Vineri, 1877
⁷ 11 Maiu

No. 97

Un numâr 25 b.

MONITORUL

OFICIAL

aL ROMÂNIE]

ABONAMENTUL:
PE AN, TREI-DEC1 și ȘESE; ȘESE LUNI. 20 LEI
(ântâiu Ianuarie și ântâiu Iulie)

ANUNCIURILE:
LINIA DE TREI-DEOI LITERE. DOUE-DECI BANI
(inserarea Il-a și maî departe, 20 b.)

Prețul Unei publicații judiciare,
pânS la cincl-cjecl linii, cinci lei; âră mal
mare de cinel-deei linii, ^ece lei

DIRECl'lCNEA :
strada Germană, curtea Șerban-Vodă
Scrisorile nefrancate se refusă

Inserții și reclame, 60 b. linia,
inserarea 11-a și mai departe, 20 bani Ihia.
Anunciurile se primesc și eu anul

SUMAR
  PRTEÂ OFICIALA.— Ministerul de resbel
Decrete și rapdrte.
  Ministerul afacerilor străine: Prescurtare de
decret.
  Ministerul de finance: Decisiunî.
  PARTEA NEOFICIALĂ. — Comunicări.—
I epeși telegrafice. — Ofrande pentru armată.—
Sumarul ședinței Senatului de la 26 Aprilie.—
Codtlnuarea ședinței de seră a Senatului de la
17 Aprilie. — Continuarea ședinței Adunărel de-
putaților de la 20 Martie și ședința de la 21
Martie.
  Anuaciurî ministeriale, judiciare, administra-
tive și particulare.

   PARTEA OFICIALĂ


      Bucurescl, 28 Aprilie 1877.

MINISTERUL DE RESBEL.

  CAROL I,
  Prin gracia lui Dumnedefl și voința na-
țională, Domn al Românilor,
  La toți de faciă și viitori, sănetate;
  Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de resbel sub No. 4,679 ;
  Avend în vedere legea de înaintare,
  Am decretat și decretăm:
  Art. I. înaintăm la gradul de lo-
cot.-colonel pe majorul Băieoianu Ser-
ghie, din corpul de stat-major, major
de la 16 Martie 1873, în funcțiunea
vacantă de director de serviciu la di-
recția I din administrația centrală a
resbelului, funcțiune lăsată vacantă
prin mutarea locot.-colonel Boteanu
George, comandant al regimentului
16 de dorobanți.
  Art. II. Ministru Nostru secretar de

Stat la departamentul de resbel este
însărcinat cu esecutarea acestui decret.
  Dat in Bucuresci, la 24 Aprilie 1877.
CAROL.
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel,
General de brigadă Cernat. No. 917.

   Raportul D-luî ministru de resbel către M. Sa
Domnitorul.
     Prea Înălțate Domne,
   La vacanța de direetore de serviciu a-
flată în administrația centrală a resbelului
prin mutarea locot.-colonel Boteanu Ge-
orge, șef al regimentului 16 de dorobanți;
am onorul a propune înaintarea la gradul
de locot. -colonel a majorului Băicoianu
Serghie, din corpul de stat-major, și tot-
d’o-dată numirea sa în funcțiunea de di-
rector de servicii: la direcția I din minis-
terul de resbel.
   Dâca Măria Vdstră aprobă acesta, rog
plecat să bine-voâscă a subsemna alătura-
tul project de decret.
        Sunt, cu cel mal profund respect,
        Prea înălțate Dâmne,
        Al Măriel-Vâstre,
           Prea plecat și supus servitor,
           Ministru secretar de Stat
           la departamentul de resbel,
           General de brigadă Cernat.
  No. 4,679.        1877, Aprilie 24.

  CAROL I,
   Prin gracia lui Dumnedefi și voința na-
țională, Domn ai Românilor,
  La toți de faciă și viitori, sănătate;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de resbel, sub No. 2 924
  Am decretat și decretăm:
   Art. I. înălțăm la gradul de locot.-
colonel pe majorii al căror nume ur-
mesă :

   AgaricI Ștefan, major de la 1868 Sep'
tembre 26, din regimentul 4 de artilerie,
la vacanța ce este în acest regiment prin
înaintarea locot.-colonel Dabija.
   Horbasky Alexandiu, major de la 1871
Ianuarie L din regimentul 2 de artilerie
la vacanța ce este în acest regiment prin
mutarea colot.-colonel Cuslinskv
   Carp I6n, major de la 1873 Martie 16,
directorele pirotechniel, la vacanța ce este
în regimentul 1 de artilerie, funcțiune din
noii creaiă prin budgetul anului 1877.
   Maican Dumitru Dumitrescu, major de
la 1874 Aprilie 1, din administrația cen-
trală a ministerului de resbel, direetore de
serviciu la direcția armelor speciale, func-
țiune ee ocupa provisoriii, în locul locot.
colonel Peiu. mutat.
   Art. II. Aceste înălțări se vor con-
sidera pe fiioa de 24 Aprilie 1877
   Art. III și cel din urmă. Ministru
Nostru secretar de Stat la departa-
mentul de resbel este însărcinat cu e-
secutarea acestui decret.
   Dat în Bucurescl, la 24 Aprilie 1877
                             CAROL.
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel,
General de brigadă Cernat. No. 935.

   CAROL I.
   Prin gracia lui Dumnedefi și voința na-
țională, Domn al Românilor,
   La toți de faciă și viitori, sănătate;
   Avend în vedere legea de înaintare;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de resbel sub No. 4,668.
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. Sunt înaintați la gradul de
majori în arma infanteriei:
   Borănescn Ido, din corpul de stat-ma-
jo căpitan de la 20 Februarie 1868, îu
regimentul 6 de dorobanți, la vacanța lă-

2840

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

â9 Apriliefll Maifi) 2687

sată prin trecerea în posițiune de neacci-
vitate a majorului lonescu Nicolae.

   larca Constantin, din batalionul de ge-
nii!, căpitan de la 1 Ianuarie 1874, la va-
canța lăsaiă în regimentul 11 de dorobanț,
prin înaintarea majorului Lipoianu Ale-
xandru.
   Jureseu George, din regimentul 2 de
dorobanți, căpitan de la 1868 Septembre
26, la vacanța lăsată în regimentul 13 de
dorobanți, prin înaintarea majorului Petro-
vicl lân.
   Art. II. Ministru Nostru secretar de
Stat la departamentul de resbel este
însărcinat cu esecutarea acestui decret.
Dat în Bucurescl, la 24 Aprilie 1877.
CAROL.
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel,
Gener.il de brigadă Cernat. No. 919.

   Raportul D-luî ministru de resbel către M
Sa Domnitorul,

      Prea Înălțate Dâmne,
   In conformitate cu legea de înaintare și
având în vedere clasamentul căpitanilor
candidați la gradul de major în arma in-
fanteriei , am onorul a propune Măriei
Vdstre pe căpitanii coprinșl în alăturatul
project de decret pentru a fi înaintați la
gradul de majori.
   Dâcă Măria Vâstră aprobă acesta , rog
săbine-voeseă a’l sub-semna.
        Sunt, cu cel mal profund respect,
        Prea înălțate Dâmne,
        Al Măriei Vdstre,
           Prea plecat și supus servitor,
           Ministru secretar de Stat
           la departamentul de resbel,
           General de brigadă Cernat.
  Nr. 4 668.        1877, Aprilie 24.

  CAROL I
   Prin gracia lui Dumnedeu, și voința na-
țională, Domn al Românilor,
  La toți de faciă și viitori, sănetate;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de resbel, sub No. 4,667 ,
   Am decretat si decretăm:
   Art. I. Se acordă un congediu de
epte luni în țeră majorului Drăghici
Dimitrie, din al 14-lea regiment de do-
robanți, pentru interese de familie.
   Art. II. Majorul Drăghici Dimitrie
se trece în posiție de neactivitate pen-
tru congediu mat mare de șese luni,
conform art. 6, lit. g. din legea asu-
ira posițiune! oficiărilor.
   Art. III. Ministru Nostru secretar de
Stat la departamentul de resbel este

însărcinat cu esecutarea acestui de-
cret.
Dat în Bucuresci, la 24 Aprilie 1877
                             CAROL.
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel,
General de brigadă Cernat, N. 931.

   Raportul D-lul ministru de resbel către M.
S. Domnitorul.
     Prea înălțate Dâmne,
   Majorul Drăghici Dimitrie, din regi-
mentul 14-lea dorobanți, fiind bolnav și în
imposibilitate d’a suporta greutățile ser-
viciului, mal cu sâmă astă-di când armata
e mobilisată, prin un raport ce’ml a adre-
sat a solicitat un congedifi de șâpte luni
în țâră, în care timp să pâtă a’șl aranja și
mal multe interese grave ale familiei sale.
   Am dâră onârea a supune sub-semnărel
Măriel-Vâstre alăturatul project de decret,
prin care se aprobă congediul solicitat
de acest oficiăr superior, trecându-se în
acela-șl timp în neactivitate pentru con-
gediu mai mare de șese luni, conform le-
gel asupra posițiel oficiărilor din 5 Ianu-
arie 1872.
        Sunt, cu cel mai profund respect,
        Prea înălțate Dâmne,
        Al Măriei Vâstre,
          Prea plecat și supus servitor,
           Ministru secretar de Stat
           la departamentul de resbel,
           General de brigadă Cernat.
  No. 4,667.          1877, Aprilie 24.


  CAROL I,
   Priu gracia lui Dumnedefi și voința na-
țională, Domn al Românilor,
  La toți de faciă și viitori, sănetate ;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de resbel, sub No. 2,925 ;
   Avend în vedere legea de înaintare
de la 4 Aprilie 1874;
   Avend în vedere vacanțele produse
în arma artileriei prin organisarea ce-
lor 4 regimente,
   Am decretat și decretăm:
   Art. I. înălțăm la gradul de căpi-
tan în arma artileriei, pe dioa de 24
Aprilie 1877.
Seria I.
  Antâiul rând la vechime :
   Nițescu Mihail, locotenent de la 1872,
Iulie 6, de la bateria de pompieri Crajova,
comandant al acelei baterii, funcțiune ce
ocupă provisoriu.
  Al duoilea rând la alegere-,
  Calenderu George, locotenent de la 1873,

Aprilie 8, din regimentul 2 de artilerie, la
vacanța ce este înjacel regiment, prin mu-
tarea căpitanului Izescu George.
Seria II.
   Antâiul rând la vechime :
   Crainicânu ChrisUche locotenent de la
1873, Ianuarie 1, din regimentul 4 de ar-
tilerie, la vacanța ce este în acel regiment,
funcțiune din noii creată prin budgetul
anului 1877.
   Al duoilea rând la alegere:
   Mavrocordat Nicolae. locotenent de la
1875. Aprilie 6, din regimentul 2 artile-
rie, la vacanța ce este în regimentul 3 ar-
tilerie, funcțiune din nofi creată prin bud-
getul anului 1877.

   Art. II. înălțăm la gradul de loco-
tenent în arma artileriei, pe dioa de 24
Aprilie 1877.

(Continuarea seriei I din înaltnl de-
cret cu No. 2,381, de Ia 31 Decembre.
1876).
   Al duoilea rând la alegere:
   Vasile Petre, sub-locotenent de la 1874,
Iulie 3, din regimentul 2 artilerie, la va-
canța ce este în acel regiment, prin înain-
tarea locotenentului Calenderu.
   Al treilea rând la vechime:
   Priboianu Mihail, sub-locotenent de la
1871, Maifi 24, din regimentul 1 artilerie,
la vacanța ce este la acel regiment, prin
mutarea locotenentului Crainicânu Chris-
tacbe.
Scria I.
   Antâiul rând la vechime :
   Rafail Petre, sub-locotenent la 1873,
August 1, din regimentul 3 artilie, la va-
canța ce este în acel regiment, funcțiune
creată din nou prin budgetul anului 1877.
   Al duoilea rând la alegere :
   Stroiescu Mihail, sub-locotenent de la
1874, Iulie 3, din statul-major de artile-
rie, direcția pulberăriei, funcțiune ce ocu-
pa provisorifi în acâstă direcțiune.
   Al treilea rând la vechime:
   Urlățânn Alexandru, sub-locotenent de
la 1873-, August 1, din regimentul 3 arti-
lerie, la vacanța ce este în aeel regiment,
funcțiune din nofi creată, prin budgetul
anului 1877.
Seria II.
   Antâiul rând la vechime:
   Negel Giorge, sub-locotenent de la 1873,
August 1, din regimentul 2 artilerie, la
vacanța ce este în acel regiment prin mu
tarea locotenentului Bereșt^nu lânț

29 Aprilie (11 Mai) 187/

MONITORUL OFICIAL AL KUMANlEl

2841

    Art. I. Sunt înaintați în gradul de
sub-locotenent în armată, elevii scdlel
militare de infanterie și cavalerie din
anul al II-a de studiu, care au trecut
cu succes esamenile de eșire și anume:
    Cândă Constantin, în l-iul regiment de
artilerie.
    Popeseu Anton, în l-iul regiment de ar-
tilerie.
    Nieoleseu Nicolae, în l-iul regiment de
artilerie.
    Elefterescu Idn , în 2-lea regiment de
artilerie.
    lonescu Procopie, în 2-lea regiment de
artilerie.
    Costescu Idn , în 2-lea regiment de ar-
tilerie.
    Gialep Sergiu, în 2-lea regiment de ar-
tilerie.
    Baroneseu Radu , în 2-lea regiment de
artilerie.
    Mareș Gheorghe, în 3-lea regiment de
artilerie.
    Grecânu Idn, în 3-lea, reg. de artilerie.
    Harței Alexandru, în 3-lea regiment de
artilerie.
    Marcu Nicolae, în 3-lea regiment de ar-
tilerie.
    Stroescu Idn, în 3-lea reg. de artilerie.
    Urlățânu Nicolae, în 4-lea regiment de
artilerie.
    Culoglu Gheorge, în 4-lea regiment de
artilerie.
    Cioranu Albert, în 4-lea regiment de
artilerie.
    Harței Artur , în 4-lea regiment de ar-
tilerie.
    Drăghicl Dimitrie , în 4-lea regiment
de artilerie.
    Lendrea Nicolae „ în 3-lea batalion de
vânători.
    Gorgos Dimitrie, în 2-lea regiment de
infanterie
    Tetrat Gheorghe , în 2-lea batalion de
vânători.
    Stamatopolu Petre, în 7-lea regiment de
infanterie.
    Antipa Dimitrie , în 3-lea batalion de
vânători.
    Ciuleiu Constantin, în l-iul batalion de
vânători.
   Bolintinânu Constantin, în 4-lea batalion
de vânători.
    Ciuhureanu Nicolae, în 3-lea regiment
de infanterie.
    Art. II. Aceste înaintări vor fi con-
siderate pe dioa de 24 Aprilie 1877.
   Art. III. Ministru Nostru secretar de
Stat la departamentul de resbel este
însărcinat cu esecutarea acestui decret
    Dat în Bucuresci, la 24 Aprilie
1877.                         CAROL.
   Ministru secretar de Stat
la departamentul de resbel,
General de brigadă Cernat. No. 927.

   Al duoilea rând, la alegere;
   Popovict Nicolae, sub-locotenent de la
1874, Iulie 3, din regimentul 4 artilerie,
la vacanța ce este la acel regiment, prin
înaintarea locotenentului CrăinicânuHris-
tache.
   Al treilea rând la vechime;
  Baldovin lân sub-locotenent de la 1873
August 1, din regimentul 1 artilerie, la
vacanța ce este în acel regiment, prin mu-
tarea locotenentului PetrovicI Constantin.
Seria III.
   Antâiul rând la vechime;
   Constantinidi Idn, sub locotenent de la
1873, Octombre 16, din divisionul de
pompieri Bucuresci, la vacanța ce este în
regimentul 2 artilerie, prin înaintarea lo-
cotenentului Mavrocordat Nicolae.
   Al duoilea rând la alegere:
   Popeseu Dimitrie. sub-locotenent de la
1874, Iulie 3, din regimentul 3 artilerie,
la vacanța ce este în acel regiment, func-
țiune din noti creată prin budgetul pe a-
aul 1877.
   Al treilea rând la vechime:
   Sterie Georgie, sub locotenent de la
1874, Aprilie 16, de la secția de pompi-
eri Botoșani, la vacanța, ce este în acea
secție, funcțiune ce ocupă provisoriu.
Seria IV.
   Antâ ul rând la vechime;
   Zahardnu Alexandru, sub-locotenent de
la 1874, Iulie 3, de la regimentul 4 arti-
lerie, la vacanța cs este în acel regiment,
funcțiune din noti creată prin budgetul
anului 1877.
   Al duoilea rând la alegere:
   Savopolu George, sub-locotenent de la
1874, Iulie 3, din regimentul 4 de artile-
rie. la vacanța ce este în regimentul 2 de
artilerie, prin mutarea locotenentului Dă-
nescu Elefterie.
    Art. III și cel din urmă. Ministru
Nostru secretar de Stat la departa-
mentul de resbel este însărcinat cu e-
secutarea acestui decret.
 Dat în Bucuresci, la 24 Aprilie 1877.
CAROL.
  Ministru secretar de Stat
ia departamentul de resbel,
General de brigadă Cernat. No. 936.

   CAROL I,
   Prin gracia lui Dumnedeti și voința na-
țională, Domn al Românilor,
  La toți de facia și viitor i, sănetate;
   Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentul
de resbel, sub No. 4.662 ,
  Am decretatei decretăm:

  Raportul D-luî ministru de resbel către M
S. Domnitorul.

      Prea Înălțate Domne,

   Elevii din anul al douilea de studiu din
scâla militară de infanterie și cavalerie,
și al căror nume sunt trecute în alăturatul
proiect de decret, terminând cu succes e-
xaminile de eșire din scâlă, am ondre a’i
propune Măriei vdstre pentru a fi înain-
tați la gradul de sub-locotent la vacanțele
ce sunt în armată.
          Sunt, cu cel mal profund respect,
          Prea înălțate Ddmne,
          Al Măriei Vdstre.
        Prea plecat și prea supus servitor,
        Ministru secretar de Stat
        la departamentul de resbel,
        General de brigadă Cernat.
  No. 4,662.           1877, Aprilie 24.



  MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE.

  Majestatea Sa Regele Greciei, bine-
voind, prin uă ordonanciă de la 3 Ia-
nuarie trecut, a numi pe D. Mavro-
milialis vice-consul elin la Giurgiu, în
locul D-lul A. Leonardos, transferat
Ia Aolon, Măria Sa Domnul. în urma
raportului D-lui ministru al afacerilor
străine, sub No. 4,246, a bine-voit a
da esecuatorul de rigore pentru recu-
noscerea D-lui Mavromihalis în sus
disa sa calitate.



MINISTERUL RE FINANCE.

Decisiunt.
   Ministru secretar de Stat la departa-
mentul financelor,
   Având în vedere art. 43 al legel gene-
rale a vămilor;
  Decide:
   Art. I. D. Baptist Mavrogheni este nu-
mit în postul de impiegat de cancelarie
clasa II la biuroul de vamă Brăila în lo
cui D-lul Dimitrie Gheorghescu , care se
depărtâsă.
   Art. II. Decisiunea de faciă se va pu-
blica în monitorul oficial.
   Art. III. D. director general al vămilor
și contribuțiunelor indirecte este însărci-
nat cu esecutarea decisiunei de faciă.
Făcută în Bucuresci, la 25 Aprilie 1877
  P. ministru financelor, G. Cantacuziuo.
  No. 10.202.

   Ministru secretar de Stat la departa-
mentul financelor
   Având în vedere art. 43 al legel gene-
rale a vămilor;
  Decide;

284

MONITORUL UF1U1AL AL KOMAN11S1

29 Aprilie (II Mai) 1877

    Art. I. D. Gheorghe Săulescu este nu-
  mit în postul de impiegat de cancelarie cla-
  sa III, Ia biuroul de vamă Brăila, în locul
  D-lul G. Sachelarie, destituit.

    Art. II. Decisiunea de faciă se va pu-
blica prin Monitorul oficial.
    Art. III. D. director general al vămilor
și contribuțiunilor indirecte este însărci-
nat cu esecutarea decisiunel de faciă.
   Făcută în Bucuresci, la 22 Aprilie 1877.
   P. ministru financelor, G. Cantacuzino.
   No. 10,117.

    Ministru secretar de Stat la departa-
mentul financelor,
    Având în vedere art. 15 al legei mono-
polului vândtirel tutunurilor și art. 102
din regulamentul de aplicațiune al aces-
tei legi;
    Având în vedere recomandațiunea făcu-
tă de regie, prin scrisorile cu No. 8,256,
8,332, 8,385 și 8,483,
    •jecido :
    Art. 1. Sunt confirmați în posturile mal
jos arătate, posturi în cari sunt numiți de
regie, următârele persâne:
    D. Filip I. Pârșcovânu , revisor pentru
tutunuri în județul Bustiti.
   D. Ilie Caraolânu , revisor pentru tutu-
nuri în județul lași.
   D. Nicolae Filipescu, revisor pentru tu-
tunuri în județul Mehedinți.
   D. Lazăr Moldovenu, sub-agent al regiei
tutunurilor în România.
   Art. 2. Comisiunea prevădută la art. 102,
alin. 3 din regulamentul de aplicațiune al
legei monopolului tutunurilor se va libera
fie-cărel persâne , pentru a putea esercita
funcțiunea ce ’I este încredințată.
   Art. 3. Decisiunea de faciă se va comu-
nica regiei monopolului tutunurilor și se
va publica prin Monitorul oficial.
   Art. 4 și cel din urmă. Directorul ge-
neral al vămilor și contribuțiunilor indi-
recte va îngriji de esecuțiunea decisiunel
de faciă.
   Dată în Bucuresci, la 25 Aprilie 1877.
   P. ministru financelor, G. Cantacuzino.
   Directorul general al vămilor și contri-
buțiunilor indirecte, N. Steriadi.
   No. 10,225.


PARTEA NEOFICIALA


Bucuresci, 28 Aprilie 1877.

   Ministrul de esterne primesce în
iote dilele, la ministerul seu, de la 2
ore pene la 4 după amedi.
   Cu marea sa părere de r6ii , D-sa
este în neputință de a acorda audienții
și la D-sa acasă, mal ales în orele di-
mineței, pe care le are destinate pen-


tru corespondența și relațiunele sale
diplomatice.

    La comuna Chiseletu, din plasa Olteni-
ța, județul Ilfov, sosind cinci vasn cu turci,
trei s’au oprit la pichetul No. 23, căruia
dându’Ifoc ’l-a prefăcut în cenușă, eră două
vase s’aft oprit la morile lui C. Staicu, aft
debarcat din ele ca la 50 turci armați, tră-
gând puf clin ciobanul ce era acolo, pe ca-
re ’l-a împușcat în piciorul drept, și ’l-aft
dat și lovituri de sabie în cap, rănindul
grav.
   Alți turci aft furat acele mori, le afi dus
spre Popina în Turcia, după cât s’a vfidut
de primarul comunei și 20 locuitori ar-
mați ce se rădicară a’i popri de a comite
asemenea fapte, deră care au sosit prea
târdifi.
   Morarul se bănue a fi luat cu morile ne
găsindu-se nici viu nici mort.

  DEPEȘI TELEGRAFICE.
(Serviciul privat *1 Jfomiorutai)
  Buda-Pestha, 9 Maift. — Camera de-
putaților. D. Tisza, președintele consiliu-
lui de miniștri, respuudând unei interpe-
lațiunl relative la piedicile ce se aduce na-
vigațiunel pe Dunăre, constată că neutrali-
sarea acestui fluviu nu este stipulată în
nici un tractat internațional. Nu este de
cât libertatea navigațiunel care este ga
rantată. Din acâstă causă puterile neutre
nu se potu amesteca în mtisurele luate de
jeligeranțl pe cât timp aceste măsuri nu
sunt contrarii dreptului ginților. Oratorul
guvernului adaogă că, cu tâte acestea,
ministrul afacerilor străine face demer-
suri pe lângă cabinetele din St. Peters-
iurg și din Constantinopoli pentru ca pie-
dicile aduse navigațiunel să nu mal ia în-
tindere și să nu țină de cât timpul abso-
lut indispensabil. Ministrul conchide <ji-
când că speră a obține reforme satisfăcfi-
târe. Declarațiunea ministrului este apro-
bată de către Cameră.
  Londra, 9 Maiti.— Generalul Simmons
este desemnat pentru a comanda trupele
englese în cașul când guvernul va crede
necesarii! de a le transporta la theatrul de
resbel.
  In Camera Comunelor, discuțiunea asu-
pra resoluțiunilor depuse de D. Gladstone
va continua Jouia viitâre.
  Londra, 9 Maiti — Camera Lorzilor.
Lordul Rulland constată că depeșa lordu-

dulul Derby ca respuns circularei prințu-
lui Gorciakoif a causat îngrijiri cari, spe-
ră el, se vor calma prin esplicațiunile gu-
vernului.
   Lordul Derby nu admite că ati putut să
se producă îngrijiri. El adaogă că nu vo-
esce a se îndoi de sinceritatea declarațiu-
nilor făcute de Czar lordului Loftus. Cu
tâte acestea nu pâte uita că declarațiunea
Czarulul la Moscva a fost pronunciată în
momentul în care Rusia se prepara într’un
mod activ de resbel.
   Londra, 9 Maiti. — Escadra englesă de
pe La Manche va pleca în curând pentru
Malta.
   Londra, 9 Maiti. — Times publică uă
depeșă din Washington anunciând că re-
presentantul guvernului otoman în Statele-
Unite , Aristarki-Bey , a protestat contra
staționărel escadrei rusescl în basinul de
la New-York.
   Londra, 10 Maiu. — Escadra englesă
din La Manche a fost întărită.
   Trei corăbii cuirasate ati primit ordi-
nul de a se ține gata. Ele trebue să plece
la 28.
  Uă activitate estremă domnesce în ar-
senalul de la Woolvich.
(Havas).



Continuarea la ofrandele făcute arma-
  tei Române.
           Districtul Putna.
 D.  Theodor Ghâță, un cal;
  — Dimitrie Nicolaide, un cal ’
  — Simon Capu, un cal.
  D. Tâder Pechiu un cal;
  — Odese Negroponte un cal;
  — Tudorache Ion, un cal,
            Districtul Ilfov.
  D. Nicolae Petrovici, 2 cal;
  — Andrei Calatoridi, un cal;
 —   Tănase Irimescu, un cal;
 —   Barbu Voinescu, un cal;
 —   Vasile Hagi Veliciu, un cal.
 —   N. Filitis Rădulescu, un cal;
 —   lordache Teodorescu, 2 cal;
 —   Dimitrie N. Ghermani, 2 cal;
         Districtul Dâmbovița.
  D. Matei Tomescu, un cal;
 —   Niță Stefănescu, un cal;
 —   lân Persieânu, lei 100.
           Districtul N^mțu.
  D. M. B. Catz, lei 150;
  — Herșcu Copel, lei 136, bani 20.
  D. Enache Cantemir , lei 352, bani 50;
           Districtul Muscel.
  D. Apoatol Petre Gheorghiu, un cal.
           Districtul Vlașca.
  D. Costache Paichidis, 2 cal.

29 Aprilie (11 Maifl) 187r

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

28'

  D. I6n D. MalcocI, din comuna Tân-
garu, județul Vlașca, oferind armatei șese
chile de orz, ministerul ’I esprimă mul-
țumirile sele pentru acâstă patriotică o-
frandă.

D. Petre C. Rădulescu un cal;
— Ghiță Dumitrescu, un cal;
   I6n D. Malcociu șase chile orz;
   Dragne Dumitrescu, un cal;
   Tudor Pasvanț, un cal;
   Frați! CaponI, un cal;
   Leon Aron Francu un cal;
   Nicolae Moraru, un cal;
— loniță Brumărică, un cal;
Districtul Bacău.
D-nil Avram și Leiba Focșaner, lei 100;
D. Caetano Leviroti. leî 30;
—   Teodor Brăescu, un cal;
—   Em. Dragomirescu, un cal;
—   Garabet Tataru, un cal;
—   Dominic Megliorati, un cal;
— Vasile Istrat, un cal.
— Temistocli Hamutzi, un cal;
- Locotenent Alexandru Vidrașcu.l cal;
— lordache Jurăscu, un cal;
   Mihalache Teodor, un cal.
          Districtul Fălciu.
D. Nicu Juvara, un cal;
—   Alexandru Negrutzi, un cal;
—   G. Strătulescu, un cal;
   Pintilie Andreescu, un cal.
         Districtul Covurlut.
D. 0. Busilă, un cal.
   Dimitrie Busilă, un cal;
   Stanciu Teodor, un cal;
— Nicolae Dumitru, un cal ;
   Paraschiva Vasiliu, 2 cal;
   Lambrinidi, 5 ca!;
         Districtul Doljiu.
D. Ștefan P. Saita, un cal;
D-lor Frații Câncea, 2 cal;
D. Ștefan I6n Pleșoianu, un cal;
—   Sima Pasaretz, un cal;
—   Gogu Vervordnu, 2 cal;
—   Niță Malciu, 2 cal;
—   Tache Guran, un cal;
- Const. Cernătescu, 2 cal;
— lancu Fratoșițânu, un cal;
—   Teodor Davidescu, 3 cal;
—   Cristofi Caragie, 2 cal;
—   Dimitrie Căprânu, un cal;
—   Ștefan Georgeseu, un cal;
—   Amza Căldăraru. 2 ca!;
—   Alexe Caneciu, 2 cal;
—   Major Cacalețânu, un cal;
— Dimitrie Anastasiadi un cal.
         Județul Botoșani.
D. Ilie C. Ciolac, 1 cal;
— C'ostea Hareto, 1 cal;
   Costache Ghelime. 1 cal;
   lorgu Manoli, 1 cal;
   lordache Ciolac 1 cal;
D-na Catinca Mișolo, 1 cal;
D. Gh. Urzică 2 cal;
          Județul Suceava.
D. Arnt Adam uneai;

D. Ivan Cernătescu. un cal;
    Laba MoscovicI, un cal;
— Natari I. Vaisimberg, un cal;
         Districtul Bus^u.
D. C. Pantazescu un cal;
—   Enache Iconomu, un cal;
—   An. Zisiadis, un cal;
—   Hristache Mihăescu, un cal;
—   Manolache Homoracânu, un cal;
— Vasile Demcho, trei chile orz.
         Districtul Cahul.
D. D. Caravasile, trei cal;
—   T. Coivalesti, un cal;
—   Mihail Dubrea, un cal;
—   Velciu Cetacli, un cal;
—   Teodor Hagi Rodof, un cal;
— Gheorghe Cranea, un cal.
         Districtul Brăila.
D. Costache Trifan, un cal;
- Nicolae Bratu, un cal;
— Mihail Ghioni, un cal;
-   Maer Șefer, un cal;
—   Mihal Albert, un cal;
—   Nicolae Petru băcanu, un cal;
—   Pavel Nicolescu, un cal;
—   Ghiță Petcu, 2 cai;
—   Gheorghe Garoiu, un cal;
—   Christea Grigorescu, un cal;
—   Stoica Bogdănescu, un cal;
—   Gratz Albert un cal;
—   Corfei Dere, 2 cal;
—   Petre Nicolae gâmbașu, un cal;
—   Ștefan Micloș, un cal;
—   Curte Dere, 2 cal;
—   Maer Șrnil, un cal;
—   Marcu Srul, ua cal;
—   David Svarțmau, 2 cal;
—   Petrache Dimovicî, un cal;
—   Sifciu Țone, un cal;
—    Apostol I6n, un cal;
—   Temistocle Dongoruzi, un cal;
—   Dumitru Stan birjaru, un cal;
—   Stan Teodorescu, un cal;
—   Dumitru GheorghevicI, un cal;
—   Apostol Tăbărășdnu, un cal;
—   Decu Bordea, un cal;
—   Strat Atanasie, un cal;
—   Iordan Gheoghiu, un cal;
—   George Cambono, un cal;
—   Avesalon Vlad și Ion DraghișI, 1 cal;
—   Ion Suditu, un cal;
—   Stanciu N. Orășann, un cal;
—   George Nenovici, un cal;
—   Arteni PopovicI, (ruscarutaș) un cal;
—   Anton Constantin, 2 cal;
—   Ion N. Grosu, 2 cal;
   Filip Stan, 1 cal;
   Căpitan M. Mârzescu, un cal;
D-na Manda Fre, un cal;
Frații Ieremia Popa, 3 cal.
          Districtul lași.
D. Christache Zaripopulo, 2 cal;
— Dr. Ciure, un cal.

SENATUL.

SESIUNEA EXTRA-ORDINARĂ

Sumarul ședinței din 26 Aprilie, 1877.
   Președenția ^D-luI vice-președinte D -
metriu Brătianu, asistat de D-nil secretari
Cămărășescu Nicolae și Bellu Ștefan.
   Ședința se deschide la 2 ore după a-
mâ^I-
   Presențl 40 domni senatori.
   Nu răspundă la apelul nominal 24 D-nl
senatori, și anume :
Bolnavi:
  Prea S. Sea Mitropolitul Primat.

In congediu :
  D-nu Orleanu George.

Nemotivați:
   Prea S. Sa Episcopul de Râmnic, Prea
Sea Episcopul de Huși, Prea S. Sea Epis-
copul Dunării de jos, D-nil Adamachi V.,
Contacuzin Gr. G. , Carp P., Catargi L.,
Kogălniceanu M., Fălcoianu G., Gălcă I.,
Geani AL, Hermeziu I., Lupescu G., Pâ-
cleanu N., Racoviță C., Rosetti G. Deme-
triu, Seicaru V., Voinov N., Zisu AL, Leca
G. și Ghermani Menelas.
   Se citesce sumarul ședinței precedente,
care se adoptă.
   D. vice-președinte comunică ordinea
«Jilei.
   D. Cămărășescu , raportator , dă citire
raportului relativ la projectul de lege pen-
tru mobilisarea milițiilor în corpuri ac-
tive.
   (Urmâsă raportul și projectul de lege).
   Ne luând nimeni cuvântul în discuțiu-
nea generală, se procede la votarea pe ar-
ticole și se adoptă.
   Se pune la vot projectul în total:

     Votanțî.............31
     Majoritate reglementară. 17
     Bile albe             .  27
     Bile negre...........4
   — Senatul a adoptat projectul de lege.
   D. senator Kogălnicânu declară că op-
tâsă pentru colegiul I de Roman.
   Se declară vacante colegiurile I de Co-
vurluiu și Fâlciiî.
   D. Caramanlâu dă citire raportului și
projectulul de lege pentru modificarea le-
gei guardei orășenescl.
   (Urmâsă raportul și projectul de lege).
   Discuțiunea generală fiind deschisă, și

Z»44

MOixiTORuL Uf ICI au AL ROMÂNIEI

z9 Aprilie (11 Maifi) 187

ue luând nimeni cuvântul, projectul de le-
ge să ia în considerațiune.
   Se procede la votare pe articole.
   Art. 1 penă la 4 final se primesc.

