Sâmbătă, 1877 ⁷ 12 Maiu No. 98 Un număr 25 b. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: AN, TREI-ȚECI și ȘESE; șiSE LUNI, 20 LEI (ântâiu Ianuarie și ântâiu Iulie) ANUNCIURTLE: LINIA DE TREI-DECI LITERE DOUft-PECI BANI ( inserarea Il-a și mal departe, 20 b.) Prețul unei publicații judiciare, pânâ ia cinel-^ed linii, eincl lei; eră mal mare de cincizeci linii, (jece lei DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se refusă Inserții și reclame, 60 b. linia, inserarea Il-a și mal departe, 20 bani linia. Anuneiurile se primesc și eu anul SUMAR PARTEA OFICIALA. — Președenția consi- liului miniștrilor: Decret. ministerul de resbel: Decrete șirapdrte, ministerul de interne : Decret. ministerul afacerilor străine: Decret. ministerul de justiție : Decret. Ministerul agriculturei, comercialul și luciri- lor publice: Prescurtare de decret. PARTEA NEOFICIALĂ. — Cronică. — Co- municat. — Depeși telegrafice. — Sumarul șe- dinței Senatului de la 27 Aprilie.—Continuarea ședinței Adunărel deputaților de la 21 Martie și ședințele de la 22 și 23 Martie. AnunciurI ministeriale, judiciare, administra- tive șt particulare. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 29 Aprilie 1877. PREȘEDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI. CAROL I, Prin gracia lui Dumnedeti și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de facia și viitori, sănetate ; Corpurile Legiuitore aii vota t și Noi sancționăm ce urmdsă: LEGE Art. I. Guvernul este autorisat aho- tărâ numărul, onorariile, diurnele si alte cheltueli cerute de înființarea și funcționarea comisarilor și alți agenți administratori, cari urmesă a se rân- dui, în conformitate cu convențiunile încheiate cu guvernul imperial al Ru- siei, în 4 Aprilie anul 1877. Art. II. Acestă-și împuternicire se dă guvernului spre a înființa trei co- misiuni, compusă din cinci membri fie care comisiune și cu menire de a su- pra-veghia aplicarea legei requisițiu- nilor pentru trebuințele amatei Ro- mâne. Guvernul, după necesitățile ce se vor ivi, va determina reședința acestor co- misiunL Art. III. Pentru acoperirea cheltue- lilor cerute de înființarea atât a comi- sarilor pe lengă oștirile Rosiane cât și a comisiunilor de supra-veghere a re- quisițiunilor, nu mai pucin și a altor cheltueli neprevedute și ocasionate prin faptul trecere! prin România a armatelor Rosiene, guv ernul este au- torisat a emite bonuri de tesaur pene la suma de 500,000 lei, conform le- gei din 2 Maiu 1876. Art. IV. La cea ântâiu sesiune, guver- nul va justifica înaintea Corpurilor Le- giuitore întrebuințarea sumelor ®hel- tuite în puterea acestei legi. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința de la 22 Apri- lie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de șesse-deci și cinci voturi, contra a șese. Președinți’, C< A. Rosetti, (L.S.A.D.j Secretar, A. Visanti. Acdstă lege s’a votat de Senat. în ședința din 26 Aprilie 1877, și s’a a- doptat cu majoritate de doud-deci și șdse voturi, contra a șdse. Vice-președinte, D. Brătianu. (L. S. S.) Secretar, N. Cămărășescu. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca să fie investită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dată în Bucuresci, la 29 Aprilie 1877. (L. S. St.) CAROL. Președintele consiliului Ministru secretar de miniștrilor ministru de Stat la departamentul internesi ad-interimlali- de justiție, nanee I. Câmpineann. 1. C. Brătianu. No. 998. MINISTERUL DE RESBEL. GA ROL I, Prin gracia lui Dumnedeti și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de fadă și viitori, sănătate, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 1,415 ; Corpurile Legiuitdre au votat și Noi, în puterea art. 93 din Constitu- țiune, Am sancționat și sancționăm; LEGE. Art. I. Se încuviințesă creditul es* traordinar de lei 1,088,000, deschis D-lui ministru de resbel asupra eser- 2§72 MONITORUL OFICIAL AL româniei 30Aprilie(12 Maifi) 1877 CAROL I Prin gracia lui Dumnedefi și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Având în vedere aprobarea consi- liului de miniștri din 25 ale curentei; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat al departamentul de resbel, sub No. 1,424, Am decretat și decretăm: REGULAMENT ASUPRA REQUISIȚIILOR MILITARE. TITLUL I. Dreptul de requisițiune și objectele de requisiționat. CAPITOLUL I. Dispoziții generale. Art. I. Ih timpul când armata va fi mo- bilisată în total safl în parte, locuitorii sunt datori a da prestațiunl în natură ne- cesarie, pentru a complecta aprovisiona- mentele armatei. Art. 2. Prestațiunile d’au drept Ia des- păgubire echivalentă cu valârea lor, afară de cașurile speciale arătate la art. 8 al a- cestul regulament. Art 3. Autoritatea militară are dreptul a face rrquisițiile, ele sunt formulate în scris în modul specificat mal jos. Nimeni nu pâte fi silit a da un object daca nu’I posedă în momentul cererel. Art. 4. Ori-ce requisițiune ne regulată inplică responsabilitatea pecuniară a a- celul ca o ordonă, fără prejudiciul dispo sițiilor articolului 57. CAPITOLUL II. Despre prestațiunile de requi sionat. Art. 5. Cele mal indispensabile furni- turi, supuse requisițiunel sunt: a) Cuartiruirea la locuitori a âmenilor, cailor și celor alte animale în localurile disponibile, precum și clădirile trebuin- ciâse pentru personalul și materialul ser- viciurilor de ori-ce natură aparținând ar- matei. b) . Alimentele de hrană pentru oficerl și soldați. c) . încălzitul pentru armată, furagiul pentru cal și alte animale, paele de așter- nut pentru trupele bivuoacate sau canto- nate. d) . Morile și cuptârele. e) . Hamurile și trăsurile de transport de ori-ce natură din preună cu personalul. f) . Animalele de tot felul trebuinciâse cițiulut 1877, prin decretul No. 809, de la 8 Aprilie 1877, pentru acope- rirea cheltuelilor necesarii în luna A- prilie, cu ocasia mobilisărei trupelor. Art II. Acest credit se va acoperi prin uă noue emisiune de bonuri de tesaur, conform leg^t de la 2 Maiu 1876. Acestă’lege sa votat de Adunarea deputaților în ședința de la 18 Aprilie 1877, și s'a adoptat cu majoritate de 57 voturi, contra a 9. Vice-președinte, Colonel D. Leca. (L. S. A. D ) Secretar, 7. Carabafescu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința de la 21 Aprilie, anul 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 28 vo- turi, contra a 3. Vice-președinte, D. Brătianu. (L. S. S.) Secretar, N. Cămărășescu. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statu- lui și publicată prin Monitorul oficial, conform art. 115 din Constituțiune Datăîn Bucuresci,Ia 27 Aprilie 1877. (L. S. St.) Ministru secretar de Stat ad-interim la de- partamentul de finance, I. C. Brătiann. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel. General de brigadă Cernat. Ministru secretar de Stat la departamentul justiției, I. Câmpineanu. No. 953. importul D-lul ministru de resbel către M. Sa Domnitorul. Prea Înălțate Domne, Am ondre a supune la Înalta sancțiune a Măriei Vdstre legea votată de Corpurile l egiuitdre prin care încuviințesă creditul estraordinar de lei 1,088,000 , deschis a- cestul minister asupra esercițiulul 1877, prin decretul No. 809 , de la 8 Aprilie 1877, pentru acoperirea cheltuelilor ne- cesare în luna Aprilie , cu ocasia mobili- sărțl trupelor, rugând pe înălțimea Vds- tră a sub seri alăturatul project de decret, pentru promulgarea legel. Sunt, cu cel mar profund respect, Prea înălțate Ddmne, Al Mărieî-Vdstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Sfat la departamentul de rosbel, General do brigadă Cernat. No. 1,415. 1877, Aprilie 24. atât transportului cât și alimentațiunel trupelor. g) . Căile ferate coprinZend atât mate- rialul de tot felul, cât și personalul și clă- dirile ce’I aparțin. h) . Materialul, sculele, instrumentele mașinele și aparatele pentru construcția sau reparația căilor de comunicațiune și în general pentru esecutarea ori căria lu- crări militar?. i) . Călăuzele, conductorii precum și â- menil trebuincioșl pentru tâte lucrările ce diferitele serviciurl ale armatei aă a esecuta. j) . îngrijirea bolnavilor sau a răniților pe la locuitori. k) . Bastimentele safi încărcările ce se găsesc pe râuri, gârle, lacuri și canale. 1) . Efectele de îmbrăcăminte, echipa- ment, campament, harnașament, armătură și de culcat, medicamentele și miZlâcele de pansament. m) . Tâte cele-alte objecte și serviciurl a căror întrebuințare ar fi neapărată inte- resului armatei. Art. 6. Prestațiunele prevădute la para- grafele a, b, și c din articolul precedent sunt singure care pot fi nquîsiționate în timpul concentrărilor, pentru esercițiurl, manevre safi pentru restabilirea ordinel în vr’o localitate. In cașurile prevăZute de precedentul a- liniat rtqui sițiunile sunt locale și nu se vor face de cât numai atunci când admi- nistrațiunea resbelulul va simți necesita- tea, în interesul armatei, de a recurge Ia măsurile escepționale ale requisițiunel din causa anevoinți-I de a pre-îmîmpina tre- buințele armatei după reguble ordinare. Art. 7. Hequisițiunile relative la între- buințarea stabilimentelor industriale pen- tru trebuințele arătate la articolul prece- dent și în cas de resbel, nu pot fi făcute de cât după un ordin special al ministe- rului de resbel safi al comandantului ar- matei. Art. 8. Rcquisițiunile prevăZute la pa ragrafnl a al articolului 5 din reglemen- tul de faciă nu dafi drept la nici uă in- demnitate atât în timp de pace cât și de resbel. TITLUL II. Despre esecntarba requisițiunilor. CAPITALUL III. Despre requisițiele relative la hrană, îm- brăcăminte, la echipament, la medicamente și altele. Art. 9. Ministerul de resbel hotărasce epoca când încep rrquisițiunele pe uă par- te safi pe tot teritoriul țăreî. Decisiune acâsta este comunicată co- mandantului a'matei, pentru a da ordinele cuvenite corpurilor de sub comanda saₜ 30 Aprilie (12 Maiti) 1SV; MONiTUEOL UrliJlALAL nOMANIE. 2873 Art. 10. De la epoca determinată pentru requisiție încetâsă alocațiele în bani, pen- tru furniturile ce se vor da în natură. Art. 11. Pentru esecutarea requisițiilor, ministernl de resbel numesce comisiuul mixte, pe la localitățile unde ar găsi de trebuință spre a se face aprovisionările necesare armatei. Art. 12. C >misiele sunt compuse de prefectul districtului, de un delegat al ministerului de resbel, de primarul comu- nei și de un membru al comitetului per- manent. Art. 13. Ministerul de resbel fixâsă cu- antitatea și natura furniturilor, ce trebue a se requisiționa de comisii, în fie care dis- trict având în considerație resursele lo- cale. Art. 14. Președintele comisiei, în urma acestei autorisațiî și în înțelegere cu cel alțl membrii, face repartiție asupracomu- nelor din district și dă ordin primarilor comunelor despre prestațiunele ce aii a da locuitorii. Art. 15. Primarul, după primirea ordi- nului, asistat, afară de cașuri de forță ma- joră, de către doul din locuitorii cel maî impuși din comună, face repartiția între locuitori a prestațiunilor cerute și între contribuabili, chiar când aceștia nu lo- cuesc în comună. In nici un cas repartiția nu va covârși maximul de a treia parte din productele proprietarului moșiei arendașului sau ori- cărui locuitor din comună. Primarii vor da fie-cărul locuitor nă chitanță pentru prestațiele predate, spre a le servi la despăgubire. Chitanța va fi tăiată din un registru cu matcă după modelul No. 2 bis. Art. 16 Tâte furniturile sunt adunate prin mitjldcele primăriei și date în primi- rea comisiei la punctul unde se face apro- visionarea. Art. 17. Primarul, dâcă găsesce de tre- buință, pdte, în socotâia comunei, să apro- vizioneze prestațiunile cerute, pe compta resurselor generale ale budgetului comunal. In nici un cas primarul nu va putea co- prinde în repartiție stabilimentele religi- 6se sau ospitaliere și nici un object safl clădire aparținând companiilor drumuri- lor de fer ce servă la exploata e. Art. 18. Pentru primirea furniturilor, comisia va dresa un proees-verbal format după modelul No. 3, pe care ’l va da pri- marului comunei safl delegatului său, îm- preună cu un tabloti făcut după modelul No'. 4, pentru prestațiile primite. Atât procesul-verbal cât și tabloul se vor tran- scrie într’un registru care se va păstra la primăria de la reședința districtului. Mi- nisterului de resbel se va trimite uă espe- diție a procesului și a tabloului citat. Art. 19. Pentru îomagasinarea, conser- varea și distribuția la armată a prestați- ilor aprovisionate, comisiile vor avea per- sonalul militar necesar, ținând compturî conform reglementului special al mate- riilor. Art. 20. Corpurile de trupă sunt auto- risate a face requisiție numai în cașurile următâre: 1) . Pentru trăsurile de transport nece- sare în timpul marșului, după ordine spe- ciale a mifiisterulul de resbel prin care se autorisă numărul trăsurilor pentru fie- care corp. 2) . Pentru cuartiruirea trupelor și ocu- parea localurilor necesare conform regle- mentului special al cuartiruirilor trupelor. 3\ Pae de așternut și lemne de foc. 4) . Bastimentele safl îmbarcările ce se găsesc pe rîurl, gârle și canale. Art. 21. Requisițiile de natura celor a- râtate în articolul precedent, se eseeut de primari în urma unul ordin dat de coman- danții corpurilor de armată, conform mo- del No. 1. Art. 22. Când corpurile de trupă călă- toresc isolat, atunci ordinul de requisiție se subscrie de șefii de corpuri. Art. 23. Pentru prestațiile primite, cor- purile dati primarilor bonuri după mode- lul No. 2 tăiate din condica cu matcă. Art. 24. Esecutarea reiqusițiilorde pri- mar se face conform art. 15 din acest re- glement. Art. 25 Corpurile n’afl nici nn amestec în esecutarea requisiție!, cu tdte acestea dau concursul ce s’ar cere de primari. CAPITOLUL IV. Despre requisiții relative la cal și trăsuri. Art. 26. In toți anii se va face recensă- mântul cailor și epelor, de 1 a vârsta de la 6 ani îa sus, de la 1 la 20 Ianuarie, în fie care comună deuă comisiune compusă din primar, doui membrii ai consiliului comu- nal și doul locuitori din cel mal impuși. Vârsta unul cal safl âpă, se socotesce de la 1 Ianuarie al anului nascerel. Art. 27. In fie care an și la epocile ce se vor fixa, comisiuni mixte numite în fie care județ de ministerul de resbel, proee- dâsă pe cât se va putea în fie care comu- nă, în presența primarului la inspecția și la clasarea cailor și epelor trecute în re- censemânt, precum și acelea ce s’ar găsi ne înscrise și care ar întruni condițiunile necesare pentru servicifl. Art. 28. Animalele recunoscute proprii pentru veri unul din serviciurile armatei, sunt clasate după catigoriile stabilite în budget, după prețul hotărât pentru cum- părarea anuală a remonților. Comisia procedă îa urmă la tragerea la sorți între animalele de diferite catigorii. Art. 29. Sunt scutiți de requisițiune în cas de mobilisare și nu sunt trecuți pe lista de clasare pe catigorii: 1. Caii destinați în serviciul capului Statului. 2. Caii funcționarilor ce sunt datori să aibă pentru serviciul Statului. 3. Armăsarii aprobați sau autorizați pen- tru reproducțiune. 4. Epele care sunt constatate pline, sau care afl mânji. 5. Caii și epele care nu afl încă vârsta de 6 ani 6. Caii administrației poștelorsaflaceia care îi întreține pentru serviciul sSO, prin contracte particulare. 7. Caii trebuincioșf pentru a asigura serviciul tutulor transporturilor nacesaril în timp de resbel, mal cu sâmă aceia al drumurilor do fer. Art. 30. Un tablou certificat de preșe- dintele comisiunel mix.e și de primar care să arate semnalimantele cailor clasați, No. r. sorților precum și numele proprietari- lor lor este trămis comandantului escadro- nulul de călărași din județ. Uă copie după acest tabloti rămâue de- pusă la primărie pânâ la clasamentul vi itor. Art. 31. Contigentul animalelor de fur- nisat în cas de mobilisare, din fie-care ju- deț pentru a complecta efectivele cailor de trupă prin trecerea după picior de pace pe acela de resbel, este fixat pe județe de ministerul de resbel. țiind socotâlă pen- tru fie-care categorie de resursele consta- tate de comisiunile mixte la inspecția a- nuală precum și de resultatul posibil al mutațiilor sau al perderilor de prevăzut. Acest contigent es*e împărțit de către prefect pe plășl și comune după resursele fie-căria categorii. Acâstă repartiție se notifică numai în cas de mobilisare. Art. 32. Când mobilizarea este ordo- nată, comunele suut dătâre de a furnisa cal requisiționațl în virtutea articolelor precedente și d’al trămite la capitala ju- dețului la data fixată de autoritatea mili- tară. Pentru acest sfîrșit primarii, după pri mirea ordinului de mobilisare, anunță pe locuitori ca tâte animalele clasate și pre sente în comună precum și acelea cari ati fost introduse de la cea din urmă clasare și care nu sunt coprinse în cașurile de scutire, trebuesc a ti adus¹ înaintea corni siucel instituită prin art. 27 care este în- dată convocată da primar. Comisiunele'examinâzădin n îi, caii și cele-alte animale de requisiționat, după ultimul tabloti de clasare dresat de comi- siunea mixtă eliminâză provisorifl pe a- celea cari nu mal îndeplinesc condițiunile cerute, înscrise la finele tabloului, pe cele din nofl aduse, trăgând mal ântâiu la soiți între aceste animale dâcă numărul lor pe catigorie ar trece peste cjece. Toți caii precum și cele-alte animale clasate și alese de comisiune pentru a fi predate armatei, se vor trămite prin îogii- jirea primăriei la reședința județului la a. 2874 MONITORUL OFICIAL AL ROMANifii dresa primăriei spre a se primi de comi- șiunea militară prevăzută la art. 33 al re- glementului de faciă. La numărul fixat de ministerul de res- bel prin repartiție, se va adăoga încă 10 cal la sută din aceia care urmâză pe lista de tragere la sorți, spre a putea comisi- nnea militară din fie-care județ, după e- saminarea cailor trămiș! de fie-care co- mună, să elimineze pe aceia cari nu ar mal fi buni de servicifi. Caii recunoscuți ne apțî de servicifi se vor lua înapoi de comune. Caii și cele alte animale eliminate pro- visoriti de comisiunea comunală ca ne mal fiind buni de servicifi, dâcă numărul sor- țului ’l-ar fi destinat armatei, se vor tră- mite în același timp cu cel-alțl comisiunel militare care singură va putea pronunciă definitiva lor escludere. Art. 33. Uă comisiune militară se va nimi de către ministru de resbel la reșe- dința fie-cărui district și va avea drept mi- siune de a esaminacail aduși de comune și a’l trămite pe la corpurile ce se vor des- tina. Art. 34. Comisiunea militară citată la art. proeedent se va compune: din prefec- tul districtului, din primarul comunei, de reședință, din unul satt trei oficiărl lu- ațl din corpurile călări. Un veterinar va însoți comisia în lucră- rile sale. Art. 35. Proprietarul unul animal coprins în contigentul de furnisat de fie-care co- mună, are dreptul de a cere comisiunel mi- litare înlocuirea acelui animal cu un altul ne coprins în acel contigent, dâră aparți- ind aceleași catigorii și îndeplinind con- dițiunile cerute pentru servicifi. Art. 36. Comisia militară va constata numărul cailor buni de servicifi pentru fie- care corp. Se vor serie caii aleși într’un tablofi mo- del No. 3 și se va trămite corpului îm- preună cu caii. Pe măsură ce se termină alegerea cai- lor pentru un corp în fie-care di, comisia încheie un tablou după modelul arătat. Un proces verbal al comisiei după mo- delul No. 4 va însoți tabloul. Uă expediție a procesului și a tablou- lui sunt trămise ministerului de resbel. Art. 37. Procesul-verbal și tabloul vor fi scrise într’un registru ce se va păstra la primăria de la reședința districtului, după care se dă de primar nă declarație fie-că- rui proprietar de numărul cailor, semnele lor, talia, etc. arătate în tablou, care s’afi luat de comisie spre a le servi de act la despăgubire. Art. 38. Afară de caii cari pot fi luațl din comune în virtutea legei, autoritatea militară are dreptul de a requisiționa tră- suri și atelagiml spre a asigura mijlâcele de transport în cas de mobilisare a arma- tei. Aceste mijlâce de transport coprinde : trăsuri trase cu bol safi cal, având hamu- rile în bună stare. Caii pentru atelagiurî sunt cuprinși prin deducerea din contigentul rădicat în vir- tutea legel. Art. 39. Rencensământul și clasarea tră- surilor precum și requisițiunea și