No. 94 uu aumer ză o Marți, 187 7 ⁷ 8 Maiu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: W AN, TRKI-pBOI țl giSRj șiSK LUN1, 20 LNJ (ântâiii Ianuarie și ântâiu Iulie) ANUNUIURILB: LINIA DB TB.BI-PBCI UTBBB, TBU-PM* BAC (inserarea Il-a șl mal departe, M >.) Prețul unei publicații judiciare. pfinfi la eincl-eriul Otoman, tdte cererile ce am făcut, tdte stăruințele ce am pus pe lângă marele puteri pentru a se recundse și a se pune sub scutul Europei neutralitatea terito- riului român, tdte acestea au remas za- darnice, după ce ne-am convins că trece- rea armatelor ruse prin țera ndstră era mperios cerută și otărâtă. guvernul a fost nevoit de a nu se mai preocupa de cât de interesul nostru de conservare, de cât a ne sforța să facem a se recundsce Stitul .Român, a se menține drepturile și insti- tuțiunile ndstre politica, a se păstra și garanta integritatea hotarelor României! Am mai trebuit apoi a ne îngriji și de apărarea pe cât în putință a poporațiuni- lor ndstre de sarcinile ce atrage după sine trecerea chiar pacinică a unei armate nu- merdse. Spre acest finit s’au încheiat alăturatele louă convențiunl sub reservă aprobațiunel Corpurilor Legiuitdre. Preenm resultă din coprinderea lor, a- ceste convențiunl n’aîî alt caracter politic de cât de a face a ni se respecta și în tim- pul resbelulul individualitatea ndstră po- litică precum ea este garantată prin tra- tatul de Paris, adică statu-quo al otarelor, irepturilor și instituțiunilor ndstre. Nici uă schimbare nu so face în condițiunile ndstre de esistență ca națiune. Nu ni se impune chiar prefacerea sati rumperea a nici uneia din legăturele ndstre interna- ționale și âncă mal puțin ni se reclamă cooperațiunea armatei ndstre, a căreia mi- siune nu este de a ataca pe nimeni, ci numai de a apâra, în marginele posibilu- lui, fruntariele ndstre. Ast-fel singurul și unicul scop al acestor convențiunl este de a păstra ce avem. In deafară de aceste considerațiuni, con- vențiunile privesc mai cu deosebire de a regula relațiunile autorităților și popora- țiunilor ndstre cu autoritățile militare și cu armatele rosiane în timpul trecerei lor pe teritoriul nostru și de a face acâstă trecere cât se pdte mal puțin însărcină- tdre pentru țâră. Tdte trebuințele armatei, este bine în- țeles și convenit, aii să se facă prin împre- ună înțelegere și cu uă deplină plată și despăgubire, și este anume stipulat că capitala României nu va fi ocupată de trupe rosiane! Dâcă asemenea în preună înțelegeri nu s’ati făcut și cu guvernul Imperiului Oto- man, este că afară de considerațiuni de nn ordin superior a căror apreeiare nici chiar este trebuință de a se desvolta, apoi este de luat în privire că uă convențiune în- cheiată cu guvernul Otoman, în acelea-șl condiții în cari s’au încheiat convențiunile cu guvernul Imperial al Rusiei, ar fi în- semnat nu înlesnirile acordate unei armate numai pentru simpla trecere a sa pe teri- toriul nostru, spre a găsi pe inamicul sâu in deafară de fruntariile nâstre, ci ar fi însemnat însu-șl transportarea teatrului resbelulul în România, și făcută acesta cu însuși consimțimântul nostru. Acesta nu am crezut și nu credem că ar putea intra în voința, că ar putea fi în interesul națiuneî ndstre ! Și apoi guver- nul Otoman, chiar în prevederea apropia- tului resbel n’a socotit de cuviință de a se depărta de linia sa de negațiune păzită în mod constant în privința României. Cu tdte că după tractate avem în Con- stantinopole un agent diplomatic perma- nent, cu tdte că am avut și trimiși îu mi- siuni estraordinare, și chiar în timpul ul- timelor conferințe, înalta Pdrtă nu a găsit de cuviință măcar uă-dată a intra și a sta în înțelegere cu guvernul român, necum în privința eventualităților politice, dar nici măcar în privința unor interese de un ordin mal secundar și cari stafi pendinte de deci mi de ani. De abia în momentul isbucnirel resbe- iuluî, marele vizir a socotit oportun a ne adresa alăturatele aci douâ depeșe telegra- fice, a căror formă și fond se lasă li apreci- erea și otărîrea Corpurilor Legiuitdre, pre- cum de a doua di a și respuns ministerul. Aparține acum ca Senatul și Camera de- putaților, represintând însu-șl glasul na- țiunii române să se rostâscă în deplina lor putere constituțională. £ Ministru treb. din afară : Kogălniceanui Lucrând de acord cu cele-l-alte marî Puteri, pentru a ameliora condițiunile de esistență ale creștinilor supuși dominațiu- nel Sultanului, guvernul Imperial al Ru- siei a atras atențiunea cabinetelor garante asupra necesității de a asigura într’un mod eficace esecutarea reformelor cerute de la Pdrtă. Pentru că escitarea musulmanilor și slăbiciunea învederată a guvernului oto- man nu lasă a se spera măsutl seridse de esecutare din partea autorităților turce, uă intervențiune militară din afară pdte deveni necesară. In cașul când desvoltarea ulteridră a afacerilor politice în Orient ar sili pe Rusia a asuma acâstă sarcină și a dirige armata sa în partea Turciei din Eu- ropa, guvernul Imperial, dorind a respec- ta inviolabilitatea teritorială a Statului Român, a convenit de a încheia cu Guver- nul Alteței Sale Domnului Carol I uă con- vențiune specială relativă la trecerea tru- pelor ruse prin România. Prin uimare, a fost designați ca Pleni- potențiari : Din partea Majestățel Sale Imperatoru- lul tutulor Rusiilor , Baronul Dmitrie Stuart, consiliar de Stat, agent diploma- tic și Consul general al Rusiei în Româ- nia, Cavaler al ordinului St. Vladimir cla- sa III, al St. Anei clasa II, al St. Stanislas clasa II, și al ordinelor străine : Leul și sdrele clasa II cu placă , Medgidie clasa 111-a, Muntenegru clasa II cu placă și ■ Crucel de oficer al Mântuitorului; Din partea Alteței Sale Domnul Româ- niei : D. M Kogălniceanu, ministrul Său al afacerilor străine, Mare Cruce al ordi- nului St- Ana clasa I, al Cordnel de fer clasa I. al Vulturului Roșu clasa I, al Medgidie clasa I, etc. Carii, după ce ’șl-afi preschimbat de- plinele lor puteri, găsite în buna și regu- lata formă, s’au învoit asupra articolelor următdre : ART. I Guvernul Alteței Sale Domnului Rom niel Carol 1 asigură armatei ruse, care va fi chemată a merge în Turcia, libera tre- cere prin teritoriul României și tratamen- tul reservat armatelor amice. Tdte cheltuelele cari ar putea fi ocasio- nate de trebuințele armatei ruse, de trans- portul sSu precum și pentru satisfacerea tutulor trebuințelor sale, cad naturalmente în sarcina Guvernului Imperial. ART. II Pentru ca nici un inconvenient safi pe- ricol să nu resulte pentru România din faptul trecerel trupelor ruse pe teritoriul seu, Guvernul Majestățel Sale Imperatorul tutulor Rusielor se obligă a menține și a face a se respecta drepturile politice ale Statului Român, ast fel cum resultă din â6 Aprilie (8 Maifi) 1877 IONITORUL OFICIAL AL «uMANlRl 2749 legile interidre și tratatele esistinde, pre- cum și a menține și a apăra integritatea actuală a României. ART. III Tdte detaliurile relative la trecerea tru- pelor ruse, la relațiunile lor cu autorită- țile locale, prrcum și tdte învoelele cari ar trebui să fie luate pentru acest sferșitj vor fi consemnate într’uă convențiune spe- cială care va fi încheeată de delegații am- belor Guverne, și ratificată în același timp ca și cea de faciă, și va intra în lucrare de odată. namente, cărăușie, paie, încălzit etc.) ce pdte procura țdra în percursal trupelor ruse, atât în lungul liniilor căilor ferate, cât și pe țărmurile Prutului și Dunărei, cu indicaținnea prețurilor aproximative a acestor objecte la puncturile unde voi tre- bui a fi predate, a cantităților ce ar putea fi date și a epocilor la cari predarea lor ar putea fi cu putință. ART. IV. Autoritățile militare ruse ,după ce vor lua cunoscință de datele menționate în ar- ticolul precedent și vor decide cantități- le de producte ce le vor fi necesarii și puncturile unde vor trebui a fi predate, se vor înțelege cu comisarii români asu- pra modulul de predare. Prin urmare a- provisionamentele se vor face pentru comptul armatei ruse, safi de către auto- ritățile române cu prețurile convenite, safi cu concursul lor, prin sumisionamen- te, comisiune. cumpărare directă etc. ART. V. Se va procede tot ast-fel pentru tdte achisițiunile cari ar fi necesarii pentru campament, bivuac, transportul trupelor, bagagelor lor, materialului și munițiuni- lor de resbel, precum și pentru furnituri- le spitalelor, ambulanțelor și farmacielor. Autoritățile române vor înlesni satisfa- cerea acestor trebuințe. ART. VI. Guvernul român pune la disposițiunea armatei ruse tdte liniile ferate ale țerel pentru transportul șefi, acel al materialu- lui, al bagagelor și aprovisionamentelor ce o însoțesc, precum și acelora al cărora transport ar putea fi necesarifi mal târziu. Pentru aceste transporturi, armata impe- rială va fi pe deplin asimilată armatei princiare și se va bucura de aceleași drep- turi și prerogative ca acestă din urmă,. în tot ce privesce obligațiunile companiilor drumurilor de fer în privința trupelor și altor condițiuni și detaliurl stipulate, pentru transporturile militare, prin eaie- turile de însărcinări ale companiilor, și legile și regulamentele în vigdre în Ro- mânia. Cât pentru tarifele de transport, Guvernul român se obligă a priori pen- tru uă reducțiune de ,patru-()ecl la sută asupra tarifelor ordinare și se reservă a regula detaliurile acestei cestiunl prin uă înțelegere ulteridră cu companiele. In ceea ce privesce însă cheltuielile și plățile adiționale, precum înregistrări, manipulațiunl și altele, se va procede du- pă cum se practică pentru transporturile militare române. ART. VII. ART. IV. Guvernul Alteței Sale Domnului Ro- mâniei se obligă a obține pentru Conven- țiunea de față precum și pentru cea men- ționată la art. precedent ratificarea cerută de legile române și a face imediat esecu- toril stipulațiunile coprinse întriensa. Drept aceea Plenipotențiarii respectivi afi pus pe Conve ițiunea din faciă semnă- turile lor și sigiliul armelor lor. Făcut în Bucurescl, la 4 (16) Aprilie, anul grației una mie opt sute șdpte-t. XXIV guver- nului Rusiei nu se vor putea întinde asu- pra tutunurilor și tabacurilnr, al cărora monopol în România este concedat unei companii străine. Prin uimare, dâcă gu- vernul rus doresce ca trupele imperiale, cu ocasiunea trecerii lor prin principat, să se bucure de favorl eseepționale pentru tutunuri și tabacurl, autoritățile ruse se vor înțelege direct cu regia tutunurilor, pentru ca acâstă administrațiune să nu pâtă for- mula contra guvernului român nici uă ce- rere de daune și interese, basată