   Se procede la votarea legel în total, și
resultatul este

     Votanți......................31
     Majoritate regulamentară . 17
     Bile albe pentru .... 26
     Bile negre contra . .          5

   — Projectul este adoptat.
   D. Cămărășescu citesce raportul relativ
la projectul de lege pentru numirea de co-
misari etc., conform convențiunilor în-
cheiate cu Rusia.
   (Urmâsă raportul și projectul de lege).
   La discuțiunea generală;
   D. Drosso cere cuvântul și arată că de
a un timp prin tâte projectele de cheltu -
ull sa cere autorisațiunea ca să se facă
prin împrumuturi, pe când guvernului ’I
s’a înființat și resurse.
   D. ministru răspunde că budgetul s’a
încheiat cu un nofl deficit și că acele re-
mise nu sunt îndestulătâre.
   Participă la discuțiune D. Manolache
Costaki și D. președinte al consiliului.
   Projectul să ia în considerațiune.
   După acâsta se procede la votarea legei
in total.

      Votanți ....................32
      Majoritate reglementară . 17
      Bile albe...................26
      Bile negre.................  6

   Projectul este adoptat.
   D-nu Manolescu, raportor, dă citire ra-
portului și projectulul de lege relativ la
aprobarea măsurilor anticipate luate de
guvern în privința convocăreî colegiuri-
lor electorale de senatori înainte de ter-
men , aplicarea unor măsuri de rechisiți-
uni printr’un regulament și deschiderea
unul credit estraordinar pentru mobilisa-
rea armatei.
   (Urmesă raportul și projectul de lege.)
   Discuțiunea generală fiind deschisă și
neluând nimeni cuvântul, legea se ia în
considerațiune.
   Se procede la votarea articolului unic,
și prin urmare a legel în total:

      Votanți.....................31
      Majoritate reglem. . . 17
      Bile albe ..... 27
      Bile negre ...               4

   Projectul este adoptat.
   D Cămărășescu dă citire raportului și
projectulul de lege pentru facerea recen-
semântulul contribuțiunel directe.
   (Urmâsă raportul și projectul de lege.)
   Discuțiunea generală fiind deschisă, D.
Drosso întrâbă decă D. ministru de finan-
ce consimte la modificările propuse de
comitet.


   D. ministru răspunde că consimte nu-
mai la unele din modificări.
   D. Drosso replică că făcându-se un noii
recensemânt general, ministerul va avea
decepțiunl în starea actuală a lucrurilor.
   Legea se ia în considerațiune.
   Se procede la votarea art. 1 și 2 , și se
primesc întocmai.
   Asupra art. 3 se presintă amendamen-
tul D-lul Lahovari la care se asociasă și
D-nu ministru de finance pentru ștergerea
cuvintelor: acești controlori sunt aceiași
preveduți de legea de urmărire.
   D. Drosso cere uă lămurire îu privința
controlorilor cari participă la facerea re-
censemântulul și cari sunt suprimați prin
legea de urmărire.
   Art. 3 se primesce cu amendamentul
propus de D. Lahovari.
   Art. 4 și 5 se adoptă întocmai.
   Art. 6, 7 și 8 se admit succesiv cu
schimbarea lunel Aprilie în Maiu și cele-
alte termene asemenea se amână cu uă lună.
   Art. 9 se admite întocmai.
   Art. 10 se primesce cu amendamentul
propus de D. Drosso , ca la cas când din
împrejurări nu se va putea face recense-
mântul în anul curent, el se va face în a-
nul viitor 1878.
   Art. 14 final se primesce întocmai.
   Se pune la vot statul controlorilor cu
cheltuelile și se primesce.
   Se procede la votarea în total a legel:

     Votanți......................33
     Majoritate reglem. ... 17
     Bile albe....................22

      Bile negre................11
   Senatul a adoptat projectul.
   Ne mal fiind nimic la ordinera dilei, D.
vice-președinte rădică ședința, anunciând
pe cea viitâre pentru a duoa (ji, 27 Apri-
lie curent.

Ședința de sâra de la 17 Aprilie, 1877.

  Ședința se deschide la 9 ore sub pre-
ședința Driul vice-președinte Manolache
Costachi, asistat de D-nii secretari Bellu
Ștefan și Cămărășescu N.
(Urmare)
  D. ministru de esterne. D-lor sena-
tori, când în midlocul nopțel vedem adu-
nați representațil maturului Corp în număr
atât de mare, cum arare-orl se întâmplă,
când am vădut âră-șl la midlocul nopțel,
representanțil din cel-alt Corp, represen-
tanțil tutulor claselor națiunel române a-
lergând în unanimitate și ast-fel, când am
vădut ședințele ambelor nâstre Corpuri
Legiuitâre într’un complect fără esemplu,
când vedem că dâcă acâstă incintă ar fi
de 10 ori mal mare, ea încă n’ar putea să
coprindă acâstă mulțime de bărbați și de
femei, cari aii făcut din nâpte, (ji; și din
tâte unghiurile, nu ale orașului, ci ale ță-

rel afl venit să asculte vocea mandatarilor
națiunel; negreșit cu toții trebue să ne di-
cem că mare cestiune este la ordinea di-
lei. Da! Mare cestiune este la ordinea di-
lei. Este însuși Patria, este pământul pă-
rinților noștri, sunt drepturile lăsate nouă
de la strămoșii noștri, cari tâte astă-di
sunt în pericol și pe cari ne îngrijim să
nu le vedem perdute pentru urmașii noș-
tri și pe cari suntem datori să le apărăm
cu ori-ce preț. (Aplause prelungite).
   Când văd acâstă Adunare mare unde și
senatori și deputațl și ascultători nu afl de
cât uă singură inimă, nu constitue de cât
însăși națiunea română întrunită, fără să
vrem ne transportăm îu acele epoci de du-
rere, când tot pământul nostru, tâtă națiu-
nea română, trebuiafl să pătimâscă, când
cel mari, certându-se între el, călcau ho-
tarele nâstre, și noi plăteam cu suferințe-
le, cu sărăcia, cu sângele fiilor țărel. (A-
plause)
   A fost pâte dat de la Dumnedefi, a fost
pâte un blestem pentru acest pământ ca el
din timpurile cele mal strevechl să fie des-
tinat de’a'fi frământat de copita cailor nă-
vălitorilor. Nu voifi merge la timpurile
cele antice, nu vă voiti desfășura călcarea
barbarilor din timpurile evului de mijloc,
voiti lua numai istoria de la descălicarea
țărilor române și aruncândune ochii asu-
pra cronicilor nâstre, vom vedem că fie
care pagină din ele este stropită cu sân
ge, căci fie-care pagină nu ne vorbesce de
cât de bătălii între Unguri, între Leși, în-
tre Turci, făcute pe pământul nostru, sati
de bătălii făcute de părinții nostril cu Le-
și, cu Ungurii, cu Casacil, cu Tătarii, cu
Turcii. Și apoi când a cădut Ungaria, când
a căd.ut Polonia, lupte nu am mal avut noi
Românii, dâră aii fost bătălii între Aus-
tria și Turcia, bătălii între Rusia și Tur-
cia, și mal tâte pe pământul nostru. Și
victima mal a tutulor acestor resbele stră-
ine, era tot biată România care plătea pen-
tru toți, care plătea certele, ne înțelegeri-
le , ambițiunile altora și plătea perijând
chiar părți din trupul ei; când Bucovina,
când Basarabia. (Bravo, aplause prelun-
gite.)
   Cu tâte acestea de și trunchiată, tot nea
rămas uă Patrie, și tot în acâstă Patrie se
pâte ridica încă un glas care să vorbâscă
țârei de drepturile el, și să se îngrijâscă
de viitorul el l și cui datorim acest mare
bun ? II datorim acelei înțelepciui I natu-
rale, acelei înțelepciuni permitețimi es-
presiunea — ne cioplite, a părinților noș-
tri, care nici uă dată, și chiar în ora pe-
ricolului nu a desesperat de țâră ; ’l dato-
rim patriotismului părinților noștri cari
la grelele cumpene ’șl uitati certele, se a-
dunati, discutau, hotărati; și când dârjl
când smeriți, dâră pururea Români, sal-
vati țâra, și ast-fel nea lăsat’o nouă ! (bra-
vo ! aplause). Da, D-lor, el erafi pururea
Români.

29 Aprilie (11 Maiti) 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMANHE1

2845

   Când Mihal Vitâzu mergea și se înge-
uachia Oesarului german, Iul Rudolf II, la
Praga, și consimția să fie numit guverna-
tor al Transilvaniei, pe care el o biruise
cu sabia sa, nu devenea German; el era tot
Român, el rămânea tot figura cea mal mă-
râță a vitejiei române. Când Dimitrie Can-
temir, care văduse , nu după dânsul, ei și
înaintea Iul, domniile fanarioților, ale ace-
lor Greci degenerați din Țarigrad, de ca-
re (Jicea Nieulcea bătrânul că: „De foc,
de apă și de furtună de poți apăra , dâră
de răutatea fanarioților, țările române nu
vor putea nici uă dată seăpa“ (aplause);
când Dimitrie Cantemir chema pe Petru
cel-Mare tocmai de la Petersburg, atunci
înfașe , devenea el Rus ? Nu, el rămânea
tot Român. — Si nu este aci timpul să vă
desfășurtdte acele teribili împrejurări cari
au precedat tractatul ce el a încheiat cu
Petru-cel-Mare.
   Voiu îndrepta numai uă mică greșâlă
istorică făcută de onorabilul D-nu Carp,
când ne vorbesce de un general Român,
carele în acele timpuri ar fi întors armele
în contra Muscalilor, cum se (jicea pe a-
tuncl. D-sa cred că vorbesce de Lupu
Costaki. Lupu Costaki n’a fost general, el
nu purta sabie, dâră avea mai mult de cât
sabie, el era logofăt mare și avea curagiul
civic al bătrânilor Români. Lupu Costaki
împreună cu alțl boerl, împreună cu Can-
temir provisese concurs lui Petru-cel-Ma-
re, și se însărcinase chiar cu îndestularea
armatei cu promisiuni. Insă în urmă in-
tervenind vrajbă între Cantemir-Vodă și
între Lupu Costaki, acesta se retrase din
Iași și se închise în monastirea Bursuci
cu mulțl alțl refugiațl, cu băjanie, cum se
dice îo limbagiul vechiu, și când a tră-
mis Petru-cel-Mare după provisiunl și cu
ordin de a ’l rădica și pe dânsul, el și cu
al lui s’ati împotrivit cu arme în contra
trupelor rosiane.
   Acâstă resistență, Lupu Costachi aplă-
tit’o cu blestemele din tâte bisericile Ru-
siei care ati ținut până la mitropolitul Ve-
niamin Costachi, și pentru a cărui mare
evlavie și mari virtuți, biserica rusâscă a
consimțit a înceta cu blestemele aruncate
în contra lui Lupu Costachi, Brâncoveanu
și Mazepa și cari ati ținut numai puțin de
un secul.... (Seusațiune).
   Dâră acolo unde Lupu Costachi a arătat
tta •curagiti mal mare și mal bărbătesc a
fost atuncea când după pacea de laStăni-
lescl, Lupu Costachi a fost adus îu tabă-
ra turcâscă și s’a vădut de către Marele
Vizir apostrofat el, împreună cu țâra, de
haini, adică de trădători și el a avut cu-
ragiul de a răspunde că nu Țdra a fost
haină ci Domnii ce Turcia ’I da în contra
voinței ei! (Aplause). „Nu Moldova este
vinovată, a urmat a dice Costachi, ci Tur-
cia care a rupt vechile nâstre legăminte,
Turcia care în loc să îngrijâscă de Moldo-
va și de Valachia ca să atragă și alte po-

pâre, întocmai ca păsărarul cel cu minte,
care ’șl hrănesce bine pasările din colivii
ca să atragă și altele. In loc de a face a-
câsta voi ne ați sfărâmat, unul după altul
drepturile ndstre, și dâră nu Țâra este
haină, ci Turcia care a silit pe Români să
cheme în ajutor pe Petru cel Mare.“
   In urma acestui bărbătesc limbagiti,
Lupu Costachi a fost numit Caimacam
până la noua Domnie; însă curând după a-
câsta el fu luat de Turci, dus în fiare la
Șumla și acolo tăiat în bucăți.— Etă cine
a fost Lupu Costachi, de aceea familia Cos-
tachi este una din puținele familii vechi
boerescl, care până astă-di’și-a păstrat un
nume bun între popor!
   D-lor senatori, tot Români ati fost și a-
cel Domni, Șerban Cantacuzino și George
Ghica cari, siliți să mârgă cu oștirile lor
alăturea cu ordiile TurcescI ca să ia Vie-
na, (Beciul cum se dicea atunci), el, în
midlocul ordiilor turcești, ridicase spre
închinăciune sânta cruce, și fiind siliți de
a trage cu tunurile în zidurile Vienel, el
le încărcau cu pae!— După ridicarea ase-
diului mulțumită lui Sobiesky, Vienezil,
spre recunoscință, ati luat sânta Cruce, ri-
dicată de Domnii Români, și mulțl ani
acea cruce s’a păstrat în Viena.
   Când sub Caterina cea mare, adunarea
boerilor, ai țărel Românesc!, și al Moldo-
vei, ati trămis la Petersburg deputațiunl,
cu Mitropolitul în cap, ca să câră protec-
țiunea mare! împărătese pentru țările ro-
mâne, făcutus’a acâsta în interesul Rusiei?
Nu, s’a făcut în interesul României. Și
stăruinților acestora se datoresc folosele
ce tratatul de la Cainargi a adus Moldovei
și Valachiel!
   Tot așa a făcut părinții noștril când s’a
lucrat regulamentul organic. Dâră aceștia
nu erati tratați de străini, dc ruși și de ru-
sofili! (Aplause). Când astă-dl tâte aceste
nume se dati miniștrilor actuali, acelora
cari la 1848 ati protestat în contra pro-
tectoratului rusesc, și nu uitați că acel
protest se făcea în alte condițiuni de cât
astă-dl; căci atunci nu aveam libertatea a-
sigurată, nu aveam Constituțiunea, nu a-
veam Camerî, de către cari Imperatorul
rusesc să primâscă a se aproba intrarea
armatelor sale în țâră. (Aplause).
   Acâstă cualificare de rus, de rusofil s’a
dat fiului lui lân Cămpineanu, care a plă-
tit cu închisâre curagiul săti de a apăra
drepturile țărel! (Aplause). Dâră să lăsăm
de o parte nisce calificațiuni cari nu dic
nimic, fiind că n’ati temeiti!
  Venim, D-lor, franc înaintea D-vâstră cu
convențiunele de faciă, povățuindu-ne de
spiritul părinților noștri și de tradițiune-
le lor. Nu suntem ruși, suntem români, și
credem asemenea că și aceia cart ne com-
bat sunt români, credem chiar că D-lor
sunt convinși că procedând ast-fel cum
proced că îșl fac datoria și lucrâză pentru
binele Romăniel.

   Să discutăm dâră, în pace între noi și
să dea Dumnedeti ca prin hotărârea ce
vom lua să ne arătăm demni de părinții
noștri, cari ati sciut a’șl apăra Patria în
timpuri mult mal grele, mult mal viforâse
। e cât ale nâstre. (Aplause prelungite).
   S’a vorbit de frică, s’a dis, că de frică
sa sprijină aceste convențiuni! Omeni îm-
bătrâniți în lupte ati să votese de frică?
Si acâsta pentru că ar fi 300,000 soldați
pe teritoriul nostru! Dâră se pâte susține
acâsta, când monarcul Rusiei primesce ca
capitala Romăniel să nu fie atinsă de ar-
matele neutre, ca mal bine să se simboli-
sese, să se consfințâscă autonomia și Cons-
îituțiunea și prin urmare libertatea nâstră
de a vota cum ne va spune mintea și ini-
ma! Nu, D-lor, nu pâte să fie frică, fiecare
aveți votul liber; prin urmarti nedrept se
pretinde că D-vâstră sunteți chemați a
vota aceste convențiuni sub presiunea de
nenumărate baionete! D-vâstră nu veți vota
de frică; dâră dâcă veți vota, acâsta o veți
face pentru eă ați găsit că este bine a se
face aceste convențiuni, din punctul de
vedere al conservărei, din punctul de ve
dere al unei politici bine chibzuite. (A-
plause).
   Acum, D-lor, să vin la materie și la ad-
versarii noștri! și încep cu onor. D-nu
Sturdza.
   Onor. D. Sturza dice, că temelia esis-
tenței nâstre politice este tratatul de Pa-
ris, și susține că prin convențiunea de fa-
ciă tratatul de Paris este sfâșiat de noi.
   D. Sturdza nu va nega că scopul tratatu -
lui de Paris a fost mai ântâiti garanția și
neutralitatea asigurată Turciei și că aceste
numai ca deducțiune, revin apoi și Romă-
niel.
   EI bine, D-le Sturdza, unde este garan-
ția și neutralitatea asigurată Turciei, când
300,000 de ruși, intră pentru ca să silâs-
că pe înalta Pârtă a face reformele promi-
se, și asupra căror reforme este de acord
și Europa? lutr’adevâr, D-lor, și eti recu-
nosc: mare act este tratatul de Paris; el
ne-a făcut și noă Românilor mult bine;
însă să nu căutăm tot-d’auna la streini te-
melia drepturilor nâstre; să uu credem că
tot ce suntem, ne vine de la streini; forța
nâstră sunt acele capitulațiuni vechi, pe
cari părinții noștri le au încheiat cu înalta
Pârtă și printre tâte învechirile seculilor
ati știut să ni le păstrese până astă-ȚL â-
ceste capitulațiuni de cătie Rusia ni s’ati
reounoscunot și susținut mai ântâiti prin
tratatul do la Cainargik și apoi prin acel
de la Andrianopol. Și atât de adevărat este
acest lucru că în momentul isbucnirei res-
belulul din Crimeia, atunci când Rusia
luase Principatele zălog pentru cheile Ie-
rusalimului, fac apel la n emoria D-luî
Sturdza să’și aducă aminte de nota minis-
trului da esterne al Frauciel, care dicea
Rusiei: că esistența nâstră politică nu se
datorâză tratatelor Rusiei încheiate cu Pâr-

2846

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

9 Aprilie (11 Maiii) 1877

ta; drepturile ndstre derivi de la acte mal
vechi; că aceste drepturi att uă esistență
mult mal anteriâră de tratatele încheiate
între Rusia și Turcia; aceste drepturi de-
curg din tractatele încheiate de strămoșii
noștri cu Padișakil Otomani (Aplause pre-
lungite).
   Onor. D. Sturdza ne a mal spus că trata-
tului de Paris datorim desvoltarea nâstră
națională făcută în timp de 20 de ani.
Fie-’ml permis să’l spun, astă-$i când acel
tratat este călcat în partea sa principală
de către acei ce Tau subscris că Românii
s’att desvoltat tocmai înlăturând, cel pu-
țin în mod indirect, mai multe disposi-
țiunl ale tratatului de Paris; și când Ro-
mânii făceatt acesta el căutatt forța de a o
face în propria lor inteligință, în propriul
lor patriotism și fie-’ml permis de a o tjiee,
profitând și de ocasiunl!
   Când s’a subscris convențiunea de la
Paris, ce scop se da acestui art. în lumea
diplomatică, și de un ministru al unul
mare imperiti, de cancelarul imperiului
Austriei? Că convențiunea era făcută ca să
oprâscă aspirațiunile națiunel pentru uni-
re, și că prin urmare de se va mai face în-
cercare pentru a adjunge la unire, acâsta
nu s’ar putea face de cât pe cale revolu-
ționară! Cu tdte acestea, noi am făcut în-
doita alegere din 5 și 24 Ianuarie 1859!
Am făcut Unirea de la 1862; am răsturnat
convențiunea în cele din lăuntru din dioa
de 2 Maitt și la 11 Februarie 1866, neam
dat Principe străin. Făcutu-s’att tdte aces-
tea îu puterea tratatului de Paris ? (Apla-
use). Și dâcă este așa, acestea le-am făcut
în puterea tratatului de Paris, cine ne a
împedicat mal mult în aceste opere și a-
nume de la 1857 și pentt astă-qll adică în
timp de 20 de ani de cât Turcia ? Și nu-
mai Turcia ? Pururea Sultanul ca un al
duoilea Papă, ca Papa islamismului a răs-
puns la cererile nâstre prin Zicerea: „Non
posumus,* același cuvent în Roma și îq
Constantinopoli: „non posumus,* (Bravo!
aplause prelungite și frenetice).
   A! Pârta ne cere acum adjutor. A! Pârta
ne reclamă acum să ne înțelegem cu Ab-
dul-Kerim spre apărarea fruntarielor ?
Dâră ce înțelegere att avut Pârta cu noi în
timp de 20 de ani? Venit’a ea să ne clică:
desvoltați-vă micjlâcele militare; faceți-vă
cetăți, întăriți trecerile Prutului spre apă-
rarea vâstră ș’a nâstră ?
   Din contra în tot timpul Domnului Cuza
att fost necontenite certe, necontenite îm-
pedicări, de câte ori se autjia în Oonstan-
tinopol că Vodă Cuza sporea cu un sin-
gur regiment armata nâstră....
   Sub Vodă Carol tâte puterile, până și
Englitera, ne a recunoscut numele strămo-
șesc, numele de România-, singură Pârta
penă astă-dl ne cualifică de două Princi-
pate : Moldova și Valachia , și astă-di,
chiar îu ora pericolului, cum s’a adresat
mirele Vizir către noi? Prin uă simplă

depeșă către Domnitorul nostru? Nu s’a
adresat către guvern! Uită Pârta că sun-
tem uă țâră constituțională; și decă a voit
a se adresa către Domn, adresatu-s’a mă-
car dându’I titlul de Domn al României?
Nu. Depeșa era adresată simplu: Alteței
Sale Principelui Carol în Bucuresci fără
nume și fără cualitate. (Aplause prelun-
gite)-
  Etă dâră onor. D-le Sturdza că nu numai
tratatului de Paris datorim desvoltarea uâs-
tră națională! Da, D-lor mei, o susțin astă-
di, dâcă avem uă țâră, o datorim genera-
țiunilor bătrâne și tinere; o datorim, pru-
denței, energiei, patriotismului Români-
lor; o datorim însuși națiunel care în ora
pericolului a uitat certele lor din năun-
tru, aducâudu-și numai aminte că sunt
Români și că trebue să lucreze Româ-
nesce.
  Onor. D. Sturdza ne-a mai vorbit de neu-
tralitate care este pretutindeni, afară de
cât unde trebue să fie! Pledând îu favârea
neutralitățel ne a citat programul partitu-
lul național și din Moldova și din țera Ro-
mânâscă din anul 1857! Ne acitat și pro-
punerea de unire făcută în Adunarea mu-
mă a^Moldovel!
   D. Demetru Sturdza, are dreptul de a
împrospăta aceste memorabile acte. D-sea
de și fârte tăntir încă pe atunci, prin pa-
triotismul săfi, prin activitatea sa, ocupa
pe atunci un loc însemnat între cel mal
bătrâni, și între noi nu era luptătorul cel
mal slab. D. Sturdz scie că și eu am fost
redactor al acelui program, D-sa scie că
propunerea de unire pe care a (citat’o a
fost redigiată de mine și făcută de mine
la tribuna Adunării.
   Așia dâr, am și eu dreptate de a vorbi
despre aceste două acte mari! Dar, D-le
Sturdza, de atunci am cerut și cerem neu-
tralitatea țărel nâstre Insă dică-ne însuși
D. Sturdza, dâcă am dobândit’o, dâcă o
avem? Nu, D-lor mei, după 20 de ani nu
o avem încă, și nimenea nu ne afi dat’o.
Și dâcă totu ’șl D. Dem. Sturdza susține
că neutralitatea nâsțră nu este recunos-
cută de Europa, atunci fie ’ml permis a ’I
4ice că acel ce combate afirmarea D-lul
Sturdza mal mult nu sunt efi, și cel mal
mare contradi ctitor al D-lul Sturdza este
D. Carp !
   Etă propriele cuvinte ale D-luî Carp,
Reu afifăcut că aii cerut neutralitatea-,
acestă neutralitate nu o puteți cere și a-
vea de cât la facerea păcei1 Atunci când
Rusia biruităte în biruință va încheia
pace, atuncea era momentul ca și românii
să 'și așternepretențiunile sele să cdră ga-
rantarea neutralităței. Etă acestea sunt
propriile cuvinte ale D-lul P. Carp. Apoi
bine D-lor Sturdza și Carp, voițl a vă în-
țelege între D-vâstră: unul dice că avem
neutralitatea, și altul <Jic« că nu avem, și
nici se cuvine să ocerem, și că răti am
făcut de am cerșt’o.

   EI bine, să ml’ permită onor. D. Sturdza
care știe cât ’l stimez, chiar și când nu
este de opiniunea mea, să ’mi permită a
dice că unul diu toți care este cel mal
culpabil că s’a făcut uă asemenea cerere
este D-sa, și cel pucin aci D-sa nu va pu-
tea dice că nu este solidar cu cel-l-alțl co-
legi al mei. și că D-sa nu a sciut nimic de
acâsta cerere. Efi susțin că D-sa a sciu-
t’o, și voiti dovedi’o ! Și mal ântâiti ani o
mărturisire de făcut. Am făcut un mic
vicleșug, când am citit în ședință se-
cretă. v am citit actele diplomatice, am
voit să fac cum să «Jice, uă chichiță par
lamentară, reservată pentru ședință pu-
blică citirea unul act ce are un mare merit
de actualitate.
   Etă aci instrncțiile care ati fost date
D-lul Dimitrie Brătianu când a mers la
Țarigrad în misiune lengă conferință.
   Etă conținutul:
   „Guvernul român consecuent cu demar-
șele făcute pânti acum lângă Puterile ga-
rante, vine și cere da la conferință con-
servațiunea Statului politic al României
prin uă garanție specială pentru neutrali-
tatea el perpetuă „
   „Șl instrucțiunile nu se opresc aci, se
prevede că noi neavând neutralitatea re-
cunoscută, urmâză a i se cere uă garanție
specială, și chiar povățiure de linia de
purtare în cas de resbel „
   Etă propriele cuvinte ale acestor ins-
trucți uni:
   „In eventualitatea unul resbel dintre una
din puterile garante cu Pârta, cerem ca
cele-l-alte puteri garante să indice Româ-
niei linia sa de purtare, dându-i uă garan-
ție specială pentru respectarea drepturi-
lor și a neutralitățel teritoriului României*
   Bucuresci 26 Noembre 1876.
   Aceste instrucțil sunt scrise de însuși
mâna D-lul Dimitrie Sturdza......
   D. D. Sturdza. Nu este nici uă contra-
dicție cu ceea ce dic astăzi, <Jic garanția
specială și colectivă.
   D. ministru de esterne. D. Dimitrie
Brătianu mal avea misiunea de a cere Delta
Dunărei în conformitate cu instrucțiunile
sâle; âtă ce D. Drătianu, trimis la Cons-
tantinopoli, cerea de la Puteri:
   „Guvernul Alteței Sâle Serinisime prin
cipele Carol al României m’a însărcinat a
supune la apreciațiunea conferinței întru-
nite la Constantinopol cestiunea Deltei Du-
nărei^ Iu colo vin considerante în pri
vința acestei cereri pe cari nu le citesc
spre a nu abuza de răbdarea Senatului.
   D. D. Sturdza Am dat uă hârtie con-
tra acestei instrucțil pentru Delta Dună-
rii, fac apel la D. Brătianu.—Am aici în-
semnat,—pentru că am crezut că este oe-
politic...
   D. ministru de esterne. Onor. D. D.
Sturdza, v am ascultat două ore cu celmal
mare respect și religiositate, vti rog dâr
să nu m8 întrerupețl, D vâstră vorbiți pen-

29 Aprilie (11 Maiti) 187?

MONITORUL OftClAL AL ROMĂNIEI 3

284,

iru prima dată astădl sunteți âdihnițl și
eti de 3 Zii® și 3 nopți snnt silit să vor-
besc^ să rtispnnd Ia toți, să fac uă întrâgă
campanie de limbă.
   Dâr să mergem mal departe, găsesc în
cartânele mele cev a încă și mal carac-
teristic și aici iar pâte va dice D. Stur-
dza că nu șcie nimic, la Constantinopoli
se cerea și mal mult încă, „Independența."
   D. vice președinte, D. BrătiAnn. Este
diu inițiativa mea...
   D, ministru de esterne. Se pâte eu
eât pentru mine, susțin că trimisul nostru
nu putea să lucreze de cât după instruc-
țiile care le avea.
   D. vice-președinte. Din inițiativa mea.
   D ministrn de esterne. Nu mti pri-
vesce, ați făcut, ce ați socotit, ați încu-
noseiințat guvernul D-vâstră, și găsesc uă
depeșă reprodusă cu îusușl mâna D-lul
Ionescu care constată. Prin urmare, nu tre-
bue să aruncăm tâte numai în sarcina pre-
ședintelui consiliului și cel-l-alțl colegi
al săi să se mărginâscă a dice n’am sciut
nimic, și așia să respingă solidaritatea.
   In adevăr am vSZut că cele cerute la
Constantinopole de și respinse, au fost a G
recunoscute și apropate de toți, chiar și
de D Dimitrie Sturdza După acâsta re-
sumes că a urmat divergință de opiniuni
îu consiliul de miniștri, după care D. Stur-
dza s’a retras de la finance și președintele
consiliului singur a venit și a declarat în
Cameră că, dintre toți colegii stil numai u-
nul are dreptul să ’l combată, adică D.
Sturdza, flind-că D sa nu s’a unit cu ve-
derile colegilor și președintelui s60
   Prin urmare vedeți, D-lor, și rog și pe
D. Sturdza, a vedea că noi nu înțelegem
de loc să 1 facem solidar cu cele ce nu a
făcut, de cât fie și D-sa atât de drept, să
vadă că cu tâtă logica și cu tâtă a sa con-
duită consecința D-sâleJn fața situațiunel
care în tot momentul se schimbă, și D-sa
chiar a avut mijlâce pe care astă^ 1® des-
cuviințâsă ! D-sa ne a <jis mal adinâorl că
tractatul de la Paris ne garanteză neutra-
litatea și tot D sa cu propria mână a D-sâ'e,
în instrucțiunile ce da D-lul Dimitrie Bră-
tianu, să unescecă în cașul unul resbel cu
greti am fi putut să ne resemăm pe aceea
neutralitate fictivă și că trebuia să căutăm
să cerem uă garanțiă specială. Tot D-sa
invitând pe D. Dimitrie Brătianu să câră
de la puteri sfat că ce era de făcut în e-
ventualitatea isbucuirel resbelulul.
   EI bine, conferințele și fie-care putere
n parte, n’au vrut să ne dea nici un
ifat, n a vrut să ne dea încă mal pu-
cin uă neutralitate specială și tot așia și
uă garanțiă specială. B,a din contra, fie-care
lin puteri, mal ipult sau mal pucin, ne ati
declarat că tractatul de la Paris nu ne a-
sigură nici uă neutralitate în cas de res-
bel. și mal ales acea putere a căruia poli-
tic^, oțioj. D. Sturdza și cu amicii stil ne

consiliază de a o urma și acea putere ne
a dis în plin parlament:
   „România face parte integrantă din Tur-
cia și în cas când va voi Pârta pâte se tre-
că Dunărea fiind-că ia intră tot în Statele
sâle, precum Rusia când va treCe Prutul
va trece în Turcia, așa Turcia trecâid
intră tot în Turcia.“ Intervenținnea care,
prin tractatul din Paris, este oprită Tur-
ciei de a o face în România, fără con-
simțământul Europei, este uă garanțiă
de neutralitate, e numai uă mărginire
făcută Turciei, să nu intervie când ar
fi turburărl în România fără aprobarea
Europei. Acâsta s’a stipulat spre a pre-
curma numai dreptul esclusiv ce ’l are Ru-
sia prin tractatul de Adrianopole, de a 4ice
și ea cuvântul el în fața prefacerilor din
lăuntru a României, și așa Europa s’a
substituit Rusiei!
   Dâr âtă, D-lor, că resbelul s’a ho-
tărît cu tâte promisiunile de la Lon-
dra și de la Constantinopoli că nu va
fi resbel, resbelul a devenit iminent. EI
bine, D-lor senatori, ce trebue să facă
guvernul? Aci este tâtă cheia întrebărel!
Și mie ’ml este fârte ușor să vorbesc fi-
ind că eti sunt mal pucin respundător de
cele petrecute, de cât onor. D. Dim. Stur-
dza, uă dată constatat că neutralitatea nu
era în special garantată prin tractatul de
Paris, că tâte puterile, după însuși măr-
turisirea D-luî P. Carp nici trebuia a fi
somate de a ne recunâsce ceea ca ele nici
uă dată nu ne garantâsă , uă dată avâud
convicțiunea cu Rusia voesce a intra în
Turcia, prin țâra nâstră, și acâsta cu con-
si^țimântul mal mult sau malpucin tacit
al Europei.
   România trebuia să ia uă hotărâre ! Și
câod susțin că Rusia intră în România cu
învoirea Europei; eti chem âră-șl pe D. P.
Carp în ajutorul meu , căci âtă ce a <)is
D-sa: „recunosc că E iropa a consimțit ca
Rusia să trâcă în Bulgaria". Așa și este.
Onor. D. Carp de și dice că nu votâsă con-
vențiunea , însă D-sa.recunâsce că Rusia
intră în Bulgaria cu consimțimântul, mal
mult sati mal pucin dat de Europa. Dâră
Rusia în puterea a douti protocâle sub-
scrise de tâte puterile și chiar de Anglia,
intră în Bulgaria spre a împlini uă misiu-
ne de civilisațiune, spre a proclama drep-
turile omenirel. Cum voițl ca noi să opu-
nem baioneta? Cu tâte acestea în facia mea
primesc să cercetes drumurile ce ereati de
luat în facia întrărel armatelor rosiane în
România. După opiniunea mea nu era de
cât trei drumuri de adoptat.
   Etă aceste drumuri de luat: un drum de
a sta așa...(punându-șl mâinile în sân)
adică ae a lăsa rușii să intre și să facă în
țâră ce vor voi, și de a lăsa asemenea și
pe turci să intre și să facă și el ce vor
voi, și noi în acest timp să purtăm la pă-
lărie floricica cea frumâsă a D-lul Sturdza
qare pdrtă numele de neutralitate, fără co-

lori și fără miros. Un al douilea drum en.
să facem ce făcuse Dimitrie Cantemir să
ne unim franc și direct cu Rusia, să pu-
nem armata nâstră în rândurile armatelor
Rusiei j să trecem Dunărea și să liiăm și
noi parte la emanciparea popâreljr creș-
tine din Orient; âtă un drum care nu este
de aruncat, cu condițiune de a cere și do-
bâmjl drept avantage: Independența, guri-
le Dunărei, Dobrogeâ etc.... avantage care
D. Sturdza le Vede deja în Convențiunea de
faciă, car» din nenorocire nu esistă; căci
Convențiunea de faciă nu ne dă nici un a-
vantagiu altul de cât acel al silințelor nâs-
tre să păstrăm ce avem Al treilea drum
era nici să stăm cu mâinile în sân nici
să ne punem alăturea cu armatele rosiene
și să trecem Dunărea. Acest drum l’am ales
ascultând astă-dată vorbele pline de des-
nădaj le ale Europei, ce la tâte întrebări*
le nâstre s’a mărginit a ne elice :
   „Consultați înțelepciunea vâstră, ține-
ți-vti de interesele vâstre nu atacați pe
nimeni și mal presus de tâte căutațl să
treceți prin aceste încurcături cum Dum-
nezeii va voi și vti va povtițui .
   Etă ce am făcut după 20 de ani, am so-
cotit că trebuia să facem un pas mal mult,
de cât ceea ce a făcut părinții nostril la
1854.
   N’am voit să facem numai uă Conven-
țiune care să reguleze cum să se ia: care,
salahori, zăhărele, cum să se facă cuarti-
ruirea; căci numai atâta s’a stipulat la
1854, am voit să seim și cine avea să dea
acâsta. Am voit dâră să mal conservăm
ceva, să mal conservăm ceea ce spunea D.
Sturdza în instrucțiunile sâle să ne con-
servăm respectarea drepturilor și a inte-
gritățel teritoriului român și chiar a neu-
tralitățiel nâstre pe cât e putință. Și de
ce am voit s’o facem acâsta ? Pentru că ne
aducâm aminte cele întâmplate la 1854 !
Pentru că n’am socotit că astă-ZI era pa-
triotic ceea ce s’a făcut la 1854. Și espe-
riența vine în ajutorul nostru. La 1854 s’a
făcut uă simplă convențiune regulatâre în-
destulărel trebuințelor armatei. In Moldo-
va acâstă convențiune s’a făcut cu minis-
trul de interne Ștefan Catargi; în țâra ro-
mânâscă nu sciii de cine s’a încheiat uă a-
semenea convențiune. Peste câte-va luni și
vodă Știrbei și vodă Ghica trebuiai! să se
ducă din țâră, âră în locul Domnilor noș-
tri naționali, dobândirăm ca președinte la
divanurile cneziilor Moldovei și Valachiel
pe generalul Budberg îo Bucuresci și pe
principele Uruzov în Iași. Acâsta n’am
voit’o noi s’o mal avem, s’o mal vedem cu
ochii, și de aceea prin ântâia convențiune
am căutat să ferim țâra uâstră de uă ase-
menea durerâsă eventualitate. Am făcut
dâră uă convențiune privitâre la mal mult
de cât la dare de cară și quartire. Și v’o.
mărturisesc, n’am crezut că D-vâstră ne
veți face uă crimă că prin convențiunile
nâstre am căutat să asigurăm ce-va maț

