No. 92 L⁽u nuniâr 25 o. Sâmbătă, 18.? ' b Alaiu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL; ™ JLh, TBEl-pEd și ȘESE; Ș^SE LUNL 20 LEI (Ântâiu Ianuarie și ântâiu Iulie) ANUNCIURILb: LINIA DE TKEI-PKCI LITBRE. TMHJ10I (inserarea II-a și mal departe, 80 b.) Prețul unei publicații judiciare, până la eincî-decî linii, cinci lei: eră mal ) mare de einel-dee' linii, dece lei DIRECȚIDNEA: strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefraneate se refusă Inserții și reclame, 6o b. lini», inserarea Il-a și mal departe, 80 bani linia, Anuneiurile se primesc și cu anul j SUMAR. PARTEA OFICIALA. — Presentaiea adre- sei spre respuns la discursul Tronului a comi- tiunel Camerei, precum și respuusulM. S. Dom- nitorului. Ministerul de interne: Decrete.— Prescurtări de decrete. Ministerul de resbel: Prescurtări de decrete Ministerul afacerilor străine: Prescurtări de decrete. Ministerul cultelor și al instrucțiunel publice: Prescurtări do decrete —Decisiune. Ministerul de finance : Decisiune PARTEA NEOFICIALĂ. — Scrisorea I. S. Domnitorului către D. ministru-președinte. — Depeși telegrafice.— Ofrande pentru armată. — Sumarul ședinței Senatului de la 20 Aprilie — Continuarea ședinței Adunărel deputaților de la 19 Martie. Anunciuf ministeriale, judiciare, administra- tive și particulare PART EÂn5FfciALT“ Bucuresci, 22 Aprilie 1811. Vineri, 22 Aprilie 1877, la orele 11 ’/s Inălțima Sa Domnitorul, în presența dom- nilor miniștri, încongiurat de Casa Sa ci- vilă și militară, la Palatul din capitală a primit în sala tronului, cu solemnitatea obicinuită, biuroul și comisiunea Adună- rii deputaților, însărcinată a presintă Mă- riei Sale adresa spre respuns la mesagiul Tronului. D. C. A. Rosetti, președintele Camerei a cetit următârea adresă : Măria Ta, La di de mare cumpănă, Măria Ta, precum făceau Domnii noștri cei tre- cuțî, ai chemat neîntârdiat sfaturile nari; Adunarea Țârei. Și ea, Măria Ta, grăbindu-se cu iubire în jurul Tro- nului, semn neperitor și măreț al Su- veranităței ndstre naționale, a luat sciință cu mâhnire că râsboiul, ce era de temut între doui din puternicii noștri vecini, n a putut fi oprit d’a is- bucni Din citirea corespondinței diploma- tice ținută de guvernul Măriei Tale, Adunarea a luat încredințarea că dânsul a făcut tot ce era prin putință ca să ajungă a ni se chezășui în mod special acea neutralitate, atâta de mult dorită de Țeră, și pentru care ea a suferit, un an de dile, cele maî mari sacrifipie morale și materiale. In starea de faciă a lucrurilor, re- gretând împotrivirile ce guvernul Mă- riei Tale a întâmpinat, acum ca și în tdte ocasiunile, din partea înaltei Porțî, la dreptele cereri ale Țârei, și vâdend că înalta Portă a refusat chiar de a introduce cererea ndstră de neu- tralitate înaintea conferinței de la Con- stantinopole, Adunarea aprobă întru tdte mâsurile ce guvernul Măriei Tale a luat, pentru a face faciă la tdte e- ventualitățile. înțelegem și împărtășim, Măria Ta, strigătul dureros al ânimei Măriei Tale, când dicî Românilor: că ajutorarea lor sâ o ascepte de la Dumnedeul în- durător al părinților lor și de la brațul fiilor Țârei, povățuit de înțelepciunea celor ce sunt în fruntea ei. înțelep- ciunea și brațul român vor feri Țera d’a ajunge theatrul unui resboiu, pe care noi nu l’am voit, pe care noi nu l’am provoca!. Fii sigur, Măria Ta, că, atunci când se uneseevoia Dom- nitorului cu aceea a poporului, unită este cu ea și voia lui Dumnedeu, și isbânda nu pdte lipsi acelora cari, pacinicî, m provocând pe nimeni șine- încălcând drepturile nimenuî, se stră- duesc numai d a împiedeca ca orașe- le și satele lor să nu fie prefăcute în cenușe, ca poporul să nu fie măcelă- rii, și ca să nu se nimicnicescă avu- țiile lui, fructul muncei a 20 de ani de pace Măria Ta, Intrarea în Țeră a armatelor impe- riale rusesci este acum uă faptă în- scrisă în istorie. In încheerea Con- vențiunei dintre guvernul Măriei Tale cu al puternicului Impârat al Rosie- lor, Țera vede uă liniscire în midlocul suferințelor resboiului, și uă asigura- re a individualitățeî sale politice cât și a respectăreî hotarelor sele. Dând uă neîndoidsă și aprdpe unanimă apro- bare faptelor din urmă a guvernului Măriei Tale, Adunarea este convinsă că acest guvern va urma înțelept si patriotic, a feri Țdra de ori-ce con- flicte cu ori-cari din vecinii eî, făcân- du’și însă uă datorie sântă din apă- rarea, și apărarea atuncî cu orî-ce preț, a plmântuluî românesc si a drepturilor și instituțiunilor sale de a- cele invasiunî, carî nu numaî că ai localisa aci râsboiul, deră încă ar a- duce asupra Țâreî grozăviile de carî sunt capabile oștirile nedisciplinate. Pentru ca guvernul Mărieî Tale să pdtă îndeplini acestă chiămare a sa nu Te înduoi, Măria Ta, că Adunarea va fi pururea gata a î da tot concur- sul și tdte midldcele trebuitdre. Când Măria Ta Aî unit sorțileMărieî .704 MONITORUL OFICIAL AL BOMĂNil 23 Aprilie (5 Maiiî) 1871 Pale cu ale Poporului Român, careTe- i puș în fruntea lui; când fericirea și mărirea acestui popor sunt mărirea și ericirea Măriei Tale, el nu va pregeta i fi gata la glasul de chiămare al Domnitorului său. Decă, Măria Ta^ străbunii noștri au l's : că vorba Domnitorilor cu sfatul Tărei întăre’sce Domniile, tot el, de tra- dițiunile cărora Măria Ta ne-a! amin- tit cu românescă simțire, tot ei aii dis: Fericit mimul al căruia Domnitor ca un străjar neadormit veghi ază ca să nu se știrbescă moșia lui străbună. Strajă neclintită a hotarelor Țerei și a drepturilor ei, să trăesci Măria Ta, să trăescă Măria Sa Domna. Președintele Adunărei, C. A. Rosetti. Vice-președinți: A, Teriadiiu, colonel D. Leca. Secretari: A. Vizanti, M. Ghelmegeanu, Mich. G. Burileanu, Const. Climescu. Questorî: Colonel V. Ghergheli, G. Goga. (l. S> a. D.) xdălțimea Sa Domnitorul a respuns : Domnule președinte, Domnilor deputațl, Decă luminatul și puternicul D-vos- tră sprijin este în tot timpul trebuitor guvernului Meu, el devine de un preț mult mai mare, astă-di când interesele cele mai sacre ale Națiune! sunt puse în pericol. Cunoșceți câte sacrificii Am făcut în decurs de un an pentru a ne ținea într’uă deplină neutralitate. Peste as- ceptările nostre, România se vede însă învăluită într’un mare resbel și în totă ora suntem amenințați de a vedea chiar pămentul nostru devenind thea- trul acestui resbel. Forțele întrunite ale Națiune! sin- gure pot, o sper, face faciă acestor mari pericole! Ve mulțumesc, deră de bărbătescul răspuns ce ați făcut apelului ce V’am adresat, în dioacând V’amadunat îm- prejurul ITonului; acest respuns una- nim al D-vostră corespunde simțimen- telpr Națiune! și, ca atare, el va da guvernului Meu forța morală atât de trebuit ore spre a putea păși cu pru- dență deră și cu energie pe calea tra- MINISTERUL DE INTERNE. CAROL I, Prin grația luî DumneȘeă și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănetate; Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 7,938 ; In virtutea art. 68 din legea con- siliilor județene, Am decretat și decretăm : Art. I. Consiliul județului Bacăii este autorisat a face un împrumut pe sema județului, în sumă de lei 18,000, cu procente de unu și jumetate la sută pe lună și cu îndatorire ca capitalul împrumutat și procentele să se plă- tescă din fondurile ordinare ale anu- lui curent. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret. Dat înBucuresci, la 18 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No.. 875. CAROL I. Prin grația luî Dumnezeu și voința na- țională, Domn al Românilor, La toți defaciă și viitori, sănetate-, Asupra raportului ministrului Nos- tru secretar de Stat la departamentul de interne, sub No. 7,832; Avend în vedere domnesca Nostră ordonanță cu No. 61, de la 12 Ianu- arie, anul curent, să de D-vostră, aceea: de a apera cu or! ce sacrificii otarele, drepturile și instituțiunile acestei Teri. Ve mulțumesc de bunele cuvinte ce în deosebi ’Mi adresați. Fiți încredin- țați, D-lor deputațl, că voiu sci a co- respunde încredere! ce Națiunea a pus în Mine, ca, Domn al Românilor, în tot timpul și în totă împrejurarea, voiu lucra românesce. Domna se asociasă la sincerile Mele mulțămiri pentru urările adresate Noe de D-vostră. Să trăiască România, Să trăiască Representanții Ei. Am decretat și decretăm: Art. I. Se aprobă manținerea su- mei de lei 6,000 la art. 1, § 1, cap VII, budgetul județului Argeș, pe a- nul curent 1877 , pentru salariul și diurna medicului primar al județului și a celei de lei 2,000 la art. 2, § 1, cap. IX, acelaș budget, pentru chel- tuell estraordinare, ast-fel după cum au fost votate de consiliul județen cu ocasia întocmire! acelui budget, pen- tru motivele coprinse în raport. Art. II. Ministru Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este însărcinat cu esecutarea acestui de- cret. Dat în Bucurescl, la 18 Aprilie 1877. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de interne, I. C. Brătianu. No. 873. Prin înaltul decret cu No. 885, de la 19 Aprilie 1877, după propunerea făcută prin raport de D-nu ministru secretar de Stat la departamentul de interne , sunt numiți și permutați în funcțiuni administrative la județulRâm- nicu-Sărat D. Ștefan P. Gâlcă , fost procuror și jude instructor, sub-prefect la pla- sa Râmnicu-de-Sus, în locul D-lui N Georgescu, trecut în altă funcțiune. D. Teodor Damian , actualul sub- prefect de la plasa Râninicu-de-.Jos în asemenea calitate la plasa Grădiș- tea, în locul D-lui F. Nicoră, pus în disponibilitate. D. G. A. Mărgăriteseu, sub-pre- fect Ia plasa Râmnicu-de-Jos , în lo- cul D-hu T. Damian, permutat. D. Gr. C. Vulcan, fost suplininte și procuror de tribunal, sub-prefect la plasa Marginea-de-Jos, în locul D-lui N. Delicenu, pus în disponibili- tate. D. N. Georgescu, actualul sub- prefect de la plasa Râmnicu-de-Sus . șef de biurou în cancelaria prefectu- rel acelui județ, în locul D-lul I. Geor- gescu, pus în disponibiiitate. Prin înaltelele decrete cu No. 898 și 901, de la 21 Aprilie curent, dupe 23 Aprilie (5 Mai) 1877 MONITORI g OFIOIAu AL ROMÂNIEI :MK „ Ion Dimitrescu, în comuna Jidostița „ Sandu Balică, idem Bresuita. , Ion Lazaroni idem Isvoru-Bardei. propunerile făcute prin raport le a-, celașl D. ministru, sunt numiți D. Nicolae Mănescu, unul din cei trei membri aleși în comitetul perma- nent al județului Ialomița, președinte al acelui comitet. D. Ștefan Paplica . sub-prefect la plasa Snagov, din județul Ilfov, în locul D-lul Ion Săvulescu. MINISTERUL DE RESBEL. Prin decisia domnescă No. 4,207 , din 16 Aprilie curent, s a acordat voe medicilor de batalion clasa II Serafov Gheorge și Andreescu Vasile, din ne- activitate , precum și sub-hirurgulul Bosnef Ion, din serviciul central, să pdrte medaliele Crucea de Tacova, ce li s’a oferit de către Alteța Sa Princi- pele Mii an Obrenovici IV, pentru ser- viciul ce aii adus răniților armatei serbe Timoc-Morava. Prin înaltul decret cu No. 869, din 18 Aprilie 1877, după propunerea fă- cută de D. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, prin ra- portul cu No. 4,210, s’a primit demi- siunea din armată a locotenentului Fo- tino Matei, comptabil din al 3-lea re- giment de călărași. MINISTERUL AFACERILOR STRĂJNE. Măria Sa Domnul, în urma rapor- tului D-lui ministru al afacerilor stră- ine, No. 4175, a bine-voit, prin înal- tul decret cu No. 883, a numi pe D. doctor Obedenaru, în postul de secre- tar gerant al agenției Române la Ro- ma, în locul D-lul Camille Barozzi. D. Marquis de Sommariva fiind numit consul al Italiei la Galați, în locul D-hu Cavaler Durando , care a primit uă altă destinațiune, Măria Sa Domnitorul, în urma raportului ace- luiași D. ministru, No. 4207, a bine- voit a da esecuatorul de rigore pentru recundscerea D-lul Marquis de Som- mariva, în sus disa sa cualitate. MINISTERUL CULTELOR Șl INSTRUC- ȚIUNE1 PUBLICE. Prin decretul domnesc sub No. 871, din 12 Aprilie 1877, s’a deschis pe se- ma ministerului instrucțiunel publice, și al cultelor un credit estraordinar de lei 2,000 pentru acoperirea mai mul- tor cheltuell făcute în trebuințele sale. Prin înaltul decret domnesc cu No. 884, din 19 Aprilie 1877, după pro- punerea făcută prin raport de același D. ministru, Prea S. S. arhereul Ghe- nadie, fost Argeș , este întărit în pos- tul de arhimandrit de Scaun al mitro- poliei Ungro-Vlahiei, cu începere de la 5 Aprilie curent, în locul Prea Sân- țitulul arhereu Calist Stratonichias, demisionat. Decisiune. D-nil Th. Burada și Ant. Parini, pe basa concursului ce au depus și în conformitate cu art. 365 din legea instrucțiunel, s’au numit în calitate de profesori provisori la conservatorul de musică din Iași și anume: primul pentru clasa de teorie musicală și solfegiu, și secundul pentru clasa de vio- loncelo și contrabass, clase pentru care aă concurat. No. 3,843. 1877, Aprilie 20. MINISTERUL FINANCELOR. Decisiune. Ministru secretar de Stat la departa- mentul financelor, Având în vedere art. 15 al legei mono- polului vendărei tutunurilor și art. 78 și 80 diu rfgiilamentul de aplicațiune al a- cestei legi; Avend în vedere recomandațiunea făcută de regie, prin scrisorile ei No. 81,454 si 8,181, Decide: Art. 1. Sunt confirmați debitanți, pentru a esercită vândârea de tutunuri, următâre- le persâne : D Teodor Soroceanu, în comuna Cara- curt, plasa Ismail, județul Bolgrad. Județul Mehedinți. Plasa Ocolu. D. Mihai Negoițescu, în comuna Simiana. ,, Ion Bratu, idem idem. Plasa Motru-de-Sus. D. Ion Călcanu, în comuna Florescl. n n n v n n n Ion Munteanu, Pârvu Dima, Ion Cioba, Ion Filtilică, idem Cătunele idem Ploștina. idem idem Strâmtu. SivilescT. Răducanu Carlaonți id. Miculesci. Constantin Păvaloiu, id. Cosmănesci. Ion Popeseu, idem Covrigi. Art. 2. Brevetul prevădut la art. 80, al. 2 din regulamentul do aplicațiune al legei monopolului tutunurilor, se va libera fie- cărei persâne , pentru a T servi de titlu doveditor al eiialităței de debitant. Art. 3. Decisiunea de faciă se va co- munica regiei monopolului tutunurilor și | se va publica prin Monitorul oficial. Art. 4 și cel din urmă. Directorul general al vămilor și contribuțiunilor in- directe va îngriji de esecuțiunea decisiu- nei de faciă. Făcută în Bucuresci, la 19 Aprilie 1877. p. Ministru financelor, G. Cautacuzino. Directorul general al vămilor și contri- buțiunilor indirecte, N. Steriadi. No. 9,795. PARTEA NEOFICIALA Bucurescî, 22 Aprilie i877. M. S. Domnitorul a bine-voit a a- dresa D-lui ministru-președinte urmă tdrea scrisdre: Domnule ministru-președinte al consiliului, România a urmat în tot-d’a-una cu priviri pline de mândrie și de iubire tînera și brava el armată; ddră nici uă dată aceste simțimente n’au putut fi mai căldurose de cât în grelele împre- jurări prin care trece astădiTera, când ostașul pdte fi în tot momentul chemat a ’și da viața pentru a apera ondrea și independența Patriei. Evenimentele s’au succedat cu uă iuțelă atât de neașteptată, în cât mo- bilisarea forțelor ndstre a trebuit să se faeă cu cea mal mare grabă. Decă Statul se silesce a face tot ce ’I stă în putință spre a procura cele neaperat trebuincidse soldatului, ofi- cerul însă a fost nevoit a face faciă diferitelor cheltuell la care ’l obliga 2706 MONITORUL OFICIAL AL ROMANII 23 Aprilie '5 Maiti) 1877 >pede° 'cere de pe piciorul de pace la cel de resbel, dispunând fie-care de mijloce materiale destul de limitate. Spre a ușura deră în cât-va aceste JieituelY ale oficerilor și a le' da uă dovedă de necontenita și părintesca îngrijire ce Am de situația lor, Viu a ’ți face cunoscut, D-le ministru-preșe- dinte . că dau din parte’Mî suma de una sută mii lei noul, care, prin îngri- jirea administrațiuneT Listei Civile, se va pune la disposițiunea ministerului de resbel, spre a se distribui ca misă în campaniăoficiărilor din trupele mo- bilisate. Cu acestă ocasiune ’ți trămit, D-le ministru-președinte al consiliului, în- credințarea stimei și afecțiune! ce Ți păstrez. CAROL. Bucuresci, în 20 Aprilie 1877. v E P E Ș I TELEGRAFICE. (Serviciul privat al Monitorului) Constantinopole, 3 Maiu.— Diarul ficial asigură că nici uă bătălie impor- tantă nu s’a dat încă între Turci și Ruși. Avant-garda rusă n’a făcut penă acum de cât uă simplă aparițiune înaintea orașului Batum, (Asia-Mică.) Londra, 3 Maiti. — Scomptul s’a ridi- cat la 3 la sută. Membri celui din urmă cabinet ati de- cis de a nu sprijini rosoluțiunile presen- ate de D. Gladstone. Conservatorii vor propune de a da un vot de încredere ministerului. Londra, 3 Maiu. — Camera comunelor. 3. O kley (jice că, dâcă resoluțiunile D-lui Gladstone tinzând a blama opresiunea ihreștinilor din Turcia sunt adoptate, se reservă de a propune uă altă moțiune con- tiind că opresiunea esercitată de Czarul tsupra supușilor stil chreștinl din Polonia fi din alte provincii , este un oprobriîi pentiu Europa, un scandal pentru umani- tate și civilisațiune. D. Elcho depune un amendament ast- ei conceput: „Camera, de și dorind îmbunătățirea sdrtel chreștinilor din imperiul Otoman, olamesă intervențiunea cu mâna armată a unei puteri străine în afacerile interidre de Turciei. Mal mult, Camera este satis- ’ăcută de a vedea că guvernul, de și remâ- nănd neutru pe cât timp interesele Engli- terel nu vor fi vătămate , nu va lipsi de a lua măsuri care să permite , decă se pre- sintă ocasiune, de a asigura grabnica pro- lecțiune a acestor interese și menținerea imperiului nostru în Orient." Se crede că guvernul va sprijini acest, amendament, care ia ast-fel o mare impor- tanță. Constantinopole, 3 Maiti. — într’un recent consiliu de resbel s’ar fi decis în vedirea cantității ne îndăstulătdre de tru- I pe otomane, să renunțe la orl-ce operațiune militară pe malul stâng al Dunării. (Havag). Continuarea ofrandelor făcute armatei. Măria Sa Domnitorul a bine- oit a o- feri 4 cal. Din capitală. D. Nicolae Gherase, 1 cal; — Nicolae Fie va, 4 cal; — Constantin Poroinănu, 1 cal; M-me Plopenu, 1 cal; D. Marin IvanovicI, 1 cal; — Gr. Cirișânu, 1 cal; M-me Sevast. Aldreescu, 2 cal; D. Milu Ruse, 1 cal; — Demetre Voreas, 1 cal; — Hagi Anghel, 1 cal; — Aristi Pascal, 1 cal; — Mih. Constantinescu, 1 cal; — Reoseanu, 1 cal; — Chiru Niculau, 1 cal; — Mincu Dobrescu, 1 cal; — Ivan I6n, 1 cal; — Const. Dobrescu, 1 cal; — Enache Tudor, 1 cal; — Mihalache Mihal, 1 cal; — Ghiță Radu, 1 cal; — loniță Ion Moșoroiti, 1 cal; — Niculae Crețulescu, 1 cal; — I6n Idnidi, 1 cal; — Const. lonescu, 1 ca); — Christea Popescu, 1 cal; — Alajor Mișa AnastasievicI, 2 cal- — Niță Săvulescu, 1 cal; — G. M. Tătărescu, 1 cal; — Radu Raiciu, 1 cal; — Niculae Bădescn, 1 cal; — 16n Câmpineanu, 1 cal; — loniță Stoian. 1 cal; — Romanescu Constantin, 1 cal,- — Alexandru Stănescu, 1 cal; Din județul Ilfov. D. G. I. Daniilescu. 1 cal; — 0. Sevulescu, 2 cal; — Georgeache Mavrache, 2 cal; — Costache Cioflan 2 cal ; — Stănică Constantinescu, 1 cal; — Petre Răureanu. 1 cal; Principele Bibescu, 2 cal Orașul Oltenița. D. Alexandru Parjolescu, 1 cal. Din județul lași. 0. Gheorghe Cozadin, 3 cal; — Anton Voinarovicl. 1 cal; Ion Cuba 1 cai; Carol Ronia 1 cai. Din județul NAmțu. D. Niculae Gridov, 1 cal ; — Costache Mauolescu 1 cal; — Lascăr Stavri, 1 cal; — lordache Matasariu, 1 cal; — Iconomu Niculae Conta, 1 cal; — Vasile Stan, 2 cal; — Grigore DanichevicI, 1 cal : — Panaitachi Brădescu, 2 cal; — Grigori Cozadini, 2 cal; — Niculae Prasa 1 cal; — Ștefan Pruncu, 1 cal. — MogârdicI Ciuntu, 1 cal; Din județul Teleorman. D. Andrei Petrescu , lei trei sute. Din județul Muscel. D. Dimitrie Eustatiadi, 1 cal. Din județul Bacău. D. Șmil Bercu Nahman, 1 cal; — Avram Mer. 1 cal; — Moise sin Herșcu, 1 cal; - Dudi Malah, 1 cal; — Solomon Cofman. 1 cal; — Sloim Spitbart, 1 cal; — D. Gr. Roseti, 1 cal; — C. Roseti-Tețcan, 4 cal; — Adolf Maudels, duoă sute franci. — I. Nicolae, 1 cal; — Christea Ariton, 1 cal; — Dimitrie N. Ghica, 1 cal; Din județul Romanați. D. Mihail Prijbănu, 2 cal; — Christache Pop, 1 cal; — Al. Nencin, 1 cal; — Petre Măinescu, 1 cal; — Manole Manochide, 1 cal; — Răduțu Pârvulescu, 1 cal; — Napoleon Taverni, 1 cal. Din județul Botoșani. D. Ilie Ciolacu, 1 cal. — Emerich Haynal, 1 cal; Din județul Vlașca. D. Daniil Babic, 1 cal; — Dimitrie Buga, opt chile mari orz. — Spirache Porfirescu, 1 cal; — Costache Plaichidis, deci care fân. Din județul Ialomița D. Maer Wechsler, 1 cal; — D. Eustațiadi, 1 cal; Din județul Cahul. D. Vasile Cetacli 1 cal; Din județul Gorj. D. C. C. Savoiu 1 cal; — Achil Crăsnaru, 1 cal; — P. Hargot, 1 cal. 2ij Apriiie (o Maifi) 187 / MUMiuilUjj Ufluiii. AL iiuMÂNiEt SENATUL. SESIUNEA EXTRA-ORDINARA Sumarul ședinței de la 20 Aprilie, 1877 ■ Președenția D-lui vice-președinte Ma- nolache Costachi, asistat de domnii secre- tari Menelas Ghermani și Bellu Ștefan. Ședința se deschide la 2 ore după amâdl. Presenți 50 domni senatori. Nu răspund la apelul nominal 13 D-nl senatori, și anume: Nemotwațl Prea S. Sea mitropolitul primat, Prea S. Sea mitropolitul Moldovei și Sucevei, Prea S. Sea episcopul de Busău, Prea S. Sea episcopul de Huși, Prea S. Sea epis- copul Dunărel-de-Jos, D-nil Catargiu Las- car, Gâlcă G. lân, Golescu Al., Lahovari N , Rosetti G. Dimitriu, Șeicaru V., Voi- nov Nicolae. Sumarul procesului verbal al ședinței precedente se adoptă. Se supune la cunoscința Senatului ur- mătârele comunicări: Se comunică Senatului adresa D-lul președinte al consiliului, prin care face cunoscut Senatului că la 24 ale curentei 4ioa onomastică a Măriei Sale Dâmnel se va serba printr’un Te-Deum la catredala mitropolitană. Se ia act de acesta. D. Cămărășescu, raportore, dă citire ra- portului și projectulul de lege relativ la regularea prin compturî a sumei de lei 1,789,452, bani 21, plătită concesionari- lor căilor ferate Ploescl-Predeal și Adjud Ocna. (Urmâsă raportul și projectul de lege). D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. Ne cerând nimeni cuvântul se pune la vot luarea în considerațiune și se pri- mesce. Cele două articole ale legei se primesc fără discuțiune. Legea în total se adoptă cu majoritatea de 35 voturi, contra unul. D. Cămărășescu citesce raportul asu- pra projectulul de lege, relativ la deschi- derea unui credit de 150,000 lei D-lui mi- nistru de lucrări publice pentru plata lu- crătorilor drumului de fer Ploesci-Predeal și Adjud-Ocna. (Urmesă raportul și projectul