pe vio- larea drepturilor de monopol ce ’l este con- cedat. Făcut în îndoit eiemplar în Bucuresci, la 4 (16) Apriliii anul grației una mie opt sute șâpte-decl și șâpte. (Semnat) Baron Stuart. (Semnat) Af. Kogălniceanu. D. vice-președinte. D. Dimitrie Sturd- za are cuvântul. D. Dim. Șturdza D-lor senatori, am luat cuvântul în acest moment solemn pentru viața țărel acesteia, pentru ca să vă spun de ce am să votez în contra a- cestel convențiunl, pentru ca să vă conjur pe toți ca să votați contra el. Tot de uă dată sânt silit, ca fost consilier al Tronu- nulul și coleg al D-lui ministru președin- te actual, să degajez adl dinaintea țăre-I responsabilitatea mea personală pentru în- cheierea acestei convențiunl. ’Ml veți permite, D-lor, să încep cu dina aceia care este una din Zilele cele mal frumâse ale poporului român, în tot cașul, dina cea mal frumâsă a secolului present. După un secol și jumătate de suferințe, tractatul de Paris, încheiat în 30 Martifi 1856, a venit și a redat națiunel române Statului român, libertatea și viața. Acest tractat a deschis acestei țări cel mai frumos viitor, căci de atunci am pu- tut să ne desvoltăm în deplină libertate, ast-fel cum am voit fără nici uă pedică din partea nimulul. De atunci datorâză a- vântul cel mal puternic ce a avut vre uă dată România; căci în 20 ani de Zile am transformat întrega situațiune a acestei țări. In 20 ani am făcut nisce pași uriași. Suntem separați aprâpe de un secol de a- nil tinerețelor ndstre. Care este posițiunea care a creato trac- tatul de Paris țărel ndstre în viața State- lor Euiopene? Mal ’nainte de tdte, acest tractat deose- besce teritoriul românesc de teritoriul Turciei. Art. 21 al tractulul de Paris sta- bilesce că: „teritoriul care se cedâsă de „Rusia va fi anexat principatului Moldo- „vel.“ Eră protocolul din 6 Ianuarie 1857 încheiat în urma tractatului de Paris sta- tuează: „că insulele Dunării, anexate prin- „cipatulul Moldovei după cum se stipula „prin articolul 21 al tractatului de Paris „sunt repuse sub suveranitatea imediată „a sublimei Porțl.“ In virtutea acestei posițiunl, fixată priu tractatul de Paris, România a căpătat des- voltarea el proprie. Al duoilea punct fixată prin tractatul de Paris, este recundscerea neutralitățel teri- toriului român Puterile semnătdre tractatului de Paris s’a legat să respecteze teritoriul acestei țări, s’a legat ca nici unul dintr’ânșil să nu’l atace. Art. 26 al tratatului de Paris glăsuesce ast-fel: „Principatele vor avea uă forță națio- „nală organisată, în scop de a menține si- „guranța din lăuntru și a asigura aceia a „fruntariilor. Nici uă pedică nu se va pu- „ne măsurilor estraordinare de apărare ce „eh vor lua pentru a respinge uă agresiu- nile străină. “ Pe de altă parte Porții ’l este interZis de a intra îu Principate, „afară numai de „uă înțelegere comună cu puterile garan- „te;“ și noi seim că de câte ori Pdrtă a avut velietăți de a ocupa România, puterile ga- rante tot d’auna le a respins. Ast-fel dâră pot dice că tratatul de Pa- ris, fixând că nici Pdrtă nici vr’una din puterele garante nu pot intra în teritoriul acestei țări, prin acâsta a recunoscut, că țâra nâstră este neutră și că ele sunt le- gate de a respecta acâstă neutralitate. A- cest drept înscris prin tratatul de Paris, puterile l’a socotit atât de îndemnat pen- tru noi și pentru echilibrul European, ele s’aă legat atât de puternic, atât de solemn a ’l respecta: în cât a creZut, că e de ne- voe să’l maîconsfințâscă din noii prinCon-¹ vențiunea din anul 1857. Acea Convențiune ne chema pentru a desvolta germenele depus în tratatul de Paris, acel germine consfințit prin Con- vențiune ne-a fost dat noă să’l desvoltăm și ast-fel am ajuns acolo unde suntem as- tă-ZI. Convențiunea a creat două Princi- pate cu doul Domni, unite numai prin co- misiunea centrală de la Focșani. Astă-ZI suntem uățârăîotrâgă, România șicu Dom- nitorul Carol I, stabilit conform voturilor Divanului ad-hoc din 1857. Prin tratatul de Paris, protectoratul rus, care esistă, s’a suprimat, și în locul lui s’a pus principul neutralitățel, garantată de cele șâpte puteri Europene. Acesta nu tre- bue să o uitați. Ni s’a pus în locul pro- tectoratului esclusiv d’inainte, nu protec- toratul colectiv al puterilor, ci garanția colectivă a neutralitățel pe basa princi- piului de neintervențiune. Acâsta este fixat în art. 22, care Zice că: „Principatele sunt puse sub garanția „puterilor contractante. “ Ast-fel tratatul de Paris s’a primit și de noi Românii la 1856. Este bine a rea-, minți peste 20 de ani simțimântele de e» tunel | 27^2 26 Aprilie(8 Maiiî) 1817 Ce ^icea manifestul comitetului Uuirel din Iași din 20 Martie 1857? Ne elicea: „că- programa ce comitetul se lâgă a sus- „ține este besată pe însuși principiele „tratatului de Paris.“ Cestiunea neutrali- tăță teritoriului Principatelor, care for- ma punctul al douilea al dorințelor națio- nale este Jesvoltată ast-fel în consideran- tele acestui manifest. „Se reguleze odată puterile garante re- „lațiunele legale dintre Principate și Pâr- „ta,—se înceteze teritoriul nostru de a fi „un câmp deschis trupelor sângerâse și „ocupațiunelor ostile, care împedică orî- „ce progres și sâcă ori-ce sorginte a bo- „găției naționale, — să se pună în capul „țărel puterea esecutivă și acea legisla- „tivă, — să se decidă în fine într’un mod „definitiv asupra sârtel politice a Roma- „niel,—să fim lăsațl stăpâni îu țâra nâs- „tră,—și atunci vom trebui și vom sci re- „alisa noi înșine reformele interiâre de „care țâra are nevoe, reforme care penă a- „eum ati fost împedicate în mare parte nu- „mal prin influințele din afară șiprinlip- „sa de stabilitate care râde inima țărel. „De aceea vom insista înainte de tote de „a reclama de la justiția providențială a „Europei, ca să se respecte esistența na- „țională și autonomia nâstră atât îndrept „cât, și în fapt, — și atunel patria nâstră, „stăpână de iine însuși, va dovedi, că ea „singură .țcie a răspunde la așteptarea „Marilor puteri și că ea este demnă de -b-.ne-facerile lor." Eă cred că cuvinte mal elocinte nu pâte să eșiste. Ele sunt vil încă astă-di înini- mele tutulor. Aceste cuvinte, precum și manifestul comitetului central, din Bucu- rescl, din 15 August 1857, ne-a ară- tat că neutralitatea este ca uă consecință a principiilor înscrise în tratatul de la Paris Neutralitatea a fost credința nâstră în curs de 20 ani. Nimic nu a survenit de atunci pentru ca acestă credință să fie schimbată, pe densa am edificat ce am e- dificat pe densa vom edifica și de acum înainte viitorul nostru (Aplause). Aceste idei ati fost evangelia politică careapreședut voturile Divanului ad-hoc. Votul Divanului ad-hoc al Moldovei din 7 Octombre 1857, stabilesce prin punctul al 4-lea neutralitatea teritoriului Princi- patelor. Etă ce (Jice acest vot: „Principele străin, pentru a răspunde „la așteptarea țărel și a Europei, trebue să „fie încongiurat de tâte garanțiile de pace „și de putere, ca să pâtă resiste la peri- „colele din afară și la turburările din lă- „untru. Pericolele din afară nu pot fi în- „lăturate. de eât prin neutralitatea terito- „riului Principatelor, neutralitate recuno- scută în princip prin art. 26 și 27 din „tratatul de Paris." Eră când Divanul ad- hoc al Moldavei dorea. — „Unirea țărilor MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI „surori sub un principe străiu ereditar, „garantat prin neutralitatea teritoriului „românesc"—el emitea dorința, de a ve- dea neutralitatea nâstră, recunoscută și garantată nu numai în princip, ci garan- tată într’un mod efectiv. Aceleași idei, aceleași cugetări se es- primă și în Memorandul Divanului ad-hoc al Valachiel din 18 Noembre 1857. Acest memorand se esprimă ast-fel: — „Tratatul „de Paris recunoască în princip și ga- „rantesă teritoriul acestor Principate. Eu- „ropa scie astă-d.1, cu prețul unor sacrifi- „cil incalculabile, că tot ce ea a făcut, că „tot ce ea va mai face încă, nu va fi uă o- „pera stabilă, și că nu se va fonda în 0- „rient uă linisce complectă;—întru cât ea „nu va face din Principate, astă-dl su- „biectul certelor și câmpul de bătălie, un „Stat Român, care se serve âre-cum ca un „tampon, destinat a preveni lovirile diu- „tre imperiile ce el desparte,—întru cât „ea va refusa de a edifica la gurele Dună- „rel, un edificiu puternic politic și națio- „nal, — întru cât ea nu va rădica cu do- „rințele, cu drepturile, cu voințele Româ- „nilor, uă piramidă, care va fi farul civi- „lisațiunel occidentale în Orient. „ -^ Indrăsnesc a dice, că noi prin faptele nâstre, ori și câte greșeli am fi putut co- mite în interiorul țărel, totuși nu am fă- cut nimic pentru a dementa buna-voință și așteptarea Europei. Atunci când avem de schimbat totul, când avem să trecem din vâcul de mijloc în timpurile civili- sațiunel moderne ; lucrul nu se putea face fără uă mare sguduire a societățel. Insă în acest interval de 20 ani, am fost cu to- ții constant în aceeași idee—a respectului tratatului de Paris. Nimeni nu a făcut nici uă escepțiune, fie-care dintre noi de ori- ce partit am fost, ne-am ținut strict întru respectarea tratatului de la Paris pentru că în stipulațiunele acelui tratat erati a- șetjate basele drepturilor nâstre interna- ționale. Ast-fel civilisațiunea occidentală a prins rădăcini adîncl atât în modul gu- vernământului nostru cât și în viața nâs- tră socială. Neutralitatea nu este un curent de fan- tasie. Nu putem noi să pretindem a inven- ta uă neutralitate proprie a nâstră. Uităm că neutralitatea este uă datorie care este hotărîtă de dreptul ginților, ce îndatoriri atrage după sine. îndatoririle neutralitățel sunt cunoscute astă-(JI de tâte statele ci- vilisate ale Europei și ale Americei. Ast-fel fiind, noi, ca neutrali am fi în drept de a cere, ca teritoriul nostru să nu fie întrebuințat în scopuri de resbel, ca să nu admitem vr’una din puterile belige- rante să trâcă pe teritoriul nostru. Pâte mi se va (Jice că teritoriul nostru nu este basă a operațiunel de resbel. Se pâte însă susține acesta cu logica în mână? Nu este destul ca să (Jicem că suntem slabi, nu-am putut face alt-fel, ne-a trântit forța bru- tală. Cel puciu de acum înainte pentru vi- itor trebue să ne ferim de orl-se act care ne ar aduce într’uă complicitate, într’uă legătură cu politica uneia din puterile beligeran'e. Convențiunea de faciă ne lâgă însă cu politica imperiului Rusiei. Când după mal mulți ani ne-a fost dat să ne afirmăm încă mai mult, când ne-am dat uă șartă Constituțională, âtă ce am hotărît prin art. 123 din Constituțiunea nostră. „Nici uă trupă străină nu va pu- „tea fi admisă în serviciul Statului, nici „ocupa teritoriul României, nici trece pe „el, de cât în puterea unei anume lege." Prin acest articol am sigilat neutralita- tea nâstră. Din momentul ce el a fost vo- tat de către țâră, noi ne-am legat către Europa, că ceea ce ea ne recunoscea ca un drept, devenea pentru noi uă datorie, uă datorie sântă, pe care trebue s’o păstrăm într’un mod leal și sincer. D. Dimitrie Ghica. Cer cuvântul. D. Dimitrie Sturdza. In urma acestui tratat, eram în drept să așteptăm ca ‘pro- misiunele solemne, ce ni s’ati dat țărel, să fie respectate de toți.