2848

MONITORUL OFIOIAL AL ROMÂNIEI

29 Aprilie (11 Maifl) 187'

mult de cât quartirurile și transporturile.
In ajunul resbelulul ni s’a dis de pretutin-
denea, începând cu Germania : consultati-
vă propriele vdstre interese, și întru aces-
ta nu consultați pe alții; noi am făcut ca
și părinții noștri, când mat tari când mai
slabi, deră tot d’auna Români! Ne am fo-
losit de propunerile Rusiei care ne dicea:
de și suntem hotărâțî să trecem prin Ro-
mânia ca să mergem în Turcia, spre a da
drepturile omenirel fraților noștri îu re-
ligiune, —însă ca unii ce am contribuit la
liberarea vdstră nu voim să intrăm în țâ-
ra vdstră începând prin a sfărîma dreptu-
rile vdstre, prin a jicni autonomia vdstră
revendicate de noi consființi<ădenol prin
tractatul de la Cainargi, prin tractatul de
la Adrianopole, prin chiar tractatul de Pa-
ris. Nu voim să se <jică că trecem prin
țâra vdstră fără voia vdstră, nu voim ca
mergând în ajutorul creștinilor de peste
Dunăre, să găsim la fruntarii proteste din
partea unul popor creștin ! De aceea voim
să tratăm cu voi. Voim ca intrarea ndstră
să fie primită și regulată de vol.“ Și a-
ceste tratații aii ținut mult, și afl dat loc
la multe desbaterl. Președintele consiliu-
lui v’a spus că d’intru ântâifi Rusia nu
voia să facă prima convențiune, ci ea ne
propunea numai încheierea celei de a doua.
Și âtă că acum ni se impută ca uă crimă
pentru că am dobândit ceea ce Rusia nu
voia să ne dea, când ar trebui din contra
ca să se recundseă că dobândirea ântâiel
convențiunl face ondre patriotismului gu-
vernului ! La refusurile ndstre de a în-
cheia uă convențiune fără cea-laltă, ni se
dice : „am putea să vă sdrobim,“ și pre-
ședintele nostru respunse : „ne veți sdro-
bi, dâră ne veți stima !“ (aplause). Kusia
recunoscând drepturile ndstre a consimțit
a încheia convențiunile punând în capul
celei d’ântâifl acel preambul care estejus-
tificarea ndstră, care arată că Rusia ne a
propus a încheia acele convențiunl în ve-
derea misiunel ce ea lua în numele Eu-
ropei de a trece Dunărea, spre a aplica a-
colo nisce reforme recunoscute de Europa
întregă. Prin acâstă convențiune Rusia ne
recunâsce și individualitatea politică și
Constituțiunea ndstră, și ce ne liniștesee,
chiar frica cea mare, fârte mare — frică
care sunt sigur că o are și D. Dimitrie
Sturdza—că ni se va relua și acea părti-
cică din Basarabia luată întrâgă la 1812
și care ni s’a redat prin tractatul de Paris.
   In adevăr, marele reformator al Rusiei,
Imperatorul Alessandru, are uă țâră atât
de mare, el are încă atâtea bine-facerl de
făcut în întinderea Rusiei, în cât n’are ne-
voe să ne ia și acea bucățică de pământ
din uă țâră ce uă dată a fost a nâstră.
De aceea Majestatea Sa a putut a ne lăsa
și a ne garanta integritatea teritoriului
fără un mare sacrificiu din partea Rusiei.
Ce <?rimă am făcut dâră ? In ce am vândut
țâra ndstră ? Rusia în timpul resbelulul at

-n—.. . ■—i., w ■ ■■— ■ ■ l    —    .= -

rec undsce , ne garantâsă acea condițiune
politică, pe care în timpul resbelulul Eu-
ropa a contenit’o de a ne o mal da !
    Deră vă declarați în contra Turciei, ni
se obiectâsă. In ce ne declarăm contra
Turcilor ? In ce articol al convențiune!
este stipulat ca să rumpem relațiunile
ndstre cu Pârta ? unde ne deslegăm de a
nu mal plăti Porțel aceea ce Pârta numes-
ce tribut ? Nimic din acestea nu vedem.
Insă ni se mal dice: înlesniți trecerea
Rușilor. Apoi dâcă nu înlesnâm noi, aces-
ta o făcea el făr ă voia nâstră. Armatele
rusescl trecâfl și fără să ne mal întrebe !
Apoi acâsta ar fi fost mal bine pentru noi,
pentru interesele nâstre, pentru țâra nâs-
stră ? Apoi noi până astă-dl și până ce nu
se vor promulga aceste convențiunl, nu
am dat la nici uă autoritate ordin de a da
ce-va armatelor rosiane, de a ne pune¹
chiar în contabt cu dânsele ? Cunâsceți
hotărârea consiliului de miniștrii întru a-
câsta. In Iași, când afl venit câte-va mii
de soldați, ei afl ședLut în plâe și fără
quartier opt ore, pentru că D. primar ce-
rea ordin de la ministrul de interne și mi-
nistru nu putea da acest ordin. Asemenea
a fost și cu direcțiunile drumurilor de fer;
ele s’afl refusat de a da trenuri dicâad că
nu avâu ordin de la noi, și acest refus a
ținut două dile- Dâră daca Rusia lua sin-
gură, începând cu luarea vagânelor, mer-
gea apoi înainte luând și pe prefect, și pe
polițaii!, și pe ministru, și ajungând a mal
lua și alt ce-va, ceea ce țâra nu voia ca să
i se ia, și în loc se punea un Urusof safl
uuBudberg? Vă convenea acâsta? ’Ml
place a crede că nu! Apoi unde vedeți
D-vâstră crima nâstră. A! dicețl că este
uă crimă, căci ceea ce ați făcut pentru
Rusia trebuia să faceți și pentru Tu cia,
alt-fel convențiunea D-vâstră este uă de-
clarare de resbel în contra Turciei, și a-
câsta dovedesce că chiar ați făcut și
fortificațiunl despre Dunăre : trebue aci
să aduc aminte onorabilului domnului
D. Sturdza că fortificațiunile de la Bărboși
și de la Calafat sunt făcute cu două trei
luni mal înainte, adică când și d-sea era
la minister. S’apol aceste fortificațiunl nu
erau făcute pentru armada rusâscă; ele e-
rau făcute cu hotărîre luată cu consimți-
mântul d-lui Sturdza d’a nu se lăsa Turcii
ca să intre în țâră. A! ni se mal dice că ar
fi trebuit pentru a păstra o adevărată neu-
tralitate să dăm și rușilor și turcilor câte
o zonă; să lăsăm o zonă pentru unii în jos
și altă zonă pentru alții în sus, într’alte
cuvinte să aducem noi înșine ciocnirea am-
belor armate în țâra nâstră, să consimțim
ca thâtrul resbelulul să fie pe pământul Ro-
mâniei. (Aplause).
    Acâstă declarațiune o facem nu într’un
chip ascuns, o facem dâcă nu la lumina
Sârelul dâră o facem în chip vederat în
facia țărel. Cât vom fi la putere, acâsta va
fi conduita nâstră, în nici un cas nu vom

aduce cu voia nâstră pe turci în țâră, și
sunt sigur că și Onor. D. Sturdza nu va
consimți la acâsta, căci rușii trec prin țâra
nâstră cu o misiune dâcă nu providențială
dâr cel puțin civilisatrice și făcută în nu-
mele Europei. Turcii însă ar intra în țâră
fără voința Europei, căci însăși Europa a
osândit pe Turcia prin două protocâle.
Europa a recunoscut că popârele chreștine
din Imperiul otoman afl dreptul la legile
omenirel, la demnitatea de om, afl dreptul
să aibă și ele nu numai nume și ș’un
D-defl, dâră și legi, și o limbă, și o admi-
nistrațiune națională. Acâsta a recunoscut
și chiar Englitera, amica Turciei. Cine dâră
astădl aduce pe ruși în țâra nâstră? Noi
safl însuși turcii (Aplause prelungite). Și
acum s’ar putea găsi între noi unul singur
care ar vrea ca noi să lăsăm pământul nos-
tru să fie frământat și pustiit de Bași-bu-
zucî? Acâsta nu o cred pentru onârea nu-
melui de Român.
   D-lor, făcusem aceste 4 pagini de în-
semnări (arată 4 foi de hârtie pe care lu-
ase note) ca să refutes unul după altul tâte
punctele din discursul D-lul Sturdza, însă
mă opresc, căci sunt sigur că însuși D-nu
Sturdza s’a convins că ceia ce cere nu se
pâte, și ca dovadă și ca încheiere voiu a-
vea recurs tot la cronicile nâstre. Din ele
voiu copia, voifl reproduce nisce cuvinte
ijise într’o ocasiune analogă de cel mal
mare om de stat care l’a avut țâra nâstră
de Miron Costin, cu dânsul voifl ()ice țS-
rel, cu dânsul voifl <)ice Senatului, voifl
dice Domnului: Se nu dăm Măria Ta a-
cest păment, căci acest pământ este stropit
cu sângele moșilor și a străbunilor n iștri.
   EI bine, D-le Sturdza, pământul Româ-
nesc, pământul părinților și al copiilor
noștril noi nu ’l vom da turcilor (Bravo
frenetice; aplause prelungite în Senat și
în tribune de mai multe minute).
   Ședința este suspendată pentru (jece mi-
nute.
   La redeschiderea ședinței, D-nu preșe-
dinte acordă cuvântul D-lul Manolache
Costaki.
   D. M. Costachi. D-lor, cu toții sunteți
cred, sub impresiunea eloquentulul cuvânt
al onor. D. ministru de esterne care, in-
sp rat de patriotismul sâii, și înzestrat de
arta oratorică, n’a lăsat nici un mijloc de
a vă emoționa. Mișcat de ’a început de du-
rerâsa situațiune a țârei, a amintit pagini
durerâse a istoriei nâstre. La urmă, cal-
mându-se, ’și a adus-aminte de dâtoria de
om de Stat, și a combătut pe adversarii
săi prin tâte mijlâcele, servindu-se, cum
a dis fârte bine însuși D-sa, și de chichițe
parlamentare.
   Eu voiu ^ice D-lui ministru de esterne
că frasa din urmă a fost o chichiță orato-
rică. Nu cred că a fost meritată imputa-
rea adusă de D. ministru acelor din D-nil
senatori cari nu împărtășesc modul săi!
de a vedea, de a le ^ice : D-lor, noi nu

29 Aprilie (11 Maiii) 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

■ 2849

vrem. 8e vină turcii în ț^ră, noi nu vrem
se vină bași-buzucii în țeră ! Apoi, D-le
ministru, acel Român care ar vrea să cheme
pe bași-bnzucî în țâră ar fi un trădător și
pe aceia nu aveți să-I combateți, căci nu-I
găsiți între noi. Nu primim de loc discu-
țiunea pe acest teren, o declar sus și tare.
Cele din urmă frase din discursul pronun-
ciat de D. ministru sunt fâi te periculâse
în asemenea împrejurare, căci îmi aduc a-
minte o epocă nenorocită a Franciel din
70, unde ârăși sub impresiunea unul entu-
siasm real safi factice se striga la Btrlin
la Berlin-, iar acelor cari voiafi să se opue
acelor manifestațiunl li se dicea „la Gând
la Gand“ loc pentru trădătorii țărel! EI
bine nu primim asemenea mijlâee factice!
   Onor. O. ministru v’a făcut descrierea
faptelor; de la Cantemir până în timpurile
moderne. Eu, care nu sunt așa de versat
ca D-sa în sciință Istorică, mă voiu ocupa
numai de Istoria contemporană, de acea
parte la care mulțl din noi și mal toți câți
suntem aci, am cooperat și suntem răs-
pundătorl de starea de lucruri actuale. Și
dâcă noi am periclita ceia-ce am obținut
în timp de 25 de ani, răspunderea va fi tot
a nâstră!
   D-lor, nu voifl în momentul acesta să
fac recriminări, și înțeleg apelul patriotic
care a făcut D. Dim. Ghica. dâră de vreme
că s’a răscolit atâta Istorie, nu pot să mă
opresc de a nu da dreptate astăzi unor â-
menl cari nu mal sunt în viață, generatorii
trecutului, cari aii trecut prin greutăți po-
litico. cum ni se impun și astăzi, și eare
greutăți a trebuit să fie cu atât mal apă-
sătâre, în cât erafl lipsiți de sprijinul pu-
terilor occidentale. Și el au fost siliți a
încheia convențiunl mai mult sâu mal pu-
țin asemănată cu cea de acum, de câte ori
venea oștirile străine.
   El bine. D-lor, aduceți-vă aminte D-v.
cum s’a tratat acel părinți al noștril, cari
astădl nu mai sunt; de 20 de ani li s’au
aruncat injurii, că afl fost denunciațl ca
trădători țărel. Astădl li se dă dreptate,
astăzi numai se scrie adevărata istoriă.
D-lor nu este de mirat ca România pusă
prin posiția sa geografică, între trei mari
imperii, din care două mat pururea în luptă
de mal multe secole, a trebuit să fie adesea
ori și teatru de resbel, altă dată numai lo-
cul de trecere între Turcia și Rusia. Este
o tradițiune veche, o misiune care ’șl o în-
sușește Rusia, aceia de a veni în ajutorul
fraților săi ortodocși din Orient, și D-lor,
pdte este și acum oportun de a mărturisi
că și noă Românilor ne a făcut Rusia
mari sacrificii. Așa onorabile D. Kogălni-
cene. Inse, D-lor, desvoltarea popârelor
trece prin mal multe periâde distincte.
Sunt epoce unde naționalitatea nu are alt
simbol, alt paladifl de cât acela al religi-
nnel; vine a doua epocă unde intră în com-
binare interesele de Stat, și în același timp
și simțimântul deșteptărel naționalitățeț

sâle, acest simțimânt de deșteptare al na-
ționalitățel în mijlocul elementului slav
datâză de la 48 ; până atunci când se vor-
bea de națiunea Română, se dicea că ori-
gina el este necunoscută, se perde în întu-
nericul vâcurilor. Lord Palmerston la 48
nu s’a mișcat de loc la intrarea rușilor în
România.
   România se considera pe atunci ’ml
aduc fârte bine aminte termenul—ca niște
avan-posturl militare ale Rusiei; âtă cu-
vântul propriii cu care a calificat în 1848
Palmerston, acel uriaș apărător al Turciei,
intrarea armatelor ruse în România. La
1854 ârăși a intrat armatele ruse și atunci
am fost luați ca gage (amanete) Iată faptele
istorice :
   Negreșit, D-lor miniștrii, este o deose-
bire între modul intrărei de acum; dâră
âre cui o dâtorim deosebirea? Aci este
cestiunea. Vă atribuițl D-v. acest merit?
Vă înșelați! A intervenit între 1848, 1853
și 1877 tractatul de la Paris de la 1856,
și Rusia astădl înlăturâză din spiritul tu-
tulor popârelor, ori-ce idee de cucerire, și
urmărescediu punctul el de vedere, o idee
civilisatrice dincolo de Dunăre. Iată dâră,
independinte de voința D-v., Rusia ia o
altă atitudine, de cât aceia din trecut, și
după angajamântele luate vis-a-vis de tâte
cele-l-alte puteri ale Europei; este îoțdes
că la cas de un conflict, la cas când res-
belul nu s’ar fi putut înlătura în nici un
cas, Rusia nu urmăresce cuceriri.
   Acum, D-lor, ca să credem noi cum că
Rusia ar fi putut regula mișcările sâle
strategice după voturile Adunărilor nâs-
tre, mi se pare o ilusiune, și nu mă mir
de loc, dâca Rusia condusă înainte de do-
rința de a obține resultatele militare cele
mal favorabile, a intrat în momentul când
a crezut oportun de a intra. 0 dată oști-
rile intrate, nașce întrebarea, ce însemnă-
tate se cuvine să dăm convențiunel care
ne este presentată ? Mal ’nainte voifl dis-
cuta cestiunea de neutralitate. Onor. D-
nu ministru ne a cetit depeșile, a re-
petat în mal multe rânduri că a alergat
la tâte puterile, că a cerut neutralitatea
și că nu li s’a încuviințat. Apoi, D-lor
miniștri, ca să fi putut acorda neutralita-
tea ar fi trebuit de a se revisui din nou
tractatul de la 1856, cum s’a revisuit în
privirea Mării Negre la 1871. Un prin-
cipiu care nu era scris în tractatul de la
Paris în mod precis, cum credeți D-v. că
prin cererea D-v. la cutare putere ați fi
putut obține? Scițl cine era interesați de
a nu se acorda neutralități ? Era interesa-
tă tocmai Rusia, care urmărea de a obți-
ne satisfacere pentru ortodoxi din Orient.
A fost o încercare fârte ușiâră din partea
D-vâstră, dâcă ați putut să credeți un mo
ment că puteți sâ o recunâscă Rusia,
care nu putea a se apropia de Turcia de
cât prin leritorul nostru, cum ar fi pri
mit să se pună uă barieră mișcărilor sa-

le militare. De am fi obținut acâsta, noi
am fi fost mal puternici de cât tâte cele-
l-alte puteri care a pus tâte silințele lor
ca să împedice resbelul; și cum vă veți
închipui D-v. că noi avem să’l împedi-
căm cerând neutralitatea ? PermitețimI să
vă spun că nu v’ațl dat sâma de cererea
care ați făcut; era contra tuturor proba-
bilităților, era o naivitate. De b mă sâmă,
cu tot talentul, cu tâtă perspicacitatea ce
afl D-niî miniștri, nu erafl în stare să o-
prâscă resbelul.
  Merg mal departe. D. Kogălniceanu a
dis: EI când Rusia va fi triumfătâre cum
e probabil! .
  D. ministru de esterne, Kolgălni-
ceanu. N’am ^is efl. D-nu Carp a <)is.
  D. M. Costachi Epureanu. Și ilusi u-
nea acâsta nu voifi să v’o las. Rusia con-
sideră pe Turcia ca un om bolnav ce d n
vreme în vreme simte nevoe, în calitate de
doctor, a veni să’l facă visită și când stă
prea mult la patul bolnavului să adună și
alțl doctori și fac consult. Și peste 15 ani
Rusia va reveni, și până nu se va alege
sârta bolnavului, n’avem să obținem neu-
tralitatea. Și încă uă-dată vă spun, că
conclusiunea aci este, că nici Convențiu-
nea de faciă nu pâte să ne dea speranță
că va fi cea din urmă încălcare a terito-
rulul nostru; că veți obține după resbel
neutralitatea. Uă singură speranță ar fi,
dâcă Europa întrâgă s’ar descepta, că mi-
jlocul cel mai bun de a împedica resbe-
lul, să ne acorde — în urma resbelului—
conferința ce se va aduna, neutralitatea.
Ca să putem ânsă atrage simpatiele Eu-
ropei, și a pune pe viitor pedică marșel
militare a Rusiei, nasce întrebare, dâcă
este prudent din partea nâstră, ca noi cu
propriele nâstre mâini să rupem tractatul
de Paris și să ne punem îa suspiciune ;
nu cum spera Europa că vom deveni un
bulevard, era ilusorie speranța acâsta. dâr
cel puțin am fi putut deveni uă barieră.
   EI bine, D-lor, eu cred că ar fi pericu-
los pentru esistința Statului Român, dâca
ne am pune într’uă posițiune de banuiâlă
în facia celor-lalte puteri, și dâca, prin
uă trăsătură de condeifi am compromite
tâte avantagele obținute prin tractatul de
la 1856 și am reveni în pqsjțjunea care
am aavut’o înainte de 1856. Etă unde văd
efl pericolul Convențiunel.
   Dâr, D-lor, Convențiunea în sine decă
am vota-o în condițiunele cum se presin-
tă ea, âncă ar putea înlătura ori-ce peri-
col asupra nâstră și âtă pentru ce. Nu
este de loc până acum țâra angajată în a-
câstă cestiune. S’a fost încheiat uă Con-
vențiune inspirată de simțimântele cele
mal patriotice între guvernul nostru cu
guvernul Rusiei, îo prevedere că țâra va
fi chemată de a’l da aprobarea. Evenimen-
tele ânsă afi făcut că Convențiunea acâsta
nu se mai pâte astă-dl vota în condițiunele
în care era prevăzut de a se contracta. Pen

28B0

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIMI

29 Aprilie (11 Maiiî) 1877

tru ce ? Fiind că s’a prevăzut că intrarea
oștirilor Rusești să se facă în urma votă-
rel acestor Convenția ni de Corpurile Le-
giuitâre. Ce Votăm noi astA-4’ ? A veni
astă- 1 se dăm uă saticțiiine retrâctivă u-
nut fapt care nu ne mal privesce ? Apoi,
D-lor, âre credeți că Europa s’ar amăgi
asupra voturilor nâstfe, și âre acum ne
intimidâsă cele trei sute mii baionete?
Nu este adevărat că avem tâtă libertatea
să discutăm, ânsă nu este maî puțin ade-
vărat că când se votâsă în asemenea con-
dițiunl, după îndeplinirea faptului, numai
pâte avea acea importanță, nu mal pâte
resulta pentru țâ ă acea responsabilitate
cate putea să resulte, dâca oștirea ar fi
intrat în urma votărel Convențiune! și cât
pentru mine, eă bine-cuvintes acele nece
sitățl strategice safi politi ’e, care afi de-
terminat pe oștirile rusești de a intra îna-
intea votărel Convențiune!.
   Așa dâr punândn-ne din punctul de ve-
dere al faptului îndeplinit că, însemnăta-
tea politică a Convențiunel dispare și în
realitate nu facem alt prin votul nostru
de cât regulamentăm modul trecere!. Insă
ca să fie bine înțeles că Convențiunel a-
cesteia nu i se dă alt înțeles de cât cel
mărturisit chiar de D-nu ministru, venim
astă-di și regulamentăm trecerea. EI
bine eu v’o votes ânsă cu o condițiu-
ne ca D-vâstre dupe uă moțiune, care
sunt gata a o redige împreună cu D-v.,
să bine-voițl a declara că prin acâstă
Convențiune nu înțelegeți de loc a rupe
tractatul de Paris, nici a compromite neu-
ralitatea aceea care de duol an! de d’le
face programa de la Mazar Pașa, casă mă
esprim ast-fel. Este bine să amintesc de
Mazar Pașa, fiind-că mal toți membrii
suntem aci, și âtă de ce. Uns din grave-
le imputări care noi făceam atunci fostu-
lui guvern era și acela că’l bănuiam că
sub mână ar părăsi cu totul politică Oc-
cidentului și că vor voi se asocia cu
politica Rusie! .
  D. P. Carp. Suntem resbunațl astă-^l de
acâstă imputare.
   D. M. Costachi Epureann. Și D-lor,
atât de adevărat es^e lucrul acesta, că dâ-
ca se va lua mesagiul citit de D. general
Florescu la 1876, se va vedea că este în
oposițiune cu acela citit la finitul anului
1875. Voiti uă probă mal mult, iad de
martor pe D. președinte al consiliului și
pe D. Kogălniceanu. — Efi am eșit din
minister uă-dată cu D. Kogălniceanu, sau
cu uă di înaintea D-sale. Abia noul mi-
nisteriu format, m’am trezit cu nă scri-
sâre de la D-nu Dimitrie Sturdza rugân-
du-mă pentru împrejurări grave să viii la
consiliul de miniștri; âță ce se petrecu-
se. D-nu Kogălniceanu dăduse uă notă,
care sâmănă cu preambulul de astă-QI al
convențiuni. unde arată simțimintele nâ-
stre pentru Bulgari, relative la cru<Jimele
ce sufereafi, și de care soldatul Român se

duita nâstră la 1866 și atunci eram să ne
împotrivim Turciei, fiind că chemasem
un principe strein și era un angajament
de onâre sl’l apărăm. Dâr astă-(JI pentru
ce? Dâcă este să mă bat, spuneți cine are
să ocupe țâra ? Apoi dâcă suntem deja a-
tât“de îngenuchiați, trebue să ne mal ape-
se și rechisițiunile care Dumnezeii scie
de uude se vor plăti ? Scițl D-v. ce vă
pâte aștepta un an după încheerea păcel ?
Nu voiti să ridic vălul, dâr aș ruga pe
D-nii miniștrii să crâdLă că dâcă este fâr-
te ușor de a trage aplausele cu frase pa-
triotice va fi fârte greii de a șterge la-
crămile și durerile ce uă politică aven-
turâsă pâte să aducă asupra țărel nâs-
tre. (Aplause prelungite). (Va urma)

cutremură cu arma în mână. Eu atunci
am încremenit, și am dis: D-le Kogălni-
cene cine te-a sfătuit să faci acea notă ?
Acesta a fost strigătul inimei mele ; și
scițl ce s’a hotărât a se face cu circulara
ăxpeduită deja de D. Kogîilniceanu? S’a
hotărât de D. ministru de a se revoca
prin telegraf. Atunci foile amice guver-
nului îl trata de trădător, și astă-di i se
dă aplause; â!ă cum se schimbă opiniu-
nele ! (aplause).
   D-lor, efi unul vreau să fiu constant; și
în conduita mea de astă-cj.1 și de mâine;
nu voiu să rup cu tradițiunele mele mo-
deste; voifi să fiii consta it mal mult de
cât âmeni de la 48 d’aci. D-vâstră ați ars
regulamentul organic ; noi nu l’am ars,
dâr nu aș fi subscris convențiunea de fa-
ciă; și dâca m’aș fi găsit la minister, aș
fi (Jis: chemați pe general Florescu, sunt
âmenl politici care a crezut și cred și as-
tă-^I că politica de acum este cea mal fa-
vorabilă țerel. Eti n’am împărtășit în tre-
cut, și nu împărtășssc nici astă-(JL
   Acum D-lor, nu este timpul a se face
încriminări; voesc numai a stabili fapte-
le. Sunt în drept de a cere de la D-ni mi-
niștri, ca declaraținnele ce a făcut D-nu
Kogălniceanu cu graifl aci la tribuna Se-
natului, să le formuleze într’uă moțiune;
voim ca țâra să fie deslegată de orl-ce
respundere; și ast-fel fiind, să arătăm că
nu voim să ne aruncăm într’uă politică
de aventură; că păstrăm tractatul de la
Paris, și că în adevăr voim să fim neutri.
Primim faptul trecere! armatei Ruse ca
uă necesitate, ca uu fapt împlinit, și de
care noi nu putem fi trași la respundere.
   Dâcă, D-lor, noi am părăsi acâstă poli-
tică de prudență, ar fi nu numai uă gre-
șală, dar am fi puși într’o posiție falsă
în fața beligerantelor. Rusia n’are trebu-
ință de nimic, n’are trebuință de a ne
complica în ochii Europei, are puternici-
le sale armate, piin urmare rolul nostru
nu putea fi altul de cât a face jandarme-
rie cu armata nâstră în contra Bași-Busu-
cilor turcești
   Țâra vrea să scie dâca Convențiunea a-
câsta «ste cel dupe urmă act politic al
D-v., sati dâcă este cel d’âutel, a unei po-
litecl aventurâse, care pâte să ne compro-
mită esistința nâstră, a unei politice fâr-
te îndrăsnâță ? Cum că acum este momen-
tul să ne recbusăm în contra Turciei, să
ne declarăm independințl, D-lor, nu îm-
părtășesc aeâstă idee în fața miseriel în
care ne aflăm noi. No! am uitat datoria ce
avem, deficitele budgetare, am uitat sa-
crificiile ce ne sunt impuse am uitat că
dările nu se împlinesc și câte greutăți a-
vem de a face față angajamentelor nâstre.
Ultimul sacrificiti ce am putut face a fost
de a concentra într’un mod timporar ace-
ste 60, 70 de mii de âmenl, pe care i-am
smuls din sânul familiei lor și de la mun-
cile agricole, pentru ce ? înțelegem con-

ADUNAREA DEPUTAȚILOR

  SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA.

Ședința de la 20 Martie, 1877.
   Președenția D-lul președinte C. A. Ro -
seti, asistat de D-iil secretari, I. Caraba-
tescu, I. Lățescu și M. Burilianu.
(Urmare).
   D. N. Fleva. Nu mă contrazic nici de
cum, căci iată ce (Jice propunerea mea :
   „Adunarea decretâsă și ordonă aresta-
rea acusaților Lascar Catargi,!. Florescu,
I. Lahovari și P. Mavrogheni, fiind puși
sub acusațiune pentru fapte qualificate și
pedepsite ca crime de condica penală în
vigâre.
   Comitetul de acusare va face în numele
Adunării naționale cuvenita ordonanță în
forma prevădută de art. 227 din condica
de procedură penală.
   Prin urmare, când crima va fi bine sta-
bilită, magistratul însărcinat cu cerceta-
rea actului de punere sub acusațiune va
înapoia pe acusat la pușcărie, și nu’I pâte
elibera, căci acâsta ar fi a pune interesul
individului d’asupra interesului societății,
ceia ce nu se pâte admite în uă societate
bine constituită. (Aplause)
   Dar voiți ceva mal mult, ca să vedeți
câtă confusiune nenorocită să face în a-
câstă materie ?
   EI bine, mal găsesc aci și modificările
pe cari le-a propus la codicele penale a-
cel ce au elaborat legea habeas corpus, și
dintre acești propuitorl am și eti onâre a
face parte. La art. 117 din procedura pe-
nală relativ la liberarea pe cauțiune, veți
găsi aceste cuvinte : în loc de cuvântul
va putea, să se dică : va ordon i liberarea
provisorie pe cauțiune.
   Acest art. 117 este relativ la delicte iar
nu la crime.
   Iată ce (Jice art, 117 din procedura pe-
nală:

29 Aprilie (11 Maiu) 1877

10MT0RUL OFICIAL AL ROMÂNIE!

