no. 9 1 n număr 25 bani Duminică,—Șl— 1871 M OMTORU1-0 FI CIA1 AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: ră TR8Î-ȘBCI fi țâSB; LUMI, 10 IJU (ântâiu Unetrie ți AntMfi IkIU ) ANUNCIURILE: UMU DB TBM-PBCI LIBERE. TBBI-PBOI BAH) (inserarea Il-a și mal departe, 20 i>.) Prețul unei publicații Judiciare, pAnJ la oinel-tjMÎ linii, cinei lai; Ară maî mare de einel-decl linii, îi al coman- dantului unei armate. Art. 7. Incaș de urgență, după ordi- nul ministrului de resbel, sepote proce- de prin requisițiune la strângerea a- provisionamentelor necesarii subsis- tențel locuitorilor din piețele de resbel. Art. 8. Requisițiunile prevedute la paragraful I al art. 5 din legea de faciă nu dau drept la nici uă indemnitate în timp de resbel. Hrana trebuinciosă pentru oficiări și trupă precum și paiele de culcat dau în tot-d’a-una drept la indemnitate. TITLUL II jcspre esecutarea requisițiiniitor CAPITOLUL III Despre requisițiunile relative la lo- cuință, hrană,equipamentdetot felul și ori-ce alte obiecte și servicium tre- buinciose armatei. Art. 9. Ori-ce requisițiune privitore obiectelor enumerate de acest capitol trebue să fie adresată comunei. ■ u tote acestea, daca nici un mem- ambarcațiuni la disposițiunea autori- bru al municipalitățel nu se găsesce tăților militare, care are dreptul de a Ia reședința comunei, saii daca uăre- disposa în interesul serviciului și chiar quisițiune este urgentă si trebue a se de a requisiționa întregul său personal face pre un punct depărtat de la re- sau uă parte dintr’ânsul. ședința comunei și este peste putință In apele maritime aceste requisi- de a o notifica în regulă, requisițiunea țiunl se vor face prin intermediarul pote fi adresată de autoritatea militară administrațiunel flotilei, în punctele d’a dreptul locuitorilor. țărmurilor unde ea este represintată Requisițiunile făcute într’uă comună și după ordinile speciale ale minis- nu trebue să trecă peste resursele afla- terului de resbel. te pre teritoriul săii. Art. 10. Primarul, asistat, afară de cașuri de forță majoră sau de uă es- tremă urgență, de doul membri al con-, siliului comunal și de doul din locui-j Art. 12. Recensemântul cailor și torii cei mal impuși din comună, face iepelor, de la versta de la șese ani în repartiția între locuitori a prestațiunilor sus, seva face în toți anii, dela l-iu cerute și între contribuabili, chiar când la 20 lanuariu, în fie-care comună, aceștia nu locuesc în comună. ; de uă comisiune compusă din primar, Acestă repartiție este obligătore doul membri ai consiliului comunal și pentru toți aceia cari sunt numiți in-; doul locuitori din cel mai impuși. Ir’ensa. In nici un cas repartițiunea nu Versta unul cal sau iepăse socotesce va putea covârși maximum de a treia de la 1 lanuariu al anului nascerel. parte din pordnctele proprietarului mo- ] Art. 13. In fie-care an, și la epo- șiel, arendașului seu orl-cărm locuitor cele ce se vor fixa mai d’inainte de din comună. Se va da de către primar, la fie-care numite în fie-care județ de către mi- d'intrenșii,uăchitanță de prestațiunile’ nistru de resbel, procedeză, pe cât se furnisate, tăiată dintr’un registru cu va putea în fie-care comună în pre matcă. Primarul va lua mâsurile trebuincio- se ca, în cas de lipsă a orl-căruia locu- itor sau contribuabil, repartiția în ceea ce l privesce pe acesta să se esecute. In loc de a proceda prin facerea li- nei repartițiunl, primarul, decă găses- ce de trebuință,pdte în socotela comu- nei să se aprovisioneze direct și să pre- dea prestațiunile cerute; cheltuelele ce rovin din acestă operațiune sunt im- putate asupra resurselor generale ale budgetului comunal, fără ca să fietre- rite categorii. buință de uă autori sa țiune specială. In nici un cas primarul nu va putea cas de mobilisare și nu sunt trecuți pe coprinde în repartiție stabilimentele re- lista declasare pe categorii: ligiose sau ospitaliere, proprietățile Statului sati ale județului situate în comună, precum și nici un object sau să aibă pentru serviciul Statului; clădire aparțiind companiilor drumuri- lor de fer și care servă la exploatare. Art. 11. Proprietarii, căpitanii sau patronii bastimentelor, vaporelorși îm- barcațiunilor de ori ce natură sunt da- tori după primirea unei requisițiuni de 5. Caii și iepele cari nu au încă a pune aceste bastimente, vapore sau,i versta de 6 ani; CAP1K LUL IV Despre recpiisițiunile relative la cai și trăsuri. autoritatea militară, comisiunî mixte va putea în fie-care comună, în pre sența primarului, la inspecția și la clasarea cailor și iepelor trecute în recensemânt precum și acelea ce s’ar găsi neînscrise sicari ar întrunicon- dițiunile necesare pentru servicii!. Art. 14. Animalele recunoscute pro prii pentru vr’unul din serviciurile ar- matei, sunt clasate dupe categoi iile sta- bilite în budget, după prețul hotărîtpen- tru cumpărarea anuală a remonților. Comisiunea procede în urmă la tra- gerea la sorți între animalele de dife- Art. 15. Sunt scutiți de requisițiune în 1. Caii aparțiind capului Statului 2. Caii funcționarilor cesunt datori 3. Armăsarii aprobați sau autori- sațl pentru reproducțiune ; 4. lepele cari sunt constatate pline, sau cari au mânz, sau recunoscute a fi destinate pentru reproducțiune ; 24 Aprilie (6 Maifl) 1877 faOMITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 273. 