—Eram îu drept să așteptăm ca drepturile nâstre ne contes- tate, să fie la adăpostul a orl-cărel sfâși- eri.—Eram în drept să așteptăm că vom fi lăsațl în pace, noi care nu tulburăm pa- cea nimenui, — eram în drept s’așteptăm ca desvoltarea pacinică a naționalitățel nâstre, să nu fie nici impedicată niclsdro- bită. De aceea am v&Jut cu mare părere de rău că aceste drepturi să neagă, de către cine? Nu vorbesc, că ele sunt ineălcate de acel care au Încălcat astă-(JI teritoriul țărel nâstre. Vreau să cotit că est) de datoria mea a ml da demisiunea. D. Al. GenaL Antâia saă a doua âră ? O. D. Sturdza. Antâia dră. Atunci ml- am dat demisiunea, căci am vădut că mo- dul cum s’a discutat acel protest da către președintele consiliului în Corpurile Le- giuitâre, putea să serve de pretext pentru a ne încuragea într’o acțiune în contra Turciei. Când am vS^at că sunt îu minis- ter intențiunl vederate de a nu ne ține de politica de strictă neutralitate de acea politică care am adoptato de Ia începutul complicărilor orientale, atunci am credut că trebne să es din minister. Când am intrat a doua âră, am intrat numai pentru că speram că prin severita- tea șț economiele ce propunem In financele nâstre, voiii face ca orl-ce acțiune în pri- virea unei participări la un resbel even- tual să devie imposibilă. N’am reușit nici atunci și m’am retras. Ce s’a întâmplat în urmă; cu toți o seim astăzi. La ⁴/₁₆ Aprilie curent, s’a subscris con- venția, care ni se presintă amân care nu va veni astăzi să aducă tot lealul său concurs guvernului, spre a eși Româ- nia din impasul îu care se află, fără a se preocupa de persânele cari sunt la putere. Nu voiă să susțiu, un moment, că onor. D. Sturdza n’are cele mal frumâse cuge- tări, căci nu este cu putință ca să nu fie oine-va patriot îu asemenea momente. Sunt rari escepțiunl pentrn unii âmeni cari cu- getă la lucruri mari, cari ati uă ideă mare a lor proprie, și care domină sentimentul politic, care domină interesele generale ale țârei, din fericire acele individualități sunt rari. Dic dâră, că astădl nu cred că va fi români cari să nu aducă tâtă bună- voință spre a da concursul săă îu facia a- cestor evenimente. EI bine, D-nil mei dece este vorba? De uă convențiune care displace D-lul Sturdza, și fără să mă preocup, ca onor. D. Sturdza, de acea parte mică, că adică o să se tocescă șinele și o să ne aducă pagube, nu mă ocup de acestea D-lor; căci sunt alte părți mult mai mari, mal dure- ri se.... Sunt multe articole în convențiune cari aii dat uă lovitură tare în ânima mea, și ’mi sunt neplăcute, fiind că tâte ’ml a- mintesc că uă armată streină calcă pe te- ritoriul țârei mele. Onor. D. Sturdza, prin conclusiunile sale, cere să respingeți a- cestă convențiune;—dâcă D lul a compa- rat România cu mielul și Imperiul Rusiei cu leul, — apoi unde găsesce acest miel puterea ca să respingă ? Nu putem res- pinge asemenea convențiunl. Dâră D. Sturdza a mal spus un cuvânt care a atras aplause în unele unghiuri ale acestei săli; a dis: „că aprobăm conven- ția de frică!“ Să’mi-o fi spus altql acesta, eră nu D. Sturdza care a cerut să se de- sarme țâra nâstră. nu D. Sturdza care a cerut ca armata nâstră să depună armele (aplause prelungite). De frică!? Sub im- presiunea fricel raționes eii astăzi ? Coq- simț la ratificarea acestei convențiunl^? Nu este consecințe D. Sturdza, afară numai dâcă eii nu am înțeles cuvintele D-sale; acesta mi s’a părut în gura onor. D-lul Sturdza un non sens. O repet, că a- pelul ce face D. Sturdza la curagiul nos- tru, la bărbăția nâstră, mi se pare — să mă erte D-sa d’a o spune - că este un non sent. Să nu încurcăm lucrurile. Să nu venim, D-nil mei, a face pe profeți. Eii sunt un șimplu muritor; n’am pretențiunea D-lui Sturdza d’a vorbi din înălțimea acestei tribune ca un profet. Sunt calamități, însă, caii ne descâptă; datoiia nâstră este ca să ne silim ca a- ceste calamități să devie mai pucin dure- râse pentru noi; aci este sarcin nâstră. Nu este în puterea nâstră să respingem conveuțiunea astădl, în urma intrărei ar- matei ruse pe teritoriul nostru. Ne aflăm în facia unui fapt împlinit. Când ați dice că nu vâ place, ce ați câsciga? Și întreb pe D. Sturdza ce a câscigat? Uă invasi- une într’uă țâră este tot-d’auna uă calami- tate; însă, când nu se reglementâsă modul trecerel acestei oștiri, calamitatea acestei invasiuni este și maî mare. Ei, D nil mei, să nu tot vorbim de slavi și de latini!... Ori-ce invasiune este dure- râsă! Tâte le sufehă omul, sărăcia, bâla; dâră invasiunea este flagelul cel mal du- reros ; căci omul, în căminul sâti, nu mal are odihnă, nu scie dâca, mergând la da- toriile sale, nu găsesce, întorcându-se, un scandal, uă insultă în familia sa. Nu vom fi, dâră, noi aceia cari vom bine-cuvânta acea fatalitate care a adus acâstă situa- țiune, de cât datoria nâstră este să mic- șorăm râul. In partea a doua, D. D. Sturdza, după ce arată motivele și materiele pentru res- pingerea acestei convențiunl, adaogă că noi, prin primirea acestor convențiunl, mărturisim, pânâ la âre-care punct, că suntem înfiorați despre ceea ce se pe- trece dincolo de Dunăre, și prin acâstă declarație ne alienăm simpatiile Europei. Eu cred, dih contra, că ar fi uă necu- viință din partea nâstră să nu dicem că nu avem nici uă compătimire despre cele ce s’a petrecut dincolo de Dunăre. Pe când Europa întrâgă, nu numai ortodoxă ca noi, ci catolică, protestantă, israelită; chiar Englitera, acel Stat care îu tot timpul a fost așa de bine-voitor pentru Turci; chiar Englitera și întregul sâu a declarat sim- patii pentru acel nenorocit popor care a fost măcelărit, cum scițl. Și noi să nu avem curagiul să dicaih că, deca se gă- sesce în aceste convențiunl un cuvânt care obligă pe Rusia să trâeă în Turcia, noi, printr acest cuvânt pe care nu’l (țicem noi, ci Rusia, printr’acâsta ne compromi- tem în facia Europei ? D-nil mei, nu cred că pâte fi vre-un român care să nu se îngrijascăde intrarea armatpi rusești în inima acestei țâri latine, și nu eă pot fi bănuit că sunt filo-slav, fiind că mai ’nainte de tâte sunt român, și țiu la naționalitatea mea; însă țifi să ml fac datoria mea și să nu fac pe Don-Qui- chot, să tlie că nu admit aceste conven- țiunl, și ast-fel să ațrag, în urma acestei respingeri, relele cart, negreșit, vor fi ca uă consecință. Pentru tâte aceste motive, D-nii mei, efi unul nu am esitat un moment de a primi acâstă convețiune. Că ea este un râti, este necontestat, dar acest râu este inevitabil. Noi nu l’am provocat și nu este în puterea nâstră,de a’l nimici. D-nii mei, am mai aiurit încă uă între- bare ce s'a făcut D-lul Sturdza; s’a între- bat D-sa de care timp al intrărei D-sâle la minister vorbesce ? D-sa a respuns că de timpul al doilea al intrărei la minister. Atonei noi suntem îu drept a’l face incri- minări, pentru că atunci eu am fost în o- posițiune, iar nu D-sa care era în minister. Când am aflat că se făceați fortificațiunl nu numai la Bărboși dar și la Calafat; noi desabrobăm nevoind a se interpreta ca uă menifestare acele fortificațiunl. Dar D-lor, D-sa ne-a spus, că a intrat pentru a doua âră în minister pentru ca să desarmeije armata, țâra întrâgă, și să lase familie)e nâstre la voia întâmplării, (aplause). Ne a spus cu tâtă franchețea, că preo- cupat de a face 4 safi 5 miliâne economii, a venit de a doua â’ă. EI bine D-lor er 4-ic : piară tâtă avuția Statului, și țâra în trâgă mal bine, de cât a peri în mod mi- șelos, insultându-seși armata, cerândui-se a depune armele în eventualițile cari ne înconjor; căci precum un individ, așa și uă țâră nu trebue să trăiască de cât păs- trându-șldemnitatea sa. (aplause prelun- gite). D. P. Carp. D-lor senatori. In grabă a- leșl, în grabă convocațl, suntem astădl în giabă chiămațl să ne dăm părerea dnpă uă liberă și matură chibzuință asupra convențiunel de față. Chibzuim va fi de sigur matură. GaranțI despre acâsta sunt ațâți iluștrii bărbați din sînul acestei A- du iărl, și ați avut deja un esemplu în dis- cursul prințului D. Ghica, în care espe- riența vârstei se unesce cu un entusiasm cam juvenil. Pr. Dimitrie Ghica. Inima nu ’mL îmbătrânit. D. P. Carp. Cât pentru liberă, acâsta o neg cu energie. OrI-care ar fi votul D-v. fie pentru, fie contra, el nu pâte fi liber a- tuncl când 300,000 baionete se află pe te- ritoriul nostru, și orl-care ar fi respun- derea materială ce va resultă din votul nostru, efi resping cu tâte puterile res- punderea morală a unul act făcut în aseme- nea condițiuni, și ori cât de slab ar fi gla- sul meu, sunt sigur că în aceste priviri el va resbato diutr’un unghiu al țârei în altul. Votul nostru nu va fi le cât un co- pil mort născut, ce lasă în spiritul mamei sâle amintirea durerilor de facere, luând încă cu dânsul visurile de fericire ce ea făcuse pentru el (aplause). Că votul noș tru nu pâte fi dat de cât sub presiunea cea mal durerâsă, acâsta omărturisesce însuși mesagiul care nu este alta de cât un lung țipSt de desperare prin care se dice țârei că, „părăsiți de toți am fost siliți să ne aruncăm în brațele Rusiei. „Nume îndoesc deci cum va fi votul, dar este bine să ne dăm sâma de situațiunea în care ne aflăm, și cui cade respunderea acestei situațiunî. Ni se dice că suntem obligați la acâstă alianță pentru că am bătut la tâte ușele Europei, cerând să ni se garanteze neu- 2<> Aprilie (8 Maiti) 187 MONITORUL OF1O1AL AL ROMÂNIEI 1 ralitatea, și că peste tot locul nu am gă- sit de cât respunsuri negative sau o tă- tăcere îndărătnică. Ași dori să scitt însă pentru ce am pus întrebări, când sciam de mat înainte că ele nu puteai! avea respuns ? Am cerut să ni se garanteze neutralitatea, însă nu ne am dat bine sâma de posițiunșa în care se află astăzi Europa în mijlocul evenimen- telor orientale. Europa se intereseză ca și noi la sârta creștinilor ce vrea să o a- melioreze și a dobândit convicțiunea că Turcia se refuză la acâsta. Dâcă a’șl con- simțit ca armateț‘> Rusiei s$ trecă Prutul și să mârgă în Turcia, și când Europa ur- măresce acestă