trămi- terea lor la corpuri se vor face conform celor prevădute la art. 26, 27, 28, 30, 31, 32, 33, 34 și 36 din regulamentul de faciă. Condițiunile ce trebue să îndeplinâscă trăsurile pentru a fi luate în serviciul mi- litar se vor prescri de ministerul de res- bel prin deeisiunea ministerială. Pentru constituirea atelagiurilor, tra- gerea la sorți se face între caii de tras cla- sați de comisiunea mixtă prevăzută la art. 27. Hamurile sunt furnisate de proprietari cailor, în starea în care se află. Se pâte requisiționa și trăsuri fără atelagiurî. Art. 40. Sunt scutite de requisițiune, în cas de mobilisare ; trăsurile afectate pentru serviciul poștelor, acelea carî apar- țin companiilor drumurilor de fer și ser- vind la esplâtare, precum și acelea cari sunt special afectate pentru transportul persânelor. Aceste trăsuri nu sunt trecute pe sta- rea de recensământ. Art. 41. Estimația trăsurilor și hamu- rilor se va face de comisiunea mixtă pre- vădută la art. 27. Preciurile ce va fixa vor fi obligatorii. Aceste trăsuri care nu vor întruni în momentul requisițiel acelea-șl condițiunl ca în momentul estimațiel, se vor prețui a doua âră de comisiunea militară prevă- dută la art. 33. Prețul ce se va plăti va fi acel fixat de acâstă din urmă comisiune. In cas de con- testare se va recurge la comitetul perma- nent care decide fără apel. Art. 42. Requisițiunea trăsurilor înhă- mate, făcânduse în scopul de a complecta mijlâcele de transport ale armatei, sunt plătite,și vor aparține administrațiunel resbelului. Art. 43. Pentru convoiurile auxiliare și temporari trebuinciâse armatei, atât în timp de resbel cât și în timp de pace, în cas de mobilisare sau concentrare a arma- tei satt a uă parte din armată, în marșuri și chiar de schimbări de garnizână a tru- pelor, trăsurile trase cu bol satt cal se vor lua din comunele cele mal apropiate și nu mal mult de cât pentru 24 ore. Prețul de chirie se va fixa pe chilometru de către comisiunea prevăzută la articolul 50, uă- dată cu tarifele generale. Requisițiunile pentru acest sfîrșit se vor adresa primarilor, conform celor ară- tate la titlul II. Art. 44., Trăsurile și animalele clasate cari nu vor fi fost luate, precum și tâte acelea cari nu afi fost clasate, pot fi reqni- 30 Aprilie (12 Maifi) Ibi siționate conform regulamentului de faciă CAPITOLUL V. Despre requisițiele relative la căileferate Art. 45. In cașurile prevăzute de art. 1 al reglementului de faciă și numai pen- tru cașul de resbel, companiile căilor fe- rate sunt datâre a pune la disposiția mi- nisterului de resbel tâte resursele în per- sonal și în material de care el va avea tre- buință pentru a asigura transporturile mi- litare. Personalul și materialul ast-fel requisi- ționat pâte fi întrebuințat pe tâte liniele fără a se ține socotâlă de linia din care face parte atât în întru cât și afară de basa de operațiune. Art. 46. Autoritatea militară pâte ase- menea să ia de la companii, prin requisi- țiunl și pe prețul cu cari att fost plătite, combustibile, materiile grase și alte ob- jecte carî ar fi trebuinciâse pentru servi- ciul căilor ferate în campanie. Art. 47. Dependințelegărilor și ale că- ilor coprimjându-se biurourile și firurile telegrafice ale companiilor carî pot fi tre- buinciâse administrației resbelului, se pu- ne asemenea, prin requisițiunl la disposi- ția autorităței militare. Requisițiunile vor fi adresate de către autoritatea militară șefilor de gare. Art. 48. Requisițiile prevăzute la ar- ticolele precedente se vor esecuta după formele arătate în regulamentul special al transporturilor cu calea ferată. Art. 49. Comunele nu pot coprinde în repartițiunea prestațiunilor ce sunt requi- siționate d’a furnisa, nici un object apar- ținând companiilor drumurilor de fer. TITLUL III. Despre regulare» indemnităților. CAPITOLUL VI. Regularea indemnităților pentru presta- țiile requisiționate. Art. 50. Administrația militară plă- tesce conform lege! comptabilităței, pres- tațiunile primite în interesul armatei după prețul fixatprin tarifele de comisiuni mixte prevăzute de lege. Art. 51. Prestațiunile al căror preț nu s’att stabilit de comisiunea mixtă, prin tarifa generală, alăturată conform artico- lului precedent, se vor estima în momen- tul requisițiunel de către comitetul per- manent al județului Dâcă verl-un object, din causă de im- posibilitate nu s’ar putea estima nici în momentul requisițiunel, el se va estima în urmă cel mult în termen de uă lună de la requisițiunea lui. în cașurile prevăzute în presentul ar- ticol, estimațiunea se va face luându-se drept normă prețul mediii ce a avut acea M Aprilie (12 Maifi) 1877 MONITORUL OFICIAl, AL ROMĂNIEi 287b prestațiune în trei ani consecutivi d’ina- inte și în ac°iașl lună în care ar avea loc requisițiunea. Art. 52. Primarul comunei trămite in- tefldențel militare al divisie unde s’a fă- cut requisiția împreună cu tâte bonurile date de corpuri pentru requisițiile făcute de ele. Eră pentru requisițiile făcute prin co- misiile prevădute la art. 11 și 33 , se va înainta intendenței pe lângă ordinile de requisiție tablourile citate la art. 18 și 36 lin acest regulament. Intendența liberâsă un mandat primaru- lui care se va plăti la casieria județului saii a armatei cel mult în termen de trei luni. Primarul îndată ce a primit banii ’I îm- parte fie căruia după furniturile ce a dat. Art. 53. In timp de pace, prestațiunile prevădute la art. 43, se vor plăti în bani, și îndată ce transportul s’a Efectuat de că- tre corpuri și serviciuri. CAPITOLUL VIL Disposiții penale. Art. 54. Când prestațiunile nu sunt fur- nisate la timp de către autoritatea eomu- Armata ................................... Corp de armatii ......................... Divisia............................. _ nală, conform ordinului de la art. 14 și 21, și decă acâstă întârdiere provine din rea voință safi din neglijența primăriei, autoritatea militară, prin agenții săi, face de oficifi repartiția între locuitori. In acest cas sunt chemați să asiste la esecutarea requisiției cinci locuitori din cel mal fruntași. Autoritatea militară este încă autorisa- tă a esecuta însuși requisiția, atunci când primăria ar fi prea departe de localitatea unde se cere a se da prestațiile și nu ar fi timp a se face primăriei notificarea pres- crisă la art. 21. Art. 55. Când întârdierea esecutărel re- quisiției provine din rea voință a autori- tățel comunale sau a locuitorilor, complec- tarea prestațiunilor este făcută la trebuin- ță prin forță. Pentru prestațiunile adunate de către autoritatea militară fără concursul pr mă- riei, corpurile dafi recipisa fie cărui pro- prietar, de la care afi primit furniturile. Art. 56. Primarii și locuitorii, din cau- sa cărora s’ar fi provocat întârdiere și îm- pedicare la esecutarea requisițiunilor, sunt supuși amendelor, conform art. 39, 40, 41 și 42 din lege. Art. 57. Orl-ce militar sati membru din ORDIN DE REQUISIȚIUNE comisiunea de requisițiune, abusâză de puterea ce ’I este acordată, sati care refusă de a da chitanța de cantitățile furnisate , sunt pedepsiți, conform legel. Ori-ce militar care face requisițiunl fă- ră să fi avut calitate, este pedepsit, dâcă requisițiunile s’a făcut fără violență, con- form cu cele prescrise din aliniatul 5 al arh 241 din codul de justiție. Dâcă însă requisițiunile sunt făcute cu violență, fără a justifica motivul arătat la art 54, el este pedepsit conform cu cele prescrise de art. 243 din același cod. Tdte acestea, fără prejudiciul restitui- rel obiectelor la care el pâte fi condamnat. Art. 58. Tâte disposițiunile anteriâre contrarii regulamentului de faciă, sunt și râmân desființate. Art. 59 și ultimul. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 27 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 954 Model No. 1. ESPLICAȚIA NOTELOR 1) Se citezi legea sau decretul privitor asu- pra requisițiilor. 2) Numele comunei și districtului. 3) Insemneză divisia, brigada, quartierul ge- neral, saii corpul de trupe pentru oare se face. 4) Se arată eu amănuntul furniturele cerute și care se exprimă în măsuri decimale. 5) Locul unde se va preda furnitura aretân- du-se tot-d’o-dată ddcă trebue să fie încărcate ne trăsuri în caș de transport. 6) Data la care trebue să se facă predarea. 7) Comptabflul subsistenților saă oficerul de aprovisionare. 8) Comuna trebue să producă pentru spriji- nul creanței un estract autentic după tarifa de taxe comunale 9) Cu bună înțelegere sau prin espertisa. 10) Legea sau decretul de la.......... 11) Gradul saă qualitatea ordonatorului re- quisiției, semnătura citeță și sigiliul. In virtutea J) ..............................„......-.....—...—.... asupra requisițiilor,....................—_________________—.......—.. comuna ²)............... [................districtul................. este îndatorată a furnisa pentru trebuințele ³) ............-....-... Furniturile vor fi predate ⁵) La ⁶) ..............................în disposiția ’t) .....................—...... ..........—--------------------------,______care va da recipisa de requisiție. Freciurile rambursărei vor fi fixate conform tarif ti requisițiunilor locale, taxe comunală, decă trebue, se va adăoga B) .............. In lipsă de tarifă, rambursarea se va fixa prin acest ordin după ⁹)....__________ .....!_______lapreeiul de ....... Comuna este responsabilă despre esecuțiunea requisiții. In cas de neesecutare sau de întârziere, se va proceda prin requisiției cu forța, atrăgând penalitățile pre- vefute prin articole ....—.............. ..din ¹⁰)................................. La .,..i...------------------ la........-_______________487 Subscrierea D-lul Primar al comunei .. NOTA.— Ordinul de requisiție nu pote servi la plată, deca nu se va justifica primirea furniturilor. « „ « < a furajelor nu trebue să coprinsă hrana saă lemne, pentru care urmâsă a se forma separate. 2o76 aONlTORui, OFICUb AL nOMĂNIfcj 30 Aprilie (12 Maiti) 1877 Model No. 2. jVr . . . Comuna . Districtul . . . Corpul . . Divisia . Model Nr. 2. Art. 23 din regulament. Nr .... Nr. de rații BON DE REQUISIȚIE Păine.................. Carne.................. Vin.................... Orez ... •............. Rachiu ................ Cartof!................ Sare................... Cepă................... Feti...................................... Oiz siti Ovăz...................... Pae,- .............................• . . Lemne.................................... pile de trăsur! cu . . . trăgători . . H . Corp . . . Divisie . . Comuna.............Districtul . . Serviciul C) Bon pentru furnitu- rile detailate aci după ordinul de requisiție No. . . Felul fu rni turei Quantităț! predate (în tdte literileț³) Nr. rațiilor pentru memorie Dat la 187 . . 0 (Sub-serierea primarului) La.............la Sub-scrierea (*) 187 . ESPLICATIA NOTELOR; 1) Se va însemna corpul pentru care se fuce 2) Hranei, furagiului saă încălditului, bonurile făcendu- e deosebite pentru serviciuri. 3) Cnantitățile se esprim în nu- mere (Jecimale, chiar în țară străină. 4) Oficerul de aprovisio- nare sau cțmptabilul subsistenților sau comandantul. INSTRUCȚIE Bonul de requisiție, după ce s’a încărcat de comptabilul subsisten- ților, servă și ca titlu de imputația asupra părților primitdre. Bonurile de requisiție sunt reunite în caete sub forma de registre, intendența 1 beresă celor în drept registrele sub luare de chitanțe, dupe care in uimă cere compt de întrebuințarea acestor registre. Ir. tanță se arată numărul filelor unui registru. INSTRUCȚIE Bonul de requisiție, după ce s’a încărcat de comptabilul sub-sisten țelor, servă și ca titlu de imputația asupra părților primitdre. Bonurile do requisiție sunt reunite în caete sub formă de registr intendența liberesă celor în drept, registrele sub luare de chitanțe, după care în urmă cere compt de întrebuințarea acestor registre. In chitanță se arată numărul filelor unui registru. Model No. 2. bis Nr^¹) . . Comuna . Districtul . . . Corpul . . . Divisia a predat Pâine................................ Carne]. ............................. Vin.................................. Orez................................. Rachiu .............................. Cartofi.............................. 'are................................. Cepă. ............................... Fen.................................. O z saii Ovăz........................ Pae.................................. Lemne................................ pile de trăsuri cu . . trăgător! . . Peste tot Iei ....................... De la................,........... 187 . Nr.C) . . Model No. 2. bis. Art. 15 din regulament. Pețul in bani Lei B. CC H H QUITANTIA DE REQUISIȚIE districtul . . locuitor în comuna A predat pen’ra j ‘ ' r ( Divisia, . Total lei (M La...............la . Sub-scrierea (⁹) Bon pentru furnitu- rile detailate aci dupe ordinul de requisiție No. C) Felul furnitura! Quant. predate (în tdte literele) k Lei 187 Costul în bani B (1J No. curent. (2) Numele requisiționatului. (3) Semnătura re- quisi(ionatulul. (4) Semnătura oficerulul de requisițiune. (5) No. curent (6) Numele requisiționatului. (7) No. ordinului de requi- sițiune. (8) Prețul în litere (9) Sub-semnătura primarului 30 Aprilie (12 Maiti) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI 287 T A B L O U 0) Art. 18 al animalelor și objectelor aretate .mal jos requisiționate din districtul............................. pentru serviciul armatei în anul curent. Natura requisițiilor, cantitatea saii numărul (Pentru cat să se arate talia, vârsta și culârea părului) CO Numele proprietarului de la care s’au luat și do- miciliul seu (³) Valârea îu parte a fie- cărui object sati, animal requisiționat Valârea totală de plătit fie-cărul proprielar Observație a căror valâre totală este de lei, (Sub-scrierea comisiei.) Lei Lei Total . . . Certificăm acest tablou care coprinde (' (1) Tablourile vor fi în parte pentru ca’, în parte pentru trăsuri, pentru harnașament, etc. (²) Numerul trăsurilor, numărul animalelor, etc. , „ „ , . , , , (³) Pentru requisițiile făcute de comisii, conform capitJIU din reglement, nu se pune în acestă eolonanumele proprietarului ei numai numele co manei de unde se primește furniturile. Model No. 4. Art. 18. 36 din regulament. Proces-verbal. No. . . . Astă-dl la . . anul una mie opt sute șâpte-dlecl și Noi membrii comisiei și a nume : ț¹ *) instituită, conform ordinului D-lul minis- tru de resbel No. . . din........ întrunindu-se în (*).............am ho- tărât primirea (³)...............arătate în detail, în alăturatul tabloti care sunt necesare (⁴)...........................• valârea la care se urcă, obiectele recuisi- ționate din tabloti, este de lei (’)... . . . pentru care Statul trebue să des- păgubâscă pe proprietarii lor. Acest proces s’a transcris într’un regis- tru , numerotat și sub scris de comisie. Uă espediție a sa se va trămite corpului împreună cu un tabloti, âră altă espediție ministerului de resbel împreună cu tabloul. Sub scrierea membrilor: (1). Să se arate numele, funcția (saii gradul pentru militari membrii în comisie. (2) Numele locului unde s’a întrunit. (3) . Numărul cailor, trăsurilor etc. (procesele vor fi în parte pentru cal, în parte pentru tră- suri, harnașamente, etc.). (4) . Să se arate numele corpului sau al ser- viciului pentru care se face. (5) . Să se pue în litere Raport 1 D-lui ministru de resbel către M S. Domnitorul. Prea înălțate Dâmne, Pe basa aprobării consiliului de minis tril, din 23 ale curentei, pusă pe referatul acestui minister, sub No. 1,416, am onâre a supune Inălțimel Vâstre projectul de re- gulament asupra requisițiilor militare, ru- gând pe Măria Vâstră, ca în cas de a’l a- proba să bine voiască a sub-semna anexa- tul pioject de decret. Sunt, cu cel mal profund respect. Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 1,424. 1877, Aprilie 25. CAROL I, Prin gracia lui Dumnejleti și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori„ sănătate; Avend în vedere legea de înaintare; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 4,670, Am decretat și decretăm: Art. I. Sunt înaintați la gradul de majori în corpul de stat-major: Brătianu Constantin, diu corpul de stat- major , căpitan de la 1 Ianuarie 1871 la vacanța lăsată prin înaintarea majorului Voinescu Serghe. Căpitănânu Constantin , din corpul de stat-major, căpitan de la 1 Ianuarie 1872, la vacanța lăsată prin mutarea majorului Maican Nicolae Dimitrescu în corpul flo- tilei. Gigurtu Petre, din regimenhil de călă- rași, căpitan de la 1 Ianuarie 1874, la va- canța lăsată prin înaintarea majorului Băi - coianu Serghe. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este 2878 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI 30 Aprilie (12 Maiti) 1877 dorobanți, compania I Petroșița, prin mu- tarea căpitanului Petrescu lân. Al duoilea rând la alegere. Vizulescu Theodor, din regimentul 4 de linie, locotenent de la 1870 Iunie 12, la vacanța ce este de comptabil la regimen- tul 7 de dorobanți, prin încetarea din via- ță a căpitanului Popescu Dimitrie Atha- nasie. Seria III. Antâiul rând la vechime: Tăut Constantin , din regimentul 2 de dorobanți, locotenent de la 1869 , August 23, la vacanța ce este în același corp, prin înaintarea căpitanului Jurescu George, Al duoilea rând la alegere: Lăzărescu Emanoil, din regimentul 8 de linie, locotenent de la 1872, Iulie 11, la vacanța ce este la regimentul 10 ae do- robanți , prin mutarea căpitanului Botez lân. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 24 Aprilie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat N. 924. Raportul D-lul ministru de resbel către M S. Domnitorul. Prea înălțate Dâmne, La vacanțele ce sunt de căpitani în ar- ma infanteriei, am onâre a propune Măriei Vâstre înaintarea la acest grad a locote- nenților coprinșl în alăturatul project de decret. Dacă și Măria Vâstră aprobă acâs- ta, rog să bine-voâscă a ’l subsemna. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne Al Măriei Vâstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 4,675. 1877, Aprilie 24. CAROL I, Prin gracia lui Dumuedeti și voința na- țională, Domn al Românilor , La toți de fadă și viitori, sănătate ; Avend în vedere legea de înaintare; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 4,676, Am decretat și decretăm: Art. I. înălțăm la gradul de loco- însărcinat cu esecutarea acestui decret. DatînBucuresci, la 24 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 920. Raportul D-lul ministru de resbel către M. Sa Domnitorul, Prea Înălțate Dâmne , In conformitate cu legea de înaintare și având în vedere clasamentul căpitanilor candidați la gradul de major în corpul de stat-major, am onorul a propune Măriei Vdstre pe căpitanii coprinșl în alăturatul project de decret pentru a fi înaintați la gradul de major. Dâcă Măria Vâstră aprobă acâsta, O rog plecat să bine-voâscă a sub-semna alătu- ratul project de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. Nr. 4,670. 