de lege.) D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. Projectul fiind luat în considerațiune, fără discuțiune, Senatul votâsă succesiv articolile 1, 2 și 3 final ale legei. Legea în total se adoptă cu majoritatea de 38 voturi, contra unul. D. Leca citesce raportul relativ la pro- jectul de lege, prin care se autorisă co- muna Galați a contracta un împrumut de lei 2,135 480 bani 22. (Urmâsă raportul și projectul de lege) D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. După luarea în considerațiune a projec- tulul, se pune la vot succesiv, și Senatul adoptă fără discuțiune art. 1 și 2alepro- jectului. Legea în total se adoptă cu majoritatea de 31 voturi contra 2. D. M. Athanasiu, raportore, dă citire raportului și projectulul de lege prin care se cedâsă județului Dâmbovița un loc < n casele situate în urbea Târgu-Vestei. (Urmâsă raportul și projectul de lege ) D. vice-președinte declară deschisă dis- cuțiunea generală. Senatul votâsă luarea în considerațiune și cele 2 articole ale legei fără nici uă discuțiune. Legea în total se adoptă cu majoritatea de 28 voturi contra unul. D. G. Orleanu citesce raportul asupra projectulul de lege pentru cedarea pe sâma județului Putna a unui loc din urbea Foc- șani al bisericel Sf. lân pentru edificarea unui gimnasifi. (Urmâsă raportul și projectul de lege.) Senatul adoptă fără nici uă discuțiune legea cu 35 voturi contra 1. D. președinte al consiliului cere de la Senat un bil de indemnitate pentru ur- mătârele trei disposițiunl ce a luat guver- nul, în vederea urgenței ce reclamau: 1 pentru că a convocat colegiile electorale înainte de termen ulprev&jut de legea elec- torală, 2 pentru că a făcut mal multe chel- tuell pentru concentrarea armatei fără a fi avut deschis uncredit, și 3 pentru că a fă- cut rechisițiunl militare mai ’nainte de a se vota legea de către Corpurile Legiui- târe. D. C. hacoviță susține acest bil de in- demnitate și râgă Senatul a ’I vota. D. vice-președinte observă că după re- gulament, asemenea bil nu se pâte pune în discuțiune de cât dâcă ar fi presentat printr’un proiect de lege s’afi printr’uă propunere a Senatului. D-nil senatori Carp, loan Ghica și Dim. Ghica susține opiniunea că bilul de in- demnitate trebue adus în desbaterea Sena- tului printr’un mesagiu domnesc însoțit de un proiect de lege. Combate acâstă interpretare D. prim-mi nistru. D Giani propune uă moțiune prin care Senatul acordă acest bil de indemnitate. D. vice-p eședinte observă că nu pâte pune la vot acâstă moțiune de âre-ce ea nu este resultată din nici uă interpelare; râgă dâră pe D. Giani a da acestei moțiu- ni forma unei propuneri, pentru ca în ur- mă acâsta să se citâscăîn trei ședințe con- secutive conform art. 90 din regulament, și în urmă să setrămită în desbaterea sec- țiunilor. D. Cămărășescu susține că acâstă pro- punere trebue trămisă de urgență în des- baterea secțiunilor, de âre-ce ea este de natura celor prevădute la art. 67. âră nu la art. 90, din regulament. D. Al. Zisu, pentru a nu schimba carac- terul ni'ițiunel D-lui Giani, interpelâză guvernul în privința celor trei puncte con- ținute în moțiune. Răspunde D. ministru de lucrări publi- ce. care esplică cari aii fost motivele pen- tru care guvernul a fost constrâns a eși din lege. D. Carp combate din nou modul de pre- sentare al acestei moțiuni, și ’l susține D. N. Cămărășescu. După răspunsul D-lul președinte al con- siliului, ia cuvântul D. Dim. Ghica și per- sistă în cererea D-sâle, ca guvernul să a- ducă un proiect de lege pentru acâstă ces- tiune. D. Sturdza susține acâstă opiniune. D-nulprim-ministru’declară că aaderăla acâsta. lurma acestei declarațiunl D. vice-piv ședințe invită pe D. Giani a șl retrage moțiuneațjD-sa însă,declarănd că nu o retra- ge, se pune la vot moțiunea și se adoptă cu majoritate de 25 voturi contr’a 11. Iată coprinderea moțiunel : „Audind esplicările date de guvern, în urma interpelărel D lui Al. Zisu: 1. Asu- pra necesit ățel de care a fost de a convoca colegiile electorale pentru Senat, înainte de termenul prevăzut de ait. 43 din legea electorală; 2 Asupra necesitățel ce s’a simțit de a se ordona rechisițiunl, pentru trebuințele mobilisăril armatei printr’un regulament al consiliului de miniștri, în lipsa de uă lege specială; 3 Asupra necesi- tăței de a deschide pentru mobilisarea ar matei un credit de lei 1 088,000, peste paragraful creditelor suplimentare și ex- traordinare, prevăzute prin budgetul anu- lui curent; Senatul, având în vedere îm- prejurările în care aceste măsuri au fost luate și pericolele ce ar fi putut decurge din întârdiere îu esecutarea lor, aprobă conduita mal sus luată de guvern și trece la ordinea dilel". (Semnați). Al. .Giani, N. Bibescu, N. Cămărășescu, N. Manolescu, G. Orlânu, M. Atanasiu și C. Rncoviță. Orele fiind înaintate, D. vice-președiute ridică ședința și anunță pe cea viitâre a doua di, 21 curent. 2ZV6 ttuMi unuL ukiuial al iwmmjji 23 Aprilie (5 MaifiJ 1877 ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA. Ședința de la 19 Martie, 187 7. Președenția D-lui președinte C A. Bo- setti; asistat de D-nil secretari M. Buri- leanu, I. Lățescu și I. Carabatescu. (Urmare). PARTEA V. Motivele pe cari Adunarea deputaților s’a întemeiat spre a pronunciă darea în judecată a acusatului Petru Mavrogheni sunt acestea; „Că a falsificat budgetul și situațiunile financiare ale Statului în scopul culpabil d’a ascunde adevărul, spre a se mănține la putere, ceea ce a afundat Statul în da- torii și cheltueli enorme, călcând, cu mo- dul acesta, art. 2, 6, 29 și 61 ale legel conrptabilitățil, fapt prevăzut și de art. 124 din codul penal; „Că, în comună înțelegere cu colegii săi, a abusat de puterea sa spre a falsifica alegerile și a lipsi pe cetățeni de liberul esercițiă al drepturilor lor civice, în a- cest sc >p întrebuințând și forța publică în contra pacinicilor cetățeni, carî fapte, contrarii Constituțiune!, sunt prevăzute și de art. 95, 96, 106, 107, 147 și 157 din codul penal ; „Că a fost autorul principal al pagubei însemnate causate fiscului prin violarea legel budgetare și a art. 8, 14 și 12 ale legii din 22 luniu 1871, comițând prin a- ces*ea faptele prevăzute și de art. 140 și 323 din codul penal; „Că a violat art. 45 din legea compta- bilităței generale a Statului, fapt prevă- zut și de art. 140 din codul penal; „Că a arătat nesupunere la decisiunile înaltei curți de compturî, și ast-fel a oprit esecutarea unei decisiunî judecătorescl, | fapt prevăzut și de art. 110 din c. penale Descoperirile făcnte de comitet în sarcina prevenitului P. Mavrogheni, fost ministru de finance. CAPITOLUL I Basele falsificării sitnaținnilor financiare. Cele trei sume cari sunt basa falselor situațiuni ale ministerului Catargi. Situațiunea 1871 p.22,p.4. Trei sume formâZă basa falșelor situațiuni finan- ciare și sunt una din căușele principale ale greută- ților în cari se află astă-ZI tesaurul public. Aceste trei sume sunt următârele .- Situațiunea 171 p. 28, p. 4. 3,100,000 lei, înscriși în situațiunea anului 1870 ca escedent al esercițielor închise, soldate cu da- toria flotantă, aquitată prin împrumutul de 78 mi- 872p.4,p.l0. liăne ; 5,453,178 lei, 14 bani, înscriși în situațiunea a- nului 1871 ca „Escedent bănesc și remășițele anu- flui 1870, cu aproximația, compturile nefiind în- „chiăiate nici pe 1870, nici pe anii anteriori f și 1,700,000 lei înscriși în situațiunea auulul 1814 Situațiunea ca » Valdrea efectelor de portofoliu anteridre anu- 1874 p. 22. ₙluil871'ⁱ. Să esaminăm aceste sume una dupe cea-l-altă, I. in comptul de gestiune al tesaurulul public pe anul 1870 nu se vede trecută cifra de 3,100,000 lei ca incasată. Iu situațiunea financiară a anului 1870 acestă sumă e menționată în rubrica „Venituri neprevă- dute în budget." In zadar s’ar încerca cine-va a cunâsce prove- nința acestei sume, căci ea în adevăr nici uă-dată nu a avut uă rfealitate. Ea nu se află coprinsă în întrebuințarea împru- mutului domeuial de 78 miliâne lei nuoui, căci a- cest împrumut, care a predus un numerar de 58,176,250 leî, a servit la următârele plăți : 32 595 279 lei. 12 bani. Bonuri de tesaur, de tim- brurl, de recisițiuni con- stituind datoria flotantă, și îu care nu intră suma de 3,100,000 lei. 1,503,981 lei, 29 bani. Datoria la Banoa Româ- niei. 100 000 lei — bani. Datoria la casa Brânco- venu. 10,000,000lei — bani. încasați în comptul defi- citului 1870. 2,000.000 lei — bani. încasați în comptul defi- citului 1871. ll,000,0001ei — bani. Incaș. în 1871 și 1872 în comptul datoriei la casa de depuneri și con- semnațiunl. 976,989 lei, 08 bani. Escedentul împrumutului încasat de casieria cen- trală în 1872 în 4 rân- duri, și anume : 200,000 lei — Bani în Apriliu ; 400,000 -----bani în luniu; 32,328 — 88 bani „) c . , 344,660 - 20 bani „) SePtembre- Suma de 3,100,000 lei cu atât mal puțin se pâte pune îu relațiune cu împrumutul domenial, cu cât soldarea definitivă a acestui împrumut s’a făcut în anul 1872, și prin urmare nu se putea prevedea în Ziua de 30 Septembre 1871, câud s’a îuchiăiat si- tuațiunea anului 1870. Ea nu se pâte esplica nici ca escedente ale eser- cițielor trecute înainte de 1870, căci compturile nefiind închiăiate nici provisoriu, nici definitiv pe anii de la 1871, nu se pâte nici de cum presupune că esercițiele menționate s’au soldat cu escedent, mai ales când este cunoscut că ele au lăsat deficite cari s’au plătit cu datori ă flotantă. Decă suma de 3,100 000 lei ar proveni din re- mășițele esercițielor închise cu anul 1869, ea, seu ar fi contopită în suma de 4,745,926 lei, 17 bani remășițele încasate în 1870, sâu am trebui să ve- ' dem figurând în comptul de gestiune al tesaurulul public, ca remășițe încasate în 1870, suma de 7,845,926 lei, 17 bani — adică 4,745,926 lei, 17 banI-|-3,100,000 lei — ceea ce nu se vede. Acâstă sumă nu pâte fi nici resultatul esceden- tului bănesc al Z^®! de 30 Septembre 1871, câud s’a îuchiăiat esercițiul 1870, lăsând a Zice că nu- merarul remas în casă la închiderea esercițiului 1870 numai atunci s’ar putea privi ca un escedent budgetar real când nu ar fi remas nici uă plată de făcut pentru acel esercițiu. In realitate însă comp- tul de gestiune al anului 1871, ne arată că în pri- mele nuouâ luni ale acestui au s’a încasat diu veni- Aprilie (5 Mai) 1877 FORUL OFiUiAL AL KOMÂNl&i -709 turile esercițiulul 1870 suma de 18,612,559 lei, 18 bani, pe când chiăltuielile efectuate îa acelaș timp pentru esercițiul 1870 arată cifra de 17,116,635 lei, 28 bani, lăsând dâră un numerar de 1 495 923 lei, 90 bani âră nude 3,100,000 lei. Acestă sumă de 3,100,000 lei se află însă con- testată și de Înalta curte de compturî, precum vom vedea când se va cerceta a duoa sumă falșă din a- nul 1871. Acești 3,100,000 lei nu se află justificați prin nici un act de uă natură seriâsă âre-care. Nici im- piegațil comptabilitățil ministerului de finance, nici procurorul înaltei curți de compturî nu ati pu- tut da uă esplicațiune satisfăcălâre asupra acestei sume, adică nu aii putut dovedi că ea a fost în- casată. Fiind că situațiunea financiară are aface numai cu venituri încasate și