țintă, cum voițl să ne ga- ranteze ea neutralitatea, să 4i°â : „Voiu să amelioref sârta creștinilor, acâstă ame- liorare să fief obținută prin armele rusescl, dar tot o dată voiu apărăcneutralitatea Ro- mâniei și voiu face uq casus belii din trecerea Prutului"; dar nu vedeți că ar împedica tocmai realisarea țelului ce este comun și Europei și Rusiei ? Prin urmare, când ați cerut să ne garantele neutrali- tatea, ați cerut un lucru pe care nu putea să vi’l dea. Cestiunea neutralității nâs- tra nu trebuia pusă acum, ea trebuia pusă atunci când Rusia ar voi să fragă din vic- toriile sale alte consecințl, când na nu s’ar mărgini în ameliorarea sârtel 'HFeștinilor, ci ar voi să dobândâscă o întindere de te- ritoriu, o mărire de putere, o modificare în formațiunile politicei din Orient. A- tuncî numai ar fi o divergință de interese între Rusia și Europa, și atunci numai putem să ridicăm și noi cuvântul. Să nu credeți, D-lor, că] acâsta este uă simplă presupunere. Părerea mea este basată pe însăși declarațiunea Lordului Derby și a comitelui Andrassy. De suntem deci saii nu părăsiți nu o putem sci de cât după resboiîi și țipătul de durere care ’l-ațl a- runcat în țâră nu este pentru mine de cât dovadă că ori vă speriațl ușor orî-că vreți să speriațl pe alții, și pâte dovadă și de una și de alta. Să vedem, D-lor, ce obținem noi prin neașteptarea nâstră, când noi înainte de vreme, am părăsit singurul tărăm pe care puteam să ne punem, și am ^is : „Ne le- pădăm de tratatul de Paris și cerem ca Rusia să înlocuiască ea singură garanția care ne-o da penă ad.1 șapte puteri?" Cine vă garantâsă însă în contra Rusiei ? Ab- solut nimenea ! Si nu înțeleg ce fel de speranță pdte cine-va întemeia pe acestă convențiune, când desproporțiunea de pu- tere este așa de mare în cât orf-câte s’ar (jlice, nici o dată nu am fi pe un picior de egalitate ! ScițI care este posițiunea care se face României prin acâstă convențiune? Este întocmai posițiunea care o făcea Ro- manii popârelor pe jumătate conchise, și n'am uevoe să amintesc aci care a fost sârta așa numitelor socii populi romani. Acâsta însă nu este destul. Dâcă ar fi numai atâta că noi, părăsiți d§ țâțe, am fost siliți să ne apucăm de singura ra- mură de scăpare care ni se întindea, și că nevoia ne-a silit să încheiăm acâstă con- vențiune, tot însă pâte că ași tăcea; dac nu este așa. Pentru mine convențiunea de faciă nu este de cât îngeputul unei poli - tice pe care eiî nu pot s’o aprob, nu este de cât începutul unei alianțe care are să se sfârșecă cu cooperațiunea armatei nâs- tre dincolo de Dunăre;—și atunci voiu în- treba, ce folâse putem primi noi dinuă a- semenea alianță ce ne va impune sacrificii enorme ? întinderea teritoriu [ui ? De sigur că nu ! întinderea de drepturi ? Vedeți că nul — căci convențiunea acâsta nu ne dă mal mari drepturi de cât tratatul de Paris. Tratatul de Paris ne da șâpte garanții, pe când acâstă convențiune astăzi nu ne dă de câ^un protector. Prin urmare, pentru ce am jerfi .anii noștri și sângele solda- ților noștri, când în loc d’a mări dreptuț rile nâstre, noi le micșorăm ? Că acâsta însă va fi resultatul pojiticel de faciă, a- câsta cade sub simțul cel mal comun. Gândiți âre că armata rusă va tolera con- centrare a 50,000 Români la flancul el fără să câră ori cooperațiunea ori desar-i marea lor ? — căci atunci când fii Rusiei ’șl vor vărsa sângele, se vor lua tâte mă- surile ca nici o surprindere să li se pâtă întâmpla. Asemenea surprinderi s’au vâfuț în is- toria nâstră dese ori. Așt-fel un general român, dacă nu mă înșel un străbun al președintelui nostru. D. Manolache Cos- tachi , a îndreptat armele sâle contra Rp„ sieî de și la început er^ aliatul el.. D. Kogălnicânu, ministru de esterne. Care era acela ? D. Carp. Acela care pâqă mal deună vnvuii< nuJiAiMibi (Supliment) 2759 In 17 Martie societății ac- ționarilor 4,760 000 a 28 Martie(delegaților rându-l 3,500 Îițî la anularea obli-! In 24 Aprile|gațiilorStrusberg.| 3.500 în 1 Iulie societății acționa- rilor . . . 4,760 000 In 30 Dec. casei de depuneri și cons. 7*/₂% la 9,525,000 460,ooo 80 Total 9,987,320 38 In loc. de a se vinde tdte obligațiunele domeniale în Decembre 1871 pe curs de 76% trebuiai! vîndută în Martie 1872 su- ma necesară pentru plățile ce s’afi efectuat în acea lună; în Iunie suma necesară pen- tru plățile ce s’afi efectuat la 1 Iulie; âră restul să se vîndă în cursul anului 1872 pe prețul cel mal avantagios. Ast-fel însă cum s’a făcut, operațiunea a produs pentru Stat uă perdere reală de 2% milidne lei noul; și dtă dovadă : 5,544,000 obligațiuni domeniale vîndu- te în Martie pe preț mediu de 86% 4,767,840 lei noul. 4,958,000 obligațiuni domeniale vîndu- te în Iulie pe preț mediii de 96% 4,958,000. 4,498,000 obligațiuni domeniale vîndu- te îo cursul anului 1872 pe prețul cel mal avantagios de 98% 4,453,020. 15,000,000 obligațiuni suma 13,880 540 vendarea efectuată 11,400,000 Perderea 2,580 540 Ministrul de finance a mers și mal de- irte cu interpretarea sa silită a art. 12 din lege; căci pe de uă parte fără temeifi ’șl scdte din el dreptul de a vinde fără li- citațiune, eră pe de alta calcă uă disposi- țiune esențială coprinsă într’ânsul, aceea: „Că cumpărătorii sunt datori a vărsa de „uă dată prețul integral al obligațiunelor „ce vor subscrie împreună cu dobînda de „8% pe an, calculată pe capitalul nomi- „nal de la momentul închiderii subscrip- „țiunil și pâne-la momentul cumpărării". Ministrul de finance a esecutat operațiu- nea cu totul alt-fel; căci plățile s’au efec- tuat de către cumpărătorii acestor 15 mi- lidne ast-fel: Pentru 7¹/, miliâne obligațiuni dome- niale, a 76% s’a incasat 5,700,000 și a- nume: în 16 Decembre 1,900,000 lei* „ 17 „ 760.000 „ „ 18 „ 1,330,000 „ „ 20 „ 1,710,000 „ Pentru restul 7% miliâne oblig, domenia- le, a 76% s’a incasat 5,700,000 în 1872; și anume: în 13 Iunie........ 760,000 lei 15 „ 988,000 „ 16 „ 152.000 „ 0 „ 3.800.000 „ Modul acesta de a opera a avut de re- sultat că bancherii care afi cumpărat aceste 15 milidne obligațiuni au deținut banii Statului cu dobânda fdrte moderată de 8 la sută, pentru 5,700,000 lei pe timp de 15 4ile și pentru 5,700,000 lei pe timp de 6 și jumătate dile. In loc ca interesMe Statului să fi fost prevăd⁶, interesele bancherilor afi fost menajate cu multă iscusință. După tdte acestea este constatat că fos- tul ministru al financelor D. Petru Mavro- gheni: 1, A călcat legea din 22 Iunie 1871;—2, A făcut uă falsă aplicare a el;—3, A cau- sat Statului, prin vinderea celor 15 mili- âse bonuri domeniale, uă perdere reală de 2.580,540 lei, (afară de dobânzile enume- rate mal sus), cu cari este și rămâue de- bitor către tesaurul public. CAPITOLUL XIX Gestiunea romurilor de lux introduse de D-ni Iulian A. Blank și Guirard. In cursul anului 1872 D-nil Iulian A. Blank și Guirard, supuși francesl, comer- cianțl în portul Galați, întroduc 267 va- rele rom de lux, care s’a analisat și cons- tatat că sunt fabricate din melasă de za- har, după actele ministerului de. finance cu data din 30 Martie, 10 Aprilie și 10 Mal 1872, și cari s’a admis la importațiu- ne ca și romul fabricat din melasa trestiei de zahar,—conform ordinului telegrafic al aceluiași minister, No. 3,511, primit de prefectura Covurluifi la 11 August 1871. De asemenea numiți afi introdus 475 varele absent, constatat prin ’analisa chimică că este adevărat absent de cualitate bună și fără materii"vătămătdre sănătății, după actele de analisă cu data din 2 Martie, 1 și 29 Aprilie, 1872. D. Guirard a importat 175 varele absint constatat prin analisă chimică că este a- devărat absent de bună cualitate și fără de nici uă materie vătămătâre sănătăți, după actul ministerului de finance din %₀ Mar- tie 1872. D. Blank a importat 564 varele, din ca- re 544 era absent și 20 cognac, constatate de adevărat absent și cognac ârășl prin a- nalisă chimică, cu datele din 8 Martie, 3 Aprilie 1872. Antreprenorul băuturilor spirtuâse din județul Covurluifi, probând în urmă că con- statările făcute unora din acele băuturi nu afi fost esacte,—după cum probeză anali- sa chimică din 19 August 1872, visată de consiliul medical superior sub No. 338, trămis prefecturii de Covurluifi de către ministrul de finance, cu ordinul No. 30424 spre a se înmâna antreprenorului. Acesta prevalându-se de uă asemenea analisă, a cerut ca, în basa legii de urmă- rire, a se împlini plata taxelor după va- lâre și după calitate. Casierul general de Covurluifi conside- rând acâsta ca uă datorie către Stat a or- donat perceptorilor a face împlinirea, pe considerațiune că: între duoă analise con- tradicătâre, din care una e făcută de spi- țerii din Galați, âră alta de chimiștl din Bucuresci, acâsta din urmă ar fi prefera- bilă. Acest fel sunt faptele relatate de către prefectul de Covurluifi prin raportul No. 1531 din 24 Februarie 1873, adresat mi- nistrului de finance. Asupra acestui raport prevenitul Petre Mavrogheni, fost ministru de finance, prin ordinul No. 6,553 din 8 Martie 1873, de și, — după cum uă declară însuși — este convins despre dreptul antreprenorilor, suspendă urmărirea pe considerați unele următâre: „Daca luăm acâstă mâsură, D-le prefect este dorința ce avem de aevita un conflict cu D. agent și consul general al Franciel îu Bucuresci, care persistă a crede că su- puși francesl contra cărora să esercită ur- măririle sunt nedreptățiți; nu înțelege însă nici cum a recunâsce că urmărirea este în- temeiată. „In facia analisei făcută acelor spirtâse aici în Bucuresci de un chimist jurat și admis de consiliul medical superior, ana- lisa d’ântâifi făcută la Galați numai pâte avea nici uă valâre; și daca acest act a ser- vit de temeifi laautorisațiunea vămel pen- tru importațiune, acâsta nu coustitue nici un drept pentru importatori: nimeni nu se pâte prevala de un fapt îndeplinit în te- meiul unul act constatând un ce neesact. „Nu vedem dar cum am putea îndatora pe arendașul venitului impositului băutu- rilor să ’șl caute drepturile prin tribunal, când el are un titlu de percepțiune, necon- testabil; și daca trebue ca cine-va să se a- dreseze la tribunal, sunt numai eomerciaa- țil urmăriți, și acâsta numai după ce ar fi consemnat taxele ce li se cer. „Daca, precum am (Jis, facem acum a se întârzia âre cum urmărirea este numai do- rința de a evita un conflict; și fiind-că a- cest conflict nu se pâte nasce de cât din relele informațiunî ce are D. consul al Franciel la Galați asupra afacerel, vă rog D-le prefect, a ruga pe D. Boyard a esa- mina împreună cu D-v. tâte împrejurările afacere!. „D-v. dând D-lul Boyard lămuririle ne- cesarii, suntem siguri că D-sa se va con- vinge căreclamațiunile supușilor francesl nu sunt drepte, și ’I va îndemna, daca per- sistă îa ele, a se adresa la tribunal. “(Vedi dos. comitetului No. 6, pag. 91—96, și Anexa pag. 363—64). In fața acestor acte este probat penă la evidență că prevenitul Petru Mavrogheni, susp ndând urmărirea intentată de casie- rul general în contra importatorilor frau- duloșl Iulian A. Blank și Guirard, a violat art. 1 și 2 din legea de la 19 Iulie 1866, asupra taxelor vamale, art. 1 din legea de la 20 Aprilie 1867 pentru impositul asu- pra băuturilor spirtuâse și art. 7 din re- 276C MUNUOtiGL OFlClÂx, AL uOMÂxMffii 6 Aprilie (8 Maifi; 1877 gulamentul pentru aplicarea acestei din urmă legi, cari rostesc : Art. 1 din legea asupra taxelor vamale. „Cu începere de la 1 Iulie 1866 mărfu- rile, produsuri ale solului sau ale indus- „triel străine, importate în România, afa- „ră de articolele prohibite și de acelea a „căror importațiune este admisă în con- ,dițiunl particulare, sunt supuse la plata ,dreptului de vamă de 7 și jumătate, la su- „tă, calculat asupra ₐvalârei acestor măr- „furl la locul de producțiune. „Achitarea acestui drept se va frce ca „și în frecut sau la vămile de frontieră, „sau la vămile din întru țârei, după con- „venința proprietarilor mărfurilor. „Art. 2 Sunt cu totul oprite a se im- „porla în România : „1 Sarea gemă. „2. Tutunuiile îu fol sau fabricate. „3. Vinurile și rachiurile ordinare. „4. Alcoolurile de uă tăriă mal mică de ,40 grade. „5. Armele și munițiuuile de resbel.