2851

   „Daca faptul nu pdte cădea sub ma!
grea peddpsă de cât închisdrea corecțio-
nală. judecătorul de instrucțiune, în urma
cerere! prevenitului, va putea ordona, au-
rind conclnsiunile procuratorului, libera-
rea sa provisorie, de va da mal întâiu uă
cauțiune solvabilă că se va presența la
tdte actele procedurei, cum și pentru ese-
cutarea hotărâre!, îndată ce va fi cerut
   «Libertatea provisorie sub cauțiune va
putea fi cerută și dată în ori-ce stare a
proces ilul, chiar în timpul recursului de
casațiune."
   Aci este arbitrariul, căci tjice că jude-
cătorul, pentru delicte corecționalf, du-
pre apreciarea sa, va putea libera pe cau-
țiune, și dacă este un delict de presă nu’l
dă libertatea pe cauțiune. Projectol cel nofi
prevede în privința delictelor corecționale
obligațiunea pentru judecotor de a da li-
bertatea pe cauțiune.
   Iată reforma făcută de noi, căci de am
înțelege alt-fel ne am compromite noi în-
șine.
   De aceia, între art. 116 și 117 din pro-
cedura penală noi am intercalat aedstă dis-
posițiune sub numirea de art. 117 :
   „Pentru delictele de presă de ori ce na-
tură, fie corecționale. fie criminale, nu e-
xistă nici un fel de arestare, sub nici un
fel de numire, depunere sau deținere pen-
tru aducere saii arestare preventivă, în
nici un cas ; și contra asemenea delicte
sau crime nu se pdte da alt mandat afară
de acela de înfățișare."
   Singura excepțiune este pentru delicte-
le de presă; și în adevăr, pentru delicte
de presă se pdte face acestă distincțiune;
pentru ce? Căci una din doud: el a greșit
scriind pe chârtie, și ’și va lua peddpsa
ddcă se va găsi culpabil; ddcă va fugi, nu
va mai putea scrie, și prin urmare va dis-
pare midlocul prin care a ajuns să facă
cutare și cutare delict.
   Așa ddră presa are acest merit ca rele-
le cari le face le vindecă ea singură. Nu
este însă tot așa și pentru cei-lalți culpa-
bili.
   Ddcă s’ar face un atentat în contra si-
guranței Statului, ori în contra unei iusti-
tuțiuni, este uă crimă politică, și atunci
se ia libertatea culpabilului, pentru ca el
să nu intrigeze, să nu ajungă să facă tot
felul de agitațiuni, căci acela care a co-
mis uă asemenea crimă nu se dă îndărăt
de a mai comite și altele, și de aceea so-
cietatea are interes ca atunci când ea este
convinsă de crimă să pună în neputință
pe culpabili, nu numai de a mai face și
alt rău. ddră chiar de a ’l opri ca prin
mijldce nedemne să ajungă la scopul de
a sancționa crima făcută.
   Ddră să vedem ce tjice și projectul de
lege pentru responsabilitatea ministeria-
lă. Etă ce găsesc aci:
   „In cas de vină veghietă, de uă dată cu
trămiterea propunerii la comisiunea de

informațiunl prealabile Corpul Legiuitor
pdte să voteze imediat cu două treimi și
arestarea preventivă a ministrului."
   Dd ă veți răspunde aci este cas de vină
veghiată. Așa este, fiind că este vorba da
acusațiunea care se face la început, și fi-
ind că acusațiunea care se face la început
nu coprinde tdtă instrucțiunea si tdte deta-
liele cari s’ar aâa în urmă, de aceea se tji-
ce că numai în cas de vină veghiată se
pdte aresta.
   Ddră dtă ce tjice art. 30.
   „Camera va putea decreta de va crede
necesar cu majoritate de două treimi ares-
tarea preventivă a ministrului, atât după
raportul comisiunel de informațiunl prea-
labile, cât și după acela al comisiunel de
instrucțiune."
   Va să tjică vedeți că arestarea. — și a-
ci nu e vorba de arestarea preventivă căci
aedsta se aplică numai acelora cari sunt
presupuși culpabili și se pun în arestul
preventiv pânâ îo momentul când instruc-
țiunea să pronunță ddcă în adevăr sunt
culpabili sau nu; aci e vorba de detențiu-
ne, căci faptele ce se impută foștilor mi-
niștri sunt constatate și dovedite cu acte
publice și private. Ddră chiar decă ar fi
vorba de arestul preventiv tot ar trebui să
fie admis de D-vdstră ca uă garanție pen-
tru socielate, cu atât mal mult acum când
faptele sunt constatate, trebue să fie ad-
misă detențiunea ca uă necesitate pentru
satisfacțiunea moralităței publice. —
   Înțeleg, D-lor, să nu usăm de tdtă ri-
gdrea legei atunci când faptele ce s’afi co-
mis n’ar presența atâta gravitate; ddră pu-
teți să vd imaginați un nămol de atâtea
crime ee s’afi comis de foștii miniștri, cri-
me constatate penă la evidență, fără să
simțiți în inima D-vdstră un fior de ord-
re? Apoi din câte istorii ați citit D-v. ați
vSijLut în vre uă țară atâtea crime comise
de miniștri cum aii comis aceștia pe cari
D-vdstră ’I ați dat în judecată? Sunt sigur
că nu. Și cu tdte acestea țările civilisate
afi fost cu mult mai rigurdse contra mi-
niștrilor culpabili de cât contra celor-lalți
cetățeni cari comiteau crime ordinare, și
se tjicea: un ministru nu e culpabile nu-
mai când a aplicat rău legea, ddră mal cu
sdmă e culpabile pentru că a luat în spe-
tele lui uă sarcină pe care n’o putea duce.
In Englitera Camera Lorzilor au pedep-
sesce pe ministrul care a făcut nu fapte
afară din lege ci pedepsesce mal cu sdmă
pe acei miniștri cari fac fapte, care, după
apreciarea parlamentului sunt crime.
   Benjamin Constant 4ice:
   Când un ministru face un fapt contra
unei legi positive, el merge la judecată
conform legei comune; dră când comite
fapte de acele ce parlamentul le consideră
ca crime, atunci se arestddă și se dă în
judecată de parlament.
   Așa, în Englitera un ministru a fost dat
în judecată și arestat imediat pentru că a

făcut uă scrisdre ambasadorului Englile-
rei la Paris oferind neutralitatea Englite-
rei pentru șdse milidne de livre sterling...
   Voci. Acesta e alt-ceva
   D. N. Fleva. Apoi, D-lor, a oferi neu-
tralitatea Angliei, este tot a păstra An-
glia, în vrema ce a face tdte crimele care
duc la revoluțiunl sociale și prin urmare
la peirea țărel, nu este a conserva țdra, și
nici nu se pdte compera fapta acelui om
care voia să câștige neutralitatea Angliei,
negreșit cu paguba demnitățel el, nu este
de comparat cu crimele comise de foștii
miniștri cari ddcă s’ar fi prelungit încă
cât-va șederea lor la putere, ar fi dus țdra
la uă catastrofă sigură; și cu tdte acestea
acel ministru a stat uitat doi ani de tjile
în temnițele Londrei. — Afară de acâsta
câți miniștrii aii fost dațl în judecată pen-
tru concusiuni și li s’a aplicat legea cu
tdtă rigdrea?
   In facia principielor deră cari reguldtjă
aedstă materie, și în facia faptelor grave
comise de foștii miniștri pe care D-vdstră
’I ați dat în judecată, efi cred că nu numai
e necesar, ddră suntem obligați să ne fa-
cem datoria și a nu ne o face, ar fi în re-
alitate a crea uă favdre. și aedstă favdre
nu trebue să uă facem pentru că, ddcă e
vorba să facem uă favdre, trebue să avem
în vedere tdte condițiunile ca să vedem
ddcă putem să uă facem. Ne obligă la a-
cesta materia persdnelor? Nu. Decă am
vedea că criminalii stau pocăiți și închiși
îa casele lor, așteptând verdictul justiției,
am putea tjice! consciința ’I mustra, și a-
cdsta e un semn de îndreptare; ddră când
din contra, vedem că condemnațil devin
acusatorl, și ridică capul pentru a strig'a
contra regimului de legalitate și onestita-
te, cred că ași comite un mare păcat, ași
viola moralitatea publică, când ași crea
favor! pentru dânșii.
   Apoi, D-lor, gândiți-vă pucin la posi-
țiunea D-vdstră; aducețivâ aminte că ați
acusat pe acești dmeni de mâncători al ba-
nilor publici, de violatori al dreptului ce-
tățenilor, de vărsători de sânge omenesc}
gândiți-vd la tdte acestea, și închipuiți-vfi
ce va <lice țdra, ce vor 4ico toți dmenil de
bine, când ’I ați lăsa liberi ne luând în
contra lor nici uă măsură de siguranță
pentru satisfacțiunea moralei publice. în-
țeleg, uă mal repet, să le facem asemenea
favorl, să creăm un privilegiu când am
vedea că acești dmeni stafi modești și aș-
tdptă verdictul justiției, ddră când ’I ve-
dem împrumutând opiniunea publică prin
tdte mi^ldcele, când ’I vedem vociferând
și încercându-se să condamne guvernul
național eșit din sânul D-vdstră, și comi-
țând fel de fel de acte imorale pentru a ’l
resturna, vfi întreb ddcă acești dmeni me-
rită a li se face favorl? (aplause). Ddcă
w’ar fi de cât acest singur fapt, totuși e
destul pentru a vâ impune obligațiunea să

281^

monitorul oficial al româniei

Aprilie (11 Maiti) 18,.

vă faceți datoria spre a satisface moralita '
tea publică.... (întreruperi'
   Eti mă îngrijesc, D-lor, de morala pu-
blică, pentru că nu e vorba numai a face
aci acte de justiție, dâră trebue să ne în-
grijim dc a satiface voința generală a ță-
rel.
   Apoi ce satisfacțiune morală dăm țărel
când vedem că un sătean care a semănat
uă oca de tutun fără voia regiei, șâle la
temniță, și acel cari aii înființat regia mo-
nopolului, cari aii furat banii publici, cari
afi vărsat sânge omenesc, stafi și se răsfa-
ță în casele lor? Ce ar dice chiar lumea
din străinătate care citind actul de acusa-
țiune, ar vedea că se creadă favorl și pri-
vilegie pentru nisce âmenl acusați de cri-
minali? Negreșit n’ar putea d.ice de cât că
amfăcut acest act din ură, din pasiune.
   Etă. D-lor, considerațiunile care m’afi
împins să cer de la D-vâst.ă aplicarea se-
veră a legel contra acestor culpabili;.,.,
pentru că, dâcă ar fi să vă puneți pe tărâ-
mul suveranitățel Adunării, acâstă suve-
ranitate nu vă permite să abusați de dân-
sa penă acolo în cât să lăsațl îu sânul so-
cietățel nisce omeni cari fac răfi societă-
țel, și să nu crâdă D. Maniu că a lisa pe
acești dmenl în sânul soeietățel nu este a
face răfi soeietățel, căci D-sa însuși s’a
cutremurat un moment mal dilele trecute
când crisa ministerială era la ușa țărel și
când acei criminali, în loc să stea eu mo-
derațiune, afi venit să sfidesa morala pu-
blică înaintea națiunel.
   Etă, D-lor, ce aveam de <Jis în acâstă
cestiune. Prin urmare vă rog să bine-voițl
a vota amendamentul pe care ’l supun la
deliberarea D-vdstră. Acest amendament
e privitor numai la cel acusați pentru cri-
me; fiind că cel acusați pentru delicte cred
că, conform dreptului comun, ei trebue să
beneficiese de dreptul de a fi liberi.
   Cred cu acâstă propunere ’ml am înde-
plinit uă datorie și în facia D-vdstră, și
în facia țărel, și în facia alegătorilor mei
cari sufer din causa nelegiurilor acelor
pentru cari s’a făcut acest act de acusa-
țiune. (aplause).
   D. președinte. întreb dâcă sunt cinci
D-nl depntațl care susțin acest amenda-
ment?
   Voci. Suntem mal mulți de cinci.
   D. D. Giani. D-lor deputațl, dâcă acâs-
tă cestiune care e ridicată arjl de colegul
meu din comitetul de acusațiune, onora-
bilul D. Eleva, nu s’ar fi ridicat și în
sînul comitetului, vă mărturisesc că nu aș
fi luat cuvântul și aș fi lădat să se con-
damne acestă idee de însuși Adunarea care
a delegat comitetul de punere sub acusare
și de instrucțiune puterile cele mai abso-
lute în acâstă privință.
   D-lor, vă aduceți aminte că astă-vară,
când am pus sub judecată ministerul tre-
cut, s’au propus trei idei. una care spu-
nea că Adunarea nu trebue să aibă drep-

mărturisesc că u’aș fi dorit să fiii în de-
sacord cu D. Fleva. Și sunt fârte mâhnit
că în adevăr am fost și voiu fi tot-d’a-una
într’un complect desacord în privința a-
câsta cu D-sa.
   Cestiunea acâsta conține în sine un prin-
cipiu fârte mare, și după mine unul a-
câstă cestiune caracterisă chiar sistemul
politic.
   In adevăr, D-lor, de ce este vorba? Este
vorba despre libertatea individuală. Scițl
prea bine că, acum câte-va luni, noi am
suprimat arestul preventiv în materie de
presă. Am avut onârea să fitt raportator la
acel project de lege și în unanimitate a-
câstă Cameră l’a primit. Mal este ceva
încă, mal este un project tipărit, care sunt
încredințat are să vină curând înaintea Ca-
merei, un project asupra regulărellibertă-
țel individuale în materie de drept comun
ordinar.
   EI bine, D-lor, când avem acest prece-
dent, când avem acâstă tendință naturală,
care a trebuit să esiste de la nascerea chiar
a ideelor liberale nu înțeleg să venim să
cerem în circumstanțele aceștea cu legile
acestea, în facia nâstră, să venim să cerem
acum uă asemenea derogațiune (Aplause)
   Dâră este ceva mal mult, nu avem uă
lege în privința facultățel de a urmări în
asemenea materie, și să nu uităm, să nu
perdem din vedere acâstă idee că în Con-
stituțiune se prevede că uă lege are să se
facă atât în privința responsabilitățel mi-
nisteriale cât și în privința modulul de a
urmări. In Constituțiune se spune cum are
să se pedepsâscă miniștrii până la confec-
ționarea acestei legi, edică are să se ca-
racteriseze de curtea de casațiune faptele
care nu vor fi prevădute de legea comună,
și au să se aplice penalități, care în ori-
ce cas nu vor trece mal sus de detențiune.
Să nu uităm că mai esistă ceva în privința
penalităților: în ceea ce privesce delic-
tele de drept comun ne vom referi la le-
gea de drept comun, și că pe de altă part»
Constituanta nu a decis nimic în ceea ce
privesce facultatea de a urmări, adică n a
cjis că în ceea ce privesce facultatea dea
urmări avem să ne conducem de dreptul
comun, până atunci până când vom avea
uă lege specială, ast-fel în cât suntem
sub imperiul unei disposițiuni transito-
riă, care lasă în adevăr facultatea Came-
rei, de a ’șl crea procedura sa. Neapărat,
D-lor, Camera satt Senatul, unul din aceste
Corpuri care dă în judecată pe miniștrii,
dună cum are susținut și altă-dată și am
ferma credință și astădl, Camera și Sena-
tul att prerogativele acestea de a face sin-
guri instrucțiunea pentru a aduce aface-
rea în stare de a se judeca înaintea Cor
pulul care trebue să judece.
   Așa dâră, D-lor, pentru că uă lege nu
este făcută în privința acâsta, ne-am în-
trebat în sînul comitetului cum avem să
procedem? Ce trebue să facem? Ce trebue

tul de instrucțiune; alta care spunea că
I trebue să aibă Camera acest drept și pu-
terile absolute ale unul jude instructor, și
uă a treia idee intermediară care tindea a
spune că comisiunea de acusare să aibă
dreptul de a face tâte actele de instrucți-
une, afară de arestarea preventivă.
   Eu atunci m’am ridicat contra tutor a-
cestor idei, și nu vă voifi mal spune ceea
ce am dis contra celor două d’âutâifi, de
cât voifi dice numai două cuvinte în pri-
vința ideel intermediare.
   Mi se părea, și cu acâstă credință voifi
veni și astă-di înaintea D-v., ca să cer
respingerea acestui amendament ml se
părea că a impune uă asemenea restric-
țiune unei comisiunl care emană din sînul
unei Camere liberale, ale cărei idei contra
arestului preventiv sunt cunoscute, ml se
părea că a ’i impune uă asemenea restric-
țiune prin anticipațiune este a avea uă
mefiența preconcepută, ca aceia pe cari ’I
ați delegat ar putea fi capabili, pentru
dre-care considerațiunl, se useze de acest
drept.
   De aceea ni-am resculat contra acestei
idei, și nu pentru cuvântul că vr’uă dată
acâstă comisiune era se useze de acest
drept; și acâsta am dovedit’o până astăzi,
dâr pentru că nu trebuia să fie scrisă a-
câstă rebtricțiune acolo unde esistă abso-
luta și adevărata încredere politică.
   D-lur, când am început să lucrăm și se
facem instrucțiunea acestui proces, noi,
comitetul însărcinat a face acusațiunea și
instrucțiunea, ne-am oprit în adevăr, nu
numai de capetele de acusațiune pe care
le adusese onor. D. Stolojan, prin raportul
D-sâle pentru trămiterea în judecată a a-
celor miniștri, dâr am găsit mal multe ca-
pete de acusațiune care ați vă^utcă afi tins
pât > să însutescă pe acelea care erau mai
ântâitt enumerate.
   Am găsit mulțime de crime, și în ade-
văr crime calificate ast-fel de dreptul co-
mun, și cn tdte aceste ne-am întrebat tre-
bue noi comisiunea să usam de facultatea
aceea ce ne este dată și de lege și de Ca-
meră? Și ceea ce dic de comisiune trebue
să o dic și de Cameră, căci efi nu fac de-
osebire între atribuțiunele ce are comisi-
uhea și între acelea ce le are Camera, satt
acelea pe care le-a avut Camera, pe care
ea putea să le esercite, dâr pe care le-a
dat în mâna comisiunel. și de care comi-
siunea putea să useze, însă n’a visat. Noi
cu toții, afară de D. Fleva, credem că bine
am făcut de nu am usat de aceste drep-
turi. Și dâcă am fi credlut că era util, o-
portun și bine făcător în causa acâsta’să
usăm de aceste drepturi, am fi făeut’o fără
să venim astăzi să le așternem d’inaintea
Camerei și să avem aerul de a le cerșe-
tori.
   D-lor, în sînul comitetului nostru s’a
ivit acâstă disidență de idei, sa ivit ces-
tiuneă until principiti mare, în care vă

Aprilie (11 Maiti) 187?

Monitorul oficial al româniei

2853

aă decidem îa privința mâsurelor ce tre-
bue să luăm în contra acelora ce vin sub
instrucțiunea nâstră și ale căror fapte ve-
dem că sunt calificate de crime?
   EI bine, comisiunea a crezut de cuvi-
ință în asemenea împregiurărl în care,
după cum am avut ondre a vă spune de la
început, era vorba de uă cestiune de prin-
cipia de cea mal mare importanță, care în
adevăr caraeterisă un sistem politic în-
treg, comisiunea a crezut că ar trebui să
avem în acâstă privință uă înțelegere cu
toți acel care în adevăr aă luptat, au fost
precursorii acestor idei și chiar realisa-
toril lor pe cât s’a putut, și care atunci
și acum se aflau membri al puterei ese-
cutive, și atunci comitetul din preună cu
puterea esecutivă care se află și acuma pe
banca acâsta plus D. Dimitrie Sturdza și
D. Vernescu, care eraă pe atuncia, aă de-
clarat că sunt în contra acestei măsuri, a-
fară de onor. D. Fleva, care ne-a spus as-
tă-dl acele idei și regretatul de către noi
D. Voinov care făcea parte din acea co-
misiune atunci a declarat că susține și D • sa
opiniunea D-lul Fleva.
   EI bine, comitetul, îa număr de cinei
membri, împreună cu raportorul lui, D.
Misail, a fost de părere că nu trebue nici
măcar se recomandăm Camerei aceste idei,
că nici măcar să supunem Camerei uă i-
dee care ar trebui să fie înlăturată chiar
din momentul în care se anunță.
   D-lor, să nu uităm un lucru, să nu ui-
tăm că în adevăr când Camera a declarat,
că ea are facultatea de a face instrucțiu-
nea, că prin urmare, arestarea preventivă
aparținând, ca să dic așa, instanței de in-
strucțiune și că din minutul când ea ad.is
acâsta a trebuit în mod necesariu să diică
atunci și arestarea preventivă și tâte mă-
surele tinzând de a se asigura de persâna
aceluia pus sub judecată, până în momen-
tul când are să se judece, și acest drept
netăgăduit eu însumi l’am revendicat în
contra acelora care dliceau că nu aparține
Camerei, să nu uităm Jic, rolul nostru și
să nu venim astă-dt ca să mal punem a-
câstă cestiune, când uă-dată am combă-
tut’o și am reușit. Dâr, D br, de la a avea
undiept și de la acere să esercitecinevaa-
cest drept este uă mare deosebire. Ce vine
să se supue astă-c)! Camerei ?
   Că din minutul când ars a face cu cinci
persâne puse sub acusare de adevărate
crime să useze de rigârea dreptului co-
mun, să useze de rgârea legei, să useze
adică de arestul preventiv. La acâsta ce
respund eu? Eu spun Camerei: ai dreptul
<}ic, esc! suverană, apreciasă, și când
apreciasă cine-va se face responsabil de
aceea apreeiare, când apreciasă cine-va
trebue să cugete, trebue să vadă decă în
adevăr se află în posițiunea aceea în care
se află un judecător de instrucțiune, uă
Cameră de punere sub acusațiune, cum a
$is onor. D. Fleva. Dâr ia să vedem care

sunt condițiunele în care ne aflăm noi ?
Să vedem ce doresce sa facă Camera Le-
giuitâre ?
   Se vedem doresce Camera să răspundă
Ia vexațiuni prin alte vexațiuni, cănd toc-
mai în contra unor fapte de asemenea na-
tură ne-am ridicat noi de le-am criticat
și ne-aii adus în posițiune să gonim pe a-
ceia cari le-aii făcut. Apoi, după ce ’I am
gonit trebue acum să le plătim cu aceeași
monetă? (Aplause). Apoi, de spiritul de
răsbunare trebue să fim noi conduși saă
de spiritul de justițiă? Noi, D-lor, tre-
bue săapreciăm dâcă persânele acelea pe
care le dăm în judecată le credem culpa-
bile sau nu, atât și numai atât; dâr nu să
venim noi să facem pe acele persâne să
îndure uă pedâpsă, când nici nu snntem
noi chiămați să facem acâsta.
   D-lor, înțelegeți prea bine că dâcă s’ar
întâmpla, ceea ce credem, suntem mai
mult de cât încredințați că nu vom avea
ocasiune că vedem un asemenea lucru,
dâr dâcă s’ar întâmpla ca uă Cameră opo-
sită nouă să vină a da pe un guvern din
partitul nostru în judecată, atunci acea Ca-
meră, cu discursul D-lul Fleva, sunt sigur
că ar veni să decreteze punerea sub ares-
tare preventivă a acelui guvern dat în ju-
decată. Et bine, eii doresc să fac în ade-
văr uă deosebire între aceia care au pre-
conisat sistemul arestului preventiv și în-
tre aceia care aă luptat în contra acestei
măsuri, acestui sistem. Facultatea acâsta
negreșit este incontestabilă, dâră nici
uă-dată nu trebue ca uă Cameră liberală
să usese de acestă facultate, când nici
trebuință este nici oportunitate nu este,
nici utilitate nu este.
   Onor. D. Fleva ne dliee : nu vedeți că
delictele care se impută acestor persâne
sunt nisce delicte undo ordinea socială
este implicată, unde societatea este inte-
resată, prin urmare, este ceva mal mult de
eât delictele ordinale, și D-sa merge așa
de departe în cât dice că ori-ce delict în
sensul acesta este delict de uă ordine so-
ciale înaltă.
   D-lor, vă mărturisesc că aș fi dorit să
aud aiurea acâstă teorie, căci cu acâstă
teorie ne-ar putea fârte bine duce la puș-
cărie un minister ca al D-lul Catargiu,
căci pentru ori-ce delict ar aplica acestă
teorie și atunci poftim D-le Fleva la a-
restul preventiv.
   Apoi onor. D. Fleva a făcut uă teorie de
drept prin care ne spune că ori-ce delict
este politic, pentru că interesâ^ă ordinea
socială. Dâră tâte delictele interesâdă so-
cietatea, și chiar acelea care sunt emina-
mente private. De aci însă nu resultă că
tdte delictele sunt politice.
   Acum mal sunt dâtor să mal amintesc
onor. Camere în privința acâsta dispusiți-
unile pe care le a luat în projectul de lege
relative la responsabilitatea ministerială.
Să nu uite onor. D, Fleva că acest project,

precum și procedura care s’a urmat îna-
inte de a se depune projectul pentru res-
ponsabilitatea și urmărirea mini trilor,
au fost făcută în sensul Constituțiunel,
adică în sensul de a asigura libertatea in-
dividuală, și s’a (Jis în acel project că|nu-
mal în casu de vină veghiată se pâte de-
creta imediat punerea în judecată și ares-
tarea prevenită, râmâind Camerei faculta-
tea ca chiar dâca nu ar fi cas de vină ve-
ghiată se pâtă, deca va găsi cașul prea
grav, se decretede arestarea preventivă.
Dâră D-lor, de la aceste prescripțiunl mo-
derate și în stare numai de project, pânâ
la un text positiv de lege perfectă este uă
distanță fârte mare, fiind-că dumnâvâstră
scițl că în materie penală dreptul este
strict, și atunci când legea nu decretă
atingerea libertățel individuale nu puteți
dumne-âstră să venițl și să luațl ase-
menea mâsuil numai prin deducțiunl.
Dâră onor. D. Fleva cjice că dâca D-vâstră
nu ați decreta arestarea miniștrilor dațl în
judecată ar fi să creați prin acâta un pri-
vilegifi în favârea lor. EI bine aci să a-
măgesce fârte mult D-sa, căci dâcă Cons-
tituțiunea ar fi dis că pânâ se va face uă
lege de responsabilitate ministerială, noi
avem să ne referim la dreptul comun în
ceea ce privesce urmărirea miniștrilor, vă
mărturisesc că atunci am fi avut mâinile
legate și Camera ar fi fost dâtâre să ’I a-
resteije. Dâca Camera în suveranitatea ei,
după ce ar fi caracterisat faptul de crimă,
ar fi decretat lăsarea lor în libertate ne-
greșit că ar fi creat un privilegiu în favâ-
rea lor. Dâră legea na fiind ast-fel, întreb
pe D. Fleva să ne spună care este regula
în privința libertățel omului: răpirea li-
bertățel saă lăsarea libertățel absolute ?
Și âre mal am trebuință de uă lege pentru
a nu aresta pe cineva? D-lor, dâcă nu a-
vem uă lege categorică, atunci ne aflăm
sub imperiul dreptului absolut natural, în
care drept natural nu se spune că liber-
tatea este escepțiunea și răpirea libertățel
regula comună, ci din contra, regula ge-
nerală este libertatea și escepțiunea este
arestarea. Așa dâră, când noi lăsăm în li-
bertate pe cineva, în lipsa unul text de
lege care ar putea să ordone contrariu]
nu creăm un privilegiu. Din minutul că
nu avem uă lege, nu putem de cât să ne
ținem de regulele dreptului natural.
   Vin acum la uă considerațiune pe care
a pus’o înainte onor. D. Fleva, pentru a
cere de la noi arestarea preventivă a foști-
lor miniștri, vin a răspunde la acâstă ob
jecțiune a D-sâle, revendicând pentru A-
dunarea acâsta ideele sale liberale asupra
libertățel individuale. Cu mâhnire am vă-
(jut D-lor — și aci este inconvenientul,
râul cel mare al propunerel D-lui Fleva—
cu mâhnire adâncă am audit pe D. Fleva
picând că unul din motivele pentru cari
noi trebue a face să se închidă acusațil
este și acela că, lăsându-I liberi, el abu-

2864

MONITORUL OFIOAL ĂL ROMÂNIEI

29 Aprilie (11 Maiti) 1^77

sâZă de libertatea lor pentru a face să se
dea blam acelora ce sunt acusătoriî lor
pentrij a resturna de la putere pe acusă-
toriT lor. După cum am avut ondreaspune
deja, repet încă odată că este un lucru ab-
solut în facultatea Camerei de a închide
pe acusați safl nu; asupra acestui drept
Sunt complect de a acord cu D. Fleva.
i>6ră D-lor, nu cred că ar fi bine ca în în-
prejurările în cari se află cestiunea noi să
lisăm de acest drept. Și dâcă acusațil abu-
sâZă de reserva, de libertatea ndstră cu
dânșii, atât mal rSu pentru el că nu scifi
aâ prețuâscă libertatea ce li se lasă. A-
eâstă purtare a lor în facia reservei nds-
tre cu denșil va arăta încă odată țârei cari
sunt judecătorii buni și imparțiali și cari
sunt vinovății.
   S’a spus că Adunarea trebue să fie stă-
până pe criteriul săfl, că din minutul ce
ea ’șl a format convincțiunea că dre-carl
persdne sunt culpabile, trebue să useze
în contra lor de tdtă rigdrea, de orl-ce ri-
gori legale. S’a uitat aci numai un lucru:
s a uitat că nu noi putem și trebue să u-
săm de rigdrea legilor; fiind-că nu noi
putem judeca aci definitiv pe acusați, ci
are să fie uă altă parte a Statului, cu totul
independinte de noi. care are să dea sen-
tința sa în eontra incriminaților. Cum
D-lor se pretinde ca ei! acusatorul să re-
prim? Dâră să pdte acâsta? Și apoi aci
încă nu este vorba de represiune. Să scie,
și mal cu sâmă D. Fleva cundsce acâsta,
că arestul preventiv nu este uă represiune
nici odată, ci uă vexațiune circumstanți-
ală care de multe ori ne rădică pe nedrept
la nemurire. Efl nu cred că în cașul de fa-
ciă ar fi prudent să usăm noi tocmat de
acâstă armă rea în materie politică. Să
lăsăm ca vinovății să ’șl primdscă pedâp-
sa lor de aiurea, și atunci vom fi și mai
mult rădicați prin indulgința ndstră de
astă-^l.
   Așia ddră represiunea nu esistă în ares-
tul preventiv. E utilitate ? D-lor trebuia
onor, propuitor al amendamentului să bine
Voiască a ne arăta utilitatea circumstan-
țială, să vină să ne arte motivul ce ’l face
să câră arestarea, să Zică: aveți facultatea
—și acesta nimeni nu uă contestă—nsațî,
de dânsa pentiu cutare motiv de utilitate,
efl v’am arătat situațiunea, nu mal snnt
răspunzător. Ddră ce nu ați arătat ? In teo-
rie sunteți departe de a fi în adevăr; teo-
ria este departe de a fi alături cu D-vdstră;
teoria nu vă autorisă ca să cereți aresta-
rea din momentul ce nu nâțl arătat moti-
vele, și acdstă ideă pe care nu a împărtă-
șite nici Constituțiunea, sunt sigur că
nici majoritatea onor. Camere nu o va ad-
mite. (aplause)
   Voci. Inch.derea discuțiunel.
   D. I. C. Brătianu, președintele consi-
liului de miniștri. D-lor să nu credeți
că am luat cuvântul ca să vorbesc asupra
părțel juridice acestinnel care este în des-

baterea D-vdstră, fiind-că acâsța ar denota
uă lipsă de tact și de modestie din partea
mea. Am luat însă cuvântul ca să protes-
tez, atât ca ministru, cât și ca bătrân din
pârlitul liberal, contra unor argumente a-
duse de D. Fleva, contra unor principii
proclamate de D-sa.
   Ați vă^ut, D-lor, că însuși D. Fleva a
simțit pe ce tărâm periculos pune argu-
mentațiunea D-sale, fiind-că în mal multe
rânduri s’a oprit și a esitat da a adjuuge
la conclusiunile în cari să resumă propu-
nerea ce a făcut, recunoscând singur, la
finele discursului D-sâle, imposibilitatea
pentru uă Adunare liberală de a primi uă
asemenea prepunere, mal cu sâmă când
motivul pri icipal pe care a întemeiat’o a
fost necesitatea unei răsbunărl a societățel
în contra acestor dmenl.....
   D. N. Fleva. Cer cuvântul pentru uă
esplicare. Nu am <Jis acesta.
   D. I. C. Brătianu, președintele consili-
ului de miniștri AI Zis de două trei ori
cuvântul de răsbunare, și când pronunți
acest cuvânt la adresa unor dmenl cari, de
și acusați, nu sunt încă privați de eserci-
țiul drepturilor lor politice, și ușâză as-
tă-Zl, cum ’I vedeți, de aceste drepturi cu
atâtă energiă, cum ’țl închipuescî D-ta că
acâstă Adunare ar putea cădea în grpșâla
de a priimi moțiunea D-tale? Adoptarea
acelei moțiuni nu ar proba alt de cât că
partitul național, nesimțindu-se în stare
de a pimi lupta pe tărâmul pe care adver-
sarii săi o pun, e silit să alerge la acele
mijlâce estreme de persecuțiuni și răsbu-
nare. (aplause)
   Și apoi cum D. Fleva nu vede impasul
în care mă pune pe mine acea moțiune ?
D sa scie că partisanii regimului trecut ’și
afl pus tdte speranțele lor pe oposițiunea
din Senat, și mal alaltăerl erau aprdpe si-
guri de triumful lor prin votul ce credem
că Senatul avea să dea în contra guvernu-
lui actual, și scițl ce emoțiune produsese
acea atitudine a oposițiunei din Senat.
   Noi deră cari astă-dl ne afl im pe banca
ministerială, nici odată nu vom putea
primi situațiunea ce ni s’ar crea prin vo-
tarea acestei moțiuni, căci nu în mijloce
de felul acesta vom căuta noi să avem uă
garanție pentru șederea ndstră la guvern,
pentru că noi considerăm că dâca stăm Ia
putere, stăm numai din voința națiunel,
âră nu priu măsurile de rigdre și de per-
secuțiuni ce am lua în contra adversarilor
noștri, (aplause)
   D-lor, onorabilul D. Fleva a vorbit de
privilegiul ce s’ar crea pentru acești aeu-
sațl, de favârea escepționale ce li s’ar a-
corda. Nu este însă nimic din acestea,
nici favdre, nici privilegia. Aș înțelege
dâca acești acusați ar fi denunțați ca peri-
culoși astă 41 pentru societatea ndstră, a-
tuncl, ca măsură de ordină publică, pen-
tru siguranța Statului, să vină onor. D.
Fleva și să câră acdstă derogare de la

principiele liberali de care trebue să se
conducă acestă Cameră; căci adevăratul
principii! logic și natural trebue să fie li-
bertatea absolută a omului, și numai atunci
când omul devine periculos societățel să
se înlăturede acest principiu și să se ea
măsuri în contra acelui individ. Dâră dre
acâsta este situațiunea în care ne aflăm
noi? Ore voițl să faceți a crede țâra, a
crede Europa că acești dmel sunt uă pu-
tere îu țâră și că în facia unul pericol să
venim și să luăm măsuri contra orl-cărul
individ periculos societățel, cu alte cu-
vinte să venim și să facem contrarii! prin-
cipiului de libertate, (aplause)
   Ore-vroițI D-vdstră ca să crâdă țâra, să
crâdă Europa iotrâgă că acești dmenl sunt
uă putere în țâră și că lăsațl în libertate
ar putea să pună în pericol ordinea pu-
blică? Etă ce testimonii! le am da înain-
tea Europei întregi, (aplause)
   Am Zis, D-lor, că voiu să protesteZ îu
contra moți unei și cuvintelor D-lul Fleva
și ca bătrân din partitul liberal. Noi
am susținut în tdtă viața ndstră poli-
tică ca principii!, nu resbunarea, ci drep-
tatea; al douilea, nu violență pentru vio-
lență, nu ochii! pentru ochii!. (Prea biue!
prea bine!) Și după cum v’a amintit D.
Giani, partitul liberal a susținut tot-d’a-
una teoria de a se desființa arestul pre-
ventiv, chiar contra asasinilor și crimina-
lilor. Ei! care trăesc la țâră până la un
punct dre-care aș fi putut să Zic că uă a-
semenea măsură ar putea să fie cam tim-
purie. Cu tdte acestea n’am venit nici uă-
Zată în Cameră safl în public să susțin
principiul arestului preventiv fiind-că
aș fi renegat principiele mele.
   Deră onor. D. Fleva Zice că măsura
propusă de D-sa este conformă cu ceea
ce se practică în Englitera, și ne-a citat
autori Englesî. Insă în Englitera este și
strangulați unea, este pedâpsă cu iidrte în
legile englese. Apoi credeți D-vdstră că
dâca într’un moment de eatusiasm, sub in-
fluența cuvintelor elocințî ale unuia din
D-vdstră, ați legifera aplicarea la noi a le-
gilor penale englesescl, sub cuvânt căEn-
glitera este mama ndstră în principiele
liberale, în sistemul parlamentar, socotiți
că eu aș sta un minut pe acâstă bancă ca
să «plic uă asemenea lege, contra cărei
am protestat tdtă viața mea?
   Uă voce. Să ’I lăsăm să omdre din noi!
   D. I. Boldur Lățesc 11. El afi omorî!
țâra întrâgă.
   D. președinte al consilinlnY. Fiind-
că cine-va a comis crime fiind-că a omo-
rît, să mâ apuc să omor și eu? Acâsta nu
o primesc: nu numai că sunt contra pe-
nalitățel cu mdrtea, dâră nici chiar res-
biinarea nu o primesc.
   LA voce. Nu resbunarea, justiția.