6. Caii administrației poștelor sau aceia cari ’I întreține pentru serviciul seu, prin contracte particolare ; 7. Caii trebuincios! pentru a asigu- ra serviciul tuturor transporturilor ne- cesarii în timp de resbel, mai cu semă aceia ai drumurilor de fer, precum și acei al agenților puterilor străine. Art. 16. Un tablou, certificat de președintele comisiunel mixte și de primar, care să arate semnalmentele cailor clasați, Nr. sorților precum și numele proprietarilor lor, este trămis comandantului escadronulul de călă- rași din județ. Uă copie după acest tablou râmâne depusă la primărie pene la clasamen- tul viitor. Art. 17. Contingentul animalelor de furnisat în cas de mobilisare din fie-care județ, pentru a complecta e- fectivele cailor de trupă prin trecerea dupe picior de pace pre acela de re- sbel, este fixat pe județ de ministerul de resbel, țiirrd socotâlă pentru fie- care categorie de resursele constatate de comisiunile mixte la inspecția a- nuală precum și de resultatul posibil al mutațiilor saii al perderilor de pre- vâdut. Acest contingent este împărțit de către prefect impreună cu comitetul permanent pe plășl și comune după resursele fie-căria categorii. :■ Acestă repartiție se notifică numai în cas de mobilisare. Art. 18. Când mobilisarea este or- donată, comunele sunt datore de a fu- rnisa caii requisiționați în virtutea ar- ticolelor precedente și (le a ’i trimite la capitala județului, la data fixată de autoritatea militară. Pentru acest sfârșit primarii, după primirea ordinului de mobilisare, a- nunță pe locuitori că tote animalele clasate și presente în comună, pre- cum și acelea cari au fost introduse de la cea din urmă clasare și cari nu sunt coprinse în cașurile de scutire, trebuesc a fi aduse înaintea comisiu- nei instituită prin art. 12, care este îndată convocată de primari. Comisiunile esamineză din nou caii și cele alte animale de requisiționat, după ultimul tablou de clasare dresat de comisiunea mixtă, elimineză pro- visoriu pe acelea cari nu mai înde- plinesc condițiunile cerute, înscrie la finele tabloului pe cele din nou aduse, trăgând mai ântâiu la sorți între ace- ste animale, dacă numeral lor pe ca- tegorii ar trece peste dece. Toți caii precum și cele alte animale clasate și alese de comisiune pentru afi predate armatei, se vor trimite prin îngrijirea primăriei la reședința jude- țului comisiunel militare prevădută la art. 19 al legel de faciă. La numărul fixat de ministerul de resbel prin repartiție se va adăoga încă dece cal la sută din aceia care urmeză pe lista de tragere la sorți, spre a putea comisiunea militară din fie-care județ, după esaminarea cailor trimeșl de fie-care comună, să elimi- neze pe aceia cari nu armai fi bum de serviciu.—Caii recunoscuțl neapțl de serviciu se vor lua înapoi de comune Caii și cele alte animale eliminate provisoriu de comisiunea comunală ca ne mal fiind buni de serviciu, dacă mi- nierul sorțului’l ar fi destinat armatei, se vor trămite în același timp cu cei- alțl comisiunel militare, care singură va pute pronunciă definitiva lor es- cl udere. Art. 19. Comisiunea militară pre- vedută la articolul precedent se va numi de către ministru de resbel siva ave drept misiune de a esamina caii aduși de comune și de a I trămite pe la corpurile ce se vor destina. Art. 20. Proprietarul unul animal coprins în contingentul de furnisat de fie-care comună are dreptul de a cere comisiunel militare înlocuirea acelui animal cu un altul necoprins în acel contingent dar aparțiind aceliași cate- gorii și îndeplinind condițiunile ce- rute pentru serviciu. Art. 21. Afară de caii care pot ii luațl din comune în virtutea legel de faciă, autoritatea militară are dreptul de a requisiționa trăsuri și atelagiurl spre a asigura midlocele de transprot în cas de mobilisare a armatei Aceste midloce de transport coprin- de trăsuri trase cu boi sau cai având hamurile în bună stare Caii pent ru atei agi uri sunt coprinși prin deducere din contingentul ridi- cat în virtutea legel de faciă. Art. 22. Recensementul și clasarea trăsurilor precum și requisițiunea și trămiterea lor la corpuri se vor face conform celor prevestite la art. 12,13, 14, 16,17. 