“ Art. 1 din legea asupra băuturilor spir- -'âse : „Tdte băuturile spirtâse notate mal jos, „așezate în vase sâfi în butelii și date în „consumația din întru, sunt supuse la ,taxele următâre : „Uu lefi de fie-care vadră de rachiu de ,uă tăriă până la 16 grade inclusiv. „Trei lei de fie-care vadră de rachiu și „spirt de uă tăriă de la 16 grade penă la „30 grade inclusiv. „Patru lei de fie-care vadră spirt de la 30 grade în sus. „Doul lei de fie-care vadră de bere. „Berea de lux, importată din străină- tate, remâne supusă la taxa de import ,dupe care va avea drept de circulația. „Gradul prin care se hotărasce tăria ra- chiurilor este acela al lui Wagner, luân „du-se de basă temperatura de 14 grade „Râaumur. „Capacitatea unei vedre este calculată „pe 10 oca, și fie-care oca 400 drumuri. „Băuturile așezate în butelii se calculă «dupe mărimea buteliilor ce le conține. „Art. 7, pentru aplicarea legii de mal sus : „Sunt apărate de plata dreptului de con- „semnațiune : „1. Bere de lux importată din străină- „tate. „2. Băuturile și licherurile. „3. Băuturile de ori-ce natură și cali- „tate destinate pentru exportațiune „4. Băuturile ce călătorii vor avea cu „dânșii pentru propria lor întrebuințare, „și pe cât acestea nu vor trece peste că- „ ti mea de uă oca și jumătate de fie-care „persână." Și tâte aceste legi, însuși prevenitul a recunoscut că le-a călcat pentru simpla rațiune de a evita un conflict cu un consul pl uneia din puterile străine, conflict năs- cut din relele informațiuni ce avea acel D. consul asupra afacere!. Faptul este prea trist, prea real, prea elocinte pentru a nu trage dintr’ensul conclusiunea că și în ma- teriă de finance, ca și în cestiunl de pură administrațiune internă, precum și în ces- tiunile esterne naționale, ministerul Ca- targi și colegii săi nu a guvernat țara Ro- mânâscă pentru Români și cu aplicarea legilor românesel, ci spre a complace u- nora din supuși străini, cu călcarea legi- lor și a demnității Românilor. CAPITOLUL XX. Aprovisionarea ministerului de finance cu hârtie filigranată pentru serviciul tim- brului și înregistrării pe anii 1872, 1873 și 1874. {Dosarul ministerului de finance No. 150 din 76). Fără a esisia vre uă publicațiuue în re- gulă, inserată în Monitorul Oficial, sâu în alte Ziare din țâră, fără uă licitațiune pu- blică oficială, începută, condusă și termi nată conform legel organice a comptabili- tățil Statului, cLnumal dupe un simulacru de concurență preurmat între librarii G. lânid, Spirescu și firma Socec et Comp., prevenitul Petru Mavrogheni, fost minis- tru de finance, la 22 Martie 1872, a închiă- iat un contract cu acestă din urmă firmă, Ion Socec (t Comp, pentru predarea la Bu- curesci în priimirea ministerului de fi- nance a cătimel de 2,000 topuri hârtie, destinată serviciului timbrului în condi- unile anume prevădute prin acel contract, pe precifi de 28 lei pentru fie-care top hârtie de acte câla dublă, și 8 lei pentru fie-care top hârtie de poliță fâia simplă. Acest contract s’a preînoit la 4 luliu ace- lași an 1872 îucă pentru 1000 topuri hâr- tie filigranată din acea Zisă câlă dublă p ntru acte și tot pe preciul de 28 lei to- pul prevfi4u:e contractul anterior. Motivele pe care se basâZă ministerul financelor întru a închiăia acest contract, cu atâta precipitare și cu călcarea legii de comptabilitate a Statului, făiă a ținea uă licitațiune publică, ci numai dupe uă । - fertare preurmstă între douâ persâne pre- sentate, dupe uă iuvitațiune personală a ministrului, făcută la 1 Martie prin adre- sele cu No. 9521 și 9522 din 1872, sunt acestea : „Ministru secretar de Stat la departa- „mentul financelor. „Avend în vedere lucrările făcute pen- tru aprovisionarea primei guantitățl de hârtie necesare la serviciul timbrului : și în parte: 1. Comunicați unile D-lui G. Steriadi, trămisul nostru „în străinătate pentru pre- „gătirea materialului destinat laaplicațiu- „nea legii timbrului; „2. Oferta D-lor Socec et Comp, librari „în Bucuresci; și „3. Ofertele D lor G. lânide și A. Spi- „rescu, librari în Bucuresci. „Aceste oferte presentate dupe ivitațiu- „nea ce li s’a făcut de noi d’a se însărcina „cu predarea a două mii topuri hârtie fi- „ligranată de douâ diferite mărimi. „Asupra comunicațiunelor D-lnl G. Ste- „riadi : „Considerând că demarșele făcute di- „rect pe lângă diferitele fabrice mal im- „portante de hârtie din Austria afi remas „fără resultat, căci singura din aceste fa- „brice care a consimțit a se însărcina cu „predarea acelor 2000 topuri hârtie a ce- „rut pentru acâsta și un termen mal lung „și preciuil mal ridicate de cât acele co- „prinse în sumisiunile D-lor Socec și „Comp și lânide și Spirescu . „Considerând că D. Steriadi asigură că „condițiunl de timp și de bani mal avan- „tagiâse de cât acelea ce i s’a făcut de „Ebenfurtherfabrik nu se pâte dobândi în „Austria, și că asemenea condițiunl ar tre- „bui căutate aiurea, în Germania mal ales; „Considerând că timpul lipsesce cu de- „săvârșire pentru nou.â demarșe, urmând „a se lua fără cea mal misă întârziere de- „cisiuuea relativă la procurarea hârtiei, „ori-ce reducțiune a termenului deja fârte „scurt al predării acestui material fiind „imposibilă, „Renunțăm la ori-ce nouă încercare pen- „tru aprovisionarea hârtiei direct de la fa- „ brice. „Asupra ofertelor D-lor G. lânide și „Spirescu „Considerând că prima ofertă este nulă „pentru întreitul cuvânt că modelul de „hârtie presantat pentru a servi de basă a „propunerilor nu este în condițiunile de „qualitate cerute de minister; că se refusă „remiterea la minister dupe terminarea fa- „bricațiunei formelor și pândelor metalice, „și în fine că se pretinde un termen de „predare mal lung de cât acel fiesât de „minister și care în nici un cas nu ț âte fi „prelungit; „Considerând că a doua ofertă este ase- „ menea nulă, căci prin uă scrisâre espli- „calivă a el se declară că condițiunile o- „ofertei d’ântâiu se mențin îo ce privesce „ne remiterea formelor și pâaZe'lOr melâ* „lice, și în ce privesce termenul predării „cerându-se asupra acestui punct chiar uă „prelungire, „Respingem ofertele D-lor lânid șiSpi- „rescu. „Asupra ofertei D-lor Socec și Comp., „priimesc întocmai condițiunile determi- „nate de minister atât în privința calității, „cât și în privința preciulul ei. „Considerând că preciurile cerute de „D oii Socec și Comp, sunt chiar mal re- „duse de cât acelea dobândite de D. Ste- „riadi la fabncele din Austria la care s’a „adresat; „Considerând că ori-ce întârziere în co- „mandarea hârtiei n -ar espune d’^ nu pu-< 26 Aprilie (8 Mai) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2761 „tea pune legea în aplicațiune la termenul „hotărît, „Priimim oferta D-lor Socec și Comp. „Directorul vămilor și contribuțiunilor „indirecte va pregăti lucrările pentru „grabnica închiăiere a contractului cuve- „nit cu D-nil Socec și Compania. „Domnii Socec și Compania vor depune „uă cauțiune de 6,000 lei în titluri ale u- „nuî împrumut al Statului apecifîclndu-se „însă prin contract că acestă cauțiune nu „ridică Statului dreptul de a se despă- „gubi, în cas de nesuficiență, și din ori-ce „altă avere a D-lor Socec și Compania „pentru daunele ce’I ar causa Statului prin „nepredarea la timp a hârtiei. „Făcut în Bucuresci la Martie 1872 p. ministru financelor. Teulescu. — Directo- rul vămilor și contribuțiunilor indirecte, N. Steriadi. — No. 13438. — 1872, Mar- tie 22. (Dosarul ministerului de finance No. 150/76, pag. 126). Verl-care ar fi fost motivele ce ati decis pe prevenitul Petru Mavrogheni de a în- cheia acest contract cu călcarea legii, în facia justiției ele sunt neadmisibile. Căci, legea pentru instituirea taxei de timbru și înregistrare, promulgată la 1 Martie, 1872, prin art 72, lăsa ministrului un timp de aplicare de trei luni minimum, și de șâse luni maximum, și în care se putea aprovisiona cu materialul necesar peutru esecutarea legii. Acâstă lege, însă, nu da drept ministrului, ca uă asemenea apro- visionare să uă facă dupe capriciti și ar- bitrariii, nici a abrogat, în cât privesce materialul timbrului, legea organică a comptabilitățil publice a Statului. Iată cum estu denită licitațiunea și concurența de către articoliî 45, 47, 48. 50, 51 și 57. „Art 45. Tâte tocmelile în numele Sta- „tulul se vor face prin concureuță și pu- „blici tate.“ „Art. 47. Iu cas când uă tocmâlă ce va „fi de natură a se face prin concurență și „publicitate, nu s’ar putea realisa din „lipsa de oferte sâti din exagerația pre- „ciurilor propuse, va trebui să se facă uă „nouă încercare de licitația într’un termin „minimum de la 15 la 30 4ile; Ară pentru „licitațiile mal importante, cari ar trece „peste suma de una sută mii lei, acel mi- „nimum va fi două luni de la data publi- „cațiunil.