(Supliment)

29 Aprilie (11 Maiti) 1877

MOisii’OKvr, OFICIA^ AL — ONIR

a Iuj %/u vj

plantat mal de timpuriii de cât la tâte
cele-alte popâre. Noî am desființat, cel
d’ântâitt în Europa, pedâpsă cu mârte, și
ast-fel putem cjli.ce acelor popâre că sen-
timentele nâstre, ideile nâstre de progres
merg de multe ori maî departe de ale na-
țiunilor celor mal civilisate (aplause), și
acest titlu este pentru uoî do uă mare va-
lâre. La noî s’att făcut revoluțiunî, dâră a-
ceste revoluțiunî le-am făcut împinși de
sentimente motall, de convicțiune, âră nu
împinșî de gelosia, de ura între clasele
societăței, de lupte între deosebite inte-
rese, și de aceea revoluțiunile nâstre nu
afi avut nici temnițe nici eșafoduri. Iată
titlul nostru de nobleță, titlu prin care
noî stăm alături cu voi popâre care vfi pre-
tindețî a fi mult mal civilisate.
   Voesce acum D. Fleva, voițl D-vâstră
să perdem aceste frumâse titluri? Voițl
să mergem pe alt drum? EI bine, vețî da
satisfacțiune prin acâsta unei indignațiunî
legitime a țttreî, însă acea satisfacțiune nu
va fi basată nici pe rațiune, nici pe sen-
timentul de moralitate, nici pe adevăra-
tele principie de libertate. (Aplause).
   De aceea ett dic că ați face cea maî
mare greșală, când astă-dî, fără să aveți
verl-uă lege care să vtt oblige d’a urma cu-
tare procedură, când esercitați dreptul
D-vâstră în deplină suveranitate, ați face
cea maî mare greșală când ațî deroga de
la acele principie cari suntbasele credin-
țelor nâstre politice, fără ca cel pucin să
aveți scusa că acești âmeni pe carî ’î ațî
trămite la închisâre ar putea fi pericoloșî
societățeî; și de aceea un asemenea act ar
avea caracterul uneî resbunărî, și încă
ceva și maî râu, ar avea aerul unei pre-
cauțiunî ce am voi să luăm pentru ca să
putem asigura șederea nâstră la guvern.
Dâră fiți încredințați că precum $icea a-
dinâorl un domn deputat care este acum
îu oposițiune, fiți încredințați că dâca o-
posițiunea din acâstă Cameră ar fi uă o-
posițiune sistematică și devotată minis-
terului dat în judecată, ea s’ar grăbi a
vota moțiunea D-luî Fleva; căci dâcă am
face acest act, ne-am arttta slabi în facia
acelor domni și le-am da uă autoritate și
uă putere pe care nu o att.
   Noi carî avem maî multă răspundere
de cât D-vâstră de ordinea publică, soco-
tiți că dâiă ’I am crede în adevttr perico-
loșî nu am lua măsuri pentru a garanta
ordinea publică? Dâră nicî nu avem tre-
buință de votul D-vâstră când ’l-am găsi
că fac acte prin carî ar pune societatea și
ordinea publică îo pericol. Avem legea
comună, și am sci ce să facem, fără ca să
vă maî întrebăm pe D-vâstră.
   Prin urmare, nu este siguranța publică
care vtt împinge să cereți închisârea. A-
tuncl ce rămâne ? D-vâstră nu puteți de
cât a acusa, âră nu și a pedepsi. Numai
curtea de casațiune are dreptul să’l jude-
ce și să ’î pedepsâscă dâca vor fi culpa

   D. președinte al consiliului. Justiția
negreșit. Ett am profesat tâtă. viața mea
credința că societatea nu ’șî resbună, so-
cietatea nu seâte ochiți pentru ochitt. Ea
are dreptul să se pună la adăpost de a nu
fi lesată, și numaî atuncî se închide un
om când omul acela ar causa vătămarea
societăței lăsat liber; se arestâză ca să o-
prâscă repețirea faptuluî, âră nu casă ’șî
resbune societatea ; închisârea, perderea
libertățeî, pedâpsă acâsta are de scop mo-
ralisarea individului, âră nu resbnnarea
societăței. (Aplause.)
   Dâca efi aș avea să pronunț ca judecă-
tor uă sentință în privința acestor âmeni,
le-aș rădica drepturile politice, pentru'că
numaî așa ’î-aș pune în imposibilitate de
a maî comite asemenea crime, âră nu ’î-aș
pedepsi cu închisâre. (Aplause.)
   Ca bătrân dâră al partituluî liberal, vin
să protestes în contra acestei idei, și pro-
testes, nu numaî din punctul de vedere al
sentimentului, al principiului liberal, dar
chiar și din punctul de vedere al intere-
sului acestui partit, și să vâ spun pen-
tru ce:
   Am audit adese orî âmenî însemnați din
străinătate mirându-se și felicitându-ne
că noî am putut avea fericirea de a face
atâtea revoluțiunî fără să fi vărsat uă pi-
cătură de sânge, fără să fi băgat pe cine-
va în pușcărie. Eî biue, acest fapt care
este unic în istoria omenire!, acest fapt
constitue titlul nostru de nobleță înaintea
Europei. (Aplause.)
   Sunt uniî însă, din norocire fârte pu-
ciul, carî cred că, dâca se tăiau capete la
1848, decă se tăiatt înduoite capete la
1857 și 1858, și dâcă se tăiatt îud.ecite
capete la 1866, noî eram să fim mal îna-
intați.
   D. M. C. lepureanu. Pâte că nu am
  al fi fost de loc.
   D. I. C. Brătianu, președintele con-
siliului. Acestea sunt teorii fârte pericu-
lâse fiind-că ele nu aduc nicî uă ușurare
la suferințele poporului; ’l alină pentru
moment durerea prin satisfasțiun a ce ’I
dă resbnnarea, fiind-că resbunarea este în
inima aceluia care suferă ; dâră îndată ve-
de că cu acâsta n’a dobândit nimic; și de
aceea dic că nu e bine să împingem po-
porul nostru pe acâstă cale, căcî acâsta
ne-ar face să perdem frumosul titlu ce am
dobândit înaintea Europei. Noî, prin po-
sițiunea nâstră geografică am avut rolul
de a fi avant garda creștinismului și uă
barieră în contra invasiuneî asiatice. A-
flându-ne în acâstă necesitate, nu am avut
timpul să ne desvoltăm materialmente, și
de aceea am rămas ceva mal înapoiațî în
unele privințe, faciă cu alte națiuni Euro-
pene, în civilisațiunea nâstră materială.
Cu ce însă noi am luat un rang și ne-am
pus alături cu cele-alte societăți? Cu u-
nele idei mari, cu unele principie civili-
sătâre care la noî afi găsit asii și s’a îm-!

bill. Așa dâră ce rămâne din moțiunea
D-luî Fleva?Rămâne un act de resbunare.
de pasiune. Apoî nicî Camera, nicî guver
nul nu pâte de cât să respingă uă aseme
nea moțiune.
   Sciti, D-lor, că att să fie mulțî, nu nu-
mai din public, dâră chiar dintre D-uii
deputațî, carî au să fie furioși, revoltați
contra mea, și acelora cari susțin acâstă
teorie. Dâră de câte orî n’am fostcondem
nat, acusat, blestemat chiar de mume, de
părinți, că am făcut revoluțiunî, și am bă-
gat copiilor în pușcărie? Am plâns în ini
ma mea pentru acusațiunile ce ’mî se făcâtt,
dâră consciința ’mî era împăcată, căcî
sciam că în urmă aceî carî mă acusatt att
să vadă că copiî lor ati bine meritat de la
patrie. Căcî, D-lor, orî-ce fapt care asi-
gură libertățile cetățenilor și a Statului,
pornesce—cum elicea D. Fleva, însă din
alt punct de vedere—nu din pasiune, dai
din consciința datoriei către țâră, și cine
are consciința împăcată nu se tulbură de
animositățile ce ar putea să provâce pen-
tru un moment în contra sa. (Aplause pre-
lungite.)
   Voci. închiderea discuțiunel.
   — Se pune la vot închiderea discuțiu-
neî și se primesc,
   — Se pune la vot amendamentul D-lul
Fleva și resultatul scrutinului este cel ur-
mător :
Votanțî................68
      Majoritate regulamentară 39
Bile albe pentru .  .  . 14
      Bile negre contra. .   . 54
      Abțineri...............2
   D. președinte. Adunarea a respins a-
mendamentul.
   D. G. MisaiL D-le președinte, desbate-
rile ce s’att urmat în procesul acesta de
dare în judecată a fostului minister, atât
în ședința de ieri și aată-^I, cât și în se-
siunea precedentă, dovedesc marea lui în-
semnătate.
   In interesul dâră al succesului acestui
proces, D-lor, atât ett, cât și colegul meii
D. E. Costinescu ne credem absolut da-
tori a depune demisiunile nâstre de mem-
bri aî corni tetuliri, mulțumind onor. Adu-
nări de marea încredere și de onârea ce
ne-a făcut; rugând satt ildunarea să nu-
mâscă în comitet alțl douî cn maî multă
greutate de cât a nâstră, dintre somitățile
Camerei spre a susține procesul acesta
înaintea înaltei curți de casațiune.
   Asemene» trebue ales un alt membru și
în locul onor. D. Voinov eare s’a retras
din Adunare.
   D. N. Fleva. D-lor deputațî, ve rog să
bine-voițî a asculta câte-va cuvinte ce am
să dic în cestiune personală, căcî nu cred
că pot să las ultimele cuvinte ale D-luî
prim ministru fără a face uă protesta-
țiune.
   Onor. D. prim-ministru, a cărui auto

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

29 Aprilie (ll Maifi) 18

nlate este necontestată în facia acestei
majorități, putea prea bine să esercitese
acâslâ autoritate, și să ajungă la acelaș
resultat, fără ca să interverteseă ideile
mele, și fără ca să dea cuvintelor mele
alt sens de cât acela care le-am dat efi.
    Efi nu am (jis că Adunarea trebue săîn-
trebuințese mfisura ce am propus’o pentru
ca să împedice pe acusați de a lucra îu
contra guvernului, și prin acesta să se asi-
gure guvernul de astă-ijl; nu este acesta
înțelesul cuvintelor mele, toți seim care
este influența și puterea acestor acusați
, îu midlocul societățel; n’am dis dâră acele
cuvinte în sensul acela; ci am <lis că am
face un privilegii!, și m’am întrebat sub
care punct de vedere am putea să facem
acest privilegiu ? Efi am adus înainte trei
considerațiunl: ântâiu, din punctul de ve-
dere al principielor, al douilea sub punc-
tul de vedere al faptelor, și al treilea
sub punctul de vedere al modestiei;
căci ceea ce se cere înaintea Adunărei nu
era de cât un act de blândețe, de clemență
pentiu acusați, și modestia acusaților ar
ti fost pâte un titlu la acestă clemență,
deca el ar ti fost mal modești. Asemenea
n’am cjis că trebue să se aplice măsura
acesta ca uă resbunare, căci deca ar fi ces-
tiunea de resbunare, putem să o esercilăm
nul, îu comitet, în timpul de șâpte luni
cât am lucrat; am dis numai ca cestiune
de egalitate înaintea legilor, căci ceea ce
se aplică pentru tot poporul, era, după
mine, drept să se aplice și la criminalii
politici,
    Etă ce aveam de (jis îu privința cuvin-
telor D-lul prim-ministru.
    Acum, terminând, rog, pe D. președinte
să bine-voâseă a ti interpretul meu pe
lengă onor. Adunare, ea, în numărul mem-
brilor demisionați din comisiune, să mă
prenumere și pe mine, căci și efi mă simț
în posițiunea colegilor mei de a demisi-
ona din acea comisiune.
    D. președinte. D-lor, mâne Adunarea
va procede la alegerea membrilor cari ati
a complecta comitetul de acusare.
    — Ședința se rădică la 5 V, ore, anun-
ciându se cea următâre pe a doua (ji, 21
Martie.

Ședința de la 21 Martie, 1876.

   Preșidenția D-lul președinte O. A. Ro-
setti, asistat de D-nii secretari I. Caraba-
tescu, I. Lățescu și M. Burileanu.
   Ședința se deschide la 2 ore după a-
mâdl.
   Presenți 76 D-ni deputațl.
   Nu respund la apelul nominal 74, și a-
nume:

In congediu t
   D-nii Gr. Berendei, T. Boiu, G. Dimi-
trescu, R. Campiniu. C. Catargi, P. Con-


stantin, D. Cozadini, D. DonicI, O. Fleva,
1. lonescu, I Mârza, G Mârzescu, G.
Pruncu, F. Aluuianu, M. Ghelmegeann.
G. Tăcu, I. Iurașcu,L. Costin.
Nemoiivațl
   D-uiI D. Anghel, P. Arbore, T. Bagdad,
D. Berendei, til. Blaremberg, C. Bobeica,
A. Gr. Bonachi, N. Bujoreanu, Sc. Căii-
nescu, A. Candiano-Popescu, D.Castroian,
N. Catargi, N. Cișman, 1. Codrescu, M.
Kostaehi, Gr. Cozadini, D. Crăciunescu,
G. Exarhu. L. Eraclide, Sc. Ferechide, N.
Furculescu, C. Fusea, D. Genescu G.
Ghițescu, G. Gâță, C. Giuvara, N. Goran,
0. Grădișteanu, T. lân, G. Macri, G. Ma-
gheru, D. Mărgăriteseu, D. Miclescu, G.
Miclescu, F. Milescu, G. Morțun, N. H.
Nicola, S. Nicolau, N. Nicorescu, C Pe-
șiacov, G. Rădescu, M. Roselii, S. Rosetti,
C. Șârec, D. Sofronie, A. Stirbey, A. Var-
nali, M. Vladimirescu, S. Pastia, C. Cli-
mescu, A. Vizanti, D. Leca, A. Stolojan,
A. Teriachtu, P. Gazuti, N. Lupașcu.
   Sumarul ședinței precedente se aprobă.
   D. D. Prnncn. Rog pe onor. Cameră
ca, înainte de a se despărți, să biue-voâscă
a lua în cercetare raportul depus la biu-
roii în cestiunea arendașilor. Fac acâstă
rugăciune pentru că am vâduil pusă în joc
persână mea, onârea mea îa acel raport.
Cred că este de demnitatea acestei Adu-
nări ca, atunci când asupra unul coleg al
D-v. uă comisiune specială viue și as-
vârlă cu noroifi, căci m’a pus în rubrica
arendașilor păsuiți de fostul guvern; când
se aruncă asupra persânel mele și a onâ-
rel mele asemenea lucruri, cred că este de
datoria D-vâstră să ’mi acordați dreptul
a vă da deslușii! pentru a v£ convinge,
atât D-vâstră cât și țâra, penă unde pasi-
unile politice pot să mârgă....
   Uă voce. Puneți raportul la ordinea
(jilel, D-le președinte.
   D. D. Prunca. Și efi nu cer alt de cât
să puneți chiar acum acest raport la or-'
dinea (jilel.
   D. președinte. Raportul este la ordi-
nea dilei, și nu aveți de cât a decide să ’l
luațl astăqli în desbatere.
   Acum, însă, avem a procede din noii la
vot asupra propunere! de a se esclude D.
B. Boerescu dintre miniștrii dațl în jude-
cată, fiind că votul ce s’a dat eii nu a în-
trunit majoritatea reglementară.
   — Adunarea procede la vot, și resul-
tatul scrutinului este cel următor :

       Votanți..................66
       Majoritate reglementară . 39
       Bile albe pentru .... 17
       „ negre contra .         49

   I). președinte. Adunarea nu a încuvi-
ințat escluderea D-lul B. Boerescu dintre
miniștrii dațl în judecată.
  Acum, D-lor, am să vă consult asupra

unei opiumul ce s’a emis de a se pune la
vot în total conclusiunile raportului pri-
vitor la miniștri cari sunt dațl îu jude
cată....
   Uă voce. Acea acusare este deja votată.
   D. P. Ghica. D-lor. mi se pare că, decă
am mai pune acestă cestiune încă uă dată
la vot, am face un lucru în contra regu-
lamentului, în contra demnitățel acestei
Camere, și în c intra precedentelor cari afi
fost create de densa, și mi se pare, decă
nu mă încel, ar fi și în contra tutulor pre-
cedentelor cari aii fost create îu tâte Ca-
merile cu ocasiunea dărel în judecată a unul
minister acusat; nu se pâte de două ori
vota același lucru.
   D. Et g. Stătescu. Acâsta este ele-
mentar.
   1). P. Ghica. D. Eugenia Stătescu are
dreptate, când (jice că acâsta este cevr
elementar. Am votat uă dată punerea îu
acusațiune în bloc a ministerului; acâsta
este un lucru votat care are autoritatea
lucrului judecat.
   S’a numit uă comisiune de punere în
acusațiune, și acâsta nu a găsit d estule
elemente pentru ca să acuse pe unii, și a
lăsat la aprecierea Camerei dâcă aceia
trebue esclușl safi menținuți; âră peniru
aceia, în contra cărora nu a găsit probe
de acusare, a propus escluderea bo din-
tre miniștrii acusați. Este cu totul diferită
acâstă cestiune de scâtere a unor miniș-
tri de sub acusațiune, de cestiunea care
s’a decis de Cameră, și asupra căreia nu
se pâte reveni. Acâsta ar fi nă violare a
regulamentului și a Constituțiunel, căci
după Constituțiune, uă dată se votâsă pu
nerea sub acusațiune, nu dedouă ori; prin
urmare, conclusiunile raportului trebue
menținute, și nu se mal pâte reveni asu-
pra decisiunel luate uă dată de Cameră.
   D. P. Grădișteanu. D-lor, efi sunt de
părere contrarie aceleia susținută de D.
P. Ghica, și cred că trebue să votăm con-
iclusiunile comisiunel. Din momentul ce
un raport se presintă înaintea Adunărei,
raportul acela trebue a fi votat. In cașul
de faciă, raporturi are mal mulie feluri de
cunclusiunl: unele pentru menținerea îa
judecată a unora din miniștrii acusați;
altele peniru escluderea unora din aceste
persâne, și altele relative la câțl-va mi-
niștri pe cari ’I lasă la aprecierea suve^
rană a Camerei
   S’a votat fie-care din aceste două ul-
time categorii de conclusiun! arâtîn pri-
vința acelora pentru cari Camera era chiă-
mată să aprecieze, cât și în privința ace-
lor peniru cari s’a propus escluderea. Tre-
bue, deră, neapărat să se votese acest ra-
port și îo privința conclusiunilor relative
la aceia pe cari I menține sub acusare.
   Cred că, votându-se din noii, nu se vi-
olâsă câtuși de pucin autoritatea lucrului
judecat.
   Dâcă ar fi justă teoria emisă de D. P.

MONITORUL OFICIAL AL

2851

  29 Aprilie (11 Maifi) 1877

Ghica. noi nu am fi putut câtuși de pucin
să mal votăm nici în privința acelora pen-
tru cari am votat. Dâcă esistă autoritatea
lucrului judecat, ar trebui să esiste pentru
toți, căci votul era dat pentru toți. Cu tdte
acestea am votat în contra dărel în jude-
cată a unora din miniștrii pentru cari vo-
taserăm deja să mârgă în judecată, fără
ca, prin acest vot din nofi, să se fi violat
autoritatea lucrului judecat.
   Voci. Nu e așa.
   D. P. Grădișteanu. D-lor, nu încape
denegațiune, încape logică. Bine-voiți a
’ml esplica D-vâstră cum, dâcă autorita-
tea lucrului judecat esistă, cum de am pu-
tut să votăm din nofi și să escludem pe
acel în privința cărora esistă autoritatea
lucrului judecat? Așa, dâră, ori esistă lu-
crul judecat pentru toți, ori nu esistă lu-
crul judecat pentru nici unul. Mi se pare
că nuFputețl eși din acâstă dilemă.
   Apoi, care ar fi inconvenientul de a mal
vota încă uă dată? Oare nu cum-va vă te-
meți că, în privința acelora cari afi fost
dațl în judecată, se va fi schimbat convic-
țiunea din Cameră?
   Voci. Nu, nu.
   p. P. Grădișteanu. Și efi tot așa sunt
convins ca și D-vâstră, că se va găsi mal
unanimitatea acestei Camere pentru darea
în judecată, numai mi se pare că ar fi mai
regulat să se votese încă uă dată, chiar
când acâstă formalitate n’ar fi indispensa-
bilă, chiar când ar fi un lux. Dâca ar fi
chiar un lux, n’ar putea să vatăme întru
nimic; din contra, lipsa acestui vot pâte
să fie interpretat în favârea celor acusațl
Căci, dâca raportul a fost adus din nofi
înaintea Camerei, a fost adus ca să se pro-
nuncie Camera în privința acelor conclu-
siunl, în privința unor părți din conclu-
iunile acelui raport. întrebarea este, dâră,
5mân cei alțl dațl în judecată safi nu?
unt conclusiunl propuse de comitetul de
acusare, și asupra căror Camera trebue
ă ’șl dea votul săfi, căci alt-fel pâte ar fi
ă ueregularitate, și acâstă neregularitate
ar trebui să nu esiste.
   D. Gr Vulturescu. D-lor deputațl, în-
rebarea D-lul P. Grădiștânu este, dâca
entru acel șâse miniștri rămași sub acu-
ațiune, adică dâca în urma votului dat
e către Cameră pentru eliminarea a
câtor-va din miniștrii dațl în jude-
cată, dâcă acel șâse miniștri se consi-
deră tot ca rămași sub acusațiune sau nu ?
D-lor, să ne punem în ipotesă că comite-
ul de acusare, după investigațiunile sâle,
după probele adunate, n’ar fi găsit pentru
nici unul motive de escludere. Mal venea
tunel comitetul înaintea nâstră? Evident
că nu. Pentru ce comitetul a venit din
nuou la Cameră ca să’i voteze conclusiu-
lile sâle ? A venit pentru că a găsit că
mnt câțl-va miniștri care crede că nu tre-
bue să fie trămiși înaintea justiției, căci
ana găsit probe îndestulătâre în contra

lor. Prin urmare Camera asupra cărora
conclusiunl trebuia si se pronunțe ? Avea
să se pronunțe numai în privința părerii
comitetului relativă la acel miniștri pe
care ’I crede el că nu trebue să fie trămiși
în judecată. Uă dată ce Cimera s’a pro-
nunțat asupra acestui punct, în cât pri-
vesce pe cei alțl acusațl, nu mal este ne-
voe de un vot; căci comitetul n’a făcut
alt-ceva de cât să respectede votul Ca-
merei deja dat.
   De aceea cred că nu este trebuință de
nici un vot, căci noi n’am avut de cât să
ne pronunțăm asupra acelora pentru care
credea comitetul de acusațiune că pâte să
fie esclușl, iar pentru ceî-alți nici nu mal
pâte fi cestiune de a se vota, el sunt deja
votați, dațl în judecată. Prin urmare pro-
pun să trecem la ordinea ijilel.
   Voci. închiderea discuțiunel.
   Se pune la vot închiderea discuțiunel
și se primesce.
   D. Eug. Stătescu. Cer cuvântul contra
închiderii discuțiunel.
   D. președinte. Prea târziu.
   D. E. Stătescu. Acâsta mi se întâmplă
tot-d’a-una.
   D. președinte. Nu e vina mea.
   D E. Stătescu- Tot-d’a-una când cer
cuventul mi se $ice că este prea târ^ifi.
   D. președinte. Daca cjLiel acestea ca să
te acuzi pe D-ta o înțeleg, dar daca o dicl
ca să mă acuzi pe mine n’o înțeleg, (ila-
ritate).
   D. E. Stătescu. Am dis’o ca să accen-
tues că de câte ori cer cuvântul se în-
tâmplă de mi se dice că este prea târdLiu.
   D. președinte. Tot-d’a-una când este
prea tânji fi, biuroul este dator să declare
că e prea târqlifi.
   Acum puifi la vot trecerea la ordinea
qlilel asupra cestiunel d’a se vota din nuofi
darea în judecată,
   Voci. Ordinea dilel.
   Adunarea trece la ordinea dilel.
   D. președinte. Acum avem alegerea
membrilor pentru complectam comitetu-
lui de acusațiune.
   D. B. Ghergheli. D-le președinte și
D-lor deputațl, s’a comis uă nedreptate
din cele mal mari cu votarea pensiunel
D-lul general Macedonski. Familia sa su-
fere grozav de mal mulțl ani, și v’ași ruga
să puneți la ordinea cailei astădl petițiu-
nea care este dată de mal mult timp de
acea familie pentru un militar care a ser-
vit țărel 35 de ani; cred est⁰ just ca să
se ocupe Camera adl de acea cerere, casă
i se dea pensiunea cuvenită dupe grad,
conform legii; și cred că nici onor, guvern
uu se va opune d’a se pune la ordinea di-
lel pentru astădl.
   Voci. Să se pue la ordinea dilel-
   D. N. Fleva. D-lor, am audit pe onor.
D. președinte că astădl are să se pue la
ordinea dilel complectam comitetului de
acusațiune, și fiind că unii din onor, mei

amici, în urma demisiunil ce’ml am dat
erl, ’ml a arătat dorința de a mă pune din
nuofi pe listă, pentru ca onor. Adunare să
nu facă uă lucrare care ar putea să fie za-
darnică și fărălolos, ași ruga respectuos
pe onor. Adunare să nu mă pue pe acea
listă, fiind că persist în demisiunea mea.
   D-lor, în urma desbaterilor de erl, efi
cred că nu mal este de nici un interes să
mal figured între persânele care trebue să
susție acusațiunea. Esemplul ce a dat A-
dunarea erl a fost un esces de moderațiune,
căci acel care afi vorbit în contra afi di³
că noi susținem cestiunea ast-fel cum am
pus’o numai pentru resbunare, pe când
noi am susținut’o pentru interesul justi-
ției și pentru egalitatea înaintea legilor.
   Pe lîngă acâsta este bine chiar peutru
acâstă Cameră și pentru interesul causel,
să mârgă înaintea curții de casațiune ca
să susție acusarea, somitățile țărel care
sunt advocațl deputațl, și care sunt în
destul număr în acâs'ă Adunare, ca să se
dovedâscă cu acâsta uă dată mal mult, că
acusațiunea adusă foștilor miniștri nu este
opera numai a unul partit, ci a tutulor
fracțiunilor partitulul liberal, și ast-fel și
acusațiunea va fi susținută de națiune, iar
nu de cutare sâfi cutare persână.
   D. D. Brătianu. D-le președinte, vă
rog să intervenițl pe lîngă onor. Cameră
ca în numărul celor demisionați din co-
mitetul de acusare, să mă considere și pe
mine și să alâgă pe alt-cine-va în locul
mefi care să fie mal competinte în aseme-
nea materie.
   D. G, Misail. Fac declarațiune solemnă,
D-le președinte, că dâca onor. Cameră mă
manține în acest comitet, atunci ’ml voifi
da demisiunea din Cameră și tot nu voifi
merge înaintea curții de casațiune.
   D. G. Danielopoln. Am aflat de la mal
mulțl amici al mei că ar dori să me în-
sărcineije și pe mine cu misiunea de a
susține înaintea curții de casațiune acusa-
țiunea ce se aduce foștilor miniștri. Eti
am rugat peD. președinte al acestei co-
misiunl, pe D. D Brătianu, ca, dacă e cu
putință să se amâne alegerea membrilor
cari afi să susție acusațiunea pentru o altă
sesiune care se va convoca dupe vacanță,
pentru că sunt mulțl deputațl, sâu cel pu-
cin sunt efi unul, care n’am putut să stu-
diez un dosar de 800 pagine, din care 600
conțin numai ca acte justificative. Sciți,
D-lor, că în materie de justiție criminală
nu se pâte merge numai cu convicțiuni
intime, trebue ca cine-va să fie înarmat cu
probe legale; și aceste probe trebue afi
studiate. El bine, efi abia am avut timpul
să citesc a (Jecea parte din acest dosar; și
asemenea acte nu se citesc ca un romanț,
trebuesc bine maturite. Așa dar, dacă nu
se amână până după vacanță, pentru uă
nouă sesiune, numirea nuoilor membri în
comitetul de acusațiune, efi vă declar că
nu pot să iafi parte în acâstă comisiune,

2858

MONITORUL OFICIAL AL ROMANȚEI

29’ApriIie (11 Maiti) 1877

pâne nn mă voiii convinge despre probele
e.e esistă. Permiteți ml să vă spun, D-lor,
eă am uă procedură a mea proprie în ase-
en- î pregiurărl. Câ ’ am să susțin
un p oces, nu’l accept cu condițiuni eva-
sive, ei mal înteifi studied dosarul, mă
mving'despre probele ce esistă, și apoi
iccepted.
   Voesc dar ca și în acâstă cestiune, când
mă voifi însărcina eu acâstă misiune, să
sciu că am pe lângă convingerea morală,
: convinge ea juridică că voifi putea ad-
ji.nge la resultatul dorit. D » aceea, daeăe
vorba să dațl votul astădl, și să mfi nu-
miți și pe mine în comisiune, vfi declar
că nn pot să primesc acâstă sarcină în ne-
cunoscință de causă. Am pretențiunea să
mfi cred între âmenil serioși, și fiind că
n’am studiat acest dosar, nu mă pot pro-
nunța că primesc să susțin acusați unea
nic u condițiune, mcî fără condițiune.
   Dați’ml dar timpul material ca să stu-
ied dosarul, lăsațl pentru uă altă sesiune
alegerea membiilor acestei comisiunl, și
dacă mă voiii convinge eă sunt probeju-
ridi< e parpab le ontra acusațiloT, atunci
voiu fi eti cel d’âutâifi care voifi solicita
ondrea de la Cameră ca să mfi numâscăîu
acâsîă comisiune.
   D. N. Dimancea. D-lor, membrii ce
vom alege îu comisiunea de acusare ne-
grcși। că afi să studieze cestiunea,și apoi
să mergă înaintea justiției. Dar să fie bine
înțeles că D lor nu se pot presinta îna-
intea cuitil de casațiune de cât atunci
când Camera va fi în esercitulmandatului
s'fi... (întreruperi). Da, D-lor, să nu se
înainteze dosarul la casațiune de cât a-
’.und cân i va eși decretul pentru convo-
carea Camerei, pentru că e interesul țfirel
Camera să fie aci când se vor judeca
miniștri. Nu înțeleg D-tor, nici uă grabă,
î dâifi pentru că trebue t’mpul necesar ca
si se studieze actele; și al doilea, pentru
ă nu e nici un cuvânt pentru a grăbi lu-
c- il. D. Danielânu să facă bine să pri-
mâsc\ să studiere cestiunea penfi când
se va deschide Camera, și atunci seva
putea presinta înai tea curții de Casațiune,
căci va avea tot timpul să se convingă
penfi atunci de culpabilitatea acestor per-
sane.
   Crrd dar, D-le președinte, că putem
chiar ast'dl să ab'gem acestă comisiune.