18 și 19 din legea de faciă pentru cal Condițiunile ce trebue să îndepli- nescă trăsurile pentru a fi luate în serviciul militar se vor prescri de mi- nistrul de resbel prin decisiune minis- terială. Pentru constituirea atelagiurilor, tragerea Ia sorți se face între caii de tras clasați de comisiunea mixtă pre- vedută la art. 13. Hamurile sunt furnisate de proprie- tarii cailor, în bună stare. Se pote requisiționa și trăsuri fără atelagiuri. Art. 23. Sunt scutite de requisiți- une, în cas de mobilisare, trăsurile afectate pentru serviciul poștelor, a- celea cari aparțin companiilor drumu- rilor de fer și servind la esploatare precum și acelea cari sunt special a- fectate pentru transportul personelor. Aceste trăsuri nu sunt trecute pe starea de recensământ. Art. 24. Estimația trăsurilor și ha- murilor se va face de comisiunea mixtă prevedută la art. 13 Prețurile ceva fixa vor fi obligatorii. Acele trăsuri cari nu vor întruni în momentul requisiției aceleași condi- țiuni ca în momentul estimațieî, se vor aprețui a doua oră de comisiunea mi- litară prevâdută la art. 19. Prețul ce se va plăti va fi acel fixat de acestă din urmă comisiune. — In cas de contestare, se va recurge hi comitetul permanent, care decide fără apel Art. 25. Requisițiunea trăsurilor înhămate făcându-se în scopul de a complecta mijlocele de transport ale armatei, sunt plătite și vor aparține administrațiunel resbelului. Art 26. Pentru convoiurile auxili are și tt mporari trebuinciâse armatei, atât în timp de resbel cât și în timp de pace, în cas de mobilisare sau con- centrare. a armatei sau a uă parte din armată, în marșuri și chiar de schim- bări de garnisonă a trupelor, trăsurile trase cu boi sau cal se vor lua din comunele cele mai apropiate, și nu mal mult de cât pentru 24 ore. — 2738 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI 24 Aprile (6 Maiti 1877 rețul de chirie se va fixa pe kilome- tru de către comisiunea prevădută la art. 34, uă dată cu tarifele generali. Requisițiunile pentru acest sfârșit t>e vor adresa primarilor de către co- mandantul trupelor. Art. 27. Trăsurile și animalele cla- sate care nu vor fi fost luate, pre- cum și tote acelea cari nu au fost cla- sate, pot fi requisiționate conform le- gei de faciă. CAPITOLUL V. Despre requisițiunile relative la căile ferate. Art. 28. In cașurile prevădute de ⁻t. 1 al legei de faciă, și numai pen- ii u cașul de resbel, companiile căilor ferate sunt datore a pune la disposi- țiunea ministrului de resbel tote re- sursele în personal și material care el va avea trebuință, pentru a asigura transporturile militare. Personalul și materialul ast-fel re- quisiți ouat pdte fi întrebuințat pe tdte liniile, fără a se ține socolâlă de'linia din care face parte, atât în întru cât și afară de basa de operațiune. Art. 29. Autoritatea militară pdte a- semenea să iade lacompanie, prin re- quisițiuuî și pe p rețul cn cari ati fost'plă- lite, combustibilile, materiile grase și alte objecte carî arfi trebninciose pen- tru serviciul căilor ferate în campanie. Art. 30. Dependințele gărilor și ale meilor, coprindenduse biurourile și fi- nirile telegrafice ale companiilor, carî pot fi trebuincidse administrațieiresbe- luluî, se pune asemenea, prin requisiți- uni, la disposiția autorității militare. Requisițiunile vor fi adresate de că- tre autoritatea militară șefilor de gare. Art. 31. Requisițiunile prevedutela ai t. 28, 29 și 30 ce preced, vor fi fă- cute dupe formele ce se vor determina printr’un regulament deadministrațiu- ne publică careva prevedea și indem- nitățile la care dă drept. Regulamentul astădl existând asu- pra transporturilor pe calea ferată va fi revedut și complectat pe basșle le- geî de faciă. Art. 32. In timp de resbel, trans- porturile comerciale înceteză de drept pe liniile ferate situate între basa de operațiuni și armată. kcestă suspendare nu dă drept la în bani si îndată ce transportul s'a e- nicî uă indemnitate. fectuat de către corpuri și serviciuri. Art. 33. Comunele nu pot coprinde în repar tiți unea prestațimiilor ce sunt requisiționate d’afurnisa nici un obiect aparținând companiilor drumurilor de fer. TITLUL III Despre regnlarea indemnităților CAPITOLUL VI legularea indemnităților dat rde pentru prestațiunile requisiționate in virtutea legei de faciă. Art. 34. In prevederea requisițili- nilor de făcut în virtutea lege! de fa- ciă, pentru trebuințele cele maî obi- cinuite armatei, ministrul de resbel numesce în fie-care județ câte uă comisiune mixtă însărcinată de a fixa în fie-care an prețul indemnităților cu- venite pentru prestațiunile de furnisat. Aceste comisiunl vor alcătui tarife generale pentru obiectele de furnisat, carî se vor publica în Monitorul ofi- cial și vor li oblig’atorii atât pentru autoritatea militară cât și pentru lo- cuitori luânduse de basă la plata in- demnităților. Ari. 35. Prestațiunile. al căror preț nu s’ar putea stabili de comisiunea mixtă prin tarifa