“ „Art. 48. In cas când predările ce vor „fi a se da prin licitațiă nu vor fi de na- „tură a găsi în țară uă concurență îndes- „tulătâre pentru a garanta preciurile cele „mal avantagiâse, publicațiunile se vor „face și în străinătate. „Art. 50. Insciințarea despre licitațile „ce vor fi a se ține se va publica, afară de „cașurile de urgență, cel pucin cu 30 dile „înainte, prin afișe, prin jurnalele oficiale „și cele mal respândite j rin țară și prin „tâte midlâcele de publicitate; âră pentru „licitațiile mal importante, cari ar covârși „suma de 100,000 lei, terminal publica- „țiel va fi de douâ luni cel pucin. „Acâstă însciințare va face cunoscut : „I. Locul unde se pâte vedea condițiu- „uile; „2. Autoritățile însărcinate cu facerea „licitații; „3. Locul, diua și ora pentru adjudeca- „ție.“ „Art. 51. Licitațiile se fac prin oferte. „Ofert» le se vor depune sigilate în ședin- „ță publică. Când ministerul respectiv „s6u împuternicitul din parte’I va fi de- „terminat de mal ’nainte un maximum de „suirea prețului, sâti un minimum de co- „borîre, acest maximum sâti minimum va „trebui să se depuie sigilat pe biurou la „deschiderea ședinței. (Dosar. 27, Noem- „bre 1864). Licitațiile se vor putea face „și prin strigări, dâca acest mod va pă- „rea mai priincios. „Art. 57. Ori-ce licitație abătută din „formele prescrise din acâstă lege, va fi „considerată ca nulă.“ Cu aceste articole în mână, cu art. 72 din legea timbrului și cu ambele contracte subscrise de D. Socec la 22 Martiti și 4 luliu 1872, se pâte constata că acusatul Petru Mavrogheni nu a încheiat contrac- tele acestea cu D. Socec fără licitațiune din causa scnrtimel timpului; probă că : antreprenorul prin punctul de la litera J, a primului contract și prin condiția de la punctul 3 al secundului contract s’a obli- gat a face predările hârtii cel mult în 3 luni;—ci din calcul, cu rea intențiune și cu bună-voință de a vătăma pe Stat. Chiar dâca termenul publicațiunil, ce era dator a face ca pentru uă sumă ce covârșesce sute de mii de fr., ar fi fost de două luni, totuși rămânea în deajuns timp material de patru luni peutru aprovisionare. Cel puțin în acâstă antreprisă, preveni- tul Petru Mavrogheni nu a avut bunul simț al acelui ce ’l a înlocuit în minister, când a concedat aprovisionarea ministerului cu hârtie filigranată, timbru și înregistrare, pentru anul 1876, D-lor Morrel Bersieux și Masure, furnisorl ai administrațiunil de timbru a Franeiei, (tot fără licitațiune) ; adică de a se pune sub scutul al. 2 și 5 de sub art. 46 din legea organică a comp- tabilității generale a Statului, de și în curgerea a patru ani deplini, a ât preve- nitul Mavrogheni, eât și succesorul său ati avut, cel puțin în cașul acesta, tot tim- pul necesar a îndeplini formele unei lici- tațiunl. (Ve4i ^os- ministerului financelor No. 150, pag. 53, 57, 58, 102, 108, 109, 126, 128; și dos. aceluiaș minister No. M/«. pag 17). CAPITOLUL XXI. Trimiterea D. Steriadi in streină tate pentru a intra in tratație cu diferitele stabilimente pentru fabricarea timbrelor necesare la punerea in aplicare a legei. (Dosarul ministerului financelor No. 3 part. 1, din anul 1872). încă nu apucase a trece prin Senat le- gea pentru taxa timbrului și înregistrărel, și ministerul financelor s’a adresat către agentul țârei din Viena, sub No. 150/4109, de la 28 lanuariti 1872 îosărcinându’l a pregăti comandele necesare atelierului timbrului ce era a se stabili în Bucuresci; și anume : I. Pentru gravura typurilor timbrelor mobile și stabilirea planșelor în stare de- săvârșită de a fi pus sub presă : II. Gravura peceților pentru muriatul hârtiei timbrului. III. Fabricațiunea destinată a fi tim- brată, IV. Mașinele pentru gomatul foilor și pentru perforat; asemenea pentru aplica- țiunea mărcilor asupra hârtiei timbrate, (pag. 3) Pe când ministerul căuta aceste înles- niri în streinătate, la 1 Februariti 1872 se presintă oferta casei Socec et comp., prin care pune la disposiție atelierul, hâr- tie și tot ce este necesar timbrului, cu preț mal eftin de cât streinii. Tot uădată alătura și un plic ca probă, care se gă- sesce îu dosar. Pe acâstă ofertă se găsescâ resoluțiu- nea ministrului, unde se ijice : „Se va avea în vedere când se va decide „asupra chipului cum să se f că aprovi- „sionarea materialului la aplicați unea le- gei timbrului." (pag. 9) La 14 Februariti ministerul telegrafi- adă agentului român de la Paris ca să în- trebe pe D. Stern, gravor, dâca ar fi dis- pus să dea ver uă urmare proposițiuuii ce i s’a făcut alte dăți de a furnisa cele necesare peutru timbru ? Fără a aștepta acest răspuns, la 25 Februariu, ministrul de fiuance, printr’un nUrat cu No. 8 940 cere autorisarea consiliului de miniștrii să trimită uă persână de încredere, care să mârgă în orașele mari ale Europei, ce prin industria și comerțul lor presintă mai multe garanții, și intrând în tratație cu di- feritele stabilimente, să arata guvernului condițiunile de timp și de bani sub cari se pot fabrica timbrele nâstre, garanțiile ce ne presintă pentru acurateța și regu- laritatea fabricațiunel. și dâiă nu este po- sibil a avea adus în țâră mai ’nainte de 6 luni materialul necesar pentru punerea în aplicare a legei. Trimisului se va plăti pe lângă cheltuelile de transport pentru mergere și întârcere, și uă diurnă de 30 lei pe tji. (pag. 36). Consiliul de miniștrii aprobând, se tri- mite îu acâstă misiune pe D. G. S eriadi 76$ Cv 1U1AL AL aUMAlM 26 Aprilie (8 Mait) 1877 fost secretar al agenției române din Paris, pentru care i se pune la disposițiune suma de 5,000 lei spese de transport și acompto asupra diurnei (Pag. 37). Acâstă cheltuială a fost cu totul de pri- sos, și misiunea D-lul Steriadi inutilă, pentru că agenții țărel din Paris și Viena puteu fârte bine îndeplini însărcinarea D- lui Steriadi și a da guvernului luminile ia care avea trebuință îu materie. Afară de acâsta, însuși ministrul, atât era de convins că cheltuiala ce făcea trimițând un misionar expres în streinătate era de prisos și că cele necesare pentru timbru >i le putea procura îu țâră, în cât la 1 Martin convâcă în pretoriul ministerului pe librarii Socec et comp., lonide și Spi- rescu, Danielopolu și Varta spre a se con- sulta pentru procurarea hârtiei necesari a U aplicarea legei timbrului. (Pag. 55.) La 10 Apriliu D. Socec et comp, reîno- iesc oferta D-lor pentru timbru, declară că aii complectat stabilimentul D lor. ast- fel în cât să pâtă concura în actele gra- fice cu acelea din streinătate, fiind îu sta- re de a putea da dovadă după propășirea complectitățil; presentâ4ul mandat de plată. vor depune uă cauțiune provisorie de 90 lei, în numerar satt efecte dale Statului, conforma contractului, direcțiunea va cum- âră cauțiunea definitivă va fi de 20 la sută P$ra ?^r^uⁿⁱ de unde va găsi și cu orl-ce din prețul resultat asupra adjudecătoruluî. XCO"?P , ffaraⁿtlfc^ • fără ca 2. Stâlpii vor fi de stejar drepți, bine dânsul să pâtă face proces Statului, (care curățițl de noduri și de câjă, teșiți la vârf, ⁿa $ ^lDUț a Puⁿ⁰¹U mtărijiere) nici să la rădăcină pârliți până la 2 metri. Vor a- vea dimensiunile de 8 metri înălțime, 70 centimetri în circumferință la rădăcină și vaderea coneurenților textul art. 40—57 ₄ₗ, i Ifⁱo⁶a eomptabilității și art. 18, 27 și 3. Predarea se va face la 30 dile de la 39 din legea timbrului. data contractului.și stâlpii se vor depune “ 1877, Aprilie b. de la oficiul telegraf Ploesci, spre bariera! Câmpina, la locurile ce se vor indica de Direcția generală a serviciului sanitar. 50 centimetri la vârf 2 1877, Aprilie 6. Flâsca, Silistroru și lanca, cu retribuțiu- 4. Plata se va efectua prin mandat asu- nea de câte 100 lei pe lună , ministerul publică acâsta, ca mâșele cu drept de li- । bera practică , care ar dori să ocupe ase- menea funcțiune, să se adresese la direc- țiunea serviciului sanitar, spre regulare. No. 783. 2 1877, Aprilie 7. D. diriginte respectiv. 4 Primirea se va face de uă comisiune La județul Brăila, fiind vacante trei pos- instituită ad-hoc, compusă din delegatul turl de mâșe, cu reședința în comunele direcției și antreprenorul respectiv. pra tesaurulul public, luând de basă pres- criptul-verbal al comisiunel de primire, 6. Taxa timbrului și taxa do înregistrare sunt îu comptul antreprenorului. 7. Iu cas câud antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus, cauți- unea depusă va rămânea în folosul Statu- lui fără somațiune fără judecată nici pu- nere în întârdiere. Pe lângă aceste cohdițiunl, concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilitățel generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4,209. 1877 Martie 21. Direcția imprimeriei Statului. Pentru aprovisionarea imprimeriei cu 35 tone cărbuni de pâtră necesare în cur- sul anului curent, se va ține licitație cu oferte sigilate în cancelaria acestei direc- țiuni, îu dioa de 14 Maiu 1877, la orele 2 după amâdl. Doritorii cari vor voi a concura, pentru a fi admiși la licitațiune , vor depune în numerar satt bonuri garantate de Stat uă garanție de lei 300, care va remânea și de- finitivă după aprobarea resultatulul lici- tațiunel de minister, âră contractul se va încheia cu condițiunile următâre : 1. Cărbunii vor fi de prima cualitate în bucăți mari și fără amestecături, după probele ce se află sigilate la acâstă direc- țiune. 2. Predarea acestei cantități de cărbuni se va face li magasia imprimeriei din lo- calul Șerban-Vodă , în termen de 15 <)ile de la primirea contractului, prin cântă- rire , socotindu-se tona 1000 chilograme satt 780 ocale. 4. La cas când antreprenorul nu se va aibă recurs la vre uă protecțiune străină. Pe lângă aceste condițiunl, se pune în *764 monitorkul oficial al româniei 16 Aprilie (8 Maifi) 1877 tru postul de medic primar ce era anunțat pentru dioa de 1 Iunie, s’a amânat pânâ la noul disposițiunl. No. 2 448. 1877, Aprilie 21. -Postul de medic al plășil Balta, din ju- dețul Doljiu, retribuit din casa acelui ju deț cu lei 350 pe lună, fiind vacant, mi- nisterul publică acesta pentru cunoscința D-lor doctori în medicină, cari ar dori să ocupe menționatul post, de a se presenta cu cererea la direcțiunea generale a servi- ciului sanitar, spre regulare. No. 713. 2 1877, Aprilie 1. -La județul Prahova, fiind vacant un post de medic la plasa FilipeștI, retribuit cu lei 250 și 50 diurnă pe lună, se publică despre acâsta ca D-nil doctori sâfi licen- țiațî în medicină cari vor dori să ocupe asemeneafuncțiune, să se adresese la direc- țiunea generală a serviciul sanitar, spre regulare. No. 528. 2 1877, Martie 16. —La județul Doljiu, fiind vacante trei pos- turi de medici la plășile Amaradia, Dum- brava și Jiul-de-Sus, retribuite din casa județului, cu lei 250 lâfă și 100 diurnă pe lună se face cunoscut despre acâsta că D-uiI doctori saii licențiațl în medicină, cari vor dori eă ocupe asemenea funcțiune, să se adresese în scris la direcțiunea ge- nerală a serviciului sanitar saii la prefec- tul districtului. No. 576. 