Joi 1877. 10r Maiu No. 9C -Jn număr 25 MONITORI L OFIC1A1 AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL. fi »W, TBBI-țBOI fl ștBB; ș4b1 LUNI, M UU (IntAifl I*n»arie ți Aitilfi Iulie) 4NVN0IUKILE: LINIA DB TBRMJKCI LITERE TRBI-QBOI BANI £ (tasorarea 11-a și mai departe, 20 b , Prețnl nnel publicații judiciare, pin? la einul-^wl linii, «inul lei; 6ri 3^ jiare ds eiiul-decf linii, -.Jece 1*1 S UMĂR PARTEA OFICIALA. — ministerul aface- rilor slreiiie : Decret și raport. Ministernl de resbel Decre'e si raporte — Prescurtări de decrete. ministerul de finance: Rectificare ministerul cultelor și instrucțiunel publice: Decisiunî. PARTEA NEOFICIALA. — Cronică. — 'îotă telegrafică D-lul ministru președinte. — Depeși telegrafice — Ofrande pentru armată.— Continuarea ședinței Adunărel deputaților de la 19 Martie și ședința de la 20 Martie. Annnciurl ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare. PARTEA OFICIALĂ Bucuresci, 21 Aprilie 1811. MIN'STERUL AFACERILOR STRĂINE. CAROL I, Prin gracia Iul Dumuedeu și voința na- țională, Domn al Românilor La toți de faciă și viitori, sănătate-, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, cu No 4,526, Am decretat si decretăm ce urmesă : Art. I. D. Alexandru Plagino este uimit comisar general român pe lengă comandantul cap al trupelor ruse. Art. II și cel din urmă. Ministru Nostru secretar de Stat Ia departa- mentul afacerilor străine este însăr- cinat cu aducerea la îndeplinire a a- cestui decret. Dat în Bucuresci, la 26 Aprilie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat la de- partamontul afacerilor străine. M. Kogăhiicdnu. No. 945. DIBECȚItWEA : firida Germană, curtea Șerban-Vodă scrisorile nsfrancatc se refusă Raportul D-lul ministru afacerilor străine că- tre Măria Si Domnitorul. Prea înălțate Dâmne, In virtutea art. 2 din convențiunea prin- cipală, încheiată la 4 (16) Aprilie curent între guvernul român și guvernul rus, am ondre a recomanda Măriei Vdstre pen- tru postul de comisar general român, pe lângă comandantul cap al trupelor ruse, pe D. Alexandru Plagino. Ddcă Măria Vdstră aprobă acestă nu- mire, bine-vodscă a semna anexatul aci proiect de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Ddmne Al Măriei Vdstre Pre,i plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat Ia depi; - tamentul afacerilor străine. M. Kogălnicdnu. No 4 526 1877, Aprilie 25. MARELE CUARTIER GENERAL. Șef de stat-major : colonel Rlanicenu George. S Colonel Dona Nicolae. Maiir Brălianu Constantin Major Căpftănenu Constantin. | Locot.-colonel Pueuaru Constantin .. .... . Major Lahovari lacob Secț a operațiilor mi- Căpitan Maghern Romulns. ¹ a e‘ Colonel Arion Eraclie. Șeful secției artileriei. Major Gheorghiu Zamfir. Șeful secției geniului. Intendent Corănescu Constantin. Șeful intendenței. Inspector general al serviciului sâni-1 tar al armatei: Davila Carul. Secția sanitară. Medic principal cl. I, Theolori lulius) Colonel Grecenn Idn. Comand, cart, general. Locot.-colonel Schina Alexandru. Marele pretor. Locutenent-colonel Filitis Constantin. Major Singurof Alexandru. Major Schi na Nicolae. Căpitan Vlădoianu Nicolae. CăpitanCostescu Alexandru. Oficiărl de ordonanță, : Căpitan Bogdan Nicolae. * Locotenent Culcer Vladiinir, Adjutanți Domnești. Inserții și reclame, 6o b. linia, Inserarea IT-a. și mal doparte, 30 bani linia AnunBiurile se primesc și cu anul MISTERUL RE RESBEL. CAROL I, Prin gracia lui Dumnedeă și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Cursul evenimentelor desfășurând u- se în giurul Țărel Ndstre într’un mod grav și amenințător, este de prima Ndstră datorie a ne pune în posițiune de a înlătura pericolele ce ar putea nasce din mersul lor pentru România. Spre acest sfârșit, luăm înșine co- manda armatei, și In vederea raportului ministrului Nostru secretar dc Stat la departa- mentul de resbel, sub No. 4,849, Am decretat și decretam: Art. I. Comandamentul și personalul armatei active este după cum urmeză: 2808 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 Aprilie (10 Maiti) 1877 l-iul CORP DE ARMATĂ Comandant: Gei^ral de brigadă Lupu George Șef de stat-major: Colonel Botânu Emanoil. {Major Basarab Barbu. Major Gigurt Petre. Căpitan Boldescu Teodor. Oficerl de ordonanță: Trei oficerl inferiori luațl din trupele corpiilul de armată satt din miliții Comandantul artileriei: Colonel Dunca lulius. Intendentul corpului: Sub-intendent Giurgiu Anton. Medicul corpului: Medic principal clasa I Fotino Androcles. Pretor: Major Mitescu Constantin. II DIVISIE. Comandant: Colonel Logadi Ion. Șef de stat-major: Locotenent-colonel Voinescu Serghe. Oficiăr de stat-major: Major Borănoscu I6n. Oficiărl de ordonanță: Doui ofîciărl inferiori luațl din divisie. Medicul divisiel. Medicul principal clasa II Petrescu Zaharia. Intendent: Sub-intendent Apostoliade Constantin. Pretor: Un căpitan din călărași. I DIVISIE. Comandant: Colonel Cerchez Christodor Șef de stat-major: Locotenent-colonel Algiu Idn. Oficiăr de stat-major: Căpitan Bălan Temistocle. Oficiărl de ordonanță: Doui oficerl inferiori luațl din divisie. Medicul divisiel: Vercescu Idn. Intendent: Adjunct clasa I Nestor Idn. Pretor: Un căpitan din călărași. II Brigadă de infanterie. Comandant: Colonel Holban Mihail. Un oficer de ordonanță. I Brigadă de infanterie. Comandant: Colonel Vlddes- cu Mateiu. Un oficer de ordonanță. II Brigadă de infanterie. Comandant: Colonel Papado- polu Alexandru. Un oficer de ordonanță. I Brigadă de infanterie. Comandant: Colonel Sachela- rie Olon. Un oficer de ordonanță. Brigada de Cavalerie. Comandant: Colonel Cre^nu Victor. Un oficiăr de ordonanță. Brigada de t avalerie. Comandant: Colonel Cernovodenti Pavel. Un oficiăr de ordonanță. II-lea CORP DE ARMATĂ. Comandant: General de brigadă Radovicl Alexandru. Oficerii statulul-major. Șef de stat-major: Colonel PencovicI Eustatie. Major GârlAnu Emanoil. Căpitan Candiano Constantin. Căpitan Tătărescu Nicolae. Oficiării de ordonanță: Trei oficiărl inferiori luațl din trupele corpului de armată. Comandantul artileriei: Colonel Herkt Enrich. Intendentul corpului: Intendent Cămărășescu Alexandru. Medicul corpului: Medic principal clasa II Otremba Gustav. Pretor: Major Teliman Constantin. IV. DIVISIE. Comandant: General de brigadă Mânu George. Șef de stat-major: Major Carcalețianu Alexandru. Oficer de stat-major: Căpitan Botez I6n. Oficerl de ordonanță: Doui oficerl inferiori luațl din divisie. Medicul divisiel: Medic de regiment clasa I Georgescu Șerban. Intendent: Adjunct clasa I Vrabie Constantin. Pretor: Un căpitan din călărași. III. DIVISIE. Comandant: Colonel Angelescu George. Șef de stat-major: Locotenent-colonel Mărculescu George. Oficer de stat-major: Căpitan Geanoglu Scarlat. Oficerl de ordonanță: Doui oficerl inferiori luațl din divisie. Medicul divisiel: Stavrescu George. Intendent: Sub-intendent Tamara George. Pretor: Un căpitan din călărași. II Brigadă de infanterie. Comandant: Colonel Bora- nescu Grigorie. Un oficier de ordonanță. I Brigadă de infanterie. Comandant: Colonel Cantili Grigore. Un oficier de ordonanță. II Brigadă de infanterie. Comandant : Colonel Gra mont Alexandru. Un oficier de ordonanță. I Brigadă de infanterie. Comandant: Colonel Ipatescu Grigore. Un oficier de ordonanță. Brigada de Cavalerie. Comandant; Colonel liăsnovanu George. Un oficer de ordonanță. Brigada de Cavalerie Comandant: Colonel Formac Constantin. Un oficier de ordonanță. 2a apriiie₄(io Mato; 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2809 Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucuresci, la 27 Aprilie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 952. Raportul D-lul ministru de resbel elitre M S. Domnitorul. Prea înălțate Dâmne, Pentru organisarea activă a t mpelor mo- bilisate , conform înaltului decret cu No. 787, din 6 Aprilie, anul curent, am onorul a propune Măriei Vâstre , alăturatul pro- ject de decret prin care se hotărasce coman- damentul și personalul armatei active. Dâcă Măria Vâstră aprobă disposițiile coprinse într’ânsul, rog plecat să bine- voiască a’l sub-semna. Sunt, cu cel mal profund respect. Prea înălțate Dâmne, Al Măriei V âstre , Prea plecat și prea supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 4,849. CAROLI, Prin gracia lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 4,672 , Am decretat și decretăm: Art. I. înaintăm la gradul de gene- ral de brigadă pe: Mânu George, colonel de la 1867, Iunie 8 la vacanța aflată în statul- major general. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat in Bucuresci, la 24 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat ’a departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 915. Raportul D-lul ministru de resbel către M. Sa Domnitorul. Prea Înălțate Dâmne, Am onorul a propune Măriei Vâstre a- ăturatul project de decret relativ la îna- ntarea colonelului Mânu George , coman- autul divisiel a 4-a activă, la gradul de general de brigadă. Dâca Măria Vâstră ’l aprobă, rog ple- cat să bine-voescă a l subsemna Sunt cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne. Al Măriel-Vâstre Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de rosbel, General de brigadă Cernat. No. 4.672. 1877, Aprilie 24. CAROL I, Prin gracia lui Dumnedeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate ; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 4,671 , Am decretat și decretăm: Art. I. înălțăm la gradul de gene- ral de brigadă în miliții pe: Haralambie Nicolae, colonel de la 1864, Maiii 22, în funcțiunea ce o- cupă de comandant al milițiilor din l-ia divisie militară teritorială. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Datîn Bucuresci, la 24 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 916. Raportul D-luT ministru de resbel către Măria Sa Domnitorul. Prea înălțate Dâmne, Am onorul a propune Măriei Vâstre îna- intarea la gradul da general de brigadă în miliții a colonelului Haralambie Nicolae , comandantul milițiilor din l-ia divisie mi- litară teritorială. Dâca Măria Vâstră aprobă acesta , rog plecat să bine-voâscă a sub-semna alătu- ratul project de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 4,671. 1877, Aprilie 24. CAROL I, Prin gracia lui Dumne^eă și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate; Avend în vedere legea de înaintare; Asupra raportului ministrului Nos- | tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 4,673, Am decretat și decretăm Art. I. înaintăm la gradul de locot colonel în arma infanteriei pe • Lupoianu Alexandru, din regimen- tul 11 dorobanți, major de la 5 Maiii 1868, la vacanța ce este în regimen- tul 3 de linie , prin mutarea locot - colonel Zimnicenu Pascal. PetrovicI Ion , din regimentul 13 dorobanți, major de la 26 Septembre 1868, la vacanța ce este în regimen- tul 5 de linie , prin mutarea locot colonel Nicolau Alexandru. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este însărcinat cu esecutarea acestui decret Datîn Bucuresci, la 24Aprilie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul do resbel General de brigadă Cernat. No. 918. Raportul D-lui ministru de resbel către M. Sa Domnitorul, Prea Înălțate Dâmne , La vacanțele de locotenențl-colonell ce sunt în arma infanteriei, am onorul a pro- pune Măriei Vâstre înaintarea la acest grad a majorilor Lupoianu Alexandru și PetrovicI lân, ambii acești oficerl îndepli nind condițiunile cerute de legea de îna intare. Dâcă Măria Vâstră aprobă acâsta , rog să bine-voâscă a sub-semna alăturatul pro ject de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre. Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel General de brigadă Cernat. Nr. 4 673. 1877, Aprilie 24. CAROL I Prin gracia lui Dumnedeu și voința na țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănătate , Asupra raportului ministrului Nos tru secretar de Stat al departamentul de resbel. sub No. 4,680. Am decretat și decretăm: Art. I. înălțăm la gradul de major în arma cavaleriei, pe dioa de 24 A prilie 1877, pe . Roșianu Constantin, din regimentul 2 de roșiori, căpitan de la 1873, Apri lie 8, la vacanța ce este în regimen- 810 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE 28 Aprilie (10 Maiti) 18’77 însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. ¹ Dat în Bucuresci la 24 Aprilie 1877 CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernut. N. 923. Raportul D-lul ministru de resbel către M. S. Domnitorul. Prea Înălțate Dâmne, La vacanțele de căpitani aflate în cor- pul de stat-major, am onorul a propune Măriei Vâstre înaintarea locotenenților Grozea Moise și Tătărăscu Nicolae, cari îndeplinesc condițiunile cerute pentru îna- intare. Daca Măria Vâstră aprobă acâsta, rog plecat să bine-voâscă a subsemna alătu- ratul project de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne , Al Măriei Vâstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 4 669. 1877, Aprilie 24. tul 1 de roșiori prin încetarea din via- ță a majorului Lupu Teodor. Art. II. Ministru Nostru secretar! de Stat la departamentul de resbel es- te însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat în Bucuresci, la 24 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 921. Raportul D-lul ministru de resbel către M. 3. Domnitorul. Prea înălțate Dâmne, In conformitate cu legea de înaintare și având în vedere clasamentul căpitanilor candidați la gradul de major în arma ca- valeriei, am onâre a propune Măriei Vâs- tre pe căpitanul Roșianu Constantin, din regimentul 2 de roșiori, pentru a fi înain- tat la gradul de major la vacanța ce este în regimentul 1 de roșiori, rugânda-Vâ să bine-voiți a subsemna anexatul project de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei Vâstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 4,680. 1877, Aprilie 24. CAROL I, Prin gracia lui Dumnezeii, și voința na- țională, Domn al Românilor, La to0 de faciă ți viitori, sănătate ; Avend în vedere legea de înaintare; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de resbel, sub No. 4,669 , Am decretat și decretăm : Art. I. înaintăm la gradul de că- pitan în corpul de stat-major: Antalul rând la vechime'. Grozea Moise, din corpul de stat- major, locotenent de la 1 Ianuarie 1874, la vacanța aflată de mai mult timp în acest corp. Al duoilea rând la alegere : Tătărăscu Niculae, din corpul de stat-major, locotenent de la 1 Ianua- rie 1874, la vacanța lăsată prin îna- intarea căpitanului Borănescu Ion. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de resbel este Prin înaltul decret cu No. 909, din 22 Aprilie 1877, după propunerea fă- cută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, prin ra- portul cu No. 4,494, s’a acordat drep tul d’a purta semnul onorific d’argint pentru serviciul militar de 18 ani, o- ficerilor ce urmesă: Locot-colonel Peiu Alexandru, șe- ful statului-major de geniu din divi- sia 2 teritorială; Major Făîcoianu Alexandru, din re- gimentul 3 de artilerie; Major Schelety Scarlat, comandan- tul batalionului 3 de venători; Major Costache lordache*, din ne- activitate, prin suprimarea funcției; Căpitan Făîcoianu Mihail, coman- dantul companiei de gendarmi Bucu- resci ; Căpitan Tereuzescu George, din re- gimentul 6 de infanterie; Căpitan Gentilii Nicolae , comisar domnesc la consiliul de resbel din di visia 3 teritorială; Căpitan Stoenescu Dimitrie, din re- gimentul 4 de dorobanți; ' Căpitan Singurof Nicolae, din regi- mentul 2 de roșiori; Locotenent Archip Dimitrie din es- cadronul gendarmi Bucuresci; LocotenentPetroviclConstantin din regimentul 4 de artilerie; Locotenent Dobrescu Ștefan din regimentul 5 de călărași; Sub-locotenent Georgescu Petre, din regimentul 5 de dorobanți; Medic principal clasa I Theodory lulius, din serviciul sanitar central al armatei. Prin înaltul decret sub No. 908, din 22 Aprilie 1877 , după propunerea făcută de acelaș D. ministru, prin ra- portul No. 4,493 , majorul Ionescu Nicolae , din regimentul 6 de doro- banți ,' s’a trecut în posiție de neacti- vitate pentru infirmități timporale, con- form cu opinia comisiunel medicale înaintea căria a fost trămis. Prin înaltul decret cu No. 889, din 20 Aprilie 1877 , după propunerea făcută de acelaș D. ministru, prin ra- portul cu No. 4,391, căpitanul Motaș Ștefan, aflat în posiție de neaetivitate pentru infirmități timporale, s’a trecut în posiție de reformă pentru infirmități incurabile , după părerea consiliului medical înaintea căruia a fost trămis. considerând u-se posiția de reformă de la espirarea unul an de când s’a tre- cut în posiție de neaetivitate pentru inf'-mitățl timporale. MINISTERUL DE F’NANCE. Rectificare. — Prin estractul înaltului decret cu data din 30 Martie , publicat în Monitorul oficial No. 76 , omițendu-se a se indica că , D. Justin Bojinca este nu- mit cămăraș la salinele Târgu-Ocna , în locul D-lul T. Basarabescu , demisionat se rectifică acum MINISTERUL CULTELOR Șl iNSTnuu- ȚIUNEI PUBLICE. Decisiunl. Ministerul instrucțiunel publice și cul- telor, audind pe consiliul permanent al in- strucțiunel, a permutat și numit după ce rerepe D. D. Pârvulescu, institutor provi sor clasa I, scâlă 4 de băețl din Crajova, în 28 Aprilie (10 Maifi) 1877 MONITORUL OFIOIAL AL ROMÂNIEI ’8l aceâșl calitate La vacanța clasa II, seâla 3 de băețl de acolo, în locul căruia se per- mută preotul lân Gabrielescu , institutor provisor la clasa 1 și II, șcâla de băețl din Calafat; Ară în locul acestuia s’a numit diaconul Barbu Popescu, actual institutor la seâla primăriei urbei Severin, în virtu- tea concursului ce a depus. No. 4,016. 1877, Aprilie 22. Ministerul instrucțiunel publice și cul- telor, aurind pe consiliul permanent al instrucțiunel, a permutat, cu începere de la ântâiti Maiti viitor, pe preotul G. A- lexandrescu institutor clasa I seâla V primară de băețl din Craiova , în aceiași calitate și cu drepturile de până acum la clasa I și II seâla 2 din suburbea Sărăriel în lași, în locul D-lul V. lonescu, care es- te trecut ca institutor la clasa I, scdla V din Craiova. No. 4 045. 1877, Aprilie 22. PARTEA NEOFICIALĂ’ Bucuresci, 27 Aprilie 1871. Cu ocasiunea dilei de 24 Aprilie, aniversarea onomastică a Măriei Sale Domnei, Inălțimele Lor au primit din tote părțile țărei felicitările cele mai căldurdse îmbrățișind în același sim- țiment de iubire Patria Română și Au- gustele persdne ale Mărielor Lor. A. L. Domnul și D6mna au însăr- cinat pe D. președinte al consiliului de miniștri a esprime la toți mulțumi- rile cele mai viue pentru aceste de- monstrațiuni de iubire și încredere, cari, prin spontaneitatea, caracterul și unanimitatea lor, constituesc încă, în împrejurările de faciă, uă adevă- rată manifestare națională și un le- găment mai puternic între națiune și Tron. NOTĂ TELEGRAFICĂ. D-lui ministru-președinte. .stă-jd, 27 Aprilie, îu faptul (Rtei, ore- le 4 x/s bateriile ruse au început focul, aii forțat pe infante ie a se retrage din am buscade, au lansat bărci cu soldați, care au trecut la Ghecet la 6 */, și n’a întâmpinat nici uă resistentă, ati derimat meterezul turcilor, afi dat foc pichetelor și s’afi în- tors îndărăt. Totul este liniștit, orășenii afi început să aibă încredere. Prefect de Brăila. B. Mihal DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Jfoniiorwluî) Roma, 8 Mati. — Senatul a respins la ultima citire prin 105 voturi, contra 92, proiectul, de lege relativ la abusurile co- mise de cler. Acest vot a produs uă mare sensațiune. Paris, 8 Maiti Camera deputaților. — Ministerul, interpelat asupra unul articol al jurnalului de Nancy, injurios pentru Czarul, a înfierat acest articol. El a adăo- gat: „Cel ce injurie pe suveranul unei mari națiuni cu care Fraucia voesce a păs- tra cele mal cordiale relațiunl, face act de râî! cetățâo. Londra, 7 Maiu. — D. Gladstone a des.- voltat moțiunea sa contra Turciei. Ministrul secretar de Stat la afacerile străine a răspuns că Rusia este culpabilă de ruptura uniune! puterel europene. El a adăogat că Anglia va căuta a localisares- belul și că, dâcă Czarul nu amenință Con- stantinopoli, nici un conflict nu este de temut cu Englitera. Discuțiunea va continua mâine. (Havas) Continuarea la ofrandele făcute arma- tei Române. D. Mihu Toma, din orașul Severin, ofe- rind gratis nutrimentul necesar a 10 sol- dați milițieni pe tot timpul concentrării în anul curent, începând de la 17 Aprilie, ministerul esprimă mulțumirile sale nu- mitului domn pentru acâstă patriotică o frandă. * * * D-na Elena Chinezu și D-ra Ana Dum- ba, din orașul Crajova, oferind armatei câte 200 dramuri scamă fie care , pentru serviciul infirmeriei regimentului 7 de dorobanți, ministerul esprimă mulțumiri- le sale D-nel Chinezu și D-rel Dumba, pentru acestă ofrandă. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA. Ședința de la 19 Martie, 1877. Proședenția D-lul președinte C. A. Bo- setti, asistat de D-nil secretari M. Buri- leanu, I. Lățescu și I. Carabatescu. (Urmare). Demnilor deputațl, Eacă parte din efectele falsifîcărel lis- telor electorale, ale violărei votului și ale înlocuire! Constituțiunel și legilor prin bunul plac al ministerului de la 11 Martie 1871 picem parte, pentru că spre a (Rce totul ne-ar fi trebuit, spre a termina in- strucțiunea, tot ațâți ani câți ati durat și regimul ilegalităților. Țâra când îșl a creat un regim consti- tuțional, a înțeles că puterile Statului, leal și regulat constituite ati să fiă de aci îu- nainte representațiunea ver-cărul interes, a ver-cărel idei, a ver-cărul element poli- tic și social; majoritate și minoritate să se producă în Adunare să se esprime de la sine și prin sine, să urmărâscă princi- piul justiției și al garanției, să esercite partea sa de influință și suveranitate. In tr’un cuvânt națiunea a voit, și prin Con- stituțiunea din 1866 a decretat, că pute- rea legislativă să îmbrățișeze totalitatea națiunel în tdte categoriile de persâne, de teritorii!, de averi, de facultate și de ca- pacitate. In entusiasmul sâti, poporul Ro- mân credându-se vrednic de uă sârtă mal bună, îșl făcea despre acest regim ideea pe care a avut’o toți âmenii mari al tim- pului nostru : „Puterea guvernului repre sintativ stă în puterea inteligințil și a iu- birei de țâră; âră alegerile în tot-dâ-una sunt mâsura luminelor publice și decid despre sârta garanțiilor". Alegătorul când depune votul sâti eser- cită uă adevărată funcțiune, și ast-fel în momentul când votâză fiă-care alegător contribue prin votul sâu la esistența su- veranitățel naționale. Se degradă dâră tot cetățianul când, cu soirea sâti fără scirea lui, alții — fă-ă a’l consulta, pun mâna în numele lui pe uă putere nemărginită, ce de sigur are uă îorîurire desastrâsă asu- pra propriilor sâle destine, cu atât mal mult cu cât poporul nu pâte participa la puterea legislativă, de cât prin represen- tanții sâr. Principala afacere dâră a popo- rului este de a opera alegerea represen- tanților sâi eu descernământ, maturitate și neatârnare. Vai de acea națiune care în momentul alegerilor nu se gândesee la ma- rele rSu ce un ministru ’l pâte face fără a se abate de la litera nici a unei legi posi- tive. Val de acea națiune în care puterea materială este încredințată miniștrilor pentru a dispune de ea, nu conform vo- inței naționale, ci spre a înrîuri asupra a- cestel voințe și a falsifica manifestațiunea țârei, — ca dupe aceea să’și întindă și să ’șl consolidede autoritatea lor, ceea ce este uă calamitate publică în tâtă puterea cu- vântului. Uă representațiune a țârei adevă- rată și nefalsificată, se compune din „de- putațl ai poporului", âră nu din „deputațl al miniștrilor". Un ministru patriot când nu pâte obține aprobarea majorităței, se retrage, dâră nici uă-dată nu face crima ce a comis ministrul Catargi Amorul real al libertățel nu constă în alt-ceva de cât în legitima dorință ce are tot omul liber de a avea un glas în desbaterile ce dispun •2812 MONITORRUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 Aprilie (10 Maifi) 1877 pinge acâstă regulă până la aceia de a a- cusa miniștrii pentru tractate care aii fost bănuite că distrug comerciul Angliei safl că au compromis pacea Europei. In adevăr în afacerea miniștrilor ce afl subsemnat tractatul de partagiu, Camera comunelor a decis, la 1 Apriliii 1701, că, „Guillaume, conte de Portland, negociind și încheind tractatul de partagifl (care e- ra distrugător comerciulul acestui regat și periculos pentru paceaEuropel), s’a fă- cut culpabil și va fi acusat de mari crime și delicte. “ Contele Dauby a fost pus în acusațiune pentru uă scrisâre care conți- nea un postseriptum scris de mâna rege- lui Angliei, postseriptum care nu făcea alta, de cât a arăta că acea scrisâre fu- sese scrisă din ordinul săii. Este uă ma- ximă constituțională că : regele nu pâte lucra fără a lua avisul consiliarilor săi responsabili. Și în Anglia aplicațiunea a- cestel maxime este înpinaă așa de departe, în cât un ordin de încarcerare dat de că- tre rege, isvorul a tâtă justiția în Anglia, a fost privit ca nul, pentru că nici un mi- nistru responsabil nu l’a fost contrase- mnat. Faptul este istoric.] Domnilor deputațl, încă uădată, acestea sunt faptele, aces- tea sunt crimele și delictele ce comitetul D-v. a descoperit că miniștrii urmăriți aii săvârșit în fața legel și a Patriei. Încă uă- dată âcă âmenil, âsă faptele cari, dâca s’ar fi continuat încă, ar fi adus țâra acâsta la sapă de lemn, și Dumnezeii scie de nu aii și adus’o .... Prin un studii! aprofundat am constatat cu întristare cum uă minori- tate slabă și artificiâsă isbutise a pune voința el în locul legel și al voinței națio- nale. Am constatat secretul priu care a dispus atât timp de uă forță estraordinară, însă artificială. Am constatat cum acea minoritate în tot cursul a tot-puteruiciel ce usurpase, n’a țintit la alta, decât a face pre tâtă lumea săcrâ^ă că poporul român nu pâte fi guvernat alt-fel de cât prin forța brutală, pe câud realitatea nu arăta alt de cât că acâstă națiune cu minte nu cere de cât un guvern onest, activ, econom, sprae deveni poporul cel mal ferice și puternic din Orient. Comitetul D-v.’șI a îndeplinit însărci- narea cu imparțialitatea și respectul ce merita nenorocirea ce a isbit pe acusați ca și pe acusatori. Am îndeplinit acea mi- siune pâte cu mal multă moderațiune, de cât ar fi meritat autorii atâtor fără de legi. Eram gata încă a’l descărca de acele fapt# care ne-ar fi probat că reu li se impută, răspunzând la întrebările ce le-am pus îu uumele Adunărei. In fața unor evenimente care nu pot a nu’I fi vil încă îo durerâsa memorie a ro- mâniei întregi, ne oprim aici, fiind bine încredințați că până ce dreptate nu se va face, nimic nu s’a schimbat, nici se va de țera sa, de proprietatea ga, și la stabi- lirea legilor. Așa deră ceea ce constitue esența gu- vernului representativ, — acâstă salutară invențiune a timpilor moderni, — este că poporul abdică și delegă pe itru un timp mărginit puterile sâle naturale deputaților ce alege; âră deputății, când sunt liber a- bșT, îndeplinesc în guvern opera care, fără acâstă transmisiune, ar fi aparținut poporului, țărel însăși. Uă adevărată representațiune națională nu pâte esistă dâcă, nu poporul, ci uă altă putere numesce deputății. Prin acâ- sta nu numai că se usurpă puterea popo- rului, dâră i se fură din mâini. Posedarea de către deputat a unei ori- gini pure, a mandatului său și a puterilor celor mal întregi, formâcjă partea cea mal esențială a sistemei representative. Alt-fel controlul și aplicarea fidelă a le- gilor este imposibilă. Numai unui ast-fel de sistem Anglia datoresce mărirea ei. Sub un ast-fel de regim Anglia a deve- nit cea întâia putere maritimă din lume. Diu al opt-spre-Zecelea secol sârele nu mal apune în posesiunile el. Prin uă luptă aprâpe neîntreruptă de 23 de ani, acest imperii! insularii! ținu pept revoluțiunel francese și primului imparii! Napoleonian, ba chiar avu favârea d’a eși învingător din acâstă luptă gingatică. Comerciul, indus- tria și geniul invențiunilor se ridică aci a înălțimea unei desvoltărl neauzite încă în istorie. Și la acest înalt grad de glorie și prosperitate a ajuns Anglia, pentru că acolo din capul locului s’au pus în lucrare și s’aă respectat cu cea mal mare sfințenie două mari principii: 1. Dupe cum e ab- solut necesarii! spre conservațiunea unei forme stabilite de guvernământ, ea guver- nământul să posedă un micjloc legal de a pedepsi pe acei ce s’ar încerca d’al reg- turna, — și de aceea puterea esecutivă în tot-d’a-una e dotată cu mijlâcele de ur- mărire injustiție apersânelor ce conspiră in contra autoritățel sâle legitime; 2. De aseminea, și pentru acelâșl rațiuni, trebue să esiste într’un stat liber uu micjloc legal do a pune în acusațiune persânele ce au abusat de autoritatea lor încredințată, cu scop de a usurpa uă putere ilegală, de a Lorumpe pe cetățeni, sâQ de a ajunge la scopuri contrarie interesului general al Statului. Deci înțelepta și fâ.te necesara măsură este aceia care, îu regimul constituțional, < ă Corpurilor Legiuitâre dreptul de acu- naținne. Acâstă putere salutariă încredin- țată mior representanți adevărațl ai popo- rului, I pune în posițiune pe a denuncia pe acel ce violâză legile. Ea le permite a demasca pe culpabilii de delicte și de cele mal mari crime pe toți miniștrii a cărora conduită este vărămătore intereselor na- țiunel. Și Englesil, âmenl emiuaminte practici, au găsit ca indispensabil a îm- schimba în situațiunea acusaților în fața țărel și reparațiunile ce ’I datoresc. Dar pentru că am sperat acâsta și pentru că am cred.ut a îndeplini uă datorie de buni cetățeni lucrând pacinic și pe calea legală spre a ajunge la practica responsabilită- țel, ni s’a aruncat felurite injurii și epite- tul de demagogi și răsturnători. Faptele ce am descoperit însă cu probe în mâuâ, arată cine sunt adevărațit demagogi și răsturnători al ordinel sociale în țâra acâ- sta. In cât pentru noi, față mal ales cu constituțiunea nâstră, la care ținem mal presus de cât la ori ce, ZiC⁰m cu J- J- Rouseau: De ar esistă un popor de fiel, acela s’ar guverna democraticesce. Pentru noi cuvintele mari și formulele înșelătâre sunt pedicele cele mal mari pentru buna ordine politică. De aceia, după cum a Zis Ahrens : forma cea mal bună de guvern ne pare a fi aceia prii- mită de popor și aceia care satisface mai bine interesele generale, încredințând pu- terea în mâinile acelora cari pot face să triumfe eu mal multă independință și in- teligență principiul moralitățel și al jus- tiției, asupra ignoranței, a imoralitățel și interesului particular. Seim că uănatiun* spre a propăși, nu o pâte face de cât cu dignitate și equilibra. Seim că un popor spre a deveni mare și fericit are trebuință cu totul de alt-ceva de cât de violințe re- voluționara saii de despotismul unor 6- menl cari parvin la guverne populare cu deprinderi absolutiste și antinaționale, ca acelea ce ne-aii turmentat de la 1871 până la 1876. Seim în fine că nu falșii conser vatorl, nici sclavii revoltați au fost în stare să întemeiere singura mare și adevărată democrație care se află în lume; ci minu- nea acâsta a săvârșit’o nisce gravi puri- tani pioșl și instrui ți, plantatori labori- oșl, mal mult resignați de cât iritați, și cari stabilise de mult uă stare egalitară în pura modestie a viețel lor, precum și în ale lor apucături practice și simple, in tendințele lor sociale. Și ast-fel forma e indiferentă. Insă, spre a ajunge la uă a- devărată bună stare socială, se cere ca cetățenii unul Stat liber, să se formeZ® prin studiul politicei practice și al afa- cerilor publice, spre a cunâsce direct in- teresele generale și, mal cu sâmă, severul studii! al antecedentelor, al moralitățel și al capacitățel esacte a âmenilor chemați a guverna țâra. Acâsta e cu atât mii esen- țial într’uă țâră ca a nâstră, unde cetățe- nii sunt chemați prin constituțiune a par- ticipa la direcțiunea și instalarea guver- nului. Nu prin uă minune providențială se in- lătnră în timpii noștri guverne ca acel de la noi din 1871 —1876 ; ci prin efectul căușelor secundare; adică; prin interna- rea c itățenilor de lucrul public, prin vot independent, prin muncă continuă, eco nomiă și cultură. S.area îo care ne a lăsat 28 Aprilie (10 Maifi) 187 / MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2813 ministerul Catargi este întocmai ca a u- nul navigator bătut de valurile mării fu- riâse ce, spre a scăpa, numai dorește țăr- muri înflorite care să realisecje tdte visu- rile imaginațiunel sale, ci el îșl îndreptă cârma către stânca ee mal apropiată, și, înainte de tdte, năzuiesco la un liman din carele să pdtă privi fără temere amenin- țările elementelor esterminatrice. „Omul politic, scrie un autor de prima „ordine a secolului nostru, de multe ori „este în acelaș cas. Și consiliul cel mai „bun ce pdte el adresa concetățenilor săi, „este de a îmbunătăți cu neadormire și a „conserva guvernul pe care antecedentele „națiunel sale ’l afi preparat și meritat. „Presentul stabilit în condițiuni acceptate „de către spiritele moderate și juste, este „dar basa necesară a propășirel și chiar a ,unei transformațiunl pacifice a viitoru- „lul. Și cred că fac bine citând spiritelor nerăbdătdre de schimbări, reflecțiunile .imparțiale scrise cu 25 de ani în urmă, de un politic engles, luminat printr’nn lung studifi al societăților europene, ca- rele a flis : dacă tdte încercările guver- nelor democratice făcute până acum în societățile bătrâne n’afi isbutit, causa este că popdrele eraii chemate a îndepli- ni greii le datorii ale seif guvernământului fără a fi priimit mal înainte învățătura ,prealabilă a sciințel politice și a înțe- jepciunel practice. Nesuccesul unor așa „încercări, nu a probat însă nici de cum că o societate veche n’ar putea fi guver- „nată democraticește Posibilitatea unul „atare resultat atârnă absolut de la pro- „gresul făcut de către popdre, progres „care, nu rămâne înduoială, a început, „însă care spre a se săvârși cere mult timp. „In starea actuală a soeietățel, uă putere „esecutivă ereditară e absolut necesară. „Iacă singura ndstră scăpare îa contra u- „nor sarcini și mii sdrobitdre, în contra „unor pericole și mai îogroȘitdre de cât „acelea la cari ne supune sistema ndstră „politică. 1.) Ddcă penă și Englesilor li se dau ast- ei de consilii, nouă Românilor nu ne ră- mâne de cât să fim dmenl practici. Viito- rul e al nostru, al țării, de sigur, de vom sci a fi înțelepți. In aceste momente înțe- lepciunea mi se pare a fi tăria, așa după cum a defînit’o D. baron de Macar, mem- bru al Camerei representanților în Belgia, arele, într’un remarcabil discurs asupra situațiunii politice în patria nemuritoru- ’ul Leopold I, a dis „Tăria ndstră nu stă nici în stradă, „aici pe piețele publice, nici dupe bari- „cade. Să nu facem adversarilor noștri mulțumirea de a ne vedea eșind din ca- „lea legalității. Tăria ndstră stă în între- 1) Lordul Broughaui. Sketlies : «Principles of «democrate and of mixed guvernm.ent, ch AX. ap ud E. de Parieu, Prineipes de la Sci- ence politique p. 405—403. „buințarea măsurilor legale și constitu- „ționale pe care cu toții le dorim. Avem „libertatea presei, dreptul întrunirilor, „dreptul de a ne manifesta opiniunile nd- „stre. Prin esercițiul acestor drepturi, „chiar minoritate de vom fi, vom ajunge a „înlătura miniștrii neamici poporului." Pentru a fi practici să începem măcar de aci înainte de acolo de unde trebuia să începem de mult: să facem uă lege de responsabilitate ministerială. Constituanta din 1866 a declarat în art. 132 că se va face în cel mai scurt timp legi speciale privitdre la responsabilitatea ministerială și e celor-alți agențl al puterei esecutive. Acest articol este copiat după acel iden- tic din constituțiunea Belgiei de la 1831. Dar penă astă-cjl, nici acolo nici aicea, legea acdsta n’a fost făcută. Responsabi- litatea ministerială nu e regulată la noi de cât prin disposițiunile transitoril ale articolilor 101 și 102 din constituțiune, care acordă Adunărilor și curțel de casa- țiune uă putere discreționară pentru a a- cusa și judeca pe miniștri. Acdsta e uă mare lacună în legislațiunea ndstră, Nu mal putem face un pas înainte fără uă a- nume lege care să determine espres de- lictele imputabile miniștrilor și pedepse- le lor. Afară de responsabilitatea tuturor agenților civili, stabilită într’un mod ge- neral prin art 29 din constituțiune. es- periența alegerilor din 1875 și 1876 a dovedit că e indispensabil să avem uă lege asupra responsabilitățel militare. Ascultarea pasivă este uă regulă esențială în armată și face ondre militarului român. In genere spiritul armatei ndstre este es- celent. Nu e un singur oficer safi soldat care să nu dordscă să’șl verse sângele cu bucurie pentru realțarea patriei române și apărarea instituțiunilor el. Insă, să nu uităm că aceste nobile sentimente puse la ordinile unul minister ca cel din 1871 — 76, este uu pericol pentru instituțiunile țărel și un rol care vexdză conseiință chiar a militarului român sub a cărui u- niformă, uă inimă patriotă și onorabilă n’a încetat nici uă dată d’a bate. Daca se cere ca militarii să asculte de șefii lor, a- pol este neapărat ca înainte de tdte acești șefi să se supună Constituțiunel și legi- ler. Ddră aedstă datorie a militarului a- trage după sine obligațiuni și pentru so- cietatate. Pentru ca niminea să nu se pdtă adăposti dupe ordinile șefilor sei, se cere, dic, ca textul legilor să fie scurt, clar, precis, și ca principiile Constituțiunel și ale legilor organice să facă parte din în- vățământul național. Maxima : niminea nu pdte a nu sci legile patriei sâle, trebue să devie un adevăr și în România. Acâsta este dogma secolului nostru și a tuturor dmenilor ce ’l afi glorificat: nu făcui de cât a ’I resuma și, în parte, a ’I cita. In numele comitetului care ’ml-a făcut însemnata ondre de a mă numi raportorul săfi, am ondre a vă supune, D-lor depu- tațl, următdrele : C O N C L U S I U N I. Articolul I. Se măuține acusarea în privirea preve- niților: 1. L. Catargi, 2. Alesandru La- hovari, 3. Idn Em. Fiorescu, 4. T. Maio- rescu, și 5. P. Mavrogheni. Pentru că cel I-ifi: In comună înțelegere cu colegii săi mal sus numiți, a abusat de puterea sa spre a falsifica alegerile și a lipsi pe cetățeni de liberul esercițiii al drepturilor lor civice, în acest scop întrebuințând și forță pu- blică contra pacinicilor cetățeni; cari fapte contrarii Constituțiunil sunt prevăzute și de art. 95, 96, 106, 107, 147 și 157 din codul penal. A violat art. 14, 21, 24 și 25 din cod. penal prin oprirea magistraților de a’șl îndeplini datoria și prin suspendarea cur- sului justiției. A falsificat listele electorale. A făcut presiuni în alegeri. A concentrat forța publică, numai în vederea de presiuni în alegeri. A făcut aducere de alegători cu sila la vot și secuestrărl de alegători. A făcut corupțiune în alegeri. A făcut presiuni asupra consciințeî ce- tățenilor funcționari în alegeri. A violat secretul votului. A pus candidaturi oficiale fără scirea ânsușl a candidatului. A ordonat arderea corespondenței tele grafice. A pus în masă cetățenii sub privighe- rea polițiendscă. A luat disposițiunl restrictive în pri- vința întrunirilor publice, garantate prin art. 26 din Constituțiune. A violat dreptul de petițiune, garantat prin art. 28 din Constituțiune. A ordonat persecuți uni în contra presei, a cărei libertate este garantată prin art, 24 din Constituțiune. A falsificat listele și alegerile comunale. A comis acelea-și presiuni în alegerile consilielor județene. A violat art. 108, 109 și 110 din Con- stituțiune și a risipit banii publici prin impunere de diare particulare și prin ti- părirea unora din ele în imprimeria Sta- tului. A impus dări nevotate de Corpurile Le- giuitâre și nesancționate de Domn, în con- tra art. 108, 109 și 110 din Constituțiune. A făcut a se vărsa sângele cetățenilor bivolari din Giurgiu, la 20 Maitifi 1873. Pentru că cel de al douilea, pe lângă ingerință în alegeri: A amenințat și ademenit, prin nun irl, destituiri și permutări, pe funcționari, îu scop de a înrîuri și violenta pe alegători 281-t MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 ApriliețlO Maifi) 1877 punând cu acâsta justiția la ordinele ad- mi ni strațiunil. A călcat art. 29 din Constituțiune lu- crând la suspendarea aplicațiunii lui prin reintroducerea autorisațiunil de dare în judecată a funcționarilor publici, — fapt prevăzut și de art. 99 și 154 din codul penal. A suspendat cursul justiției îu mal multe procese civile și criminale. In privința celui de al 3-lea, pe lângă violința în alegeri pentru : Călcarea legel budgetare și a celei de comptabilitate generală a Statului. Virimente. Cheltuieli peste creditele deschise mi- nisterului de resbel. Contractul cu D. Lemaîire și Bergmann, pentru spălatul și întreținerea efectelor de rufărie ale spitalului militar din Bucu- rescl. Contractarea ilegală a clădirel casar- melor armatei permanente, votată prin le- gea din 2 luniu 1875 și angagiarea a doui aniștl spre a face planul și desem- aul acelor casarme. Risipa banilor publici Violarea diferitelor legi militare și a re- gulamentelor de administrațiune și comp- tabilitite publică. Impunere de dări nevotate de Corpurile Legiuitdre și nesancționate de Domn. Violarea alegerilor comunale și jude- țene. Vărsarea sângelui cetățenilor bivolari ^e la Giurgiu. Asupra celui de al 4-lea, pe lângă in- gerință îu alegeri, pentru : Numiri și permutări de-a dreptul a lembrilor corpului profesoral, în contra legii și fără a fi ascultat consiliul perma- nent al instrucțiunel publice. Risipă și deturnare de oani publici Călcarea diferitelor legi și regulamente ae administrațiune publică. In privința celui de al 5-lea, pe lângă violarea Constituțiunel pentru : Falsificarea situațiunilor financiare. Risipa de bani publici. Vânzarea a 15,000 000 Iei obligațiuni domeniale, prin călcarea legel decompta- bihiate publică a Stalului. Călcarea legel vamale și acelei a bău- turilor spirtâse. Aprovisionarea ministerului de finance cu hârtiă filigranată pentru serviciul tim- brului și înregistrării pe anii 1872, 1873, și 1874, în mod ilegal. Articolul II. le retrage acusațiunea în cât privesce pe prevenițil P Carp și N. Crețulescu. Articolul UI. Pentru prevenițil G. Gr. Cantacnzino— tost ministru de finance — T Roseti — •ost ministru de lucrări publice, — și B. Boerescu fost ministru de esterne; cari: Cel l-iii, pe lângă ingerința în alegeri și călcarea Constituțiunil: A falsificat budgetul și situațiunea fi- nanciară. A risipit banii publici. A violat art. IV, alin. II, din legea de la 22 Februarifi 1873, privitâre la înstrăi- narea bunurilor Statului de prin orașe, târguri și alte localități. Cel de al douilea, pe lângă ingerința îi alederl și violarea Cons.ituțiunel: A modificat traseul drumulul-ferat Plo- escl-Predeal. A acordat subvențiunl nepermise de lege. Cel de al treilea : A fost complice cu colegii săi la cri- mele delictele și risipele enumerate în acest raport, la partea VIII Comitetul se referă la apreciarea suve- rană a Adunării. Raportor : G. Misail. D. M. Costachi. Cer cuvântul în cesti- une prealabilă. D. președinte. Aveți cuvântul. 