1877, Aprilie 24. CAROL I, Prin gracia lui Dumnedeti, și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de fadă și viitori, sănetate ; Avend în vedere legea de înaintare; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 4,675 , Am decretat și decretăm: Art. I. înălțăm la gradul de căpi- tan în arma infanteriei, pe dioa de 24 Aprilie 1877. Seria I. Antâiul rând la vechimi : Christescu lân din regimentul 9 de do- robanți, locotenent de la 1869, August 9, la vacanța ce este în regimentul 6 de li- nie, prin trecerea în neaetivitate a căpita- nului Gnriță Constantin. Al duoilea rând la alegere: Morțun Constantin, din regimentul 2 de linie , locotenent de la 1870, Iunie 12, la vacanța ce este la regimentul 5 de linie, prin încetarea din viață a căpitanului Grăj- dan Ion. Seria II. Antâiul rând la vechime : Belciu Gheorghe, din regimentul 16 de dorobanți, locotenent de la 1869, August 23, la vacanța ce este la regimentul 7 de tenent în arma infanteriei, pe dioa de 24 Aprilie 1877 Seria I. Antâ'ul rând la vechime- Marinescu Constantin , din regimentul 5 de linie, sub-locotenent de la 1869 Au- gust 23, la vacanța ce este în același corp. Al duoilea rând la alegere: Mateescu lân, din regimentul 6 de do- robanți, sub-locotenent de la 1871, Ianua- rie 1, la vacanța ce este în regimentul 5 de linie. Al treilea rând la vechime: Nicolescu Dimitrie, din divisionul de pompieri Bucuresci, sub-locotenent de la 1869, August 23, la vacanța ce este în a- celașl corp, prin mutarea locotenentului Buiurga lân. Seria II. Antâiul rând la vechime : Malaxa Constantin, din regimentul 7 de linie, sub-locotenent de la 1869, August 23, la vacanța ce este în același corp, prin înaintatea locotenentului Tătărescu Nico- lae. Al duoilea rând la alegere : Oprișan Mihail, din regimentul 8 de dorobanți, sub-locotenent de la 1872, Ia- nuarie 1, la vacanța ce este la regimentul 8 de linie, prin înaintarea locotenentului Lăzărescu Emanoil. Al treilea rând la vechime: Brătoianu Mihail, din regimentul 1 de linie, sub-locotenent de la 1869, August 23, la vacanța ce este la regimentul 8 de linie. Seria III. Antâiul rând la vechimi: Tărșoreanu Nicolae , din regimentul 1 de linie , sub-locotenent de la 1869. Au- gust 23, la vacanța ce este la regimentul 7 de linie. Al duoilea rând la alegere: Lepădatu Vasile, din regimentul 11 de dorobanți, sub-locotenent de la 1872, Ia- nuarie 1, la vacanța ce este la regimentul 2 de linie, prin înaintarea locotenentului Morțun Constantin. Al treilea rând la vechime: Rădulescu Tănase, din regimentul 8 ae dorobanț*, sub-locotenent de la 1869, Au- gust 23, la vacanța ce este la regimentul 4 de line, prin înaintarea locotenentului Vizulescu Theodor. Art. II Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este 30 Aprilie (12 Maiii) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2879 însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 24 Aprilie 1877, CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 926. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Domnitorul. Prea Înălțate Ddmne, La vacanțele ce sunt de locotenențl în arma infanteriei, am ondre a propune Mă- riei Vdstre înaintarea la acest grad a sub- locotenenților coprinșl în alăturatul pro- ject de decret. Daca și Măria Vdstră apro- bă acesta , rog să bine-voâscă a ’l sub- semna. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Ddmne, Al Măriei Vdstre, Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel , General de brigadă Cernat. No. 4,676. 1877, Aprilie 24. CAROL I, Prin gracia lui Dumnedefi și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faclă și viitori, sănătate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 4,678, Am decretat și decretăm: Art. I. D. I6n C. Ghica e admis în corpul oficerilor milițianl călări cu gradul de sub-locotenent. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 24 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 934. Raportul D-lui ministru de resbel către Măria Sa Domnitorul. Prea înălțate Ddmne, D. Idn C. G. Ghica, prin nă cerere în- scris adresată ministerului de resbel, a esprimat dorința d’a servi în înprejurările actuale ca oficer în armata Română. Titlurile tn putere» cărora D-sa solici- tă acâstă favdre sunt: că în anul 1875, a- nimat de dorința d’a se instrui în arta mi- litară ast-fel ca, în momentul oportun, să pdtă servi Patria sa , a luat parte la res- belul Ispaniel, că, în anul expirat fiind ad- mis în armata Serbă, a luat gradul de că- pitan în unul din regimentele de cavalerie și că pentru fapte meritorii făcute în arma- ta Morava-Timocu i s’a conferit Crucea de Takova și medalia de bravură. Pentru susținerea acestora, D-sa a pre- sentat ministerului actele necesare. Subsemnatul însă, având în vedero atât legea de înaintare în armata ndstră cât și legea de organisare a armatei; Având în vedere și împrejurările escep- ționale în care ne găsim, eât și lipsa sim- țită de oficerl milițianl; Are ondre a propu e Măriei Vdstre ad- miterea D-lui Idn Ghi :a în corpul oficeri- lor milițianl călări, cu gradul de sub-loco- tenent, și în cașul ca Măria Vdstră să a- probe acâsta, o rog să bine-voâscă a sub- semna alăturatul project de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Ddmne, Al Măriei Vdstre, Prea plecat și supus servilor, Ministru secretar de Stat ia departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 4,678. 1877, Aprilie 24. CAROL I, Prin gracia lui Dumnedefi și voința na- țională, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 4,660 , Am decretat și decretăm: Art. I. Medicul de batalion clasa I, Strehăeanu I6n, fost în administrația centrală a serviciului sanitar al ar- matei și actualmente aflat în neacti- vitate prin suprimarea funcției, con- damnat de consiliul de resbel din a II-a divisie teritorială la șase luni în- chisore și destituire pentru ne înfăți- șarea la corp după espirarea conge- diulul acordat, se șterge din controle- le armatei cu perderea gradului, pe dioa de 20 Aprilie 1877, de când o- sânda sa a devenit irevocabilă. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 24 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 928. Raportul D-lul ministru de resbel eătre M. S. Domnitorul. Prea Înălțate Ddmne Prin decisia domnâscă cu No. 7,935 din 25 Octombre 1871, s’a acordat medi- cului de batalion clasa I, Strehăianu lân, din administrația centrală a serviciului sanitar alarmatei, un congedifi de doui ani de iți le pentru a merge la facultatea de medicină din Mont-Pellier spre a ’șl ter- mina studiele. Acest congedifi ’I afi fost succesiv pre- lungit pânâ la 1 Iulie 1875, când trebuia a se întârce în țâră și presanta la serviciti. Pânâ în present însă, acest medic con- tinuând a sta în Francia, fără ver uă per- misiune legală și fără a esecuta ordinul ce i se dedese prin agentul Român din Paris d’a se întârce în țâră, a fost trămis înaintea consiliului de resbel dna doua divisie teritorială, care, prin sentința’ No 34, din 4 Martie 1877 declarându’l cul- pabil pentru faptul de ne înfățișarea la corp după espirarea congediulul acordat, ’l a condamnat la șâse luni de închisâre și destituire. Destituirea fiind una di» acele pedepse care atrage dupe sine, între alte incapaci- tăți și perderea gradului. Am onâre a presanta semnărel Măriei Vâstre alăturatul project de decret relativ la ștergerea din contrâlele armatei cu per- derea gradului a medicului de batalion clasa 1 Strehăianu lân , aflat actualmente în neactivitate prin suprimare de funcțiune, ast-fel cum prevede legea și regulamentul asupra legel posițiel oficerilor. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne Al Măriei Vâstre. Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 4 660. 1877, Aprilie 24. MINISTERUL DE INTERNE. CAROL I, Prin gracia lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, lănăate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 8,390 ; Corpurile Legiuitore au votat și Noi, pe puterea art. 93 din Constituțiune, Am sancționat și sancționăm: Leg-e pentiu contractarea unul împrumut de 2,135,480 lei, 22 bani, de către comuna Galați. Art. I. Comuna Galați este autori- sată a contracta un împrumut de lei 2,135,480 , bani 22 , cu procent de 10 % și amortisabil în curs de 22 am prin uă anuitate fixă care se va înscrie în budgetul comunei pe fie- 2880 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI 30 Aprilie (12 Maifi) 1877 ‘‘are aii peiie la definitiVa stirigere a acestui împrumut. Suma provenită din acest împru- mut se va depune la casa de depune- ri șiconsemnațiunl, r&nânend destina- tă pentru sting erea datoriilor comunei. Art. II. împrumutul de 1,480,170 lei, 57 bani) ce a fost autorisată co- mună Galați a cGntrăcta prin legea din 25 Februarie 1875, se anulâsă. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința de la 19 Martie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 55 voturi, contra a 14, fiind și 2 ab- țineri de la vot. Președinte: C. A. Rosetti. (L.S.A.D ) Secretar, 1. Carabatescu. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința de la 20 Aprilie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 31 voturi, contra a 2. Vice-președinte, M Kostaki. (L. S. S.) Secretar, N. Cămărășescu, Promulgăm acestă lege și ordonăm ca să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul ojicial. Dată în Bucuresci, la 27 Aprilie 1877. (L. S. St.) CAROL. Ministru secretar d« Ministru secretar de Stat la departamentul Stat la departamentul de interne justiției, 1. C. Brătiann. I. Câmpinânu, No. 974. MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE. CAROL I, Prin gracia lui Dumuecjeu șî voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă si viitori, sănătate-, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine cu No 4 518; Vădând votul Adunărei deputaților, dat în ședința sa de la 23 Aprilie cufent; In virtutea art. 93 din Constitu- țiune , Am sancționat și sancționăm ce ur- mașă • LEGE Art. unic. Se deschide pe sema mi- nisterului afacerilor străine un credit suplimentar de lei duoe mii, la cap. Vt; § 5; art; 19 al budgetului pe a- nul 1877 , pentru complectarea retri- buțiunel de lei 500 pe lună a postului de atașat la agenția din Viena pe Ju- nele de la 1 Martie pene la finele luî ; Decembre 1877 , ast-fel precum s’a fixat prin legea votată de Corpurile Legiuitâre , în ședințele din 26 și 28 Februarie trecut. Acest credit se va regula prin comp- țuii și se va acoperi cu din economia ce lasă alocuțiunea § 2, art. 8 de sub cap. VI al budgetului acelui minister pe anul curent, prin suprimarea de la 1 Martie a postului de atașat al agen- ției de la Paris-Londra. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința din 23 Aprilie 1877, și s’a adoptat cu majoritate de 64 voturi, contra a 4. Președinte, C. A. Rosetti. (L. 8. A. D.) Secretar, A. Vizanti. Promulgăm acestă lege și ordonăm ca să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul ofcial. Datăîn Bucurescl, la 27 Aprilie 1877 (L. S. St.) CAROL. Ministru secretar de Ministru secretar de Stat la departamentul Stat la departamentul de justiție, afacerilor străine, I. CAmpMnn. M. Kogălpicean. No. 966. MINISTERUL DE JUSTIȚIE. CAROL I, Prin grrc'.a lui Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul justiției, cu No. 4,786 ; Avend în vedere legea pentru sus- pendarea prescripțiunilor și a termeni- lor unor acte judecătoresci, sancțio- nată prin decretul Nostru cu No. 949, din 26 Aprilie curent, și publicată în Monitorul oficial cu No. 95, din 27 Arpilie 1877; In temeiul art. 3 din acestă lege, Am decretat și decretăm ce urmesă: Art. I. Statornicim epoca la care a început starea de resbel și de ocupa- țiune în dioa de 21 Aprilie curent inclusiv, pentru următârele circums- cripțiunî judecătoresc!. 1. Plășile Câmpu (Calafat), Balta și Jiul-de-Jos (Bechet), din județul Doljifi. 2. Plășile Balta și Oltu-de-Jos (Islas), din județul Romanați. 3. Județul Teleorman-, judecătoriele din plășile Teleorman și Tâ^gu nu intră în a- cestă catigorie. 4. Județul Vlașca, judecătoriele din plășile Glavaciocu și Nâjlovu, nu intră în acâstă categorie. 5. Plasa Oltenița din județul Ilfov. 6. Județul Ialomița, judecătoriele din plășile Câmpu și Ialomița,.nu intră în a- câstă categorie. 7. lntr< gul județ Brăila. 8. întregul județ Ismail-Bolgrad. 9. Județul Covurlui, judecătoria din plasa Horincea, nu intră în a âstă cate- gorie. Art. II și ultimul. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul jus- tiției este autorisat cu esecutarea ace- stui decret. Dat în Bucurescl, la 29 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul justiție’!, I. Cămpineanu. No. 1,005. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMERCIULL’I Șl LUCRĂRlOR PUBLICE. Prin înaltul decret cu No. 944, din 26 Aprilie 1877, ^după propunerea făcută prin raport de D. ministru se- cretar de Stat la departamentul agri- culturel, comerciulul și lucrărilor pu- iblice, sunt numiți: D-nu D. I. Manovici, actual mem- bru al consiliului de lucrări publice, în postul vacant de șef al controlului căilor ferate în exploatare. D. A. Stamatopolu, inginer șef cla- sa I de la 10 Eebruare 1875, și ac- tual șef al circumscripțiunei X, seîna- iutâsă la gradul de inspector și se nu- mesce în funcțiunea de membru în consiliul lucrărilor publice. D. inginer ordinar clasa II I. Ca- daban, actual șef al circumscripțiunei IV, în aceiași calitate Ja circumscrip- ția X. au Aprilie (12 Maiu) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2881 PARTEA NEOFICIALA Bucurescl, 29 Aprilie 1877. M. S. Domnitorul, însocit de D-nu general comandant al corpului al 2-lea de armată, și de șeful statului major general, a mers Joi, 28 curent, spre a inspecta trupele din divisiunea 3-a, care staționesă în Giurgiu și îm- prejur. La întdrcere, Măria Sa s’a oprit la Vidra, unde a visitat lagărul rusesc și s’a preumblat printr ensul, însocit de D-nil generali comandanți ai trupelor Imperiale. Pentru ca să cunâscă lumea care este purtarea Turciei faciă cu noi în împreju- rările actual*¹, âtă reproducțiunea textuală a protestațiunel ce marea casă do comer- cifi Rodocanachi a adresat căpitanului de port de la Bechet: „Subsemnatul, autorisat de D. Petre Ro- docanachi, din Galați, am încărcat îupor- tul Beehetului și îunăutru Jiului,pe soco- tea D-lul Petru Rodocanachi, șlepul No. 7, sub pavilionul engles. cu chile mari porumb 1,090, după cum acâsta se vede din declarația biuroulul vamal din 20 a- le curentei. In urma interdicerel naviga- țiuneî pe Dunăre, menționatul șlep stați- ona în năuntru Jiului alăturea cu comuna Bechet, când la 24 ale curentei a început din Rahova, oraș turcesc, bombardarea lo- cului unde se afla șlepul în chestiune, îm- preună cu alte vase, din care unul s’a și înecat. Vedend însă turcii, că cu bombar- dare nu li se pdte împlini scopul acela de a îneca tdte vasele aflate pe Jiă, ah tră- mis a doua di patru damuri cu soldați înarmați direct la vasele în chestiune, cari sosind, ah început a le pune foc cu Petroleum, în mal mulțe părți, aceea ce ah făcut și șlepului ce încărcasem eu, pro- tegiațî fiind în tdtă acâstă operațiune de bateriile din Rahova, care au încetat nu- mai după ce s’afi depărtat incendiatorii. Locuitorii comunei Bechet, vădend vasele incendiate, afi sărit în grabă și a putut stinge incendiul care consumase numai uă parte din coverta șlepului nostru. Vă- dând turcii că nici prin acest mijloc nu ’șl-afi putut îndeplini scopul, a trimis tot în aceiași dli pe la orele 4 post-meridia- ne 4 luntre cu 60 soldați armați, cari de astă dată afi reușit a răpi tdte vasele a- flate în Jiu, și acâsta tot protegâțl de ba- teriile din tăbiile turcescl de la Rahova, luând împreună cu dânșii și șlepulîn ches- tiune, fără a respecta bandieraenglesă, ca- re fălfăia pe catar gu șlepului în tot tim- pul bombardărel și incendiului, și pe care șlep l’afi dus penfi în gura Jiului de unde venind un \apor de resbel turcesc, l’a tras până la Rahova. Acest fapt fiind ilegal din partea auto- rităților otomane cari afi violat dreptul in- ternațional, fără a respecta neutralitatea Țârei, nici teritoriul unde de necesitate staționa șlepul, nici măcar bandiera neu- tră care acoperea atât vasul cât și caicul dintr’ânsul; am ondre a vă face cunoscut acestea, rugându-vfi, D-lecăpitan, să bine- voiți a atesta adevărul faptului, dândumi- se uă copie legalisată dupăacâsta, cu care să mă pot servi la locurile competinte.“ Pentru Petru Rodocanachi, Odissea Vassalopolo. (Comunicat). DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat *1 -Monitorului) Londra, 10 Maifi. — Camera Comune- lor. D. Burke, sub-secretar de Stat la a- facerile străine, tjice că nu s’a luat nici uă măsură pentru trămiterea forțelor na- vale eoglese pe Dunăre, uă asemenea de- terminațiune putând a fi răfi interpretată și a atrage după sine nisce consecințe supă- ră dre. D. Burke adaogă că guvernul en- gles n’a dis să se facă la Constantinopoli representațiunl privitdre la insuficiența nu- mărului de năvl însărcinate a efectua blo- carea porturilor rusescl de pe Marea-Nâ- gră. Oratorul guvernului conchide dicând că Anglia a cerut un nou termen pentru intrarea și eșirea narilor în porturile blo cate. Londra, 10 Maifi.—Camera Comunelor. Discuțiunea propunerilor D-lul Gladstone asupra chestiunel Orientului s’a amâuat pentru ședința de ndpte. Londra, 11 Maiii.—Anglia lucrâsă fdr- te activ pentru a complecta organ!sația serviciului transporturilor armatei și am- bulanțelor. (Hatm) SENATUL -1 SESIUNEA EXTRAORDINARĂ Sumarul ședinței din 27 Aprilie, 1877. Președenția 'D-lul vice-președinte Na- nolache Costachi, asistat de D-nil secretari Cămărășescu Nicolae și Bellu Ștefan. Ședința se deschide la 2 ore după a- mâdf. Presențl 38 domni senatori. Nu rgspundfi la apelul nominal 26 D-nl senatori, și anume : Bolnavi!: Prea S. Sea Mitropolitul Primat. Prea S. Sea Episcopul de Huși, D. Păclenu N., Zisu Alexandru. In congediu : Prea S. Sa Episcopul de Râmnic, Prea S. Sea Episcopul de Roman, Prea S. Sea Episcopul Dunării de jos, D-nu Orleanu George. Nemotivați: Prea S. Sea Mitropolitul Moldaviel și Sucevei, D-nil Adamachi V Brătianu L, Contacuzin Gr. G., Carp P., Catargi L., Kogălniceanu M.. Droso N., Gălcă I Haralambie Nicolae, Hermeziu I., Lupes- eu G., Racoviță C., Rosetti G Demetriu Sturdza D., V , Voinov N., Leca G. Se citesce sumarul ședinței precedente, care se adoptă. D. ministru de resbel comunică Dom- nescul mesagifi în alăturare cu proectul de lege pentru modificarea art. 18 din le- gea de la 1874 pentru înaintarea în arma- tă și anume; căpitanilor la gra iul de major. Se cere urgența și se adoptă D. Șeicuu, raportore, citesce raportul asupra proiectului de lege pentru modifi- carea legel timbrului și înregistrărel. (Urmâză raportul și proiectul de lege.) D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. Ne cerând nimeni cuvântul, se pune la vot luarea în considerațiune și se primesce. Se dă citire articolului I. D. vice-președinte rdgă pe D. iaportor a da esplicațiunile necesarie asupra mo dificărilor făcute în lege. D. ministru justiției răspunde că se o- feră a da tdte deslușirile ce se va cere de către Senat. D. Lahivari propune a se amâna discu- tarea proiectului de lege, pânâ a se tipări raportul și legea nouă într’uă colâna âră legea veche în altă coldnă corespuncjătâre pentru a se vedea mal cu înlesnire modi- ficările ce se introduc. D. Cămărășescu dă citire regulamen- tului și susține propunerea D-lul Lahova- ri cerând a nu se vota legea cu precipita- re pentru că este uă lege de imposite. D. 2882 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN iEI 30 Aprilie (12 Maifi) 187? Boerescu susține asemenea propunerea D-lul Lahovari. D. ministru justiției și D. colonel Bi- bescu și Stefau Bellu combat amânarea. Se pune la vot propunerea de amânare și se respinge. D. vice-președinte, D. Brătianu, ocupă fotoliul președențial. Se dă citire art I din lege care se pri- mesce cu tdte modificările, fără discuțiune. Art. If cu tdte aliniatele sâle, se pri- mesce în urma esplicărilor date de D. mi- nistru justiției. Art. III se primesce fără discuțiune. La art. IV D. ministru justiției propu- ne a se suprima cele două aliniate. — Senatul aprobă. Restul articolului de la V pănă la IX final se primesc fără discuțiune. D. N. Lahovari declară că se abține de la vot. D. Atanasiu propune un amendament ca acâstă lege să nu fie în vigârede cât pen- tru un an. Amendamentul nefiind susținut, se în- lătură după dre cari esplicaținnl date de D. ministru justiției. Se pune la vot legea în total și se admite cu majoritatea de 20 voturi contra 8 și 1 abținere. D. vice-președinte comunică uă adresă a D-lul Manolache Costachi, prin care ’șl dă demisiunea din vice-președinte al Sena- tului. Senatul în unanimitate nu primesce de- misiunea și autorisă peD. vice-președinte Brătianu a ruga pe D. Manolache Costa- chi a ’șl relua fotoliul de președinte. — Ședința este ridicată la 4 ore și cea următâre se anunță pentru a doua-di 28 curent. ADUNAREA DEPUTAȚILOR ^SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA. Ședința de la 21 Martie, 1877. Presidenția D-lul președinte C. A. Ro- setti, asistat de D-nii secretari I. Caraba- tescu, I. Lățescu și M. Burileanu. (Urmare) D. G. Vernescu. D-lor deputațl, aș don să se facă uă-dată lumină să vedem cine este pătimașul în acâstă Cameră, să ve- dem cine este care ațâță la discordie în acâstă Cameră când vorbesce de concordie. Cu ce cuvânt D. Stăteseu s’a adresat la mine și ’mi-a vorbit de deserțiune și de defecțiune ? Apoi D. Stăteseu să’ml vor- bâscă mie de deserțiune și de defecțiune ? D-sa să’ml vorbâscă mie de libertate și de independență ? Dar ca să vorbâscă cine-va de libertate și de independență, trebue să fie el mal îoteiil liber și independent; trebue să aibă el cugetarea lai neînclinată nimănui, trebue el să fie întreg și să și aparțină, ca să pâtă ține altora acest limbagifi. Cu ce drept dar D. Stăteseu se adresâdă ast- fel la mine ? Ce este acâstă manieră ca D-lnl să’ml aducă aminte că am fost mi- nistru când s’a dat acest vot și să’ml vor- bâscă acum de defecțiune și deserțiune? Pentru ce acâsta ? Care este cugetarea D. Stăteseu când vine să’ml arunce uă ast- fel de acusațiune gravă ? Este cuvincios a se arunca asemenea cuvinte ? Este civile acâstă manieră a D. Stăteseu ? Pretinde dre D. Stăteseu că de câte ori D-sa va deschide gura trebue toți să se închine la cuvintele D-sale, să renunțe la ori-ce ra- țiune, la ori-ce convicțiune a sa ? EI D. Stăteseu, să nu crecjl că esel de talie și în posițiune a putea să impunl acâsta. D-lor, când am luat cuvântul, am arătat care este părerea mea, care sunt opiniu nile mele, D-v. le-ați audit, și le-ați putut aprecia. Daca înainte de a se faee acâstă lucrare n’aș fi luat cuventul, și l’aș fi luat în urmă, ar fi putut cine-va să bănuâscă ; dar efi am luat cuvântul înainte și am a- rătat care e părerea mea. Apoi atunci es'e în drept cinc-va să bănuâscă cugetarea mea ? Pentru ce dar D. Stăteseu voesce s • pue în bănuială cugetarea mea. Aș voi să seifi. D. E. Stăteseu. Vorbele D-vâstră de a- laltăerl care făcâti procesul Camerei. D. G. Vernescu., Procesul Camerei ’l face alt-cineva, ’l face națiunea; deputății aici nu fac de cât să esprime în consci- ință ideile lor, și numai când cine-va n’are uă ideie complectă despre libertate și in- dependență pâte să vină a vorbi numai cu bănuell și insinuațiunl. D. Stăteseu dicea : EI D-lor., ceia ce era monstruos alaltăerî, este un lucru ino- cent astă-dl ? Voițl amnistierea ? Dar nu vedeți că acâsta este uă armă care se în- târce în contra D-v. ? pis’am efi însă cele ce ’ml atribue D. Stăteseu ? Vorbit’am eii de amnistiă ? Eii nu am dis alt de cât aceste puține cuvinte: a’țl fost însărcinați să faceți instrucțiune, și să susțineți acusațiunea înaintea cu ții de casațiune; instrucțiunea a’țl făcut’o, și acum nu vâ rămâne de cât să mergeți îna- intea curții de casațiune și să acusați pe acel pe cari Camera ’I-a dat îa judecată. Ei bine, eii sunt cu amnistia? Apoi nu ve- deți că D-v. sunteți cu amnistia, pentru că ați acusat numai cinci din un-spre-dlece miniștri, iar pe cel-alțl ’l-ațl esclus. Efi v’am propus să’I escludețl ? Nu, din con- tra ; am susținut că actul de acusare este complect și întreg, și că trebue să vâ în- depliniți datoria. Apoi eâ sunt cu amnis- tia, cu trunchierea, și D. Stăteseu cu in- tegritatea, cu fermitatea? Tocmai de a- ceia ddcâm adinâori, că are să ne dică lu- mea eă am făcut un act de patimă, de par- țialitate, și eu vă (Jicâm că nu trebue să faceți așa, pentru ca aă nu vă impute lu- mea nimic. D-v. ați făcut uu cap da acu- sațiune și ați (Jis că, în complicitate cu colegii lor, cel trei miniștri, pe cari ’l-ațl eselus, afi călcat Constituțiunea, afi violat legile. Apoi, când Camera a dis acâsta, n’a dis’o din patimă, ci având înainte fap-. te. Veritatea juridică cere ca atunci când Camera acusă să aibă elementele necesare pe care se basâdă. De ce dar în urmă a’țl venit și a’ți dis că, de și au făcat răs, dar Camera ’I scâ;e de sub acusațiune ? Apoi când faceți acâsta de ce venițl să dicețl că D. Vernescu amnistiadă, numai noi suntem eu integritatea ? Las să judece a- ceste cuvinte acel ce sunt mal presus și de miue și de D-v. Efi amuestied, D-le Stă- tescv, și D-ta esci om integru ? Nu vă șâde bine aceste cuvinte în gură I Sunt răspundător și înaintea consciințeî mele, și înaintea țârei, de ori ce am dis; și când va vedea cine-va că sunt neconsecuent, a- tuncl va avea dreptul să’ml impute; când va vedea cine-va că am făcut cuî-va ver uă părtinire, să vie să mă înfrunte; dar numai pe cuvinte, pe bănuell, acâsta nu o pot priimi de la nimeni. Alt-fel, ori- care ar fi fost opiniunea D. Stăteseu nu’I răspundâm, de cât ’mi-a făcut uă acusa- țiune fârte gravă, ’mi-a dis că am făcut deserțiune, cum ? Efi am disertat ? și de ce ? pentru că nu mal sunt în minister ? Uă voce. N’a dis’o la adresa D-tale. D. G. Vernescu. Nu scifi la a cui adre- să a dis, dar s’a adresat la mine, și ’mi-a dis că am fost ministru de interne, și că astă-dl vin să amnistied- Acum să’ml dați voe să vă fac uă de- clarațiune : Când eram în minister și mă găsâm în divergință cu D-vâstră asupra unui punct, asupra cestiunel de a se da comitetului de acusare drepturile judecă- torului de instrucțiune, vă dicem : nu e vorba de conflictul ce s’ar nasce între noi și D-v., căci daca a’țl fi D-v. aici și efi a- colo, acâstă acusare am face-o noi, de cât dicâm să nu creați uu conflict între D-v. și puterea judecătorâscă. Acâsta o dic ȘÎ astădl. Voițl să faceți o acusare cu succes, voiți să aveți la disposițiune un talent încongiurat de tot prestigiul ce trebue să aibă pentrn a presintă cestiunea înaintea curții de casațiune, atunci vă întreb : când cine-va a pus în înduoâlă dreptul de in- strucțiune al unei cause, bina este să nu- miți pentru susținerea acusațiunii înaintea curții de casațiune, tocmai pe acel cine- va ? Păstrați prin acâsta prestigiul ce tre- bue să aibă instrucțiunea făcută și prin urmare comitetul care a făcut’o ? Apoi, ca se judice uă causă, trebue să se facă instrucțiunea, și când instrucțiunea e pusă în bănuială, nu înțelegeți că prin acâsta se slăbește acusațiunea? ’MI dicețl că efi voesc să slăbesc actul D-vâstră, dâră eii din contra, dic că nu tre- bue să nun iți în comitetul de acusațiune 30Aprilie (12 Maiti) 187. MONITORUL OFICIAL aL RUMÂN iii 2883 persâne care ar fi bănuite, ci se numiți persâne de acele care, convinse și cu ini- ma și cu mintea, să mârgă și să depue pe altarul patriei acusarea lor, care este apă- rarea țărei. — Iată dâră, D-lor, un punct de vedere din care eu m’așl teme să mă presint înaintea curței de casațiune, pen- tru că ași fi bănuit că nu susțin acusațiu- nea din tâtă convicțiunea mea. Nu bănu- esc pe nimeni; ceea-ce spun sunt lucrmi care s’ati petrecut aci în Cameră, și dâcă le repet astădi nu ati măcar nici meritul noutățel. Acum încă un lucru. — Pentru ca acu- sațiunea să fie bine susținută, trebue să se facă de chiar acei cari ati făcut instuc- țiunea, de acei cari ati studiat tâte dosa- rele, de acei cari au compulsat tâte actele, tâte dovezile. Apoi cine e mai bine îu po- sițiune de a cunâște tâte acestea și prin urmare de a susține acusațiunea mai cu succes de cât însuși acei cari nouă luni de Zii⁰ au avut în mână acestă afacere ? Cum ar putea susține acusațiunea un om care intră pentru prima âră în acâstă afacere,; fără ca să aibă destul timp pentru a o studia, pentru a lua tâte informațiunile, ca să’și formeze pe deplin și înconsciință convicțiunea despre existența faptelor ce se impută foștilor miniștrii ? Vedeți dâră că ori-cine ar fi acel din noti numiți ca să susțină acusațiunea, n’ar putea-o face fără să aibă trebuință de nouă studii, de nouă cercetări, ceea-ce ar aduce întârziere și prin urmare ar fi contrarifl intereselor țărei. — Și dâcă eti sunt mâhnit de ceva,¹ este că încă nici penă astăzi nu s a dat soluțiune acestei cestiuni. Iată de ce re- pet că nu trebue să numiți în comitetul de acusare âmenl noi; și dâcă acel de as- tă-Zi ’șl ati dat demisiuaea, acâsta e uă simplă susceptibilitate din partea dum- nâlor, căci, nu cantitatea face bunătatea, ci calitatea, voiti să Zic cunoștința și con- vicțiunea ce are ciue-va despre un lucru. Cred dâră că e mal bine că comitetul ast-fel cum e compus, să mârgă să susțină acusațiunea înaintea curțel de casațiune. Onor. D-nu Misailcre s’a supărat de ceea-ce Zicem adinâori nu avea cuvânt, pen- tru că eti n’am Zis că a deșertat, am Zis numai că acei cari ’șl afl luat acâstă înda- torire de la început, trebue să o ducă până la sfârșit, ca să nu se crâZă de lume că ’șl afl abandonat părerile, lată ce am Zis și repet încă uă dată: D-vâstră ați tsami- nat afacerea, uă cunâștețl, și sunteți în stare să mergeți înaintea curții de casa- țiune. Cât pentru cestiunea de care a vorbit D. prim-ministru, mă simt dâtor să Zic numai două cuvinte. Din orl-ce nuanță ași fi, chiar cont rari ă celei ce se găsesce la minister, dâcă ași fi fost însărcinat să susțin uă acusațiune pe care uă împărtă- șesc, m’așl ti dus înaintea curții de casa^ țiune. Nu am efl trebuință de nuanțele re- presentate în guvern, căci cum e repre- sentat guvernul, e socotâla lui. AZI nu e cestiune de guvern; nu e cestiune de ad- ministrațiune ; e simplu cestiune de dare în judecată. Dâcă eu m’așl simți propriii și în putere de a susține acâstă acusațiune în condițiunl bune, ași Zic⁰ că priimesc ; dâră pentru că mă simt în condițiunl rele ¹ spre a face acâstă acusațiune, de aceea vă rog și rog pe D-l Stăteseu care făcea alu- siune la mine, să nu socotâscă că mă dafl înapoi de la uă dâtorie, sâu că fac deserți- । une. Mă tem să nu fac răfl acestei acusa- țiunl și să nu ajung scopul de a face ca pe viitor asemenea âmenl să nu mal îndrăs- , nâscă a mal face răfl. De aceea, am Zis că nu trebue să mă puneți pe mine în joc în ¹ acâstă afacere. D. G. Misail. D-le președinte, regret că în nisce momente solemne și așa de pre- țiâse sunt silit să vorbesc pentru persâna mea, lucru pe care nu l’am făcut nici uă dată și care cred că va ti pentru ultima âră. Când s’a ales acest comitet anul trecut, scițl că efl am spus D-lor deputațl că’l rog să nu mă alâgă, căci am considerațiunile mele particulare de a nu putea priimi a- cest mare și frumos mandat. Cu tâte a- cestea Adunarea a insistat, și m’a ales. M’am supus; am lucrat, am făcut instruc- țiunea împreună cu onorabilii mei colegi; am adus procesul până în studiul în care se află astă-Zl- De aci înainte vă spun că nu mal pot merge. De ce? aveți să-mi Z’C⁰U- Mal ântâiu, dupe cum v’am spus la toți în camera de conferință, efl nu posed da- rul vorbirel în gradul acela în care să mă simpt apt a pleda dupe cum reclamă mă- mă uit în acâstă Cameră și văd atâtea so- rimea acestei cause celebre. Deși am stu- mități ale țărei RomânescI, atâteacelebri- diat dreptul în universitatea de Iași, de și tățl ale baroului bucurescean, nu pot cu- am citit mult în viața mea, însă fiind-că tesa să mă duc efl înaintea curții de ca- am fost un om din popor cu mijlâce fârte ■ sațiune, efl un umilit cetățân, eșit dinpo- modeste, nu am avut ocasiunea, putința și por mai alaltă-eri fără exercițifl mare în fericirea de a’mi crea uă clientelă mare care discuțiunile de barofl, fără greutatea ti- să mă pună în posițiune a mă exercita în lor, fără renumele și reputațiunea univer- arta vorbitei, așa în cât acum să pot lua ' sale a d-sâle. Cum voițl d-vâstră să trec cu curagiul necesar asupră-ml sarcina [ efl înaintea aiâtor fruntași al sciinței și al» grea, imensă de a pleda într’un proces de țării ? N’ar fi acâsta o cutesare. o presum- uă însemnătate așa de mare și înaintea A- țiune, un ce termenariti din parte-mi? re-opagulul nostru judiciar. | Aperarea acestui proect este apoi de* dâtoria tutulor nuanțelor liberale, fiind-că este procesul tutulor, procesul pornit de Țâră. E de dâtoria dâr a tutulor âmenilor Un om care vine și mărturisesce însuși înaintea Camerei că nu’și simpte puteri în- destul de a lua pe umerii săi uă ast-fel de sarcină, cred că nu face nici un răfl ; și e mal consciincios a spune țărei adevărul, de cât a o înșela. Fie care contribie la uă operă cu ce pâte. ci nare ce ne dațl. Unul începe; altul continuă ; un al tre- Nu uitați apoi, D-lor, că în comitetul a- ilea termină, ceata suntem șâpte membiil numai din nu- A1 duoilea motiv este că, bine sâti răfl. anța liberală proprie. EI bine, eti unul nu am convingerea că nu sunt bine privit de cred că e bine și just să ne ducem înain-* unii din membrii de la înalta Curte de ca- tea curții de casațiune ca acusatorl numai sațiune . . . noi, când în acâstă Onor. Cameră sunt Voci. A ! a ! bărbați de prima forță și din alte nuanțe D. G. Missail. Causa pâte fi că fiind liberale, bărbați eminențl, fârte «uperiorl prim grefier la acea înaltă curte la 1866, s’a întâmplat o neînțelegere între curte și ministerul justiției. Eu m’am aflat atunci între ciocan și nicovală. Curtea-mi da or- dine, ministerul așijderea. Pe care era să ascult, căci de amândouă părțile atârnam? La 1868, pe când mă găsâm director ministerului justiții, — post în care am avansat fără voia și fără plăcerea mea, — s’a întâmplat un alt incident între minis- ter și curtea de casațiune: s’afl înlocuit câ- țl-va membrii, și de către neamicii mei și calomniatorii de meserie s’a aruncat vina asupra mea, pe când efl nu făcâm de cât a executa ordinele ministrului meii. Cu tâte acestea și la 1866 și la 1868 mi s’a însușit pe nedrept intrige de care n’am fost și nu voifl fi nici o dată capabil, cu deosebire în contra unul corp înalt al Sta- tului, pentru care am tâtă stima și res- pectul. D. E. Vergatti. D-ta ești represintan- tul țărei, iar nu simplu Missail. (scomot). D. G. Missail. Tocmai pentru că sunt representant al uațiunil, nu pot merge la casațiune în o ast-fel de cualitate; fiind- că nu voiti să mâhnesc prin presența mea pe nimeni și tocmai într’un ast-fel de pro- ces. (Scomot). DesaprobațI cât vă place; usațl de un drept al d-vâstră; însă și efl îndeplinesc o dâtorie de consciință și conveniență ru- gându-vă să nu mă puneți la lucruri ce întrec puterile mele. Destul este că m’ațl forțat să spun lucruri de domeniul mefl intim, și cari recunosc că nu trebuia să le pronunț în acâstă incintă sacro-santă. Culpa însă nu este a mea, ci a d-vâstră. Al treilea considerent este acesta: Când competințl să mârgă a-1 apera; iar nu să ne lăsațl numai pe noi câți-va inși, cari nu putem respunde îndestul la manea însăr- 2884 so^IxURul OnuuL ALKOMAhiBd 36 apriiiejț!2 Maiu/ 18mi e . 1). G. Danielopolu. D-lor, stăruese a hu priimi acest mandat. Voci. Nu se pâte; nu priimim demi siunea. D. G. Danielopolu. Nu puteți să’ml impuaețl un mandat pe câtă vreme nu mi- sțl dat timpul necesari ti ca să studiez cestiunea. Uă voce. Aveți timp destul ca să stn- diațl. D. G. Danielopolu. Eu trebue mal îș- tâifl să studiez. Nu pot să accept mal nainte de a studia. Se pune la vot demiși unile și se respinge. Voci. Ordinea dilel. D. A. Holban, raportatorul comisiune de anchetă pentru cestiunea arendașilor, dă citire următorului raport: Domnilor deputațl, Comisiunea de anchetă compusă din D-nil: George Verneseu, Dimitrie Beren- deiu, Eugeniu Stătescu, Leon Eraclide și A D. Holbau, pe care ați bine-voit a o în- sărcina, prin votul D-vâstre din . . , pen- tru a face un studiu amărunt privitor la situațiunea arendașilor Statului, după uă seridsă cercetare făcută la administra- țiunea domenielor și a pădurilor Statului împreună cu D-nu ministru al financelor, isprăvind astă-dl lucrările sâle, vine, prin organul raportorelul seti, a snpune deli- berărilor D-vâstre resultatele ce a obți- nut și soluțiunile ce crede nemerite a se adopta în formă de project de lege pen- tru acâstă cestiune. Mal âateiU de tdte, D-lor depatațl. sunt dator a vâ spune că am fost mâhniți de a cinstata lipsa de control și marea desor- diue ce a domnit în acâstă administrațiu- ne— pentru că nu am găsit nici cărți re- gulate de comptabîlilate, cari să fie uă imagine fidelă a operațiunilor sâle, care se urca anualmente la aproximativ 20 mi- liâie, și nici n’are uă carte de inventării! unde să fie trecute cn esactitale moșiele Statului.— Pentru ca să vâ dati un singur esemplu întru acâsta vâ voiii cita moșia Nicorița, din județul Bacăti, plasa Trolu- șulnl, comuna Bogdănescil, care’I trecută în cartea mare a inventariulul moșielor Statului ca vendută de mulți ani D-lul Rosetti-Tețlcanu.*) Pe acâstă moșie sau strecurat mal multe serii de arendași fără să fie apucați de câștiurl de către nimeni. In privirea comptabilitățil, totul este tulbure । âaâ la anul 1870 — căci încă până acum nu s’ati controlat datoriele e- sercițiilor trecute, cu tabele speciale ale casierilor de județe caii se află la minis- terul financelor. Intr’un cuvânt, pentru a aduna 6re-carl date, a trebuit să punem a se desmormeuta din pulberea archivel mulțime de disaro din cari s’au cules normele de cifre an xate la finele acest I lucrări. — Insâ în multe priviri normele aceste sunt nesalisfăcâtâre, șt. chiar fac tâte reservele mele în privirea esactitățil și a precisiunel lor. Prin urmare vedeți că — 1° Statul nu scie positiv numărul proprietăților ce po- sedă; Z¹ nu cundsee cu siguranță sumele de încasat de la arendaș.! sei, și' cât îl mul remâne de urmărit pentru câștiurile neachitate pentru periâde’e anteriâre ani- lor 1870; 3° pentru cea mal mare parte a moșielor arfendate în diversele periâde cari s’ati succedat de la 1863—1875 uu se cundsee positiv natura și valdrea ga ranțielor depuse de arendașii Statului. Și atunci când aceste trei neapărate norme lipsesc, vă puteți imagina despre modul cum se administrâză averea publică!... Uă necualificabilă nepăsare a dominat în gerarea domenielor nâstre. Ast-fel abia s’a putut face de către actualii adminis- tratori al domenielor, cu greutate, un ta- bel de remășițe, începând de la 1865 pânâ *) D. Tețleanu nu stăpânesce acestă moșie eare nu’I aparține, cu tdU afirmările condiceloi oficiali. la 1876. care nu esistă nicăirl pâ â acum; dâră și lucrarea acâsta lasă de dorit în privirea esaclitățel cifrei r și nu arâ.ă într’un mod general și positiv «atura ga- ranțiilor cu care Statul este acoperit pen tru remășițele ce are de primit de la a rendașil sei; întru acâsta comisiunea D-v. nu a putut av -a nimic cert spre a se înte- meia— afară de âre-carl escepțiuul. Dâră apoi lucrul cel mal întristător es- te că sub guvernai trecut admiuistrațiu- nea domenielor — pe lângă incuria ine- rentă biurocrațiel nâstră — a întrebuințat averea Statului ca instrument de corupțiu- ne la jocul politic al ministerului. Ast-fel s’a creat, în d’auna Statului uă nouă cla- să sociaL, ac.ea a păsuiților cari erau ’ siguri să se bucure nesupărațl de folâsele ce le procurați moșiele țârei, fără de a fi vre uă dată constrânși să plătâscă arenda la care se obligaseră. Acest fapt se con- stată prin creseerea imensă a progreciu- nel rămășițelor, cari la 1873 erati de 506.938. — la 1874 erau de 946,111 la 1875 erau de 2.843,561, și la 1876 aii ajuns la „4,022,556 lei noul 1’1“ Și fiind că, pe povâ nișul arbitrariulul nemărginit unde ajunsese administrațiu- nea, mc! acâsta nu ’I a fost suficient a profitat de espirarea contractolor a 560 de moșii, și sub pretest de a introduce mal raționale norma de cultură în Româ nia — ca și cum agricultura unei țăil se pâ:e transforma, dintr’uă di îo alta, prin măsuri adm nistrative — pentru a alcătui contracte, pe cari studiindu-le consciin- •cios vedem că principala țintire era de a ține ca într’uă colosală mrejă tâte intere- si-le materiali ale țârei, pentru caprin presiunile acestora asupra indivizilor să aibă supunerea tutui >r celor ce trăespprin munca și prin fruct floarea capitalului, să facă din întrâgă clasă a arendașilor Statului un instrument servil al sistemei sâle politice. Condițiunile acestea ati produs spaima și îngrijirea între arendași și ’I ati făcut pe cel mal mulți a se abține îu masă de. la licitațiiinl, cerând, dâră în deșert modifi- cări raționale în condițiunile ce se impu- neau. Cn tâte aceste arendașii moldoveni șt uă parte dintre arendașii de dincâee de Milcov, cari aveau mari capitaluri nede- gagiate încă, în moșiele ce le ținuseră în arendă și a căror contracte espirase, ati fost nevoițl a se asvârli în aventura meza- turilor, — ș’, pe d’uă parte ținuți de inte- resele ce aveati în joc, hârțuițl de favorițl de al regimului cari nu aveati nimic de perdut îu jocul acesta de hasard, atrași de termenul lung al arenduirilor, ati urcat, în primul moment, m șiele la prețuri însem- nate și s’ati supus eond țrunelor onerâse a acestor contracte. — Așa s’a întâmplat ea în Moldova din 184 moși! puse îfi arenda- re 170 sati arendat prin Ijcilațiuiie publi- că cu un spor de venituri 935,529 lei nuol 2886 MONITORUL OFIOAL AL ROMÂNIEI 30 Aprilie (12 Maifl) 1877 asupra arendei anteriâre: adică cu 60% beneficii! anual peniru Stat. Și din 376 moși! puse in licitațiune în acâstă parte a României, numai 151 moșii s’afl arendat eu un spor de 241,988 lei nuol: adică cu un beneficia anual de 10% Iu curând safl desceptat însă concuren- țil și s’afl oprit din prima lor pornire; a- tuncl speculatorii interesați la câștiguri nepermise ’I au ațâțat a se coalisa și a se retrage cu totul de la licitațiune; și ast- fel afl rămas nearendate, dincoade Milcov, însemnatul număr de 227 moșii — aprâpe jumătate din numărul total. Adumbrindu-se în dosul greutăților mo- mentului — pe cari însuși ie provaca — guvernul trecut a găsit nemerit a se folo- si și din acâstă împregiurare pentru inte- 1 esele politicei sâle; — și, călcând pres- cripțiunile legel de comptabilitate, a ima- ginat îndată un noii instrument de ademe- nire politică și de corupțiune administra- tivă, contractele cu bună tocmâlă. Prin m (jlocul lor se putea negreșit resplăti cu lai geță pe favorițil și fidelii regimului. Intru acâsta comitetul de acusare a A- du.iărel, între actele ce aduce în sarcina foștilor miniștri, coprinde la pagina 98 a „Apendicelul" acte oficiale preciâse: Telegrama prefectului Lahovari către ministru Catargi, 20Martiîi I876. „De cea mal mare importanță pentru „alegerea senatorilor, este ca administra- „ția domenielor să esecute votul consiliu- „lul de miniștri — adică de a arenda mo- „șiile pe dece ani cu 20 la sută scădere. „D-nu Colibășanu*), cumnatul deputatului „Gărdărenu, voesce a lua în arendă Go- „goșil din județul Doljifi. Scafeș amator „pentru Cușmir. „Am mare nevoe de aceste persâne, cari „au cele mal multe voturi pentru colegiul „I de senatori și care afl exprimat mare „nemulțumire contra administrației dome- „nielor. In interesul deră de a reuși în a- „legerl, vă rog să bine-voiți a interveni „în favârea lor și a mă însciința; căci s’ar „putea compromite causa dâcă s’ar da pre- „ferința amatorilor din partita oposi- „țiel...