generală alcătuită conform articolului precedent, se vor estima în momentul requisițiunei de către comitetul permanenta! județului. In cașurile prevedute în presentul articol, estimațiunea se va face luân- du-se drept normă prețul mediu ce a avut acea prestațiune în trei ani con- secutivi din ’nainte și în aceiași lună în care ar avea loc requisițiunea. Art. 36. Primarul comunei unde s’a făcut requisițiunea trămite inten- dentului militar uă copie legalisată a ordinului de requisițiune împreună cu tote bonurile date de corpuri de fur- niturelefăcute. Acesta libereză un man- dat primarului, care se va plăti la casieria județului sau a armatei, cel mult în termen de trei luni. Primarul, îndată ce a primit banii, ÎI împarte fie-căruia, după furniturele ce a dat. Art. 37. In timp de pace, prestați- unile prevădute la art 26 se vor plăti CAPITOLUL VII Disposițiunl relative la marile ma- nevre. Art. 38. Indemnitățile ce pot fi alo- cate în cașuri de daune aduse proprii - tăților private prin trecerea sail stațio- narea trupelor în marșuri, manevre și operații combinate, trebuesc, sub pedepsa d’a perde dreptul, să fie recla mate de către cel în drept la primăria comunei, în cele trei dile carî urmâză după trecerea sau plecarea trupelor. Uă comisiune mixtă, în fie-care corp de armată saii fracție de corp de armată operând isolat, va proceda la estimarea daunelor. Decă acestă evalnație este primită, suma fixată este plătită pe dată. In cas de neunire, reclamația este adresată, sub formă de apel, la corn - tetul permanent al județului, care sta- tueză cu drept de recurs Ia curtea d apel. Un regulament de administrațiune publică va determina composițiunea și modul de a funcționa al comisiune*, TITLUL H .jposițiunT penale. Art. 39. In cașurile preveijute de al 2-lea paragraf al art. 9 din pre- senta lege, sau când prestațiunile nu sunt furnisate în termenele prescrise, și deca acestă întârdiere provine din rea voință sau din negligența muni- cipalităței, autoritatea militară face de oficiu repartițiunea între locui- torî.—In acest cas, primarul sau a- cela care ’î îndeplinesce funcțiunile pote fi condamnat la uă amendă de la 20 până la 200 lei. Pe timp de pace orl-cine va părăsi serviciul pentru care este requisițic natpersonal, este pasibil de o amendă de la 5 la 20 lei. Perderea cailor i trăsurilor prove- nind din deșertare nu va fi în sarcina Statului. Art. 40. Proprietarii de trăsuri, cal iepe și alte animale trebuincidse ar matei, carî nu se vor conforma cudis posițiunile presentel legi, sunt pasibili 24 Aprilie (6 Maiti) 187 ..ONfWUL OFICIAL AL ROMANIm 2739 de șese-decl și nouă voinrî. contra a opt. Președinte, 0. a. Rosetti (1/ S. A. D.) Secretar, A. Vizardi. Facem cunoscut și ordonăm ca cele de faciă, învestite cu sigiliul Sta- tului și trecute in Monitorul oficial, să fie adresate autorităților adimnis- trative și judiciare, spre a le înscrie în registrele lor și a le observa în- tocmai; eră miniștrii Noștri secretari de Stat la departamentele de resbel și justiție sunt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a decretului de faciă. Dat în Bucuresci, la 22 Aprilie 1877. (L S. St.) CAROL. . Ministru secretar de Ministru secretar de gțₐ> departamentul Stat la departamentul dₐ ᵣₑₛbₑi de justiție, General de brigadă I. Câmpiueann. Cernat. No. 910. Raportul D-lul ministru de resbel eătre M. S. Domnitorul. Prea înălțate Dâmne, Corpurile Legiutdre votând legea asu- pra requisițiunilor militare, sub semnatul are ondre a o presenta Măriei Vdstre spre sancționare. Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălțate Ddmne Al Măriei Vdstre, Prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. No. 4,548. 1877, Aprilie 22. de-uăamendă dela 20 penala 400lei. Aceia cari cu sciință vor fi făcut declarațiuni falșe, vor fi supuși la uă amendă de la lOOpene la 1,000 lei. Luarea prinrequisițitine se va face fără a ascepta pronunțarea judecăței asupra amendel. Art. 41. Proprietarii de cai, iepe și alte animale sau trăsuri sunt da- tori să declare mutațiile provenite în intervalul a două recensemente și în termen de uă lună, trăsurile sau ani- malele ce posed și car! au fost cla- sate saă cari sunt susceptibile de a fi. In cas când dânșii nu vor face la timp declarațiile prevădute în artico- lul de faciă, vor fi pasibili ₍de uă a-, mendă de Ia 5 la 20 lei. Art. 42. Pronunțarea amendelor prevădute la articolele 39, 40 și 41 ce preced, se deferă instanțelor judi- ciare ordinare. Art. 43. Orî-ce militar, care în ma- terie de requisițiune abuseză de pu- terea ce l este acordată, sau care re- iasă de a da chitanță de cantitățile furnisate, este pedepsit cu pedepsa în- chisorel, conform celor prevSdute la art. 188 din codul de justiție militară. Orl-ce militar care face requisi- junl fără să fi avut calitate este