chiăltuielî efectuate, suma de care e vorba nu se pâte considera ca reală. Ea a'fost inventată pentru a face ca anul 1870 să aibă aparința de a se solda fără deficit. Când acâstă ficțiune ar fi numai teoretică, s’ar putea înregistra acâstă manoperă ca uă procedură pucin corectă, pucin demnă: aceea de a întrebuința în acte publice cifre ilusoriî. Acâstă ficțiune însă are partea el fârte reală: ea formâdă basa funda- mentală a deficitului actual. Situațiunea financiară a anului 1870 se soldâză de către ministrul Mavrogheni ast-fel: tMw 74,797,027 lei 14 bani sumele încasate; ’P - > • 72,688.322 lei, 73 bani sumele plătite; 2,108,704 leî, 41 bani escedentul bănesc al a- nului 1870, care s’a înscris ca venit în budgetul a- nulul 1871. Fiind însă că în suma veniturilor încasate de 74,797,027 lei, 14 bani, se află și acel 3,100 000 lei cari nici uă-dată nu ati fost încasați, situațiunea adevărată a anului 1870 e următârea : 72,688,322 lei 73 bani, sumele plătite; 71,797,027 „ 14 bani sumele încasate : 991,295 lei, 59 bani, deficit bănesc al anului 1870, care a apăsat pe anul 1871 și pe toți cel ur- mătoii. Acâstă falsificare e clar vederată. Ea fost făcută îu deplină cunoscință de causă numai pentru a as- cunde adevărata stare a tesaurulul public, în scop Ministrul Petru Mavrogheni soldâdă ast- fel situațiunea financiară a anului 1871 : 75,944,461 lei, 05 bani, sumele înca- sate ; 74 233,786 lei 72 bani, sumele plătite; 1,705,674 lei, 33 bani, escedent bă- nesc alanulul 1871, care s’a înscris ca venit în budgetul anului 1872. Realitatea însă era alta. . Mu cifra de 75,944,461 lei, 05 bani, se află și suma de 5,453,178 lei, 14 bani, care nu a fost încasată, și situațiunea a- nulul 1871 se presintă în adevăr ast-fel; 74,238,786 el, 72 bani, sumele plătite; 70,491,282 lei, 91 bani, sumele inca- sate;________________ 3,747,503 lei, 81 bani, deficit bănesc al anului 1871 Așa dâr esersiciul 1871 în loc de a se solda cu un escedent de 1,705,674 lei, 33 bani, arată un deficit real de 4,738,799 leî, 40 bani, (adică 991,295 leî, 59 banî, 3,747,503 lei, bani 81). întâia falsificare a produs pe a doua, și acâsta începe a avea uă însemnătate maî mare, căci deficitul a devenit într’un sin- gur an de cinci ori mal mare. Aceste aprecieri asupra nerealitățiî su- mei de 5,453.178 lei, 14 banî, și prin ur- mare și asupra sumei de 3,100,000 leî, sunt împărtășite și de înalta curte de comp- turî. R‘ferandul acestei Curți se esprimă ast- fel asupra acestei sume: Art. I. încasările efectuate din suma drepturilor constatate fi- ind de lei . . . 70 735 673 64 „Art. II. Plățile ase- de a face să se credă că datoria flotantă a atins de- ficitele și că țara pâte face fără frică chiăltuieli mai însemnate. II. Suma de 5,453,178 lei, 14 bani, are uă strînsă legătură cu suma precedentă. înscriind cifra de 3,100 000 lei între veniturile încasate ale anului 1870. acesta a trebuit să se sol- dele într’un mod ilusoriu cu un escedent bănesc de 2,108,704 lei, 41 bani. Acast escedent, dinpre- ună cu 3,344.473 lei, 73 bani, „remășițele remase de împlinit din esercițiul anului 1870“, formâdă suma de 5,453,178 lei, 14 bani, înscrisă în situa- țiunea. financiară a anului 1871 între resursele es- traordinare. Precum am vădut însă suma de 3,100,000 lei nu s’a încasat nicî uă-dată, și îu loc de un escedent de 2,108,704 lei, 41 bani, anul 1870 a lăsat un deficit de 991,295 lei, 59 bani. De aici decurge conse- cința inevitabilă, că nefiind nici un escedent bă- nesc în ființă, înscrierea acestuia între veniturile anului 1871 este uă pură ficțiune. Ast-fel cifra de 5,453,178 lei, 14 bani se află re- dusă la 3,344,473 lei, 73 bani, cari sunt înscriși ca „remășițe remase de înplinit din esercițiul 1870.“ „Remășițele remase de împlinitu însă nu sunt încă „remășițe împlinite.“ In adevăr comptul de gestiune al tesaurulul public pe anul 1871 nu a- rată că s’a încasat ca remășițe uă asemenea sumă. Ficțiunea acestor remășițe se mai pâte dovedi într’un mod positiv prin faptul că situațiu iea fi- situațiunea nanciară a anului 1871 ne arată sub rubrică „Ve- iinano. 1872 nituri estraordinare" suma de 3,588,578 leî, 25 P¹ ⁸ bani, încasa,! din „remășițele esercițielor închise" Anul 1870 era însă la p.resentarea situațiunil finan- ciare pe 1871 un esercițiu închis pentru acest din urmă an, și prin urmare remășițele sale sunt tâte coprinse în cifra de 3,588,578 leî, 25 bani, și acâ- sta e cu atât maî positiv, cu cât suma de 3,344,473 lei, 73 bani, nu se vede nicăieri încasată. Ce remâne dâr în realitate din suma de 5,453,178 lei, 14 bani? Nimic de nu aceea că ea a servit a face să se crâijă că și anul 1871 s’a soldat eu un escedent și că prin urmare equilibrul budgetar era pe deplin stabilit. meuea fiind de lei . . 74,255,256 29 „Prin urmare resultă „din acestea un deficit „de leî...................3,499,582 65 „ Deca se pole prenu- „mara însă între midlâ- „cele și căile deschise „le acoperirea sarcini- „lor budgetului anului „10.1 și escedentul e- „sersiciulul 1870, afec- „tat de administrațiunea „financelor asupra aces- „tul budget sub titlul: „Escad. anului 1870“ -cu aproximația, comp- „turile nefiind definitiv „încheiate, etc. 5 4b3 178 14 „Atunci din operațiu? 2710 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNI j3 Aprilie (5 Maifl) 1877 „nile de la acest para- „graf resultă că esersi- „ciul analul 1871 s’a în- „cheiat cu un numerar „de lei.................... 1,953,595 49 Consilierul înaltei curți opincă în re- feratul său că „escedentul anului 1870, „trecut de administrațiunea financelor „ub titlul de „escedentul anului 1870 cu „aproximație, compturile nefiind definitiv „încheiate nici pe anul 1870, urmâdă a se „admite de Curte cu reservă, până se va „încheia și ee Curte acel an.“ Iar sentința Curții asupra gestiunii a- nulul 1871 se esprimă între altele ast-fel: „Veniturile normale nefiind suficiente „pentru acoperirea cheltuelilor, s’a afec- „tat spre acest sfîrșit următârele sume : „Escedentul Casei de „depuneri, legea din 26 „lunifl 1871 ... 1 000 000 „Din împrumutul do- „menial pentru deschi- „derea de credite supli- „mentere și extraordi- „nare................. . . 2 000,000 „Escedentul din îm- „prumutul domenial . . 1,722,875 28 .Escedentul ce s’a „prevădut că ar putea „lăsa esersițiul 1870, „luat cu aproximațiă, „compturile nefiind în- „cheiate nici pe anul „1870, nici pe cel ante- „riorl . . .... 5,453.178 14 Total . . 10,176,053 42 „Din care afectate a- „cestul ^esersițifi prin „lege ...................... 3 000 000 „Afectate prin dispo- „sițiunile guvernului . 7,176,053, 42 Egal 10,176,053 42 „Situațiunea generală a acestor resurse este următârea: „Drepturile liquidate și constatate. însă su- ma admisă de Curte definitiv. . . 4,736,483 24 „Suma admisă cu re- servă până ce Curtea va verifica compturile anului din care derivă 5,4a3,178 14 „Încasați în cursul „anului 1871 și 9 luni „din 1872, integral . . 10,179,661 38 „Curtea hotărând e priimi suma de „5,453,178 lei, 14 bani cu reservă, ipso „facto a declarat că rămășițele rămase de „înplinit din esercițiul 1870 nu s’afl in- „casat; căci dâca suma de 3.344,473 lei, „73 bani s’ar fi încasat în 1871, precum „se pretinde de situațiunea acestui an, „Curtea ar fi avut dovedile sub ochi, și „ar fi admis’o definitiv ca uă sumă inca- „sată în 1871, rămâind numai escedentul „bănesc al anului 1870, în sumă de „2,108,704 lei, 41 bani, in suspenso. Dinaintea unul deficit crescând, un mi- nistru consciințios s’ar fi oprit. întâia cu- getare ’I ar fi fost a face economii, a mic- șora cheltuelile. Lucrurile afl mers însă cu totul alt-fel. III. Nu a fost de ajuns că, prin falsificarea a două situațiunl financiare, s’a făcut po- sibilă crearea unei nuol datorii în acelaș an, în care se făcuse împrumutul dome- nial pentru a închide Era împrumuturilor: Ministerul acusat a avut recurs la uă nouă falsificare în anul 1874. In situațiunea financiară a acestui an se vede înscrisă ca incasată suma de 1,700,000 din „valârea efectelor de por- „tofoliu anteriâre anului 1871“ Nu găsim nicăieri uă deslușire asupra acestei cifre care pârtăși ur ătorul titlu: „Valârea efectelor de portofolii! regulate la cheltuell." Comptul de gestiune al tesaurulul pu- blic pentru anul 1871 nu conține incasa- rea acestei cifre și nu constată la cheltu elf că ar fi urmat ver uă descărcare pri„ care acâstă cifră s’ar fi equilibrat. In plățile efectuate în suma de 90,662,036 lei, 84 bani, nu se vede figu- rând ver uă sumă ca regulare a efectelor de portofolii!. Portofoliul e uă sumă la care Statul pâte avea drept, dâr caro nu s’a încasat încă. Sumele de portofolii! se pot dâr înscrie la venituri numai atunci când ele s’afl inca- sat în realitate. Valârea însă a efectelor de portofoliu nu pâte nici uă-dată consti- tui un venit. Dâca ele erafl un venit incasabil, ar fi fost prevădut în budgetul anului 1871 ; însă ele sunt înscrise numai în situațiu- nea financiară între „veniturile neprevă- „ijute în budget “ Ele sunt uă sumă „ad „usum delphini", adică pentru a acoperi adevărata stare financiară a țării. Aceste trei cifre și anume 3,100,000 lei, din 1870; 3,344,473 lei, 73 bani, din 1871 și 1,700,000 lei - bani, din 1874; formâdă tocmai suma de 8,144,473 lei, 73 bani, care represintă diferința între defici- tul admis oficial de miniștri Petru Mavro- gheni și George Gr. Cantacuzino pentru auul 1871 în sumă de 4,698,704 lei, 01 ban și deficitul real al acelui an, care se urcă la cifra de 12,843,177 lei, 74 bani. Grație acestei espunerl falșe s’a dat curs unor cheltuell nesocotite, care afl aruncat tesaurul public în datorii apăsătâre și în- tr’o strîmtâre ne mal pomenită. Acâstă manoperă a fost făcută în cu noscință de causă, căci nu e cu putință ca un ministru de finance să facă la socotâlă definitivă a unul escedinte uăconfasiune între „venituri incasate“ și „venituri ne- incasate.“ Când el înscrie ca „încasate" nisce venituri „neincasate" el uă face în deplină cunoscință de causă; mal ales când în budgetele votate de Corpurile Le- guitâre aceste sume afl fost lăsate cu în- grijire la uă parte. CAPITOLUL II VENITURILE BUDGETARE NATURA VENITURILOR 1870 1871 1872 1873 1874 1875 »Contri^ntinnI ( Indirftcte • 15.475,712 92 16,269,999 40 23 451,381 44 29,779,192 05 34,840,163 97 34 439,578 08] bontn uțiunl Directe 18,253,125 28 18 828,637 34 21,487.343 25 21,167 31231 19,856,505 64 19,636.110 21 Domeue....... 18,276,713 93 21,198 221 69 17,135 708 41 18 705,370 37 17,162,13041 17 710,309 57 Diferite ministere. 4,372.47491 5,109 594 10 4 478 848 13 4,846,343 46 7,082,074 37 8 525 718 79, Venituri diverse 2,122,490 07 1,773,376 85 1,419,142 31 944,007 77 1,337,688 42 687,170 74! Remășitele..... 6,296,510 03 9 041,756 39 4,734,243 66 2,709 086 71 5,084,170 02 5,491,227 77 Suma. . . 64,797,02714 72,221,585 77 72,706,667 20 78,151.312 67 85 363,332 83 85,490.115 16 1 împrumuturile .... 10,000,000 --- 3,722 875 28 12 283 749 19 14,697,745 64 n n 11,990.000 „ | ■ 74,797,02714 75,944,461lo5 84,990,416 39 92,849,058 31 85,363,332 83 98,480,115 16'' 23 Aprilie (5JMaiti) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNIEÎ 271 CAPITOLUL III CONTK1BUȚIUNIINDIRECTE NUMIREA 1870 1871 1872 1873 1874 L875J CONTRIBUȚIUNILOR Vămi 7,331,965 75 8,464,456 44 10 083,499 58 8,232,762 25 8,581,209 11 7,802,979 08 , Saline..... . 