“ Tot aci găsim uă petițiune a D-lul C. Scafeș prin care cere ai se confirma Pun- gina. Cușmiru și Gănța din Mehedinți cu 120,000 franci. Imediat administrația domenielor res- punde la 22 Martiu 1876, către prefectul Lahovari, că s’au confirmat pentru (jece ani asupia D-lul Scafeș moșiile cerute Și într’adevăr îu Darea de semă a adminis- trației domenielor pentru anul 1876, ve- dem la p; gina 30, la numărul corent J 38, ) Trebut să notăm însă că D. Colibășeanu nu a luat în arendă moșia menționată de prefect precum se constată la pagina 99 preferi id, se vede, a remânea cu oposiția și a respinge ademenirile administrative. trecută acâstă mașie ca confirmată la 29 Martifl 1876, pentru (Jece ani, cu suma de 120,000 franci, pe câud în arenda anteriâ- ră se plătea Statului 150,000, adică cu uă pagubă de 30,000 plus procentele com- puse pentru întregul period de arendare. Pentru a face imagina isbitâre priviri- lor, am estras din actele domenielor câte- va din moșiile arendate cn bună tocmită unde se probâsă în de ajuUs țintirea odor ce afl inaugurat acâstă metodă de aren- dare. Ast-fel găsim: în Vlașca moșia Petrele care era arendată cu 64,000 pentru care la licitațiune s’a oferit 54,150 și s’a dat pe hei ani cu 40,000 lei nuol, și cu uă pădure de aproximativ de 40,000 franci care nici a fost trecută în pubiicațiunile făcute pentru arendarea moșiei. — In Olt moșia Dănesa producea 15,000, și s’a dat pe cjece ani 12,000. — In Ilfov Crețesciî-Sbîrcea producea 38,000, s’a oferit 36,100 și s’a dat cu 36,000 pe și până astăjl de uă se- rie de ani răi care în Moldova a avut cul- minațiunea lor la 1875 și la 1876, âră din- edee, în România, Ia 1874—1875 și 1876 cu dre-care variante pentru unele locali- tăți. Și este de netăgăduit că desastrelea fost mari—pentru că în cele mal multe lo- calități cultivatorii n’afi scos nici valdrea. seminței aruncate în pământ. Și ast-fel s’a perdut și s’a nimicit capitaluri consi- derabile. Majoritatea acestei Camere a dat destule probe despre solicitudinea sa pentru tdte interesele țărel, și sunt încredințat că ea va face tot ce’I stă prin putință, în mijlo- cul dificultăților de tot-felul ce ne întâm- pină îa fie-care momente, pentru ca să se ajute și să încuragieze pe agricultorii Ro- mâni, pentru ca să îndeplinâscă mijldce de plată chiar și celor mal împovărați cu rămășițe —dâr și noi suntem în drept să pretindem de la cel ce ne adresâză plân- gerile lor, să probeze lealitatea și buna lor voință,—căci numai ast-fel vom ajun- ge, încet, încet, și fără strunein pentrn părțile interesate, să lichidăm în fine uu trecut nenorocit. D-lor deputațl, să’ml permiteți să mal adaug dre-care observațiunî generali. Mi se pare că esperiență mal multor ani ne a probat cât de rele sunt licitațiunile prin strigare — căci nu numai că acest sistem înlesnesce coalițiunele, dâr încă dă oca- siune la nenumărate abnsnrl și manopere condamnabile care sunt și în detrimentul concurenților serioși. De altă parte, facul- tatea ce’șl reservă până acum administra- țiunea de a confirma safi de a nu coufirma moșiile pe prețurile eșite la jlicitațiunl și supralicitațiunl a dat nascere la atâtea a- busurl și pagube pentru Stat, în cât cred că ar fi timp să introducem cu orl-ce preț sistemul ofertelor sigilate și să facem li citațiunele la fie-care casierie de județ, cu uă supralicitare făcută după 20 de jile tot cu oferte sigilate la administrațiunea do- menieler: ddr în urmă confirmarea sa fie obligătdre. Acâstă reformă este neapărată a se introduce de îndată pentru ca și gu- vernul să scape din complicațiunele în care l’a adus sistemul contractelor cu bu- nă tocmâlă și de efectele coalițiunel aren- dașilor. Astăjl de multe ort administrațiunea domenielor, văjând că după trei, patru li- citațiunl consecutive, prețurile eșite sunt din ce în ce mal mici, se vede silită să dea prin bună învoială pe un an moșiele acele pentru care se oferă ast-fel un preț mal mare de cât cel ce resultă de la me- zat, și dâcă înîmpregiurările anormale pe care ne le-afi adus guvernanți trecuțl se pdte scuza momentan acâsta, totuși este răfi să lăsăm să se prelungâscă acâstă sta re de lucruri. Asemenea gândesc că ar mal fi uă mâ sură uemerită de luat, aceea de a se numi din sînul Camerei uă comisiune specială care să studiese tdte cestiunele cele mari ale administrațiuneî domenielor și să pro pue îmbunătățirile ce sunt de nevoe a se introduce în acest servicifi important, pen- tru ca să vedem domnind ordinea și con- trolul cel mal sever, și, pentru ca să facam pe Stat să tragă cele mal mari profituri posibile din imensele sdle proprietăți. Incheiând aci espunerea repede a fap- telor, vă rog, D-lor deputațl, să bine-vo- iți a scusa multele neajunsuri și erori ce se vor fi aflând în acest raport, țiind sâmă de urgența cu care ați voit să se facă lu- crarea și de pucinele jile ce am avut la disposițiunea mea pentru a culege ele- mente de informațiunl și cifre. Ar fi tre- 2888 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN?» 30 Aprilie (12 Maifi) 1877 buit aci un studiti de mal multe luni și încă de abea s’ar fi .putut presenta înain- tea D-v. uă lucrare ireproșabilă. Raportor: A. D. Holban. 1877, Martie 16, Bucuresci. Domnilor deputațl, Comisiunea D-v., de anchetă a consta- tat că n’a esistat un comitet regular al a- rendașilor și că acel ce se presentafi în numele lor nu aveau calitate; cu tâte a- cestea, voind a lua tdte informaținnele ce ’I erau necesarii, a chemat în facia sa pe mal mulțl arendași din mal multe județe pe caii i-a ascultat, a luat asemenea cu- noscință de cererile făcute prin petițiunl adresate Adunăreî deputaților, din dife- rite părți ale țSrel—și, în unire cu D. mi- nistru al financelor, voind a da uă soluți- une cât mal practică acestei complexe cestiunl, pentru ca și Statul să rfimână a- sigurat și apărat, și arendașii înlesniți pe cât este cu putință; voind tot d’odată a o- pera uă lichidare a trecutului, a elaborat următorul project de lege pe care am o- nârea a ’l presanta deliberărel D-v. PROJECT DE LEGE Art. 1. Statul acordă tutulor arendașilor sfii, pentru plata de rămășițe datorite penă la 1875 inclusiv, un termen de cinci ani, sub condițiunele următâre: a) Toți arendașii datori Statului penă la 1870 inclusiv vor plăti îndată 50 °/₀ din tdtă datoria, ci mpuse din capete și procente, calculate până în diua promul- gărel legel aceștia; asemenea vor complecta sau vor constitui garanții în ipoteci sau în efecte publice privilegiate de Stat, pen- tru asigurarea restului sumelor datorite până la plata lor integrală; b) Toți arendașii datori Statului de la 1870 până la 1875 inclusiv, vor plăti 25°/ₒdin tdtă datoria lor și vordagaranți sub condițiile și în conformitate cu preș cripțiunele de la lit. a; c) Toți arendașii cari afi luat îa arendă prin licitațiunepublică moșiile Statului pe periodul de la 1876—1886, vor bene- ficia de condițiunele reformate ale perio- dului 1877—1887, dâcă vor achita câștu- rile ce datoresc pe anul 1876 și dâca vor complecta garanțiile lor în conformitate cu contractele lor.—Cu adăogire că, prin escepțiune, pentru anul acesta, plata câș- tulul de la 15 lanuariii 1876 se va face, fără procent, la 15 Decembre viitor. Art. 2. Atât cel prevă(j.uțl la § a, cât și cel prevăcjuțl la § b, vor plăti 10 la sută procente pentru sumele cu catl rămân a se achita în cursul celor cinci ani. Art. 3. Plata datoriei se operează prin două rate anuale — și anul de achitare al datoriei începe la 1 lanuariii 1878, când va trebui plătită ântâia rată, și să ispră- vesce la 1 lanuariii 1883, când se va plăti ultima rată. Art. 4. îndată după promulgarea legel, guvernul va vesti pe arendași prin Moni- tor că le acordă un termen de 20 dile li- bere, în intervalul cărora vor fi datori să declare că aderă la tâte obligațiunile le- gel de faciă. De odată cu declarațiunea scrisă pe care o vor depune la casieria județului unde se află domiciliați — acel prevăzuțl la §a, art. 1, vor vărsa 50 la sută din suma datorită; acel prevăzuțlla § b, același art., vor plăti 25 la sută, precum și cel prevă- zuțl la § c, se vor[conforma îndatorirel ce li se impine. Casierul va elibera chitanțe detașate cRntr’uă condică specială, în do- sul căruia va menționa despre primirea declarațiunel de adesiune la lege. Art. 5. Se acordă un termen de două luni, care va curge din diua când vor fi împlinit îndatoririle impuse prin art. 4, tutulor arendașilor spre a ’șl put sa pregăti și depune la casieriele din județe garan- țiele necesarii pentru acoperirea sumei ce rămâne de plătit în cinci ani. Art. 6. Administrațiunea domenielor va deschide uă condică specială de parțial (pe persâne âră nu pe moșii) pentru toți arendașii ce datoresc rămășițe. In condica acâsta se va trece numele și pronumele fiă-căruia arendaș, moșia și ju- dețul, datoria capete și procente, natura și valârea garaoțielor anteriâre, precum și a celor suplimentarii ce se vor fi depus în urmă, aderarea sau neaderarea arendașu- lui;—în fine sumele ce se vor încasa trep- tat după intrări. Acâstă condică se va numi: „condica „de liquidare a rămășițelor provenite din „aremjile domenielor Statului până la 1 „lanuariii 1876.“ Art. 7. Administrațiunea domenielor va deschide uă altă condică în care va trece numele și pronumele tutulor arendașilor săi, cari în urma promulgăreî legel, și cu tâte urmăririle ce se vor face, vor ti ră- mas neachitați către Stat. Gu <)ece <|i le înainte de ori-ce licitați- une de moșit sau păduri de ale Statului, numele acestora se va publica prin Moni- tor, pentru ca comisiunile de arendare să le aibă în vedere și să ’I respingă de la licitațiunl. Art. 8. In <)iua promulgăreî presentel legi, administrațiunea domenielor va des- chide uă a treia condică de pârtiei (pu persâne âră nu pe moșii), în care va trece numele și pronumele arendașilor, moșia și districtul, suma anuală a arendel, valârea și natura garanțielor, precum și încasările trepiate ale câșturilor fiă-cărul an. Acâstă condică va coprinde tâte dara- verile de arenei 'cari încep de la 1 lanua- riu 1877 înainte și va privi viitorul. La finele fiă-căruia examinil condica se va controla și se va viza la ministerul fi- nancelor în facia membrilor administrati- uuel domenielor — așa în cât din șașe în șașe luni comptul fiă-cărul arendaș să fie neapărat balansat în regulă. Disposițiunl generale. Art. 9. Numai arendașii cari se vor con- forma prescripțiunilor legel de faciă și în termenele prevăzute într’ănsa, vor putea beneficia de avantagiele âcordate în pute- rea el. Art. 10. Legea actuală de urmărire ră- mâne în vigâre. Cu tâte acesTe termenele de vândărl a garanțielor și a averel aren- dașilor cari se vor împlini în cursul celor 20 dile prevădute la art 4, vor fi amânate cu patru (jile după espirarea filelor de a- desiune. Raportor : A. D. Holban. D. președinte. D-lor să ’ml dațl voe să fac eu uă cestiune prealabilă asupra aces- tui raport ce vi s’a citit. Scițl că acest raport vine înaintea D-v. în urma unei propuneri care a avut de ob- ject a institui uă comisiune însărcinată cu cercetarea acestei cestiunl. Resultatul acestei hotărâri a Adunăreî este raportul de faciă, care vine cu un pro- ject de lege ce s’a alăturat pe lângă dân- sul. Sunt dator deră, după regulament, să atrag atențiunea Camerei și să uă consult dâca consideră acestă lucrare ca un pro- ject de lege pe care să ’l cercetede de în- dată safi voesce să ’l trămită mal ântâiu în cercetarea secțiunilor ? Voci. La secțiuni. D. D. Prunen. D-lor deputațl, am avut onâre a ve spune adineurl că unul din co- legii D-vâstră — și acel coleg sunt efi— e lovit în onârea lui și materialmente și moralmente de raportul D-lul Holban. Nu voifi face uă cestiune personală din acâsta, promit că voifi fi fârte moderat în cuvintele prin cari voi cere rectificarea celor coprinse în raport lelativ la persâna mea, dâră cer de la dreptatea D-vâstră ca să nu lăsațl un minut mal mult să apese asupră-ml uă bănuială atât de gravă ca aceea că efi aș fi unul din arendașii pe cari ’I a păsuit guvernul trecut.... D. președiute. Dâcă ai avea răbdare să mă asculți.... D. D. Prnucn. Nu pot să mal am răb- dare, D-le președinte ; căci acest raport e distribuit de mai multe dile, și deca se va amâna și de astă dată, voiu fi silit a ’m da demisiunea de deputat. D. președiute. Repet încă odată că dâcă al avea răbdare să mâ asculți, cred că vel fi satisfăcut; căci chiar în cașul de a se amâna projectul pentru a se trămite la secțiuni, D-ta vel avea cuvântul ime- diat în cestiilne personală. De aceea te rog să aștepți numai până ce se va regula a- câstă cestiune de regulament. D. A. Holbau. D-lor deputațl, vâ rog MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI votat îndată conclusiunile raportului; ast- fel s’a făcut tot-d’a-una. Dâca trămitețl din noti acest raport la secțiuni, ar fi să arătațl că nu voițl nici chiar să luațl în băgare de sâmă acâstă lucrare; și este uă suferință, uă nevoie' economică a țărei în acâstă cestiune a a- rendașilor, cari toți D-vâstră ați reeunos- ‘cut că merită luarea în băgare de sâmă, pentru ca să îndulciți acâstă nevoe ; și bine este ca D-vâstră să amânați acâstă lucrare ? Acâsta este nu numai în intere- sul unor individe, ci și în interesul eco- nomic al Statului. Prin urmare cred că trebue să o discutați și de veți găsi că nu sunt bune conclusiunile raportului, le veți respinge, sati le veți modifica, dâcă veți crede că nu este bine ca să le respingeți. Așa dâră trebue să dațl uă soluțiune; alt-fel, trămițendu-se cestiunea la secțiuni, ați avea aerul de a arăta că acea comisi- une care a lucrat pe lângă minister este cu totul incapabilă, și lucrarea sa ca nea- venită înaintea D-vâstră. Pentru aceste motive, cred că trebue să intrăm îu discuțiunea raportului. — Adunarea consultată, decide a intra în discuțiunea raportului. D. D. Prnncn. D-lor deputațl, vă mul- țumesc că ați bine voit a ’ml acorda cu- vântul și vâ sunt recunoscător pentru a- câstă favâre. Voiu fi calm în tot cursul discuțiunel și ve cer scusele mele pentru cuvintele rostite de mine în ședința de erl, cuvinte pi cari le recunosc că ati fost cam violente. In adevăr, când un om se află în posițiunea în care mti găsesc eti. înțele- geți că pâte să se pronunțe și cuvinte vio- lente; însă vă rog să mă scusațl. D-lor, comisiunea de și recunâsce prin raportul știu că nu găsesce nici uă basă după care să pâtă calcula rtimăsițile de datorii către Stat, cu tâte acestea ea a gă- sit de cuviință între alții ca să mti numâs- că și pe mine, să împărțâscă aceste nume în rubrice de datornici simpli și în ru- brica de datornici păsuițl de guvern. D. A. Holbau. Raportatorul. nu comi- si'unea ® acesta este sistemul meti, nu al comisiunel. D. D. Prunca. De și vedeți că aci în raport se Aice cum că tâte cifrele și soco- telile acestea e dă sub reservă, dâră cu tâtă reserva acâsta D. raportor a credut că este bine să vină să ea nume și să Zică, cum mi s’a <3.is mie, că am fost păsuit de guvernul trecut. Acum, ce va să dică acestă vorbă păsuit? Se găsesce aci din jos de rubrica acâstă uă notă unde se Zice că păsuițl va să dică un fel de âmenl cari în unire cu guvernul trecut ati fost păsuițl' să mănânce hanii publici. Apoi un om care vine să ’șl atri- bne banii publici, acesta va să (jică furt. D. raportor a crezut de cuviință snb re- servă să vină să dică înaintea țârei, îna- intea Camerei, cum că eti am furat pe Stat 30 Aprilie (12 Maiti) 1877 să bine voițl a uu pierde din vedere că a-, câstă cestiune a fost trămisă la început¹ la comisiunea de petițiunl și după ce acea comisiune v'a presintat raportul elf și v’a atras atențiunea asupra acestei cestiunl ați numit uă comisiune specială care, după ce a studiat cestiunea, a venit cu raportul sâti, și cu acest project de lege. Nu înțe- leg dâră cum ați mal trămite acifm dinnoti projectul în studiul secțiunilor, când ați avut deja uă comisiune specială în acestă materie, căci' atunci ar fi a amâna cesti- unea la calendele grece. Eti vă rog, D-lor, să nu procedați ast- fel, ci să bine-voițl a decide ca să se ea îndată în discuțiune acest project, pentru că destiunea .este cunoscută și nu are ce mal căuta în secțiuni. D. P. Bnescu. D-lor, nu este de loc ca- șul de a se trămite acest project de lege la secțiuni; căci sunt douti feluri de pro- jecte cari să trimit la secțiuni: sunt în general p:ojecteie de lege presintaie de guvern, și projectele de legi cari provin din inițiativa deputaților. Aci însă este a’tă cestiune, este uă cestiune despre care Adunarea are deja deplina cunoscință și pentru cares'ași numit uă comisiune spe- cială. « i .U 15 IO Voci. Nu este așa. D. P. Bucscu. Vti rog. D-lor, să bine- ’ )ițl a vti aduce aminte că a venit uă pe tițiune din partea arendașilor^, acea peti- țiune a trecut prin comisiunea de petiți- unl și Adunarea a ascultat raportul acelei comisiunl și apoi a '«enit uă comisiune specială care, ca uă delegațiune a Came- rei, să mârgă la minister și să studieze cestiunea și apoi să vină cu raportul sâti. Apoi, cf nd ați dis că uă comisiune să vti dea un raport asupra unei cestiunl, înțeles’ațl atunci ca acea lucare să mârgă din noti la secțiuni? Acesta, D4or, nu face parte din acMe destiunl cari trebue să trâcă prin secțiuni. Asemenea raporturi vin tot-d’a-una da dreptul în Cameră și Camera adoptă sati respinge conclusiunile ce i se propune. Sunt chiar antecedente unde asemenea raporturi n’ati trecut prin secțiuni Nu este nici un articol în regu- lament care să ne oprescă a se dischta imediat conclusiunile acestui raport Eti tog pe onor. Cameră să ea îndată în des- batere raportul scestefă comisiunl. D. președinte al consiliului. D-lor, eti înțeleg să dicețl că aveți nevoie ca să mâl studîațl cestiunâ^f ileră trebue să'vă aduc aminte că ați numît uă comisibne specială ca să studie cestiunea și să vină cu soluțiunea, el. Șoluțiunea este în conclusiunile rapor- tnlol. Să. tfe aducă tâte procesele Verbale ale acestei onor. Camere de când avem un regim parlsmehtar. și veți vedea că de câte ori s’a numit de Cameră uă comisiune Spe- cială, eăuff venit cu uh raport și Dăme^-â a și m’a păsuit guvernul trecut. Vedeți cu ce ușurință s’a aruncat acâstă acusațiune asupra mea! Acum, D-lor, vedeți co se Zice. Se dice că spre a se face tabloul cât se pâte de plastic, s’a estras diu tabloul lil. B patru- zeci și șâse de nume dintre cele mal îm- povărate cu rămășițe, între cari figures și eti cu suma de 48,869 franci. Ca să nu fiti lung, D-lor, voiti veni repede la tabloul D-lul raportor; însă înainte de tâte voiti să iac uă mărturisire. Dâcă m’aș fi v&Zit trecut în tabloul a- cesta, cum sunt mulți alții, nu ca datornic păsuit. ci ca datornic pnr și simplu al Statului, și aș fi vtidut că suma este în- cărcată—precum voiti dovedi îndată că acâstă sumă este fictivă—aș fi Zis: s’afă- cut uă greșală; condicele de la adminis- trațiunea domenielor nu sunt în bună sta- re; onor. raportor a putut fârte bine să facă uă greșală, și aș fi venit la D-sa, sau înaintea Camerei și aș fi artitat că în pri- vința mea s’a făcut uă greșală. Dâră D. raportor ce a făcut? M’a pus între păsui- țil guvernului trecut, fără ca chiar cifrele cari le dă aci să. fie esacte. Și chiar dâca ar fi esacte totuși nu putea să mă pună între păsuițil guvernului trecut, și âtă pentrn ce: Să începem mal ânteiti cu tabloul dis- trictului Cahul. In districtul Cahul sunt trecut ca dator- nic al Statului cu suma de 48.869 franci pentru uă singură moșie. In privința a- câsta am vorbit cu D. Holban și D-sa ’ml a spus cum că eram dator după tablou 11 sati 12 mii de frânei. Va să dică D-sa a făcut aci uă erâre de 36 000 franci. D-lor. eu nu voiu să dic că erârea este făcută cu intențiune; a putut D-sa să facă uă erâre; deră erârea acesta grâsă ’ml a- duce aminte proverbul: Calnmniasămereu că tot va rămânea ceva. Dâră să admit că este uă greșală. Prin urmare, după tabloul D-sale sunt dator Statului suma de 121 mii franci. D. A. Holbau. Așa dice administrațiu- nea domenielor. D. D. Prnncu. Eti tot delaadministra- țiunea domenielor am hârtia acâsta și ea este subscrisă de D. Capeleanu. șeful comptabilitățel. Iată ce se dicea în acâstă hârtie : „După scriptele de comptabilitate ale administrațiunei domenielor și pădurilor Statului, se constată că moșia Zărnescil și Hănășenil din jud< țul Cahul, a fost rea - rondată D-lui Dimitrie Prunca, numai pe anul 1870. cu preciul de lei 18,800, diu cari s’a plătit numai lei 7.163 . bani 60, și mal resultă încă rămășiță penă în pre- sent lei 11.636. bani 40 plus procentele cuvenite de la epocele de când urma a fi respunsă pentila achitare.