Ko. 4b &N SXSMPLÂR! &o fiANÎ REGATUL ROMÂNIEI SambiU, 1887 * ț, 4(1111116 MONITORUL OFICIAL PRETU’L ABOAAMESTCLEL IN REGATUL MANIEI: 36 le! pe an ; 20 lei pe 6 InnL Abonamentele încep din anteia sub președința I. P. S. Mitropolit Primat. Se face apelul nominal și răspunc presinți 12 membri. Se citesce sumarul ședinței precedente și se aprobă. 11, Eâ. v’ași ruga dacă primiți să fie la | 12, saâ când veți crede. I. P. 8. Mitropolit al Moldovei: Mi se pare că s’a luat hotărîrea ca ședințele să se deschidă la orele 12. I. P. 8. Mitropolit Primat: Fiind-câ în regulament este ora determinata, de aceea eâ propun ca acestă hotărlre lu- ată de S-tul Sinod să fie trecută tn pres- criptul-verbal. I. P. 8. Mitropolit al Moldovei: Iată pentru ce cred că ar fi mai bine la o- rele 12, fiind-câ unii dintre P. P. S. S. Episcop! și Archierel se întâmplă ca să aibă slujbe și prin urmare nu pot veni la orele 11, dar la orele 12 pot veni. —Se pune la vot acestă propunere a I. P. S. Mitropolit Primat ca ședințele să se deschidă laorelel2, și seprimesce. —1.1. P. P. S. S. Mitropoliți și P. P. S. S. Episcopi fiind grăbiți a merge la Senat, ședința se ridică și se anunță cea viitore pentrn Luni, 8 Decembre 1886. Președinte, f losif, Mitropolit Primat. Secretar, f Inocentie Ploesceanu. Ședința de la 8 Decembre 1886 Șrdința se deschide la orele 12 și ju- mrtate, sub președința I P. S. Mitropo- lit Primat. — Se face apelul nominal și răspund presinți 12 membri. —Se dă citire sumarului ședinței pre- cedente, care se aprobă. — Se comunică de la biuroâ adresa direcțiune! tipografiei «Cărților Biseri- cesci* cu care înaintezi 4 tablouri cu- prinzând sumele ce direcțiunea acestei tipografii a incasat până la 1 Aprilie ex- pirat, precum și rămășițile de incasat la data menționată de pe tipăriturile : Le- gea organică și Regulamentele S-tului Sinod , Studii despre Ierarchia și insti- tuțiunea Bisericel ortodoxe, Predicele S-tului Ion Chrisostom și Biblia'de Bu- zăâ. — Se trimite la comisiunea de pe- tiținnl. — Se comunică de asemenea de la biuroâ adresa aceleeași direcțiuni, prin care face cunoscut tipărirea, conform votului dat de S-tul Sinod, a următore- lor cărți: 1. Aghiazmatarul, în număr de 2.500 exemplare, dintre cari înaintează 2 pen- tru biblioteca S-tului Sinod. 2. Noul Testament, dupe edițiunea de la Neamțu, care s’a înaintat cu tipări- rea până aprope de terminarea S-tului Evangelist Luca, și tot-d’o-dată rogă pe S-tul Sinod a da binecuvântarea să începă cu tipărirea S-telor Liturgii, precum și aMolitfeluicului.—Se trimite la comisiunea de petițiunl. —Dupe acesta se comunică de la biuroâ o adresă a Ziarului Biserica-Ortodxă- Bomână împreună cu 6 tablouri de miș- carea fondurilor jurnalului pe anii din P. 8. Valerian, raportorul, dă citire raportului comisiunei de petițiunl pen- tru recunoscerea călugărire! săvârșită asupra sorei Maria Preoteasa, de 80 ani, din monastirea Viforîta, fostă soție a ț repausatului preot Constantin de la bi- I 'serica Sânții împărați din Ploesci. Asupra acestei cestiuni, comisiunea, de și constată lipsa de formalitățile re- gulamentare, în ceea ce privesce proce- dura urmată pentru călugărirea numitei i surori, dar în vederea cașului de bâlă, este de opiniune a se recunosce de sân- « tul Sinod călugărirea acestei surori. — Se pune la vot opiniunea comisiu- nei și Sântul Sinod o aprobă. P. 8. Calistrat Bârlădeauu: Mă simt dator să mulțumesc S tulul Sinod pen- acestă bună-voință, ca mama mea să’șl p6tă petrece puținele Zii⁰ ce maI are tn acestă monastire, unde eâ o întrețin cu modestele mele miZlăce. —Se citesce raportul comisiunei pen- tru tunderea în monachism a surorei Maria Mungiu, în etate de 64 ani, din monastirea Agapia, eparchia Sântei Mi- tropolii a Moldovei. Asupra acestei cereri,comisiunea,gă- sind îndeplinite prescripțiunile cernte de regulament, opineză