4,415,704 02 4.226,672 74 5 682 27» 42 4,325,065 56 3,775,700 16 3 971,454 03 Taxe judiciare și amendl 1,195,928 17 1,253 632 09 632 123 32 173 898 45 137 047 37 158,557 12 Băuturi spiridse 1,437,596 77 1,709,956 72 1,706,968 95 1.710.022 44 2,522,227 11 3.106 571 56 Cârciumile din Basarabia. . 51,944 48 50,671 75 49,400 --- 49.400 --- 46,080 --- -- Tutunul....... 1 042,573 73 564 609 66 3,815,161 28 8 010 000 --- 8,039,0d3 80 8,038,038 441 Timbru și taxe de vâmjări --- --- --- --- 1,481,948 89 3,997 715 13 4,461,647 88 4,525,635 49 Licențe . .... --- --- --- --- --- --- 3,280 328 22 7.277,188 04 6,836,342 36 Totalul . . 15,475,712 92 16,269,999 40 23,451,381 44 29,779,192 05 34,840,163 97 34,439 578 08 CAPITOLUL IV CONTRIBUȚIUNI DIRECTE NUMIREA 1870 1871 1872 1873 1874 1875 CONTRIBUȚIUNILOR ... ' Personală...... 9,540,468 04 9,219,480 76 10,035,114 _ 9 915.297 81 9,288,605 57 9.313,605 50 Șosele....... 3,204,748 97 3,^8,711 69 3,377,248 64 3,333,207 65 3.119,495 15 3,139,386 52 Patente....... 1 586,639 23 1,529 663 24 1,462,076 72 1.404,333 40 1,306,908 79 1 185,390 28 1 Foncieră....... 3,384 364 25 4,396,904 90 5,999,856 92 5,891,932 35 5,550,153 49 5,589 287 82 Transmiteri...... 305,157 73 289,454 18 395,926 --- 386,761 39 356.267 29 307 443 09 Rețineri de percepere . . 844 59 3.343 37 --- --- --- --- _ --- --- Percepții, impiegațl, dorob- și grăniceri din Basarabia . 230,902 47 221,079 20 217,120 97 235,779 71 235 075 35 --- --- 1 18 253,125 28 18,828,637 34 21,487,343 25 21,167,312 31 19,856,505 64 19,636 110 2Î CAPITOLUL V VENITURI DOMENIALE NATURA VENITURILOR 18 7 0 18 7 1 18 7 2 18 7 3 18 7 4 18 7 5 Arenele de moșii ... 12,853.281 18 15,919,826 41 13,372,507 80 14,968,930 61 13,350,393 85 13,030 772 46 Arendile de vil și ecarete. . 264,783 18 285,211 77 279,099 06 304,188 05 265,097 35 240,094 91 Arentjile pentru păduri și pașnici........ 11,694 47 --- --- --- --- --- --- --- _ --- Pădurile 1,012,494 91 1,052,939 83 893,782 15 844,193 11 1,076,855 78 897,283 57 Lemne în natură 1,200 --- --- --- --- --- --- --- --- Darea pe desetină în Basa- rabia ........ 313,691 43 312,974 96 314,212 14 314,212 14 310,675 83 _ Prisdsele din Basarabia . 148,342 65 169,794 50 155 533 96 152,999 47 145 680 71 165,969 --- Stuhăriile....... 32,247 25 39,896 32 7,150 --- 5,362 50 22,150 22,150 --- Pescăriile . . 28,255 28,255 13,463 75 23,476 Pădurile 121,720 01 108.727 55 104,328 51 143,830 59 167,8.0 69 161,109 48 Șaualurile 52,769 28 52 769 26 52,769 26 59,900 --- 3 .,862 11 21 300 I Păcura 9.259 28 9.259 28 9,259 26 ---- --- _ Rate din vândărî..... 3,252,673 20 1.622,048 41 1,821,149 --- 1,800,134 29 1,716,727 1 1 597 852 04 Embaticurl și răscumpărări 202,557 09 1,624,772 85 97,662 27 83,314( 61 55,353 16 39 319 32 Cupdnele moșiilor din Bu- । covina ....... --- --- ,--- --- __ --- --- --- --- _ 15,450 53 Plata coloniștilor din Basar. --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 1.495,532 26 18,276,713 93 21,198,221 69 17,135,708 41 18,705,370 37 17,162,130 4Î 17,710,309 67l 7 212 MONITORRUL OFICIAL AL ROMÂNIE 23 Aprilie (5 Maiti) 1877 CAPITOLUL VI VENITURI PROVENIND DIN ADMINISTRAȚIUNEA DIFERITELOR MINISTERE | NUMIREA VENITURILOR 1870 1871 1872 1873 1874 1875 k | 1 luterne PoștiY ..... J 2,327,090 04 925,130 92 1,074.145 48 1,289,955 52 1,425,231 70 1,420,724 91 b Telegraf....... 1,102,995 89 1,099,485 06 1,125,415 91 1,148,911 06 1,231,090 07 | Imprimeria Statului și Mo- forul....... 181,377 83 213,387 57 276,418 23 217,064 86 213,456 06 192,885 44 | Imprimatele și' registrele 30,191 26 51,196 03 --- --- --- --- --- --- ---1 | Lucrul arestanților . . . 30,351 83 17,144 16 28.356 08 30,728 07 41,040 38 32,822 12 | Pompierii...... 111,111 11 111,111 H £166,228 65 162,444 21 259,507 79 610,303 92 2,680,122 07 2,420 965 68 26,44,633 50 2,825,608 57 3,088.146 99 3,487 882 46 Finance Procente de la arendași și debitori...... 279,087 13 391,603 01 378,509 21 595,833 12 649.186 74 771,113 94 Objectele vechi vândute . . 49,143 43 62,401 66 37,784 95 24,590 33 44,237 03 15,291 29 Escedentul casei de depu- nerl și consemnațiuni . . --- --- 1,003,607 96 290,849 36 248,741 44 419,257 02 347.591 72 328.230 56 1,457,612 63 707,143 52 809,164 89 1,112,680 79 1,133.990 95' LncrărI poblice j Calea ferată Buc.-Giurgiu . 1,084,630 65 993,149 96 915,135 51 920,720 39 949,836 94 794,630 20 1 ,, „ Unghenl. . . --- --- --- --- --- --- --- --- 8,564 80 42,193 25 „ „ Roman-Vercior --- --- _ --- ---- --- _ 1 „ „ Iașl-Suc6va. . ■--- --- --- --- --- ---- --- --- j 1,739,877 34 2.693,364 65 Surveghiărea liniilor. . . --- --- --- --- --- --- --- --- 17,927 80 174,794 30 Locațiunea vagdnelor noul. --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 16,375 Șcâla de mașini .... 24 883 41 29,794 34 22 923 41 20,815 01 29,156 38 20,331 31 Bufetele din grăd. publice. 2,138 50 3,051 --- 3051 --- 3,056 --- 3,455 --- 3.455 Culte 1,111,652 56 1,025,995 --- _ 991,109 92 945,191 40 2,74^,818 26 3.746,143 71 Sf. Spiridon din Bucuresci. --- 24,444 44 4,217 40 Internatele...... 14,689 96 24,503 32 17,309 69 17,928 39 22,095 40 25,401 35 Universitățile..... --- --- 4,625 51 533 22 2,844 27 5,693 43 8,448 83 Teatrul . ..... 10,149 34 6,732 19 --- --- --- . ---____ Justiție 24 839 30 60.365 76 22,060 31 2,0,772 66 27,788 83 33,850 18 1 Buletinul curțel de casație . 1,442 --- 408 75 1,140 __ 1,226 _ 420 1 144 Sentințe judecătoresci . . 67,729 97 3,989 20 15.172 85 77,677 90 • . --- --- 73’973 91 Esterne 69,171 97 4.457 95 16,318 85 78 903 90 420 --- 75,117 911 A genți ele...... 11,744 87 7,138 70 8,212 93 3,087 64 Legaiisările..... 4,446 80 5.646 68 2,920 88 ---- | Paspârte și vize .... 95,731 59 88,158 --- 101,903 28 57,150 99 65,580 46 a Diplome de nave .... 2,460 01 312 13 1.244 97 740 76 i Diplome de naturalisare . 1,400 22 1,200 --- __U500 3,800 2,320 --- 1,880 ------ h Resbel 115,783 102,455 51 11 b.882 06 67779 39 67.900 46 1,880 --- Șl Praf de pușcă..... 10,013 46 8,377 46 3 355 93 4,188 16 9,414 77 d | Stabilimentul de artilerie . 3,655 06 425 34 1,447 34 1 030 75 349 86 15,746 B Monitorul âstel 5,223 65 5,722 25 4 654 41 4 475 3,977 4,532 80 I Șcâla militară..... 23,782 46 ___ 23,216 52 22 242 29 29 222 74 23.177 41 27,508 62 Total general . . 42 674 63 37,741 57 31,699 97 ,,3.8 922 65 36,919 04 47.847 58 B 4 372,474 91 5,109,594 10 4,478 848 13 4.846,343 46 7,082.674 37 8 525,718 791 23 Aprilie (5 mxâ)1877 mONITUKUL OFICIAL AL ROMÂNIEI _ 2713- vii VENITURI DIVERSE NATURA VENITURILOR 1870 I 1872 1873 1874 187u 1871 Veniturile întâmplătdre . . 708,311 02 827,170 90 639,322 67 460,623 16 664,83089 356,044 56 Restul din împrumutul Oo- penheim........ 67,320 --- --- --- _ _ . --- --- --- --- Sumele delapidate..... 868 40 --- --- --- --- --- --- --- --- Debitorii minist. de culte . 8,176 07 --- - --- --- --- --- --- --- --- --- Comuna Bucuresci: lucrările Godillot........ 625,000 --- [ 312,500 - 312,500 --- --- --- --- --- 312.500 - Comuna Bucuresci: dâtoril vechi......... 250,000 --- 133,504 48 --- --- Suma datorită de Imperiul Rusesc........ 462,814 58 500,201 47 467,319 64 Baterea monetei de argint . --- --- --- . --- --- 160,904 56 Din vândârea acaretelor . --- --- --- --- --- 322 480 05 . 657,374 - --- --- Bonificarea împrumut. Stern. --- --- --- --- --- --- i --- - 15,483 53 18,626 18 2,122,490 07 1,773,376 85 1,419,142 31 944,007 77 1,337,688 42 687,170,74 i CAPITOLUL VIII A. ÎNCASĂRI DIN REMĂȘIȚELE ESERC1Ț1ELOR ÎNCHISE NUMIREA VENITURILOR 1870 1871 1872 1873 1874 1875 RSmășițile esercițielor îu- 1 chise ....... 3 196 510 03 3,588,578 25 3,028,569 33 2,709,086 71 2,338.711 60 5,491,227 77 I Totalul . . 3.196,510 03 3,588,578 25 3,208,569 33 2,709,086 71 2,338,711 60 5,491,227 77 i 2714 MUN1TUKUL oficial al româniei 23 Apnue(5 Maifl) 1871 B. ÎNCASĂRILE DIN INPRUMUTURI i 1 ! 1 NATURA 1 1873 1874 1875 ÎMPRUMUTURILOR 1870 1871 1872 | i Din împrumutul domenial de 78,000,000. 10 000,000 --- 3,722 875 28 --- --- --- împrumuturi de la casa de epunere și cousemnațiuul. --- ■ --- 9,985,320 83 --- --- împrumutul cu rentă . . 11,990,000 împrumutul cu bonuri de te- saur (legea din 27 Martifl 1873 și legea din 23 Maiu 1874)......... •---- --- --- --- 2,298,428 36 14,697,745 64 11,990,000 Totalul . . 10,000,000 3,722,875 28 12,283,749 19 14,697,74564 --- 11,990,000 4 CAPITOLUL IX A. CHELTUELILE STATULUI 1871 1872 1873 1874 1875 j JDAtoria publică și dotațiunile..... 25,947,090 60 34 892,750 72 39,244,067 32 39 680,637 09 47,342,598 15 Cheltuelile administrative . . 48.291.696 12 50,330 811 70 52,326 386 54 50 381 399 75 51.469 988 651 Totalul . . 74,238,786 72 85,223.562 42 91,570,453 86 90,062,036 84 98,812,586 30 l| B. CHELTUELILE ADMINISTRATIVE I 1871 1872 1873 1874 1875 1 Consiliul de miniștri ... 39.982 87 43 141 40 43.742 71 42.844 63 46,214 47 Interne............. 8,558 826 23 8,493,180 56 8,943 858 70 7,917 088 71 7 885 51139 Esterne........... 531.938 54 594 791 12 575 793 91 719,035 42 766.711 71 Justiție.......... 3,885,365 26 5,917,410 86 3 962 739 95 3,890,180 74 3 833,993 2.9 Culte. ... ..... 8 007,703 91 7,911,146 68 8,095 605 88 8,033,754 25 7 982 463 90 Resbel 15,942.155 82 15 258,337 8 18 071,221 71 17,743 251 87 19,056,407 81 Lucrări publice 4,602 561 34 5 897,980 61 4 814,801 43 5.086 420 88 5,533 370 37 Finance. ......... 6.623,162 15 8 214,823 39 7,818,627 25 6,948,823 25 2,365,315 71 Totalul 48,291,696 12 50,330,811)70 52,3^6,386,54 50,331,399 75 51.469,988 65 PLĂȚILE JD a 1871 18 Sumele în 1 TOTAL Sumele în parte | parte I. TRIBUTUL Dateria publică........ 922,500 --- 922,499 96 922,500 4--- II. ANUITAȚILEIMPRUMUTU- RILOR 1 Anuitățile împrumutului Stern 2 i « Openheim 73 ,( a Domenial. 2,283,876 68 4 împrumutul la Casa de Depuneri . 2,101,568 42 3,137,046 13 15 a eu rentă ..... 3,146,973 35 6,992,753 31 cu bonuri de tesaur 2,457,455 78 37,905 04 7 Deposit. judeeăt. din Moldova 14,376 94 928 13 8 Liquidarea oștirilor rusesc! . . 145,806 64 147,530 26 9 Stingerea bunur. de emancip.. . 31,936 01 412,502 83 10 Diferite datorii 397,472 39 11 Datorii anteridre 5,463,178 14 13,748.8.17 53 III. ANUITĂȚILE CAILOR- FERATE Anuitatea podurilor de fer . . . . 1 1 1 1 1 1 < căiel-ferate Bueur.-Giurgiu 1,443,274 « a lași-Ungheni . 1,443.274 2,010,000 « « « Rom.-Vâreior. . 2,010,000 10,001,000 " < «■ Suedva-Roman. 4.129,740 3,600,000 --- 7,583,014 --- IV. PENSIUNILE Pensiuni ...... 1,903,309 44 2,192,257 33 Rente .......... ,14.584 87 11.504 7( Stingerea rentei Raliu Moruz . . 33,333 33 1,917.894 31 v. DOTAȚIUN1LE Lista civilă ....... 1,185,185 16 1,186,185 19 Senatul 106,638 91 109,956 1( Adunarea deputaților . . 