   D. G Vernescn. Mie mi se pare lucru
estra 'rdinar ca onor. D. Dimancea săpro-
. una Camerei ca judecata miniștrilor să
nn aibă loc de câi când Camera va fi în
sesiune; cu alto cuvinte, după ce acusați!
afi stat sub greutatea cusațiunel noufi
luni de <)ile peofi să se facă instrucțiunea,
să mal stea încă șâse safi șâpte lua! ca să
jtepte sesiunea ordinară. Onor. D. Di-
...am ea crede că numai câud cine-va este
ir^slat în prevențiune are dreptul să fie
jn lecat cât se pâte mal curând? Apoi
D-! -, 4- ua mar interes pentru orl-

care acusat ea să se judece îndată ee pro-
cedura este îndeplinită, și p’in urmare în
dată ce procedura pentru acusarea miniș-
trilor este îndeplinită, ar fi o crimă ca să
nu se judece cât mai curând posibil. Așa
dar nu înțeleg principiul pus înainte de
D. Dimancea, pentru că nu este permis
Camerei să mal țină pe acusați încă șâse
luni sub acusațiune. Acâsta nu ar fi demn
pentru Cameră, nici conform cu legea, și
cred că propunerea D-lul Dimancea se va
înlătura. Ori-cât de briante ar fi acusa-
țiunea ce ar putea să facă unii din noi,
cred că amânarea nu se pâte obține, pen-
tru că Adunarea nu pdte să facă acâsta
pentru uă apărare mal briantă, pentru cu-
vântul că nu se pâte ține în supresiune
onârea unor âmenl ani întregi. Acel cari
afi format actul de acusațiune, cari au a-
dunat tâte probele, cari aii studiat cestiu-
nea nouă luni de dile, sunt destul de pre-
gătiți ca să mergă să susțnă acusațiunea
înaintea curții de casațiune; afară numai
dacă sunt moralmente căzuțl îu opiniu-
nea lor, afară numai dacă sunt convinși că
acusațiunea ce afi făcut este nedreptă.
   D. G. Dauielopolu. Nu voesc să pre-
judec soluțiunea cestiunil puse înainte
de D. Verneseu, n’a fost în intențiunea
mea câtuși de puțin să țin pe foști mini-
ștri sub apăsarea unei acusațiunl ce cade
pe capul lor; dar cred că a se amâna pen-
tru cât-va timp alegerea comisiunel, nueste
uă apăsare pe capul foștilor miniștri acu-
sați; căci se pâteîntempla ca instrucțiunea
să se facă și de persânele care le veți numi
din nou în comisiune, ca să se convingă
pe ele ânsășl. — Am vorbit numai relativ
la mine, fiind că am amjit pe mal mulți
amici propuind să mfi uumâscă în comi-
siune ; și de aceea am declarat că nu pot
accepta acest mandat fără ca mal ântâiti
să studies dosarele; și ârășl, nu pot primi
cu condițiunea de a demisiona în urmă,
pentru că acâsta nu mi se pare mie un
lucru serios, și nu pâte cine-va după mine,
să se pronunțe asupra unul lucru, de cât
după ce l’a studiat cu capul, cu mintea lui.
Aceste considerațiunl mfi fac să nu pot
primi astă-dl acâstă însărcinare. Cei ce
mfi cunosc scifi că nu am obiceiul nici nu
e îu caracterul mefi de a mfi da în lături
safi de a mfi codi; cu tâte acestea nu pot
să mfidepărtes de la premisele obicinuite
ale raționamentului mefi, de la trecutul
mefi, ca să accept fără să judec; și nu pot
să judec fără să diseernes; și nu pot să

discernes fără să citesc; și nu pot să ci-
tesc fără să am timpul material. Nu se
citesce uă piesă de atâtea pagine în 7 ore
cât ’ml-aii rfimas pentru citire după ocu-
paț unilece am avut cu legea timbrului;
mi se pare că a cili numai ca să trec
peste file, nu va să dică a citi; și cum
am dis nici chiar romanțele uu se pot citi
ast-fel.
   In fine, voesc să manțin obiceiul mefi

ca să nu’ml impun un mandat de cât în
urma unei depline convingeri de a'l putea
îndeplini.
   D Eug. Stătescu. D-lor, sunt cu totul
de opiniunea D-luî Verneseu, că judecarea
causel nu trebue și nu pâte să se amâne
în definit. Nu împărtășâm erl câtuși de
puțin modul D-sale de a vedea, când făcea
rechisitorul comitetului de acusare, și lăsa
a se înțelege că membri! acestui comitet
ar ti astă-fjl în contradicțiune cu convin-
gerile lor de astă-vâră. Acum , ânsfi D.
Verneseu are dreptate. Evident că instruc-
țiunea fiind terminată, actul de acusare
fiind gata, trebue să se procâdă la jude-
cată. de și legea nu prescrie nici un ter-
men. Să’mî permiteți ensfi ca să arăt eă e
mijloc de a se concilia acâstă necesitate
cu obiecțiunile fârte legitime ale onor.
D. Daniilânu. Este adevfirat că pentru
membrii cari n’afi făcut parte din comitet,
cari prin urmare nu cunosc numerâsele
acte, coprinse în voluminâsele dosare ale
instrucțiunel, este imposibil să se presinte
înaintea curțel de casațiune înainte de a
fi citit și de a fi studiat. Nu vor avea ânsfi
acel membri timpul să se pregătâscă ’ —
Este a dice că uă dată comisiunea numit
curtea de casațiune va putea imediat să’șl
sorocâscă procesul? Nu. D lor, curtea de
casațiune nu va putea să dea termen de
cât atunci când va fi fost sesisată de cel
în drept, de delegațiunea însărcinată de
Cameră pentru a susține acusațiunea. Stă
dâră în mâna comisiunel de acusare ca să
sesisese curtea de casațiune atunci când
va crede că e gata și că pâte să o facă.
Așa dâră membrii comisiunel vor avea tot
timpul să studiese dosarul, și ast-fel în-
grijirea legitimă esprimată de confratele
mefi D. Daniilânu va fi înlăturată.
   D. G. Cantili. Dâră dacă nu se va con-
vinge.?
   D. Eng. Stătescu. Este evident că în
contra convingerilor intime nimeni nu pâte
fi silit să susțină uă acusațiune înaintea
instanțelor judecătoresc!; dâră nu este un
remedifi și la acâsta? Nu se pâte ca dacă
vre uu membru va găsi din studiul actelor
că nu are destule probe ca să susție acu-
sațiunea atunci să se abție safi să se re-
tragă din comitet ?
   D. G. Vernescn Ce ar însemna înaintea
justiției când vor veni cel însărcinați de
Cameră să dică: n’am găsit elemente d
acusare ?
   D. Eug. Stătescu. ’Ml place să erei),
pentru demnitatea și onârea acestei Camere
că într’o castiune atât de gravă nu se va
găsi nimeni care să facă aceea ce dice D.
Verneseu, și să dea un asemenea spectacol
înaintea justiției.
   ’Ml place să cred că convingerile de
astă-vâră e afl sincere, și că atunci când
am dat în judecată pe fostul guvern avâm
simțimântul că făcâm un act de justiție și
de înaltă moralitate politică. Eră dacă de

29 Apiihe (11 Maifi) 1877

MOtflTOBULOFiOlAL Au •

!85!

atunci atât de mult s’a schimbat lucrurile
și âmenil, în cât ceea ce atunci se găsea
condamnabil și criminal, astă-ijl sⁱⁱ se
piivâscă ca ne; inovat și vrednic de ertare;
decă în curs de șâse lunî atât de mult a
putut să slăbâscă simțul moral îu acestă
țâră, în cât astă-(}I să nu se mai gă âscă
un om cu destul curagifi civic, care să
mârgă să susție causa țâre! înaintea justi-
ției, atunci mal bine să o spunem curat și
pe faciă, ca s’o afle și țâra; atunci mai
bine să nu ne maî frămeulăm în (jadar; ci
să amnistiăm și noi pe culpabili într’un
mod formal, precum s’a amnistiat și în
alte sfere.. . (Aplause prelungite).
   Cred, D'lor, ânsă că ceea ce a făcut A-
dunarea Legiuitâre astă vâră răspundea
atât de mult simțimeutuluî de justiție, și
simțimentului general al țăreî, în eât ea
va avea curagiul să urmese penă î i sfârșit
dâtoria sa. (Aplause). Și pentru acâsta pot
lua de martur pe ânsușî D. Vernescu : D-sa,
ca și Camera întrâgă. ca și tâtă țâra era
convins că acel âmenl erafi culpabili, că
f iptele ce i se imputai! erafi adevărate.
Căel, D-sa era atunci ministru și ministru
de căpetenie; și nimeni nu mă va convinge
că dacă D-sa ar fi crezut atunci eeea ce
pare a crede adl, că Camera făcea un act
nedrept, un act de pasiune safi de răsbu-
nare, ar fi primit un singur minut să stea
pe acele bănci și să fie îu gavern repre-
sentantul chiar al acestei majorități ne-
drepte și pasionate!
   D-sa ensă a stat în guvern. D-sa a apro-
bat darea în judecată a foștilor miniștri,
D-sa împărtășea convingerea țăreî întregi
că acei âmenl erafi culpabili, și a fost cu
totul de acord în acâsta și cu majoritatea
acestei Camere. Dară a ridicat âre-care
înduoelî, âre-care micî obiecțiunl, acâsta
a fost pe uă cestie pur de formă, nici cum
pe chestia de fond chiar.— Smgurul lucru
în privința căruia se înduoia D. Vernescu
ca ministru și ca deputat era în privința
punctului de a sci dacă Camera avea și
dreptul de arestare pe lângă cele-alte drep-
turi de instrucțiune. Atât și nimic mai
mult!
   Ar fi dâră fârte răii venit D. Vernescu
astă-^I să se ridice în censor, și să ne
arunce bănuell și acusări, cari ar putea
să cletine autoritatea morală a acelui act
la care s’a asociat. Acâsta ar fi de un rău
cetățân, n’ar fi nici drept, nici politic, ar
fi actul unui om care îșl schimbă opiniu-
nile după împrejurări! (Aplause). Și nu
D. Vernescu va da țăreî un asemenea e-
srmplu..............................
   Când m’am retras de Ia guvern, am fă-
cut’o fiind că starea sănătății mele nu’ml
maî permitea să suport uă așa de grea
sarcină Eram hotărît să plec îu străină
tate. Cu tâte acestea în facia atâtor defec-
țiuni, când Camera ’mi ar face onârea să
mă numâscă în comitet, aș crede de detoria
mea să nu declin acâstă onâre, și chiar

dacă ar trebui să sucombes unei așa de
grele sarcini, nu voifi alerga la sub'erfugil
pentru ca s’o înlătur de la mine.
   Voifi pune ânsă la acâsta uă condițiune,
una singură : ca comitetul de acusare să
nu fie compus dintr’uă singură nuanță a
partitului național; ci de tâte nuanțele care
îl compun, și care aii participat la darea
îu judecată.
   Punerea sub acusație n’a fost opera unei
singure partite; ci a tutulor partitelor li-
berale întrunite Trebue dâră ca tâte ele-
mentele cari compun partitul liberal-na-
țional să fie represintate în comitetu de
acusare, și să’șî susție opera înaintea cur-
țel de casațiune. Numai așa actul nostru
autoritatea și solemnitatea cu care trebuia
să presiete. Acâsta este uă cestiune de
onâre și de demnitate pentru partitul na-
țional.
   S’a 4ia în cel-altCorp că membrii comi-
tetului de acusare ar fi îmbrăcațî cu că-
mașea Dejanireî. De ar fi așa, lealitatea ar
cere ca să nu lăsăm acâstă sarcină numai
asupra unora; ci toți împreună să o pur-
tăm și să scăpăm țâra de arsurele cu cari
o amenință reacțiuuea.
   Etă ce ar fi just, ce ar fi demn; dacă
ânsă comitetul nu s’ar maî putea compune
de cât de uă singură nuanță, atuncî o de-
clar de maî nainte că nu aș primi să fac
parte dintru o asemenea comitet; atuncî
ar fi maî bine să amnistiăm pe toți; și să
dicem că n’am sciut ce facem.
   Cred ânsă că simțimântul politie, sim-
țimântul de demnitate vorbesce încă atât
de tare în inimile tutulor, îu cât nu se va
abandona aceer ce s’a început în aplausele
unanime ale națiuneî întregi. (Aplause).
   D. G. Misail. Dâră să mergețî toțî, căcî
este actul țăreî, nu al unuî partit.
   D. P. Grădișteanu. Cestiune! pusă de
onor. D. Daniilânu, ca simplă cestiune
personală în ceea ce’l privesce numai pe
D-sa, s’a dat din partea D-luî Stăteseu cu
totul alte proporțiuni. D- Daniilânu (jticea
pur și simplu: nu cunosc încă actele; am
trebuință de timp să le studies și prin
urmare nu pot primi să fac parte din co-
mitet într’un mod condițional. Și avea
dreptate D. Daniilânu din tâte punctele
de vedere. Actul de acusațiune trebue ime-
diat să se ducă înaintea curțel de casa-
țiune. De cine să seducă? De comitet.
Dâră D. Daniilânu, daca ar primi să fie
acum ales, prin acesta ar face un act de
acceptațiune și n’ar mal putea să vie în
urmă să’șl dea demisiunea, fără să ca<|ă
îu contradicțiune. . .
   D. Gr. Vulturescu. Vorbiți pentru D.
Daniileanu ?
   D. P. Grădiștânu. Dâca D. Vulturescu
se crede așa de tare îu cât să’ml dea lec-
țiunl cum trebu-' să vorbesc, ’l rog să a-
mâue acesta pentru altă dală, fiind că acum
nu sunt, dispus a pumi lecț'unî de reto-
rică de la D-sa.

   Voci. Continuați, lăsațl îutrerupțiu iii
  I). P. Grădișteanu. Așa dâră, D-lor, re-
pet încă uă dată și dic că cestiunea pusă
de D. Daniilânu a luat 1 propo țiunî
din partea D-lul Stăteseu.

   D. Stăteseu <^ice că uu înțelege că îu
acâstă comisiune să fie membri numai de
uă colâre politică; nu voesce ca comisiu-
nea să fie unicoloră, cere să fie compusă
din tâte nuanțele cari aii compus partitul
liberal-națioual
   Când am amjit cuvintele a eslea din
partea D-lul Stăteseu, mi s’a părut că D sa
face istorie veche asupra diferitelor nuanț"
ale pârlitului liberal național. Acesta a
esistat dâră a esistat ca istorie, și astă-(li
D-vâstră voițl să faceți apel la ace’e nu
anțe ca să le redațl uă nouă viâță cu oca
siunea actului de acusare :il foștilor mi
nistri? . .
   1). Gr. Vulturescu. VS pare râfi?
   D. P. Grădișteanu. Nu este cestiunea
daca ‘ml pare râu safi nu ; cestiunea este
daca acele nuanțe maî sunt safi nu, și când
mâ u:t pe acea bancă vâil. că guveruul re
presintă într’un mod necontestabil imensa
majoritate a acestei Adunări, dar nu re-
presintă tâte nuanțele partitului liberal.
Așa dar pentru ce mai faceți apel la dife-
ritele nuauțe care aii compus partitul li
beral național? Eii declar că nu voi urma
limbagiul onor. D-luî Stăteseu; nu că dâră
nu am convicțiune ca și D-sa despre cui
pabilitatea a foștilor miniștrii, cel puțin
în privința a treî dintr’âușiî a cărora dare
în judecată am votat’o.
   Am votat pentru D. Lascar Catargi, pen-
tru Alexandru Lahovari și pentru D. ge
neral Flores .u. Iată trei miniștrii pentru
care am avut convicțiunea că sunt cul-
pabili.
   D. B. Ghergheli. Tocmaî pentru aceea
te vom numiî încomisiune.
   D. P. Grădișteanu. Pu'.ețî vota, dar nu
mâ putețî numi.
   D. B. Ghergheli. Te vom numi și D-ta
să ’țl daî demisiunsa ca să te cunâscă
țâra.
   D. P. Grădișteanu. Mâ cunosce de a-
cum, fiind-că vorbesc; și vorbele nâstre se
publică în Monitor și prin urmare țâra va
vedea că nu primesc.
   Ași dar, D-v., să nu vă puneți pe acest
lârăm și să nu (jicețî că este uă defecțiu-
ne, și apoi să faceți apel la partitul libe
ral național voind ca acâstă operă să râ-
mâie ca opera a vechiului par-til național,
adică pârlitul național să fie îu acâstă îm-
pregiurare representat și mauținul îa în-
tregimea lui. Dar penă acum nu s’a făcut
nimic spre a se manține acâstă unitate a
pârlitului național; din contră, s'a strigat
necontenit îu Cameră ca și în întrunirile
care au fost ficute afară de Cameră că
trebuie să fie unicolor Unicolor se d.icea
din tâte părțile. Unitate de nuanță pen-
tru ca să fie unitate de acțiune, unitate de

2860

MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIE1

29 Aprilie (11 Maiti) 1877

vederi pentru ca să fie forte guvernul, și
astă-^1 D-v care strigați penă aci la uni-
tate de vederi și de nuanță, tocmai pentru
ca să aveți mal multă forță, astă-rjt vi se
pare că ar fi uă lipsă de forță acea unita-
te de vederi și de nnanță! Apoi mi se pare
că vă puneți în contradicțiune eu D-v. în-
șivă. Sunteți destul de forțl, sunteți des-
tul de viguroșl și trebuie să aveți destulă
încredere în D-v. înșivă pentru ca să nu
vă temeți de micele nuanțe pe care ați pu-
tut să le lăsațl la uă parte, de și făceau
parte din acest mare partit național libe-
ral, numai ca să aveți unitatea și să fiți
singuri la putere. Acâstă unitate uă aveți,
puterea uă aveți, dar trebue precum avtțî
acestă putere, să aveți și îutrâga datorie
și îutrâga respundere.
   D. I. Brătianu, președintele consi-
liului Mi se pare fârte ciudată teoria
onor. D. P. Grădișteanu, care tinde a 4ice
că daca uă uuanță a pârlitului național li-
beral, nu se mal află la guver, și a schim-
bat simțimentele.
   D. P. Grădișteanu. N’am dis acesta.
   Cer cuvântul în cestiune personală.
   D. președenit® al consiliului. Mal ân-
tâiii, D-lor, guvernul n’are nici un rol îu
privința acusăril foștilor miniștri; acusa-
rea este un drept pe care ’l exercită Ca-
mera în mod cu totul independent de gu-
vern.
   A putut dar să fie nuanțe în guvern și
a putut să se schimbe acele nuanțe; dar
nu pentru că uă nuanță nu mal este re-
presintată în. guvern, ea ’șl schimbă și
sentimentele și opiniunile sâle.
   < nor. D. P. Grădișteanu nu pâte să tă-
găduâscă și a mărturisit D-sa singur că
tâte nuanțele partitulul liberal aă dat în
judecată pe fi știi miniștrii, unii credând
mal vinovațl pe unii miniștrii și alți pe
alți, dar în fine precum a spus’o și D-sa,
ncusarea a fost unanimă, fiind-că nici D-sa
iu făcea excepțiune. EI biue acestă unani-
m’tatea dispărut eaas'ă-dl?
   0. P. Grădișteanu. Nu mă duc să sus-
țin acusarea; dar nu ’ml am schimbat opi-
niunea.
   D. președinte al consiliului. Daca
este vorba de nuanțe, acâstă observațiune
a? înțelege’o când ar fi cestiunea de uă a-
facere politică unde guvernul ar fi impli-
cat, și atunci aș înțelege că D. P. Grădiș-
teanu să votez io contra guvernului
actual, nu mal am încredere în el, fiind-că
nu represintă ideile meb; dar acest act an
privesce pe guvern, privesce pe Cameră.
   D-v. ați credul că sunteți în tns’ă nece-
itate ca să faceți act de justiție și ’l ați
făcut; dar âre fiind-că tâte acele nuanțe
nu sunt adl reptesintate în guvern, acâsta
a putut să le schimba simțimântele, con-
vicțiunile lor în cestiunea de față? Atunci
ați dis toți că națiunea v’â cerut să trămi-
tețl pe foști miniștrii înaintea curții de
casațiune, ați (Jis că aveți un mandat impe-

rativ de la alegâtoril D-v. pentru acâsta.
Prin urmare opiniunea generală mat a tu-
tor alegătorilor care v’afl trămis aci, dupe
cum ați t^is’b și înșivă, a fost ca să faceți
cu acel miniștrii act de înaltă justiție na-
țională. Cum s’aiî schimbat tâte acestea
astă-tjl? Pentru ce reveniți asupra hotărî-
ril D-v ? Fiind-că daca la început ați cre-
zut că sunteți datori să faceți un act de
justiție pe care vi la cerut țâra cu acel mi-
niștrii, sunteți datori să mergeți în acâstă
afacere până la fine. Nu se pâte ca D-v.
să vfe fi manifestat convicțiunea numai în-
tr’un mod platonic și să nu vă înplinițl
datoria penă la fine, mergând a vă susține
opiniunile înaintea curți de casațiune, de
la care țâra așteptă justiție.
   Nu puteți dar astă-i)I face alt-fel de cât
sau că scâteți de sub acusațiune și pe a-
cel cari au mal rămas; sau să considerați
ca destulă satisfațmne pentru țâră simpla
acusațiune ce li s’a făcut, și să 'I grațiați;
sad îu fine să mergeți toți câți ’I ați acu-
sat și să ’I urmăriți, și să dațl tot con-
cursul D-v. pentru acâsta până când cur-
tea de casațiune ’i va judeca. Alt fel, lu-
mea ar fi în drept să crâijlă că ați făcut
un act de oportunitate, nu de justiție,j că
ați fost conduși de interesele momentului
a’I da în judecată âră nu de dreptate; că
pe cât timp v’ațl crezut amenințați de el
că or mal putea fi la putere, ’I ați dat în
judecata, astă-^I însă când numai sunteți
în asemenea posițiune, ne mal temendu-vă
de una ca acâsta, ’I lăsațl în pace.
   Acum eă nu văd pentru ce amestecați
guvernul în acâstă afacere care nu prives-
ce de ioc pe guvern și care aparține nu-
mai Cemerel, când ea voesce a face un act
da înaltă justiție națională, având pentru
acâsta mandat de la alegători.
   In resumat dar acel cejvor fugi de a’șl în-
deplini datoria lor până la capăt vor do-
vedi că fac justiție după oportunitate,
după interesele de moment, după intere-
sele de partită , iar nu după adevăr și
dreptate.
   D. D. Giani. D-lor, cu cât de înalt a
p is cestiunea acâsta D. Stăteseu, cu atât
am vâ()ut că a lăsat’o să cadă jos D. 1 etre
Grădișteanu.
   In adevăr, D. Stăteseu a avut dreptate
când a ridicat acâstă cestiune la înălțimea
unde ea trebue să fie pusă, eu ocasiunea
cuveotărei D-lul Danieleanu, |care nu s’au
credul în drept de a primi sarcina ce A-
duoarea voia să ’I inpună ca să mergă în-
aintea justiției și să susție acest act care
s’a început sub nisce auspicie așa de
frumâse.
   Dar D. P. Grădișteanu a găsit cu cale
1 să spună că acestact aparține partitulul na-
țional, aparține numai unul program poli-
tic și că prin urmare D-sa crede că acâstă
sarcină se cuvine să se impună dupe nuan-
țele din care este compus actualul gu-
vern.

   EI bine, D-lor, când onor. D. P. Gră-
dișteanu ne a făcut istoricul de la început
al acestui vot al Camerei, să ’ml permită
și D-sa a’I spune că și D-sa, îmnrrună cu
noi, cât și cu persâuele care se aflaă a-
tunci pe banca ministerială și care repre-
sen"ă tâte nuanțele partitulul liberal na-
țional, aă luat parte la darea în judecată
a foștilor miniștrii; deosebirea însă între
unii din membrii Cabinetului de atunci și
între uă mare parte lin D-nii deputațl era
numai în ceea-ce privesce instrucțiunea;
căci unele din persâuele care erați la gu-
vern nu înțelegea că Adunarea ar fi avut
dreptul să facă instrucțiunea. Din acest
singur punct de vedere era deosebire în-
tre unii și cei lalți dintre noi; astă rjl
însă nu mai pâte să fie vorba de a< âsta;
actul este făcut, nu pâte fi prin urinare
vorbă de partit, nici de desbinarea lui; nu
pâte să se <)ică ’astă-()I că nu sunt re-
presintate tâte nuanțele pe banca ministe-
rială, pentru că nu vedeți D-v. că sunt
numai șâpte portofolie ministeriale pe
când noi suntem 150 de deputațl și pâte fie-
care cu ideile și cu principiele nâstre se-
parate, prin urmare nu este dre d să se
mai vorbâscă despre acâsta. ( ntreruperi)
Onor. D. Ferichide ’ml face uă interup-
țiune, dicendu-ml:
   Apoi comitetului care a lucrat până aci
nu era âre compus numai de uă nuanță ?
Să vă spun pentru ce comitetul era com-
pus numai de o nuanță. Când s’a ales a-
cest comitet nu era vorba ca el să repre-
sinte cutare partit saă sutare nuanță a u-
nui partit, ci era numai vorba de aceia
care erau de părere ca instrucțiunea să se
facă de Cameră. Seiți că atunci erați două
păreri: erau unii de părere că instrucțiu-
nea nu trebue să se facă de Cameră, p
cât timp părerea celor alți era contraria
Cum dar voiațl D-vâstră ca în comit'! să
se fi numit persâne cari susțineaă că in-
strucțiunea nu trebue să fie făcută de Ca-
meră.
   Etă dar cum s’a făcut atunci. Nu er"
vorba de partite, o repet încă uă dată, c
de circonstanțe, de împrejurări, adică pen-
tru uă anume cestiuuecare a făcut să se
desbineîn două tabere partitul naționale.
   Dâr astă-dl suntem âre îu aceeași situ-
aținne ? Merită comisiunea să i se airibue
de către D. Vernescu defecțiunea? Eh,
D-’or, nu pot erede ca D-nil Mi; aii, Cos-
tinescu cari au dat dovadă de uă lucrare
uepfegeiată, cari aii dat dovadă de buni
cetățeni, — nu cred că D l r sunt capa-
bili de defecțiune. Dâră ce ue-ati spus
D-lor ? Ne-afi cjis: Ni se pare că ceea ce
eram datori să facem, am făcut în cercul
posibilității. Pâte am putea să ne presin-
tăm chiar și înaintea curțel de casațiune;
dâr ca cestiune numai de deferință, de m >-
destiă către acâstă onor. Cameră, ne cre-
dem achitați de însărcinarea ce ni s’a im-
pus. — Cum dâră vine D. Vernescu să

2861

   29Aprilie (11 Maiti) 1&77

dică înaintea nâstră că aceia din menibrii
comisiunel de instrucțiune cari sar re-
trage, cari n’ar persista în mandatul lor,
abandonedă causa, cad în defecțiune ?
   Așa dâră cuvintele 4ise de D-nn Ver-
nescu că membrii comisiunel de instruc-
țiune trebue să aibă curagiul de a’șl sus-
ține înșile opera ce afi făcut, nu sunt aici
la locul lor .
   Uă voce. Vorbiți cu mal mult sânge
rece
   D. 1). Giani. Sunt cu destul sânge re-
ce ; dâră când văd că acei cari voiesc a
se pune la adăpost vin și impută altora
că nu vor să lucreqle, vin și imp >tă defec-
țiune tocmai acelora cari afi probat multă
imnă-voință și mult sentiment de cetățe-
nie, atunci mal că nn mă pot stăpâni, (a-
plause).
   D-lor, âtă cuvintele pentru cari unii din
membrii comitetului de instrucțiune do-
resc să fie înlocuițî. D-lor vin și ne dic :
instrucțiunea s’a terminat; credem că nu
mai pâte fi vorba de opiniunl contrarie în
ceea ce privesce susținerea acusațiunel
înaintea curțel de casațiune; ast-fel, vâ
rugăm să numiți, să onorați și pe alții cu
acâstă sarcină; noi credem că ne-am îm-
plinit’o pe a nâstră. — Acâsta, D-lor, este
cesiunea, nimic mai mult nimic mal
pucin.
   In acâstă privință eu unul sunt cu totnl
de opiniunea onor. D. Stătescu, și uă spun
cu atât mal mult că eu nu mâ retrag; dâr
mfi voifi retrage negreșit deca unii din
D-vâstră ați voi să faceți dintr’un act de
așa mare gravitate cestiune de nuanțe po-
litice. Nuanțe politice, când toți au pri-
imit de la alegătorii noștri mandatul de a
rămite înaintea casațiunel pe fostul gu-
vern! Nuanțe politice când cu toții am vo-
tat darea în judecată! (Aplause).
   Dâca acâstă acusațiune nu se va putea
ace — dâca vom fi nevoițl să amnistiăm
pe foștii miniștri’ cel pucin să fie atunci
bine constatat că tâtă respunderea este a
acelora cari vin și creadă Camerei uă ase-
menea situațiune; cari prin discuțiunî
de aseu enl natură vin și slăbesc puterea
morală a faptului, cari vin și aruncă bat-
jocură asupra unei opere de cea mai mare
gravitate. (Aplause).
   Acum, D-lor, în ceea ce privesce posi-
ᵥiunea amicului mefi D. Danieleanu, gă-
sesc că cestiunea e fârte simplă și posi
țiunea D-sâle fârte Dsne de regulat. D-sa
a <|is că are trebuință a studia dosarele.
    Der mal întâiii, în ceea ce privesce a-
cust studiu, scițl D-vâstră cu ce vom se-
,nsa pe curtea de casațiune ? Numai cu
simplul acest raport? Vfi amăgiți. Scițl
prin ce vom sesisa pa curtea de casațiune?
0 vom sesisa printr’un requisitorifi care
va aparține comisiunel de acusațiune nu-
mită de D-vâstră.
    Ați vP<|ut câ noi am urmat îu acâstă

MTîiKL’L-vt'H.IAL KuMĂNll

cestiune, cât s’a putut, procedura ordi-
nari ă . .
   D. N. Fleva. Afară de arestare.
   D. G. Cantili Acâsta în contra voinței
D-tale. (Ilaritate).
   D. D. Giani. Acolo, D-le Fleva, noi am
derogat,; priimesc derogațiunea acâsta a-
supra nâstră, și uă păstred ca un apana-
gifi al mefi.
   Actul se va dresa de comitetul de acu-
saținne, și el va face acâsta printr’un re-
quisitorifi. Acest requisitor se va face de
noi într’un mod solidar, se va face de toți
acei cari sunt convinși de culpabilitatea
miniștrilor puși sub acusațiune, și sunt
încredințat că D. Danieleanu era convins
despre acâsta înainte de a face parte din
acâstă Adunare; că pentru D-sa acâstă
cestiune este cunoscută, de âre-ce D-sa a
lucrat împreună cu noi la resturnarea ace-
lui regim pe care l’am pus în judecată.
   Astă-cp nn esistă de cât multiplicitatea
faptelor descoperite
   înțelegeți fârte bine, că nu este ciue-va
legat de tâte faptele, și că numai dâcă
tâte ar fi de natură să convingă, mimai a-
tuncl să susțină acusațiunea pe temeiul a-
celor fapte . . (întreruperi); Der sunt
fapte cunoscute; și întreb în tasă generală
âre D. Danieleanu, care a fost din acel
candidați al colegiului al [II-lea de Ilfov
combătuți în un mod nedemn de acel gu-
vern, nu pâte să scie ce s’a petrecut cu o-
casiunea acelei alegeri? Eată un cap de
acusațiune, cel pucin asupra căruia D-ta
escl destul de edificat; el bine, opresce-te
aci, căci restul ’l ieafi efi asupra mea.
   Pentru numele Iul Dumnezeii, să nu mal
spunem că avem trebuință de studiat nis-
ce fapte atât de notorie.
   D. G. Danieleanu. Din acel minister
făcea parte și D. Cantacuzino și D. Ro-
s,etti, și pe aceștia i-ațl scos de sub acu-
sațiune. Prin urmare vedeți că ați putut
reveni asupra votului D-vâstră . .
   D. D. Giani. Dâca s’aft scos câți-va, a-
câsta va să dică că și cri-l-alțl trebue
excluși?
   Unde noi am descoperit uă comunitate
de lucrări, acolo am menținut acusațiu-
nea; âră unde am găsit uă acusațiune in-
dividuală, cum a fost cu D-nil Rosetti,
Cantacuzino și alții, comitetul a propus
eseluderea, și de aci nu se pâte dice că
dâcă am exclus pe unii trebue să i esclu-
dem pe toți.
   Așa dâr, vâ rog D-lepreședinte, și onor.
Adunare, și vâ conjur să alegeți în acest
comitet din tâte nuanțele partitulul libe-
ral, ca să mârgă înaintea curțel de casa-
țiune să susțină acusațiunea pentru că nu-
mai ast-fel putem face uă operă consumată,
uă operă impusă de datoria nâstră, pentru
că numai așa putem ajunge la un finit bun,
numai așa vom fi logici în tâtă procedura
parlamentară de astă vâră penă, acum; alt-
fel vă declar că voifi fi silit și eu a mâ re-

trage din comisiune, și să dic că dâcă est'
vorba să facem uă primenâl'. radicală, fa-
ceți-o și cu mine, ca unul care sunt ve-
chifi în comitet, și atunci respunderea va
cădea asupra acelora cari afi dat naseere
acestor încurcături (Aplause)
   D G Cantili. D-lor, voifi adăogi și efi
câte-va cuvinte pe lângă cele dise de D.
D Giani în acâstă cestiune.
   Dâră mal nainte de tâte voifi manifesta
regretele mele pentru tonul care s’a pus
în acâstă cestiune, care este de natură să
slăbâscă efectul moral co trebue să aibă
în țară actul de suveranitate făcut de Ca-
mera Legiuitâre. (Aplause).
   Ar fi trebuit mal întâiii să ne întrebăm
pur și simplu dâcă voim ori nu să înlo-
cuim vechiul comitet prin altul ales din
nofi care să mârgă să susțină acusațiunea?
Mi se pare că Adunarea nn pâte schimba
comitetul ales astă-sâră. fără a călca vo-
tul ce a dat atunci în acâstă privință. Ce
a dis Camera astă vâră? A numit nn co-
mitet care să susțină acusațiunea înaintea
curțel" de casațiune. Acâsta e nn ce care
nu se discută
   Uă voce. Principifl.
   D. G. Cantili. Principiul era acusațiu-
ue i făcută în contra foștilor miniștri, acu-
sațiunea cu caro era însărcinat acest co-
mitet, și se mal discută atunci și cestiu-
nea aceea de a se scie decă comitetul era
îu drept a face și instrucțiunea, și Camera
a dis că trebue să facă și instrucțiunea;
așa în cât acest comitet era investit cu în-
doita însărcinare de a face instrucțiunea
și acusațiunea înaintea cnrței de casațiune.
   Vâ întreb pe D-vâstră acum pot acele
persâne alese uă-dată în comitet să mai
dimisioneze ? neapărat că nn.
   D. N, Flevn. Pot ca să te alegă pe D-ta
în loc.
   D. G. Cantili. D-!a nu escl în drept să
te adresezi la mine, căci efi nu eram a-
tuncl deputat, și ast-fel mâ pot esprime
acum în tâtă libertatea și iudependioța,
căci nu am nici un fel dc i ‘gătură în pri-
vința acesta. Așa dâr ce cjic efi ? pic că
D-vâstră care erați însărcinați să faceți și
instrucțiunea și acusațiunea trebue să vâ
faceți datoria penă în capăt. Care este cu-
vântul pentru care acum, D-le Fleva voițl
a dimisiona ? Nu aveți nici un cuvânt.
Cuvântul votului de ieri este un subterfu-
gii! care nu este demn de D-ta. Voițl să
dimisionațl pentru cuvântul că Adunarea
nu v’a admis amendamentul de ieri ? El
bine, acâsta nu este nici logic nici pa-
triotic.
   Ați fost însărcinat să faceți instrucțiu-
nea; trebuii dâr să mergem înaintea cur-
ți de casațiune ca să susțineți acusațiu-
nea; căci alt-fel nu ar fi tocmai patriotic,
tocmai bine fundat, tocmai național, t c-
mal potrivit cn încrederea ce v’a arătat
Adunarea, când v’ațl refns i de a susține
acusațiunea îu contra acelor minișt i ale

z»62

aiOnnuauju Grivuiu nj> nOMANlbî

29 ApuLv (11 Maiiî) 18..

căror fapte le cunâscețl mal bine de cât
orl-care altul, căci ați lucrat în timp de
șapte luni în acel comitet care era însărci-
nat a face instrucțiunea acestei cause.