1). M. Costachi. D-lor, vă măturisesc că mă găsesc într’uă mare nedomirire și voiu cere esplicațiunl de la D. raportor și de la âmeml competințl în materie df drept penal, și de procedură penală mal eu sâmă, ca să vedem în ce mod se pre- sintă cestiunea înaintea Camerei D-lor, este de prisos de a vă mal aminti ceea ce sa petrecut. S’a dat îo judec tă 11 foști miniștri n’a fost nici cea mal mică contestațiune asupra acestei materii; Camera se găsea în deplinul esercițiti al drepturilor sale constituț onale. S’a hotă- rât de Cameră ca uă comisiune să fie nu- mită care, pe de uă parte să susție acusa- sațiunea înaintea curțel de casațiune și pe de altă parte să facă și instrucțiunea procesului, adică s'a numit uă comisiune care să îndeplinâscă în totul atribuțiunile judecătorului de instrucțiune. Vă întreb dar: ce mal caută acum ces- tiunea acâsta înaintea Camerei? D. N. Dimancea. Cer cmân ul în ces- tiunea prealabile . . D. M. Costachi. Vedeți că am făcut bine de a' suleva cestiunea acâsta fiind-că se va face lumină asupra acestei cestiunl Ce avem noi să votăm ? Conclnsiunile raportului ? Nu mal suntem noi astă-()I competințl de a vota aceste conclusiunl. De a manține acusațiunea formulată îo partea întâia a raportului ? Acâsta este a- facerea judecătorului de instrucțiune, care nu are de cât a trămite el instanței com- petinte afacerea n’are de cât să o pre- sinte chiar membrii din comisiunea de acusațiune. Eată dar că nu mal putem noi a ne pronunciă astă-dl asupra părții ân- tâia a concluaiunilor din raport. Viii acum la partea a doua care pri- vesce pe prevenițil Carp și Crețulescu în privința cărora sa retrage acusațiunea. Aci âră-și erei că noi nu mai avem nici un rol. Judecătorul de instrucțiune dă or- donanța de neurmărire și m I nu avem ce mal face în acâstă afacere. Acum viii la cașul al treilea. Aci comi- siunea dice că pentru trei din miniștrii acusațl lasă la apreciarea nâstră. Apoi ce am să aprecies efi ? Efi nu sunt judecător de instrucțiune, nu sunt Camera de punere în acusațiune; nu sunt instanța judecăto- râscă competinte de a mă pronunța îu a- cestă afacere. Judecătorul de instrucțiune, care a dat uă ordonanță, el a fost singur competent de a manține acusațiunea safi de a declara că nu mal este loc de urmă- rire. In ce mod dar, întreb efi astă-dl, ar putea Camera să intervină în atribuțiu- nile judecătorului de instrucțiune? Pre- cum la început a putut să fie uă teorie pe care am susținut’o și efi, că Adunarea nu pâte se facă pe ju lesătorul d i instruc țiune, tot asemenea astă $1, cu mal mnlt cuvânt dic că, uă-dală ce Camera a dis că comisiunea alâsă de Cameră îndepli nesce rolul judecătorului de instrucțiune, acâstă afacere a eșit cu totul din compe- tența Adunării, și as ă-dl este atârnată de lucrările săvârșite de judecătorul de ins- trucțiune, de cătră acusator. care este co- misiunea Camerei, și de către curtea de casațiune. Nu cred efi că am putea noi să ne transformăm în uă Cameră de punere sub acusațiune, să (jicem că este loc de urmărire safi nu este loc de urmărire ro- lul Camerei este terminat. E'.ă, D-lor, nedomiririle mele, pentru care voifi să atrag atențiunea D-v. mal cu sâmă a D-lor deputațl mal competințl de cât mine în acâstă materio, ca să vedem dâca mai putem noi Camera să interve- nim în acâstă afacere. D. G. Missail. D-lor deputațl, sciți fârte bine că îndată dupe votare. dării iu judecată, când ne-ațl numit pe noi mem- brii al comitetului, ântâiti na ați dat îna- inte un număr de 11 acusațl; al douilea ne ați investit cu puterea unul judecător de instrucțiune; și al treilea ne ați dis că pe lângă faptele deja declarate pentru cari s’afi dat îu judecată, noi putem să mal adăogăm nouâ fapte descoperite, și prin urmare noi am credut că putem să mal scădem tot ce nu s ar putea susține cu probe. La numirea nâstră probele erafi pot ijice, îu o stare cu totul morale. Totul era de început și de adunat, afară de ces- tiunea crimelor emise de cel mal mulțl din acusațl în alegeri, crime care deja chiar la darea în judecată erau pe deplin probate. Din instrucțiunea ce am făcut-o a re- sultat neînlăturata necesitate dupe care negreșit, și în interesul adevărului și al justiției, trebuia să repărțim lucrarea în !î8 Aprilie (10 Maiti) 187 . MONITORUL OFICIAL al ROMÂNEI 2815 trei; așa am făcut. nume . pentru cel cinci aeusațl prevtidnțl la articolul ântâiti al conclusiunilor, ați vtidut că nu mii ro- mâne cea mal mică îndoială cum că nu sunt culpabili pentru tute faptele ce s’au stabilit prin instrucțiune. D. G. Rosnovanu. Opiniunea D-v. Voci. A țtirel întregi. D. G. Rosnovanu. Nu sunteți D-v. țâ- ra. (Protestări, scontol). D. G. Missail. D-lor, faptele sunt fa ciă, sunt viul, sunt p âspete... I). N. Fleva. D-le președinte, v’aș ru- ga să chiămațl la ordiue pe deputatul care dice că nu representăm noi țâra aici. (Aplause). D. G. Rosnovanu. Cu cât ați plătit a- plausele ? (scom ;t. protestări) Voci. La ordine ! La ordine ’ D. E. Stătescu. E^te prea multă îu- drăsnâlă ca prefecții fostului regim să vie să pronunțe asemenea ultragie în acâstă Cameră. Este uă cestiune de decență pu- blică ca acești domul să nu prea posese îo acusatorl și să facă gura mal mică, când e vorba de regimul cădut. (Aplause prelungite) D. G. Missail. Faptele, D-lor, sunt fa- ciă; raportul comisiunil erei că l’ațl ci- tit și v’ațl putut încredința că comisiu- nea nu vin r înaintea D-v. cu un singur capitul de acusațiune care să nu fie basat pe acte și însoțit de probele cele mal cul- pabile, cele mal elocuinte, legale, și mal necontestabile ce se pot aduce, precum acte oficiale, telegrame, procese-verbale de ale consiliului de miniștrii de atunci, acte scrise și subscrise de unii din mi- niștrii prevenițl, de ordine subscrise de deoșil; îo fine tot felul de acte publice și private ce pot să se aducă îa sarcina cui- va. în starea actuală a legislațiunil nâs- tre. Prin urmare cele ce t6 supunem prin acest raport nu sunt ideele nâstre, ci re- sultatul unor convingeri dobândite pe ba- sa prob.lor ce am căptitat și adonat prin instrucțiune. Sutele de dosare din cari am compilat aceste acte și probe, depo sițiunile martorilor anchetele sunt faciă, și cine se îudoesce n’are de cât să le va- dă, să le cercetase chiar în acest mome t la comitet, care este în localul Adunării. Voci. Le am vti^ut. D G. Missail. In privința celor duol prevenițl pe cari comisiunea i-a eselus din acusațiune și cere și aprobai ea D-v , și mal cu sâmă îu privința D-lul Carp, n’am găsit nici un fapt, nici uă culpă, nici uă probă, dupe care să merite a fi trămis înaintea curțeî de casațiune. De aceⁱa comisiunea l’a scos din causă. Io cât pentru D. N. Crețulescu, este a- devtirat că D-sa este implicat în facerea de la Giurgiu, fiind-că sub ministerul D-sale s’a confirmat regulamentul care a dat loc sângerosului conflict; ânsti tot pre atât este adevărat că îndată ce D-nu Crețulescu a simțit că bivolarii se împo- trivesce la aplicarea regulamentului, a recunoscut că actul acela era ilegal și l’a revocat. Prin urmare comitetul a crezut că cu atât mal mult trebue să retragă a- cusațiunea, cu cât a că : Stat convingerea pipăită că D. Crețulescu nici n’a sciut când s’a confirmat acel regulament, ci confirmarea lui s’a găsit făcută printr’o resoluțiune și uu ordin al directorul al ministerului lucrărilor publice Nicolescu. Așa dâr D. Crețulescu este mal mult uă victimă în cestiunea de la Giurgiu, de și responsabilitatea ministerială nu pute fi acoperiti cn faptul directorelui. Se mal impută D-lul Crețulescu că. cu ocasiunea participării țtirel nâstre la es- I osițiunea din Viena, s’ar fi cheltuit con- tra legii comptabilitățil uă sumă însem nată de bani peste acea votată de Camera Legiuitâre, și că s’ar fi făcut virimeute. Comitetul de acusare ânsti apreciâid fap- tele și probele; punâ id faptele ce se arun- că în sarcina D-lul Crețulescu, în compa- rațiune cu ale celor cinci prevenițl; și a- vâud îu vedere că aceste chieltuiele ale esposițiunii sunt acoperite prin voturile Adunării din 1873, a venit la convinge- rea că nici comparați une nu pâte să esi- ste; și că dâca l’am trămite înaintea ca- [ sațiunil puntru un singur fapt ce cu greii i s’ar putea imputa, ar fi a face un exies de dreptate, și D-v. scițl, D-lor, că exie- sul de dreptate este adesea ori nedrepta- tea cea mal mare : Summum jus, summa injuria. In cât privesce pe cei-alțl trei preve- nițl pe cari comitetul t lasă la aprețierea Adunărei, este adevărat că D. B. Bierescu a participat la alegerile din 1875, care scițl că s’ati făcut sub presiunea celor mal mari violințe și ilegalități; că a luat parte și a subscris jurnalul consiliului de miniștrii prin care se modifică artico- lul din Constituțiune relativ la întrunirile publice și alte câte-va cașuri. Asemenea D. T. Roseti este implicat îa schimbarea traseului drumului de fer Ploiescl-Predeal; dâr în privința acâsta n’am găsit, dupe părerea nâstră, că a căl- cat un tex positiv de lege. Faptul din punctul de vedere morale este condamna- bile, fiind-că prin acâstă schimbare s’a adus pagube însemnate Statului Crimi- nalitatea lui ânsti nu merge pâne în gra- dul acela în cât D. Rosetti se merite a fi trămis înaintea casațiunil. D-lor, când ați bine-voit a ne numi îu comitetul de acusare ați avut negreșit în vedere că și noi suntem âmeni, și ca atarî puteam să comitem âre-carl erori. Prin urmare nu ne ați dat acea putere absolută de a esclude noi de la sine pe unii de sub acusațiune, de a ușura pe alții și a men- ține restul De asemeuea nu ați crezut că noi putem merge de-a dreptul la casațiu- ne, fără a mal readuce cestiunea înaintea D-v., md cu sâmă când vom constata prin investigările nâstre că unii din acu- sațl nu merită a merge înaintea casațiu- nil. Nici uă lege, nici un prececent nu se opune la acâsta. Faptele în resumat fiind așa cum le indicăm în conclusiunele nâstre, am credit că e de datoria nâstră ca mandata i ca represintanțl al D-v., ca cel ce recundscem în D-v. Camera de pu- nere în acusare; în fine ca deferință și respect pen ru suveranitatea naționale să vS supunem acest raport prin care rela- tam faptele în tâtă goliciunea lor și să ve spunem că pentru cinci dintre aeusațl trebue să se menție acusațiunea fiind preb i mal mult de cât suficiente; că pentru duol se pâte retrage nefiind probe suficiente; âră pentru cei-alțl trei D-v., apreciâni ca uă Cameră de punere sub acusațiune, să avisațl în puterea dreptu- lui ce a ’.ețl Ce ați fi dis D-v. când noi, în loc de un-sp e-dme prevenițl, ne am fi dus la casațiune numai cu cinci fără a vti pune în cunoscința împrejurărilor ? N’ar fi fost un mane de respect din partea nâstră că- >re D-v. mandan ii nostril ? Astă-i|T cre- dem că suntem mal corecțl venind înain- tea D-v., noi mandatari al D-v.. și supu- neadu-vti modul cum am înțeles a esecuta mandatul ce ne ați dat. Ne am crednt da- tori a o face acâsta în interesul chiar a unei procedări viitâ e. Cu aceste explicări cred că onor. D-nu M. Costachi este satisfăcut. D. E Stătescu. D-lor nedomirirea ri- dicată de D-nn M. Costachi, și la care D. raportat r n a fiespuns — să’ml permită a recunâsce acâsta— dovedește uă-dată mal m ilt cât e ile necesarii! a se determina prin uă anume lege regulile de procedu- ră în acâstă materie, căci numai din lip sa unei asemenea legi resultă acâstă ne domirire. Onor. D. M. Costachi se întrâbă: de ce mal vine îaaiutes Camerei raportai acesta al comisim ii însărcinate de Cameră cu facerea instrucțiunii? D-sa pare a crede că acâsta n’ar fi legal? Eu aș întreba pe D. M. Cistachi ce lege se vatămă prin aducerea acestui raport înaintea Camerei și cum îu lipsă de vre o lege, ca-e să poprercă acâsta saii să prescrie altă procedare în privința stării doctrinei asu- pra acestei materii, se pâ e rădica objec- țiunî seriâse contra procedării urmate de comitet? Eu cred, D-lor din contra că în lipsă de uă lege în acâstă privință, nu e nici un bun cuvânt de a se 4ice comisiu- nil: „nu poți să vil cu raportul înaintea Camerei ca să-I arăți ce al constatat în privința fie-căril din persânele puse sub acusațiune/ Iu împregiurările îu care se presintă acâstă acusațiune, eti cred chiar că comi- siunea nici nu putea face alt-fel. In adevtir vedeți că comisiunea a ajuns 2816 «ONiTOKUt OFICIA^ 28 Aprilie (10 Maiti) 1877 la acest resultat cu investigările sale, că in privința unora din persânele puse sub acusațiune a găsit că sunt probe suficien- te de culpabilitate și ast-fel a conchis la urmărire; în privința altora, din contra, negăsind probe de culpabilitate, cere scâ- terea lor din acusațiune. Când Camera prin recuisitorul pregă- titor a pus sub acusațiune 11 persâne, acâsta era bre ceva definitiv ? Atunci ce trebuință era să se mâl facă instrucția Și dâcă s’a simțit necesitatea de nă instruc- țiune prealabilă, se putea admite că comi- tetul nu putea eși din recuisitorul primi- tiv, și era dator să găsâscă pe toți culpa- bilii? Evident nu! Asemenea mandat im- perativ, nu s’ar fi acceptat de nimeni. Când dâră comisiunea nu a găsit probe de cât pentru unii din miniștri dațl în ju- decată, sati pentru unele fapte imputate, ce putea face ca alt de cât să supue Ca- meril resultatul instrucțiunel cu care a fost însărcinată. Voiațî D-vâstră âră ca comisiunea să ’șl fi arogat dreptul de a hotărâ singură în mod definitiv asupra fie-căruia din miniștri decă este loc sau nu să se urmă- râscă, și să modifice ast-fel după plac vo- tul de dare în judecată al Camerei? Dâră învestită âre Adunarea pe comitet cu ase- menea putere nemărginită? Nu, domnilor, și eii cred că chiar când s’ar face uă lege în acâstă materie, nu ar fi bine a se recu- nâsce asemenea drepturi comitetului de instrucțiune, și a permite ca șâpte persâ- ne din sânul Adunăreî să decidă ele în mod suveran dâcă trebue sau nu să se dea «rmare votului Adunăreî de punere sub a- cusare. Acâsta ar fi uă desbrăcare neier- tată... D. M. Costachi. Avem tâtă încrederea în acele persâne. D. E. Stăteseu. Da; dâră când mand an- tele e aci. mandatarul nu pâte lucra de cât sub controlul lui, mal cu sâmă c ând acesta ar voi să schimbe ceva din manda- tul ce a priimit. Apoi, D-lor, dâcă s’ar admite uă asemenea teorie, ar trebui să tjicem că de uă dată cu votul de dare în judecată, JCamera s’a devestit de ori-ce drepturi și prerogative în acestă afacere; ar trebui să (țicem că Corpurile Legiuitâ- re a abdicat într’un mod absolut drep- turile pe cari le ati în privința dărel îu judecată, în mâiuele comitetului. EI bine, unde e ceva în lege care să autorise uă a- semenea pretențiune? (D. lepureanu întrerupe.) Să ’ml permită D-nu lepurânu, care mS întrerupe, să ’I spun că nn există, și că nici n’ar fi de dorit să se introducă ceva de asemenea natură în legea responsabili- tății ministeriale, cel pucin în cât se a- tinge de procedură. Camera, departe de a fi abdicat a ră- mas investită cu tâte drepturile și puteri- le sele, și acum când lumina deplină s’a făcut asupra tutor faptelor, când comite- tul din sânul Camerei a avut timpul nece- sar ca să strângă tâte actele din care pâ te să se constate adevărul, el aparține, Ca- merei să statuese în mod definitiv asupra acestor constatări. Nu ar fi drept ca, a- tuncl când în urma instrucțiunel se dove- desce că acusațiunea nu a fost bine fun- dată în privința unor persâne, să siliți consciința Camerei ca să le mențină chiar când în acusațiune; și să nu pâtă să ’șl rectifice votul. Ar fi să cereți ce-va în contra dreptățel și în contra consciințeî și ceva la care nu vti obligă cel pucin nici măcar vre un text de lege positiv. Așa deră, D-lor, eii cred că pentru tâte aceste considerațiuni, comitetul a făcut fârte bine de a venit să supună Camerei resultatul cercetărilor sâle. Ceea ce găsesc însă că nu este corect în lucrarea comitetului, —și în acâsta sunt cu totul de opiniunea D-luIM. Costachi— este că comisiunea a lăsat lucru îa îndo- ială îu privința a câte-va persâne, și nu ’șl a esprimat categorit opiniunea sa asu- pra tutulor. Nu mă îndoesc însă că aces- tă lacună se va împlini și că comitetul se va rosti în mod positiv și în privința a- celor persâne. D. G. Vernescu. D-lor, nu iati cuvân- tul nici ca să facă să rămână în piciâre tâte câte erati puse în actul de acusațiune și să trâcă înaintea curții de casațiune în întregul lor, nici ca să scâță din acusa- țiune pe cine-va; însă ași vrea să întreb decă comitetul ’șl a îndeplinit misiunea așa după cum a votat Camera? Fiind că, atunci când este vorba de un mandat, așa după cum (jice D. Stăteseu, mi se pare că mandatarul este dator să ducă manda- tul până la sfârșit ast-fel după cum i l’a încredințat mandantele. Camera a votat a- cusațiunea și a dat rol comitetului ca să strângă probe pentru stabilirea acusațiu- nei; n’a f cut Camera ceea ce 4icețT D-v., că a însărcinat pe cine-va să complectese instrucțiunea; ea a făcut ântâiu actul de acusațiune și după aceea a însărcinat pe comitet ca să complectese probele și să mârgă înaintea curțel, de casațiune ca să- susțină acusațiunea. Etă, D-lor, cum se în cepe actul de acusațiune votat de Adunare: Adunarea deputaților acusă pe fostul ministru cutare .. și după aceea termi- nă ast-fel: comitetul prevăzut de art. 77 din regulamentul Adunării caro va fi com- pus de 7 membrii ai Adunării, este auto- risat, conform art. 101 din Constituțiune, a face în numele Adunării deputaților ori ce acte de urmărire și a lua, ca instanță de instrucțiune, masurile necesare pentru a asigura mersul justiției și descoperirea adevărului. „Acest comitet va putea delega tâte sati parte diu drepturile ce are unuia sau mal multor din membrii stil va fi îu perma- nență pânti la finele procesului, și va fac e tâte recuisițiunile, susțiind și desvoltând acusațiunea d’inaintea curții de justiție și de casațiune." Așa dâră âiă misiunea acestui comitet: a căuta probele, a face urmărirea, a face perquisițiunî spre a complecta instrucțiu- nea și a merge să susțină actul înaintea curțel de casațiune. Etă un mandat per- fect. Atâta putea să facă comitetul. Ce face însă acest comitet? Vine să scâță pe unii din acusațiune, dicând că nu ’I gă- sesce de loc vinovațî. EI bine, ce face a- cest comitet când $ice acesta? Priimita comitetul mandatul ca să <Ș.ică acâsta ? — Și D. Stăteseu este de acord în privința acâsta. — Aci nu este vorba de uă proce- dură ordinară, unde judecătorul de in- strucțiune pâte să dea ordonanța de urmă- rire. Prin urmare, comitetul nu putea să cjică acâsta, fiind că nu avea puterea de a o căci dâcă ar fi avut acâstă putere, închipuiți-vS că acest comitet ar fi venit la sfârșitul cercetărilor sâle și ar fi cjis că nici unul din cel acusațl nu e^ vinovat. Apoi atuucl cum ar fi rămas cu demnita- tea Cameril care a pronunciat categoric acusațiunea acelor persâne? Așa dâră, nu putea comitetul să vină și să ^ică că nu găsesce cas de urmărire în contra cutării sati cutării persâne, fiind că acâsta este de natura de a blesa demnitatea Cameril căci atunci ar fi să se subordonese lucră- rile Cameril întregi la apreciarea unul co- mitet ales diu sânul el. Dâră cel pucin este scusabil comitetul când vine să fa- că acâsta?... D. Stăteseu. Faceți requisitor? Ce alt va să dică aceste cuvinte de cât acusarea comitetului? D. G. Vernescu. Constat că D. Stăteseu este îu contradicțiune flagrantă cu ceea ce (jLicea adineaori; adineaori icea că corni siunea a greșit când nu s’a pronunciat ca- tegoric și asupra acelor persâne pe care le lasă la apreciarea Adunării. Apoi de ce să fie permis D-lul Stăteseu să critice faptele comitetului și să nu’ml fie permis și mie să le critic? Cât despre cuvinte, ele ’mi aparțin, și dâcă nu vor fi parla- mentare, D. președinte este acol» ca să mS oprâscă, fără să fie trebuință de între- rupțiunea D-lui Stăteseu. Așa dâră, D-lor, âtă prima greșâlă a comitetului, și ijic că este uă greșâlă, fi ind că comitetul atunci când avea un act de acusațiune complect și când nu era au- torisat de cât numai să mal adune și alte probe cu care să se ijică înaintea curțel de casațiune, nu înțeleg cum putea să vină și să (jică că cutare persână acusată de Cameră nu este vinovată; fiind că nu se pâte ca Adunarea națională să acu- se fără să fie convinsă că acel acu- sațl sunt vinovațî. Acâsta ar fi uă in- jurie care s’ar aduce Camerei naționale, !și comitetul nu putea să vie și să aduca. 