483,040 55 471,197 67 1,774,864 62 25,947,090 60 CAPITOLUL X XTORIEI PUBLICE 7s 1873 1874 1875 TOTAL Sumele în TOTAL Sumele în TOTAL Sumele în TOTAL parte parte parte 922,499 917,741 14 914,623 96 908,000 96 917,741 14 914,623 96 908,000 --- 2,109,631 2,107,651 2,097,605 60 3 115,193 12 3,132,423 1.1 3,099,249 25 6,779,460 74 7,153,814 33 6,932,430 81 748,000 31 748,899 36 748,899 06 2,164,427 65 258,575 06 1,255,210 70 44,147 89 141,640 05 935 22 774 43 156,915 13 33,539 01 3,595 î li --- 28 836,303 72 13,012.542 38 13,699,918 62 14,167,869 65 15,801,584|6i 1,443,274 1 1 £ 1 1 1,443,274 2,010,000 2,010,000 452,425 1,443,274 452,425 13,122,000 2,010,000 18,609,750 81 3,500,000 16,952,925 84 3 857,025 1’2 16,954,274 --- 20,527,699 84 20,406,199 84 26,372.475 C6 2,182,237 24 2,170,106 66 2 168,120 11,504 70 11,504 70 30.023 2,237,095 36 2,193,741 94 2,181,611 36 2,198,143 58 ' 1,185,185 19 1,185,185 19 1,185,185 108,792 66 111,563 70 114,519 19 610,987 93 713,583 39 762.689 1,766,339 02 1,904,965 78; 2,010,332 28 2.062,394 30 34,892,750 72 39,244,067 32 39,680,637 09 47,342,598 15 23Apniie (5 MaiO? 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2/16 aUNUOKUL OFICIAL AL RUMAISLai 23 Aprilie (5 Maifl) 1877 SITUAȚIUNEA FINANCIARA A ANILOR DE LA 1870-1875 XI. ( i ÎNCASĂRILE Eserciț Veniturilor împrumuturilor Total Plățile Escedentul Deficitul ,1870 61,697,027 14 10,000,000- 71,697,027 14 72,688,322 73 --- 991.295 59 1871 66,768 407 63 3 722,875 28 70,491,282 91 74,238,786 72 --- --- 3 747,503 81 1872 71,000,992 87 *12 283,749 19 83 284,742 6 85,223,562 42 --- 1,938,820 36 1873 78.151 312 67 **14,697,745 64 92,849,058 13 91,570,453 86 1 278 604 45 ------ --- 1874 82 617,874 41 --- - 82,617,874 41 90,062.036 84 --- --- 7 444,162 43 1875 86,460,261 96 % 11,990,000- 98,450,261 96 98,812.586 80 --- 362.324 84 446,695.876 68 52 694,370 11 499.395 246| 7 9 512.595 74913/ 1,278,604 45| 14 484,107 3 13.205,502---58 13 205,502-58 Se compune din: 9 985,320—83. Datoria la casa de depuneri. ' bonuri de tesaur. 2 298 428—36. Bonuri de tesaur. Renta : 17,000,000. Datoria flotantă în bonuri de tesaur. 1872- 2,298,428. 36 ) 1873-14,697,745. 64 ) 11,990,000. Plătiți în 1875. 16,696)174 1,990,000% Ia 1-7 mii. Datoria flotantă. 10,000,000 Deficit 1875. 28,990,000 Deficitul de 13,205,502 lei 58 bani se esplică și in următorul mod: Anul 1870 Iq suma de 10,000,000 leî a încasărilor împrumuturilor nu sunt coprinșî 3,100,000 leî „venituri fictive", înscriși sub denumirea de „Escedentele esercițiilor închise, soldate cu datoria flotantă, achitată prin împrumutul de 78 milidne." > Ast-fel fiind, situațiunea anuluî 1870 se presintă : 72,688,322. 73 Cheltuieli. 71,697,027. 14 Venituri. 991 295, 59 Deficit. Anul 1871. In suma de 66,768,407 lei, 63 bani a încasărilor veniturilor, nu e coprinsă suma de 5,453,178 lei, 14 bani „'.cai turi fictive", înscriși sub denumirea de „Escedentul anului 1870 cu aproximație, compturile nefiind încheiate nici pe anul 1870, nici pe anii anteriori", și care se compune din : 2,108,704. 41 „Escedentul bănesc al anuluî 1870", și 3,344,473. 73 „Rămășițele rămase de împlinit din c sercițiul 1870." Ast-fel fiind, situațiunea anului 1871 se presintă : 991,295. 59 Deficitul 1870. 74,238,786. 71 Cheltuieli. 75,230,082. 31 Cheltuieli în total. 70,491,282. 91 Venituri. 4,738,799. 40 । Deficit Anul 1872. Anul 187 3. Aniî precedenți soldându-se cu deficite, e vederat că ele nu puteau da escedente : de aceea în suma de 71,000,992 leî, 87 bani a încasărilor veniturilor, nu e înscrisă suma de 1,705,674 lei 33 bani, prevăduțî ca „Escedent bănesc al anului 1871." Ast-fel fiind, situațiunea anului 1872 se presintă : 4,738,799. 40 Deficitul 1871. 85,223,562. 42 Cheltuieli. 89.962,361. 82 Cheltuell în total. 83,284,742. 06 Venituri. 6 677.619. 76~ Deficit. Lăsând ia uă parie deficitele anilor 1870 și 1871. anul 1872 se sofiădă pentru sine cu un deficit de 1,938,020 leî, 36 bani. în cât „deficitul bănesc al anulnl 1872“ înscris cu 233,146 leî, 03 bani, este fictiv. Deficitul anuluî 1872 fiind coprins în cifra cheltuielilor acelui an, acea cifră nu a putut fi reprodusă și în suma chieltuelilor anu- lui 1873, căcî atuncî ar fi fost înscrisă de două orî. Cheltuielile sunt de 91,570,453 leî, 86 bani, (adică minus 233,146 lei, 03 bani). Ast-fel fiind, situațiunea anului 1873 se presintă : 6,677,619. 76 Deficitul 1872. 91 570,453. 86 Cheltuieli. 98,248,073 . 62 Cheltuieli în total. 92,849,058. 31 Venituri. 5,399,015?~~31~ Deficit. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNE 2717 Anul 1874. Escedentul bănesc al anului 1873 îu sumă de 1,278,604 le! 45 bani, (lăsând la uă parte deficitele auilor 1870 1871 și 1872) nu s’a coprins în suma încasărilor veniturilor de 82,617,874 lei, 41 bani, căci acel escedent se găsesce deja înscris în suma de 92,849,058 lei, 31 bani, a veniturilor totale ale anului 1873. Asemenea nu este coprinsă în suma încasărilor veniturilor anului 1874 suma de 1,700,000, venit fictiv, înscris sub denumirea de „Valdrea efectelor de portofoliu reg ilate la cheltuieli pe 1871.“ Nu sunt deci înscris! în acele venituri 2,978,604 leî, 45 bani, sau, calculând escedentul bănesc numai 1,045,458, 42, suma de 2,745,458 lei, 42 bani. Ast'fal fiind, situațiunea anului 1874 se presintă : 5,399,015. 31 90,062,036. 84 95,461,052. 15 82 617,874. 41 12,843.177. 74 Anul 1875. Situațiunea anului 1875 se presintă ast-fel 12,843,177., 74 Anu/ 1866. Venituri ordinare „ ale budgetului rectificativ . 98,812 586. 80 111,655,764. 54 98,450,261. 96 13,205.502. 58 86,460,261. 96) 539,783. 04) Deficitul 1873. Cheltuieli. Cheltuieli în total. Venituri. Deficit. Deficitul 1874. Cheltuieli. Cheltuieli în total. Venituri. Deficit. Cheltuieli bugetare .... Bergmann Lemaître .... Procese perdute.......................... Diurna deputaților............................. Restituiri ....... Cheltuell neplătite ale ministerului financelor . Diurna inspectorilor financiari frances! . Chirii pentru casieri......................... Paragraful estraordinar nuou % la împrumutul 16,000,000 Construcții militare . Credite reportate ale anilor înainte de 1875 . Deficit total La acest deficit se mal adaogă deficitul case! de depuneri și consemnațiunl : In numerar 194,393. 55) In efecte 963,535. 21) 1,157,928. 76 -33,282,693. 45 Afară de deficitul casei bonur. rurale 34,440,622. 21 100,433,967-03 1,793,105-37 300,000-00 220,000—00 21,745-70 35,836—92 12,660—00 6,500—00 500,000—00 400,000-00 353,366-85 3'000,000—00 Deficit .... Deficit pe 1875 87,000,000-00 107.077,190. 87 20,077,190. 87 13.205,502. 58 33 282.693. 45 CAPITOLUL XII SITUAȚIUNEA FINANCIARĂ A ANILOR 1870-1875 DUPE MINISTERUL CATARGI Esercițiul ÎNCASĂRILE Plățile Escedentul Deficitul Veniturilor împrumuturilor Total 1870 61,697,027 14 13,100 000 74,797,027 14 7 ,688,322 73 2,108,704 41 --- ' 1871 70,112,881 36 3 722 875 28 73,835,756 64 74 238,786 72 403 030 8ii 1872 71,000,992 87 12 283,749 19 83 284,742 6 85,223,562 42 1 938.320 3611 1873 78 151.31267 14 697,745 64 92,849,058 31 91,570,453 86 1,278 604 45 fa 1. ’ 1 1874 84,317,874 41 --- --- 84.317,874 41 90,062 036 84 ------ •--- 5.744,162 43 11875 86 460,261 96 11,990,000 --- 98 450,261 96 98,812 586 80 362,324 84 451,740,350 41 ' 55J94,376 u 507,534 720|52 512.595,749|37 8,387,308 56 6,448,337 71 ... ________5,061,026---85 ______ 5,061,028-85 Adevăratul deficit este de: 13,205,502,58 Diferența este der de: 8,144,473,73; adică 61 l/? la sută. M0N110BUL OFICIAL AL ROMANIL. 23 Aprilie (5 Maifi 1877 !F2718 __ __ ___________ Acâstă tabelă se esplică în următorul mod : 4n«Z 1870. In Încasările împrumuturilor este coprinsă suma de 3,100,000, „Escedentul esercițiilor închise soldate cu datoria flotantă, achitată prin împru- mutul de 78 milidne", sumă fictivă care umflă veniturile acestui au, pentru a produce un eace- dent fictiv de leî 2,108,704, bani 41 Ast-fel dar : 74,797,027. 14 Venituri. 72,688,322. 73 Cheltuieli 2.108 704. 31 Escedent fictiv. Ama, 187 . iu încasările veniturilor nu estecoprins osceden- tul fictiv al anului 1870 de 2,108,704 lei, 41 bani, fiind că acest escedent se află deja înscris în suma veniturilor anului 1870, de 74,797,027 lei. 14 bani, âră în suma de 73,835,756 lei, 64 bani, sunt însă coprinse remășițele fictive ale a- nulul 1870 de 3,344,473 lei, 73 bani; aceste două sume la un loc formâză suma fictivă de lei 5.453,178 14 bani, sub denumirea de „esceden- tul anului 1870 cu aproximațiă, compturile ne- fiind încheiate nici pe anul 1870, nici pe anii anteriori", care sumă umflă veniturile acestui an în scop de a produce un escedent. Ast-fel dâr: 2,108,704, 41 Esced.fic. 1870. 73,835,756, 64,VeniturI 75,944,461, 05 Venituri totale. 74.238,786, 72 Chiăltuell. 1.705,674, 33 Eseed. fictiv. Anul 1872. In încasările veniturilor nu este eoprins esce- dentul bănesc fictiv al anului 1870de 1,705,674 lei, 33 bani, fiind acest escedent deja înscris în suma veniturilor de 75 944,461 lei 05 bani. Astf-feldâr: 1,705,674 33 Esced. fie. 1871. 83,284,742 06 Venituri. 84,990,416 39 Venituri totale. 85.223 562 42 Chiăltuell. 233,146 03 Deficit fictiv. Anul 1873. Pentru a avea suma esactă a cheltuelilor anului 1873, nu s’a eoprins în chiăltuelile acestui an suma de 233,146 lei, 03 bani, deficitul fictiv al anului 1872, și acâsta cu atât mai mult, cu cât deficitul ce lasă anul 1872 nu este de lei 233 146 bani 03 ci de 6.677,619 lei, 76 bani. Ast-fel der: 233,146 03 Deficit fie. 1872. 91.570.453 86 Chiăltuelile. 91,803,599 89 Chiăltuell totale. 92.849.058 31_VeniturI. 1,045,458 42 Escedent fictiv. Anul 1874. In suma veniturilor încasate nu s’a eoprins es- cedentul fictiv al anului 1873, de 1,045,458 lei, 42 bani, căci acest escedent se găsesce deja în- scris în suma totală a veniturilor anului 1873 de 92,849,058 lei, 31 bani, însă s’a eoprins 1,700,000 lei, venit fictiv, sub denumirea de „valârea efectelor de portofolii! regulate Ia chel- tuell pe 1871.“ Ast-fel dâr: 1,045,458 42 Esced. fict. 1873. 84,317,874 41 Venituri. 85,363,332 83 Venituri totale 90 062 036 84 Cheltuell. 4.698.704 01 Deficit fictiv. Anul 1675 se presintă ast-iel: 4,698.704 01 Def. fie. an. 1874. 98.812.586 80 Cheltuell. 103,511,290 81 Cheltuell totale. 98,450.261 96 Venituri. 5,061,028 85 Deficit fictiv. Anul 1876 s’ar fi preș, ast-fel: 5,061,028 85 Def. fie. an. 1875. 107.077,190 87 Chel. even. sigur. 112438721912 Cheltuell totale. 87,000,000 00 Venituri. 25,138,219 72 Deficit fictiv Deficit real (Fără Casa de Depuneri) 33 282 693 45 Deficit fictiv . . . 25,138,219 72 Diferența . 8,144,473 73 Controlul: Sumele ca I compun deficitul real al a nulul 1875: ' 3,100,000 00 Escedentul anului 1870, sumă care nu figurâză în comptul de [gestiune 1870. 3,334,473 73 Remășițelecoprinse în esceden- dentul 1870.cn ap.oiimațiă, su- mă care nu figurâză în comptul de gestiune pe 1071. 1,700,000 00 Valârea efectelor de portofoliu sumă care nu figurâză în comp tul de gestiune pe 1874. 4,698,704 01 Deficit bănesc 1874. 362 324 84 Deficit bănesc 1875. 13.205 502 58 Deficit real al anului 1875. CAPITOLUL XIII VI. Deficitul de 34,420.622 lei, 41 bani, de la finele anului 1876, Controlat prin cifrele D-lor G. Gr. Caniacozino și 1. Strat. I. G. Gr Cantacozine. Referatul 5 Noembre 1875 Anul 1874 Deficitul situațiunel financiare presintătă ; lei 4,698,704, bani 01, care intră în suma cheltueli? lor presumate ale anului 1875. Anul 1875. Venituri presu- ra ate. . . .110 049,175 25 Chieltuell pre- sumate . . 