1877, Martie 19. Iu județul Teleorman , fiind vacante două posturi de medici de arondismente retribuite fie-care"cu câte 250 lâfă și 100 diurnă pe lună. Ministerul publică că persânele medi- cale competinte care doresc să ocupe ase- menea fincțiuii!, să se adresese direcțiunii serviciului sanitar, spre regulare. No. 512. 1877, Martie 14. — Din dre-carl împrejurări neputându- se publica pentru luna Aprilie ținerea concursului pentru ocuparea posturilor a- flate vacante de medici de urbe și de spi- tale, după cum se prevede la art. 31 și 53 din regulamentul concursurilor, înserat în Monitorul oficial No. 56, din 1875. Miuisterul publică că concursul pentru ocuparea unor asemenea posturi anume no- tate în lista de mal jos, va avea loc la 26 Mal viitor , și se va ține pentru posturile de medici de urbe și de spitale de dincoa de Mile 1 Ui? : ' Lucrul de zidărie. Tăiatul a patru ferestre sus și jos și formarea lor după plan și aședarea cu tot materialul trebuincios costă una 30 franci.................................................................................................. Una sobă în două case cu patru s âlpl, doul întruna, doul înlr’alta cu tacâmurile lor de alamă galbenă și cu tot materialul................................................ . . . •................................... Upa sobă în odaia cea mică cu doi stâlpi, cu tot materialul și tacâmul de fierărie, asemenea ea și cel de sus. Facerea rontulul și un zid de tăiat, una ușă de aședat, dresul pe lengă dușumea spoitul a trei odăi și sălile cu tot materialul necesarii.................................................................................... Total............................._ Adică una miă trei sute șâse-tjeci și opt, bani 35.' 95 60 56 25 42 50 150 — 64 — 480 - 100 - 120 140 80 40 — 1368 35 1INISTERUL AGRICULTUREI COMERCIULUI Șl LUCRĂRILOR PUBLICE. Pentru elevii bursieri ai Statului la scdla de ag.ieultură și silvicultură de la erestrdu, fiind necesitate de objee ele de îmbrăcăminte aci notate, adică : Pentru 13 elevi din clasai, și 2 din claa Il-a . . ₄ ’entru 32 elevi din clasai și li-a. Pentru 43 elevi lin clasa I, 11 și Hl-a / 15 tuniee de postav civit............... I 15 pantaloni idem....................... ) 15 kipiuri idem......................... 1 15 legături de gât. . . ■ . . . . ' 15 curei, de incis...................... \ 15 pălării de pâslă...............- . . 164 bluse de dril alb..................... 64 pantaloni idem....................... 96 cămăși de smeri ă.................... 96 ismene idem.......................... 1 . 43 perechi cisme........................ a 55,00, lei 825.00 „ 5,50 n 82 50 „ 0 70 Y) 10 50 „ 0,70 n 10 50 » 6,70 100 50 „12,10 n 774,40 „ 5.50 n 528.00 „ 13 50 559.00 Totalul lei 2890.00 Ministerul face cunoscut că la 7 Maiiî viitor, se va ține licitație la acest minis- teriu, că seva deschide la orele 4 p. m. Ofertele vor precisa, atât în lite;e, cât și în cifre, scădămăntul sAfl sporul lasută asupra sumei totale de lei 2890,40 — O-rce ofertă formulată în mod și condițiunl difertte, nu se valua în considerație. Concurențiî spre a fi admiși la licitație, trebue a depune uă garanție provisorie de 5 °/₀ asupra sumei totale. Se pune în vederea D-lor concurenți disposițiile art. 40—57 inclusiv, din legea asupra comptabilităței generale a Statului. Modelele ce au a servi la licitație, se pot vedea la ministeriu în dioa de licitație. No. 3738. ' 4-4 1877, Aprilo 19. Administrația generală a domenielor și pădurelor Statului. — Comitetul pentru vcnderea bunurih Sătulul, prin deeisiunea de la 19 Februa- rie, întocmind următârea serie de bunu: compatibile vândărel după legea din 6 Mai tie 1875, administrația publică spre ge- nerala cunoscință, că licitațiunea se va ține îu dioa de 17 Maifl viitor, în centrul Bucuresci, localul administrațiunel dome- niilor, la ora 12 din Qi, și râgă pe D-nii amatori a se presintă, pregătiți de garan- țiile arăbte în tabloul următor No. 6,345. 1877, Martie 4. Tablou de moșiile Statului puse în ”A-J- — îr virtutea leget din 6 Martie 1875, de 17 Maiu în Bucurescl, localul adminis- trațiunel domeniilor. Județul Argeș. 1. Moșia Fețeni, cu cătunul Lespedile, din comuna Fețeni, plasa Topologu, pen- dinte de episcopia Râmnicu, în întiadere totală, ca de 480 pogâne, din cari 68 ară- tură, 62 livede de fân, 170 islas și 180 pădure, evaluată cu lei 44,700 garanția previsorie lei 7,450. 2. Moșia Stăncesca, din comuna Găvaua Valea-Rea, plasa Pitesci, fostă a monasti- vlONlTOHLL OFKW. 4L R muna Smeeni, plasa Câmpu, pendinte de monastirea VăcărescI, în întindere ca de 1,089 pogdne, din care 519 arătură, 150 livede de fân și 420 islas de pășune, eva- luată cu Iei 118,737, garanția provisorie cu lei 19,788. Județul Covurluiu 14. Moșia parte din ȘendrenI, numită și Rașca-Mare, din comuna Filesci, Cătunu- Serdaru, plasa Siretu, fostă a monastirel Cetățuia, în întindere ca de 400 falce, pă- mânt arătură, evaluată cu lei 98.370, ga- ranția provisorie este de lei 16.395. Județul Dâmbovița. 15. Moșia Dolani, din comuna Doicesci, plasa Dâlulul, fostă a monastirel St. Eca- terina, îu întindere ca de 451 pogdne din care 105 arătură, 45 fânâță, 105 islas, 125 pădure și 71 pogdne vil din care 62 ¹ /ₛ pogdne, se stâpânesce de locuitorii cu otașniță, evaluată cu lei 44,685, garanția provisorie leî 7,448. Județul Ilfov. 16. Moșia Hăria sau Brătășanca, din comuna Călăreți Șeimdica, plasa Negoesci, fostă a monastiri Butoiu, în întindere ca de 1,000 pogdne, din care 180 pădure, a- vâud și uă casă cu trei odăi, uă magasie și uăcârciumă, evaluată culei 120.160, garanția provisorie lei 20,023. 17. Moșia Fontânele, din comuna Chiajna, plasa Snagov, fostă a monastirel Sărin- daru, în întindere ca de 280 pogdne, din care 264 arătură, și restul livede de fân, evaluată cu lei 72 275, garanția 1. 12,046. 18. Moșia Greața (Nelocuită), din co- muna Măinâsca, plasa Mostiscea, fostă a monastirel Mărcuța în întindere ca de 600 pogdne din care 570 arătură și restul tu- feriș. evaluată cu lei 96,750 garanția pro- visoriă este de lei 16,125. Județul Olt. 19. Moșia Ibănesci. din comuna Cucu- eți. fostă a monastirel Brăncoveni, în în- tindere ca de 450 pogdne, din care 40 a- rătură, 10 livezi da fân, 28 islas de pă- șune, 190 pădure mare și 182 tuferiș, e- valuată cu lei 24,913, garanția provisorie este de lei 4,152. 20. Moșia Puturdsa, din comuna Cotâ- na, fostă a Sf Gheorghe Nofi. îu întinde- re de 1.760 pogdne, din care 645 pădure la 6 pâlcuri, evaluată cu lei 132,365. ga- ranție provisorie lei 22,060. 21. Moșia Pârliți, din comuna Dobroti- netu, plasa Mijlocu , fostă a monastirel Cotroceni, în întindere de 414 pogdne, din care 293 arătură, 8 fâneță, 59 islas, 14 pogdne vil cu otașniță și 40 pogdne pă- dure, avend uă casă cu uă cuhnie, pivniță grajd și șopron, evaluată lei 36,400 , garanția provisorie este de lei 6,066. 40 aprilie Mai) i»77 *el Cosia, în întindere ca de 1211 pogdne din cari 170 pădure, evaluată cu 1. 36,200 garanția provisoriă este de lei 6,034. Județul BustH 3. Moșia Cochirlânca, din comuna Cochir- înca, plasa Câmpului, fostă a episcopiei Jusău, în întindere ca de 1,374 pogdne a- rătură, evaluată cu lei 120.770, garanția provisoriă lei 20,128. 4. Proprietatea numită Stâua-Leulul, din comuna Budiștarii, pendinte de mo- nastirea St. George-Nou, în întindere ca de 82 pogdne din care 70 pădure, evalu- ată cu lei 4,262, garanția provisorie lei 710. 5. Tihulesci-Cosieni, din comuna Băiă- nesci, pendinte de episcopia Busăfl, în întindere ca de 500 pogdne din care 160 arătură, 70 livede de fen, 120 islas de pă- șune și 150 pădure, având uă casă cu 2 încăperi, 2 pătule și 2 mori cu câte uă rdtă, evaluată lei 43,820, garanția 1. 7,303. 6. Coca-Scheiu, din comuna Nicolesci, fostă a episcopiei BusSu, în întindere ca de 840 pogdne din care 190 arătură, 240 liverjl de fen, 2,10 islas și 200 pădure, a- vând și uă mdră, evaluată lei 89,616, ga- ranția provisorie lei 14,937. 7. Moșia Câmpulungânca, din comuna Nicolesci, fostă a episcopiei BusSu, îu în- tindere ca de 1,310 pogdne, din care 180 arătură, 1,010 livede fân, 25 islas de pă- șune și 120 pădure, evaluată lei 61,070, garanția provisorie lei 10,680. 8. Moșia Căldăresci saă Căldărâsca, din comuna Căldăresci, fostă a episcopiei Bu- sâu, îu întindere ca de 3,338 pogdne din care 2,000 pământ de arătură, 500 livede de ten 838 islas de pășune, evaluată cu lei 184,800,garanția provisorie 1. 30.800. 9 Moșia Vartdpele din comuna Maxi- neni, plasa Câmpului, fostă a manastirel Binu, în întindere ca de 1,542 pogdne, din care 200 aratură și restul islas de pă- șune, evaluată cu lei 153.620, garanția provisorie lei 25,604. 10. Moșia Largu, din comuna Luciu, plasa câmpu, fostă a monastirel Banului, în întindere ca de 500 pogdne din care 300 arătură, 100 livede da fân și 100 is- laz de pășune, evaluată cu lei 36 389, ga- ranția lei 6 065. 11 M ișiâ Gloddnn. < in comuna Glo- idnu-Cârligu, ‘plasa Tohani, fostă a mo- aașțireî Stravopolios, îo întindere ca de )33 pogdne, diu care 433 arătură și 500 slas de pășune, având și uă magasie de icâudu'I învelită cu pae, evaluată 1. 66 590 jarauție provisorie lei 11,100 12. Moșia Albesci, din comuna Albesci, dasa Câmpu. fostă a episcopiei Busăfi. n întindere ca de 340 pogdne, din care 90 arătură și 150 islas de pășune, eva- . uatăcu lei 24 084, garanția provisorje lei 6,014, 13. Moșia Salcia saii Mogoșesca din co- SI 2767 Județul Pahova 22. Moșia Vadu Săpat, din comuna Va- du Săpat, plasa Cricovu, fostă a monasti- rel PlătărescI, în întindere de 381 pogd- ne și 4 prăjini din care 191 abătură, 170 livede de fân 20 pogdne vie cu învoell timporale și 4 prăjini în vatra comunei, având și uă casă di'gard, evaluată lei 16,505, garanția provisorie lei 2,750. 23. Moșia Ceptura, din comuna Ceptu- ra, plasa Cricovu, fostă a monastirel Ra- du-Vodă, în întindere de 210 pogdne, din care 70 arătură, 100 livede de fân și 40, islas de pășune, evaluată cu lei 17,977, garanția provisorie este do lei 2 963. 24. -Moșia Surani (fără trupurile Căr- bunesci , Aricesci și Atâmațil cu eare se arendesă), din comuna Surani, plasa Te- lâjenul, fostă a monastirel Căldărușanî, în întindere ca de 140 pogdne, din care 85 pădure, evaluată lei 9,402, garanția pro- visorie este de lei 1,507. 25. Muntele Bobu Mic, din comuna Ma- neciu Ungureni, plasa Ttlâjenu, fost al schitului Isvdrele, în întindere ca de 600 pogdne, din care 570 islas de pășune și restul pădure, evaluat lei 17,370, garan- ția provisorie lei 2,895. 