pe- depsit, dacă requisițiunile s’a făcut fără violență, conform cu cele pres- crise de aliniatul 5 al art. 241 din mdul de justiție militară Dacă însă requisițiunile sunt făcute cu violență, el este pedepsit conform ;u cele prescrise de art. 243 din ace- așl cod. Tote acestea fără prejudiciul resti- Tuireî objectelor, la care el potefi con- damnat. Art. 44. Acestă lege are a fi apli- cabile numai in timp de resbel. Acestă lege s’a votat de Senat, în ședința sa de la 19 Aprilie 1877. și s’a adoptat cu majoritate de treî-deq și septe voturi, contra a trei. Vice-președinte; D. Brătianu, (L. S. S ) Secretar 8t. Belu. Acestă lege s’a votat de Adunarea deputaților, în ședința de la 20 Apri- ie 1877, și s’a adoptat cu majoritate Bucuresci, 23 Aprilie 1877. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serriciul prirat al Monitorul uf.) Roma, 4 Mal. Camera deputaților.— Ministerul afacerilor străine D-nu Mele- gari, cere amânarea interpelării privitdre la mișcările reacționare ce se produc în țările străine în scopul d’a provoca uă in- tervenite în favdrea puterii timporaie a pape? Oratorele guvernului declară că a- dstă agitațiune e opera isolată a câtor-va particulari și că prin urmare ea nu merită de a fi luată în seridsă considerațiune. Gu- vernele nu vor voi să ia parte la aceste a- gitațiunl. Interpelarea s’a amânat. PARTEA NEOFICIALE. Paris, 4 Mal. Camera deputaților.— Camera a adoptat cu 361 voturi în contra 121 ordinea de di propusă de stânga și care invită pe cabinet a întrebuința mij- Idcele ce ’l dă legea în contra manifestă- rilo? ultramontane a căror reîncepere con- stitue un pericol pentru pacea interidră și esteridră. Acestă ordine de (fi fusese primită de guvern. Generalele^ Klapka plâcă astă seră la Constantinopol. Madrid, 4 Mal. — Fostul mare-vizir Midhat-pașa, a sosit. Viena, 4 Mal. Camera deputaților. Ministrul de interne, D-nu baron Lasser de Zollheim, răspundând la interpelarea adresată guvernului de către Dnu Giskra, dice: „Acum când esistă starea de resbel între Rusia și Turcia, atitudinea guvernului a- ustro-ungar va urma a fi tot acea pa care a ținut’o de la începutul turburărilor în peninsula Balcanică. Silințele ce nu a în- cetat a ’și da în tot acest timp pentru îm- bunătățirea practică a sdrtel chreștinilor din Oriente, afl primit aprobările generale. „Scopul săii a fost mănținerea păcii, Acest scop neputând fi realisat, Austro- Ungaria va lucra pentru a localisa resbe- lul. Guverna are acum înaintel uă îndoită misiune, a’șl da #>te silințele pentru a înlătura alte complicări Europene; apoi, în față cu consecințele pulincidse ale a- cestul resbel, a usa de inlluiența ce ’l dau interesele și situațiunea monarchiei pentru a spune cuvântul sffl asupra ordinel de lucruri ce se va stabili în Oriinte. Pentru ocrotirea acestor interese, gu- vernul, cu tdtă deelarațiunea de neutra- litate a Austro-Uugariel, îșl reservă li- bertatea da acțiune. Până in acest mo- ment, guvernul a reușit a urma desvol tarea ce aii luat evenimentele fără să re- curgă la pregătiri militare. El va remâne I fidel acestui principia pentru a nu inga- gia financele Statului printr’uă mobilisare care n’ar fi îndestul de motivată. Guvernul nu vede incă nici un motiv d’a ordona pre- gătiri militare. Pe d’altă parte, are depli na consciință că nici uă altă putere n’are de ocrotit in Turcia europână mal multe interese de cât Austro-Ungaria. El cunds- ce deci pe deplin respunderea ce apesă asupră’I. Cu tdte acestea guvernul aseâp tă evenimentele cu Încrederea ce ’i inspiră sinceritatea cu care a espus tot-dâuna sco- pul politic ce urmăresce Austro-Ungaria și convingerea că M. S. împăratul pdte compta cu cea mal mare ineredere pe de- votamentul popdrelor sâle și pe patriotis- mul represintanților lor, când e vorba d’a apăra interesele monarchiei. Guvernul găsesce asemenea uă bună parte din încrederea sa in simțimântul pu- terii ce ’l dă posesiunea unei armate a că- reia deplină desvoltare a fost asicurată 2740 MONITORIL OFICIAL AL HOMĂNiîl 24 Aprilie (6 Maifi) 1877 prin iuțeldpta prevedere a Corpurilor re- prâsînfative. Ast-fel guvernul se crede în s are d'a făce să s’andă încă vocea Austro-Ungariel, făiă să aibă trebuința d’a recurge la m5- sure militare (aplause). Londra, 4Maifi. — D. Ghdstone propu- ne a. reîncepe în Anglia agitațiunea în coh- tra Turciei provocată de dâusnl îu tomna trecuta. Pârta a doLlu». ^ci- turilor de pe ț^rpaul rus al mărel Negre. Buda-Pesta 4. Maiu.