110,896164 96 Deficit. . . 846,989 71 Venituri ordi- nare presumate. 93,794,431 24 Venituri ordina- re evaluate . 85.752 302 45 ~ ’ 8,042,128 79 Deficit care se pâte urca și la 10,000,000 lei 8,889,118 50 Anul 1876. Deficitul 1876 promulgat prin budget.......................... 6,999,502 40 Venituri ordina- na presumate , 94,236,884 40 Venituri ordina- re evaluate . . 85 752,302 40 Deficit . .’................ 8.484,582 00 Deficit 15,484,084 4u Deficit. . 24,373,20^90 Cheltuell afară din budgetul ordinar . 6.643,214 84 Deficitul după D. Cantacozino. 31,016,417 71 II. I. Strat. Espunerea de motive presintată Adunării: (Supliment) 23 Aprilie (5 Maifi) 187 < MONITORDL omAL AL ROMĂWJ \ (Supliment) 2719 Anul 1875. Venituri consta- tate . 104,143 352 51 Cheltuell cons- tatate. . . 109 432,563 19 Deficit. . 5 289 210 68 Remășițe din venituri. . 7.248,683 78 Deficit total . . 12,537.894 46 Deficitul real al anului 1875 este însă de 13,205,502 lei, 59 bani, adică mal mare decât acel „pre v&Jut de D. Strat cu 667,608 lei, 12 bani, cu tote că s’a incasat în loc de pre- vederea de 96,894.668 lei, 73 bani, suma de lei 98,450,261 lei, 96 bani. — Nepotrivirea acestor cifre provine din aceea că cifra D-luî Strat e calculată numai pe anul 1875, fără esa- minarea situațiunilor adevărate ale anilor precedinți. Anul 1876. Venituri ordinare. . ... 85,000,000 00 Cheltuell ordinareși estraordinare 102,462,105 54 Cheltuell votate . 97,894,427 57 Bergman Lemaître Arme . . . Procese . . . Cheltuell obliga- torii . . . . °/₀ la 30 miliâne . 1,793,105 37 950 000 00 150 000 00 500,000 00 1,174,572 60 Deficit 1876. . 17.462,105 54) Qₙ Deficit 1875.............. 12,537,894 46) Dâcă adăogăm la acest deficit de 30,000,000 diferențele cari provin între evaluările cheltuelilor făcute de D. Strat șie- valuările cheltuelilor făcute acum deficitul s’ar urca la lei 34,614,995 bani 33. Cheltuell budge- tare prev?4ut⁰ acum 100,433,976 03 Cheltbell budget tare prevăzute de D. Strat . . 1 97,894.427 57 2,539,548 46 diferența de adăogat. Cheltuell estraor- dinare prevăd- acum 6,643,214 84 Cheltuell estraor- dinare prevăzute de D. Strat .... 4,567,767 97 2,075,446 87 Diferința de adăogat. 4,614,995 33 CAPITOLUL XIV. VII. Pentrii a acoperi râua gestiune a tesaurulul public, mi- nisterul Catargi pune necontenit înainte sarcinele moscenite de la guvernele preoedinte, și anume — anuitatea împrumutu- lui domenial și anuitatea căilor ferate Ițcani-Nerciorova cu ramurile lor. El mal adaogă ca un ce fârte natural: anuitatea căel ferate lașI-Unghenl, procentele datorite Casei de Depuneri și de Consemnațiunl și anuitatea împrumutului cu rentă. Pe cât e drept de a recunâsce că cele două d’întâifi sarcini aparțin guvernelor cari afi preces pe acel din 11 Martie 1871, pe atât e equitabil a lăsa pe cele trei din urmă în respunderea lui. Construirea căel ferate lașI-Unghenl ca și aceea a linielor Ploescl-Predeal și Adjud-Ocna era uă ideă greșită chiar din capul locului. Nu era timpul a face aceste sacrificii într’un timp de crisă economică și financiară, a cărei apropiere și gravitate nu putu să scape nimenul. Trebuia lăsat ca liniele de căi 1 erate care aveafi a complecta sistemul nostru de comu- nicațiunl accelerate să fie începute dupe ce am fi învins gre- utățile instalării linielor esistente. împrumuturile însă contractate la Casa de Depuneri și de Consemnațiunl ar fi putut să se evite de către uă administra- țiune economică și înțelâptă. Se nasce dâr întrebarea dâcă financele țârii s’ar fi putut ad- ministra, în facia celor douâ sarcini amintite numai cu resur- sele cele noul provenind din restul împrumutului domenial și din impositele cele noui, și fără a avea recurs nici la împru- mutul de la Casa de Depuneri și de Consemnațiunl (9 985,320 lei, 83 bani), nici la împrumutul cn rentă (28 990,000 lei), nici la crearea deficitului budgetar actual (33,2 82,693 1. 45 b). Nouile sarcini ce se impuneafițâril cu începutul anului 1871 sunt următârele. Cifrele sunt estrase din compturile de ges- tiune ale ministerului de finance și sunt prin urmare certe. 27,858,458 79 Anuitățile împrumutului domenial. 6,992,753 31 plătiți în 1872 7.153,814 36 „ „ 1873 6,932,430 81 „ „ 1874 6,779,460 31 „ „1875 73,219,515 82 Anuit. liniilor ferate IțcanT-Vârciorova 4,129,740 00 plătiți în 1871 13 501,000 00 n n 1872 16,622 000 00 n 1873? 16,500 000 00 T) 1874 22.466 775 82 n n 1875 101,077,974 61 ! Transport 101,077 974 61 Mal adăogim la acestă sumă: 1,457,455 78 procentele bonurilor de tesaur în 1871; căci din suma reală de 2 457,455 bani 78 care s’a plătit în 1871, trebue scădnt 1,000,000, 00 plătit în 1874 ca procente ale datoriei flotante de atunci a cărei necesitate nu esistă. 1,139,115 20 sporul pensiunilor în timp de 5 ani, care ar fi trebuit evitat. 653,098 50 sporul dotațiunilor în timp de 5 ani, care asemenea putea să " se facă economie. 3,249,669 48 104,327,544 09 Totalul sarcinilor în 5 ani. safi pe an aprâpe la 21 miliâne. In facia acestor sarcini stafi resursele cele noul cari s’afi dat de țară și cari sunt cele următâre: 9,816,282 35 Sporul veniturilor directe 575,512 06 Spor încasat în 1871 3,234,217 97 „ , „ 1872 2,914,187 03 „ „ „ 1873 1,603 380 36 „ „ „ 1874 1,482,984 93 „ „ „1875 61,401,251 19 Sporul veniturilor indirecte 794.286 48 Spor incasat îa 1871 7.975,668 52 „ „ 1872 14303,479 13 „ „ „ 1873 14,364,451 05 „ „ „ 1874 18963ᵣ36£ 01 „ „ „ 1875 4,62^,964 09 Produsul căilor ferate IțcanT-Vârciorova 1.757,805 14 încasați în 1875 2868,158 95 „ „ „ 3,722,875 28 Rest dm împrumutul domenial încasat în 1871. 79,660,372 91 Totatul resurselor noul în 5 ani, sau pe an aprâpe 16 miliâne. Neajunsul între sporul de cheltuell și sporul de venituri e 720 KOS1ÎOKUL CHCIAL ALROMANiE 23 Aprilie(5 Maid) 1877 dâră în total de 24,667,271 lei, 18 bani, sau de aprâpe 5 mi- liâne pe an. Eră situațiunea era cunoscută ministerului Catargi chiar piin desbaterile urmate în sesiunea Adunărel deputaților di.n anii 1870—71 asupra situațiunel financiare. In facia acestor greutăți, țelul administrațiuneî nu putea fi altul de cât a conduce financele țârei fără bântuială; în cât să pâtă eși din crisa în care se aflau momentalmente, regenerate, oferind resursa noul, resultatul bogăției crescânde a țârei. Pentru a ajunge la acest scop guvernul trebuia să se mulțu- mâscă cu ceea ce i s’a dat, — eu sporirea impositulul fonciar, cu monopolul tutunului, cu licențele, cu timbrul și cu restul din împrumutul domenial. Ar fi fost de dori ca așezarea none- lor imposite să fie basată nu numai esclusiv pe idei de fisca- litate momentană, ci să fie eșită dintr’un studiu amănunt al în- tregei situațiunl economice a țârei: — dâră acâsta nu s’a făcut. Ceea-ce s’a dat era de ajuns. Uă sporire accentuată a dărilor nu se putea cere. Impositele directe în 5 ani au sporit cu 8°/₀ (de la 18,253,125 kî, 28 bani în 1871, la 19,636,110 lei, 21 bani, în 1875). Impositele indirecte au sporit în acelaș timp cu 122% (de la 15,475,712 lei, 92 bani în 1871, la 34,439,078 lei, 93 bani, în 1875). Financele trebuia dâră conduse ast-fel, ca nici împrumuturi, nici dări noul să nu fie necesare, și acâsta era cu putință. Spre a da uă dovadă pipăită, se-va pune alături cu gestiu- nea financiară a ministerului Lascar Catargi, gestiunea finan₇ ciară cum ar fi trebuit să fie. Să statuăm mal ântâiu cifrele dâtoriel publice și a dotațiu- nilor. Diferință care se va vedea între cifrele de mal jos pro- vine că în unele se află procentele dâtoriel de la casa de depu- neri și de consemnațiunl, anuitatea căei ferate lașI-Unghenî și anuitatea rentei, cari tote acestea nu sunt coprinse în cifrele cari prevâd dâtoria precum trebue să fie. CAPITOLUL XV; Dâtoria publică și dotațiunile. După ministerul Catargi cum treb»r să ț în anul 25,947,090 60 - 1871 - 25 947,090 60 34,892,750 72 - 1872 — 34,892,750 72 39,244,067 32 — 1873 — 38,042,742 42 39,680,637 09 — 1874 — 38,931,738 03 47,342,598 15 — 1875 — 44,430,170 50 Intrăm în cercetarea gestiunel acestor cinci ani Anul 1871 Administrațiunea ministerului Catargi a produs în acest un deficit de 4,738,799 lei, 40 bani. S’a plătit: pentru dâtoria publică și dotațiunl 25,947,090 pentru cheltueli de administrațiune 48,291,696 Total 74,238,786^ an 60 12 12 Chiar din acest an trebuiau să se întroducă economii în par- tea cheltuelilor destinate administrațiuneî propriii 4ise> pentru a produce un echilibru constant și a evita dâtoril flotante. Acest an trebuia dâră administrat în modul următor: Dâtoria publică și dotațiunile 25,947,090 60 Cheltuelile de administrațiune 40,000,000 00 Total 65 947 090 60 Veniturile anului 1871, în cari intră și restul împrumutului domen. 70,491,282 91 Escedent Să nu se t^ică că un budget de era un budget insuficient. El ar fi presintat ast -fel * 12,000,000 resbel 4,544,192 31 40,000,000 7,500,000 culte 7,000,000 interne 6,000,000 finance 4,500,000 lucrări publice 2,500,000 justiție 500,000 esterne. Nici uă țâră nu trebue să cheltuâscă mal mult de puterile el, ori și c. t de mari ar fi îmbunătățirile cerute; căci cu îmbu- nătățirile făcute sărăcindu-so poporul, devin uă calamitate. Nu trebue ânsâ uitat că România a făcut mari sacrificii pentru desvoltarea căilor sale de comunicațiune, și că trebuia prin urmare să se cheltuiască mal puțin în alte ramuri ale adminis- trațiunel publice; căci înalt mod prin ânsășî natura lucrurilor eram împinși a ajunge la un punct unde sorgintele avuției na- ționale să fie secate și unde să fie cu neputință a găsi mijlâce pentru a acoperi cheltuelile cele mai necesarii. Afară de acâsta este cert că 40,000,000 în mâna unor bărbați economi, scrupu- loșT, miticuloșî iubitori de binele public, făceau mal mult de cât 52,000,000 în mâna unor âmenl cheltuitori, risipitori și nepăsători Anul 1872 Administrațiunea ministerului Catargi soldâză acest an cu un deficit de 18,961,368 lei, 97 bani. 6,677,619 76 Deficit 12,283,749 19 Împrumut 18,961,368 95_______________ b’a plătit: pentru dâtorja publică și dotațiunl 34,892, ca r-t o co co cm b- o co io oo aq co Oi uO CO to b-~ . 25, represen- tanteled-lul G. S-an Marin, rentier, domi- ciliat îu Banu cu Tel, No. 25, prin D. ad- vocat N. G. Ștefănescu, domiciliat în stra- d* Artei No. 10, în basa formulei esecu- lorie pusă pe actul de ipotecă, legalisat de acest tribunal la No. 198, din 1875, a cerut punerea în vândâre cu licit iția a două locuri unite cu clădirile aflate pe dânsele, din comuna Bucuresci, suburbia Bo'ânu, strada Clemenței, și strada G >lț I, No. 72, averea D-lul Hagi Martin Ecsergian, de profesie liberă, domiciliat în calea Mo- goșâel, No. 12, vis-a-vide poliția capitalei. Aceste locuri formâsă un singur trup, unde se află uă pereche case de zid cu 4 camere ruinate, învelite cu tinichea, îm prejmuite cu zid și scânduri, se înveci- nesce cu proprietateaD-nel Maria Costescu, cu a D-lul N. Nicolesen, cu strada Cle- menței și cu strada Col țel. âsupra acestui imobil, descris mal sus, nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a câstă licitație se va urma îu pretoriul a- cestul tribunal, în diua de 31 August 1877, la 10 ore de diminâță, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă sâu veri-ce al drept asupra imobilelor în cestiune, să se arate la tribunal, înainte de 4‘ua fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arâta pretențiunile, căci în cas contrariu verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 5,368. 