pentru aimite- rea numitei surori. — Se pune la vot acestă opiniune a comisiunei și Sântul Sinod o aprobă. —Se citesce asemenea raportul comi- siunei pentru tunderea în monachism a fratelui Tudor Matasă, de 72 ani, din schitul Durău, eparchia sântei Mitro- , pălii a Moldovei. Asupra acestei cereri, comisiunea, gă- sind îndeplinite formele cerute de regu- ₍ lament, este de opiniune a se admite că- lugărirea. I — Se pune la vot acestă opiniune a comisiunei și Sântul Sinod o aprobă. —Se citesce în fine raportul comisiu- nei de petițiunl pentru tunderea în mo- nachism a surorilor Maria Cernat, de । 66 ani, Elena Cernat, de 40 ani, și Ma- ria Vasilovici, de 42 ani, câte trele din monastirea Agapia, eparchia sântei Mi tropolii a Moldovei. Asupra acestor cereri, comisiunea, găsind îndeplinite formele cerute de re- gulament, este de opiniune a se admite । călugărirea numitelor surori. 1 — Se pune la vot opiniunea comisiu- nei, și Sântul Sinod o aprobă. Apoi ședința se ridică și se anunță cea viităre, pe când vor fi lucrări depuse la biurâ. Președinte, f losif, Mitropolit Primat. Secretar, j- Inocentie Ploesceanu. Ședința din 13 Decembre 1886 Ședința se deschide la orele 12 și ju- mătate din Zi । sub președința I. P. S. 23 Maiîî 1887 MONITORUL OFICIAL 918 Mitropolit Primat, față fiind și D. mi- nistru. Se face apelul nominal, și răspund presințl 12 membri. Se comunică de la biurofi 12 rapor- turi ale comisiunei de petițiunl, relative la diferite Gestiuni. P. S. Episcop al Romanului: Efi rog pe Sântul Sinod să mal amânăm aceste cestiunl și să procedăm mai âutâifi la alegerea archiereilor , și dacă vom mal avea timp ne vom ocupa și de acestea. P. S Valerian Ramniceanut Intre ra- porturile cari sunt aci, este unul relativ Ia cererea a duoi seminariști, cari aă dat hârtie S-tulul Sinod, pentru a in- terveni Ia D. ministru al cultelor, spre a li se da bursă să urmeze cursul teolo- gic la una din facultățile de teologie ortodoxe din străinătate. Aceștia așteaptă de mult timp hotă- rârea S-tulul Sinod și fiind că acum este și D. ministru presinte, și pentru că a- căsta este trebă de câte-va minute, vă rog să luați acăstă cestiune tn cercetare. —In urma acestei discuțiuni, Sântul Si- nod aprobă, și P. S. Valerian, raporto- rul, dă citire raportului comisiunei de petițiunl, relativ la cererea seminari- știlor loan Mihăilescu și Spiridon Po- pescu, de a se interveni la D. ministru al cultelor, spre a li se da bursă, pentru a continua studiele la facultatea de teo- logie din Cernăuți safi din Atena. Asupra acestei cestiunl, comisiunea este de opiniune că Sântul Sin o l ar tre- bui sâ ia în considerație cererea snpli- canților seminariști, și prin I. P. S- pre- ședinte a mijloci crearea a duoă burse pentru trimiterea acestor tineri la ori- care din facultățile de teologie ortodoxă; întemeiându-se comisiunea și pe aceea, că pentrn acest ram de sciință sunt tot- d’a-una puțini concurenci. D. ministru ăl cultelor: Gestiunea a- cesta mie mi se pare demnă de o mai mare desbatere, și în câte-va cuvinte, sâ ’mi dați voe să vă spun, cum cred efi că este bine ca unii din clericii noștri cei buni să păta să mergă la o facultate de teologie, și o spun mal ales până ce noi vom avea aci una în tăte condițiunile; și de și noi aci av^m o facultate teolo- gică, dar trebue sâ lucrăm pentru ca să fie făcută în mod temeinic ca și cele-alte. Asupra acestui lucru însă, nu trebue pășit cu precipitare. Acești tineri, cari nu sunt încă clerici, vin și spun: fiind că noi voim să ne facem clerici, de aceea să ne trimiteți la o facultate de teo- logie. Apoi, seim noi acum că ei vor in- tra în cler? Seim noi că dupe ce vor ter- mina cursul la o facultate de teologie, vor deveni clerici și nu’și vor schimba posițiunea? Afară de acăsta, nu ei sunt cari să se recomande, ci efi cred că tre- bue făcută recomandația