— Camera depu- taților. Președintele Consiliului, D. Tisza. a rfispuns la interpelarea adresată guver- nului îu cestiunea O ientnlul, în acelaș sens ca și ministrul de interne î i Parla- mentul austriac. Caic, 4 Maifi. —- Comitetul no abililor a votat 12 milidne ca imposit de resbel. Prin urmare divisiunea de 9000 Egipteni, Bare se găsesce acum îi Turcia, seva urca la 12,000 dmenl. Restul trupelor egipte- ne va rămânea în Egipt pentru a protege canalul de Saez Londra 5 Maifi — Camera Lorzilor. Lordul Russell va cere luna viitâre copie după deposițiunile făcute înaintea cnrțel de anqnelă instituită în 1854. relativ la măcelul răniților englesl comis de solda- țil ruși în timpul resbelnlul Crimeel. Lordul Derby, <)ice nici un tractat internațional nu garantâză neutralisarea | canalului de la is’mul Suez ; dâră guver- nul va veghia ca navigarea se urmeze a fi li b6râ. Amiralitatea activdză din ce în ce mai mult armările sâle. Viona, 5 Maifi. — O telegramă de la Vladi-Caucas, cu data de 4, adresată (Jia- rulul Prcssa, anunciă că noul lupte aii a- vut loc în ajun aprdpe di Kars. Resultatul acestor lupte permise rușilor de a încon- jura cu fotul orașul. Turcii, bătuți, fugiră îa doufi direcțiuni. O parte diu trupele lor luă drumul de la Erzerum; cea altă se închise în fortă- reța Kars. Doue-decI și patru tunuri că- ilură în mâinile rușilor, cari ocupă acum posițiunl înaintea Karsuluî. Bombardarea orașului trebue să încdpă la 5 Constantinopoli, 5 Maifi —Muktar-pașa lelegrafiază, cu data din 30 Aprilie, că rușii înaintară in mare număr spre partea ie apus a Karsuluî, cu scop evident de a tăia comunicbțiunile armatei tur^e cu Er- zerum. Muktar-pașa eși din Ksrs, lăsând aci fo țe suficiente și, in fruntea a noue bataliâne, merse să ocupe satul Tshih- ăU aprdpe de Yandiz, spre apusul Kar- sulul Muktar-pașa încunosciințâză cu data de 1 Maiu că a aflat de la locuitorii din Kars că rușii, atacând acest oraș, afi fost res- pinși. Comandantul (turc) de la Batum tele- grafică cu dala de 1 Maifi că operațiu- nile puterilor rusesel surit împedicate de ploi. Berlin, 5 Maiu, — Ambisadoril ruși pe leagă cabinetele străine afi fost auto- risațl a declara ca unica țintă a resbalu- lul actual este de a ajunge, îa unire eu Eu- ropa, la pacificarea definitivă a Orientului. Czarul se va mărgini a asigura esecu- tarea reformelor asiipră cărora marile pu- teri s’afi fost deja înțeles. Atena 5 Maifi. — Grecia coneentră trupe la fruntariele sâle de Nord spre a opri pe brigandl care trec din Turcia pe teritoriul său. Ea a adresat Porțel obser- vațiuul asupra acestui subiect. Paris, 5 Maifi — Rusia a contractat un împrumut de 82,000 000 la bancherii olandesi francezi și nemți spre a plăti cupânele sale. Londra, 5 Maifi. — Escadra eaglesă, care se afli la Corfu, a primit ordin de a merge îa apele insulei Creta. Londra, 5, Maiu. — Times anunciă că șâpt j regimente da cavalerie, patru brigade de artilerie și 59 bataliâne de infanterie afi primit ordin de a fi gala de plecare, în cas de trebuință. (lîovas' ANUNCIURI ministeriale MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală a telegrafelor și poștelor. Se publică spre cunoscința D-lor ama- torl ca. în dioa de 28 Aprilie 1877, la o- rele 12—2 p. m. se va ține licitație orală î i pretoriul oficiului postai centrai, pentru vâmjârea urmălârelor objecte și materia Iuri vechi ce se află îq depositul central: 9 termometre, 14,555 filechâriiechimică, 2.5t 0 chilograme zinc și 560 chilograme aramă (compuse din 5,827 elemente mici, 724 poluri aramă mici. 685 poluri zinc m’cl, 2,295 elemente mari 769 poluri a- ramă mari, 466 poluri zinc mari). 45 1 idițe de baterii mici, 26 lădițe mari, 6 pernițe. 3 eiubere, 2,268 brățări de fer (460 chilograme), 1 358 cârlige de fer (132 chilograme). 306 întin^torl de fer (165 chil), 9,085 fiarede isolatorl (6160 chil), 3,813 ș'irupurl de fer, (150 chil.) 2 ceadne de luciii, 4 fiare bucăți, 3 fiare de îuferat cal, 26 cuburi, 102 metri sârmă îu guthaperehă, 352 ehlograme fer compus i diu 1,103 bucăți de diferite instrumente, 4 burdufe, 10 cumpene de scrisori 40 cu- tii de scrisori, 18 geamantane, 4 decimale, 8 saci piele cu lanț, 2 sad pieile seria II, 16 saci pânză seria I, 50 saci pânză seria II 10 saci pânză seria lil. 27 saci pânză seria IV, 19 gente de piele, 15 carabine, 2 pistâle, 3 măsurători de cal, 1 canapea de lemn, 1 fotoliu, 12 scaune, 9 perdele, 8 transperante, 1 orologiu, 6 călimări, 5 clopote, 4 fârfice, 4 sfeșnice, 7 lămpi, 10 table cu inscripția, 3 pudici de delegență, 1 presă, 2 falinare. Concurențil vor avea îo vedere art. 40 — 57 din legea comptabilitățel generale a Statului și art. 32 din legea timbruluî. No. 5192. 1877, Aprilie 13. (3-3). —Se publică spre cunoscința Djlor ama- tori ca îq ijiua de 29 Aprilie st. v. orele 2 —4 p. m. se va ține licitațiune în cabi- netul directorului genera), pentru aprovi- sionarea a 1000 chilograme puciâsă cu ur- mătârele condițiunl; 1. Licitațiunea se va face prin oferte sigilate și concurențil spre a putea fi ad- miși vor depune mai întâiu uă cauțiune provisorie de 50 lei îa numerar sâfi efecte de ale Statului, âră cauțiunea definitivă va fi de 20 la sută din preciul resultat a" supra adjudecatorului. 