28 Aprilie (10 Maiti) 1877 MOmiU-WL OFIOIAL AL KG £ANiL <.617 acestă injurie Camerei, că adică Adunarea națională a dat cu ușurință în judecată pe nisce miniștri. Camera când a acusat, s’a basat, nu numai pe uă convicțiune mora- lă, dâră încă și pe articole de lege, ast- fel în cât Camera nu m"I pâte să ’șl retra- gă acusațiunea. Nu puteți dâră să dicețl că Adunarea s’a găsit într’uă erâre de fap- te când a acusat pe acel miniștri nu are dreptul comitetul să (Jică acesta. Etă ce ați $is D-vâstră astă vâră în pri- vința acelor miniștri pe care comitetul ’l exlude astă-<)I din acusațiune, și anume în privința D-lul G. Cantacusino: „Că a falsificat budgetul și situațiunile financiare ale Statului, în scopul criminal de a ascunde adevărul spre a se menține la putere, ceea ce a afundat Statul în da- torii și chieltuell enorme, călcând cu mo- dul acesta și articolele 2, 6, 29 și 61 ale legii comptabilitățel. Că a violat articolul 45 diu legea comp- tabilitățel generală a Statului, fapt prevă- zut și de art. 140 din codicele penal. Că a călcat art. 29 din Constituțiune, cooperând la suspendarea aplicațiunei lui, delict prevăzut și de art. 154 din codice- le penal." Apoi când din rărunchii D-vâstre a e- șit acest strigăt că un om a făcut tâte a- ceste călcări de legi anume indicate, când el a comis chiar fapte criminale prevăZu- te de codicele penale, cum puteți să ve- nițl astă-Zl și să dicețl că acestea aii fost numai nisce bănuell și că prin urmare ’l dispendeți de a merge înaintea justiției? Este acâsta uă simplă bănuială când prin actul de acusațiune ați declarat în mod cert și positiv că a călcat legea compta- bilitățel Statului, că a călcat tâte legile, că a violat chiar Constituțiunea? Și când ce este mal grav un om violâză tâte legi- le țărel, când s’aiî indicat de Cameră a- nume tâte articolele violate, cum mai pâ- te tot acea Cameră să dică că nu este loc de urmărire ? Căci atun I ar trebui să fa- cem una din două: sau să recuuâscem că de la început am lucrat cu pucină băgare de sâmă, cu ușurință chiar, de âre ce as- tă-ZL vedem că acel om nu este vinovat, și atunci trebue să aruncăm îu foc acest act de acusațiunr, saii, dâcă am fost con- vinși pe deplin de culpabilitatea acestui om, dâcă am lucrat cu demnitatea aceea cu care trebuia să lucreze Corpurile le- giuilâre, atunci acest om trebue să mârgă înaintea justiției împreună cu tâte cele- lalte persâne acnsate. Cum D-lor? Un om acusat de uă Came- ră legiuitâre, un om asupra căruia plauâ- ză cele mal grave acusațiunl îu timp de nouă luni de Zile, să vaZă de uă dată că tot acea Cameră care l’a acusat vine as- tă-ZI și Z’ce că nu este bine să mârgă îua- tintea justiției? Dâră este un cuveut aces- a să Ziceți că acusarea ce ați făcut basa- tă pe texturi positive de legi a fost numai uă bănuială, și că astă-Zl găsiți că bă- nuiala D-vâstră nu era întemeiată nu era adevărață? Și apoi ast-fel se resta- bilesce reputațiunea unni om care a stat atâta timp sub cele mal grave acusări nu- mai prin uă îndurare a D-v. de a ’l gra- ția, pentru că ați fi la îndoială de este sau nu culpabil? EI, D-lor, dâcă ați făcut actul de acusa- țiune, apoi lăsațl ca să se ducă la justi- ție, lăsațl ca justiția să se pronunțe șt să Zică dâca este vinovat sau nu Dâr voiîî continua cu citirea actului de acusațiune și în privința altor persâne. Etă ce ați Zis în ceea ce privesce pe D. Basiliu Boerescu: că, în comună înțele- gere cu colegii săi, a abusat de puterea sa, spre a falsifica alegerile și a lipsi pe cetățeni de liberul esercițifl al drepturilor civice, călcând Constituțiunea țârei, fapte prev&lute și deart. 95, 96, 106, 147,154 și 157 din codicele penal. Că a călcat art. 29 din Constituțiune, suspendând aplicațiunea lui și comițend cu acâstă ocasiune și delictul prev6Zul de art. 154 din cod. penal. Apoi, când D-v., ați afirmat că acest om, în unire cu cel-alțl colegi al săi, a falsifi- cat alegerile, puteți Zice că aveți âre-care îndoială și Camera trebue să se pronunțe diu nofl ? Dâcă este așa, dâcă nu mai aveți convicțiunea că el sunt culpabili, trebuia să venițf și să’l spălațl cu totul, trebuia să Ziceți: ne-am încelat, faptele nu esist ast-fel cum le credeam, am fost induși îu erâre. Etă ce trebuia să Ziceți; dâră amnistie nu cred că suntem în drept a acorda as- tă-Zl. După cât ’ml aduc aminte, scifl că și în privința acelora a cărora se cere astă-Zl escluderea, sunt tot atâtea fapte circum- stanțiale, că aii falsificat alegerile, afl vi- olat Constituțiunea și afl comis în fine tâte acele ilegalități care s’a imputat și D-lul Catargiu. D. Stăteseu, îusă face uăîntrebare: este vr’uă lege care să ne spună dâcă putem safl nu putem reveni asupra acelui vot ? Decă putem safl nu putem scâte unele din aceste persâna de sub acea acusațiune ? Apoi, D. Stăteseu, singur a convenit că nu este nici uă lege pentru darea în jude- cată de cât Constituțiunea, o scie prea bine că nu este; deră este uă lege supe- riâră tutulor legilor, aceea că atunci când un Corp legiuitor se pronunță asupra u- nel aeusărl a miniștrilor, nu e permis a- celui Corp, a pronunța acusarea de cât dâcă a dovedit culpabilitatea că una și cu una fac două, și acesta numai în timpul când actul de acusațiune era înaintea iul, âră nu după ce l’a trămis comitetului. Ați votat acusâțiuuea, acum nu mal puteți de cât a o lăsa să’șl iea cursul el legiuit. Lăsațl pe acești' âmenl să mârgă înaintea curțel de casațiune; căci afl fost nouă luni sub acusațiune; prea curend pâte s’afăcut acusațiunea, curând ered că vor merge și înaintea curțel de casațiune ș de vot fi culpabili, curtea ’l va pedepsi; eră de nu, se vor achita. MS unesc dâră cu D Mano- lachi Costache în privința acâsta, fără să recunosc că comisiunea putea să se pro- nunțe, pentru escluderea unora, fără să re- cunosc ca Adunarea să mal pâtă amesteca acum e timpul ca justiția să’șl facă da- toria. D. N. Eleva. Onor. D-nl deputațl, ca membru din comisiunea însărcinată cu lu- crarea ce este supusă desbaterel D-v., să ml permiteți să respund la ceea ce sub formă de cestiune prealabilă s’a ridicat din partea D-lul Manolachi Kostaehi și la ceea ce s’a observat din partea D-lul Vernescu, ca cestiune de drept; tâte aces- tea având de scop a aduce imputări mem- brilor comisiunel de acusare, și mal mult a blama pe majoritatea Camerei, pentru că astă-Zl ’șl ar permite să revină asupra ac- tului de acusare. D-lor, argumentul principal pe care se baseză acâstă cestiune prealabilă ridicată de D. Manolachi Kostaehi și susținută de D. Vernescu, mi se pare că este greșit, și acâsta din causaunul cercstrîmt, vițios în care să învertesce. fiind-că D-lor consi- deră lucrai sub forma unei procedure or- dinare și nu s’aiî ridicat la adevăratele principii care regulâsă acâstă materie a- tât de importantă. Ast-fel D. Manolachi Kostaehi a ajuns la conclusiunea că Adu- narea nu mal pâte face nimic astă-ZI, că lucrarea trebue să mârgă da dreptul la curtea de casațiune. D. Vernescu a mers și mal departe, a Zis că, Adunarea trebue să persiste cu orl-ce preț în votul ce a dat, chiar când ea însă ’șl ar recunâsce că în momentele acelea când a lucrat sub indig națiunea generală a națiunel, chiar dâcă ar recunâsce că în asemenea momente a făcut uă greșeli, — căci âmenii sunt su- puși greșelelor,—cu tâte acestea n’ar mal putea astă-Zl să revină asupra unei gre- șeli, n’ar mal putea să recunâscă neculpa- bilitatea unora din cel 11 acusațl. După opiniunea D-lul Vernescu, trebue să mer- gem înainte până a sparge capetele și la âmeuil nevinovațl D. G- Vernescu. Nu se sparge capul nimenui, căci este uă curte de casațiune. D. N. Eleva. Pâte D. Vernescu să aibă interes a injosori acâstă majoritate; dâ'ă noi ținem mult la demnitatea și la presti- giul acestei Camere. (Aplause). Să vedem acum care este cercul strimpt îu care se învârtesc argumentele onor, pre- opinențl. D-lor nu consideră acusațiunea Camerei, ca făcută din punctul de vedere al unei absolute suveranități ci o consi deră ca uă cestiune de procedură ordina- ră unde suveranitatea națională nu pâte să aibă loc. MUJNi I unuia VF1U1AL AL KOMĂNJEi 28 Aprilie (10 Maifi) 1877 2 !18 Aci este principala causă a erorel în care se află D-lor. Voifi începe mal ântâiu cu D. lepurânu «.a să vedeți cât de greșite sunt argumen- tele D-sâle. D-lor, în privința cestiunelor generale, suntem tot în punctul acela unde eram a- cum câte-va luni, când din nenorocire s’a făcut asupra acesteî cestiuni chiar uă crisă ministerială. Și dâcă astă-c,ll să ri- dică cestiunea din nofi, acâsta intră, dâcă mă pot esprimă ast-fel, îu logica s ă >iciu- nelor omenesc!, căci âmenil țin mult la opiaiunele lor și chiar atunci când se c mvi ig că ele sunt greșite, le susține cu mal multă tenacitate îa loc de a recunâsce că afi fost în erâre. Astă-dT, ca și atunci, nu putem vedea în argumentațiunele de felul acesta de cât uă tendință mal mult safi mal pucin manifestă de a lovi în suve- ranitatea Adunărei na ionale. Care este actul ce face Adunarea, și în nuinele cui ’l face? Nu trebue să uitați un lucru. Constituțiunea spune că tâte drep- țunle emană de la națiune, ș¹ că nici un drept nici uă putere nu se esercită de cât în numele națiunel El bine și dreptul A- dunărel, și dreptul Senatului, de a acusa pe miniș ri nu emană de cât tot de la na- țiune, și nu se esercită de cât tot în nu- mele națiunel. Așa fiind, în ce formă se esercită acest drept ? Când efi sunt suve- ran pe esercițiul unul drept, decă nu-ml este pusă nici uă barieră, nu sunt efi su- veran și în privința modului deesereițifi al acestui drept? E'ă pentru ce legile speciale nu pot fi aduse ca argument în acistă cestiune im- portantă, un le nefiind nici uă lege, este însă uă lege mal mare decât tâte, este su- veranitatea națiunel, care dictâză proce- dura prin representanțil el. Prin urmare. în acâstă materie, Aduna- rea națională, sati Senatul, dâcă ar fi eser- citat el acest drept, fiind în esercițiul u- nel prerogative a suveraaitățel sâle, areuă deplină libertate îo ceea ce privesce pro- cedura negreșit întru cât nu ar trece peste limitele ce ar fi indicate deConstituțiune, și Constituțiunea în privința punere! sub acusațiune a miniștrilor numai uăsingură limită pune; că judecătorul va fi Înalta curte de casațiune și de justițiă; â ă cele- alte cestiuni relative la acusațiune le lasă la absoluta suveranitate a nații nel. Dâcă acesta este principiul de la care emană dreptul Adunărei și modul el de procedură în plină suveranitate, nu ar fi în realitate de cât un joc de cuvinte, de cât nisce subtilități sofistice dea veni as- tă-<)I să mal discutăm acâstă cestiune a competințel Adunărei în privința actului de acusare, căci în adevăr uă asemenea discuțiune nu ar avea altă semniflcațiune de cât punerea în îndoială a însuși drep- tului Adunărei de a da în judecată pe mi- piștri, când acest drept s’ar subordona la nisce cestiuni de procedură care să’i facă cu totul ilusoriti Prin urmare să fiă bine lămurit lucrul, că acâstă discuțiune, sub forma de cesti- une prealabilă, cum s’a presentat de D. lepureanu, nu tinde la alt resultat de cât la acela de a contesta Adunărei dreptul de a regula trămiterea causel miniștrilor în- aintea curțel de casațiune. Dâră numai principiele și ideile ce am enunțat vin în aljutorul opiniune! pre care o susțin eti? Nu, D lor; ci este și un ar- ticol fârte lămurit din Constituțiune, art. 101, care dice că fiă-care din ambele A- dunărl, precum și Djmnitorul, are drep- tul de a acusa pe miniștri și de a ’I tră- mite înaintea curțel de casațiune. Va să dică sunt duoă operațiuni: ântâifi, acusa rea, și al duoilea trămiterea înaintea cur- ții de casațiune. Constituțiunea recunâice, și era-prea natural să fi prevădut acâsta că pâte uă Cameră să acusepe un minster într’un moment de uă legitimă indignați- une, și atunci se pâte întâmpla ca acusa- rea să implice mal multe fapte sifi mal multe persâne în privința cărora să pâtă reveni îa urmă câud este să trămită pro- cesul înaintea curțel de casațiune; căci și națiunea, ca și individul, pâte că de odată, în primele momente, nu a put it avea îu- ainte’I tot adevărul îi deplina lui inte- gritate. Dâcă D. Vernescu ne întrâbă : adevărat este că Adunarea trebuia să fie convinsă de culpabilitatea acestor miniștri când ’I a dat îa judecată, și prin urmare cum ar putea as,ă-dl a mal reveni asupra acelui vot? La acâila ’I voiu răspunde că aci sunt duoă feluri de adevăruri, dâcă mă pot esprimă așa: este adevăul etern, care re- sidă în consciință umană, și adevărul ju- ridic, care se formâdă prin probî anume idicate de lege. Ast-fel, dâca la rândul mefi aș întreba: adevărat este că D. Boe- rescu a iugerat alegerile? Convicțiunea mea intimă mi ar spune că este fâ-te ade- vărat cum că D. Boerescu a avut uă acți- une energică în alegeri, și acâsta sunt si- gur eă es.e și în cunsciința fiă-cărul din D-iâstră, precum și a țârei întregi; căci nu este a misibil ca un om de meritul D-lul Boerescu să fi participat numai ca automat la uă sistemă întrâgă cara func- ționat ațâți ani, și în care D-sa negreșit trebue să fi avut uă parte impornantă de acțiune și să fi fost unul din principalii motorl. Cu tâte acestea nu pe asemenea elemente se pâte funda adevărul juridic. Venind la probe, Camera nu era dâtâre să consulte numai probele; era dâtâre să vâdă dâcă sunt și probe de acelea după cari să judice instanța competinte; căci Camera era acusătâre, âră nu judecătâre; și aș pu- tea rjlieu că îu acâstă cestiune Camera este jumătate judecător, și jumătate acusător. Prin urmare era dâtâre să vâdă și adevă- rul juridic, âră nu numai pe acela care era în consciință sa. D. Vernescu confundă lucrurile; D-sa 4ice că Adunarea, când a pus sub acusa- țiune pe miniștri, ea a avut consciință că ministrul cutare era culpabil, și având a- eâstă consciință intimă trebuea să traducă acâstă credință internă, să o manifeste materialmente, prin trămiterea d’a dreptul a acelor miniștri înaintea justiției, fără să se ocupe de probele legali pe care le cere justiția atunci câud’I se trămite un acusat. Etă punctul greșit în care ne puneți când faceți acâstă acusațiune ne drâptă Ca- merei. Dâ ă chiar îu cercul strimt al pro- cedurel, să presintă âre cestiunea așa cum o pune D. Vernescu? In procedura ordinară se fac trei operațiuni: este acțiunea socie- tățel, represintată de ministerul public, care face un reqiiisitor basat pe articole de ege spie a irămite pe cineva înaintea tribunalelor ordinare; este după aceea o- ficiul instrucțiunel, care pe basa requisi- toriuluf și având în vedere requisițiunea făcu:ă și trămisă, face instrucțiunea cau- sel pe care î-a trămiso representantele le- gel. Dâră chiar în cercul strimt al proce- durel ordinare aci se termină lucrul ? Nu; este în cele din urmă acțiunea judecățel definitive, mal ales în materie de crime că după requisițiune și instrucțiune, vine instanța de drept care se pronunță defini- tiv îu contra celui trămis înaintea sa. EI bine, Constituțiunea nâstră a dat Adunărei tâte aceste trei drepturi. (Aplause) Prin urmare în acâstă materie, după toți jurisconsulțil cari ati tratat cestiunea res- ponsabilitățel ministeriale faciă cu acuza- țiunile ce se aduc de represeutațiunea na- țională, după toți jurisconsulțil aceștia, oficiul de procuror, de instructor, de jude- cător, de punere sub acusațiune, tâte a- ceste oficii sunt de competința Adunărei naționale eare esecută acest drept. Ast- fel fiind, să ne întrebăm la care stadiu este acum adjunsă cestiunea acusărel fo- știlor miuistd ? A fost mal ântâiti primul act, care era uu reqnisitorifi al Adunărei naționale, făcut în contra unor miniștri cirl au guvernat cinci ani, și pe care Adu- narea ’i-a declarat culpabili de cutare și cutare crimă. Dâră adevărate erafi atunci acele aeusațiunl? Adevărate erau îu con- sciința Aduu’rel naționale; dâră Adunarea n i putea să considere aeel act ca un ade- văr juridic, pe temeiul căruia să fi trămis pe acel miniștri înaintea curțel de casați- une, căci atunci s’ar fi combătut pe sine însă-șl; și de aceea a numit un judecător de instrucțiune care să esamineze faptele cari cad în greutatea fiă-cărul ministru. Dâcă ar fi adevărată teoria pe care o pune D. Vernescu, negreșit că noi am fi trămis pe miniștri d’a dreptul, de la prima acusare, înaintea curțel de casațiune; dâră tocmai ca să nu fim acusați de pasiune, de ură, de aceea am numit uă comisiune care 28 Aprilie (10 Mai) 1877 tauNiTUKUL OFICIAL AL ROMÂNIȘI 2819 rațiune, uă operă de sânge rece, și nimeni nu me va acusa mân?, poimâne că am făcut uă operă de răsbunare. Vâ aduceți aminte eă între actele care s’aă publicat în greutatea D-lul Carp, era uă depeșe din Iași, eare implica pe D. Carp în acea acțiune neonestă și condam- nabilă a sugrumărel voinței naționale; dâră dâcă noi l’am acusa pentru acâsta ce ar resulîa de aci? D-vâstră cunâscețl că în materie penală nu pâte să fie solidari- tate ca în materielecivile; niciodată n’am înțeles ca să pun pe un ministru în acu- sare, pentru că era în minister cu un co- leg care a făcut uu act care este lovit de uă penalitate. Numai atunci ’l pot supune acusațiunel când ar fi luat el parte la a- cestă operațiune. Apoi n’am găsit nici un act prin care să se constate că D. Carp a participat într’un mod palpabil la acel act de care menționâsă depeșa. Cum dâră era să ’l dau în judecată? Veți dice D-vâstră că este depeșa aceea; dâră D. Carp pâte răspun- de : a scris acel domn de la Iași, dâră de la mine al ceva probe ? Asemenea și pentru D. Crețulescu. D-sa nu a fost și nu este amicul mefi, n’am să părtinesc; din contra, ’I consider că a fost un geniu fatal pentru țâra acâsta; dâră eram chemat să văd faptele materiale, dâcă D-sa a participat la acele fapte, și n’am găsit alt de cât că D. Crețulescu fă- cuse un regulament, însă au s’aaplicat, și când a fost să se aplice, s’aă refusat ce- tățenii de la Giurgiii de a ’l primi, ’l s’a raportat de acâsta, și domnia-sa a dUs să se suspende aplicarea regulamentu- lui. In urnșă însă s’a întâmplat că cel- alțl colegi al sâî aă (jis, fiind-că s’au găsit cetățeni caii s’au opus și la nisce mâsure luate de autoritate, să ’I sugrumăm, și de- că se vor opune mal mult să ’I omoiîm. Ast-fel a venit acel masacru care nu era alt nimic de cât uă ocasiune pe care o căuta autoritatea cu orl-ce preț, spre a ’șl putea da un prestigii! ce nu ’l mal avea. N’am găsit în acâstă acusațiune de cât numai doui miniștri culpabili. Apoi D-v. cereți să trămitem și pe D. Crețulescu? Gândesc că acâsta ar fi să înjosim dem- nitatea acestei Adunăil. Iată, D-lor, ce avâm de i}.is îu privința celor doui miniștri scoși de comitet. Onor. D. Verneseu (Jice: dâră comite- tul putea să ’I scâtă? Comitetul nu putea să ’I scâtă, căci el era un delegat al Ca- merei; dâră Camera pâte să I scâtă, și tocmai pentru aceea a venit comitetul îna- intea Camerei să spună că nu esistă pro- be în contra lor, și să propună scâterea lor din acusațiune. Prin urmare, nu este co- mitetul care scâte, ci Camera, și dâră a- cusațiunea ce se aduce comitetului în pri- vința scâterel acestor miniștri este ne- drâptă. In privința celor-alțî, pe care comitetul să esaminese faptele și să specifice actele comise de fiă-^care acusat. Aci D. Verneseu a mal făcut încă uă greșâlă de drept, aceea că a considerat pe comitet ca un judecător de instrucțiune. \pol nu este așa; comitetul de acusare nu a lucrat de cât în numele Adunărei națio- nale, căci nu putea Adunarea națională, care este compusă din 150 de membri să esaminese ea dosarele, să cerceteze atâ- tea cestiunl de detaliu și să clasifice fiă- care fapt în raport cu fiă-care acusat; și de aceea Adunarea a d.is să se facă acâstă ’ucrare de uă comisiune care să lucreze în numele Adunărei. De ce dâră ne acusați acum că venim cu lucrarea nâstră înaintea D-vâstre, când tocmai acâsta e misiunea cu care ne ați însărcinat ? țlicețl că Adu- narea nu mai pâte să revină. Apoi cum ? Adunarea națională are dreptul să câră grațiarea ministrului condamnat, ceea ce nu pâte nici însuși Domnitorul să facă de la sine pentru miniștri dațl în judecată de un Corp Legiuitor, și (JicețI D-vâstră că Adunarea nu are dreptul să retragă acu- sațiunea pornită de ea contra unul minis- tru, când nu găsesce destule probe mate- riale contra lui? Apoi nu scițl D-vâstră că chiar când sunt duol acusați, să pâte prea bine să dLică judecătorul: pe acesta, mal pucin vinovat, nu voiu să ’l osândesc, âră cel-alt voesc să se osândâscă? Apoi s’au vi^ut cașuri și în alte țări unde acu- sațiunile aduse unor miniștri aă fost re- trase, și cu tâte acestea acele parlamente nu afi fost acusate că au făcut uă operă de ură și de răsbunare. (Aplause) Prin urmare ceea ce a făcut Camera când a dat în judecată pe acești minis- ri, acum câteva luni, a fost ceea ce fâ- ■e representantele acțiunel publice, când mne în mișcare acțiunea publică în con- ra cuiva care e prevenit de uă crimă saă delict, și pentru acâsta nu are să se plângă nimeni. Dâră D-vâstră dăcețl: cum ? Ca- mera a decis odată că atâtea persâne să fie acusate, și acum tot Camera să dică că nu pot să fie toți aceștia acusați? Dâră vunt âmenl cari stau ani întregi în pușcă- ie ca prevenițl, ‘și pe urmă vine justiția i(|ice aii fost nevinovațl. Aceste suntinco- veniente care să presintă în starea socială și pe care nu putem să le înlăturăm. Dâcă cel cari sunt acusați și asupra cărora )u sunt probe, Camera astă-dl ar scâ- e din acusațiune pe câți-va, ’I ar scâ- e pentru cuventul că, de și este con- 'insă de culpabilitatea lor, însă nu sunt probe materiale pentru a ’I traduce înain- tea justiției. Pentru ce ne acusați prin ur- aare că am scos din acusare pe D-nil Carp și Crețulescu ? Apoi să vâ spun un ucru: eii am votat darea în judecată a 3-lui Carp, și tot eă l’am scos în urmă ( intre acusați, și cu acâsta nu cred că am lemeritat de la mandatul ce ’ml ați dat; lin contra cred că am făcut uă operă de ’I las! la apreciarea Camerei, s’a rădicat cestiunea în comitet dâca trebue să ’I scâ- tă safi nu, și efi vă mărturisesc că ’I aș fi Scos tot îo modul cum l-am scos și pe cel-alțl, însă