pentru semi- nariștii existenți, dacă este vorba de ceva serios, spre a se trimite cei mai buni. Din lucrări se vede că aceștia afi avut la învățătură nota medie 8 și jumă- tate , fără ca să se arate cum afi mers cu tdte sciințele, cari le-afi urmat în se- minar; afi urmat tot într’un mod la tote safi pe unele le-afi negligeat și afi rămas înapoi ? Mai văd aci nn lucru, care ne frapeză ; ei prin petițiune cer o excep- țiune, spun anume unde vor să se tri- mită să studieze; va să gică să se ia dis- posițiuni dupe opiniunea lor. Și dacă este vorba de a trimite tineri ca să studieze la veri-o facultate de teo- logie tn străinătate, apoi atunci afi ași cere ca el să aibă nota 10 și sâ fie dintre cei premiațl și apoi să fim și siguri că dupe ce vor învăța se vor preoți, vor de- veni clerici; și de aceea 4*c că acăsta este o cestiune care are trebuință de multă cugetare. Dacă se crede de trebu- ință ca să se mai trimită tineri la veri-o facultate streină , apoi efi sunt pentru ca să mergă la facultatea din Cernăuți, care este una din cele mai bune. Acum dacă este să trimitem tineri la acăstă facultate, atunci. în urma unei consfă- tuiri a I. I. P. P. S. S. MitropolițI cu P. P. S. S. Episcop!, să trimitem dintre cei mai buni și în urma unui concurs ținut între dânșii, și atunci vom trimite pe cari ’l vom crede mai capabili, și să avem convingerea că acești tineri, când se vor întărce, vor rămâne în cler, căci se întâmplă adesea de nu rămân în cler. Acăsta este o chemare, care trebue să vină dintr’o pornire internă, și în acăstă privință lucrul trebue să fie bine studiat și de aceea ași propune să se mai amâne acăstă idee. Să’mi dați voe să vă spun că efi aș fi cu totul contra acestui lucru, căci tinerii noștri nu sunt încă formați până acum și fdrte lesne pot înclina; căci sunt fdrte neexperimentați. înțeleg să se ducă unde ar voi să se lumineze, să aibă relațiuni cu omeni mari, să se ducă în bibliotecile cele mari, să stea în relațiuni cn teologii din alte țări și să facă laudă bisericei; dar tinerii noștri sunt fdrte fragili în desvoltarea lor atât intelectuală cât și pe tărâmul religios. Efi unul spun că pe cât am stat tn Germania, unde mi-am făcut studiile, am fost fdrte mult înrelațiune cu clerul protestant de la nordul Germaniei, care este fdrte erudit. In tot cașul, efi ași dori ca studenții, dacă se va face ceva , să fie trimiși la facultatea din Cernăuți , însă în urma unui consurs, și dacă nu se va lua acestă disposițiune, acăstă petiție nu scifi tn ce sens ar fi resolvată. P. S. Episcop ăl Romanului'. Efi mă unesc în totnl cn cele^ise de D. ministru în acăstă cestiune; constat însă că este o mare necesitate, și acesta o Înțelege fdrte bine D. ministrn. Ceea ce însă sși ruga pe D. ministru este ca să pună în budget ca veri-o patru burse; pe urmă, se înțelege, că la tdte bursei» ace’ea să se publice concurs, să vină toți acei cari doresc să se dacă la veri-o facultate din streinătate, să se supună la un concurs și să se trimită cari s’ar găsi că scie mai bine, avândn-se în vedere și nota de Ia conduită. Cu modul acesta cred că ar fi bine să se trimită tinerii în streinătate. Efi cred dar că D. ministru să pună în budget măcar patru burse; și unde se vor trimite acei tineri, acesta rămâne la chibzuință guvernului și a conducăto- rilor țărel; și cu cât acăstă alegere va fi mal minuțidsă, cn atât elevii vor fi mri buni, pentru că noi avem mare tre- buință de asemenea dmenl. De aceea efi v'așl ruga, D-le ministru, ca până când facultatea ndstră va deveni tn condițiu- nile acelor facultăți, cum este acea din Cernăți, să puneți câte-va burse în bud- getul ministerului, măcar patru. Ase- menea luern trebue încuragiat pentru acel cari voesc a se deda tn cariera bi- sericescâ; și este de observat D-Ie mini- stru, că la cariera biserie ’ se aplică nu- mai fiii poporului de Ia ră. Pentrn că este o mare mărire, o mare ridicare de a intra în cler; acesta este modul lor de a vedea și trebuesc tncuragiațf, pentrn că cei cari ’l avem sunt fdrte puțini. Căci dacă Bucovina care este o miță țărișără are tot-d’a-una 40 de studențl.