2. Puciâsă va fi de calitatea modelului ce se pâte vedea la direcție în tâte °a d⁰ 6 Iunie 1877, și râgă pe D-nii amatori a se presintă în acea Zi pregătiți de garanțiile provisorii notate în tablou. No. 6,480. 1877, Martie 7. Tablou de moșiile Statului puse în vâmlere. în virtutea leg’e! din a Martie 1875, pentru dioa de 6 Iunie 1877, în centrul Iași, localul pre- fecturel județului. Județul Botoșani. 1. Moșia Lehnesci. din comuna Movila- Ruptă, fostă a monastirel Rășca, în în in- dere ca de 514 fălci, din care 14 fălci pă- dure, evaluată cu 40.185 lei, garanția pro- visorie este de lei 6,700. Județul Fălciii. 2. Moșia Tâlhăresc!, din comuna Indri- ciu, plasa Crasna, fostă a monastirel Do- brovățu, în întindere ca la 242 fălci pă- mânt arabil și 138 fălci pădure, din care cinci parchete sunt date în esploatare, a- vând doue cârciumi, un coșar, uă casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei garan- ția provisorie este de lei 12,666. 3. Moșia Elanu, din comuna Grozescr fostă a monastirel Floresei. în întindere ca de 290 fălci, din care 196 arâtură, 16 livede de fân și 68 fălci islas de pășune, evaluată cu 26,755 lei, garanția proviso- rie este de lei 4,660. 4. Moșia Scopi șeni, din ccmuna Gro- zesci, fostă a monastirel Nâmțu, în întin- dere ca de 381 fălci, din care 83 pădure evaluată cu le! 56,140, garanția 1. 9,360. 5. Moșia Covasna, din comuna Covasna. fostă a momstirel Dubrovețu, în întindere, ca de 209 fălci, din care ca 107 fălci vil liveZI cu dijmă de la locuitori și 82 fălci pădure, evaluată cu le! 55,864, garanția provisorie este de lei 9 310. 6. Moșia Sberâia, din comuna Grozesci fostă a monastirel St. Sava , în întindere ca de 1,500 fălci din care 79 fălci pădure esploatată, evaluată cule! 158,740, garan- ția provisorie este de le! 26.456. 7. Moșia Vetrișâia, din comuna Vico- leni, fostă a monastirel St. Sava, în întin- dere ea de 696 fălci, din care 36 pădure esplâtată, evaluată cu lei 104,307, garan- ția provisorie este de le! 17,384. 8. Hlisv numită Vlădicuțr, ca de 47 fălci, compusă din două trupuri separate prin pământul râzășesc ale locuitorilor co- munei Tătăreni, în plasa Crasna, evaluată lei 12 650, garanția provisorie 1. 2,110. a <42 ISUM1VKUL UF1U1AL AL ROMÂNIEI 24 Aprilie (6 Maiii) 1877 Districtul lași. 9. Inconjurătârea monastirei Zagavia, din comuna Bădeni, plasa Bahluiu, fostă a monastirei Zagavia, în întindere ca de 216 fălci din care 142 pădure, evaluată cu 65,800 lei, garanția provisorie este de 10 966. 10. Moșia Polieni, din comuna Polieni, plasa Bahluiu, fostă a monastirei Rășca, în întindere ce de 425 fălci, din caro 120 a- rătură, 60 livede de fân și 245 islas de pășune, evaluată lei 55,813. garanția pro- visorie lei 9,302. Județul Nemțu. 11. Moșia Sărata, din comuna Dobreni, plasa Pâtră, fostă a monastirei Pangarați, în întindere ca de 200 fălci, din care 39 pădure, evaluată lei 21,227, garanția pro- visorie este de lei 3,538. Județul Suciva. 12. Trupul de moșie numit GaraletS, ce face parte din moșia Tătărușu, tot a Sta- tului, pendinte de monastirea Probota, si- tuată în interiorul moșiei Drăgușeni, pro- prietate particulară în întindere ca de 58 fălci, din care 5 pădure, evaluată cu 25,322, garanția provisorie este de lei 4,221. Județul Tutova. 13. Moșia Gâlcesci, din comuna Gâl- cesci, plasa Tutova, fostă a monastirei Răchitâsa, î i întindere ca de 114 fălci, a- vând mai multe îmbunătățiri, evaluată cn lei 33 990 garanția provisorie este de 1. ^ 665. 14. Moșia Rânzeșli din comuna Murge- i, plasa Târgului, fostă a monastirei A- ron-Vodă, în întindere ci de 1,046 falce. din care 741 arătură, 163 livede de fân și 142 islas de pășune, având mal multe îm- bunătățiri, evaluată cu lei 137.834, ga- ranția provisorie este de lei 22,970. Județul Vaslui. 15. Moșia Scânteia din comnna Rădeș- ci, fostă a monastirei Barnova, în întinde- re ca de 373 falce, având mai multe îm- bunătățiri, evaluată cu lei 43,680, garan- ia provisorie lei 7,330. 16. Moșia Capotești din comuna SchMa, î istă a monastirei Barnova, în întindere ca de 200 falce, având mai multe îmbună- tățiri, evaluată cu 29 610 lol, garanția provisorie este de lei 4,935. Condițiunile cu cari se vând aceste bu- nuri sunt următârele: a) Că bunurile se vând îu întregul lor, așa precum se s'ăpînesc astă-dl de Stat, și că tâte drepturile și îndatoririle în ceea ce privesce vecinătatea trec asupra cum- ' părătorului. b) Că bunurile se vând cu respectarea contractelor actuale de arendare safi închi- riere, dar că venitul anual după acele con- t’acte se va primi de cumpărători de la el d’ântâiu câșt’u ce va urma după râs- punderea banilor de către cumpărători după modul prescris la art. 83 din re- gulament literile a, b și c. c) Că bunurile în a căror