un singur fapt m’a oprit; a- cest fapt este că ’f-am găsit sub-scrișl într’un jnrnal prin care se viola dreptul de întrunire al cetățenilor și se dicea că poliția să urmărâscă pe toți aceia cari vor- besc îu întruniri publice. Pe aceștia co- mitetul nici nu ’l-a scos nici nu ’l-a lăsat între acusați, ci l-a adus înaintea Camerei ca ea, în suveranitatea el să facă cum va voi. Dacă va găsi că și aceștia sunt tot atât de culpabili ca și cel-alțl și merită a merge înaintea curțel de casațim e, vor mergi. D-lor, în cele din urmă onor. D. Ver- uescu dicea: nu sciu dâcă comisiunea ’șl-a îndeplinit datoria. Da comisiunea șl-a îndeplinit datoria, și cu tâte strigătile de alarmă ale inimicilor noștri, mal cu sâmă că în comisiuue se întâmplase să fie chiar victime de ale guvernului trecut, comi- siunea a procedat cu cel mai mare calm și a us»t mal mult de cât de moderațiune în privința lor; ar fi avut dreptul, în vir- tutea gravelor călcăil de lege ce a desco perit, să ’I pună la închisâre, și cu tâte acestea n’a făeut’o lăsându-le cea mal de- plină libertate. Acum să vedem procedura ce am urmat este un ce inventat de noi? Ni’, nici de cum. In legislațiunea Austriacă se urmâsă tot acâstă procedură: se face instrucțiu- nea. apoi se face requisitoriul și se aduce înaintea Camerei pentru a da hotărîrea de finiti vă care din persânele puse sub acu- sațiune trebue să se manție și eare să se escludă. Asemenea în legea Belgiană este aceiași procedură Și eii unul, îu materie de asemenea natură, pentru acest popor tănăr în viața parlamentară, dâră bătrân în simțimintele de dreptate, prefer proce- dura acâsta, care nu e alta decât o a doua legiferare a uuul act de cea mal mare mo- derațiuue. Iată, D ior, motivele pentru cari vă rog să bine voiți a înlătura cestiunea preala- bilă și a intra în discuțiunea fondului cestiunel. Voci. închiderea discuți unei. D. M. Kostachi. Obiecțiunea cea mal principală invocată de D. Stătescu, fiind- că numai D-sale pot să ’I opun un argu- ment care ’ml dă dreptul să vorbesc con- tra închiderel discuțiunei —este acâsta : D-sa a <ȚLis: să ’ml spună D. M. Kostachi care anume lege s’ar viola, dâcă astă-ijl am procede îa modul cum ne propune co- misiunea? EI bine, să’ml dea voe onor. Cameră sa ’I indic acostă lege, care este Constituțiunea... Voci. închiderea discuțiunei. Se pune la vot închiderea discuțiu- nei și se primesce. V. președinte. Discuțiunea asupra ces- 2821 MONITORUL OFICIAL AL ROMANI* 28 Ap-..j (10 Maiti) 1871 ingerință, s’a esclus, căci nu se pâte tra- ge nimeni la răspundere de cât pentru propriele sale fapte. Așa dâră, o mal repet, partea de răs- pundere D-lul Cantacuzino în acâstă cestiune a alegerilor, nu pâte fi de cât a- ceea ce am mal dis, adică de a nu fi pro- testat prin retragerea D-sale contra scan- dalului acelor alegeri. Trec peste acâsta și vin la acele acusa- țiunl cari dâcă se vor menține, D. Canta- cnzino chiar deca ’l veți scâte din acusa- țiune, D-sa totuși va cere să mârgă îna- intea curțel de casațiune, spre a proba că au e un falsificator, un călcător de legi, mal ales cu scop de interes. Acum vin la fapte. D. Cantacuzino e a- cusat că a falsificat budgetele Statului. Se dice că pe când budgetele accusaii un de- ficit de șâpte miliâne, D Cantacuzino, prin referate la consiliul de miniștri, a spus ceea ce era în fapt, că este un defi- cit real de 24 miliâne. Acum, să vedem de unde resare acâstă falsificare în acte. D. Cantacuzino a venit la ministerul fi- nancelor la începutul anului 1875, și a intrat în esecutarea unul budget votat cu un an înainte de colegul său, votat chiar ca budget rectificativ, și D-sa nu a avut de cât să aplice acel budget. Prin urmare, pentru budgetul pe 1875 pe care D-sa numai ’l-a aplicat, nu i se pâte face impu- tarea că a provocat resultatele rele ale a- celul budget. Pentru budgetul pe 1876, care fusese votat tot sub alt ministru de finance, să vedeți cari sunt faptele: D. Cantacu- zino, cercetând esercițiul închis 1874, ceea ce dovedesce că era un om serios, a găsit că, în adevâr, după încasările făcute în 1874, care a fost un an fârte nenorocit, și, prin urmare, încasările fârte slabe, a găsit, dic. că încasările nu erau îo raport cu veniturile înscrise în budgetul ce se votase cu un an înainte pentru 1876. D-sa a spus acâsta în intimitate colegilor săi, cărora le-a dis tot de uă dată; vedeți că starea nâstră financiară e fârte gravă; nu mal putem pune imposite, nici a face îm- prumuturi; prin urmare, fac apel la D-v. și vâ rog să faceți economii. Colegii D-lul Cantacuzino, recunoscând acest adevâr, iau angagiamentul către D-sa că echili- brarea să se facă prin reduceri, prin anu- lări de credite, printr’un mic spor de ve- nituri la băuturile spirtuâse și prin su- mele ce ar proveni din vândârea moșielor Statului, în virtutea legel din 1873, luna Februariti. Aceste angagiamente ati dat drept D-lul Cantacuzino ca, la 15 Noembre, cu des- chiderea Corpurilor Legiuitâre, în mesa- giul Domnesc, să dică eă budgetul va fi echilibrat, fără a mal avea recurs la noul imposite sau la împrumuturi. Și vedeți că tiu net prealabilă fiind închisă. D. C. Gră- dișteanu are cuvântul în fond. D. C Grădișteanu. D-lor deputațl, i’ăș fi luat cuvântul în acâstă cestiune precum n’am luat la început câud ați fă- cut acest act atât de serios, dâcă n’ar fi îu raportul comisiunel de punere sub acusa- re uă disposițiune pe cât de nedrâptă, cu atât de ciudată. In adevâr, ce propune comisiunea ? Să se mențină acusațiunea contra cinci din miniștrii dațl în judecată; să pun afară din cestiune doui; âră pentru trei, după ce se califică de falsificatori de violatori a tutulor legilor țârei, se face apel la in- delgența D-vâstră. Acest mod de proce- dare eu nu ’l pot admite. Din douâlucruri Unul: ori acești D-nl sunt vinovațl, și a- tuncl nu merită indulgența D-vâstră, și trebue să mârgă înaintea casațiunel, ori nu sunt vinovațl, și atunci, scoțându’I de sub acusațiune, trebue să ’I spălațl cu to- tul de acusațiunea ce li s’a adus, dicâad că nu sunt culpabili. Nu ne e permis cred să dicem că unii âmenl sunt râl, că aii comis crime, dâră cu tâte acestea nu ’I trămitem înaintea ju- decățel; căci e dureros, D-lor, vâ mărtu- turisesc atât pentru mine, cât și pentru D-vâstră să vedem cetățeni însemnați râ- mași sub greutatea unor pete fârte negre și neavând în acelaș timp nici măcar mij- locul de a merge înaintea judecățel pentru a fi pedepsiți dâcă în adevâr vor fi vino- vațl saii a fi achitați și spălațl de nisce a- cusațiunl așa de grele. Este uă prevedere chiar pentru țâră ca âmenil onorabili să râmână sub greutatea unor asemenea acusațiunl; căci âmenil o- norabill sunt un capital național al țârei. Eu ’ml voiii permite să discut acusațiu- nea făcută de onorabilul comitet în pri- vința fostului ministru de finanțe, D. George Cantacuzino. In privința solidari- tățel alegerilor pâte aș recunâsce împreu- nă cu D-vâstră că D. Cantacuzino a făcut mare greșâlă de a acoperi cu numele sâu asemenea procedări. Acâsta ’l-am dis’o în faciă și ’I o pot dice orl-câud; de cât nu- mai pentru acâsta nu cred că onor, comitet pâte să i facă un capital de acusațiune ; și cum a dis fârte bine onor. D. Eleva, se pâte ca cine-va să fie în minister, și mi- nistrul de interne cu cel de resbel și de justiție se eserseze infiuința cea mal apă- sătâre, să co.nită ilegalitățile cele mal mari, și cu tâte acestea, eii, ca ministru de finanțe, să nu iau nici uă parte la acele violințe, la acele ilegalități, și prin urma- re să fie injust de a fi și eii trămis pe a- ceiașl linie de culpabilitate înaintea cur- țel de casațiune. J^Fârte just a procedat comitetul când n’a aplicat principiul solidaritățel în privin- ța D-lul Carp, care, de și era ministru la ultimele alegeri de Senat totuși negăsin- du-se nici un fapt personal al D sale de D. Cantacuzino vorbea numai de deficit aparent. Acum, în fapt, D. Cantacuzino, basat pe aceste promisiuni, a urmat a fi minis- tru și a intrat în esercițiul acelui budget. In urmă s’a retras, și pâte că retragerea D-sale a dat uă lovit ur î ministerului de atunci. D-sa, îndată ce a vâdut că promi- siunile date nu se țin, și că echilibrarea budgetului nu se pâte face, la 23 lanua- riti s’a și retras. Ce putea să facă mal mult? Dâră ni se va dice ceea ce susți- nea cu atâta tărie înaintea colegilor sâl, pentru ce n'a spus și țârei, ca să se vadă buna sa credință? Apoi, D-lor, cred că vâ aduceți aminte cu câtă claritate și cu câtă francheță D. Cantacuzino a venit și a es- pus situațiunea financiară, când ’l-a inter- pelat D. Agaricl. Ar fi prea lung ca să vti citesc acel discurs, unde D-sa spunea Ca- merei, cifră cu cifră, situațiunea țârei, fără a ascunde nimic din ceea ce era ast- fel în cât D-sele nu ’I se pâte imputa câ- tuși de pucin că a voit să încele țâra. Se pâte, însă, că chiar D-sa să fi fost înce- lat precum ati fost mal toți miniștrii de finance. Prin urmare, vâ rog ca, dâca este să nu trămitețl înaintea curțel de casațiune pe D. Cantacuzino, atunci să’l limpedițl si- tuațiunea cu totul, adică să dicețl clar că nu este vinovat; âră nu numai să’l esclu- dețl de a fi trămis înaintea curțel de ca- sațiune, râmânând neșterse acusațiunile ce ’I s’au adus. Fiind că, D-lor, în reali- tate D. Cantacuzino nu este vinovat, și tot ce s’a dis îo contra sa ati fost dise din informațiunl eronate. S’a dis, D-lor, de D. Cantacuzino că, cu ocasiunea aplicărel noului sistem va mal, a făcut pe țeră să sufere uă pagubă. Ei bine, D-lor, pentru aplicațiunea ta- rifului vamal, D. Cantacuzino a simțit ne- cesitatea de a angagia nisce streini cari să dea direcțiune funcționărel vămilor nâstre, fiind că noul tarif trebuia aplicat după nisce forme necunoscute la noi. Va să dică, D. Cantacuzino a adus pe acești streiul într’un scop lăudabil; însă D-sa s’a retras de la minister, și afacerea acâsta a trecut la succesorul sâti. Se mal dice despre D. Cantacuzino că a uneltit cumpârătârea moșiei Statului Cornățelul de către uă rudă a D-sale. Vâ mărturisesc că pe mine acâstă acusațiune m’a impresionat mai adânc de cât tâte cele alte, și de aceea am luat informațiunl mal positive; și vâ pot încredința că tâte aser- țiunile, pline de rea credință și cu inten- țiunea de a calomnia un om sunt cu totul inesacte. Prețuirea acestei moșii s’a făcut in 1869; s’a strigat în mal multe rânduri fără a eși nici în jumătatea prețului cu care s’a adjudecat. Numărul pogânelor nu este nici chiar cât a figurat în estimați- une. Pădure nu are; și arenda nu este mal mare de 5 — 600 lei noul. 28 Aprilie (10 Maia) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE J821 Se mal ijice că D-sa ar fi arendat 50 de moșii de ale Statului în contra legei comptabilităței. Apoi, D-lor, aceste moșii nu s’att arendat de cât numai după ce s’au făcut cinci, șese strigări, și s’att dat tot- d’auua cu prețuri mai mari de cât cele eșite la licitațiune. Și ceva mai mult, pro- dusul acelor arenei întrece chiar suma a- rendilor precedente. Ce se mai dice, D-lor, în cestiunea châr- tiel timbrului, care s’a comandat direct și nu s’a dat prin licitațiune? Să las că le- gea permite, pentru asemenea lucruri spe- ciale, a se contracta direct, deră se pâte bănui buna credință a D-lui Cantacuzino în uă afacere de câte-va mii de lei ? Efi, D-lor, cred că, în urma esplicărilor ce am avut onâre să vă dau, nu numai nu veți trămite pe D. Cantacuzino la casație, dâră veți fi cu desăvârșire drepți, și, de uă dată cn eseluderea, veți proclama și complecta uă inocență. Căci, D-lor, de veți proclama că faptele sunt precum le relată onor, comisiune, posițiunea D-lui Cantacuzino ar fi mult mai grea de cât a celor alțl cinci miniștri, cărora le rămâne șansa de a fi spălațl de înalta curte de ca- sațiune, pe când D-lui Cantacuzino nu I- ar rămâne de cât calea presei. Acesta ar fi cea mai mare nedreptate, care nici nu vă este ertată de Constituțiune care ne dă drep- tul a trămite pe miniștri în judecată, eră nu de a’î stigmatisa, fără a le da midlocul de apărare. Cer, deră, să se votese că nu este nici un motiv legal de acusațiune în contra ce- lor trei miniștri ce sunt lăsați la aprecie- rea onor. Adunări. — Se pune la vot propunerea comite- tului de a se esclude D. P. Carp dintre miniștrii dați în judecată, și resultatul scrutinului este cel următor; Votanțî...................53 Majoritate reglementară . 39 Bile albe pentru . . . 44 „ negre contra ... 9 Abțineri...................8 D. președinte. Adunarea a primit pro- punerea comitetului în privința D-lui P. Carp. — Se pune la vot propunerea comite- tului de a se esclude D. N Crețulescu dintre miniștrii dați în judecată, și resul- tatul scrutinului este cel următor; Votanțî ..... 60 Majoritate reglementară. 39 Bile albe pentru . . 48 , negre contra. . . 12 Abțineri..................6. D. președinte. Adunarea a primit pro- punerea comitetului în privința D-lui N. Crețulescu. Acum, D-lor, vă dau cetire următârelor propuneri ce s’att primit la biurott : I) . Camera propune a se seâte de sub acusațiune D-nil G. Gr. Cantacuzino, Ba- sile Boerescu și T. Rosetti. N. Dimancea, L. Sterea, B. Ghergheli, N. Viișoreanu. II) . Subsemnați! propunem să se re- tragă acusațiunea de asupra foștilor mi- niștri G. Gr. Cantacuzino, B. Boerescu și T. Rosetti, de âre-ce probele adunate nu stabilesc culpabilitatea lor. E. Costinescu, Gr. Vulturescu, C. Filat 1. Poenaru-Bordea, E Protopopescu- Pache H. Zugrăvescu. D. I. C. Brătianu, președintele con- siliului. Ett ași ruga pe onor. Cameră să votese amendamentul acela care satisface dorințele legitime ale onor. D. Grădiștenu. Când faceți un act politic de uă asemenea importanță, trebue să’l faceți în tâtă in- tregitatea lui, âră nu numai pe jumătate. Când Adunarea a votat darea în jude- cată a acestor miniștri, ea se afla, după cum elicea D. deputat Fleva, sub emoțiu- nea generală a țărel, care era atât de in- dignată în contra faptelor acelui regim, și ast-fel nu s’a putut face uă instrucțiune detaliată cum ar fi trebuit, ca să se pâtă lămuri posițiunea fie-căruia din cei dați în judecată, și partea sa de respundere în acele fapte ce se imputai! acelei adminis- trațiunl. De aceea, s’a instituit un comitet ca să facă în urmă mai pe îndelete acâstă lucrare. Ett am regretat încă de atunci că s’a pus în bloc darea în judecată a acestor miniștri, și nu s’a deplâns încă de atunci când s’a trecut în bloc darea în judecată și nu s’a așteptat ca să se facă uă instruc- țiune mal detaliată, pentru ca să se tră- mită înaintea justiției numai acel în con- tra căror s’ar fi găsit probe că eratt în a- devăr culpabili; căci pentru ce se dă un ministru în judecată? Se dă mai mult pen- tru ca să se pună un freii acelora cari au disposițiunî spre rău, spre călcarea legi- lor țărel. Dâca cel dați în judecată vor fi 10, 11 satt mal puciul, efectul este produs și nu se măsâră după numărul persânelor acu- sate. Prin urmare, din punctul de vedere că asupra acestor trei miniștri nu sunt fapte pentru cari în adevăr să merite a fi dați în judecată, cred că ar fi bine să ’I scâteți de sub acusațiune. Am audit (Jicăndu-se că actele ce s’att găsit de comisiune în sarcina acestor mi- niștri sunt de ajuns ca să’l puneți sub a- cusațiune. Apoi atunci, D-lor, în toți anii ar trebui să se trămiță miniștrii înaintea curțel de casațiune. D. N. Dimancea. Bine ar fi. D. Ion C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri. Onor. D. Di- mancea 4îce bine ar fl; însă înțelepciunea națiunilor nu impărtășasce opiniunea D-lul Dimancea, pentru că darea în judecată a unul minister este un fapt pe care națiu- nile ’l esecută fârte rar, ’l esecută în ca- șuri cu totul esceptional și să vedeți de ce: ’Ml aduc aminte că o dată, când eram în Francia, am întrebat pe un oficer de ce în Francia nu se cântă marseilesa mal des căci mal nu o auream, și ’ml a respuns pentru că s’ar obicinui âmenil cu densa și la vremea el nu ar mal face nici un efect. Dâcă ați trămite pe tâte filele miniștri în judecată, efectul ar fi, mal întâii! că puțini âmeni ați mal găsi cari să voiască a fi miniștri, și al doilea, că s’ar găsi numai de acel miniștri cari nu mal ar avea pu- pudâre ca să se târnă de a merge înaintea curții de Casațiune. De aceea Camerile nu esercită acest drept de cât fârte rar și în condițiuni cu totul escepțional, și de aceea ett cred că și acâstă Cameră, care a avut timp să dobândâscă simțul politic, acum după ce a funcționat în timp de nouă luni, va înțelege că numai ast-fel va face un act care să o recomande în opiniunea publică, când acusarea ei va fi bine fundată și va sci a distinge gradul de culpabilitate a fie-căril din persânele ce acusă. De ce veți lăsa miniștri mal puțin de trămis îna- intea curții de Casațiune, de aceea vă veți recomanda mal mult în opiniunea publică și veți face ca și acusarea să aibă un efect mal mare, fiind că nu ați trămite înaintea curții de Casațiune de cât pe aceea în pri- vința cărora nu ați putut face alt-fel, și pe toți cel-l-alțl ’I ați dat la uă parte; a- câsta cred că ar dovedi din partea D-vâs- tră un simțimânt de împăciuire și de li- niscire, și cred că nici uă dată nu a fost nevoie de mal multă înfrățire și de li- niscire a spiritelor de cât acum. Ar fi dar să faceți un act politic și național uitând ori ce resimțiminte ale D-vâstră uitând chiar acea solidaritate morală și convin - gerile acelea intime de care ne vorbia D. Fleva. Aci, D-lor, nu sunteți jurați; sun- teți âmeni politici cari esersâijă un drept în folosul țărel. Eu vă rog să scâteți pe acești trei foști miniștri, și să’l scâteți cu amendamentul care motivâijă eseluderea lor; căci atunci are să fie pentru dânșii uă satisfacere complectă și actul D-vâstră va fi un ade- vărat act politic. Astădl nu sunteți chiă- mați să grațiațl; numai atunci sunteți chiă- mațl să grațiațl când ar fi osândiți; astăzi nu grațiațl, astăzi ’I scâteți de sub acusa- țiune și nu puteți să’l scâteți de sub acu sațiune de cât picând că nu sunt vinovațl. Astăzi nu puteți grația și nici nu sunteți acum în drept să dați un asemenea vot. Voci. închiderea discuțiunel. D. N. Dimancea. Vă rog să bine-voițî a’ml permite să vorbesc căci numai două cuvinte ași voi să spun. Ași dori să se constate că, dâca vom vota eseluderea a- cestor persâne, nu este pentru că nu sunt vinovațl; consciința națiunii este că sunt vinovațl, dareamagistrațî nu avem probe ., 322 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 Aprile (10 Maifi) 1877 Ședința de la 20 Martie, 1877. Președenția D-lul președinte C. A. Ro- seti, asistat de D-til secretari, I. Caraba- tescu, I. Lățescu și M. Burilianu. Ședința se deschide la 2 ore dupe a- miadî. Presenți 76 D-niî deputațl. Nu respund la apelul nominal 74, și a- nume : D. N. Blaremberg, bolnav. In congediu : D-niî Gr. Berendeiu, T. Boiu, G. Di- mitrescu, R. Campiniu, 0. Catargi, A. Ce- lebidache. P. Constantin, i,. Costin, D. Cozadini, D. Donicî, C. Fleva, I. Ionescu, I. Mârza, G. Mârzescu, G. Pruncu, D. So- frome, F. Aluneanu, G. Tăcu, 1. lurașcu. Fără aratare de motive. D-nil P. Arbore, T. Bagdad, C. Bobeica, A. Gr. Bouachi, D. Brătianu, N. I. Bujo reanu, Sc. Călinescu, A. Candiano-Po- pescu, D. Casiroian, N. Catargi, N. Ciș- man, I. Codrescu, Gr. Cozadini, D. Cră- ciunescu, G. Esarhu, L. Eraclide, N. Fur- culescu. 0. Fusea, D. Genescu, G. Gață, 0. Giuvara, N. Goran, P. Grădiștânu, T. loan, G. Macri, G. Magheru, D. Mărgăn- tescu, G. Miclescu, F. Milescu, G. Mor- țun, N. H. Nicola, S. Nieolau, N. Nice- rescu, C. Peșiacoi, G. Rădescu, G. Rado- vici, M. Roseti, S. Roseti, 0. Șoarec, 1. A. Sturza, V. Urechiă, A. Vamali, M. Vladimirescu, Sc. Pastia, C. Climescu, A. Vizanti, D. Leca, A. Stolojan, A. Teria- chiu, D. Fiunză, Pr. Gazon, N. Lupașcu. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă congediu D-lul deputat G. Mârzescu. Se trămite la comisiunea de petițiunl petițiunea mai multor neguțători morari din capitală. Se trămite la comisiunea comunală pe- ti ți unea" mal multor locuitori din cătunele Șainoica, Brătășeni și Piteșteanca. D. președinte. D. Pienaru are cuvântul spre a anunța uă interpelare. D. I. Poenaru-Bordea. Rugăm pe D. ministru al lucrărilor publice să ne arate în ce condițiunl a permis restaurarea mo- rilor de pe rîul Ialomița, în urma ultimei inundațiunî ce a adus;căii dupe informa- ținnile ce avem zăgazurile s’au ridicat a- prâpe la îuduoit de ceea ce a decis minis- terul. Când este dispus D. ministru a pre- senta Camerei projectul de lege relativ la rîurl, promis deja de fostul ministru, D. Dimitrie Sturza ? D. președinte. D-lor, scițl că erl a re- mas votul asupra propunerii pentru scâ- terea de sub acusațiune a D-lni Basiliu Boen seu. Acel vot nu a 'Mrunit majori- tatea regulamentară, și prin urmare tre- ¹ bue a se face din nuou astăcji. D. președinte. Nu uitați, D-le Diman- cea că ați cerut cuvântul contra închiderii discuțiuniî și nu pot să permit nici uă calificațiune de vinovațî saft nevinovațî, cătî atuncî, cu voia Adunăriî, voiu fi silit a vă lua cuvântul. D. N. Dimancea. Dați’mî voe. Voiiî să demonstred numaî în două vorbe că es- cludem pe acești D-nî, pentru că, ca ma- gistrațî, nu avem probe, dar că consciința ndstră este că sunt culpabili... D. președinte. Acâsta nu este contra închiderii discuțiunel. D. I. C. Brătiann, președintele con- siliului. D-lor, Camera nu este chemată de a da un vot prin care se confirme safi să infirme convicțiunile ce’șî va fi format D. Dimancea. Camera este chemată să facă un act de justiție, nimic maî mult, nimic maî puțin, (aplause). Se pune Ia vot închiderea discuțiunel și se primesce. — Se pune la vot propunerea D-luî N. Dimancea și se respinge. Se pune la vot propunerea D-luî E. Costinescu și se primesce. — Se pune la vot conclusiunile rapor- tului în privința D-luî George Grigone Cantacozino. și resultatul scrutinului este cel următor: Votanțî...................58 Majoritate reglementară. 