de 7 Innie 1887, orele 9 a. m., In localul primăriei urbei locale, pentru a alege duci membri la camera de comercifi, în locnl D-lor Ră- ducanu Bă eseu și Mihalache Marinescu, a cărcr alegere nu s’a putut valida de ministerul comerciulul, de fire-ce nn în- trunesc condițiunea de foști safi actnali comercianți. Prefect, V. lonescu. No. 3.450. 1887, Maifi 29. Prefectura Județului Suceava Noi, prefectul județulni Suceava, în virtutea art. 11 din noua lege a came- rei de comercifi, convocăm adunarea a- kgătorilor pentru camera de comercifi din acest județ, prevă^uți în lista defi- nitivă și în drept de a vota, spre a se întruni în ^ina de 7 Innie 1887, spre a procede la alegerea a 3 membri la ca- mera de comercifi, în locul D-lor lancu Teodorini, loan Cernătescn și Nicu loan, invalidați de D. ministru agriculturei, industriei, comerciului și domenielor, prin ordinul No. 21.941. Tfite operațiunile alegerel vor avea loc la casa primăriei din orașul Fălti- ceni, iar scrutinul va fi deschis de la o- rele 9 diminăța până la orele 3 săra. p. Prefect, Gr. Gheorghiu. No. 2.598, 1887, Maifi 30. Prefectura Județului Teleorman Noi, prefectul județului Teleorman, conform telegramei D-lui ministru al agriculturei industriei, comerciului și domenielor cn No. 22.149 convocăm printr’acâsta pe toți D-nii alegători pentru camera de comercifi din acest județ, înscriși în listele respective ce s’afi alcătuit conform art. 8 din lege și publicat prin Monitorul oficial No. 233 din 1887, că, în c. creditului mobiliar. 200 » » căilor ferate române . 5 o,o 1 Maiâ---1 Noem. . română de construc. 250 , » Obligațiuni de Stat ro 6 °,o 1 Apr.---1 Ootom. Acțiunile bănoel .Pre- 250 . . mâne (convertite ru- 7 % 1 Ian.---1 Iulie vederea1' ...... 100 . rale) ........ 8 «.o 1 Ian.---1 Iulie P.ima societate de rea- 200 . . împrumutul (Stern) . . sigurare Bomânia . . „ (Openheim) A-<ț. soc. basalt artificial , municipal 5’o 1 Ian.---1 Iulie III 1 1 1 1 1 1 1 SCHIMB 1 1883 ........ 5% 1 Maiâ---1 Noem. Londra......oek 11 1 1 1 1 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Împrumutul municipal Lei 20 Tragerea , ......3 Iun! 1884 ........ p % 1 Ian.---1 Iulie Paris......oek împrumutul orașului U °l 'o 1 Ian.---1 Iulie' ....... 3 luni Bucuresci (losurl) . n °o 1 Ian.---1 Iulie Franoia ..... oek bonete VAL0BI DIVEBSE {6Oo 1 Maiâ---1 Noem. .......3 luni Napoleon de aur . . '.3 . Scrisuri funciare rurale W Viena ...... oek Galben austriac . o Idem urbane..... 5 o/o ....... 3 Iun) Imperial rusesc ........ Idem orașului lași . . L 30° 107 ..... nap. (scurt) Lira otomană ......... --- Obligațiunile casei pen Berlin ...... oek Biletele Bănoel aațioaals .... Hunilor...... .......3 luni Argint.......... . Germania .... oek ....... Î4- 80~8S % ....... 3 luni Fiorini de hârtie austriac! . . . Amsterdam . . 3 Iun) Bubla argint pe hârtie . , ’ , . , Petersburg ... 3 Iun) Belgia .... 3 Iun) ....... (scurt) Elveția • . . .8 Iun) Italia . . . . 3 laal Imprimeria Statalul Director, X. X. Or&șauu