și clericii sei sunt nu numai pentru clerul înalt ci pentrn toți preoții din țeră, ae . pentru o țeră ca a nostră. care putem 4ice este de sese-spre-ijece o i w ) mare de cât Bucovina, trebne să avem peste 40 de elevi interni. Și neapărat că din aceștia la noi de o cam dată are să fie pentru clerul înalt, pentru profe- sori la Facultate, pentru profesori la seminarii, precum și directori de semi- narii, și aceștia trebue să fie dmenl fdrte instruiți, cunoscând arta de a educa copii, care este un lucru fdre mare. Nu cred că vom trimite încă mult timp în străinătate. De acea vă rog, D-le mini- stru, să puneți măcar patru burse : și pentru acestea să țineți concurs și să alegeți pe cei cari vor fi mai buni; în- colo n’am nimic de presintă chitanțele de plata patentei de comercianți și vor depune ofertele cu prețurile calculate în monetă nați- nală română și specificate pentru fie- care specie de material în parte, adi- ționate în total, scris în cifre și în li- tere, precum și o garanție de 10 la snti asupra sumei din ofertă ; iar condiți- nnile cu cari se va încheia contractul cum și probele dup» cari se va primi materialul și uneltele se pot vedea Ia direcțiune în tote filele de lucru. Pe lângă acestea concurenții vor a- vea în vedere art. 40—57 din legea comptabilităței și art. 21, 32 și 43 din legea timbrului. No. 898. ₃ 1887, Maifi 22. MINISTERUL CULTELOR ȘIINSTRUCȚIUNEIPUBLICE Pentru ocuparea în mod provisorifi, conform legei, a catedrelor de geografie și de sciințele naturale de la scola nor- mală primară a societăței pentru învă- țătura poporului român, secțiunea cen- trală din Bucuresci, ministerul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiune!, publică concurs pe ^iua de 15 Ianuarie 1888. Concursul se va ține în palatul Uni- versităței din Bucuresci, dupe prescrip- țiunile regulamentului legei de concur- suri din 1879. Condițiunile de admisibilitate și pro- grama materiilor asupra cărora vor fi examinați candidați! pentru catedra de geografie sunt arătate în publicațiunea No. 5.338, inserată în Monitorul oficial No. 34 din 16 Maifi 1885; iar pentru ca- tedra de sciințele naturale candidațil vor trebui să posede diploma de baca- laureat și să probeze că afi trecut exa- menele primilor duo! ani ai facultăței de sciințe , secțiunea sciințelor fisico- naturale, și vor trece examenul, conform legei și regulamentului concursului, a- supra obiectelor următore: zoologia, bo- tanica, mineralogia, geologia, fisica și chimia dupe programul de bacalaureat. ] înscrierile se fac la minister cu cel l puțin 8 4ile înainte de termenul fixat pentrn concurs. No. 5.098. —Ministerul, aurind pe consiliul per- manent al instrucțiunel, publică spre cunoscință generală că, la 15 Ianuarie 1888, se va ține concurs pentru ocupa- rea catedrelor de psichologie și logică, morala filosofică și retorica bisericescă și de istoria bisericescă și universală, ambele de la cursul superior al semina- rului central din Bucuresci, precum și pentru catedra de morală creștină, pas- torala și liturgica de la seminariul diu Huși. 916 MONITORUL OFICIAL 23 Maifi 1887 Concursul pentru cele duoă d’ântâifi se va ține în Bucuresci, palatul Univer- sităței; iar pentru cea din urmă la Uni- versitatea din Iași. Condițiunile de admitere la concursul pentru catedra de psichologie și logică, morala filosofică și retorica bisericescă, sunt: a) Aspiranții vor trebui să producă testimoniul de absolvirea a VII clase seminariale din țeră, safi un titlu aca- demic în teologie de la o facultate or- todoxă; b) Titlul academic de licență safi doc- tor în filosofic; c) Vor