39 Bile albe.................39 Bile negre ..... 19 Abțineri...................6 D. președinte. Adunarea a încuviințat escluderea D-luî G. Cantacozim. Se pune la vot conclusiunile raportului în privința D-luî B. Boerescu, și resulta- tul scrutinului este cel următor : Votanțî....................59 Majoritate regulamentară . 39 Bile albe pentru ... 33 Bile negre contra ... 26 Abținuți ....... 7 D. președinte. Votul este nul neîntrc- nind majoritatea cerută de regulament și remâne a se face din nucii în ședința vii țâre. — Se pune la vot conclusiunile rapor- tului în privința D-lul T. Roseti, și re- sultatul scrutinului este cel următor : Votanțî......................59 Majoritate reglem . 39 Bile albe pentru .45 Bile negre contra 14 Abținuți 5 D. președinte. Adunarea a încuviințat escluderea D-lul T. Roseti. Ședința se ridică la 67ₛ ore, anunțân- du-se cea următâre pe a doua di, 20 Martie. Adunarea procede la vot și resultatul scrutinului este cel următor : Votanțî .... .60 Majoritate reglem, . 39 Bile albe..................23 Bile negre .... 37 Abțineri. . ... 8 D. președinte. Votul iarăși este nul; se va face prin urmare din nuofi în șe- dința viitâre. Acum D. Ferechide are cu- vântul. D. M. Ferechide. D-lor deputațl, actul de acusare ce s’a votat astă-vară trimetea în judecată și pe fostul ministru reposa- tul George Costaforu. Eii Vin să vfi rog să bine-vof I a face un act de dreptate, și cu tâte că reposatul Costaforu numaî pâte fi trămis în judecată, să vfi rostiți asupra neculpabiii tățil lui. Este adevărat că co- mitetul s’a pronunțat în privința acâsta; însă cred că nu e de ajuns pentru memo- ria acestui bărbat, pentru numele luî, pen- tru copiî luî carî mâne vor intra în soc ie tate ca în facia votului maî unanim al onor. Camere care ’l a trimes în judecată, se subsiste numaî votul celor șâpte membri aî comitetului de punere sub acusațiune. Cred că este drept, de vreme ce în urma uneî investiga ținui seriâse, se <}ice că acusațiu- nea nu se pâte susține contra acestui om, să esprimațî acâsta prin un vot tot al Adunării asupra repausatulul Costaforu a cărui me- morie ne e scumpă multora din noî și că- rui ’I datoresce mult sciința dreptului. Da aceia am onâre a propune următârea mo- țiune „De și aițiune n’ar putea subsiata în contra repausatulul George Costaforu, A- dunarea constată că în urma investigărilor comitetului, acusațiunea în privința repa- usatuluî urma să fie înlăturata." Ceea ce m’a îndemnat să fac acâstă pro- puneie, este că D-vâstră astă-()I n’avețî de cât conclusiunile raportului, și în aceste conclusiunl nu se menționosă absolut ni- mic în privința repansatulnî Costaforu. Este adevărat că în parjea ântâifi a rapor- ti luî vi se face cunoscut care e resultatul descoperirilor în privința D lui Costaforu, dâră dacă nu s’ar da un vot rspres pentru neculpabilitatea lui, atuncî nu s ar 4ice nimic în privința acusațiunel lui. Etă, D-lor, ce dice comitetul: ,Comitetul pentrn memoria repausat luî se grăbesco a declara că nu a descoperit nimic grav, nimic care să’I fi autorisat a cere trămiterea repausatulul, de ar fi trăit, înaintea curțel de casațiune. De vreme ce dâră esistă un vot al Ca- merei asupra culpabilităței D-luî Costa- foru, și de vreme ce nu s’a d scoperit ni- mic p<>n*ru care să merite a fi trămis în judecata dată ar fi trăit, cred că este drept (Supliment) 28 Aprilie (10 Maiti) 1877 MONITORUL OFICIAL ăL ROMÂNIEI ca tot printr’un vot al Camerei trebue să se declare că nu este culpabil. Se pune la vot moțiunea D-lul Ferechide și se primesce în unanimitate. D. N. Eleva. D-lor deputațl, repeziciu- nea cu care atât onor. Adunare, cât și o- piniunea publică cerea să se lucrese în acestă importantă afacere, a făcut ca onor, raportor să nu mai pâtă până în cele din urmă convoca comitetul pentru uă altă cestiune gravă care trebuia să se tratese uă da ă cu redactarea resoluțiunilor defi- nitive. Acâstă imposibilitate a venit de acolo, că, după cum ați vădmt, n’a fost vorba de câte-va acte, ci de uă lucrare pentru care în adevăr a trebuit uă sfor- țare, uă silință aprâpe ultra-omenâscă, ca să pdtă fi terminată în așa scurt timp. De aceea comitetul nu s’a putut pronunța în- tr’un mod definitiv asupra unei propuneri ee se făcuse în sânul sâti, și care în defi- nitiv a trebuit să vie în desbaterea acestei onor. Adunări. Propunerea, D-lor, era formulată în acest sens: dacă Adunarea națională care face acâstă acusațiune gravă, și care prin ur- mare o face în urma unor investigațiunl minuțiâse, în urma unui esamen scrupulos, dâcă Adunarea națională, investită cu pu- terile supreme ale drepturilor națiunei de a pune un capăt relelor ce s’au făcut, de acei cari aii guvernat acâstă țâră contra legilor, dâcă în fine acâstă Adunare națio- nală trebue să usese, nu de liberalism, nu de clemență, ci căutând a face dreptate, să creese un privilegiu în favârea acelora pe cari ’I acusă, mai cu sâmă de crime, netrămițându’i la închisâre ț>ic , D-lor, că nu este vorba de clemență, de libera- lism, ci e vorba de uă favâre, e vorba de un privilegii!, și eunâsceți că astă-di e- poca favorilor și a privilegielor a trecut, că a venit timpul, în fapt, âră nu numai în scris, ca cetățenii să fie egali cu toții îuaintea legei, și cu atâta mai egali cu cât toți câți fac rele urmâsă să fie pedep- siți, pentru siguranța intereselor generale ale Statului Român. Acâstă propunere nu s’a discutat de comitet, ci a remas să se facă înaintea D-vâstre; și eti care eram între aceia cari în sânul comite ului sus- țineai! acâstă propunere, ’ml am luat sar- cina de a veni îuaintea D-vâstră să vă arăt motivele acestei propuneri, și îu a- celaș timp care e situațiunea și juridică și echitabilă și conformă cu interesele ge- nerale, cu morala și cu consciința publică, în fine care trebue să fie verdictul ce Adu-’ narea va trebui să pronunțe în acâstă îm- prejurare. D-lor, cred că nu se va ridica și de astă dată vre uă voce care să vină a con- testa drepturile Adunărel în acâstă pri- vință. afară numai dâcă va fi să reînoim acea dispută care nu se mal termină, în- tre cel ce susțin drepturile representațiu- nel naționale și între acel cari contestă aceste drepturi, dispută care nu pâte a- junge la nici un resultat, și care e de pri- sos să se reînoiască și cu acâstă ocasiune Este incontestabil că atât după principiale eterne ale dreptului, cât și după princi- piale formale ale Constituțiunel nâstre, Adunarea națională a deputății ir, cât și Adunarea națională a Senatului, aii drep- turi suverane de a se pronunța în acâstă materie așa cum cred că sunt datâre să o facă în raport cu obligațiunile ce ai! luat către țâră, către moralitatea publică și către respectul legilor' în România. Este incontestabil că Adunările națio- nale, nu numai că ar avea dreptul când dau hotărârea definitivă, când puni! sub acusare definitivă și trămit înaintea justi- ției, să ordone măsuri de rigâre cari tre- bue să se întrebuințese, contra cutăruia saii cutăruia dintre acusați, dâră Adună- rile acest drept l’aii avut de la început, l’aii avut chiar de atunci de când a înce- put investigațiunile, din momentul ce s’a făcut propunerea de acusare; și dacă nu au esercitat acest drept într’un mod rigu- ros, vă mărturisesc că acâsta a fost din două considerațiuul: âutâiîi, pentru că A- dunarea națională însărcinată. . . D. C. Grădiștduu, Cer cuvântul. D. M. Kostaehi. Cer și eti cuvântul. Voci. Cer cuvântul. D. N. Eleva. Sciti, D-lor. că în acâstă nenorocită țeră unde, cu tâte drepturile ce le-am avut, faptul ensS a fost că ac ste drepturi să fie mal în tot d’auna nesocotite și prin urmare d’asupra egalitățel care era prescrisă da lege se ridica în fapt favârea și privilegiul, care ne aduceai! a- minte timpii trecuțl. Sriti că este fârte greii, dacă nu imposibil, în un singur mo- ment consciința publică să ajungă să tri- umfeze de aceste tradițiunl cari, bune saft rele, și rele după mine și rele după toți acel cari iubesc egalitatea, nu este mal puțin adevărat că ele ati nisce rădecin®, cari, de și putrezite, dâră ’șl ati ramifica- țiunile lor, precum ati ramificațiuut în pământ rădeeinele putrezite și care cu tâte acestea de și nu ati nici uă validitate, pre- sintă âre-care dificultate ca să fie scâse și să lase drumul liber unei vegetațiunl să- nătâse și folositâre. Sciti ceva mal mult: sciti că aceia cari se ridică în contra unei asemenea preju- decăți pot să atragă asupra lor ure, pasi- uni, resbunări și chiar nenorociri, de cât ce voițl, domnilor? 'mi aduc aminte de nisce cuvinte ale unul mare publicist, lor- dul Maeaulay; vorbind despre acei ce fac politică, acest mare publicist Zicea: la politică este ca la resbel; Cine face po- litică periclitâsă ca și militarul, el trebue să ducă cu sine curagiul rtispunderel sale și acest curagiti trebue să’l ducă și în mo- mente de pericol, nu numai în momente de prosperitate, căci ce ar însemna un mili- tar, dice acest eminent publicist, care ar ^oupnmem, merge să însoțescă pe regele la momente de paradă și ar face defecțiune în momente de pericol: Ei bine, tot acâsta se pâte Zice și de omul politic. Ce ar însemna în ade- văr omul care iutră în politică când ar șovăi, când ar esita Ja îndeplinirea dâto- rielor sâle chiar când ac sci că acâstă în- deplinire a dâtorielor ar atrage cu sine sacrificiul avere!, a persâne! și pâte chiar și a reputațiuuel acelei persâne. dacă se pâte presupune că raputațiunea acelei per- sâne să nu fie bine stabilită în opiniunea publică sati. âre cum să nu fie încă bine consolidată. De aceea, D-lor. luând și eti învățământ do la acest bărbat mare m’am hotărît să’mt îndeplinesc dâtoria în con- sciință, fără nici uă esitare, fără nici uă târnă despre ceea ee ar putea să mi se întâmple. D-lor, când s’ati pus sub acusațiune foștii miniștri, auZâm pe unii co atestând âre-care drepturi ale acestei Adunări și Zicând: nu las eti ca acei cari aii contra a- cestor acusați resbunărl de făcut, să facă us de acest drept în contra cufărul sau. eutărul acusat, să atenteZo la persâne sati la libertatea lor contra legel. Ei bine, D-lor, faptele ati venit să des mință acâstă preocupare care nu avea nici un fundament și care în realitate eră ba- sată numai pe un pretext, pentru ca să conteste drepturile Adunărel naționale. A- ceia cari erai! însărcinați de Adunare cu facerea acusațiune!, de și ati avut tâte a- ceste drepturi mari, nu ati usat de ele, cu tâte că aveau dreptul să useZ®- Și pentru ce nu a usat? Pentru că pe de uă part< erati unii din trânșil foste victime ale gu- vernului trecut și chiar toți, eră pe da altă parte pentru că în adevăr priucipiih de libertate opreai! âre cum și rețineați ît loc pe acel cari ar fi voit a lua aceste mă suri; Zic principie da libertate, cu tâte ci aceste principie îu realitate nu pot merge pânti acolo până unde a voit să le întindă comisiunea însărcinată de a face acâstă acusațiune, pentru că D-v. scițl că atunci când libertatea trece dincolo de âre-care margini, atunci în loc de a face liberalism facem anarehie, pentru că nu se pâte în- țelege dreptul liberlățel individuale din- colo de marginile ce se pun de lege aces- tei libertăți, dincolo de marginile ce ’I ati pns interesele sociale. De aceea nemurito- rul Blackstone, și toți aceia cari ati stu- diat și scris asupra Constituțiunel Engle- Ze, asupra acelei Constituțiuul a unei țări unde mal mult de cât ori unde, afară nu- mai de țările aflate dincolo de Ocean, se respecta libertatea individuală, toți acei scriitori, Zic că principiul absolut alli- bertățel individ uale nu pâte merge fără limită și că nu trebue să fie pus nici uă dată în contra interesului societății. Soci- etatea care acordă acâstă libertate nn pâte să fie atacată și ea să nu pâtă usa de dreptul et, când acâsta ar cere justiția 2824 MONITORUL OFICIAL AL ROMANffiî 28 Aprilie (10 Maifl) 1877 vice, fie care din culpabili va fi pedepsit cu închisdre de șese luni cel puțin, și cu interdicțiunea dreptului de a vota și de a fi eligibil în timp de cinci ani cel puțin și <|ece ani cel mult.⁸ D. G. Cantili. Iată că este închisdrea. D. N. Fleva. MS iertați, iată ce 4ice și art. 96: „Daca acdstă crimă s’a comis îti urma- rea unul plan concertat ca să fie esecutat, fie în tdtă țâra, fie într’unul safi mal multe județe, tie într’una safi mal multe plășl, pedâpsă va fi detențiunea.⁸ Și pedepsa detențiunii este uă pedâpsă criminală depe codicele penale. Prin ur- mare faptul acesta este uă crimă calificată și caracterisată ast-fel de codicele penal ordinară. D. G. Cantili. Este uă pedâpsă poli- tică. D. N. Fleva. Voi răspunde și la acest argument, tiind-câ trebuia să fiu preparat și peniru acâsta, și voi răspunde la cuvân- tul de pedâpsă politică că orl-ce pedâpsă este politică fiind-că nici uă pedâpsă nu pdte să existe fără lege. Pdte să (jică că deliciul este delict politic. Și la acâsta voi răspunde delict politic, pentru acel cari afi meditat asupra existenței societă- țel, pentru toți aceia caii afi meditat asu- pra siguranței societăți, intră în ântâiul rang în condicele penale și j e urmă vin delictele ordinare; căci delictele politice sunt contra societățel întregi și prin ur- mare este uă legătură directă cu întrâga societate, pe când delictele particulare, private, dâcă fac refi, fac numai unei per- sdne particulare, iar nu fac r6u unei soci- etăți întregi, și ast-fel resultatul unul de- lict politic este mult mal grav de cât al delictului particular. 1). Cantili.Vâ desminte art. 20 căci re- gimul delațiunel este fdrte dulce. D. președinte. D-le Cantili, ești în- scris. 1). Cantili. O sciam. D. președinte. Credâm că al uitat’o, de dre-ce întrerupl așa de des. D. N. Fleva. lată ce (Jice art. 7 din co- dicele penal: „Pedepsele pentru crime sunt: „1. Munca silnică pe tdtă viața. „2. Munca silnică pe timp mărginit, de la 5 penă la 20 ani. 3. Keclusiuuea într’uă casă de muncă de la 3 ani pânâ la 10. „4. Detențiunea de la trei ani până la 10. „5. Detențiunea civică de la 3 ani pânâ la 10.⁸ Vedeți dar că acest articol vorbind des- pre pedepsele aplicabile la crime, în a- ceste pedepse coprinde și detențiunea ca uă pedâpsă criminală. Apoi D-v. scițl că și crima de înaltă trădare este uă crimă politică; el bine, ce veți iace D-v. când ați avea să pedepsiți uă crimă de înaltă trădare? pentru cuvântul asigurării libertății indi- viduale, căci mai înainte de tdte trebue a- sigurată societatea și apoi libertatea in- dividuala. El bine, D-lor, în materie de acusațiu- ne, în adevfir când ,esle vorba să se facă investigațiunl, aceia eare fac invesiigați- unile trebuia p&ufl la 6re-care punt sa tie cu dre-care reservă penfl în momentul ce aceste invesugațiunl se pun în definitiv în vederea lor. Acesta a fost misiunea comisiunel. Co- misiunea în interval de șâple luni cât au durat aceste mvestigațiuni putea să usede dengârea cu care se usâtja contra tutulor acelora cari comit crime, fără ca să ti pu- tut ti criticata că face un act de pasiune, căci făcea aceea-ce era drept a face dupe legii. Dar nu a facut-o, pentru ca să vâ^ă în definitiv resunatui mvestigațiunelor, sa vedi în definitiv înaintea conscnnțel care sunt adevărat culpabili și cari sunt faptele de cari pot fi acusați. El bine, D-lor, când acâslă lucrarea s’a terminai am venit înaintea comitetului precum viu acum și înaintea Camerei și întreb: Astă-^I pentru acâstă Adunare este un adevăr juridic punerea dennifivă în a- cusare a acelor miniștri pentru care s’a menținut acusațiunea ? Cu alte cuvinte, pentru acesta Adunare, pentru membrii cari au votat punerea definitivă și irevo- cabile sub acusare a foștilor miniștrii, și de la care nu mal pot reveni fiind un vot dat, afară numai tiaca nu vor voi sâ dea n noii vot, dar și acâata este cu neputin- ța, nu se pdte presupune chiar, pentru a- câslă Aduuare este un lapt, ca să 4¹C *aPl așa, interior, intim cum ca acești dmenl sunt adevărat vinovațl. lată cea d'âniâifi cestiune. A doua cestiune: Acești dmenl cari sunt vinovațl dupe consciință Adunărei care I i trimis în judecată înaintea înaltei curți de casațiune sunt vinovațl pentru crime sau peniru delicte? D-lor, nu aveți de cât sâ citiți conclusiunile ce ați votat, și sâ vedeți’ câ cea mal mare pane din tr’enșil sunt acusați pentru crime și nu pentru crime care remân nedefinite, cari rămân sa se detinâscă de înalta curte de casați- une, ci pentru crime din cari pdte cea mai mare pane sunt calificate, considerate ca crime de însuși codicele penale ordinar. Ast-fel chiar ave^I pentru trei din acusați conclusiunea ca sunt acusați câ în înțele- gere aii comis fapte prevâcluie de ari. 97 ain codicele penal. D. G. Caulili. Art. 9b și 96. D. N. Fleva. Me ertațl, D-le Cantili, D-v. ca prolesor de drept penal țineți minte articolele pe din afară, eu țin minte însă principiele. EI bine, iată ce (jice art. 95: „Când se împedică prin atrupament, violență sau amenințări unul sau mal mulți cetățeni de a ’șl exercita drepluile lor ci- - D. Cantili. Nu se potrivesc situațiu- nile. D. Fleva. Presupuneți, D-lor, că un funcționar se face culpabil de uă crimă de înaltă trădare. Ei bine atunci. . . D. Cantili. Faceți confusiune. D. N. Fleva. Mi se pare că D-v. faceți confusiune. căci co nfundațl delictele de presă cu delictele politice. Neapărat și delictele de presă sunt delicte politice, dar nu tâte delictele de presă sunt delicte politice, cl numai unele delicte politice sunt și delicte de presă, cum ar fi un de- lict de presă făcut contra siguranței so- cietățel, contra siguranței Statului prin presă și atunci delietul de presă devine delict politic, are uă causă agravantă, iar nu uă causă ușurătdre, pentru cuvântuț că atacă instituțiunile societățel întregi EI bine, D-lor, acești acusați sunt trămiș. la înalta curte de casațiune cn acâstă dis- tinsă onâre de a fi comis și delicte poli-T tice și pe lângă acestea să nu fi lăsat de o parte și delictele private; cu alte cuvin- te, întrunesc cumulul d elictelor, îndoita rațiune de a li se face favâre ; de a li se ridica nn privilegiu isbind societatea, is- bind morala și consciință publică care aș- tâpta impacientă să vâ().ă satisfacțiunea. EI bine, D-lor, faptele pentru care sunt trămiș! la înalta curte’de casațiune sunt âre fapte de uă mică însemnătate? Etă ce diceți D-vâstră: „Că în comună înțelegere cu colegii sâl a abusat de puterea sa, spre a falșifica a- egerile și a lipsi pe cetățeni de liberul esercițiu al drepturilor lor civice, în acest scop întrebuințând și forța publică contra pacinicilor cetățeni, cari fapte contrarie Uonstituțiunil sunt prevăzute și de art. 95 96, 106, 107, 147 și 157 din cod. penal. „Că a culcat art. 29 din Constituțiune, suspendâd aplicațiunea lui, și comitend cu acâstă ocasiune și delictul prevâdutde art. 99 și 154 din codul penal.