“ D-lor. moșia acâsta a fost luată de mine cu 18 800 franci la 1869 ; garanția care am dc'pus’o în bouuri rurale este de 9,400 2890 MONITORUL OFICIAL AL ROMjiNIBj 80 aprilie (12 Maiii) 187; franci, din arenda moșiei am mal plătit 7,100 franci precum se vede diu comptul ce am citit mal sus de ladomenie. Aceste cifre fac aproximativ suma de 16,500 fr. Va să dică 3Ș 5 mal rămas dator cu ceva, cel mult ar fi cifra de 2,000 franci. Voiti arăta însă numai de cât că nu am rămas dator nimic. Ca să vedeți, D-lor, că nu am înșelat pe Stat, vă voiii arăta din ce împrejurări inde- pendinte de mine, de voința mea, n’am plă- tit acâstă sumă : Guvernul ’mi-a seques- trat nisce porumb, și primarul d’acolo saii alt individ, în sub-privigherea căruia era acel porumb, l’a furat, pentru care guver- nul ’l-a intentat acțiune. Iată și^hotărîrea dată de tribunalul Cahulînacestăafacere: „Sentința tribunalului de Cahul No. 69 din 20 Februariu 1874, învestită cu for- mula esecutorie, condamnă pe Dumitru Broșteanu personal la despăgubirea Sta- tului cu suma de 9,403 lei, 70 bani, cos- tul productelor sequestrate și înstreinate de densul prin violarea sequestrului." Va să dică în detrimentul meu ’ml s’a fu- rat de 9,000 franci producte, căci eram da- tor numai vre-uă două mii de franci. Vedeți dâră eă cu moșia acesta nu numai n’am fost păsuit, ci eii am păsuit pe D. Catar- giu, căci am să iau câte-va mii de franci. Dâră să trecem la județul Dorohoifi. La județul Dorohoiu la No. 66, onor. D raportor mă dă dattr eu 6,059 da franci. Ați vădut că la âuteia moșie a fosi în erâre. La a doua moșie, după tabel dice că sunt dator cu 5,000. dâră nu cu 6 059, dâră a- daogă că esle uă erâre, de și, erârea se putea îndrepta fârte ușor. Moșia acâsta este luată de mina li 1876, și aci nu pu- tâm să fiă păsuital guvernului trecui: căci pe când am luată în arendă acea moșie iu mal era^acel ministru, ci D I. Brătianu. Iu privința câșliurilor acestei moșii am telegrafist casierului geueral de Dorohoiu și e.ă ce ’ml-a răspuns: „Câștiurile Buhăit! 1876 sunt achitate; esio de plată numai câștiul 15 lanuariu, .'inul curent." Casier: Coroiu. Prin urmare, vedeți că cifra de 6,059 traml cu care D. raportor mă trece ca pă- suit al guvernului trecut, este achitată la casieria generală a județului;și chiar dâca aș fi rămas dator pe 1876, nu putea D raportor să mâ trâeă în rubrica păsuiților, dâră mal ales când câștiurile sunt plătite. Să trecem la a treia moșie din județul Fălciti. D-lor, pentru moșia de la județul Făl citi n’am documente nici de la domeuie nici de la casierul general; dâră am un document pe care trebue să ’l primiți mal bine, ara un dicument al D-lul prim-mi- nistru loan Brătianu. Pentru câștiurile acestei moșii luată t >t îu anul 1876, mă văd trecut cu cifra de 22,110 franci. întâiul căștii! este plătit în tâtă regula, cu chitanță îu regulă. S’a întâmplat însă un mic neajuns : Eu nu putâm să mă duc la moșie, căc.I eram încurcat aici cu uă pădure; m’am dus dâră la poștă și am dat un grop cu 7,500 franci; pe acel grop era scris: D-lul casier general de Fălcii!, câștiul moșiei Staniles- cil; am făcut și uă adresă D-lul casier a- rătâodu’I că suma ce ’I trămit este câștiul moșiei; am luat chitanța îu regulă de la poștă peutru expeduirea banilor, și ’ml am căutat de trâbă. După uă lună saii două a venit timpul de a plăti câștiul al treilea al moșiei, și D. Brătianu nu a voit să mă păsuâscă, ci ’ml a sequestrat 400 chile orz, l’a vândut și a luat casierul banii. Pe când se făcea acâsta, a venit un in- spector financiar în revisie, a pecetluit casa și a găsit că casierul a mâncat 30—40,000 franci, între cari erai! și acel bani luați pe orzul mefi vândut, precum și banii trămișl prin poștă. Pentru acâsta am dat uă hârtie la domenii, și păstres chitanța pentru acâsta. D. ministru de finance a trămis uă an- chetă, a căreia lucrare este la actă, și pe care D. raportor ar fi putnt’o vedea. Și să vedeți de ce cred eQ că cu intențiune am fost trecut în acest tablofi. Iată ce 4ice D. raport ir: „într’un cuvânt, pentru a a- „duna âre-carl dote a trebuit să pun a se „desmormâata diu pulberea archivel mul- „țime de dosare din cari s’ail cules nor- „melede cifre anexata la finele acestei „lucrări." Va să dică înțelegeți D-vâstră din aces- tea, că, atunci când vine un raportor și publică un nume al unul coleg al D-sale și cjice aceste cuvinte ce v’am citit, noi firesce că suntem siguri cu toții că D-lor afi desmormântat dosare și afi găsit tâte cestea într’ânsele, și prin urmare a găsit țot acolo și tâter cele-alte împrejurări re- lative la aceste cifre de datorii. Apoidâcă a găsit onor. D. raportor că aceste douS câștiurl sunt mâncate de casier, nn putea âre să facă uă notiță, cum a făcut pentru D. Colibășanu, care asemenea este nn co- leg al nostru, și să (jică: D. Pruncu este dator 22,000 lei, dâră s’a întâmplat că ’I mâncat casierul banii (ilaritate), dâră pentru mine n’a voit D-sa a face acestă dreptate, ci m’a trecut între păsuițî. Acum, ceea ce este adevărat, este că pentru moșia Stănilescil sunt dator căș- tiul din urmă, 7,000 lei; dâră dâca ar fi studiat D-sa dosarele, ar fi găsit că la StănilescI sunt sequestrate 700 chile po- rumb pentru 7,000 lei ce sunt dator, plus garanția mea depusă pentru acâstă moșie. Va să Statul este garantat și rapor- tul greșesce și în aeâstă privință. Să trecem și la moșia a patra și cea din urmă. Aeâstă moșie este Corbasca din județul Tecuciu, pentru care sunt trecut la No. 266 dator cu 8.455 lei, D-lor, ca să vedeți cu câtă scrupulositate s’a făcut acest raport, și câtă bună credință a fost; ca să vedeți în fine dâca numai iubirea de dreptate pentru financele țârei a împins pe D. raportor la acâsta, voiti arâta un act tot de la domenii, și prin urmare, D. ra- portor nu pdte să (jici c$ ³ a înșelat, pen* tru că de unde a luat D-lul sciință, de un- de a cules D-lul notele sale de acolo am cules și efi. Acest act este subscris dp D. Capeleanu șeful de servicii!, și de șeful de biurofi, și âtă ce 4^ce : „Moșia Corbasca din județul Tecucifi a fost adjudecată asupra D-lul D. Pruncu Se periodul 1876—1886 și s’a transmis e D-sa chiar în anul 1876 D-lul lâa Pap- tia, pe a căruia persână s’a și liberat în nrmă contractul." Vedeți, D-lor, ce este pentru Corbasca și acest act este estras tot de acolo de unde a estras și D. raportor... D. A. Holban. Faceți erâre; n’am estras efi, ci însăși administrațiunea domenielor, și cu atât mal râfi pentru ea dâca nn a es- tras esact. D. D. Pruncu. Va să ^ică dâca D. ra- portor deschidea condica, ar fi vâijut nu- mai de cât, că nu sunt efi arendașul Sta- tului, ci D. lân Pastia pe moșia Corbasca. Ca să vâ dovedesc și mal bine, D-lor, că sunt esacte condic-Ie administrațiunel do- menielor în aeâstă privință, m’am adresat și h caaieriil județului Tecucifi, și ’l am întrebat pe cine chnâsce de arendaș al mo- șiei Corbasca ? .Și âtă ce ’ml răspunde : „Arendașul moșiei Corbasca este D. loan Pastia." Va să ijică vedeți, D-lor, că aci se lim- pezesc» posițiunea mea; se vede că din 48,800, lei, cât 4-ice D. raportor că sunt dator, ei! nu datores de cât numai 7,000 lei costul din urmă al nnel moșii pe anul 1876. întreb acum: bine a făcut onor, nostru raportor să vină și să mă pună pe mine în rubrica păsuiților al D-lul Catargiu? Iată ce nu pot efi înghiți I (Ilaritate) Nu pot efi să înghit când vâd că vine înaintea Camerei un raport oficial din par- tea unei comisiunl în care figurâză âmeni onorabili ca D. Vernescu, ca D. Stătescu, cari afi greutate în țâra acâsta, și care ra- port mă pune pe mine în rândul păsuițî - lor D-lul, Cațargiu. Căci, D-lor, orl-cine va citi acest raport și va vedea că în co- misiune figurâsă D. Vernescu și D. Stăte s- cu, negreșit are să le dea D-lor dreptate.,, (întreruperi) Da, D-lor, este nedreptate ce ’ml s’a făcut, și dâcă D. raportor și unor, mem- bri al comisiunel n’^r fi acopețițl de in- Vffilabilitatea^cu care «unt învestiți, depu- tății, eti cred că justiția țârei RomânescI, dâpă ași face apel ța dânsa, și qșl cere dreptate, ’ml-ar da-o....(întreruperi) D-lor, sunt om onest, am dece între- prise în țâra acâsta, sunt deschis, am po- 30 Aprilie (12 Maia) 1877 MONITORU OFICIAL AL ROMÂNIEI •z«yi Fără arătare de motive: D-nil A. Agioglu, D.Anghel, P. Arbore, T. Bagdad, N. Blaremberg, C. Bobeica, A, Gr. Bonachi, N. I. Bujoreanu, Sc. Căli- nescu, A. Candiano-Popescu, D. Castro- ian, N. Catargi, N. Cișman, I. Codrescu, C. Colibășânu, M. Kostaki, Gr. Cozadini, D. Crăciunescu, G. Esarhu, L. Eraclide, N. Furculescu, C. Fusea, D. Genescu, G. Ghițescu, G. Găță, O. Giuvara, N. Goran G. Macri, G. Magheru, D. Mărgăritescu, D. Miclescu, G. Miclescu, F. Milescu, G. Morțun, N. H. Nicola, S. Nicolau, N. Ni- coreseu, C. Peșiacov, G. Rădescu, M. Ro- seti, S. Roseti, 0. Șoarec, D. Sofronie, A. Vamali, E. Vergati, G. Verneseu, M. Vladimirescu, Sc. Pastia, C. Climescu, A. Vizanti, D. Leca, A. Teriachiu, E. Pro- topopescu-Pache, Șt. Parușef, N. Lupașcu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea D-lnl G. N. Montanu. Se trămite la secțiuni projectul de lege relativ la vemjârea de veci, prin licitați- une publică, a moșielor Statului Șirna, Timosnl eu Piscnlețil, Găvana, Stejaru și Brătescil-Piatra, tâte din județul Prahova. D. ministru justiției. D-lor, erl s’a dat un vot tn privința dăreî în judecată a foștilor miniștri. Acum este vorba a re- gula procedura după eare trebue să se înainteze acel proces; pentru acâsta ne trebue un vot; nu că am uă nedomirire, de cât ași dori să se scie cum are să fie sesisată înalta curte de casațiune, și de aceea ași dori să se esprime acesta prin- tr’un vot al D-vâstră, după ce mal ântâiti se va discuta acâstă cestiune, pentru ca să nu rămâe nedefinită. D. președinte. D-lor, după părerea mea, procedura despre care vorbesce D. ministru justiției, va fi acesta: Comisiunea însărcinată de D-vâstră pentru susținerea causel ’ml va comunica că este gata, și eu, ca președintele Adu- nărei, voiti supune la cunoscința D-lui președinte al consiliului tâte actele, și D-sa, la rândul sâti, le va trămite D-lul ministru al justiției, care le va înainta atunci înaltei curți de casațiune. Acâsta este procedura prescrisă biuro- ulul de regulamentul nostru; nu văd ni- mic în regulament care să autorise pe biuroti a corespunde cu vre-uă altă auto- ritate din țâră, de cât numai cu președin- tele consiliului de miniștri, și cu Senatul numai atunci când este de a’i se aduce la cunoscință constituirea Camerei. D. ministru justiției. D-lor, eti nu ’ml-am format uă idee îo privința acâsta; însă, după cât cred, acâstă comunicare trebue să se facă d’a dreptul de către biu- roul Adunărei către înalta curte de casa- țiune, și acâsta o ^ic pentru că, dâca în regula generală și în basa regulamentu- lui Adunărei, biuroul nu corespunde cu lițe afară; el bine, apoi când în parlamen- tul Român vinii trei, patru deputațl, prin-' tr’nn raport oficial, și să vie cu un raport și cu un alt project de lege, în sensul acesta: de a facecondițiuni speciale pentru fie-care period de aren- duire. ’MI aș permite să propun ca pentru pa- riddsle 63—68 și 68—73 și 70*—75, con- tractele fiind aspirate pe termenul acesta, arendașii datori să nu fie scutiți, fiind da- tornici ordinari; âră pe periodul 71—76, care a fost un period de parderl mari, a- celor arendași li s’ar putea face coacen- unl, mai cu sâmă acelor cari mal stârnesc a fi încă arendași al Statului. Asemenea înțeleg și pentru perid lele 1873—1878 și 1875 — 1880, dâră nu vâd peutru ce să se facă concesiuni arendașilor de la 1876 pânâ la 1886. Să ne aduiem aminte că a- ceștl arendași aă luat moșiile în urma u- nor aut râl în cunoscință de causă și la-a luat cu condițiuni mult mat avantagidse și afară de acâsta aii încă înaintea lor 9 ani de esploatare. Pentru ce dâră să le fa- cem aceste concesiuni? Eă cred că nu este nici drept nici echitabil a fi tratați arendașii alt-fel de cât după peridde de arendare; și de aceea eă nu voiă vota a- cest project de lege cum ni se presintă astă-dl. D. Eug. Stătescu. D-lor, am cerut cu- vântul pentru ca, în calitatea mea de mem- bru al comisiunel, să fac uă rectificare și să daă și uă reparațiune. Ouor. D. Kogălnicânu a apelat la senti- mentul meă de dreptate, pentru ca să rec- tific ceea ce este inesact îu cifrele publi- cate în raport îu privința D-sale. înțelegeți, D-lor, că ar fi să lipsim și noâ și celor-alțl și simțimântululde drep- tate și d- echitate, ca atunci când se face un apel la simțimântele nâstre, și atunci când ne convingem că inesactitățl sunt, să nu venim să le recunâscem. Este uă parte în raport unde cred că Adunarea a făcut deja acâstă distincțiune, între lista saă tabela diferiților datornici al Statalul trecuțl acolo cu sume din con- tractele da arendare, și între soluțiunea care se propune pentru ca să se asigurese plata acelor datorii. Aeest tabel, acâstă listă nu este opera comisiunel, este opera administrațiuneî domenielor, operă de sigur — neesactă, pentru că și acestei administrațiunl ’I lip- sesc midldcelo necesare ca să formese în- tr’un scurt timp uă listă esactă despre tot ce se datoresce. Conclnsiunile ce s’aă pro- pus ca să se ajungă la încasarea acelor rămășițe, ast-fel cum nici să apese prea mult îu spatele celor datori, nici să facă ca Statul să pârdă, aceste conclusiunl, qlic, sunt aduse în desbaterea onor. Adunări. Adunarea le va discuta, leva amenda de va crede căede de trebuință, pentru că nici noi nu le dăm ca un ce care esp rimă tot ce se pdte închipui mal bun pentru regularea acestei cestiunl. Uădată acesteijise âtă, D-lor,ce am putut să constat, ducându-mă singur la sorginte, îa privința neesaetităților din acest tabel care ating pe D. Kogălnicânu. Mal ântâiti ca observațiune generală, D. Kogălnicânu se vede trecut în acest tabel cu trei sume asupra sa: una de 99,000 lei, alta de 15,000 lei și alta de 21,000 lei, âră în totul e trecut ca dator domenielor cisumi de 179,000 lei, pe când cele trei cifre ce v’am citit, nu fac de cât 135,000. Vedeți dâră că chiar în tabel este uă greșul î de adițiune de vre 40,000 franci. Dâră chiar dacă adițiunea ar fi biue fă- cută. totuși D. Kogălnicâuu nu este dator cu sumele ce v’am citit. Așa. este de rec- tificat îu periodul de la 1863 la 1873, pentru care figurâsi dator cu suma de 99,000 lei; nu este esactă acâstă cifră, și cred că este uă erâre din partea admi- nistratiunel domenielor. In acest period, D. Kogălnicânu nu figurâsă cu nici un contract la administrațiunea domenielor. EI bine, cum se esplică acâstă erdre? Etă cum se esplică : administrațiunea dome- nielor are pretențiunl asupra D-lul Ko- gălnicânu pentru arenda moșiei monastirel VăcărescI, și D. Kogălnicânu la rândul săă având a lua de li administrațiunea domenielor mal aceiași sumă pentru cereri rrconvenționale, esistă uă contestațiune ; acâstă contestațiune s’a și tranșat prin uă transacțiune făcută mal de mult timp, și prin care D. Kogălnicânu se recundsce debitor de suma de 30,000 franci. Acâstă transacțiune s’a și esecutat în parte, căci s’a vârsat la domenii 7.000 franci, și mal sunt a se vărsa 23,000 franci, ânsă, mal este uă mică formalitate de îndeplinit pentru ca acâstă transațiune să devie de- finitivă. Pentru cele-alte mici sume sunt dre-care contestațiunl între D Kogălni- ceanu și domenii, prin urmare cestiunea este precum vedeți, pendinte. In interesul adevărului dâră, m’am cre- dut dator să dafi aceste lămuriri Am audit că s’a dis eă D. Kogălniceanu este trecut între numărul acelor numiți păsuițl de fostul guvern. Eii cred că nici măcar bănuială nu se pdte ridica asupra D-lul Kogălniceanu din acest punct de ve- dere. D. Kogălniceanu este una din ilustra- țiunile acestei țări, este un bărbat de Stat 2894 MUMII ORUL UFICÎAL AL ROMÂNIEI 30 Aprilie (12 Maiti) 1877 destul de viguros pentrn a aduce țăreî încă multe servicii. . . Voci. Așa este. D. Eug. Stăteseu. Și nu cred că măcar un minut se pâte ridica uă asemenea bă- nuială, și dacă bănuială ar putea fi, apoi conduita politică a D-lui Kogălniceanu din tot timpul D-lui Lascar Catargiu protes- tesă contra acestei aserțiuni necugetate. (Aplause). In ceea ce se atinge de listă în general, și de strigătele ridicate contra comisiunel și a raportului el, sunt în genere nedrepte. Tdte aceste strigăte dovedesc că s’a pus degetul pe rană, și e destul să se pună degetul pe rană în societatea ndstră, pen- tru ca să se rădice multe strigăte și multe protestări. Cu tdte acestea noi ca legiui- tori am procedat cu sânge rege, și n’am avut alta în vedere de cât interesul Statu- lui, și in eresul acelei clase laboriâse ale cărei greutăți mai tot-d’auna s’a pus înainte pentru ca să se obție prelungiri de terme- ne. Noi ca legiuitori suntem datori să cîntă- rim interesul ț&rel cu acela al particularilor și să vedem ce putem face ca să eșim din situațiunea de astă-^i, luând pe cale le- gisla ivă măsurile cele mai nemerite. Noi n’avem pretențiunea că ceea ce am făcut este bun, de cât am crezut că nu putem trece cu buretele asupra acestor datorii, și cuventul este că dacă Statul este cre- ditor, este în acelaș timp și debitor, și dacă ar perde ceea ce are să ia de la de- bitorii săi, n’ar putea face faciă la tdte cheltuelile sale. Pe de altă parte ânsă, am 4is, că în lipsa generală în care se află țâra astă-^I, să lăsăm acestor dmenl posi- bilitatea de a plăti, și din acest punct de vedere li s’a acordat un termen de 5 ani. In acest termen de 5 ani datoria se va îm- părți pentru fie-căre în rate, așa cum să le vină mal lesne a o achita. Dâră tot-d’uă- dată noi am luat uă măsură pe care eti o cred necesară, atât pentru că face pe Stat să intre în posesiunea sumelor datorite, cât și pentru că pune la încercare buna credință și solvabilitatea datornicilor. Care este acea măsură? Ea face ca uă condiți- une sine qua non la acordarea termenelor de plată faptul de a vărsa imediat uă parte din sumele constatate în sarcina lor, 50 la sută pentru arendașii cu datorii mai vechi, 25 la sută pentru cel cu datorii de la 1871 înedee. Sa înțelege că Adunarea dâcă va găsi că măsura nu e