   Pdte că pentru D. Misail, care are tot
respectul med, pdte că pentru D-sa aco-
stă îndatorire să tie mai dificile de cât
pentrn cel-l-alțl colegi al D-sale din co-
mitet; dâr credeți-mS, D-lor, că nu este
om mal indispensabile în aceste comisiuni
de cât onor. D. Misail. Și scițl pentru ce?
Nu este vorba uumal de discuțiunile orale
ce trebue să se facă, este vorba și de pro-
bațiunea care trebue să se aducă înaintea
curțel de casațiune, și sunt intim convins
că în acâstă privință nu este altul mai
competinte de cât D Misail. D-sa care a
lucrat cu multă tenacitate ^i și nâpte
trebue să cunâscă mal bine dosarele
care s’att depus pe biuroul Camerei.
Prin urmare D-sa trebue să stea în acel
corniței; așa în cât nu pot adm’te nici
entru D-sa, nici pentru cel-alți membri
in comitet ver un motiv bine fondat de
se descărca de acestă sarcină. înțeleg
ă în cașul când ar lipsi din Cameră unul
uin acel membri pe cari ’i-a ales Camera,
astă-vară. cum este de exemplu D. Voinov,
să se procâdă la uă nouă alegere pentru
acel membru, căci nn putem să avem îu
comitet un om strein, care nu este depu-
tat. Dar pentru cel-alțl uu pot admite în-
locuirea.
   Acum, D-lor, să’ml dațl voe să dic câ-
te-va cuvinte asupra unei alte cestiuni ce
’a ridicat cu acâstă ocasiune. Onorab. D.
Stătescu face apel la înfrățirea tutulor
nuanțelor liberale, în compunerea acestui
comitet. Are dreptul D-sa; și tti dic că
tdte nuanțele pârlitului liberal care a par-
ticipat la punerea în acusațiune a foștilor
miniștri să ia parte in acel comitet de a-
usaținne, dar, D-lor, nu mergeți cu acâ-
tă ideiă pâuâ a sforța consciințele âme-
uilor cari trebue să susție acusațiunea. In
interesul chiar al causel trebue să o în-
redințațl la dmenl cari să o apere din
ită inima iar nu la dmenl cari ar putea
ă aibă dre-care scrupule și să Încrede cu
re-care esitațiune și înduoială. Eu cred
că se vor găsi în acâstă Cameră destule
persâne competinte și-de un merit incon-
testabil care să primâscă de bună voe,
ir nu prin impunere, acâstă însărcinare,
veți deja pe D Stătescu, pe D. Giani,
ari afi declarat că vor merge să susțină
acusațiunea; și însuși D. Danieleanu nu
s’a refusat într’un mod categoric și defi-
nitiv de a face parte din acest comitet,
D-sa v’a pus numai condiținnea da a’l lăsa
timpul să se convingă de fondul cestiu-
el, condițiuno care mie mi se pare fdrte
aționabilă din partea unei persdne care
ne a’șl îndeplini în mod serios un man-
at ce ’i se încredințâsă.
   D. E. Vergiit'. Aci este mandatul țărel,
D-le Cautilli, și trebue să vă duceți să’i

acusați pe acel pe cari ’i-a dat Aduna.ea
țârei în judecată, (sgomot).
   D. G. Cantilli. Mandatul țârei, D-le
Vergatti, nu pdte să’ml impue mie alte
convicțiuni de cât acelea pe care le-am
avut înaintea alegătorilor, nu pdte sS’ml
impue alte convicțiuni de cât acelea care
le-am eu.
   D. E. Vergati. Avis țârei! Elita Bucu-
rescilor să retrage de a susținea aeusa-
țiuuea.
   D. G. Cantili. Mi se pare că ni-
mic nu pdte fi mal drept de cât acâstă ce-
rere fondată ce vă face un deputat de a’l
da timpul să se informase, să se lumînese
să’șl facă convicțiunea, căci alt-fel ați
face un sflrvicitt rătt causel, când veți pune
în comitet nisce dmenl care să nu aibă
convingerea formată de ceia ce trebue să
facă.
   Așa dar este bine să ne înțelegem în-
tre noi spre a nu alege alte persdne de
cât pe acel care pdte să priimâscă de bună
voe și neforțați, cu tdte că, după părerea
mea, aș crede că nu putem alege de cât
unul în locul D. Voinov; cei-alțl trebue
să rămână, acesta este conform cu votul
Camerei. Așa dar în locul D. Voinov am
putea alege pe D. Stătescu cari mi sa
pare că priimesce, și ast-fel cestiunea s’ar
regula în modul cel mal nemerit ce am
putea admite.                  (Va urma)


ANUNOIURI MINISTERIALE

MINISTERUL DE INTERNE

Direcția generală a serviciului sanitar.
   Terminându-se concursul ce a avut loc
la 20 Martie 1877, pentru posturile vacante
de veterinari pe județe, conform regula-
mentului concursurilor pentru posturile
medicale, publicat în Monitorul No. 56,
din 1875.
   Consiliul medical superior, în ședința
sa din 12 Aprilie 1877, având în vedere
procesul-verbal al juriului concursului din
24 Martie 1877, pentru posturile vacante
de veterinari al județelor Bacău, Botoșani,
Făleifi, Ialomița, Ilfov, Nâmțu, Putna, Te-
cuci, Tutova, Vaslui și Vâlcea, publicate
în Monitorul No. 21, din 1877.
   Considerând că, toți D-nii concurenți
ati obținut note satisfăcătdreși anume D-nii
medici veterinari Persu George, 188 punc-
te, Stăncescu ldn 187, lonescu Constantin
164, Diaconescn Paharie 161, Sălcyanu
George 160, Ivlev Constantii. 158, Frun-
descu Nicolae 156, Mihăescu Constantin
155, Negel Nicolae 152, lonescu Teodor
148 și Antonescu Grigore 146 ;
   Arând în vedere și jurnalul comisiei ve-
terinare, cu No. 22, din 31 Martie 1877,
prin care se arătă că medicii veterinari
concurenți optâsă și anume:


   L.  Persu George, pentru județ. Ilfov.
   „  Stănescu ldn,      „         „ Ialomița.
   „  lonescu Constantin „         „   Vaslui.
   „ Diaconescn Paharie „      „ Tutova.
   „  Sălcyanu George,   „         „  Făleifi.
   „  Ivlev Constantin,  „         „    Nâmțu.
   „  Frun^escu Nicolae  „         „ Botoșani.
   „  Mihăescu Const.    „         „   Vâlcea.
   „  Negel Nicolae,     „         „   Bacăti.
   Prin jurnalul încheiat sub No. 343, a o-
pinat ca resultatul acestui concurs, să se
publice în Monitor, și ca D-nii medici ve-
terinari anume arătai-I mal sus, să se reco-
mande autorităților județene, pentru al nu-
mi definitiv în posturile de veterinari de
județe pentru care ati optat.
   Ministerul, conform att. 84 din citatul
regulament, publică acâsta spre cunus-
cința generală.
   No. 923.              1877, Aprilie.

—La județul Doljiti, fiind vacante trei pos-
turi de medici la plășile Amaradia, Dum-
brava și Jiul-de-Sus, retribuite din casa
județului, cu lei 250 lâfă și 100 diurnă
pe lună, se face cunoscut despre acâsta că
D-nir doctori satt licențiațl în medicină,
cari vor dori să ocupe asemenea funcțiune,
să se adresese în scris la direcțiunea ge-
nerală a serviciului sanitar sau la prefec-
tul districtului.
   No. 576.           1877, Martio 19.

  — In județul Teleorman , fiind vacante
douâ posturi de medici de arondismente
retribuite fie-care cu câte 250 lâfă și 100
diurnă pe lună.
   Ministerul publică că persânele medi-
cale competinte caro doresc să ocupe ase-
menea funcțiuni, să se adresese direcțiuni!
serviciului sanitar, spre regulare.
No. 512.              1877, Martie 14.

   — Din âre-carl împrejurări neputându-
se publica pentru luna Aprilie ținerea
concursului pentru ocuparea posturilor a-
flate vacante de medici de urbe și de spi-
tale, după cum se prevede la art. 31 și 53
din regulamentul concursurilor, înserat în
Monitorul oficial No. 56, din 1875.
   Ministerul publică că concursul pentru
ocuparea unor asemenea posturi anume no-
tate în lista de mal jos, va avea loc la 26
Mal viitor, și se va ține pentru posturile
de medici de urbe și de spitale de dincoa
de Milcov în Bucurescl, în localul direc-
țiunel sanitare , âră pentru cele de peste
Milcov îo Iași, la epitropia spitalelor ca-
sei Sf. Spitidon , conform menționatului
regulament.
   D-nii doctori și licențiațl în medicină
care ar dori să se presinte la concurs, vor
înainta cererile D-lor direcțiunel sanitare
cu 20 dile înainte de ijioa concursului uă
dată cu tâte actele ce ar proba drepturile
de admisibilitate la concurs cerute de art
35 și 55 din citatul regulament.

29 Aprilie (11 Maiti) 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMANEI

2863

Tablou de posturile de medio! de spitale și de
   orașe aflate vacante cari urmesă. a se da cu
   concurs potrivit art, 39 și 57 din legea sa-
   nitară și art. 1 din regulamentul concursu-
   rilor.



Numirea postărilor.



    I. Medicii de spitale.


Spitalul Stamati, județân
    din Sucâva...............
Spitalul județului Olt. .
    „                    „ Teleorman.
    „         „ Bolgrad .
    „ UrzicenI, din jude-
    țul Ialomița ...
Spitalul DrăgJșanl, din ju-
  dețul Vâlcea..........: .
Spitalul Orezu, din județul
    Vâlcea................
Spitalul județului Putna .


   II. Medicii de orașe.
  ieședințe de județe la care
  sunt admiși numai doctori
  în medicină :
Irașul Cahul.............
  „ Tergu-Jiulul. . . ■
  „ Pâtra................
       Turnu-Măgurele. .
       Bolgrad...........
  » Huși.................
  , Caracal..............
Târguri pentru cari pot con-
  cura și licențiațl în medi-
  cină :
Zimnicea , diu județul Te-
  leorman...................
loșiori-de-Vede, din jude-
  țul Teleorman ...
Reni, din județul Ismail. .
Oltenița , din județul Ilfov.
Medic al comunei Lescidre-
  le, județul Sucâva . . .


Pe Iun?
lefi.

Lei.

320
350
250
350

40
30
25
25

250 10

300 19

300 12
120 20

200
300
250
200
200
250
350

250

200
250
220

200


Eforia spitalelor civile.
   Sâmbătă , la 30 Aprilie curent, se va
ine licitațiune pentru construirea a trei
larace de scânduil destinate pentru bol-
navi, din cari două la spitalul Philautro-
>ia și una la spitalul Colentina.
   Platul, devisul și condițiunile după
-are se vor licita aceste barace, se pot ve-
lea la eforie îu orl-ce oră de lucru.
   No. 2,628.         1877. Aprilie 27.



MINISTERUL AGKICULTUREI, COMER-
CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE.
   Ministerul agriculturel, comerciului și
.ucrărilor publice, face cunoscut că, în


,urma presentărel diplomei de inginer de
la scdlă din Gând, se recundsce D-lui Idn
Al. Catargi. titlu de inginer în țâră.
  No. 3,955 bis. 1877, Aprilie 25.

     - Fiind că la licitația ținută în (jioa
de 15 Aprilie, nu s’a presentat nici un con-
curent spre a lua în antreprisă lucrarea
pentru apărarea malurilor la uă parte din
debarcaderul pescărielor de la Vâlcov, din
județul Ismail, ministerul publică o nouă
licitație pentru darea în întreprindere a a-
eestel lucrări;
   Licitația sa va ține atât la acest mini-
ster cât și la prefectura județului Ismail,
unde se află reședința comitetului portu-
rilor, în (jioa de 23 Mal viitor, ea se va
deschide fix la orele 4 post-meridiane.
   In ceea ce privesce modul cum are a se
ține licitație, garanția provisorie ce trebue
a depune concurențil spre a li admiși la
licitație și alte detaliurl relative la aedstă
lucrare, concurențil pot lua cunoscință diu
publicația cu No. 2,103, înserată în Mo-
nitorul No. 59.
   No, 3,927.    3    1877, Aprilie 25.

   — Fiind că la licitația țifiută în dioa
de 16 Aprilie, pentru vinderea materiale-
lor scdse din împrejmuirea curții minis-
terului, nu s’a presentat nici un concurent,
se publică uă nouă licitație pentru (jioa
de 29 Aprilie 1877; detaliurl se pot ve-
dea în publicația cu No. 3,279, înserată
în Monitor.
  No. 3,973.          1877, Aprilie 25.

   — Se scdte în licitație venderea instru-
mentelor vechi ale scâleî tehnice din Iași,
după lista înserată în josul acestei publi-
cații ; licitația se va țiue atât la minister
cât și la prefectura județului Iași, pentru
«jioa de 20 Mal viitor, când D-nii concu-
rențl sunt rugați a se presența cu oferte în
regulă; garanția provisorie este de 10 la
sută, din valdrea totală a estimațiunel; li-
citația orală este admisibilă, resultatul va
fi definitiv, după aprobarea licitației de D.
ministru.
  No. 3,978.          1877, Aprilie 25.


MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC-
           ȚIUNEI PUBLICE.
   Devenind vacantă catedra de limba și
literatura română de la cursul superior al
scâleî centrale de băețl din Bolgrad, între-
ținută din fondurile sele, ministerul, con-
form intervenitei comitetului de inspecți-
une al acelei scoli și amjind pe consiliul
permanent al instrucțiunel, publică con-
curs pentru ocuparea în mod provisor a a-
cestel catedre, pe (jioa de 1 Septembre vi-
itor ; concursul .se va ține în Bucurescl,
d’naintea juriului esaminator, ce se va in-
stitui la timp în palatul universitățel.
  No. 4,050.        1877, Aprilie 25.


MINISTERUL DE FINANCE

Cnsierja jndețnlul Sucâva.

   Debitantul Vasile Cornea, din urba Făt
ticeni, acest județ, perfjend brevetul de
licență, sub No. 112, se publică conform
art. 11 din regulamentul de aplicația a-
cestel legel, ca acea licențe este și rămâne
anulată.
   No. 2,559.        1877, Aprilie 21.

Casieria jndețnlul Teleorman.

   Pentru (jioa de 2 Mal viitor, destinâu-
du-se a se vinde priu licitație publică în
localul acestei casierii și prin pacja for-
melor legale, 200—260 chile mari grâfi și
200—300 deto porumb, avere a fostului a-
rendaș al moșiei Baldovinesci-Ciolănesci,
sechestrată prin legea urmărirel pentru
neplată de arendă.
   Casieria publică despre acâsta spre ge-
nerala cunoscință a doritorilor.
   No. 3,268.        1877, Aprilie 19.

   — Din lipsă de concurențl neputendu-
se vinde prin licitație publică îa localul
casieriei, în dioa de 19 curent, următârele
cătiml de producte sechestrate prin legea
urmărirel, pentru datorii din arenijl de la
arendașii moșiilor Statului notate mai jos
însă :
   20 chile mari porumb, sechestrate pen-
tru suma de lei 531, bani 79 jumătate din
producte la arenda doⁿ enului Turnu, pe
1866, 1869, 1868 și 1870.
   49 chile mari porumb de la moșia Dă-
nesci-Uda.
   60 chile mail or<j și 16 banițe, de la
trupul Suhaia.
   206 chile mari porumb și 1 baniță apro
ximativ deto.
   63 capete vite mari, de la moșia Dobro-
vfițu.
   1 batoză de bătut pi-rumb deto.
  85 chile mari grâfi, de la moșia Plopi.
  69 deto porumb și 10 banițe deto.
  35 deto onj deto deto.
162 deto porumb aproximativ deto Peptea.
   15 deto grâti, 50 deto ghircă, 50 deto
ord și 20 deto ovâcj, de la moșia Belitori.
   418 chile mari porumb, de la moșia
Frumâsa.
   318 deto, deto Păulâsa.
   280 deto. deto Spătărei.
   32 deto onj și 4 deto giâu de la moșia
Beciu, județul Olt, căutată în regie.
   47 deto grâu, 37 deto orej și 15 deto o-
v&j, deto Tolcesca, județul Teleorman deto
   200 chile mari porumb, de la moșia Li
curiciu, a eforiei spitalelor civile.
   Casieria pe da uă parte, prin procesul-
verbal ce a dresat îu acea (ji, a amânat ven-
(jârea diselor producte pentru (jioa de 5
Mai viitor, când urmâsă a se efectua prin
licitație publică în localul acestei cas’erii

.iOMTOKUL jFICIAL AL nONiM

29 Aprile (lx Maiftj 1877

și prin pasa formulelor legale, eră pe de
alta, publică spre cunoscința amatorilor
în gbnere.
   No. 3 334.        1877, Aprilie 21.



MINISTERUL DE RESBEL

Regimentul 2 do artilerie.
  Soldații reserviștî mal jos notați deșer-
tând, sunt rugate tdte autoritățile din țâră
a lua măsurile pentru prinderea și înain-
tarea lâ corp.
  Cbnătantin Ion, din cdmuna Berceni
plasa Sabaru, districtul Ilfov.
  Stoiciu Ion, din comuna Chiajna, plasa
Snagovu, districtul Ilfov, luând cu dânsul
lă tunică garnitura I, uă pereche panta-
loni de ordonanță garnitura I, un chipifi
garnitura I și un bidon mic.



Administrația demonilor și pădurilor
                Statului.
   Din causa lipsei de concurenți, nepu-
tându-se efectua la 30 Martie espirat, li-
citațiunea auunciată prin Monitorul No.
59, pentru vândârea spre esplo itare a 5
parcheta din pădurea Crucânu, situată în
Județul Tutova, pe comptul D-lul Mj 8.
grumala, care nu s’a conformat condi-
iunilor întreprindere! de a respunde pre-
țul primului parchet și a depune garanția
lefinitivă, administrația scdte din noii în
vâncjâre acele parchete tot pa comptul nu-
mitului domn.
   Se aduce la cunoscința publică că, li-
citația se va ține în dioa de 30 Aprilie
curent, atât la Iași cât și la Bârlad, lapre-
ecturele acelor județe, și că parchetele
e vând cu condițiunile generali de es-
ploatare, publicate în Monitorul oficial
No. 222, din 6 ( ctombre 1876, și cele
speciale, înserate în Monitorul No. 2, din
4 Ianuarie 1877, cu cari sunt vândute ac-
tualului cumpărător D. Zgrumala. Lici-
tația va începe la ora 1 p. m.
   Doritorii d’a cumpăra acele parchete,
se vor presenta la licitație în rjioa sus in-
dicată, cu garanții provisoril în valâre de
   No. 10 207.       1877, Aprilie 11.

   La 6 Mal 1877. ora 2 din di. urmând a
e ține licitațiune pentru vândârea a 35
obligațiuni rurale de Bucovina, în valdre
ie lei noul 175 800, safi florini 87,900 cu
Cupdne neexigibile.
   Administrațiunea publică acesta spre
cunoscința persdnelor ce ar dori a cumpăra
citatele efecte, spre a se presenta la con-
curență în locul acestei administrațiuni,
înde urmesă a se efectua licitațiunea la
Jioa și ora defiptă, însoțiți fiind d« garan-
iile provisoril ce se cer și care urmâsă a
fi în valdre de Itl 17,000 în numerar sau

efecte publice recunoscute de Stat; es
plicânduse tot-d’o-dată că persona asupra
căreia se va adjudeca și confirma vândârea
acelor obligațiuni, va fi datâre în cas d’a
se aproba licitația, să verse la thesaur
până în termen de 5 dila de la confirmare,
în numerar preciul ce ar resulta pentru a-
cele efecte de la licitațiune, după care nu-
mai se va restitui adjudecătorului garan-
ția provisorie.
   No. 9,217 (3-3) 1877, Aprilie 2.

   Se publică spre cunoscința generală că
la 2 a viitârel luni Mai, se va ține licita-
țiunp la prefectura județului Doljiu, pentru
vândârea spre esplâtare a cinci parchete
din pădurea Statului, opritura Criveî din
județul Doljiu, pe periodul de cinci ani,
cu începere de la 1 Sept°mbre 1877 și cu
condițiunile generale și specială publicate
în Monitorul oficial, No. 222 din 6 Oc-
tombre 1870.
   Doritorii de a lua în întreprindere es-
plâtarea acestor parchetș, se vor presinta
la licitațiune cu garanții provisoril în
suma de lei...
   No. 7,492.          1877, Martie 5.

   — Find-că D. Dem. Angelescu cumpă-
rătorul a 5 parchete din pădurea Buciu-
mil, situată în jndețnl Iași, spre a le es-
plâta în periodul de 5 ani până la l-iu
Saptembre 1881, nu s’a conformat condi-
țiunilor vândâre! de a depune garanția de-
finitivă și a respunde preciul primului
parchet și taxa de înregistrare, adminis-
trațiunea, conform condițiunilor din con-
tract, scâte în vâmjâre pe comptnl numi-
tului acele parchete.
   Se publică dâră spre cunoscința gene-
rală că la 30 Aprilie curent, se va ține
licitațiune la prefectura da Iași, pentru
vândârea acelor parchete după regulamen-
tul de licitațiune și cu condițiunice ge-
nerale publicate în Monitorul oficial, No.
222, din 6 Octombre 1876 și cele speciale
din Monitorul No. 258, din 19 Noembre
acelaș an cu cari sunt vândute D-luî An-
gelescu. Licitația va începe la ora 1 post
meridiane.
   Doritorii de a lua în întreprindere es-
plâtarea acelor parchete, se vor presenta
la licitațiune în dioa mai sus fixată fixată,
cu garanția provisorie în valâre de lei 2552
bani 89.
   No 9820.            1875, Aprilie 7.

   Vădând că din erâre s’a publicat prin
foile Monitorului oficial, numerile 53, 63,
70 72 și 82, adoua sfâră de moșie numită
Malamncu din județul Prahova, în întin-
dere de 300 pogânearătură, având năcăș-
ciâră de gard, evaluată cu lei 18,370; ad-
ministrațiunea publică spre generala cu-
nosciință, că acâstă moșie nu se mal vin-
de în dioa de 17 Maiu viilor.
   No. 10 925.       1877, Aprilie 18.


ANUNCIURÎ JUDICIARE


LICITAȚIUNE

Tribunalul Prahova, secția 1.

   La 28 Mal 1877, la 10 ore diminâța, s’a
decis a se vinde cu licitație la acest tri-
bunal, dupe cererea Statului, averea imo-
bilă a D-lul lancu lordăchescu, fost per-
ceptor din comuna Băicoiu, spre despă-
gubirea Statului de suma banilor prevă-
ilută în jurnalul onor, consiliu de miniștri
No. 6, din 1875 care avere se compune
din: uă casă cu 2 încăperi și în dos uă
cuhnie, construcție de gard, lipite cu pă-
mânt și tencuite, învelite cu șindrilă, în
dosul casei un grajd, uă pivniță și un Șo
pron construit cu gard, învelite cu pae,
împrejmuite cu gard și în faciă despre șo-
sea cu uluce, situate pe uă ciosvârtă loc,
dat dupe legea rurală, în facia casei cu
șosea comunală, în spate G. Pupa Ene și
cu Ținea lui DrăghicI și eu hanul boeresc,
situate tâte aceste bunuri în comuna Băi-
coiu, plasa Filipesci, acest județ.
   Descrisul imobil, dupe atestarea grefei,
s’a găsit afectat la următârea împrejurare:
laneu lordăchescu nu pâte înstreina ca-
sele cu locul lor, din comuna Băicoiu, fi-
ind poprit dupe cererea fratelui s?il Cos-
taehe lordăchescu, anul 1867, Februarie
1, dosarul 6, din 1867, opisul secția I, pe
1867, lit. I. No. 1.
   Se publică de acâsta și se somâsă toți
aceia care ar pretinde veri un drept de
proprietate usufruct, servitute, chirie, pri-
vilegiu, hipotecă safi ori ce alt drept asu-
pra acestor bunuri urmărite ca înaintea di-
lel de adjudecație să se presinte la acest
tribunal, spre a’șl arăta pretențiunile lor
ce vor fi având, sub pedâpsă de a nu li se
mal ține în sâmă, conform al. III de sub
art. 506 procedura civilă.
   No. 16,511.      1877, Aprilie 22.

Tribunalul de Dâmbovița.

   In dioa de 28 Iunie 1877, la ora 10 di-
minâța, este a se vinde și adjudeca în
pretoriul acestui tribunal:
   Una pereche case cu locul lor moște-
nesc, în mărime ca de 3 pogâne. constru-
ită de zid în paiantă, cu trei încăperi, și
acoperite cu șindrilă, având și dependin-
țele acestea, uă altă casă cu două odăi și
învelite cu trestie, un pătul pe 18 furci,
alăturea cu douSș iprâne, magasie și grajd
sub un acoperiș de scânduri, un alt grajd
de zid cu șopron învelite cu scânduri de
brad; locul acestor case se învecinesce
spre răsărit cu Nae Bolovănânn, spre a-
pns cn Licsandru S’ancu, spre mâdă-di
cu ulița oboru vechili spre mâdă nâpte
cn drumu de lângă șanț.
   Aeest imobil este situat în orașu Târ-

29 Apriii® (11 Mai) 1877

WNllURUL OFICIAL AL ROMANȚAI

2865

govisce, suburbia Lemnu, stafia Oboru
Vechiii, avere proprie a decedatului Ghiță
Câmpeanu. fost de profeâune arendaș, și
cu domiciliul în Târgoviște, care se vin-
de îu achitarea Statului de creanță coprin-
să îq jurnalul consiliului de miniștri No.
7 din 1874.
   Deslusindu-se însă că acest imobil s’afi
găsit afectat ca garanție pentru secuestru
înființat lui Badea Păun, și alțl, în anul
1865 și in anul 1871, idem pe averea
D-lul Tache Tănăseseu
   Se publică dâră acâstă vândâre, spre
cunoscința generală a D-lor amaiorl și a
celor ce ar pretinde vre un drept de pro-
prietate, usufruct, servitute, chirie, pri-
vilegia, ipotecă saă ori-ce alt drept asu-
pra bunului urmărit, să se arate la tribunal
cu asemenea cereri mal ’nainte de diua
vânturi, căci la din contra nu lise vor mal
considera.
   No. 7,041.        1877, Aprilie 19.



3ITAȚIUNI

Tribunalul Ilfov, secția I corecțională.
   D. Dumitru Tudor, servitor cu domi-
cilii! necunoscut, este citat ca prevenit
pentru escrocherie, a se presenta la acest
tribunal, în dioa de 20 Iunie 1877; căci
în cas contrar, se va judeca îq lipsă.
   No. 17,150.       1877, Aprliie 22.

   — D. Dumitru Moscu, cn domiciliul
necunoscut, prevenit pentru escrocherie,
este citat la acestă sesiune, pentru (Jioa
de 1 Iunie, 1877, cunoscând că, de nu va
fi următor, se va judeca în lipsă.
   No. 17,146.       1877, Aprilie 22.

      D. Marin Stan, cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal, în
^ioa de 7 Iunie 1877-, a se cerceta ca pre-
venit pentrn furt; cunoscând de nu va fi
următor se va judeca în lipsă.
   No. 17,143.       1877 Aprilie 22.

   — D. Ignati Sanifel și Solomon Dania,
cu domiciliurile necunoscute, sunt citați ca
prevenițl pentru vagabondaj, a se presen-
ta la acest tribunal, în dioa de 11 Iunie
1877, la orele 11 diminâță, căci în cas
contraria se vor judeca în lipsă.
   No. 17 135.       1877, Aprilie 22.

Tribunalul Ilfov, secția II corecțională

   D. Cariagdi Costache, cu domiciliul
necunoscut, este chemat la acest tribu-
nal. în ijioa de 8 Iunie, la 11 ore de dimi-
nâță, spre a se cerceta ca prevenit în pro-
cesul pentru bătae și insultă; având în ve-
dere că. de nu va fi următor, se va judeca
în lipsă.
   No. 12 332.       1877, Aprilie 22.


   — D. Petre Enache, sergent, cu domi-
ciliul necunoscut, este chiămat la acest
tribunal, îq dioa de 8 Iunie 1877, la 11
ore de diminâță spre a se cerceta ca pre-
venit Îq procesul pentru bătae, având în
vedere că, de nu va fi următor se va ju-
deca în lipsă.
   No. 12 313.        1877, Aprilie 22.

      D, Preda Ghiță, cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal, în
clioa de 14 Iunie 1877 la 11 ore de dimi
nâță. spre a se cerceta ca prevenit îq pro-
cesul pentru bătae, având în vedere că,
de nu va fi următor, se va judeca în lipsă.
   No. 12 919.        1877. Aprilie 25.

   — D. Dumitru Tudor cel dice și Petre
Gâmbașu, cu domiciliul necunoscut, este
chemat la acest tribunal, în dioa de 11
Iunie 1877 la 11 ore de diminâță; spre a
cerceta ca prevenit în procesul pentru re-
beliune, având în vedere că, de nu va fi
următor, se va judeca în lipsă.
   No. 12,658.        1877, Aprilie 25.

   — D. lanoș Feraru, cu domiciliul ne-
cunoscut, rste chemat la acest tribunal
îq dioa de 10 Iunie a. c , la 11 ore de di-
minâță, spre a se cerceta ca prevenit în
procesul pentru bătae, având în vedere
că, de nu va fi următor, se va judeca îo
lipsă.
   No. 12 603.        1877, Aprilie 22.

   — D. Nicolae Alecsandru cu domici-
liul necunoscut, este chemat la acest tri-
bunal, în dioa de 10 lunifi 1877, la orele
11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenit
în procesul pentru bătae; având în vedere
că, de nu va fi următâre, se va judeca în
lipsă.
   No. 12,548.          1877, Aprilie 22.

   —D. Radu Flori șt ânu, cu domiciliul ne-
cunoscut, este chemat la acest tribunal, în
dioa de 9 Iunie 1877, la orele 11 dimine-
ța, spre a se cerceta ca prevenit în proce-
sul pentru contravenț'e; având în vedere
că, de nu va fi următor. se va judeca în
lipsă.
   No. 12 434.        1877, Aprilie 22.

      D. Niculi G. și Angliei Limongiu
cu domiciliul necunoscut sunt chemați la
acest tribunal, în dioa de 11 Iunie 1877,
la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta
ca prevenițl în procesul pentru bătae; a-
vând îq vedere că, de uu vor fi următori,
se va judeca îo lipsă.
   No. 12,686         1877, Aprilie 25.

   — D. Nae Rîidulescu, din Bucuresci,


este chemat la acest tribunal, în dioa de’
111 Iiinifi 1877, la orele 11 de diminâță,
spre a se cerceta ca prevenit îu procesul


pentru furt; având ta vedere că, de nu va
fi următor, se va judeca îq lipsă.
  No. 12,704.        1877, Aprilie 25.

    — D. Dumitru G., cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal, în
dioa de 13 lunifi 1877. la orele 11 de di-
mineță, spre a se cerceta ca prevenit în
procesul pentru furt; având în vedere că
de nu va fi următor, se va judeca în lipsă.
    No. 12,785.       1877, Aprilie 25.

    — Bucătăriasa D-lul Frank Croitofu
cu domiciliul necunoscut, este chemată ta
acest tribunal, în dioa de 13 Iunie 1877,
orele 11 diminâță, spre a se cerceta că
prevenităîn procesul pentruinsultă și ame-
rințare ; având în vedere că , de nu va fi
următor, se va judeca în lipsă, j
   No. 12,810.        1877, Aprilie 25.

    — D. Nicolae Ion Duma, cu dornici iul
necunoscut, este chemat la acest tribunal
în dioa de 13 luniu 1877, la 11 ore de
diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în
procesul pentru furt; având îu vedere că,
de nu va fi următor, se va judeca în lipsă»
    No. 12,817.         1877, Aprilie 25

    — D. Constandin Mihaifi. cu dornici
lini necunoscut, este chemat Ia acest tri-
bunal, în di<>ade 13 Iunie 1877 , la orele
11 a. m., spre a se cerceta ca prevenit pen-
tru bătae; avend îu vedere că, de nu va fi
următor, se va judeca în lipsă,
   No. 12,823.       1877, Aprilie 25.

Tribunalul de Olt.

    — D. Ilie lân Roncă, cu domiciliu'
necunoscut, se citâsă ca, în di°a fift 12
Maifi 1877, să vie la tribunal ca Incul-
pat; contrarie, se va resolva proeesu îo
lipsă.
    No. 8 895         1877, Aprilie 21.

    — D Hadu Dumitru, cu domiciliul ne-
cunoscut, se citâsă ca, în dioa de 12 Mai
1877, să vie la tribunal, ca inculpat; con-
trarifi, se va resolva procesul în lipsă.
    No. 8 894.        1877, Aprilie 21.

    — D. Antonii! Ido Radu cu domiciliu
necunoscut, se citâsă prin acesta ca în
dioa de 12 Maifi 1877, să vie la tribunal,
I ca inculpat; eontrarifi se va resolva pro-
cesul în lipsă.
   No. 8 896.        1877, Aprilie 21.

     - D. Vătafu lancu Costache, cu domi-
ciliul necunoscut, se citâsă ca, în dioa de
12 Maifi 1877, se.vie la tribunal ca in-
' culpat, contrariti seva resolva procesul
în lipsă.
   No. 8,897.         1877, Aprilie 21.

   — D. lancu Ionescu, diu Corbu, cu do-

2866

miTORUL OFIOIAL AL ROMÂNIEI

29 Aprilie (11 MaiiT) 1877

miciliul necunoscut, se citâsă prin acâsta
os, la 18 Maiu 1877, se vie la'tribunal ca
inculpat contrariu se va condamna în lipsă.
  No. 7 899.         1877, Aprilie 20.

      D lui Maria Ion, din Corbu, eră acum
cu domiciliul necunoscut, se citâsă ca, la
18 Mal 1877. să vie la tribunal, ca incul-
pat; contrariu, se va condamna în lipsă.
  No. 7,898.         1877, Aprilie 20.

      D Maria George, cu domiciliul ne-
unoscut, se citâsă ca, la 9 Mai 1877, să
vio la acest tribunal, ca inculpat; contra-
riu, se va condamna în lipsă.
  No. 8,569.         1877, Aprilie 21.

      D. I6n Bonep, cu domiciliul necu-
noscut se cit să ca, la 11 Mal 1877, să
vie la acest tribunal, ca inculpat; contra-
rii!, se va condamna în lipsă.
  No. 8,359.         1877, Aprilie 20.

Tribunalul de Argeș.
   O. Dumitru Stroe, din comuna PitescI,
plasa PitescI, districtul Argeș, este citat
ca în dioa de 16 Mal 1877, ora 10 dimi-
nâța, să vie la acest tribunal, a se înfățișa
în procesul ce se inculpă pentru furt; cu-
noscând că, nefiind următor procesului
conform art. 182 din pr. penală, se va ju-
deca în lipsă.
   No. 27,748.     1876, Noembre 19.

   — D. Gheorghe Antoneseu, sub-chirurg,
din comuna Cremenari, plasa Oltu, dis-
trictul Argeș, este citat ca, în <}ioa de 3
Septembre 1877, ora 10 diminâță, să vie
la acest tribunal, a se înfățișa în procesul
ce se inculpă pentru furt; cunoscând că,
nefiind următor procesului, conform art.
182 din pr. penală, se va judeca în lipsă.
   No. 4 342.      1877, Februarie 21.

    - D. Ghiță Protopopescu Vărlugă, din
comuna BăiculescI, plasa Argeș, distric-
tul Argeș, este chemat ca, în 4i°a de 31
Octombre 1877,"ora 10 diminâță, se vie la
tribunal, a’și susține oposița ce a făcut
contra sentinței corecțională, No. 186, din
1877; cunoscând că, nefiind următor, pro-
cesul se va judeca în lipsă.
   No. 7 549.        1877, Martie 22.

   — D. Nicolae Mihail, din comuna Stoi-
ceni, plasa Oltu, districtul Argeș, este ci-
tat ca, în <}ioa de 3 Septembre 1877, ora
10 diminâță, să vie la acest tribunal, a se
înfăcișa în procesul ce sa inculpă pentru
furt; cunoscând că, nefiind următor proce-
sului, conform art. 182 din pr. penală, se
va judeca în lipsă.
   No. 4 343.      1877, Februarie 21.

Tribunalul de Vlașca.
  D. Marin Constantin, cu domiciliul ne-

cunoscut, se citâsă ca, în <jioa de 19 Maiu
1877, la ora 10 de diminâță, să vie la a-
cest tribunal, spre înfățișare ca inculpat
pentru furtul a doul cal și uă căruță; cu-
noscând că, ne fliind următor se va judeca
în absență, conform legel.
   No. 8,667.         1887, Aprilie 22.