26. Sfdra numită Malamucu, din comu- na Malamucu , fostă a Mitropoliei, în în- tindere ca de 300 pogdne arătură, având uă cârcimă de gard, evaluată cu lei 49,302, garanția lei 8,217. 27. Moșia Baba Sima, din comuna Ful- ga, plasa Cricovu, fostă a monastirel Sta- vropoleos. în întindere ca de 120 pogdne din care 90 arătură și restul islas, evalu ată ou lei 10,600, garanția provisorie este de Iei 1,766. Județul Muscel. 28. Moșia Berivoesci cu Siliscea , diu comuna BMivoesci-UngurenI, plaiul Nuc- șdra, pendinte de monastirea Câmpu-Lung. în întindere ca de 137 pogdne, din cari 60 arătură, 70 livede de fân și restul islas^și zăvoiii cu pădure de anin, evaluată cu lei 23 685, garanția provisorie lei 3,948. 29. Moșia Moroesci din comuna Nămă- esci, plaiul Dâmbovița, fostă a monastirel Câmpu-Lung, în întindere ca de 461 po- gdne, din cari 10 arătură, 356 livezi de fân, 60 islas și 35 pădure, evaluată cu lei 55,475, garanția provisorie leî 9,246. 30. Moșia Poenaril, din comuna Poenanl, plasa Argeșului, fostă a monastirel Pâncă- ciovul. în întindere ca de 147 pogdne, din cari 12 arătură, 76 livedl de fân. 22 islas și 37 pădure, evaluată lei 19 307, garan- ția provisorie este de lei 3,218. Județul Teleorman. 31. Moșia Plopi-Vechi, din comuna rto- pj-SUvitescI, fostă a episcopiei Argeș. îa întindere ca de 583 pogdne, din cari 120 arătură, 30 livede de fân, 233 islas de pă- 276 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 26 Aprilie (8 Maifi 1877 șune și 200 pădure, evaluată cu lei 37 917 garanția provisorie lei 6 320. Județul Vlașca. 32. Moșia Nacâsca, sati Nănâsc» din comuna Brăniștari, fostă a monastirel Sf. Idn din Bucurescl, în întindere ca de 140 pogdne, din cari 80 arătură și 60 fânâță, evaluată cu lei 22,415. garanția provisorie este de lei 3,736, 33. Moșia Zădăriciu, din comuna Zădă- riciu, fostă a schitului Țigănesci, în în- tindere ca de 131 pogdpe, din cari 15 ara- bile, 5 pogdne livezi, 18 pogdne islas de pășune și 93 pădure crâng și șlâu, evaluată cu 18,060 lei garanția provisorie este de lei 3 010. Condițiunile cu cari se vend aceste bu- nuri sunt următdrel : a) Că bunurile se vând în întregul lor, așa precum se stăpânesce astă-dl de către Stat și că tdte drepturile și îndatoririle în ceea ce privesce vecinătatea, trec asupra cumpărătorilor; b) Că bunurile se vând cu respectarea contractelor actuale de arendare safi închi- riere, ddră că venitul anual după acele contracie se va primi de cumpărători de la cel ântăifi câștifi ce va urma după res- punderea banilor de cumpărători după mo- durile prescrise la art. 83 din acest re- gulament, literile a, b și c; c) Că bunurile în a cărora contracte de arendare safi închiriere va fi prevăzută a- nume clausă, cumpărătorul va intra în po- sesiune de la cel ântâifi an agricol, ce va urma vândârea; d) Că spre a concura pentru cumpărare de asemenea moșii, al căror preț este a se plăti prin anuități safi care se vând în ca- șuri sunt admiși numai cetățenii români e) Că concurențil va trebui, să depue uă garanție provisorie, în numerarifi, în bonuri de tesaur ori mandate de ale Statu- lui, echivalentă cu x/« din valdrea bunului pentru care voesce a concura calculâtă a- câsta după prețul estimațiunel acelui bun precum se însâmuă înaintea fie-cărul bun. f) Că taxele de timbru și înregistrare privesc în sarcina cumpărătorilor, adică lei 2 bani 50 la% din prețul cu care se va adjudeca bnnul, plus lei 10 timbru fix pen- tru actul de proprietate. No. 6,345 3 1877, Martie 4. Find-că D. loan Negulescu. cumpărător a 5 perchete din pădurea Dorobanții, si- tuată în județul Teleorman, nu s’a confor- mat condițiunelor vândărel de depune garanția definitivă și a respunde preeiul primului parchet și taxa înregistrărel, ad- ministrațiunea, conform condițiunilor, scd- te îu vândâre pe comptul numitului, acele parchete cu condițiunile generale și spe- ciale publicate în Monitorul oficial, No. 222 din 6 Octombre 1876, cu care sunt vândute numitului. Se publică der spre cunoscința generală că, la 30 Aprilie curent, se va ține licita- tațiune în Craiova la prefectura județului Doljiu, pentru vândârea acelor parchete, dră licitația va începe la ora 1 post meri- diane. Doritorii de a lua în tăere se vor pre- senta la licitațiune în dioa mal sus fixată cn garanția provisoriă în valâre de 1048 lei, bani 15. No. 9822. 1877, Aprilie 7. ANUNCIURI JUDICIARE LICITAȚIUNL Tribunalul Ilfov, secția III. D. Idn lonescu, din capitală, nedepunănd la casa de depunere și consemnațiunl suma de lei noul 3470, prețiul cu care s’a adju- decat definitiv asupra D-sâle, prin jurnalul No. 6652, din 1876, casele cu locul lor. din comuna Bucurescl, suburbia St. Visarion, strada Nisiparu, averea D-lul Tache Dru- (Jianu comerciant, domiciliatîn strada He- răstrău. a căruia vândâre s’afi apreciat de D. I. lonescu, de profesie liberă, domici- liat în suburbia popa Nan, strada Mărcuți No. 10, în basa actului de ipotecă legali- sat de acest tribunal, la No. 415, din 1870, învestit cu formula esecutorie și priu jur- nalul No. 354, din 1877, s’a încuviințat revinderea acestui imobil, în comptul nu- mitului adjudecator. Aceste case sunt de zid, împaiantă, compuse de trei camere, două săli și ma- gasie învelite cu șiță, grădină cu pomi, curtea împrejmuită; se învecinesce cu D. Mehidințeanu, cu D-na Zmaranda Rătulesa cu D-ra Bița și în față cu strada menți- onată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împregiurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câslă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal. în dâoa de 18 Maifi 1877, la orile 11 diminâță, având în vedere că toți i ctl cari ar pretinde vre un drept de propăetate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă safi verl-ce alt drept a- supri imobilului în cestiune, să se pre- sinte la tribunal, mal înainte de dioa fixată pentru licitațiune căci în urmă, veri ce ce- reri se vor ivi, nu li se vor mal considera. N 1.4,550 1877, Aprilie 6. D. Al. D. Lămoteseu, din capitală, nede- punănd la casa de depunere și coase nnați- unl, suma de lei noul 13,000 preeiul cu care s’afi adjudecat definitiv asupra D-sâle, prin jurna’-ul No. 245, din 1877, casele ■ u locul lor din comuna Bucu esel, subur- bia Am^a, strada Am^a, No. 12, averea de- cedatului Mihdl Durma al căruia minori se afli sub tutela D-neî Paulina Durma e de ¹ profesie liberă, domiciliată în aceste case a cărora vândâre s’afi cerut de D. Henri A- esehimau comerciant, domiciliat în strada Bel-Vederl No. 10, în basa formulei ese- cutorie pusă pe actul de ipotecă legalisat de acest tribunal, la 320 din 1866, și prin jurnalul încheiat sub No. 1585 din 1877. s’afi încuviințat revinderea acestui imobil în comptul numitului adjudecator. Aceste case sunt de zid, compuse din mal multe camere, antre cuhnie, odae de servitori, pivniță, grajd și șopron curtea ।împrejmuită; se învecinesce cu proprieta- tea D-nei Maria Socolânu, cu uă proprie- tate necunoscută și înfaciăcu strada men- ționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâr cunoscut în general că, acâ- stă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal în dioa de 10 Iunie viitor, lall ore diminâță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre un drept de propietate, u- sufruct, servitute, chirie, privilegifi ipote- că sau veri ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de dioa de licitație, spre a ’șl arăta pretenți- unile; căci în cas contrariu veri ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 5,585. 1877, Aprilie 21. Tribunalul Prahova, secția T. La 27 August 1877, la orele 10 de di- minâță, s’a decis a se vinde cu licitație la acest tribunal, averea imobilă a D-lul C. Zaplanu, proprietar, din comuna Șjimarl urmărită după cererea D-nei Olimpia E- lef eriii, rentieră, din Ploescl , spre a D- sale despăgubire de suma banilor prevă- zută îa actul de ipotecă legalisat de acest tribunal la No. 15 267, din 1874, învesti- tă cu formula esecutorei, care act a trecut în proprietatea numitei prin sentința No. 399, din 1876, a acestui tribunal, și care avere se compune din ; Uă pereche case cn nn etagitt, cu șâse camere și galerie sub etagifi la pământ două prăvălii, pivniță de desubt, constru ție de zid, învelite cu tinichea. în rând a- lăturea uă magasie, povarnă și uă cameră de locuit, sub același acoperiș, ou olane și aceiași construcție, în aceiași curte în fund grajd, șopron și magasie , construcție de lemn, învelite cu tinichea albă . și tot în aceiași curte un alt șir de clădiri cu pră- vălie și două camere, construcție de zid , învelite cu olane , în continuare alte trei camere, aceiași consemeție, învelite parte cu șindrilă și parte cu table de fer, cu tot locul Io¹-, din Ploescl, Sf. împărați, strada Tărgovisce, și învecinat despre răsărit cu D na Elena lofcescu și V. Mihilopulo , despre apus cu casele decedatului M. Ma teescu, despre mâjă di ârășl eu V. Miha- lopulo și decedatul M. Maleescu și despre mâjă-nâote cu st a la Tergovișce. 26 Aprilie (8 Maia) 187” MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 7,69 franci, sub garanția D-lul Beri Wessler comerciante de aici din Galați, care a sub scris'și D-nâluI pe lăngă numitul D. A. Bronștein în acea poliță făcendu-se ast- fel răspundătorl ambii unul pentru altul către noi, de aceia valâre, conform art. 135 din codul comercial. Pentru că la diferite cereri ce le am fă- cut din timp , încă nu ne au plătit banii, ne vedem siliți a’i chema îu judecată îna- intea onor, tribunal comercial, și a cere să fie condamnați la plata capitalului, a procentelor de la scadență și a cheltueli- lor de judecată. Domiciliul nostru este în Galați, strada Brașovenilor, al D-lui Beri Wesler tot în Galați, strada Trajană , âră al D-lul A Bronștein uu ne este cunoscut, râmâind a i se publica citația, conform legel. Alăturăm pe lângă acâsta și două esem- plare conforme. Primiți, D-le prim-președinte, încredin- țarea’considerațiunel ndstre. N. și D. Frigatorz. Tribunalul Prahova, secția I. D. Alexander de Chatau, cu domiciliul necunoscut, se citâsă prin acâsta ca , în (jlioa de 12 Maiu 1877, la orele 10 de di- minâță, să vină la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpat pentru delictul de amenințare; cunoscând că, nefiind conse- cințe , se va pronunța sentința în lipsă , conform art. 182 din procedura penală. r-o. 16,420. 1877. Aprilie 20. Tribunalul Prahova secția II. D-nu Teodor Badea, cu domiciliul ne- cunoscut, este citat ca, în în pretoriul comitetului, spre a concura la licitațiune. Condițiunile relative se pot vedea în cancelaria comitetului, în orî-ce