⁸ Cum ? A fost un criminal politic al că- rui scop și faptă a fost de a ridica națiu- nii drepturile sâle, și, ca consecință ine- vitabile a răpirii acestor drepturi, de a ruina financiaremente țâra, — fiind că acel dmenl nu au violat numai libertatea alege- rilor, și cu acâsta chiar afi fugit de con- trolul națiunel și afi risipit averea el, - și se (jice că acesta e un fapt neînsemnat, pucin periculos pentru societate? Cum Când într’un fapt particular, un individ vine și mâ sugrumă pe mine ca să’ml fure punga, acel om e vinovat și se pedepsesce cu tdlă asprimea legel, și când unei na- țiuni întregi i se pune cuțitul la gât și i se iea, și i se risipesce averea sa, D-v. găsiți că criminalilor ce o comit trebue să li se facă favorl ? O! ce tristă reminis- cență a unul rușinos trecut către care nu ar Irebui să ne gândim de cât cu desgusl! (Aplause). ,Că a yjojat art. 14, 21, 24 și 25 din 28 Aprilie (10 Maiti) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE 325 codul de procedură penale oprind pe ma- gistrați de a’șl îndeplini datoria și sus- pendând prin acâsta cursul justiției, fapt prevăzut și de art. 99 și 154 din codul penal. „Că a întrebuințat banii publici atât în propriul său folos, cât și în mod ilegal, ceea ce constitue uă adevărată delapidare sau un abus de încredere, fapt prevăzut de art. 140; și că ajutând cu bună sciință pe colegul său de la finance în violarea le- gel budgetare și a art. 45 al legel comp- tabilitățel generale a Statului, a causat prin acâsta uă pagubă insemnată tesaurulul pu- blic, fapt prevădut de art. 140 sau 323, combinat cu art. 50 din codul penal. Și ca Culme a tutulor acestor crime, a- ceștl âmenl au făcut, în beția lor, în setea lor de putere, de a se vărsa sângele nevi- novat al cetățenilor bivolari din Giurgiu, dupe ce tot el le impuseseră, în contra Constituțiunel, uă taxă nevotată de Cor- purile Legiuitâre. Nu sunt culpabili dâră acești âmenl nu- mai de uă crimă, nu, el sunt culpabili de un cumul de crime, unele mal mari de cât altele, și cari în alte țări pâte ar fi fost plătite cu uă justițiă care nu mal este jus- tiția, li s’ar fi aplicat uă pedâpsă care nu se aplică la națiunile civilisate prin mo- ravurile lor și care la noi nu esistă. Și când tâte aceste crime sunt constatate de- finitiv, când Camera acâsta e convinsă că acel foști miniștri aii comis tâte aceste nelegiuiri, fiind că alt-fel, D-lor, ar fi uă derisiune, ar fi o batjocură pentru Adunare ca să hotărască . . . (Murmure) ... ca să hotărască darea lor în judecată pentru nis- ce crime de cari ea ar fi convinsă că nu s’aii perpetrat; atunci eă, care imput u- nul om uă crimă pe care sciu că n’a fă- cut’o, sunt mai criminal de cât dânsul. In asemeni condițiuni se găsesc dâr cel patru acusați cari urmâdă a fi duși înain- tea înaltei justițel a țării. Cestiunea ce se pune acum înaintea D-v. e acâsta. In urma unei constatări definitive din partea sa, Adunarea națională trebue sâu nu să pri- vescă cu un ochi fi mai favorabil de cât de ordinar acele crime estraordinare, estra- ordinare mai ales prin aceea că nu este exemplu în lume'ca un guvern să fi comis asupra țărel sale atâtea fapte reprehensi- bile câte a comis guvernul trecut ? Adunarea trebue să useze de acâstă ri- gâre de acâstă necesitate ce i se impune. Nu e destul ca asemenea âmenl să fie nu- mai judecați, ci societatea trebue să fie si- gură, să fie garantată prin presența lor, că le va putea aplica pedâpsă ce li s’ar înflige, să fie garantată pentru acâsta prin mergerea lor la temniță, pentru că în cât o privesce pe densa, ea este convinsă de culpabilitatea lor. In acâstă privință pu- tem argumenta în două moduri, și diu a- ceste argumentări, cei mai liberali nu pot să âsă diu dilema care, în ori-co cas va a- vea ca consecință amendamentul ce voifi avea onâre a supune onorabilei Adunări. Mai întâiu., dupe legea comună, întreb pe acei cari ati maniat mult codicele pe- nal, și făcu și profesiunea de profesori : Dupe legea penale, ce se face de către in- stanța judecătorâscă pentru cei recunos- cuți de criminali ? Ce se face cu ei? Eată care este situațiunea, Cât timp acâsta acu- sațiune de crimă trecea și dinaintea jude- cătorului de instrucțiune, înainte de a fi îa facia Camerei de punere în acusațiune, judecătorul pâte să lase liber pe acel ce urmăresce, sâu să’l aresteze, și mai ade- sea se întâmplă că orârea faptelor, când e crimă, obligă pe judecătorul de instruc- țiune, și chiar pe legiuitor să ordone are- stațiunea; pentru că libertatea cetățianu- lui nu se înțelege, că dupe ce cine-va a comis crima, să umble liber pe ulițe ca să pâtă amenința societatea cu alte crime, și acâsta pentru siguranța soeietățel. D-lor acesta este studiul procedurei dupe dreptul comun. D. Cantili. Dreptul comun nu este așa în materie politică, citiți articolul 96 din procedură . . . I). N. Fleva. Voifi «iti articolul 96 din procedură pentru ca se complac D-lul Cantili. Eată ce . anului direcțiunea va mal avea necesitate de verl-ce quantitate de puciâsă, antreprenorul va fi obligat a preda quantitatea cerută în termen cel mult de uă lună de la data comandel. No. 4,145. 1877, Martie 19. — Se publică spre cunoscința D-lor a- matorl ca, în Zioa de 2 Maiti viitor, la o- rele 2—4 post meridiane, se va ține lici- tație îu cabinetul directorului general pen- tru aprovisionarea a 3000 chilograme sul- fat de aramă cu următârele condițiuni: 1. Licitațiunea se va face prin oferte sigilate și concurențil spre a putea fi ad- miși, vor depune uă cauțiune provisorie de 250 lei în numeraritî sati efecte de ale Sta- tului, âră cauțiunea definitivă va fi de 20 la sută din prețul resultat asupra adjude- cătorului. 2. Sulfatul de aramă va fi de cualitatea modelului ce se pâte vedea la diiecție îo tâte dilele și orele de lucru. 3 Termenul de predare să fixia la 90 dile de la data contractului. 4 Predarea se va face la magasrâ cen- trală a direcției, predând u-se sulfatul în butâe, conținând fie-care butoiti 50—100 chilograme și se va primi de comisiunea consultativă care va avea în vedere mode- lul sigilat. 5. Ort-ce cantitate de sulfat de aramă care va fi umed sati neconform modelului, se va respinge. late și concurenții spre a putea fi admiși, vor depune nă cauțiune provisorie de 30 lei în numerar sati efecte de*ale Statului care va rămânea definitivă după adjudecare. 2. Paharele vor fi conform modelului ce se pâte vedea la direcție în tâte Zilele și orele de lucru. 3. Predarea se va face la magasia cen trală a direcției la 30 Z'le de la data con tractului și se vor primi de comisiunea consultativă care va avea în vedere mode Iul sigilat. 4. Plata se va efectua prin mandat asu- pra thesaurulul public după predare , lu- ându se de basă prescriptul verbal al co- misiunel de primire. 5. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus , cau- țiunea depusă va rămânea în folosul direc- țiune! fără somațiune, fără judecată nici punere în întârZiere. Pe lângă aceste condițiuni, concurențî vor avea în vedere art. 40—57 din legei comptabilităței generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4,401. 2 1877, Martie 23. Direcțiunea imprimeriei Statului — Pentru vânZârea a 605 ocale căpă- tâie de frânghii râmase de la baloturile de hârtie, se va ține licitațiune orală în Zioa de 30 Maiu anul curent, la orele 2 după amâZi, în cancelaria acestei direcțiuni din hotelul Șerban-Vodă, cu condițiunile ur- mătâre : 1. Concurenții pentru a fi admiși la li- citație, vor depune uă garanție de lei 30 în numerariti. 2. Dâca prețul resultat la licitațiune se va aproba de minister, adjudecătorul va de- pune costul menționatei cantități de frân- ghie la casieria generală a județului Ilfov în termen de trei ZH® de la comunicare ce i se va face de acâstă direcțiune, âră cu recipisa acelei casierii se va presența pen- tru a primi prin cântărire espusa cuanti- tate de frânghie. 3. In cas când adjudecătorul nu va fi ur- mător, garanția depusă va râmâne în folo- sul Statului fără ca dânsul să pâtă avea veri-o pretențiune nici a intenta proces Statului, nici a invoca veri-uă protecțiune străină. No. 746. 1877, Aprilie 18. (3-2) —Pentru aprovisionarea imprimeriei cu 35 tone cărbuni de pâtră necesare în cur- sul anului curent, se va ține licitație cu oferte sigilate în cancelaria acestei direc- țiuni, în Zioa de 14 Maiti 1877, la orele 2 după amâZi. Doritorii cari vor voi a concura, pentru a fi admiși la jicitațiune , vor depune în 282b MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 28 Aprilie (iu Maifi) 187 / numerar saiî bonuri garantate de Stat uă garanție de Tei 300, care va remânea și de- finitivă după aprobarea resultatulul lici- tațiunel de minister, âră contractul se va încheia cu condițiunile următâre : 1. Cărbunii vor fi de prima cualitate în bucăți mari și fără amestecături, după probele ce se află sigilate la acâstă direc- țiune. 2. Predarea aceste] cantități de cărbuni se va face li magasia imprimeriei din lo- calul Șerban-Vudă, în termen de 15 Zii⁰ de la primirea contractului, prin ^cântă- rire , socotindu-se tona 1000 chilograme sati 780 ocale. 3. Constatarea cualitățil și cantității cărbunilor se va face de șeful da ateliere, machinistul mecanic și intendentul faciă cu antreprenorul saă delegatul sâfi, prin încheerea unul proces-verbal, în basa că- ruia i se va libera antreprenorului cuve- nitul mandat de plată. 4. La cas când antreprenorul nu se va conforma contractului, direcțiunea va cum- păra cărbuni de unde va găsi și cu ori-ce preț în comptul garanției sale, fără ca densul să pâtă face proces Statului, (care nu va fi ținut a’l pune în întârziere) nici să aibă recurs la vre uă protecțiune străină. Pe lângă aceste condițiunl, se pune în vederea concureuților textul art. 40—57 din legea comptabilitățiî și art. 18, 27 și 39 din legea timbrului. No. 628. 2 1877, Aprilie 6. Oficiul central de statistica. In cancelaria oficiului central de sta- tistică fiind vacant un post de copist (lei 110 pe lună,) se publică concurs, caie se va ține joi, 28 Aprilie curent, în localul ministerului de interne, strada Academii No. 9, la orele 12 din di. Aspiranții vor depune în cancelaria ofi- ciului, cu 24 ore înainte de dioa fixată, 28 Aprilie, cererea lor d’a fi admiși la concurs însoțit sau cu diploma lor de ba- calauriat, sau cu alte acte prin care să constate că au absolvit cel puțin studiele liceale, cu act de nascere sau alte piese, cari după lege pot ține loc de dânsul, și cu act prin care să probese c’au îndepli- nit obligațiunile impuse de legea recru- tățel. (4) Direcția generală a servieiulul sanitar. La județul Brăila, fiind vacante trei pos- turi de mâșe, cu reședința în comunele Flesca, Silistroru și lanca, cu retribuțiu- nea de câte 100 lei pe lună , ministerul publică acâsta, ca mâșele cu drept de li- bera practică , care ar dori să ocupe ase- menea funcțiune, să se adresese la direc- țiunea serviciului sanitar, spre regulare. No. 783. 2 1877, Aprilie 7. —Postul de medic al plășii Balta, din ju- dețul Doljiu, retribuit diu casa acelui ju- deț cu lei 350 pe lună, fiind vacant, mi- nisterul publică acâsta pentru cunoscința D-lor doctori în medicină, cari ar dori să ocupe menționatul post, de a se presenta cu cererea la direcțiunea generale a servi- ciului sanitar, spre regulare. No. 713. 2 1877, Aprilie 1. —La județul Prahova, fiind vacant un post de medic la plasa FilipeștI, retribuit cu lei 250 și 50 diurnă pe lună, se publică despre acâsta ca D-nil doctori sâti licen- țiațî îu medicină cari vor dori să ocupe asemeneaifuncțiune, să se adresese la direc- țiunea (generală a serviciul sanitar, spre regulare. No. 528. 2 1877, Martie 16. MINISTERUL DE FINANCE. Casa de depuneri și consemnațiuni. Luni, 23 Maiti viitor, în localul casâl de depuneri și consemnațiuni, calea Mo- goșâel No. 3, în cabinetul directorelul, se va ține licitațiune publică, prin oferte si- gilate, pentru cumpărarea a 62,500 lei va- it,re nominală, în scrisuri funciare rurale, emise de prima societate de credit funciar român , având tâte cupânele ne exigibile adică inclusiv cu cupânele plătibile la 1 Iulie 1877. Ofertele însoțite de garanție în valâre de douâ-mil lei, se primesc până la ora 2 fix. Verl-ce ofertă presentată după ora 2, precum și supra-ofertele nu sunt primite. Decisiunea direcțiunel dâca aprobă sati nu resultatul licitațiunel se va comunica imediat după deschiderea ofertelor. In cas de aprobare, titlurile însoțite d’un borde- rou se vor preda casierii direcțiunel în termen cel mult de șapte dile libere, sub primire de recepisă în schimbul căreia se va plăti la presentare în monetă de aur prețul oferit. No. 4,517. (22 M.) 1877, Martie 18. —Luni ⁹/qi Maifi viitor, în localul casei de depuneri și consemnațiuni, calea Mo- goșâel, No. 3, în cabinetul directorului, se va ține licitațiune publică prin oferte si- gilate pentru cumpărarea a 180,000 lei valâre nominală înscrisuri fonciare rurale ale primei societăți de credit fonciar ro- mân cu tâte cupânele ne exigibile, adică, inclusiv cu cupânele plătibile la 1 Iulie 1877. Ofertele însocite de garanții în valâre de 5,000 lei, se primesc până la ora 2 fix. Verl-ce ofertă presentată după ora 2, pre- cum și supra ofertele nu sunt primite. Decisiunea direcțiunel dâcă aprobă safi nu resultatul licitațiunel se va comunica imediat după deschiderea ofertelor. In cas de aprobare titlurile însocite d’un borde- rofi se vor preda casieriei direcțiuni în termen cel mult de șâpte Z^® Utere sub primire de recepisă, îu schimbul căreia se va plăti la presentare în monetă de aur prețul oferit. No. 2,708. (8 M.) 1877, Martie 2. MINISTERUL AGRICULTUREI COMERCIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE. Pentru elevii bursieri ai Statului la scâlă de agricultură și silvicultură de la Ferăstrău, fiind necesitate de objectele de îmbrăcăminte aci notate, adică : Pentru 13 elevi din clasai, și 2 din claa Il-a . . . Pentru 32 elevi din clasai și li-a. Pentru 43 elevi din clasa I, II și IlI-a / 15 tunice de postav civit l 15 pantaloni idem . . . ) 15 kipiurl idem. . . . ; 15 legături de gât. . . f 15 curele de ineis . . . \ 15 pălării de pâslă. . . I 64 bluse de dril alb. . . , 64 pantaloni idem. . . ) 96 cămăși de americă. . ' 96 ismene idem. . . . 43 perechi cisme . . a 55,00, lei 825,00 Ti Ti Ti Ti Ti n 5,50 0,70 0,70 6,70 12,10 5,50 13,50 Ti n Ti Ti n T) 82,50 10,50 10,50 100,50 774,40 528,00 559,00 Totalul lei 2890,00 Ministerul face cunoscut că la 7 Maifi viitor, se va ține licitație la acest minis- teriu, că seva deschide la orele 4 p. m. Ofertele vor precisa, atât în litere, cât și în cifre, asupra sumei totale da lei 2890,40. — O-rce ofertă diferite, nu se valsa în considerație. scăZămăntul sâfi sporul lasută formulată în mod și condițiunl Concurențil spre a fi admiși la licitație, trebue a depune uă garanție provisorie de 5 % asupra sumei totale. Se pune în vederea D-lor concurenți disposițiile art. 40—57 inclusiv, din legea asupra comptabilitățel generale a Statului. Modelele ce afi a servi la licitație, se pot vedea la ministeriu îu dioa de licitație. No. 3738. 4-3 1877, Aprile 19. 28 Aprilie (10 Maiti) 187Z M >N(TJRUL JFI0IAL AL ROMÂNIEI -329 •S) s •g' p z w Ph TOTALUL o O încasărilor co os 7,179.9261 7,175,492 URILE Ou vitesa IO LO mică 4,196,408 4.193,538 LO O 65 CD O o IO Ci 00 Ci « 1 CD CO 92 v---i 03 CO 03 CO~ CO O o 60 IO ---* Că r-i O b- 1 b- O 00 b- 00 1A 00 00 - ■ o >o LO | Oi I cb eo C5 r-H CO O co CD~ | o" oo" IO o o 5 80 b- io Ol C5 O O CD | 03 LO IO LO O LO 1 00_LO_ CO 1 io Ci CD O CD o 123, 901 1 17, O io 25 03 CD Ci 973 CO o 03 22, 03 03 IO lo O b- co co 00 1 O LO CO CD co r--- oi o co 03 i* lA ,640 co oo Al Al IO 03 CO 03 Ci co O LO b- O CD 1---H r---< O LO LO Ci CD 03 | 923, co 917, LO LO o CO ---< 00 CO Al I LO ’ C5 O co CI o W-l b- oo CD CD o OO 03 - 1 CO 03 CD O ** ▼---^LO^ LO | C? b-" r---H oo oo r---< CO itț • • c© 00 * • a ‘ ■' ►---* a 2 => a cn CD 03 aS a R a a , ------ E-> a b- 00 io" IO os cs a s MINISTERUL DE RESBEL. Regimentul II de artilerie Soldatul mal jos notat deșertând, sunt rugate tdte autoritățile din țâră pentru a lua mâsurl ca să’l prindă și să’lînaintase la corp. Constantin Nicolae, sergent reservist, din comuna Latunga, plasa bâlulul, districtul Dâmbovița. ANUNCICRl JUDICIARE C IT A Ț 1 U N I. Curtea de apel din Bucuresci. D. Panait Cuțunari, cu domiciliul ne- cunoscut, se vestesce printr’acâsta, una și singură citație, ca, la 24 Maiu viitor, la orele 10 de diminâță, să vină a se înfățișa în procesul în care este prevenit pentru escroherie, pregătit cu tdte actele nece- sare; cunoscând că, la cas de nevenire, procesul se va resolva în lipsă’I, conform art. 182 din procedura penală. £ 0.2,847. 1877, Aprilie 22. Tribunalul de Mehedinți, secția I. D. Paul Lucțenbacher, din Buda-Pesta, ținutul imperiului Austro-Ungar, conform jurnalului încheiat de complect sub No. 1,443, se citâsă printr’aeâsta una citați- une ca. pentru de 9 luniti 1877, la ora 10 de diminâță, să vină la acest tribuna], preparat de actele necesare, a fi faciă la discutarea urmărirel salariului D-lul Fer- dinant Corcus, făcută după cererea D-sale în mâna D-lul Cari Corcus, ca a treia persână; cunoscând că, nevenind, se va face cele legale în lipsă. No. 5,854. 1877, Aprilie 19. Tribunalul de Putna D. Petrache PopovicI, eu domiciliul necunoscut, în virtutea art, 71 din proce- dura civilă, este citat a se presenta la a- cest tribunal, în dioa de 16 lunifl 1877, la orele 10 din di, spre a se judeca opo- siția făcută de D. An. Danalache, contra sentinței acestui tribunal, cu No. 345, din 1876, aducând atuncea și probele ce va fi posedînd; la neurmare, causa se va căuta în lipsă. No. 7,566. 1857, Aprilie 19. Tribunalul de RomanațI. C,D- Moscenitoril decedatului Cănuțu Jianu, protopopu I. Economu, Marița Cuculeasa, Niță S.udinânu, din Caracăl, Dumitrache MarinovicI , losif Romanof și Dimitrie Mincov, din Bucuresci, se citâsă. ca, îu 4ioa de 9 Maifi 1877, să se presinte sț 30 num iUnuLUHUâL AL KUMAN1E1 28 Aprilie (10 Maifi) 1877 tribunal, ca î_ᵣreună cu cel-alțl să ea avisul lor îu calitate de creditori al dimeutulul Manolache Băluță, îa privința ropunerel ce s’a ivit pentru distituirea udiculul G. Protopopescu, și alegerea i locul acestuia a altul; contrariu se va >solva cestiunea în lipsă. No. 9.422. 1877, Aprilie 2. Tribunalul de Teleorman. N. Petrescu, cu domiciliul necunoscut, de citat ca, în (Jioa de 7 Iunie 1877, ora 1 de dimineță, să se presinte înaintea a- istul tribunal, ca inculpat într’un proces; intrariu, se va judeca procesul în lipsă, )nfonu legel. No. 2,591. 1877, Februarie 3. — D. Tudor Lalu, cu domiciliul necu- iscut, este citat ca, îu dioa do 7 Iunie 377, 10 ere da diminâță, -să se presinte 1.» acest tribunal, ca inculpat pentru bătae; contrariu, se va judeca îu lipsă, conform legel. No, 2,590. 1877, Februarie 3. — D. David Singher, eu domiciliul ne- tuoscu, este citat ca, în dioade 13 Iunie x877, 10 ore de diminâță, să se presinte la tribunal ca inculpat pentru furt de bani; contrariu, se va urma conform legel. No. 3,336. 1877, Februarie. ;— D. P. Gheorghescu, cu domiciliul necunoscut, este citat printr’acâsta ca, în (Jioa de 27 iunie 187 7, 10 ore de diminâță, să se presinte la acest tribunal, spre a se înfățișa într’un proces pentru bătae; con- trariu, se va urma conform legei. No. 3,926. 1877, Februarie 18. — D. loan Măntulescu, fost cu domici- 11 îu Ku d-de-Vedo, și actualmente ne- .uoseut. e^te citat printr’acâsta ca, în dioa de 22 Iunie 1877, 10 ore de diminâ- ță, să se presinte în pretoriul acestui tri- bunal, inculpat peutru furi; contrariu, se va urma conform legei. No. 4,087. 1877, Februarie 18. — D. Gamber Mimiși, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat printr’acâsta ca, în (Jioa de 22 Iunie 1877, ora 10 de diminâ- ță, să se presinte la acest tribunal ca in- culpat pentru bătae, contrariu se va urma iform legi. No. 4,040. 1876, Februarie 18. D. Nicola Scări, cu domiciliul ne- vuiioseut, este citat printr’acâsta ca, în dioa de 4 Iunie 1877, ora 10 de diminâ- î, sa se presinte la acest tribunal, spre a se înfăcișa într’un proces ca martor, cu- noscând că de la precedenta înfăsișare, s’au amendat cu lei noi 10, contrarifi se va urma conform legel. No. 2,295. 1877, Ianuarie 31. i — D. lân Popescu, din comuna Tecu- cifi, este citat ea, în (Jioa de 7 Iunie 1877, ora 10 a. m., să se presinte la acest tri- bunal, ca martor într’un proces, contrariu se va supune Ia amendă conform legel. No. 2,787. . 1877, Februarie 3. — D. Florea Țiganu, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca, în (lioa de 18 Iu- nie 1877, ora 10 a. m., să so presinte Ia acest tribunal ea incupat, contrarifi se va urma conform legi. No. 4,010. 1877, Februarie 18. — D. Teodor Dițoescu, cu domiciliul necunoscut, este citat prin acâsta ca, în dioa de 15 Iunie 1877, ora 10 de diminâ- ță, să se presante la acest tribunal ca in- culpat pentru bătae, contrarifi se va urma conform legi. No. 3,448. 1877, Februarie 12. — D. Vache Florea, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat prin acâsta ca, în di- oa de 18 Iunie 1877, ora 10 de diminâță, să se presante la acest tribunal, ca martor într’un proces, contrarifi se va urma con- form legi. No. 4,321. 1877, Februarie 22. — D. Vasile Nicolae, din comuna Ma- iu, este citat printr’acâsta ca, în (Jioa de 22 Iunie 1877, ora 10 de diminâță, să se presinte la acest tribunal, spre a se înfă- cișa într’un proces pentru bătae ca mar- tor, se va urma conform legi. No. 3,727. 1877, Februarie 15. Tribunalul de Vlașca. Dumitru Plopsorânu, cu domiciliul ne cunoscut, este citat ca, în (lioa de 4 Iunie 1877, ora 10 de diminâță, să se presinte la acest tribunal, ca inculptatjîn’procesul pentru furt de ol; cunoscând că în cas contrarifi se va condamna legel. No. 3,592. 1877, Februarie 9. — Ion Gheorghe Ilie Ciucă, cu domi- ciliul necunoscut, este citat ca, în (Ji oa de 4 Iunie 1877, ora 10 de diminâță, să se presante la acest tribunal, ca incul- pat în procesul pentru fur de ol; cunos când că în cas contrarifi se va condamna conform legel. No. 3,591. 1877, Februarie 9. — Ilie Dumitru Puiu, din comuna Cio- lănescl, âră acum cu domiciliul necunos- cut, este citat ca, în dioa de 6 Iunie 1877, ora 10 de diminâță, să se presinte la a- cest tribunal ca inculpat pentru răpire și dellorare. No. 3,598. 1877, Februarie 9. — Constaudin Celan, diu comuna Cio- lauu-Pangal, este citat ca, îu (Jioa de 14 — D-na Tndorița Niculâsca, cu domi- ciliul necunoscut, este citat ca, în (Jioa de 13 Iunie 1877, ora 10 de diminâță, să se presante la acest tribunal, ca inculpat pentru furt de obiecte, contrariu se va ur- ma conform legi. No. 3,338. 1877, Februarie 10. — D. Marin Săndulescu, cu domiciliul necunoscut, este citat ca, în (Jioa de 7 Iu- nie 1877, ora 10 a. m., să se presinte la acest tribunal, ea martor într’uu proces ; contrarifi se va supune la amendă, conform legel. No. 2,617. 1877, Februarie. — D. P. Sârbu, cu domiciliul necunos- cut, este citat ea, în dioa de 3 Iunie 1877, ora 10 a. m., să se presante la acest tri- bunal, ca inculpat pentru furt de pesce, contrarifi se va urma conform legi. No.'2,733. 1877, Februarie 3. — D. Nicolae Arjoc, cu domiciliul ne- cunoseur, este citat ca, în (Jioa de 7 Iunie 1877, ora 10 de diminâță, să se presinte la acest tribunal, ca inculpat pentru bă- tae, contrarifi se va urma conform legi. No. 2,973. 