nemerită ’I ia substitui uă alta. Negreșit că acest pro- ject de lege nu va putea fi obligatoriti .de cât după ce va trece și prin Senat și va fi căpătat forță de lege. Mal am, D-lor, uă simplă observațiune de făcut Noi am luat acâstă însărcinare și am credut că trebue să o îndeplinim, de și am constatat, de alt-fel, că reclama- țiuuile pretinsului comitet al arendașilor erati nisce reclamațiunl cari emanati de la persâne interesate. Am constatat că toți acești domni cari s’ati îmbrăcat cu calita- tea de comitet al arendașilor, toți aceștia, dacă mă pot esprima ast-fel, ati venit să surprindă buna credință a Camerei; și eti cred ca acâstă Cameră nici nu ar fi numit comisiunea dacă ar fi sciut că se găsesce numai în facia unor reclamațiunl isolate, individuale ale câtor-va cari suut în in- fimă minoritate din marea categorie a a- re.idașilor Statului. Am constatat că acești domni nu numai că nu sunt împuternicițil arendașilor, dâră chiar am constatat că președintele nici nu a luat parte la lucrările comitetului. Prin urmare, uu diu punctul de vedere al seriositățel reclamațiunilor am făcut noi acest raport, ci numai fiind că Adu- narea ne pusese îndatorirea să esaminăm cererea din punctul de vedere general și să vedem ce remediti e de adus situațiunel actuale a acestor arendași. D-v. veți pro- pune un alt remediti dacă veți găsi un al- tul mal bun de cât acela propus de noi. D. A. Holban. D-lor, voiti începe mal ântâiu priu a răspunde la observațiunile D-lul D. Ghica. D-sa nu este satisfăcut de raportul meti și ’ml face observațiuni severe, dticend că n’am studiat în destul de bine cestiunea. Eti crt^ că raportul meti este satisfăcător, pentru că desvălesce, precum a dis fârte bine D. Stăt-scu, uă plagă care trebue vindecată; este satisfă- cător, pentru că este basat pe lucrări ofi- ciale care le am avut de la administrațiu- nea domenielor. Dâră D. Ghica ar fi voit să se publice în întregul săti tabelul care coprinde 111, nume, pentru ca să’șl pâtă face calcul le D-sale. El bine, n’am publi- cat acel tabel, și am luat din el numai su- mele cele mal însemnate penă la 1 De- cembre, până când acest tablou este sub- scris, nu de funcționari inferiori, ci de membrii administrațiunel domenielor, pe care guvernul ia găsit cu merite și de tâtă încrederea pentru a le încredința a- câstă mare avere a Statului în administra- țiunea lor. Dar acest tabel nici nu pâte fi bănuit că ar fi putut să fie influențat de cine-va, și mal cu sâmă de miue, fiind-că el era deja făcut încă mal dinainte, și dupe ce- rerea D-lui Vernescu s’a subscris de mem- brii administrațiunel. Acum, care este su- ma totală a datoriei? Este de 12 miliâne. Ce am luat noi? Am luat rămășițele dupe fie-care an. Ast-fel, din anul 1865 este 61,000, din 66 este 155,000, din 67 este 119,000, din 68 este 124.000, și est-fel merge crescând datoria până la 1876. N’am putut se fac altă clasificațiune de cât după actele oficiale, cu tâte că chiar eti am făcut reservele mele, fiind-că am constatat că nu era destul de satisfăeătâre acea informațiune oficiale în cât se putem face uă lucrare cu totul perfectă, fiind-că tâte lucrările aceste trebuesc basate pe uă comptabilitate regulată, ceea-ce la admi- nistrațiunea domenielor nu există, și a- eâsta am spus’o chiar de la începutul ra- portului meu. Când am vă$ut că tabelul începe de la 65 îucâce, am întrebat daca nu mal sunt rămășițe și pe anii preceden- ți, și mi s’a răspuns că sunt, dar că acolo este un chaos, și atunci am desmormâatat dosarele vechi, pentru ca să se facă uu tabel general de la data care ar putea să presinte âre-care normă. Mi s’a dat acest tabel, însă necomplect, și am cules dintr’ânsul ceea-ce putea să dea uă normă; daca am ijis aproximativ, este că n’am putut să am uă basă sigură; nu puteam se mă întemeiez într’un mod cerut pe acel tabel. Prin urmare, vedeți că ’ml ați făcut uă șicană pe care n’o meritam. Daca acel ta- bel n’a fost complect, este pentru că a lipsit timpul material a ’l face ast-fel, fiind-că sunt mii de dosare care trebuesc compulsate pentru ca tabelul să se fi pu- tut face complect. Cât pentru ceea-ce privesce neexactita- tea țifrelor, acâsta este uă cestiune de a- prețiare; daca de uă parte se indică în mod aproximativ uă țifră de două miliâ- ne, iar de altă parte trei miliâne, acâsta este din causă că nu se pâte vorbi de cât cu aproximațiune. In cât privesce numele, ele sunt luate din tabel. Dar în ceea-ce privesce quota parte pentru fie-care, și me<)ia despre care vor- besce D. Ghica, acâsta nu se pâte precisa într’un mod perfect,fiind-că sunt datorii și de 80 lei și de 50 lei. și chiar de 20 de bani, sume la care D. Ghica nu erei să se fi gândit. Dar D-sa <|ice °â am făcut uă proporțiune mal mare de datorii pentru parcea de dincâce de Milcov de cât pen- tru Moldova. Apoi acâstă proporțiune a făcut’o tabelul și împrejurarea că dincâce de Milcov sunt mal multe moșii de cât dincolo de Milcov, și este probabil că da- raverile fiind mal mari aici, se fie și ră- mășițele mai mari. Dar D. Ghica spune că sunt părtinitor pentru partea de dincolo și că fac avantaje mari pentru datornicii de acolo. D-sa este în erâre, pentru că pe toți datornici ’I am luat. . . . D. D. Ghica. Dar așa resultă din raport. D. A. Holban. Apoi, D-le Ghica, daca mă veți întrerupe la fie-care cuvânt ca să mă faceți să înțeleg că unu și cu unu fac două, și doul plus unu fac trei, atunci în- țelegeți că uu mai e putință să vorbesc, și de aceea vă rog să ’ml dațl voe să urmez, căci eti v 'am ascultat îa liniște. Mi se face imputare de D. D. Ghica cum eă am fost ] ărtiuitor și că în rapor- tul meti am făcut partea leului arendașilor din Moldova. EI bine, eti nu am putut să fac acesta, pentru că eti eram a crucea persână îa comisiune și comisiunea a fost unanimă; mal mult de cât atât, onor, ministru de finance în privința resoluțiu- nilor nâstre a fost în acord cu noi, a crezut 30 Apiîîie ^12 Maiii) 1877 MU1NHOKUL UFICJLAL AL RO?4aNIE1 ■? 2895 oum eă aceste resoluțiunl ar putea să a- ducă un remediu în acâstă situațiune ne- norocită în care au ajuns domeaiele Sta- tului; prin urmare vedeți cl îa privința a- cesta imputarea ce mi se face mie este ne dreaptă, pentru că nu am făcut eu uă si- tuațiune avantagiâsă un da sau celei-lalte părți, mal ales când vedeți câ nu disting nici uă parte, și daca am constatat că uă parte a făcut progres îu ceea ce privesce agricultura , apoi acâsta este adevărat, pentru că uă parte a progresat în agri- cultură pe când altă parte de arendași, proprietari și agricultori nu au făcut n.cl un progres, am constatat că într’uă parte a țărel să întrebuințâză uă agricultură mal rațională, pe când în altă parte să în- trebuințâză un sistem de meteiagiu care trebue să dispară cu timpul; am recunos- cut încă că mulțl capitaliști au făcut mari sacriticie pentru agricultură. Vedeți dar că am făcut acestă distinc- țiune ca să atrag atențiunea D-v. asupra acestei lucrări. Prin urmare, chiar de aș fi fost efi păr- tinitor, totuși resoluțiuuea este luată de comisiune și că a primit și adesiunea D-lnl ministru de finance, care cred că vfi presintă destule garanții de nepărtini- re; safi atunci trebue să credeți că atât eu cât și comisiunea împreună cu D. minis- tru de finance, am avut în vedere să păr- tinim cutare safi cutare clasă. D-lor, dacă aceste esplicațiunî pot să fie satisfăcătâre, eu cred că D. D. Ghica este logic ca să voteze conclusiunile co- misiunel, de vreme ce cestiunea personală care a avut’o contra raportului nu se pdte susține. D. D. I. Ghica. Dar nu am făcut ces- tiune personală. D. A. Holbau. Acum vifi la cestiunea D-lul Pruncu. Am fost atacat cu multă înverșunare de onor. D. Pruncu, și nu voi să răspund pe acelaș ton, voi da numai nisce simple ex- plieațiunî. D-lor, tabelul acesta v’am spus că are valârea lui numai până la 1 Decembre, căci până atunci s’au înscris tâte rămăși- țele ce s’afi constatat că sunt asupra a- rendașilor. Prin urmare la 1 Decembre tot ce am găsit era aceea-ee am pus îu tabelul meu și unde am v?4u^ suut sum⁶ bial în- cărcate, am adunat, și am vM|ut că se urcă la țifra de 600,000 de 700,000 și 800,000 lei. Tabelul ce am pus în rapor- tul mefi l’am extras din tabelul cel mare ce aveam înaintea mea, și daca am făcut acâsta a fost numai ca să viii să arăt ce consecințe desastrâse a avut sistemajacâsta, iar nu a fost ca să pun uă pată nimenul; și acesta cu atâta mai mult cu cât în ra- portul mefi am «lis că unii afi fost păsuițî iar alții sugrumați; căci în adevăr afi fost omeni caii aii profitat de politica guver- nului trecut; acâsta s’a vădut într’un mod patent, cum aii sciut acel âmeni să tragă diferitele beneficie din acea nenorocită politică; dar afi fost și alții cari aii fost crunt loviți de acel guvern ; acâsta am dis’o în raport; și prin urmare cred eă nu am meritat să mi se dică că am voit să denigru cu pasiune pe unii ca să ’i arăt î i fața țărel că afi frustat interesele Statu- lui. Nu am avut în vedere acâsta, D-lor, dupe cum v’a spus’o și onor. D. Stătescu; fiind-că noi ne am ocupat de situațiune, iar nu de persâne, și daca am trecut a- eeste nume îu raport, a fost numai fiind- că de acele nume am găsit atașate nisce țifre, și ast-fel nu puteam evita de a arăta de unde provin acele țifre. Onor. D. Pruncu a rjis între altele că daca efi nu aș fi avut privilegiul de depn- tut, m’ar fi tras la bara justiției ca ca- lomniator, ca pe unul ce am lovit credi- tul D-sale. EI bine, D-lor, declar D-lul Pruncu că renunț înaintea D-sale la ori ce privilegia aș putea avea ca deputat. Efi dic în^acest tabel că la Cahul, unde mai ântâiti moșia ora ținută de comună si apoi de D. Pruncu, se vedea uă rămășiță de 12,100 lei de la 1871 încâce. La acâs- ta D. Pruncu răspunde că acea moșie a intrat în posesiunea D-sale de la 1875 în- câce, și că prin urmare nu putea D-sa să fie păsuit de D. Catargiu. Dar daca este așa, atunci nu se pâte obiecta și D-sale că a fost păsuit de la 1871, penă la 1876? Căci pentru acest period de timpi să gă- sesee acâstă rămășiță. Dar pâte D-sa să fie plătit în urma acestui termen? Se pâte; î isă efi nu am putut șei ce p|ățl s’afi fă- cut în urmă; efi am găsit acestă țifră îu registrele administrațiunel domenielor și încă uă dată vă declar că treceadu-le îa raport, nu am voit să ating pe nimeni. Venind pe urmă la județul Dorohoiu, D. Pruncu spune că țifra publicată îu ra- portul mefi nu este exactă și că efi ași fi încărcat’o. D. Pruncu uită însă că pe lân- gă arenda de 5,000 lei mai sunt și 450 lei accesorii. Efi, cu tâte că D-sa m’a nu- mit calomniator, am mers la administra- țiunea domenielor, am constatat tâte do- sarele privitâre la D-sa precum și la alțl arendași și cu tâte disele D-sale ’l găsesc încă dator cu 43,000 lei, către Stat până îu present. Am mers și efi la domenii și am cerce- tat, însă dacă ar fi vorba ca să cerceted pentru 160 și mal bine de nume, vedeți în ce chaos ar fi trebuit să mă cobor; ar fi trebuit, nu uă comisiune de șâpte safi dece membri dar ar fi trebuit și uă mul- țime de impiegațl, pentru ca să ne ducem să desgropăm tâte acele grajduri ale lui Orgias peste care numai Dâmbovița ar fi trebuit să trâeă ca să le spele. Iată cum stă situați națiunea D-lul Pruncu: Rămășița la Cahul este de lei 11,600 la care adăogeudu-se procentele până astă-dL ne dă pentru întrâga sumă datorîtă lei 17,454. La Tecuci este din preună cu câștul neplătit al lui 15 Ianu- arie, îu total 24,800 1. LaDorohoi 27,098. Acum vine onor. D. Prunc și spune că a trămis prin poștă uă sumă de 7,000 lei, pe cari ’i a mâncat casierul. Apoi, noi avem uă lege de comptabili- tate care prescrie îa ce mod se pâte des- cărca cine-va deuă creață. a Statului; este chitanța casierului respectiv, unde con- tractul obligă a se face vărsarea banilor. Și D. Pruncu, pentru că comptabilita- tea domenielor n’a voit să’l ție în sâmă recepisa de la poștă, mă face pe mine ca- lomniator, fiind-că nici efi uu ’i am țiuut în semă acea chitanță. Cu tâto acestea, țiind semă de acești 14 mii franci cari di°⁹ că ’I au plătL, D. Pruncu încă rămâne dator uf sumă de 43.000 lei. Prin urmare nu sunt nici pasionat și cu atât mal puțin calomniator, când prin raportul meu trec între arendaș datori și pe D. Prunc.u. Țifi, D-lor, a vă da aceste esplicațiunî pentru ca să nu se infirme lucrarea comi- siunel D-v. în urma celor avansate de onor. D. Pruncu. Se vifi acum la onor. D. Stătescu și ’ml pare răii când văd că se ridică încontra mea chiar unul din membrii comisiunel. D. Stătescu ’ml făcea uă acusațiune că am încărcat pe D. Kogălniceanu. Precum am arătat’o prin raport, v’o de- clar și verbal că erori afi putut să se stre- câre, mal cu sâmă când e vorba de țifre, a cărora verificare, casă fieexată, secere a fi făcută cel pucin de doi; efi am scris și am arangiat cifrele singur. Ast-fel, re- cunosc îusu’ml uă erâre strecurată în ceea ce privesce situațiunea D-lul Athanasiu de la Roman, pe care l’am trecut dator cu 9000 lei, pe când D-sa datoresce mult mal pucin. Asemenea și D. Algiu, pe care l’am găsit în adevăr figurând în tabelul domenielor, la 15 Decembrie 1876, dator cu uă sumă pe care însă a achitat’o la 15 Ianuarie anul acesta. Dâr cu D. Kogălniceanu nu este tot așa. D-lul spune că a făcut uă transacțiune cu domeniele, și că în urma acestei iransac- țiunl nu se mal crede astă-dl dator cu nimic. Am, D-lor, dosariul înaintea mea, și compulsând acest dosar, găsesc câ s’a seă- dut dîntr’uă sumă de 34,000 lei, suma de 22 000, prin uă simplă deeisiune a D-lor administratori al domenielor. Dâca D-v. credeți că se pâte ține în sâmă asemenea transacțiuul, voifi dice și eu atunci dim- preună cu D-vâstre că D. Kogălniceanu îu adevăr nu mal e dator. Dar în privința so- coteliloFcu D-nul Kogălniceanu u dosarul ce am aci, găsesc nisce socoteli așa de curiâse, îu cât la uă pagină se vede uă 2896 10NIT0RUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 30 Aprilie (12 Maiti) 187. snruă, la alta, altă sumă, și așa mal încolo. Dupe uă situațiune pe eare am găsit’o la domenie, totala datorie se urcă la 211,000 franci; dâr să nu perdeți din ve- dere eă decisiunea era basată pe daune ce i s’ati ocasionat cu trecerea drumului de fer pe la Comana, și pentru costul strămu- tăreî unei magasil. Tot la acest doȘar se află uă declarațiune a ministrului lucră- rilor publice prin care se dice că D. Ko- gălniceanu, pentru daunele ce i s’ati făcut la 8 pogâne porumbiste, are drept la uă despăgubire de 1200 leî și pentru stră- mutarea unor magasil la trei sute galbeni. Cu .tâte acestea, administrațiunea do- inenielor, prin decisiunea sa, ’lti scade cu cifra de 12,720 franci. Mal mult de cât a- tât: vine cu altă propunere în privința moșiei Vatra Văcărești, și în al 7-lea pun- cet cere despăgubiri la domenie și (Jice : D lor administratori, am dat în garanțiă obligațiuni de ale drumului de fer Strus- berg cu prețul de 70 suta; D-vdstră nu mi-ați dat înapoi obligațiuni spre a le schimba pe altele de ale societății celei nonă. D-vi mi-ați vândut acele obligațiuni cu 50 suta; prin urmare am uă daună de 14 mii lei, și vâ rog să uă țineți îu sâmă. Atunci administrațiunea domenielor re- cunosc, precum și consiliul de advocați, suma de 68 mii lei pentru Vatra Văcă- resci. D. B. Maniu. Faceți reguisitoriul D-lui Kogălniceanu. D. Rosnovanu. Care este absent. D. A. Holban. Mi-ați imputat că nu am spus adevărul; dațimî voe să vâ do- vedesc că adevăr am spus. D. G. B. Lățescu. ’l-ați dis calomnia- tor, și acum nu ’I dati dreptul să se apere? D. A. Holban. Dupe tdte aceste, con- siliul de advocați admite că din suma de 68 mii lei să se scadă tdte daunele pe cari le a arătat D. Kogălniceanu fără nici un proces, și i dă un termin de nouă luni ca să dea ipotecă îu fabrica sa de postav de la Neamțu pentru suma de 38 mii lei. Consiliul de advocați recunosc basele acestei transacțiunl dupe chiar cererea D-lul Kogălniceanu. D. Kogălniceanu nu a plătit datoria în termenul de nouă luni care l’a cerut; prin urmare Statul este în drept să ’I ceră adl 68 mii franci cu procentele lor. Așa dâr vedeți că în privința tutulor cifrelor puse aci am avut de basă acte auten.ice, do- sare; prin urmare nu am calomniat pe ni- meni și pe nedrept mi s’a dis că eti am spus inexactități în raport. Acum, din punctul de vedere economic, cred că D-v. ar fi bine să luațl în consi- derațiune soluțiunile ce v’am presentat din pa tea comisiunel, soluțiunl cari sunt me- nite să înlesnâscă pe arendașii aceia cari în adevăr sunt âmenl serioși și vor să plă- teică, însă strimtorațî de uă crisă comer- cială fdrte apăsătdre, și loviți de ani se- cetoșl, dâcă i-ațl strimtora adl, parte ar putea plăti, dâr alții nu, și Statul nu ar putea realisa toți banii cari i se datorâză, chiar dâcă ar vinde garanțiile acestor a- rendașt. Cred că Solilținnea ce vă presencăm tiSțe de a împăca și iueesul Statalul și al a- rendașilor Cari stint rui >ațl. Noi am lucrat eu deplină nepărfinire în acâstă cestiune, căutând numai ca Statul să’șl iea banii de la diferițil arendași, și acâsta pentru că nniî ne avânl garanții suficiente, să le în- lesnim plata datoriilor lor și tot uă-dată și Statul să remână mal bine garantat. In privința acesta cred că comisiunea ’șl a îndeplinit dâtoria făcând ca Statul să a- jungă a’șl încasa acâstă îasemnată creanță. Dâr mai mult de cât atât: Comisiunea a avut în vedere a face ca Statul să nu mal aibă remășițe și a cerut ca de aci înainte administrațiunea domenielor să țină con- dici de comptabilitate pe persâne, iar nu pe moșii, cum se ține acum. Comptabîli- tatea pe care uă propunem noi se va putea constata situațiunea fie-cărul period; se va vedea care este garanția fie-cărul aren- daș, suma datorită, suma încasată, și pe lângă acestea, situațiunea să fiă făcută din șâse în șâse luni. Dupe comptabilitatea de adi, decă vo- escl să afli cum stă fiă-care arendaș, tre- bue să cauți printr’o sumă de dosare. D. P. Ghica. Cer cuvântul pentru a- mânare. D- A. Holban. De aci înainte comisi- unea cere să se deschidă condici pentru acei cari nu vor voi să profite da buna-vo- ință ce le va arăta Camera, dându-le în- lesnire la plată și timp, pentru ca să nu perză creditul și să pâtă plăti Statului fără ca eî sa fie veninațî. Pentru aceia dâr carî vor fi urmăriți și li se va vinde totul, am crezut că este bine să fie uă condică specială unde să fie el trecuțl și să nu mal fio primiți de acum înainte a fi arendași al Statului; căci s’ati vSijut arendași de exem- plu în 1871 remâind datori câte 70.000 lei și venind apoi la 1875 să iea moșii din noti și urcându-le încă la cifre colo- salo în scop de a face ârășl cum ati făcut mal înainte Acâsta nu trebue să mal fie tolerat. Cel care vine să iea moșia de la Stat să nu mal fie dator Statului de mal înainte. D. P. Ghica. Cer cuvântul pentru ama-, nare și am și uă propunere. D. președinte. D-lor, ni se pare că cestiunea de amânare nu pâte să mal fie. S’a propus uă-dată amânarea chiar de mine însumi, ca să se trimiță la secțiuni projectul; dâr Camera a votat contrarii!; ceva mal mult, D. P. Ghica a depus aci la biuroti uă propunere al cărei prim subscri- itnr este D. D. I. Ghica, care a vorbit deja și a cerut amânarea ; Camera eră n’a pri- mit; prin urmare dorința D-lor este îm- plinită, amânarea s’a discutat, acum des- baterea urmâză asupra luărel în conside rațiune; vom pune la v »t acâsta, și dâca Adunarea nu uă va adopta, atunci de fel se face amânare. D. P. Ghica. D-nul D. I. Ghica a vorbit pentru respingere, âră propunerea mea este pentru amânare. D. președinte. Dâr, s’a cerut și de mine însumi, cum v’am mal dis amânarea și Camera nu a primit; acum nu pâte să mal fie cestiune de amânare, căci ași cum voițl D-v. n’ar mal put“a Camera să des- bată un project de lege, căci s’ar veni ne- încetat cu propuneri de amânare, pretin- zând să aibă pre cădere. Cu tâte acestea eă pui la vot propunerea de amânare, a- dică de a da cuvântul D-lul P. Ghica asu- pra amânăreî. Adunarea nu încuviințâijă. D. P. Ghica. Constat că ați înlăturat regulamentul ca să’ml faceți uă injustiție. D. președinte. Eti cred că am păstrat regulamentul, sâu dâca l’am călcat, dupe părerea D-tale, atunci ’l am călcat cu una- nimitatea Camerei. (Aplause) Acum D. Danielopolu are cuvântul. D. G. Danieleann. D-lor, neapărat că ideea de a găsi uă combinațiune care