      D. I. Mărescu, din comuna Frătesci,
este citat ca, în dioa de 25 Maifi 1877, ora
10 de diminâță. să se presinte la acest
tribunal, ca inculpat în procesul pentru că
a sfărâmat semne de hotare; cunoscând că
nefiind următor acestei citați uni, se va ju-
deca în lipsă.
   No. 2,283.      1877, Februarie 27.

  —D-na Maria Constadinidi, din comuna
Tămășesci, se citâsă ca, în d.i°a d⁰ 3 Iu-
nie 1877, Ia orele 10 de diminâță, să vie
la acest tribunal, a se înfăcișa în procesul
în care se inculpă pentru înpotrivirea au-
toritățel; cunoscând că, nefiind următâre,
se va cerceta procesul în lipsă, conform
legei.
   No. 4,997.      1877, Februarie 23.

Tribunalul de Ialomița.

   D. Lixandru Panait, din comuna Bărcă-
nesci, âră acum cu domiciliul necunoscut,
se citâsă printr’acâsta ca, în dioa de 1
Iunie 1877, la orele 10 de diminâță, să vie
la acest tribunal, a se înfăcișa în procesul
în care se inculpă pentru furt; cunoscând
că, nefiind următor, se va cerceta procesul
în lipsă, conform legei.
   No. 7,875.         1877, Aprilie 20.

   — D. Ion Vrăscânu, cu domiciliul ne-
cunoscut, se citâsă prin acâsta ca, la 1 Iu-
nie 1877, la orele 10 de diminâță, să vină
la acest tribunal, ca inculpat în procesul
pentru furt; cunoscând că, nefiind urmă-
tor , se va resolva procesul în lipsă, con-
form legel.
   No. 7,881.         1877, Aprilie 20.

   — D. I6n, servitorul D-lul Șerban Ion,
cu domiciliul necunoscut, se citâsă prin-
tr’aeâsta ea, în (Jioa de 1 Iunie 1877 , la
orele 10 de diminâță, să vină la acest tri-
bunal, a se înfăcișa în procesul în care se
inculpă pentru bătae; cunoscând că, nefi-
ind următor, se va cerceta procesul în lip-
să, conform legel.
   No, 7,894.         1877, Aprilie 21.

   — D. Gheorghe Serba, cu domiciliul
necunoscut, se citâsă printr acâsta ea , îu
ijioa de 1 Iunie 1877, la orele 10 de dimi-
nâță, să se presinte înaintea acestui tribu-
nal, spre înfățișare în procesul în care se
inculpă pentru bătae ; cunoscând că , ne-
fiind următor, se va cerceta procesul în
lipsă, conform legel.
   No. 7,892.         1877, Aprilie 21.


   — D. Vlad Nicolae Cojocaru, cu domi-
ciliul necunoscut, este citat printr’acâsta
ca, în dioa de 3 Maiti 1877, la orele 10 de
diminâță, să se presinte la acest tribunal,
ca inculpat în procesul pentru furt prin
spargere; cunoscând că, nefiind următor,
se se va cerceta procesul în lipsă, con-
form legel.
   No. 7,613.        1877, Aprilie 18.

      D. Gheorghe Stanciu Isac, cu domi
ciliul necunoscut, se citâsă printr’acâsta
ca, în <j.ioa de 25 Mal 1877, la ora 10 di
mineță, să vie înaintea acestui tribunal,
spre înfăcișare în procesul în care este in-
culpat pentru furt; cunoscând că, nefiind
următor, procesul se va resolva în lipsă,
conform legel.
  No. 7,598.         1877, Aprilie 18.

Tribunal nl Prahova, secția II.

   D. Ghiță Andreescu, fost cu domiciliul
în Târgul Filipesci, âră acum necunoscut,
este citat ca, în cjLioa d⁰ 28 Mal 1877, la
ora 10 diminâță, să vie la acest tribunal,
spre a se cerceta ca inculpat într’un pro-
ces corecțional; cunoscând că, nefiind ur
mător, se va judeca procesul în lipsă, col
form art. 182 din pr. penală.
   No. 10,602.       1877, Aprilie 21.

Tribunalul de Muscel.

   D. Bucur Simion, din comuna C.-Lung,
județul Muscel, âră acum necunoscut, se
citâsă ca, în $ioa de 11 Mai 1877, la ora
10 diminâță, să vie la acest tribunal, a se
înfățișa în procesul în care se inculpă pen-
tru lovire; cunoscând că, nefiind următor
se va cerceta procesul în lipsă, conform
legel.
   No. 8,434.        1877, Aprilie 12.

   — D. Ilie Dinu Enache, actualmente
soldat din armata permanetă, se citâsă ca,
în (jioa de 1 Iunie 1877, la ora 20 dimi-
nâță, să vie la acest tribunal, a se înfăți-
șa în procesul în care se inculpă pentru
lovire; cunoscând că. nefiind următor, se
va cerceta procesul în lipsă, conform legel.
   No. 9,617.        1877, Aprilie 21.

Tribunalul de Dâmbovița.

   D. Kăduță Cismarn, domiciliat în co-
muna Titu, acum cu domiciliul necunos-
cut, este citat prin acâsta ca, în tiioa de 9
Mal 1877, la ora 10 diminâță, să se pre-
sinte la acest tribunal, ea inculpat pentru
furt; cunoscând că, nefiin următor acestei
citațiunl, se va condamna în lipsă.
   No. 5,210,        1877. Martie 16.

Tribnualnl de Teleorman.

  Stan Oprea Iove, cu domiciliul necu

29 Aprilie (11 MaiQ) 1877

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

2867

noscut, este citat ca, îu dioa de 30 Apri-
lie curent la ora 10 diminâță, să se pre-
sinte la tribunal, ca iuculpat pentru furt
de cal.
  No. 8 992.          1877, Aprilie 21.

      lâu T. Vălânu, cu domiciliul necu
noscut, este citat ca, în dioa de 7 Maî 1877,
ora 10 diminâță să se presinte la tribu-
nal, ca inculpat pentru furt de bol; con-
trar, se va urma couform legeî.
  No. 8,970.          1877, Aprilie 21.


Corpul portăreilor tribunalului Co-
vurlnl.
   Se face cunoscut D-luî Oscar Sfab, do-
miciliat în Drezda (Saxonia) imperiul Ger-
man publicarea afiptulul după publicație
No. 209. relativ la vândârea imobilului
D-sale, urmărit de D. Nicolae Luca , și
care afipt se publică mal jos.
   No. 318.          1877, Aprilie 6

AFIPT.

Tribunalul Covurlnl, secția I.

   La 16 Septembre 1876, fiind pus la or-
dinea $ilel vâmjlârea imobilului D-lul Os-
car Șfab, domiciliat în Dresda (Saxonia),
imperiul German, urmărit de D. Nicolae
Luca, domiciliat în Galați, pentru suma
de 9,860 lei niui capital și 1700 lei noul
cheltuell de judecată, plus acele de urmă-
rire și timbru, îu basa sentinței tribuna-
lului local, No. 49 din 1872, confirmată
și prin decisiunea curțel apelative din
Focșani, secția II, No. 10, d‘n 1874 re-
masă definitivă și învestită cu formula e-
secutone, nu s’a putut efectua, din causă
că partea interesantă nu a depus corpului
de portărel taxele și timbrul, necesare
pentru facerea) ublicațiunilor, și prin jur-
nalul din acea i .3,128, a închis ven-
(Jerea, și prin acel cu No. 794, din 18
Februarie 1877 a dispus, după cererea
creditorului, redeschiderea vâncjărel acelui
imobil, a cărui situațiune, sarcini, îmbu-
nătățiri și condițiuni sunt publicate în
gazeta de Focșani, No. 41, din 24 Apri-
lie 1876.
   Așa dâră, se publică din nou vândârea
acestui imobil cu termen de 60ijil⁰libere,
auunciându-se pe persânele ce ar dori să’l
cumpere, să se presinte cu garanțiile pre-
tinse de lege îu camera acestui tribunal,
pe la orele 12 din <jLi. în cea d’ântâîiji lu-
crătâre, după espirarea enunciatulul ter-
men care se va calcula de la data înseră-
rel presentel prin Gazata de Focșani, când
urmâsă a se face vân<)erea.
   Presența publicație a apărut în gazeta
de Focșani, No. 22, din 15 Martie 1877.
                              No. 209.

  Judecătoria ocolului I din Bucuresci.
   D. căpitan Rudânu, cu domiciliul ne-


cunoscut, este citat a veni Ia acâstă jude-
cătorie, îu (lioa de 4 Iunie viitor la orele
10 și jumătate ore dodiminâță, spre a res-
pund) la inteiogatoriul civil la care es-
te chemat de D. Nicolae loanid și com-
panie, dâcă va recunâsee sau nu dator
suma de lei vechi 276 par. 36; cunoscând
că, la cas de nevenire procesul se va re-
solva în absența D-sale.
No. 1,552.          1877, Aprilie 22

MANDATE DE ADUCERE.

Judele de instrucțiune al tribunalului
                 Ilfov.

   In numele legei și al M. S. Domnului,
Noi M. Dedu, judecătore de instruc-
țiune pe lângă acest tribunal, mandăm și
ordonăm tutulor portăreilor sau agenți al
putere! publice să aducă înaintea nâstră,
conformându-se legei, pe Anica George,
cu domiciliul necunoscut, ca să fie ascul-
tat asupra inculpărilor ce i se aducă de
furt.
   Cerem de la toți depăsitaril puterel pu-
blice de a da ajutor, în cas de trebuință
pentru esecutarea mandatului de faciă.
   Dat la 25 Aprilie, 1877.
                             No. 1,433.

   - In numele legeî și al M. S. Domnului,
Noi C. Vlădoianu, judecător de instruc-
țiune al acestui tribunal, în virtutea facul-
tățel ce ne dă legea de procedură crimi-
nală, mandăm și ordonăm ca, Vasile Ge-
orghe, emancipat, dosit din comuna Co-
mana, unde ’șî are domiciliul, să fio adus
la cabinetul nostru, la 18 Mal viitor
spre a i se lua interogatoriul pentru furt.
   Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cinâsă agentul puterel publice, care se va
forma cu art. 99, 101, 110 și următorii
din cjisa procedură.
   Dat la 25 Aprilie 1877. No. 2,853.

   In numele legei și și M. S. Domnito-
rului;
   Noi C. Vlădoianu, judecător instructor
pe lengă acest tribunal, în virtutea facul-
tățeî ce ne dă legea de procedură crimina-
lă, mandăm și ordonăm ca, Vasile Ion, e-
mancipat, dosit de la domiciliul său din
comuna Comana, să fie adus la cabinetul
nostru la 18 Mal viitor, spre a i se lua
interogatorul pentru furt.
   Cu esecutarea acestui mandat se însăr-
cinâsă agentul puterel publice, care se va
conforma cu art. 99, 101, 110 și următâ-
rele din disa procedură.
   Dat la 25 Aprilie 1877. No. 2 854.

Judele instructorul tribunalului de
Argeș.
   — In numele legeî și al M. S. Domito-
rulul,


   Noi I. P. Rosnovanu, jude instructor ai
acestui tribunal, mandăm și ordonăm tu-
tulor portăreilor și agenților puterel pu-
blice, de aduce înaintea nâstră eonformân-
du-se legei, în termen de 24 ore, pe incul-
pați! lancu Pană , Ilie Marin Costantin
Țuțoî, Martin Costantin, Vasile lâușiGg
lân, emancipați, de fel din comuna Fata,
județul Olt, acum cu domiciliurile necu
noscute inculpați pentru tentativă de
tâlhărie.
   Invităm pe toți depositaril putere! pu-
blice de a da mână de adjutor, la cas de
trebuință pentru esecutarea acestui mandat .
   Dat la 21 Aprilie 1877.
No. 1,502.

ESTRACTE DE DECISIUNI.

Tribnualnl Ilfov, secția I civilă.

   Prin sentința cu No. 145 pronunciată
de complectul acestui tribunal în ședința
de la 16 Aprilie 1877, se hotărasce :
   Pronunciă separația bunurilor D-nel A-
lexandrina Presau, prevăzute în fâia sa
dotală, legalisată de dep rtamentul drep-
tățeî, la No. 9,179, din 1855. August 27,
de acelea ale sociului săfl Constantin
Presau.
   Sentința se pronunciă cu drept de opo-
siție și apel, conform art. 154 și 318 din
procedura civilă.
   Acesta deră, în basa art. 632 din pro-
cedura civilă, se publică spre generala
cunoscință.
   No. 4 863.       1877, Aprilie 25.

Tribunalul Ifov secția comercială.

   Prin sentința pronunciată îa ședința de
astă-dlî, 25 Aprilie 1877, s’a declarat în
stare de faliment comerciantul Constantin
lân, după cererea D-luî M. Leon ; s’a fi-
xat provisoriă epoca încetărel plăților
sale din dioa de 30 Martie 1877 data
protestului No. 904, s’a ordonat sigilarea
avereî mișcătâre a falitului și arestarea
persâne! sale la arestul prefectureî poli-
ției capitalei; s’a numit jude-comisar D.
supleant civil I. S. Brătianu și sindici
provisoril D-lor Sergiu Cunescu și Ma
noie Burbaa, ca representanțl al credite
rilor; s’a dispus comunicarea acestei de
clarațiunl onor, minister al justiției; a
cesta se publică spre cunoscința gene-
rală.                      No. 3,861.

Tribunalul Iași, secția 1,

   D. Petrache Stefaniu domiciliat în Iași,
despărțirea V, fiind citat pentru dioa de
17 Martie 1877. a se presența la tribunal
spre a lua parte la ședință în calitate de
membru comerciant; cu tâte că D. Stefaniu
a avut cunoscință de termen, însă nu s’a

29 Aprilie 1 Maiti) iâv;

   2868

presentat la acel termen, din care canei
s’a amânat tdte procesele comerciale, ce
erau terminate pentru acea (Ji

   Tribunalul, prin sentința No. 128, din
17 Martie 1877, în basa art. 10 din legea
publicată prin Monitorul oficial. No. 56,
din 1870, a condamnat pe D. Petrache
Stefaoiu, membru comerciante la amendă
de 80 leî noul, cu drept de oposiție în ter-
men de 5 dile de la data încunosciințărel.
   No. 871'.           1877, Aprilie 20.

   Vasile Persicânu, cu domiciliul necu-
noscut, prin sentința cu No. 528, pronun-
țată de acest tribunal, în audiența de la 18
Martie 1877, s’a condamnat, în basa art.
238 combinat cu art. 60 din codul penal,
a plăti 20 lei amendă în folosul fiscului
și 25 lei despăgubiri reclamanteluî, pen-
tru faptul de lovire cu voință.
   Se publică de acâsta, și cu deslușire că
legea ia acordat dreptul de oposiție și a-
pel contra acel sentințe, în terminele pres-
crise de art. 183,195—200 din procedura
penală.
   No. 15,502.         1877, Aprilie 7.

      Ionică lonescu, cu domiciliul necu-
noscut, prin sentința cu No. 1,177, pro-
nunțată de acest tribunal, în audiența de
la 23 Septembre 1876, s’a condamnat, în
basa art. 238 conbinat cu art. 60 din co-
dul penal, a plăti 30 lei amendă în folosul
fiscului și 30 lei despăgubiri civile paci-
entului, pentru faptul de lovire cu voință.
   Se publică de acâsta, și cu deslușire că
legea ia acordat dreptul de oposiție și a-
pel contra acel sentințe, în terminele pres-
crise de art. 183, 195—200 din procedura
penală.
   No. 10 582.         1877, Martie II.

   D. Costache Georgiu, cu domiciliul ne-
cunoscut, prin sentința No. 359, pronun-
ciată de acest tribunal în audiența de la
la 25 Februarie 1877 . s’a condamnat, în
basa art. 238, al. II codul penal, a suferi
închisâre corecțională pe termen de 15
(Jile, pentru faptul de lovire cu voință.
   Se publică de acâsta, și cu deslușire
că legea ’i-a acordat dreptul de oposiție
și apel contra acel sentințe. în termenile
prescrise de art. 183, 195—200 din pro-
cedura penală.
   No. 8.081.          1877, Martie 3.

Tribunalul de Covurluî.

   Marița lonâsca, majoră, de profesiune
■prostituată , cu domiciliul necunoscut,
prin hotărârea dată de acest tribunal, sec-
ția II, No. 87, din 11 Februarie 1877, s’a
condamnat să stea la închisâre corecțio-
nală timp de 15 dile, pentru furt de obi-
ecte de la Anica Cojocaru.
   Sentința este remasă definitivă în dioa
de 21 Martie 1877.


  ON1TORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

Tribunalul de Vlașca.

   Priu sentința acestui tribunal, cu No.
374. din 1877. respingându-se oposițiu-
nea făcută de Nicolae Constantin, fost cu
domiciliul în comuna Mereni âră acum
necunoscut, român, major, contra sentin-
ței cu No. 1,126, din 1875, prin care pen-
tru faptul de insultă și amerințare este
condamnat la închisâre pe timp de 5 dile
plătind și amendă în folosul casei comu-
nale Mereni, lei noul 25, cu aplicația art.
30 din codul penal.
   Sentința este supusă oposițiune! și e-
pelulul, conform art. 196—200din proce-
dura penală.

   — Prin sentința acestui tribunal, No.
371, din 1877, Ion Fâmete, Nâcșu Stirbu,
Dumitru Măgărâță, Mihal Câd i, LazărMe-
hedințu și Ilie Pățun, români, majori, din
comuna Tangâru, âră acum cu domiciliu-
rile necunoscute, pentru faptul de furt de
lemne din pădurea Statului Tangâru, s’ati
condamnat la închisâre corecțională pe
timp de câte 15 4il⁰ fi⁰ care, plătind și
către Stat costul lemnelor furate și esti-
mate, cel 1-iti lei noul 1,006, cel al 2-lea
lei noul 964, cel al 3-lea lei noul 982. cel
al 4-lea lei 1,032, cel al 5-lea lei 15, bani
50, și cel al 6-lea lei 3.
   Sentința este supusă oposiției și apelu-
lui, conform art. 183, 196—200 din pro-
cedura penală.
   Se publică spre sciință.

Judecătoria ocolului Iii, colorea Ver-
           de, din Bucurescl.

   Prin cartea de judecată cu No. 112, din
1877, pronunciată la 24 Ianuarie 1877,
îu numele legel, obligă pe D. locotenent
Calmuschi, ca debitor principal, a plăti
reclamantului D. G. Giuvelca, suma de 23
galbeni, cu legalul lor procent de la 3
Decembre 1876, data cererel în judecată
și penă la achitare, plus lei noul 40 spese
de instanță, osebit cele de urmărire de se
vor face; âră în cas de insolvabilitate a
debitorului principal, reclamantul se va
despăgubi de suma de mal sus din orl-ce
avere a garantului D. căpitan Negruți.
   Acâstă carte de judecată se pronunciă
în prima instanță, cn drept de oposiție și
apel, conform art. 29 și 23 pr. civilă.

Judecătoria de pace a ocolului V, diu
Bucurescl.
   Prin cartea de judecată cu No. 359, din
1877, obligă pe D. I. Chiriacescu, a plă-
ti D-lul Z. Petrescu; suma de 45 lei noul
bani 40, cu clausa penală de un leti nou
la totala sumă, pe di; suma de 45 lei
noul cu dobânda legală, ambele aceste,
clausa și dobânda, calculate de la cererea
în judecată, 15 Noembre 1876, până, u-
nite cu capitalul, să ou escedese suma de


1,500 lei vechi competința nâstră con -
form art. I pr. civilă, plus 10 franci chel-
tuell de judecată, osebit cele de urmărire
de se vor face.
   Acâstă carte de judecată este supusă
oposiției aci și apelului la tribunal, con-
form legei de procedură.
   Dată și citită în ședință publică as-
tă-(JI, 16 Aprilie 1877.


ANUNC. ADMINISTRATIVE


Primăria comunei TârgnluI-BnrdujenT
           județul Botoșani.
   In dileie de 5, 6 și 7 Maiu 1877, con-
form decisiunel consiliului comunal ur-
mând a se ține licitație în camera acestei
primării, pentru darea în anteprisă îndes-
tularea obște! cu pâine, carne și luminări
pe timp de un an, începător de la aproba-
rea lucrărilor de licitațiune , se publică
spre generala cunoscință că , concurențiî
să se presinte în arătatele dile, cn garan-
ții în regulă, spre a concura la licitație.
Condițiunile se pot vedea în tâte (Jilele în
cancelaria primăriei.
   No. 555.

Prefectura de Brăila.
   Fiind-că nici la 9 curent, când a fost
(Jioa fixată, a se ține licitațiune pentru da-
rea în antreprindere, a facerel unul rest
de lucrare, la podul după apa Busăulul,
punctul Latinu; nu s’a arătat amatori, care
să ia în antreprindere (Jisa lucrare. Comi-
tetul permanent local, a amânat ținerea li
citațiune!, pentru dioa de 27 curent.
   Comitetul dâră, publică despre acâsta
spre cunoscința generală ca, amatorii ce
ar voi să ia în antreprindere facerea es-
pusel lucrări, să se presinte în acea di, în
pretoriul comitetului spre a concura la
licitațiune.
   Condițiunile relative se pot vedea în
cancelaria comitetului, în orl-ce (Ji de lu-
cru, de la ora 10 diminâță penă la 4 post
meridiane.
   No. 2,639.                    3-2



Societatea Crucea Roșie diu Româuia

Comitetul central.
   Sâmbătă, 30 ale curentei, la orele 3 p
m. , fiind a se face alegerea personalul :
care să compună ambulanța acestei socie
tățl, ce urmâsă a pleca pe câmpul de lup-
tă, se face cunoscut D-lor doctori în me
dicină, farmaciști și studențl din faculta
tea de medicină, precum și dâmnelor car
s’a înscris pentru acest scop, că la arătate
di și oră, să fie presenți în localul labora-
torului de chimie din spitalul Colțea.

29 Aprilie (11 Maifi) 1871

...ONITORUL OFICUl al. KumanikI

2869

CURSUL BUCURESCI

  PRIMA CASĂ DE SCHIMB
LA
BURSA
     No 68. Strada Lipscani No. 68.

²⁸/₁₀ Mai 1877.
Cump. Vând.
Obligațiuni rur. fără cup. 71 - 72 —
     „     domeniale eu 69 —  70  —
     „    funciare rur. 68 —  68 7»
     „           „ urb. 52 —  53  —
     „ 3001. casa pens.----------
Imprum. municipal .   63 — 64 —
   „ cu primeBucurescl L _ ₁Q
(bilete de 20 lei) . j¹ ¹⁸ ~
(500 1.) Societat. Dacia---------
(100 1.)                         , România 45 — 50 —
hac M. Levy.




CURSUL VJENEi


Ziena, 9 Mai (st. n.) 1877
Metalice.                      57 75
  Renta hârtie ...           . (->3 90
  Naționale .....                  70 20
  uose....................... 106 75
  Acțiunile băncei .              767  —
  IrediturI ...               135 70
  ^ondon ................. 129    50
  Obligațiuni rurale ungare . 72   —
      »     temeșvar .    .     69 25
      *     transilvane 68 75
      „ croate . . . fechet
  irgint în mărfuri. . . .    113     30
  jucatul .      ............6    10
  Napoleonul  ......               10 36
  Marc 100                 ....    63 65




BIBLIOGRAFIE



   A eșit de sub presă romanul VTăjitorea
roșifi safi Mortă și vină, de Xavier de
Mont^pin, traducțiune de St. P. Bureghelea,
3 volume mari în 8° de 54 câle. Prețul a
lustrele volumele 9 franci.
   Se mal află devândAre puține esemplare
lin romanul Misterele Indie), 3 volume
mari în 8° de același autor, prețul 8 franci.
   A se adresa; în Galați la administra-
lunea diarulul Vocea Covurluiululț în
Bucureșcl, la- librăria Socec & comp, frați
loamțiu & Comp, și Graeve & Comp : în
lași, la librăria Dim. Daniel; în Craiova.
a librăriele frițl Samitca și Aron Zvie-
jel; în Ploescl la librăria G. Kârjean; în
Brăila la librăria Unirea; în Bârlad, la
D. M. Barbu, comerciant; în Turnu-Măgu-
ele._la librăria Tomșa.

   A eșit de sub presă: Indice Bibliogra-
fice, al cărților publicate româuesce, în
România sau de Români iu anii; 1874,
1875 și 1876.


  Harfele fieșl căruia district cu statistica
limitele plășilor și chiar numărul locui-
torilor arătat la fieșl care comună, se gă-
sesc numai la mine, cu preeiul scăzut nu-
mai de 5 lei noul. Se vor cere prin trimi-
terea preciulul de către tdte șcâlele din
țâră care sunt ordonate de înaltul guv >rn
al imposeda pentru școlari județeni din
clasa a doua.
                  Locutenent-colonel
D. Papasoglu.
Calea Văcăresc) No. 151.
  P. S. Afară de districtele Vâlcea,
Romanațî, Ialomița, Brăila și Busăfi cari
sunt epuisate.

  A esit de sub tipar;

        POESII

de
N. Scurtescu
  Un volum în 8°, coprindând mal multe
ode, balade, elegii, fabmle etc
  Se află de vândâre la librăriile D-lor
Socec & Comp., SzOlăsy și Graeve &
Comp., cu prețul de doui lei noul esem-
plarul.


  A eșit de sub tipar și se vinde la libră-
riile din Bucurescl, un volum frumos în
8° de 14 cdle;
N. SCURTESCU
TEATRU
REEA SILVIA—DEȘPOT-VODÂ
(Ediția II-a)
Preeiul 2 lei.


  A eșit de sub presă a 5-a edițiune:
CATECHISMUL
DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMÂN
Ș’
   MANUAL DE HIGIENA PRIVATĂ
opul autorisat, conform noului program, de
onor, minister al instrucțiunel publice.
  Se află de vândâre la tdte librăriile și la
la tipografiia Curți, Pasagiul-P-mân, No.
12, cu preeiul de 55 bani.


        MONCIURlpmiCULARl

\1 oșia Gomoeșcl, din districtul Busău
U * plasa Câmpului, este de arendat de
la Sf. Gheorghe 1878, doritorii se pot a-
dresa prin scrisdre, D-lul Thvodor Balș,
Mihăilenl, Moldova. (5—Isj.)

Epitropia seminarului Nifon Mitropo-
litul.

   La 17 Maifi viitor, se va țiue licitațiune
la cancelaria acestei epitropil pentru vân-
dârea a 140 chile porumb (cu aproximație)
aflat pe moșia Chiașna, din recolta anului
trecut 1876 amatorii se vor presența în
arătata di, de la orele 12—4 . m., spre
a concura, fiiud însoțiți de cuvenitele ga-
ranții. Condițiunile se pot vedea în orl-ce
(ji de lucru la cancelaria epitropiei, strada
Filaret, No. 2 unde se va țiue și licitația.
   No. 77.           1877, Aprilie 25.
(3-3)


Vendârea prin mezat public a usinei
Săcietățel de Stearinărie și Săpuuărie
Română, din Galați.

   Vândârea prin înecat public a acestei
usine, care a fost anunțată pentru dioa de
19 Aprilie (l Mal trecut), neputând avea
loc din causa lipsei de concurențl, a fost
amânată la 18 (30) Iunie viitor (Jiua în
care va avea loc, în localul usinei în Ga-
lați, la 11 ore diminâță, cu condițiunile
deja anunțate.
   D-nil acționari categoriei a sunt infor-
mați tot-d’odată că uă nouă repartițiune de
2 și jumătate (2 7»^   °/o asupra valorel
acțiunilor este la disposiția D-lor, pe lân-
gă banca Romăniel din Galați, contra pre-
sentărel certificatelor care le a fost elibe-
rate în schi bu acțiunilor ce au depus eti
ocasiunea primei repartițiunl.
   Comitetul liquidator al acționai Hor ca-
tegoria a, a Societățel de Stearinărie și
* Săpunărie Română din Galați.
(2—3suc.)



Cu ocasiunea încetăreî din viață a con-
sortelui mefi Ștefan Christu sustrăgăn
du’mi-se mal mulțl bani, objecte și acte,
între care și actul caselor din strada Bel-
vedere, suburbea Sf. Ștefan, No. 163, ce
le cumpărase de la D-na Polina Nicolescu
în anul 1873, care act pârtă No. 77, din
26 Ianuarie 1873.
   Fac cunoscut dâr că la cine se va găsi
acest act se mi se adu-ă la domiciliul
meu în strada Stirbel-Vodă, No. 148, âr
în cas contrariu, va sci că acel act va ră-
mânea ca uă hârtie albă și fără nici un
efect, în mâna acelui care ar voi se usese
de dânsul.
Arthemia Ștefan Christu.


SOCIETATEA JUNIMEA ECONOMICA

  Se aduce la cunoscința persânelor inte-
resate că cancelaria societățel s’a mutat
pe strada Isvorulul, No. 21 în casa D-lul
C. Răduleseu.

2870

MUNITUKKUL UF1OIAL AL ROMÂNIEI

;9 Aprilie (11 Maiti) 1877

serviciul.de vara

CALEA FERATA A STATULUI


MERSUL TRENURILOR PE LI^IA BUCURESCI-GIURGIU (SMÂRDA)
VALABIL DE LA 9 (21) APRILIE 1877 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNI

TBTT CURESCI-GroRGro                                                                                                           
K1LOMKTRB                                     ARETAREA                                                     ARETAREA            
  de Ia                                      TRENURILOR                                                   TRENURILOR           
BUCURESCI         stațiunile             TRENUBI         TREN                      STAȚIUNILE         TBENURI         TREN    
                                          MIXTE       de mărfuri  KILOMETP” 1                               MIXTE  do mârfurl 
                                      Nr. 1    Nr. 3  Nr. 103     de la                              Nr. 2  Nr. 4-     Nr. 104
                                      O3E M1K OUE MfN ORE MIN       GIURGIU |                      ORE XÂW OR* MIK OSC EIM    
                                      Dimin.   Sâra   Amedă-^i                                              D.-am. Amâijă-^i ■
! BUCURESCI restaurant                9 15     6 05   1 00                    Smârda ....                     4 31     12 20 i
’ 8.200! Jilava                       9 33     6 21   11*21             5.000 GIURGIU j Bufet      Dimin.     4 45     12 30 1
12.600; Sintesci (halta) .            9 41     6 29   1 44        12.750      Frățesci ....        7 26       4 55     12 40 :
17.40O; Vidra.....                    9 52     6 42   2 07        26.200      Bănesa ....          7 41     • 5 io 1 oi ;     
24.400< Gradisce (halta).             10 oi    6 64   2 17        43,500      COMANAÎBufet p?^®    8 12       5 41 1 47 ’     
28.770 COMANAjBufet                   1011     7 oi   3 07        47.600      ;      Plecare       8 39       6 08 2 17       
45.800 Bănesa ....                    10 21     7 n   3 37        54.400      Gradisce (halta)] .  8 49       6 18 2 27 j     
59 250 Frălesci ....                  11 59    7 51   4 03        59,400      Vidra .....          8 58       6 27 2 54       
67 000* GIURGIU!Bufet ^,osire         11 23    8 15   4 13        63.500      Sintesci (halta) . . 9 13       6 44 3 1.7      
।           I      Plecare            I 1 35   8 27   Dupt-amo^A  72.000      Jilava.....          9 23       6 54 3 33       
; 72.000 Smârda ....                  11 45    Șira                           BUCURESCI restaurant 9 35    7 04    D.         
1                                  f  11 53                                                        9 48    7 17               
______*____________________                                                                        Dimin.  Șirei              

Trenurile Nr. 103 și 104 vor circula obligator în filele de Mercurea și Sâmbăta luând și căletori de cl. Iși 11
și care vor merge cu vitesa trenurilor mixte.

1. E O A T U K, I

A. CU LINIA DE NORD.
Cursă directă intre Viena-Constantinopole și vice-versa
            1. Cursa Viena-Constantinopole;
JMARȚEA ȘI SAMBATA
Sosire Ia gara Târgoviște la ora 8—30 a. m. eu trenul aeeelerat Nr. 2.
Sosire în « Filaret « « 9 — eu trenul local.
Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 en trenul Nr. 1.
           2. Cursa Constantinopole-Vicna;
MERCUREA Șl SAMBATA
Sosire în Giurgiu (Smârda) la 4 ore eu vapor local din Rusciuk.
Sosire în Bucuresci, gara Filaret, eu trenul Nr. 4, la ora 7—17 ni sera.
Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. cu trenul local.
Sosire în gara Târgovisce la ora 7 și 45 minute.
Plecarea din «           « 8 și 15 m. cu trenul ace lerat.
           3. Trenul Nr. 2:
Ou trenul accelerat Nr. 3 spre Vârciorova
           4. Trenul Nr, 104 și 4 :
Ou trenul accelerat Nr. 4, la ora 8 15 minute , la Brăila-Galațl ,
  Roman, lașI-Sucâva, Viena, Berlin, Paris Petersburg
           5. Trenul Nr. 1 :
1 Cu trenul accelerat No. 4, care sosesce din Vârciorova la ora ⁷
  și 30 m. dimineța
2 Ou trenul accelerat Nr. 2, care sosesce din Viena , Lemberg.
  Sucâva, Roman, Galați. Brăila, la ora 8 și 30 minute dimiuâța
  Imprimeria statului

           6. Trenul Nr. *:
Ou trenul Nr. e, de călâtorl care sosesce din Gamțl și Brăila 1»
   ora 4 și 30 minute, dupe amâ(Jă-di.
3.'CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU.
1. Cn vapore accelerate.
1) . Sosind la Giurgiu din sus Mercureași Sâmbăta, lacrele 11 a. m
    trenul No. 104.
2) . Plecând de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 5
    Va sera, trenul Nr. 1 și 103.
2. Cu vapore de posta Ja Giurgiu.
1) . Sosind la Giurgiu din sus : Luni și Vineri trenul No. 4
2) . Plecând de la Giurgiu în jos : Lunî cu trenul No. 1
3) . Plecând de la Giurgiu în sus; Marți și Vineri cu trenul i.. 1
4) . Sosind la Giurgiu din jos : Vineri cil trenul No. 4.
C. CU CALEA FERATA OTOMANA.
MARȚEA Șl SAMBATA.
Trenul No. 1.
Ou trenul de postă eare plâcă la ora 1 și 40 minute p. m. , d
    Rusciuk la Vama.
                      Trenul Nr. 4.
Ou trenul de postă eare sosesce în Rusciuk din Varna la orele
    3 p. m.
  NB). La gara Filaret se vând bilete atât, pentru vaporele acce-
lerate eât și pentru vaporele de postă pentru tdte stațiunile până
în sus la Viena și în jos până la Chilia.
DIRECȚIA DE EXPLOATARE
                      Directore : N.T. orășanu