1877, Februarie 5. — D. Mitrâche Cojoca , domiciliul necunoscut, este citat ca, în (Jioa de 7 Iu- nie 1877, ora 10 a. m., să se presante la acest tribunal, ca martor într’un proces, contrarifi se va supune la amendă conform legel. No. 3,007. — D. Gheorghe Ilie Călărașu, eu do- miciliul necunoscut, este citat ca, în dioa de 7 Iunie 1877, ora 10 a, m., să se pre- sinte la tribunal, ca martor; contrarifi se va urma conform legi. No. 2,790. 1877, Februarie 3. — Preotul Radu Anton, cu domiciliul necunoscut, este citat prin acâsta ea, în dioa de 13 Iunie 1877, la ora 10 a. m., să se presante la acest tribunal, spre a ’șl susține oposiția. ce a făcut contra sentinți No. 1,041 din 1876; contrarifi se va ur- ma conform legi. No. 3,134. 1877, Febmrie 8. — D. loniță Alicsăndrescu, cu domici- liul necunoscut, este citat ca, în dioa de 7 Iunie 1877, ora 10 de diminâță, să se presante la acest tribunal ca martor, con- traria se va urma conform legi. No. 2,801. 1877, Februarie 3. — D, Ion Dragu Olescu, cu domiciliul necunoscut, este prin acesta ca, în (Jioa de 22 Iunie 1877, ora 10 de diminâță, să se presante la acest tribunal, ca inculpat pen- tru furt, contrariu se va urma conform legi. No. 4,979. 1877, Februarie 28. 58 Aprilie (10 Maiu) 1877 ONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIElg 2831 Iunie 1877, ora 10 diminâță, să vie la a- cest tribunal, spre a se înfăcișa ca incul- pat îu procesul de delict silvie ; cunos- când că îu cas de nevenire se va proceda conform legel. No. 4,408. 1877, Februarie 19. — Ion Oonstandin, din comuna Ciolanu Pangal, este citat ca, în dioa de 14 Iunie 1877, ora 10 diminâță, să vie la acest tribunal, spre a se înfăcișa ca inculpat în procesul de delict silvie; cunoscând că în cas de nevenire, se va procede conform legel. No. 4,409. 1877, Februarie 19. — Ion Marin, din comuna Ciolanu Pan- ;alu, este citat ca în dioa de 14 Iunie 1877, ora 10 dimineța, să vie la acest tribunal, spre a se înfăcișa ca inculpat în procesul de delict silvic; cunoscând că în cas de nevenire se va procede con- form legel. No. 4,406. 1877, Februarie 19. — Dumitru Nițescu, din satul Mândra, plasa Margine, este citat ca, în dioa de 27 Iunie 1877, ora 10 diminâță, să se presante la acest tribunal ca inculpat pen- tru fnrt; cunoscând eă în cas contrarii! se va condamna conform legei. No. 4,109. 1877, Februarie 16. — Vasile A. Dumitrescu, cu domiciliul ecunoscut, este citat ca, în dLioa de 27 Iu- nie 1877, ora 10 diminâță, să vie la acest tribunal spre a se înfăcișa ca inculpat în procesul de sustragere de acte; cunoscând că în cas de nevenire se va procede con- form legel. No. 3,224. 1877, Februarie 7. — Ion Grodea, cu domiciliul necunos- cut, este citat ca, în dioa de 6 Iunie 18/7, ora 10 diminâța, să se presente la acest tribunal, ca inculpat pentru lovire, cunos- când că îu cas contrarifi, se va condamna conform legel. No. 5,420. 1877, Februarie 26. — Gheorghe Pândaru, cu domiciliul ..^cunoscut, este citat ca, în d.i°a d® 4 Iu- nie 1877, ora 10 diminâța, să se presante la acest tribunal, ca inculpat în procesul de furt; cunoscând că. în cas contrarifi se va condamna conform legei. No. 5,416. 1877, Februarie 26. — Gheorghe Călin, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca, în dioa de 9 Iu- nie 1877, ora 10 de diminâță, să se pre- sinte la acest tribunal, ca inculpat într’un proces pentru furt; cunoscând că contra- ritt se va procede conform lenei. No. 4 806. 1877, Februarie 22. — Tache Ghebar, cu domiciliul necu- noscut, se citâsă ca, în dioa de 9 Iunie vi- itor, ora 10 de diminâță, să vie la acest tribunal, ca inculpat în procesul pentru furt; cunoscând că, nefiiind următor, se va cerceta procesul în lipsă’l, conform legel No. 4,805. 1877, Februarie 22. — Radu Arțea, cu domiciliul necunos- cut, se citâsă ca în 4i°a de 11 Iunie 1877, ora 10 diminâța, să vie la acest tribunal, ea inculpat îu procesul pentru furt; cunos- când că, nefiind următor, se va cerceta procesul în lipsă’!, conform legel. No. 5,693. 1877, Martie 1. — Ivan Găman, cu domiciliul necunos- cut, se citâsă ca, în dioa de 11 Iunie 1877, la orele 10 de diminâță, să vină la aeest tribunal, ca inculpat pentru furt; cunoscând că, ne fiind următor, se va cerceta procesul în lipsă’l conform legel. No. 5,692. 1877, Martie 1. — Elisabeta I. Cafegiu, din Giurgiu, se citâsă ca, îu dioa de 16 Iunie 1877, la orele 10 a. m., să vie la acest tribunal, ca inculpat pentru sperjur; cunoscând că, în cas contrar, procesul se va resolva în lip- să, conform legii. No. 3,865. 1877, Februarie 12. — Gheorghe sin Radu , din comuna Trestenie-Popesci, este citat ca, în dioa de 17 Iunie 1877, ora 10 diminâța, să se presinte la acest tribunal, ca inculpat pen- tru furt de un cal; cunoscând că, în cas contrar, se va condamna, conform legel. No. 5,288. 1877, Februarie 26 — Bunea Stoica Ilie Gălătânu, din co- muna Turbatu, este citat ca, în dioa de 4 Iunie 1877, la ora 10 diminâța, să se pre- sinte la acest tribunal, ca inculpat în pro- cesul pentru furt; cunoscând că, în cas contrar, se va condamna, conform legei. No. 5,089. 1877, Februarie 24. — Ion Vladislav, din Giurgiu, este ci- tat ca, în dioa de 4 Iunie 1877, ora 10 di- minâța, să se presinte la acest tribunal, ca inculpat pentru sustragerea de obiecte sechestrate; cunoscând că, în cas contrar, se va condamna, conform legei. No. 4,011. 1877, Februarie 15. — Radu Șerban, din cătunu Sărbeni- Moșteni, este citat ca, în dlioade 30 Iunie 1877, ora 10 diminâța, să se presinte'la acest tribunal, ca inculpat pentru furt și servire de acte falși; cunoscând că, în cas contrar, se va condamna, conform legei. No. 4,952. 1877, Februarie 23. — Vasile lonCobzaru, din comuna Mâr- sa, este citat ca, în Ș°a de 14 Iunie 1877, ora 10 dimineța, să se presinte la acest tribunal, ca inculpat pentru lovire; cunos când că, în cas contrar, se va condamna, conform legel. No. 4,906. 1877, Februarie 23. Tribunalul de Botoșani. D-na Maria Prejenschi, domiciliat în A- ustria, este citată a se presenta în camera acestui tribunal, în <)ioa de 13 Iunie 1877, ora 10 diminâța, în procesul pentru furt; la neurmare se va procede conform legei'. No. 2,681. 1877, Martie 3. Jndele de pace al plășel Cobia, diu ju- dețul Botoșani. D. Gheorghe Crivăț, din comuna Gă- esci, âră acum cu domiciliul necunoscut este citat pentru acâsta ca, în dioa de 4 lu- unie 1877, ora 10 de diminâță, să se pre- sinte în pretoriul acestei judecătorie, spre înfăcișare cu D. C. N. Stoianoviel, pentru insultă; cunoscând că, nefiind următor se va cerceta procesul în lipsă. No. 343. 1877, Martie 25. — D-lor Stoica Dincă, Ion loniță. Ni- colae loniță, Vasile loniță și Ion Tudor, din comuna Gura-Șuți, eră acum cu domi- ciliurile necunoscute, sunt citați printr’a- câsta ca, îu în dioa de 4 Iunie viitor, la ora 10 de diminâță, să se presinte la a- câstă judecătorie, spre a se înfățișa într’un proces ca inculpați pentru bătut; cunos- când că, nefiind următori, se va cerceta procesul în lipsă. No. 353. 1877, Martie 25. MiNDATE DE ARESTARE. Parchetul tribunalului Ilfov — In numele legel și al M. S. Domni torul. Noi primul-procuror al tribunalului II fov, îu virtutea sentinței acestui tribunal secția II corecțională, cu No. 3,487, din 4 Decembre 1876, care condamnă pe Eli- sabeta Danielescu, fostă în comuna Cocio- cu, districtul Ilfov, de ani majoră, de pro- fesiune liberă, la închisâre pe termen de 5 tlile, în loc de 25 lei amendă, pentru ul- tragifi, delict prevădut și pedepsit de art. 183, și 28 din codul penal. Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciar de la Văcăresci, a primi și reține pe sus-numitul, și a face a se esecuta sus-citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la espirare se va libera. Dat în Bucuresci, la 24 Martie 1877. No. 9,27» --In numele legel și al M. 8. Domni- torului , Noi primul-procuror al tribunalului II- 2832 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI f 28 Apiilie (10 Maifl) 1877 Raiciu, fost în comuna Cocargâoa în etate major, de profesie servitor, acum cu do- miciliul necunoscut, la închisâre corecți- onală, pe termen de 6 i)ile, pentru că a co- mis faptul că din uedibăcie a călcat cu trăsura pe Vasile Stan. Cerem ca ori-ce agent al forței publice să arestese și să conducă pe sus-numitul la temnița acestui oraș. Mandăm și ordonăm directorului aces- tei închisori a primi și reține pe sus nu- mitul la (jlisul penitenciar, pe tot timpu' determinat mal sus și calculat de la încar- cerare când, la espirare se ya libera de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori ce depositar al forte! pu- blice să dea adjutor, la cas de necesitate, pentru esecutarea presentulul mandat. Dat la 10 Ianuarie 1877. No. 119. — Noi procurororele pe lângă acest tri- bunal; In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal, No. 689, pronunțată în audiența de la 13 Sep- tembre 1877, prin care condamnă pe Ta- che, cu pronumele necunoscut, în etate major, de profesie servitor, fost la vama Gura-Ialomița, eră acum cu domiciliul ne- cunoscut, închisâre corecțională pe termen de uă lună, pentru că a comis faptul de furtul unul cântar al vămel. Cerem ca ori-ce agent al forței publice, să arestese și să conducă pe sus-numitul la temnița din acest oraș. Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus-numitul la disul penitenciar pe tot timpul deter- minat mal sus, și calculat de la încarcera- re când, la espirare ’l va libera, de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor, la cas de necesitate pentru esecutarea presentulul mandat. Dat la parchet, la 10 Ianuarie 1877. No. 64. — Noi procuror general al acestui tri- mnal, In basa art. 193 din procedura crimi- nală; In temeiul sentinței tribunalului local, cu No. 715, pronunciată în audiența de la 17 Septembre 1876, prin care condam- nă pe Hristea Lacjăr, în etate de ani major, de 'profesie muncitor, fost domiciliat în a- cest o "aș, âră acum necunoscut, la închi- sâre corecțională pe termen de 15 (jile, pentru că a comis faptul de lovire. Cerem ca ori-ce aginte al forței publi- ce să arestese și să conducă pe sus-num- itul la temnița din acest oraș. Mandăm și ordonăm directorului acestei nchisorl a primi și reține pe sus-numitul la disul penitenciar, pe tot timpul deter- minat mal sus și calculat din (jioa de când fpy, tu virtutea sentinței acestui tribunal, secția II, corecțională, cu No. 3,487, din 4 Decembre 1876, care condamnă pe Lu- xița Danielescn, fostă în comuna Cociocu, districtul Ilfov, de ani minoră , de profe- siune liberă, la închisâre pe termen de 5 <|ile, în loc de 25 lei amendă , pentru ul- tragiti, delict prev&jut și pedepsit de art. 183 și 28 din codul penali Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la Văcăresci, a primi și re- ține pe sus-numitul, și a face a i se ese- cuta sus-citata pedâpsă, al cărei termen ae va calcula de la arestare și la espirare se va libera. Dat în Bucuresci, la 24 Martie 1877. No. 9,278. — In numele legei și ăl M. S. Domni- torului । Noi primul-procuror al tribunalului Ilfov, în virtutea sentinței acestui tribu- nal, secția II corecțională, cu No. 1,862, din 25 Noembre 1874, care condamnă pe lân Vasile , din comuna Bucuresci, dis- trictul Ilfov, de ani majoră, de profesiune muncitor, laînchisâre pe termen de 3 (jile, în loc de 15 lei amendă, pentru furt, de- lict prevăzut ?i pedepsit de art. 308 și 28 din codul penal. Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de h Văcăresci, a primi șî re- ține pe sus-numita, și a face a ’i se ese- cuta sus-citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare, și la espirare se va libera. Dat în Bucuresci, la 5 Martie 1877. No. 7,087. — In numele legei și al M. S. Domni- torului, Noi primul-procuror al tribunalului Il- fov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția II corecțională, cu No. 2,509, din 9 Septembre 1876, care condamnă pe Cos- tahe Gheorghe , din comuna Mâra-Dom- nâscă, districtul Ilfov , de ani majoră, de profesiune plugar, la închisâre pe termen de una lună, pentru furt, delict prevăzut și pedepsit de art. 308 din codul penal. Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la Văcăresci, a primi și re- ține pe sus-numitul și a face a i se ese- cuta sus-citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la espirare se va libera. Dat în Bucuresci, la 19 Februarie 1877. No. 5,332 Parchetai tribuna!aiul lalomția Noi procurorele pe lângă acest tribunal; In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal, No. 417. pionunțată în audiența de la 26 Mal 1876, prin care condamnă pe George se va aresta și până la espirare, când ’l va libera, dâca nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori-ce depositar al forței pu blice să dea adjutor, în cas de necesitate, spre esecutarea presentulul mandat. Dat la 10 Ianuarie 1877. No. 66. Noi procurorul pe lângă acest tribunal; In basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal, No. 926, pronunțată în audiența de la 3 Noembre 1876, prin Care condamnă pe Toma Vintilă, fost în comuna Moldoveni, de ani major, de profesiune muncitor, ă- cnm cu domiciliul necunoscut, la închisâ- re corecțională, pe termen de 4 luni, pen- tru că a comis fapt de lovire. Cerem ca ori ce agent al forței publice să arestese și să conducă pe sus-numitul la temnița din orașul Focșani. Mandăm și ordonăm directoreliil acelei închisori, a primi și reține pe numitul la disul penitenciar, pe tot timpul determi- nat mal sus și calculat de la încarcerare când, la espirșre ’l va libera, de nu fi de- ținut pentru alte căușe. Cerem de la toți depositaril puterel pu- blice de a da adjutor, în cas de trebuin ță, pentru esecutarea presentulul mandat. Dat la 10 Ianuarie 1877. No. 65. — Noi procuror pe lângă acesttribunal; In basa art. 193 din codul de procedura criminală; In temeiul sentinței tribunal, No. 693, pronunțată în audiența de la 13 Septem- ire 1876, prin care condamnă pe Ștefan sati Vasile, în etate major, de profesie ser- vitor la D. Alexe Popescu, âră acum cu domiciliul necunoscut, la închisâre corec- ională, pe termen de uu an, pentru că a comis faptul de furt al unul cal. Cerem ca ori-ce agent al forței publice să arestese și să conducă pe sus-numitul a temnița din orașul Focșani. Mandăm și ordonăm directorului aces- tei închisori a primi și reține pe sus -nu- mitul îu disul penitenciar, pe tot timpul determinat mal sus și calculat de la incar- cerare când, la espirare ’l va libera, de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori-ce depositar al forței pu alice, să dea adjutor, la cas de necesitate, întru esecutarea presentulul mandat. Dat la 10 Ianuarie 1877. No. 62. Parchetai tribunalului Putna. Noi procurore pe lângă acest tribunal; In basa art. 193 din codul de pro- cedură criminală ; In temeiul sentinței tribunalului local No. 705 pronunciată în audiența de la 4 Octombre 1876, prin eare condamnă pe E- leana Toma Țuțu, în etate mejoră și domi- 2» Aprilie (10 Marti) 1877 MONITORII OFICIAL AL KOMANIEI 2833 ciliat în comuna Clipicesci, acum cu do- miciliul necunoscut, la închisâre colecți- onată , pe termen de uă lună, pentru că a comis faptul de furt. Cerem ca ort-ce agent al forței publice să arestese și să conducă pe sus numitul la temnița din Focșani. Mandăm și ordonăm directorului acelei închisori a primi și reține pe sus-numita la disul penitenciar, pe tot timpul deter- minat mal sus și calculat de la Încarcera- re, când, la espirarea o va libera, dâcă nu va fi deținută pentru alte cause. Cerem ca ori-ce depositar al forței pu- blice să dea adjutor, în cas de necesitate, pentru esecutarea presentulul mandat. Dat la parchet, la 13 Decembre 1876. No. 5,223. — Noi procurore pe lângă acest tribunal; In basa art. 193 din codul de procedu- ră criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal, cu No. 219 pronunciată în audiența de la 3 Mal 1876, prin care condamnă pe Tănase Chirilă, în etate major, de profesiune mun- citor, domiciliat în comuna Săgesci, acum necunoscut, la închisâre corecțională, pe termen de 20 cjile, pentru că a comis fap- tul de lovire. Cerem ca ori-ce agent al forței publice, să arestese și să conducă pe sus-numitul la temnița din Focșani. Mandăm și ordonăm directorelul aces- tei închisori, a primi și reține pe sus-nu- mitul la ()isul penitenciar pe tot timpul determinat mal sus, și calculat de la în- carcerare când, la espirare ’l va libera, de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor, la cas de necesitate, pentru esecutarea presentulul mandat. Dat la parchet, la 20 Octombre 1876. No. 4,431. Parchetul tribunalului K.-Sărat. Noi substitut de procuror de prima-in- stanță de pe lângă acest tribunal; Vâdând sentința No. 1,078, pronun- ciată de acest tribunal, prin care Grigore Mardia, de verstă major, de națiune ro- mân, locuitor în comuna Spulberea, jude- țul Putna, să stea la închisâre corecțio- nală a arestului R.-Sărat, pe termen de 15 MANUAL DE HIGIENA PRIVATĂ opul autorisat, conform noului program, de onor, minister al instrucțiunel publice. Se află de vândâre la tdte librăriile și la la tipografiia Curți, Pasagiul-P'Nuân, No. 12, cu preciul de 55 bani. ANUNCIURI PARTICULARE DE ÎNCHIRIAT, pentru ter- menul de 1 pene la 5 ani, Hotelu-Manu, din calea Mo- goșdei, vis-a-vis de gră- dina Episcopiei. Informațiuni la Societa- tea financiară a României strada Domnei- I „e arendat, moșia Mataraoa, din dis- trictul Ilfov . plasa Mostiște , de la 23 Aprilie 1878; doritori, se vorja- dresa la proprietarul el Cost. Athanasiu, stradaLipscanl, Hanu-cu-Tel, No. 22. Venirea prin mezat public a usinei Săcietățet de Stearinărie șl Săpunitele Română, din Galați. VândĂrea prin medat public a acestei usine, care a fost anunțată pentru cjioa de 19 Aprilie (1 Mal trecut), neputând avea loc din causa lipsei de concurențî, a fost amânată la 18 (30) Iunie viitor, în care va avea loc, în localul usinei în Ga- lați, la 11 ore diminâță, cu condițiunile deja anunțate. D-nil acționari categoriei a sunt infor- mați tot-d’odată că uă nouă repartițiune de 2 și jumătate (2 7») la % asupra valorel acțiunilor este la disposiția D-lor, pe lân- gă banca României din Galați, contra pre- sentărel certificatelor care le a fost elibe rate în schi uhu acțiunilor ceatidepuscu ocasiunea primei repartițiunl. Comitetul liquidator al acționarilor ca- tegoria a, a Societăței de Stearinărie și Săpunărie Română din Galați. (2—3suc.) rie închiriat sati de venire, imobilul din urbea Mizil, fosta proprietate a D-lul Matache Dache. Doritorii se vor a- dresa în Bucuresci, la D-lul C. I. Zamfi* rescu, vis-a-vis de grădina Sf. Gheorghe. (4-10) Rectificare.— In Monitorul oficial cu No. 95, de la 27 Aprilie (9 Maiti) 1877, la seriile eșite la sorți, s’a trecut din erâre seria 658, No. 60, fr. 1,000, în loc de te- ria 658, No. 60, fr. 10,000, se rectifică spre sciință. 2838 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEI 28 Aprilie (10 Maifi) 1877 SERVICIUL DE VARA CALEA FERATA A STATULUI MERSUL TRENURILOR PE BUCURESCHGHJRGHJ (SMAROA) VALABIL DE LA 9 (21) APRILIE 1877 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNI BUCURESCI-GnJRGITJ G-ITTI^G-ITT-BTTCTTR.ESCI K1LOMRTRE ARETAREA ARETAREA da la TRENURILOR TRENURILOR BUOURESOI STAȚIUNILE TRENURI TREN STAȚIUNILE TRENURI TREN MIXTE de mărfuri KILOMETRE MIXTE de mărfuri Nr. 1 Nr. 3 Nr. 103 de la Nr. 2 Nr. 4 Nr. 104 ! ORE M!N ORE MIN 02F. MIM GIURGIU ORF XIX ont MIN ORT WIN ' . 8.200 BUCURESCI restaurant Dimin. Sera Amedă-di 5.000 Smârda . Dimin. D.-am. fi ; 12.600 Jilava .... 9 15 6 05 1 00 12.750 GIURGI0{BufetSX 7 26 4 37 70 'o o »-< t- i* r- r- g 5 ! 17.400 Sintesci, (halta) . 9 33 6 21 1 21 26.200 Frățești .... 7 41 4 45 wj | : 24.400 Vidra..... 9 41 6 29 1 44 43,500 Bănesa .... 8 12 4 55 ■’i' N 'mw th r-। cq N cn co co â 1 28.770 Grădisce (halta). . 9 52 6 42 2 07 47.600 COMANAjBufet 8 39 5 10 S 45.800 comana{bw®X 10 04 6 54 2 17 54.400 Grădisce (halta)] . 8 49 5 41 ---,1 iu---. Smârda . 11 23 8 15 4 13 BUCURESCI restaurant 9 35 6 44 1 1 35 8 27 Dupt-amidă 9 48 6 54 U 45 Șira Dimin. 7 04 11 53 7 17 Air.^â^i Șira Trenurile Sc. 103 ți 104 vor circula obligator in fidele de Mercurea ți Sâmbăta luând ți căletori de d, Iți II ți care vor merge cu vitesa trenurilor mixte. ' . V.L .1, K Ci A T U K I A. CU LINIA DE NORD. Cursă directă intre Viena-Constantinopole. ți vice-versa 1. Cursa Viena-Constantinopole: •'MARȚEA ȘI SAMBATA- Sosire la gara Tergoviște la ora 8—30 a. m. cu trenul accelerat Nr. 2. Sosire în « Filaret « « 9 — eu trenul local. Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. 1. 2. Cursa Constantinopole-Viena: MERCUREA ȘI SAMBATA Sosire în Giurgiu (Smârda) la 1 ore cu vapor local din Rusciuk. Sosire în Bucuresci, garaFilaret, eu trenul Nr. 4, la ora 7—17 insera. Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. eu trenul local. Sosire în gara Târgovisce la ora 7 și 45 minute. Plecarea din « t 8 și 15 m. cu trenul ace Ier t 3. Trenul Nr. 2: Ou trenul accelerat Nr. 3 spre Vârciorova. 4. Trenul Nr, 104 și 4: Ou trenul accelerat Nr. 4 la ora 8 15 minute la Brăila-Galațl, Roman, lașI-Sucâva, Viena, Berlin, Paris Petersburg 5. Trenul Nr. 1 : 1 Ou trenul accelerat No. 4, care sosesce din Vârciorova la ora 7 și 30 m. diminâță 2 Ou trenul aecelerat Nr. 2, care sosesce din Viena , Lemberg. Sncâva. Roman, Galați, Brăila, la ora 8 și 30 minute dimineța imprimeria statului 6. Trenul Nr. S: Ou trenul Nr. 6, de călători care sosesce din Galați și Brăila ora 4 și 30 minute, dupe amedă-