fi chirotonisiți safi obligați a se chirotonisi înainte de intrarea în funcțiune; d) Vor presinta juriului un curriculum vitae, pentru ca ministerul să fie pus în posiț e a urmări viața lor morală. Vor fi examinați: 1) din tote materiele catedrei respective, 2) din teologia dog- matică și morală , 3) vor face o probă de decLmațiune religiosă. Pentru catedra de morală creștină, pastorala și liturgica: a) Aspiranții vor produce un testi- monifi de absolvirea a VII clase semi- nariale din țeră, safi un titlu academic în teologie de la o facultate ortodoxă; b) Vor fi chirotonisiți safi se vor chi- rotonisi înainte de intrarea în funcțiune; c) Vor presinta juriului un curriculum vitae, vor fi examinați din teologia dog- matică și morală , pastorală și dreptul canonic, psichologia și logica precum și din liturgică. Pentru catedra de istoria bisericescă și universală, condițiunile sunt cele sta- bilite de minister prin publicațiunea sa No. 12.062, inserată în monitorul oficial 141 din 27 Septembre 1885. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^ile înainte de termenul fixat pentru concurs. ₄ₐ No. 5.121. —Pentru ocuparea în mod provisoriâ, conform legei, a catedrei de limba lite- ratura latină de la cursul superior al liceului S-tu Sava din Bucuresci, minis- terul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs pe ^iua de 15 Septembre 1887. Co "ursul se va ține în palatul Uni- versii fel. Aspiranții spre a fi admiși să concu- reze vor trebui să posedă titlurile de studifi cerute de art. 1 și 4 din legea pentru numirea profesorilor la scfileie secuni “. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^ile înainte de termenul fixat pentru concurs. No. 5.284. —Pentru ocuparea în mod provisorifi, conform legei, a catedrei de limba fran- cesă de la institutul pedagogic (acrila centrală de fete) din Iași, ministerul, aurind pe consiliul permanent al instruc- țiune!, publică concurs pe ^iua de 29 Septembre 1888. Concursul se va ține la Iași, în lo- calul Universităței de acolo. Aspiranții safi,aspirantele, spre a fi ad- mise să concureze, vor trebui să probeze: 1) Că afi vîrsta de 21 ani împliniți, că n’afi trecut peste 40 și fiind bărbați că sunt căsătoriți; 2) Că afi absolvit studiele secundare, pentru cari vor presinta diploma de ba- calaureat, ori certificatul de absolvirea scolel centrale. Examinarea se va face asupra etimo- logiei, sintaxei și literaturel limbel. înscrierile se fac la minister cu cel puțin 8 ^ile înainte de termenul fixat pentru concurs. No. 5.449. ₈* — Pentru ocuparea în mod proviso- rifl, conform legei, a postului de maes- tru de stolerie de la atelierul scdlel normale «Vasile Lapu“ din Iași, minis- terul, aurind pe consiliul permanent al instrucțiunel, publică concurs pe 0 184.85 Losurl tureesol........ 34.75 34 2; Argint contra hârtie ..... 100 --- 100 --- Schimb Londra, 3 luni..... 20.32 20.31 Dato ia unificată a Egiptului 6°/0 376 --- 375 - Ruble hârtie pe bani gata . . . 115.25 115--- - , Paris, 2...... 80.60 80.55 Schimb Londra la vedere . . . 25 20 25.20 Acțiunile creditului Anstalt . . 284.70 283 90 „ Amsterdam...... 168.30 168.30 „ Amsterdam 3 luni . . ., 207.75 207.75 Rentă metalică........ 82.70 82 80 împrumutul municipal Bucuresci 94.40 94.20 „ Berlin........ 123 - 122.93 , hârtie......... 81 60 81 50 Londra » an.......... 112 70 112 60 Francfort Consolidatele engleze..... 102 \6 102 _Losurl tureesol........ 17 - 16 70 Acțiunile Bănoel Bomâniel . . . 61/, 6 1/, Schimb Londra la vedere . . . 127.35 127.35 21 Maiâ (2 Iunie) 1886 Schimb Paris......... 25 38 25 38 , Paris......... 50.50 50 50 „ Berlin........ 20.53 20.53 „ Berlin........ 62.50 62 60 Renta română amortisabilă 5 °/0 94.50 94.35 . Amsterdam...... 12.03 12.03 , Amsterdam ...... 105.50 105 50 Scomptul 5o/0......... --- --- Imprimeria Statului Director, N, I. Ork(aB«*