contracte de ărenduire saă închiriere va fi prevăzută a nume clausă, cumpărătorul va intra în po- sesiune de la cel d’nteiu an agricol ce va urma vândârea. d) Că spre a concura pentru cumpărare de asemenea moșii, al căror preț este de a se plăti prin anuități saă cari se vâad în loturi, sunt admiși numai cetățenii Români. e) Că eoncurenții vor trebui să depuie uă garanție provisorie, în numerar, bonuri de tesaur saă mandate da ale Statului, e- chivalentă cu a șâsea parte din valârea bunului pentru care voesce a concura, cal- culată acâsta după prețul estimațiunel a- celul bun, precum se însâmnă înaintea fie- cărui bun. f) Că taxele de timbru și înregistrare privesc în sarcina cumpărătorilor, adică lei 2 și jumătate la sută din prețul cu ca- re sa va adjudeca bunul, plus lei 10 tim- bru fix pentru actul de proprietate. No. 6,480. 4 1877, Martie 7. —Se publică spre generala cunoscință că la 25 Aprilie viitor se va ține licitație pentru vândârea spre esploatare pe perio- dul de trei ani, socotit cu începere de la 1 Ianuarie 1877, a pădurilor de prin os- trâvele Statului din Dunăre, notate în ta- belul publicat în Monitorele No. 76 și 81, din anul, curent după regulamentul de licitațiune publicate în Monitorul oficial, No. 252, din anul 1872 și cu condițiunile generale, inserate în Monitorul No. 6, din 11 Ianuarie, anul curent. Licitația se va ține îu localul adminis- trațiunel domenielor de pe calea Mogo- șâel, casa Ștefănescu, și se va începe de la ora 1 post meridiane. Tot-de-odată se face cunoscut că admi- nistrația revenind asupra condițiunilor ge- nerali, a decis ca art. 15 să se modifice în coprinderea următâre: „Arborii de salciă se vor tăia toți d’a rândul, fără deosebire mari și mici, cu to- porul din scaun, adică la înălțimea de un de încep crăcile pentru sălciile bătrâ- nei Ară sălciele tinere, fără scaune, se vor tăia din suprafacia pământului/ „Ori ce abatere de la acâstă condițiu- ne, va constitui un delict și antreprenorul va fi obligat a plăti Statului valârea îm- pătrită a arborilor ce se vor constata că s’au tăiat mal jos de cât la înălțimea pres- crisă prin acest articol." Art. 31. Se esclude din condițiuni; eră asupra clausel de la art. 13 privitâre la treimea ce se va esploata annalmente, se lămuresce că: acea treime va fi sau a treia parte din întinderea tutor ostrâvelor ce compun uă serie, sau a treia parte din fie- care ostiov, după cum antreprenorele va declara acâsta după adjudecare, spre a se prevedea în contract. Doritorii de a lua ra întreprindere ex- ploatarea acelor păduri, se vor presinta la licitațiune în <)ioa mal sus fixată, cu garanții provisoril de natura celor prevâ- dute prin regulamentul de licitațiune și în condițiunile generali și de valârea ce- lor arătate prin tabel. No. 9,052. 1877, Martie 31. — La 25 Aprilie curent, ora 2 din iji urmând a se ține licitațiune atât în loca- lul administrațiunel, casele Stefănescu, calea Mogoșâeî, în Bucuresci, pentru tâte moșiile comunicate în tabloul publicat în Monitorul No. 79, din anul curent, care se scot în rearendare în comptul ac- tualilor arendași pe restul periâdelor pe care sunt arendate, pentru necomplectare de garanții, precum și la prefecturile res- pective numai pentru moșiile ce cad în coprinsul fie-căruia județ. Condițiunile și regulamentul cu care se rearendâsă espusele moșii, sunt cele a le periodului 1871—1876 pentru moșiile no- tate în tabel la No. 2 și 5 publicate prin Monitorul oficial No 171 din 1870 și cele a le periodului 1875—1880 pentru moșiile de la No. 1. 3, 4, 6, și 7 înserate în Monitârele No. 106, 123 și 1874. Administrațiunea publică acâsta spre cunoscința generală cu invitare ca persâ- nele ce vor dori a lua în rearendare citate moșii, să bine voiască a se presenta la cuncurență în locurile mai sus arătate, și la dioa defiptă, însoțiți fiind de garanțiile provisoril date de regulament în valorile arătate în dreptul fie-căreia moșii. No. 9 519. (3-1) 1877, Aprilie 5. ANUNCIURI JUDICIARE L101TAȚIUNI Tribunalul de Argeș. Prin jurnalul cu No, 2,105, încheiat de complectul acestui tribunal în 4ioa de 18 Aprilie 1877, s’a dispus ca îo diua de 30 Aprilie 1877, să se ție licitațiune în pre- toriul acestui tribunal pentru arendarea moșiei Ștefănesci, plasa Podgorii, județul Mușcel, averea defunctului N. lâard, din Pitesci, cerută de D. Fotache Radovicl, tutorele numitei case, pe termen de 8 pâ- nă la 10 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1877; âră condițiunile arenduirl se vor a- răta la <)ioa licitațiunl. Tribunalul dâră, publică acâsta spre generala cunoscință, că toți aceia ce vor voi a lua îo arendi citata moșie, să se presinte în pretoriul acestui tribunal, la diua indicată, orele lOante-meridian, spre a concura. No. 9,630. 1877, Aprilie 22. Imprimeria statului DIRECTORE: N. T. ORĂȘANU