să pâtă veni în ajutor la interesele arendași- lor cât și la acelea ale fiscului, neapărat că acâstă idee înșine nu pâte găsi un sin- gur contradictor în acâstă Adunare. Cu tâte acestea nu este destul ca numai să se emită o idee că trebue să se facă ceva în interesul arendașilor și al Statului; dâră trebue ca prin acea ideă să se atingă în practică și scopul ce ea’șî propune; căci numai atunci se pâte dice că uă lege este bună, când dă efectele ce se aștâptă de la densa. Se pâte, D-lor, că uă ideă să aibă un scop fârte bun, dâr când e vorba să se a- plice acea ideă, scopul acela să nu’l pâtă atinge cu nici un chip; și tocmai acesta mi se pare că este caracterul acestei legi, care nu vine nici în adjutorul arendașilor, nici în folosul Statului. De aceea, pentru considerantele ce voiti avea onâre a des- volta, vS declar de pe acum că sunt în contra luărel în considerațiune a acestui project de lege. In adavtir, D-lor, credețî D-v. că, ori care ar fl categoria de arendași, fie acel cari sunt datori penă la 1870 inclusiv, fie acel carî sunt datori de la 1870 înainte, credețî D-v. că acești arendași, în crisa în care se găsesce astă-dl țâra, ar putea fi în stare să numere de uădată 50 °/₀ din ceia ce datoresce ? Credeți că e cel puțin uă parțiune de arenlașl destul de înse- mnată, de esemplu uă pătrime, sati uă treime care să pâtă plăti ? Eti cred că nu sunt nici a 4^cea parte Iată dar că cel d’intâiti articol din acâstă lege e fundat pe uă ideiă eronată, cu totul nepractică, și care e cu totul imposibilă de a se rea- lisa în situațiunea financiară în care este țâra astă-II, nu numii de către aren lișl, ăbAprilie (12 Maiti) 1877 ^uNiîoRDL OilClÂL ?.L ROMÂNIȘI .891 dar de către ori care alte persâne cart ar avea datorii de plătit. Dar să mergem și mal departe. Să cere pentru arendași cari sunt datori până la 1870, ca nu numai să aibă atâtea parale peste trei sflptămânl, saii fie chiar și peste trei luni, ca să numere 50 °/₀ din ceia ce datoresc, dar li se care să dea pentru iest qauțiune Statului îu ipotecă sau în efecte publice garantate de Stat. Dar daca ar a- vea arendașii ațâți bani ea să plătâscă ' 50 %. și efecte publice ca să depună ca garanție, ar fi âmenii cei mai fericiți. A- pol unde sunt acel âmenl cari să aibă as- tă-^I, saii peste trei săptămâni, bani casă numere 50 ⁶/₀ și tot uădată efecte publice ca să depună garanție pentru rest? Eu vă asigur că nu veți găsi în aceste coudiți- ual nici a trecea parte din arendași! Iată dar că art. I este fundat pe nisip, iar nu pe realitatea lucrurilor; iată dar că el nu tiste nici în interesul arendașilor, nici în interesul Statului, pentru cuvântul că nu se va găsi nici uu arendaș care să fie în aceste condițiunl. Ou alte cuvinte, ce di- cețl D-v.. arendașilor? Le țineți: Vă fac âre-care concesiuni, dar pe care nimeni uu le veți putea îndeplini: și resultatul final va fi că Statul se va găsi silit să vâadă pe nimic garanțiele depuse de a- rehdașl, și cu modul acesta nici Statul nu va câștiga nimic, nici arendașilor nu li se va face nici uă ușurare. Iată ce 4ico arc. din lege .• Art. 1 Statul acordă tutulor¹ arendași- lor săi, pentru plata de rămășițe datorite jână la 1875 inclusiv, un termen de cinci ani, sub condițiunile următâre : a) Toți arendașii datori Statului până a 1870 inclusiv vor plăti îndată 50 % lin tâtă datoria, compuse din capete și orocente, calculate până în diua promul- gare! legi, ,acest ia; asemenea vor com- pl’cta sati vor constitui garanții în ipo- teci sati în efecte publice privilegiate de Stat, pentru asigurarea restului sumelor latorite pânâ la plata lor integrală ; b) Toți arendașii datori Statului de la 1870 până la 1875 inclusiv, vor plăti 25 % din tâtă datoria lor și vor da ga- ranții sub condițiele și în conformitate cu preseripțiunile de la lit. a; c)Toțî arendașii cari ati luat în aren iă prin licitațiune publică moșirle Statului ne periodul de la 1876—86, vor beneficia de condițiunile reformate ale periodului 1877—87; daca vor achita câșturile ce datoresc pe anul 1876 și daca vor com- plecta garanțiele lor în conformitate cu contractele lor. Cu adăogire că, prin es- cepțiune, pentru anul acești plata câștu- luî dela 15Ianuarie 1876 seva face, fără procent, la 15 Decembrifl viitor. Apoi vă asigur că nici jumătate din a- rendașl nu vor putea da nici 25 °/₀; și mai cu sâmă acel cari ati fost nenorociți în perioda de secetă a anilor de la 1870 până la 1875. nu vor plutea da 20 %. ne Ciiiil să mal depună și garanții în ipotecă safl efecte publice garantate di Stat. lata dar, că acest ar;, nu însernuâ^ă nimic în starea nâstră financiară de astă-i)!- fMit este, D-lor, un art. care are de scop a asimila pa arendașii din perioda de la 1863 la 1868, cu condițiunile arendașilor de la 1870 la 1876. Acesta e singurul art. diu acest project de lege ce ar putea fi discutat. Apoi ia să vedem acesta e sco- pul legiuitorului ? Acâsta e ideia numai care a trebuit să domine în facerea aces- tei legi, de a asimui condițiunile unor a- rendașl cu condițiunile altor arendași ? A- câsta e pâtră filosofală cs căutăm noi pen- tru a veni în folosul Statului și al aren- dașilor ? (aplause) Apoi atunci trebuia, îi loc ds project de lege pentru a vani în a- jutorul arendașilor și’n folosul Statului, să dicețl: project de lege pentru asimila- rea con lițiunilor unor arendași cu condi- țiunile altor arendași (ilaritate). Comisiu- nea, în loc să ne aducă un project de lege economic și folositor atât financelor țărei cât și arendașilor, ne aduce uă asiniilare de condițiunl, lucru Ce după miue nici nu merită să ne ocupe timpul. Iată dar, D- lor, că nici acest art. nu are ver un folos, ver uă utilitate practică. Ce mai rămâne acuma ? Rămâne nisce cestiunl de detaliu, adică cum să sa plă- tâscă dobânzile, cum să se verse acel 25 safl 50 % cum să se împartă moșiile, cum să se țină un Grundbuch și un Per- sonenbuch, va să dică vorbă multă pen- tru nimic (mire ilaritate. Ni se aduce un raport care nu conține alt de cât uă lungă listă de persâuele cari datoresc Statului, și pentru cari ni se propune asimilare de condițiunl. Iată tot ce conține acest pro- ject de lege cari vina să ne ia timpul cu discursuri ca ale D-lul D. Pruncu și cu răspunsuri ca ale D. raportator, în loc să ne ocupe eu considerațiunl economice și să ne arate notivele și avantagiele rațio- nali pentru cari ar trebui să aimitem a- eâstă lege. Pentru aceste cuvinte, D-lor, vă rog să nu luațl în considerațiune acest project și să regulați a se numi uă nouă comisiune specială care să se ocupa în un mod rea- lemente economie, iar nu personal, de in- teresele arendașilor și a le financielor ță- rei, și care comisiune se găsâscă un mij- loc mal nemerit de cât acest propus prin projectul de față, cari nu a avut alt efect de cât de a costa pe țară două (J.ile de dis- cuțiune, și prin urmare de două ori câte 300 galbeni pe dli. (aplause numerâse) Voci. închiderea discuțiunel. D. președinte. înainte de a pune la vot închiderea discuțiunel, are cuvântul D. președinte al consiliului. D. I. C. Brătianu, președintele con- siliului. D-I ir, Camiri, îu urmi unei pa- tițiunl ce a priimi-t de la arendași, a nu- mit uă comisiune care să caute ce mijlâce ar putea Camera să acorde arendașilor pentru plati rămășiților, așa în cât nici interesul Statului să nu fie lesat, iar pe d’altă parte și clasa arendașilor să fie u- șurată, și s’a ^is că comisiunea va fi a sistată in lucrarea el și de ministrul de finaiices Dupe ce.comisiunea ’și-a te-minat iu crarea, având la disposițiunea sa pe ad- ministrați unea domenielor, câad a fost să’șl formuleze propunerile sale, m’a che- mat și pe mine spre a mi le arăta. Eti am priimit acele propuneri, afiră de una sin- gură, care era privitâre la plata primului câșt; eti nu am înțeles în modul comisiu- nel, ca trimestrul îutâifl si se plătâscă la Apriliii; efl am înțeles că câștiul de la 15 Apriliii să se plătâscă la 15 Octombriti și cel de la Octombriti, la 15 Decembrifl; căci alt-fel tâtă comptabilitatea ar fi în- curcată, din causă că unii afl plătit în* trâga sumă, alții pe jumătate și alții pe sfert. Dar faptul este acelaș, că’I păsflim să plătâscă un câșt mal târziii, adică că în loc ca tâte câșturile să fie plătite la 15 Apriliii, să fie plătite la 15 Decembrifl. Câad onor, comisiune ’mi-a arătat propu- nerile sale și onor, raportator ’mi-a citit raportul, efl în mid amical am făcut ob- servațiunilo mde și am că acest ra- port, pe cari ’l admir în forma lui literiă, precum și îu principiele lui generale, a- eestraport, menținut ast-fel are să provâee discuțiunl fârte animate, și că îu loc să facă un servicii!, are să ne încurce mal râu. Asemenea am (Hs că în privința da- tornicilor Statului, fiini-eă n’a fost uă compîabilitate regulată, are să fia uă mul- țime de iuesactitățl în acele cifre, și ar trebui uă lucrare de mal multe luni pen- tru a putea face bilanțul regulat al fie- cărui arendaș de la 1863 pânâ astă-(|I. Ca să dațl argumentațiunel D-v. uă basă de fapte positive și precise, ar trebui ca ci- frele ce veți cita să nu dea loc la cea mal mică contestare. Am făcut și alte obser- vațiuni, am dis că raportul e prea sever pentru administrațiuuile trecute și chiar pentru guvernul trecut, fiiind-că s’a <)is că admiuistrațiunile trecute într’adins afl pus condițiunl de asemenea natură, ca să arun:e uă rețea asupra acestei părți a so- cietății românesci pentru scopul de aține de pâr uă majoritate. Acâstă acusare eti nu o înțeleg. D-lor, trebue să fim drepți cn toți și chiar cu adversarii noștri. Scițl că admi nistrațiunile preieieate afl trecut prin uă mulțime de fase una mal nenorocită de cât alta. A veuit un om care atât prin ca- pacitate! lui, cât și prin cuuoseințele lui și prin amârea sa dea binele public, s’a consacrat aduiuistrațiunel d imenielor și a început sfl’l da uă direcțiune, să uăfacă să fie în interesul Statului și si nu mii fie prada tutulor acelora cari vor voi să facă 2898 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 30 Aprile (12 Marii) 18T7 râti. Acâsta sciți că a dat uă salisfacțiune atât de m«re în cât acel domn, cari fusese judecător președinte și altele, ’șl-a făcu ; un nume în tâtă țera, acesta este D. Ca- lenderol. D. Mania. A fost un om sdravăn. D. președinte al consiliului. Insă din nenorocire D-sa a trecut la curtea de ca- sațiune. Uă voce. Protestâdă D. ministru justi- ției contra cuvântului de nenorocire. D. președinte al consiliului. Eă vor- besc ca ministru de finance, și pentru mi- nisteriul mefl a fost uă nenorocire că D. Calenderu s’a dus de la domenie. In locul D-sale a venit un tflner fârte inteligent, fârte activ și cu un spirit de inițiativă care merge până la temeritate și pe care nu’l lasă să dârmă laurii predecesorelu; sâti, întocmai după cum pe Alexandru nu’ lăsa să dârmă laurii lui Achile. Acest domn, cu inteligența sa, cu cunoscințele sale teoretice fârte întinse, cu activitatea sa și cu uă trebuință de a face care de multe ori, în Ioc de a face devoră, a voit, cum a (Jis D raportator, ca prin nisce condițiuni combinate în cabinetul sâti, să schimbe tâtă economia industriei agricole în țera nâstră, fără însă să aibă esperiență lucrului, fără să țină sâmă de partea practi- că a cestiunel. Acâsta a avut de resultat că arendașii aceia care se ruinaseră mai nainte prin prețurile cele exagerate ce o- feriseră la arendării? precedente, când s’a vă^ut și în facia acelor condițiuni, s'a coa- lisat și administrațiunea domeniilor nu a mal putut să arendeze mai nici uă moșie. Când administrațiunea s’a vă^ut în facia unei situațiuni imposibile și când a vâ- dflt că în loc de lauri, ia uă răspundere care putea să sfărâme pe acei tineri, atunci a căutat expedientul ca să facă arendarea prin bună învoire. Ei, D-lor, în aceste a- rendărl s’a făcut multe favorl, multe abu- surl, fiind că uă dată ce pui pe om în po- sițiune de a putea face abusul, apoi ispita iste aci și omul lesne alunecă. S’a făcut ibusurl, cari nu se pot contesta, fiind că sunt în dosarele anquetel care s’a făcut în privința miniștrilor dațl în judecată. Dâră încă uă dată dic, să blamăm abusurile ca- re s’a făcut, să blamăm că din dorința u- nui om de a face un bine a eșit cel mal mare râti pentru țâră, dâră să nu mergem mal departe, fiind că am fi nedrepți. El, D-lor, cu tâte că onor. D. Calenderu șl a pus tâtă ostenâla ca să lămurâscă si- tuațiunea administrațiunil domeniilor, cu tâte că administratorii cari afl venit după D-lui afl căutat ca să pună uă ordine în comptabilitate . și cu tâte că administra- torii actuali lucrezi! (Ji și nâpte, însă tre- bue să tiâcă mult timp până când se va putea ajunge la resultatul așteptat de țâră. Rolul D-kl Calenderu a fost mal cu semă în privința proceselor administrațiunil fiind că tot omul care voia să aibă parale safl moșii făcea un proces Statului; meri- tul D-lul Calenderu a fost ca să curme uă dată asemenea fapte nenorocite. Adminis- tratorii cari n’afl mal avut nici timp nici cap ca să pâtă să se ocupe de reorganisa- re, fiind că a fost siliți să mârgă prin țâ- ră ca să caute în regie sute de moșii, ast- fel îu cât nu mal puteati să se ocupe de afacerile interiâre și de a lămuri nisce so- cotele care sunt de 20 de ani. Acum, D-lor, în ceea ce privesce lista, efl aș ruga pe D. raportator și pe Cameră ca acâstă listă să fie desființată, să nu se publice în Monitor , fiind că chiar după declarațiunea D-luî raportator, D-sa nu garantâsă esactitatea listei, și administra- țiunea domeniilor și mal pucin. Lista acâs- ta, după chiar spusa D-lul raportator, co- prinde persâne care afl rămas datâre penă la 1 Decembre. Apoi, de unde seim noi că de la 1 Decembre penă astă-dLI nu ati venit multe din acele persâne ca să ’șl achite datoriile lor, ast-fel în cât acestă listă să nu mal fie esactă? Când un comerciante ar publica uă listă de debitorii săi și când în realitate mulțl din acel debitori ar fi a- chitat datoriile lor, negreșit că acel co- merciant ar face un act nedrept și s’ar ex- pune la răspundere. Apoi, ceea ce nu pâte face un particular nu cred că este permis să facă uă Cameră. Așa dâră rn al imposeda pentru școlari județeni din clasa a doua. Locotenent-colonel D. Papasoglu. Calea Văcăresci No. 151. P. S. Afară de districtele Vâlcea, RomanațI, Ialomița, Brăila și Busăti, cari sunt epuisate. A esit de sub tipar: POESII de N. Scurtescu Un volum în 8°, coprindend mal multe ode, balade, elegii, fabule etc. Se află de vândâre la librăriile D-lor Socec Comp., SzOlOsy și Graeve & Comp., cu prețul de doul lei noul esem- plarul. A eșit de sub tipar și se vinde la libră- riile din Bucuresci, un volum frumos în 8° de 14 câle: N. SCURTESCU TEATRU REEA SILVIA—DESPOT-VODA (Ediția Il-a) Preciul 2 lei. A eșit de sub presă a 5-a edițiune: CATECH1SMUL DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMÂN MANUAL DE HIGIENA PRIVATĂ opul autorisat, conform noului program, de onor, minister al instrucțiunel publice. Se află de vendâre la tâte librăriile și la la tipografiia Curți, Pasagiul-P^mân, No. 12, cu preciul de 55 bani. CARTE Cele-mal esacte carte ale teatrului res- belulul cu Turcia, lucrate în Glogau (Si" lesia) de D. F, Handtke, și representând România, Dobrogea și Bulgaria; aprobate și găsite ca cele mal cunsciincâse pentru Turcia Europână, cber de către primul jurnal militar din Germania, (Militairwo- chenblatt) pe Scara (1: 600,000), se re- comandă publicului doritor da urmări diferitele fase ale resbelului. A eșit de sub tipar romanul: FRAȚII C0RSICAN1 de Alexandru Dumas, traducțiune de Al. D. larcu. preciul 1 franc. In Bucuresci la tâte librăriele; Iași la librăria Daniel Galați, Nebuneli; Craiova, Lazăr; Ploescl, Cârjan. ANUNCIURI PARTICULARE Sindicatul Jchidator al falimentului Dimitrie A. Mărgineanu, diu Giurgiu. La 18 Maifl 1877, orele 11 de diminâță fiind dioa fixată a se vinde prin licitație, în total safl în parte, marfa de marchită- nie, ferărie și giamurî, a falitului Dimi- trie A. Mărgineanu din Giurgiu, se face cunoscut doritorilor de a uă cumpăra, să se presinte a concura în arătata $i, în lo- calul prăvălii falitului din centru pieți. InformațiunI se pot lua în ori-ce di de la sindicat. Epitropia seminarului Nifon Mitropo- litul. La 17 Maifl viitor, se va ține licitațiune la cancelaria acestei epitropiî pentru vân- dârea a 140 chile porumb (cu aproximație) aflat pe moșia Chiașna, din recolta anului trecut 1876, amatorii se vor presența în arătata di, de la orele 12—4 p. m., spre a concura, fiind însoțiți de cuvenitele ga- ranții. Condițiunile se pot vedea în ori-ce di de lucru la cancelaria epitropiei, strada Filaret, No. 2, unde se va ține și licitația. No. 77. 1877, Aprilie 25. (3-3) Venirea priu mezat public a usinei Săcietățel de Stearinărie și Săpunărie Română, din Galați. Vândârea prin me^at public a acestei usine, care a fost anunțată pentru dioa de 19 Aprilie (1 Mal trecut), neputend avea loc din causa lipsei de concurențî, a fost amânată la 18 (30) Iunie viitor, $iua în care va avea loc, în localul usinei în Ga- lați, la 11 ore diminâță, cu condițiunile deja anunțate. D-nil acționari categoriei a sunt infor- mați tot-d’odată că uă nouă repartițiune de 2 și jumătate (2 V?) la % asupra valorel acțiunilor este la disposiția D-lor, pe len- gă banca României din Galați, contra pre- sentărel certificatelor care le a fost elibe- rate îa schi bu acțiunilor ce afi depus cu ocasiunea primei reparlițiunl. Comitetul liquidator al acționarilor ca- tegoria a, a Societăței de Stearinărie fi Săpunărie Română, din Galați. (2—3suc), 290ă MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 30 Aprilie (12 Maifi) 1877 DE ÎNCHIRIAT, cu preduri moderate, apartamente, pră- vălie și localul ce ’l ocupă „Banca de Bucuresci⁶⁴ în pa- latul „Dacia⁶⁴, precum și un apartament în fosta casă Resch din fata teatrului național. Informatiuni la direcțiunea societăți „Dacia⁴⁴, 9 ț *5 DE ÎNCHIRIAT, pentru ter- menul de 1 pene la 5 ani, Hotelu-Manu, din calea Mo- g’oșoef, vis-a-vis de gra- dina Episcopiei. Informatiuni la Societa- tea financiară a României, strada Domnei* STA BILA MemTU TMERMAL VICHY 1 arendat, moșia Mataraoa, din dis- U triclul Ilfov . plasa Mostiște , de la 23 Aprilie 1878; doritori, se vor^a- dresa la proprietarul el Cost, Athanasiu, stradaLipscanl, Hanu-cu-Tel, No. 22. (Francia, departament de l’AUler) PROPRIETATE A STATULUI FRANCEStJ Idnioiilrațunea : Parii, 22, Lool. Monlmutn TIMPULU BAILORU La ^Stabilimentulu de la Vichy, unulu din cele mai bine insalale ile Europei, se găsescii Bai pi Dușe le lotufelulu de specii pentru trata- rea bdleloru de stomacu,de Ocata, ile bașieei, nisipn, diabMo, gult», pMra, etc. De la 15 mai la 15 septembre, in tdte dilele : Theatru, Concerte și Casino. — Musicâ în Parcu. — Ca- binete de citire. — Salon reservatu Damelorii. Saldne de jocuri, de con- vorbire și de Billiarde. TOTE CAILE FERATE CONDUCU LA VICHT r\e arendat, rnoșia Urla, cu pădurea după densa din districtul Oltu , plasa Șerbănesci, fosta proprietate a repa- usatulut P. Manolescu; doritorii se vor a- dresa la actualul proprietar, Vasile A. Zo- ttescu, în Bucuresci, suburbia Batiștea, strada Minerva, No. 12. (2-34) V)e închiriat sati de vendâre, imobilul s- din urbea Mizil, fosta proprietate a D-lul Matache Dache. Doritorii se vor a- dresa în Bucuresci, la D-lul C. I. Zamfi- rescu, vis-a-vis de grădina Sf. Gheorghe. __________ . (4-1.0) AȚoșia Gomoeșcl, din districtul Busfifi •LVI plasa Câmpului, este de arendat de la Sf. Gheorghe 1878, doritorii se pot a- dresa prin scrisdre, D-lui Theodor Balș, Mihăileni, Moldova. (5—Isj.) SOCIETATEA GENERALA DE ASIGURARE „ROMÂNIA¹¹ BUCURESCI SI IAȘI. Pene în dioa de 4 Maiu st. n., termenul fixat de art. 59 clm statute pentru depunerea ac 4 unii or , au fost depuse numai 3414 acțiuni. Acest numer fiind insuficient, conform art. 60, pentru ca adunarea generală să potă lua veri uă decisiune vala- bilă, consiliul de administrațiune, a amânat întrunirea adunărei generale pentru dioa de 1877, $ ore p. m. Ordinea dilei a desbaterilor adunărei generale remâne acea deja publicată. D-nii acționari sunt rugați a depune acțiunile D-lor la casa societăței. pâne în dioa de 14 (36) Aîaiu 1877, orele 4 post-meridiane. ,CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIUNE, Imprimeria statului Directore*. N.T. Orăsanu