1877, Aprilie, 19. Tribunalul de Olt. Prin jurnalul dresat de complectu aces tribunal No. 1302, s’a încuviințat punerea în vândâre prin licitație două sute pogdne din moșia Vatași, cu trupurile și numirile el, situată în comuna Crâmpâia. județul uit, averea D-lul G. Pavelescu, afectată ca garanție priuactu de ipotecă, legalisat de tribunal la No. 25, din 1871, pentru pasa contractului moșiei Statului Sâca și Bel ciugata în periodul 1871—1876, proprie- tate care se învecinesce la răsărit cu moși a S atulul Barza la apus cu moșia Ungurel a fraților Ungurel, la mâdă nâpte cu par- tea (Jestrală a D-lul V. Toncescu tot din Vatași și la mâdă-(Ji cu locuitori împro- prietărițWin Vatași, care sa vinde pentru îndestula ea fiscului cu suma de lei 9070, bani 90 datorițl de D. Vasile Toicescu, din arenda espussl proprietăți, restul din câștul al treilea și întregul câșt al patru- lea pe anul 1875. Se publică dâră acâsta spre generala cunoscință a amatorilor ce vor voi să cum- pere espusa proprietate, că licitațiunea se va ține în pretoriul acestui tribunal, în ijioa de 2 Septembre 1877, ora 10 de di- minâță. Tot-uă-dată se somesă ca toți aceia cari ar pretinde ver-un drept de proprietate; usufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipo- tecă saii ver-ce alt drept din cele prescrise la art. 506, din procedura civilă, să se pre- sinte la aerst tribunal, spre a’și arâta pre- t-anțiunile căci, în urmă nu li se vor mal considera. No. 6899. 1877, Aprilie 2. Corpnl portăreilor tribunalului Ilfov. Pentru dti°a de 28 Aprilie a c., sa ficsat de onor jude de pace al ocol V, a se vinae cu licitartie pe piața tribunalelor averea imobilă 10 bucăți madipolon a D-lul I. P. Agenov , pentru despăgui birea D-lul losef Susan, se publică dâr spre cunoscința tutulor amatorilor . cu adăogire că decă nu se va putea termina în acea di, se va continua cu vândârea și în filele următâre. No. 6172 1877, Aprilie 20. Peutru 4A°a dc 28 Aprilie 1877, s’a fi- xat de onor, jude de pace al ocol. I, a se vinde cu licitație pe piața tribunalelor, a verea mobilă care se compune dintr’un du- lap eu cărți ale D-lul Moise Confort pen 2723 MONITORUL OFICIA aL ROMANIEi 23 ripuiie (5 Maiii) 1877 tru despăgubirea D-luî Petre Cutoff, se publică dâră spre cunoscința tutulor ama- torilor, eu adăogire că, dâcă nu se va pu- tea termina în acea di. se va continua cu vâmjârea și îa filele următâre. No 6,143. 1877, Aprilie 20. Pentru (,iioa de 28 Aprilie a. c., fic- sându-se de D. jude de pace al ocol. IV, a se închiria cu licitație îu pretoriul a- cel onor, judecătorii a imobilului din su- burbea Popa-Herea, stada Sfinților, No. 37, al D-lul C. Constantinescu; în comptul adjudicatorulul C. Ștefănescu, pentru des- păgubirea D-lul Petre lân; se publică dâr spre cunoscința tutulor amatorilor. No, 6 249. 1877, Aprilie 21. Pentru $ioa de 29 Aprilie curent, s’a fiiat de onor, tribunal Ilfov, secția 111, a se închiria cu licitație în pretoriul acelui onor, tribunal, a prăvălii și caselor din satul Cățel, comuna Dudesci, acest district precum și arendare de locuri, cu începere de la sântul George 1877 și până la achi- tarea datoriei avere a D-lul Valeu Ivan, pentru despăgubirea D-nel Manda Mihă- âsca, se publică dâră spre cunoscința a- matorilor. No. 6268. 1877, Aprilie 22. Peijtru <)ioa de 28 Aprilie curent, s’a fixat de onor, tribunal Ilfov, secția 111, a se vinde cu licitație pe piața Constan- tin-Vodă, averea mobilă o trăsură de lux a D-lul Enache Zaharia peotru despăgu- birea D-lul Ferdinand PaulovicI cesiona- rul D-lul lulius Șotel. se publică dâră spre cunoscința tutulor amatorilor, cu a- dăogire că dâca nu se va putea termina în acea se va continua cu vândârea și în filele următâre. No. 6,235. 1877,.Aprilie 21. C1TAȚIUNI Curtea de apel din Bucuresci , secția 1 D.Lucien Vilars. directorul Băncii i- potecară din Madrid, se vestesce printr’a- câsta că, la 16 Iunie viitor, la ora 10 de dimtnâță, să vie a se înfățișa în procesul ce are cu Aurelia Vălânu, pentru oposiția decis, la No. 148, din 1876, pregătit cu tâte actele nscesaril, cunoscând că la cas de nevenire, procesuPse va resolva în lipsă, .conform art. 148 din procedura codului ■civil. No. 3351. 1877, Aprilie 16. D-na Elena Vilars, socia D-lul Lucien ilara, di rector la banca ipotecară din Ma- drid, sa vestesce printr’acâsta că, la 16 iunie viitor, la ora 10 de diminâță, să vie a se înfățișa în procesul ce are cu Au- relia Vâleanu, pentru oposiția dscisiunel D. Moise Olaru, sergent de oraș, cu domiciliul necunoscut, este chemat la a- cest tribunal, în dioa de 30 Maiii 1877, la orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca prevenit îu procesul pentru furt; având îu vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 11,622. 1877, Aprilie 19. — D. Staicu George, Ilie Eftimie și Păun Ion, eu domiciliurile necunoscute, sunt chmațl la acest tribunal, în 41°a de 28 Mal 1877,rla orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenițl în procesul pen- tru furt de boi; având în vedere că, de nu vor fi următoil, se vor judeca în lipsă. No. 11,587. 1877, Aprile 19. — D. Christache Popoviel, eu dumi ciliul necunoscut, este chemat la acest tri bunal, în <)ioa de 28 Maiii 1877, la orele 11 a. m., spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru furt; având în vedere că, de uu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 11,579. 1877,. Aprilie 19. —Nicolae Pasau servitor și Sava Oos- tache, servitor, cu domiciliurile necunos- cute, sunt chemați la acest tribunal, în (Jioa de 26 Maifi 1877, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenițl îa procesul pentru substituire de copil; având îa ve- dere că, de nu vor fi următori, se vor ju- deca în lipsă No. 11,552. 1877, Aprilie 19. — D-na Tița Andrei, cusătoresă.cu do- miciliul necunoscut, este chemată la acest tribunal, în dioa de 26 Mal 1877, la orele 11 a. m., spre a se cerceta ca prevenită pentru furt; având în vedere că, de nu va fi următâre se va judeca în lipsă. • No. 11,548. 1877, Aprilie 19. Tribunalul de Ialomița Moise, servitoru iul Gheorghe Deaca, cu domiciliul necunoscut, se citâsă prin- tr’acâsta ca, în Șioa de 2 Mal viitor, orele 10 a. m. să vie înaintea tribunalului, spre înfățișare în procesul îa care este Incul- pat pentru delict silvic; cunoscând că, în cas contrar, procesul se va resolva în lipsă, conform legii. No. 11247. 1877, Aprilie 7. Tribunalul Prahova, secția I. D. Alecsandru Podânu, cu domicilî il necunoscut, este citat printr’acâsta ca, în <|ioa de 28 Aprilie 1877, la orele 10 de diminâță, să vină la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpat pentru delict de lovire; cunoscând că, nefiind consecințe, se va pronuncia sentința în lipsă, conform art. 182, din procedura penală. No. 16.191, 1877, Martie 15, No, 148, din 1876, pregătită cu tâte actele necesarii, cunoscând că la cas de nevenire, procesul se va resolva în lipsă, conform art. 148 din procedura codului civil. No. 3349. 1877, Aprilie 16 Curtea de apei din Focșani. D. major Mahala, cu domiciliul necu- noscut, în virtutea art. 75 al. 6 din pro - cedura civilă, este citat a se presenta în persânăsaă prin procurator admis de lege, înaintea secțiun i I a curțel de apel la 27 Iunie viitor, ora 10 din di, când are a se judeca apelul interjectat de D-na Sofia Die- son contra sentinței tribunalului Râmni- cu-Sărat No, 311 din 1876, pentru bani, după care apel să anexă și un ecsemplar, aducând atuncea si probele ce va fi pose- dând, la neurmare causa se va căuta în lipsă. No. 3455. 1877, Aprilie 14. Tribunalul Ilfov, secția II corecțională D.FechiGoldstain, cu dornici iul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în ()ioa de 30 Mal 1877, la 11 ore de dimi- nâță, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru furt; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca îu lipsă. No. 11.593. 1877, Aprilie 19. — Oscâr, antreprenor de lucrări între linia Ploesci-Predâl, cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 2 Iunie 1877, la orele 11 diminâ- ța , spre a se cerceta ca prevenit în proce- sul pentru bătae; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 11,721. 1877, Aprilie 19. — D. Nae lonescu, c'u domiciliul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în $ioa de 3 Iunieyl877, orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae ; având în vedere că , de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 11 664. 1877, Aprilie 19. — D. Dumitru Marinescu, rahagin, cu domiciliul necunoscut, este ciumat la aeest tribunal, îa de 31 Maiu 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prs- venit îu procesul pentru atentare la bunele moravuri; având îu vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 11,647. 1877, Apilire 19. — D. Costache Nicolae Parașchiva, cu domiciliul necunoscut, este chemat la a- cest tribunal, în (Jioa de 30 Maiu 1877, la orele 11 diminâța, spre a se cerceta ca prevenit îa procesul pentru furt; având tn vedere că, de nu va fi următor. se va judeca îa lipsă. No. 11,624. 1877, Aprilie 19. 23 Aprilie (5 Maiti) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 272 Tribunalul Prahova, secția II D. N. Dumitrescu, fost în comuna Plo- escl mahalaoa Sf. Nicolae-Nou , actual- mente cu domiciliul necunoscut, este ci- tat ca, în $ioa de 27 Aprilie 1877, la ore- le 10 de de diminâță , să vie la acest tri- bunal, spre a se cerceta ca inculpat; nefiind următor, se va judeca causa în lipsă. No. 7 223. 1877, Martie 16. D. Serghie Stroe Drăgan, fost din co- muna Chiojdânca, acuma necunoscut, este citat ca, în <)Lioa de 26 Aprilie 1877, la o- rele 10 de diminâță, să vie la acest tribu- nal, spre a se cerceta ca inculpat; nefiind următor, se va judeca în lipsă. No. 6.359. 1877, Martie 5. Tribunalul de Covurluiti, secția II. D. Husenul Serri Efendi, cu domiciliul necunoscut, este citat printr’acâsta, a se presenta îa sala ședințelor acestui tribu- nal, în 4ioa de 6 luniti 1877. la orele 10 a. m când urmâsă a se cerceta procesul în care este inculpat pentru bătae; cunos- când că. la neurmare se va proceda con- form art. din procedura penală. No. 5,125. 1877, Aprilie 16. D. Aii Omer Marinam, cu domici- liul necunoscut, este citat printr’acâsta, a se presenta în sala ședințelor acestui tri- bunal, îa 4ioa de 6 Iunie 1877, la orele 10 a. m., când urmâsă a se cerceta procesul în care este inculpat pentru bătae; cunos- când că la neurmare, se va proceda con- form art. din procedura penală. No. 5.127. 1877, Aprilie 16. —D. Amet Ahmet, cu domiciliul necu- oscut, este citat printr’acâsta, a se pre- senta în sala ședințelor acestui tribunal, în <)ioa de 6 Iunie 1877, la orelelO a. m., când urmâsă a se cerceta procesul în care este inculpat pentru bătae ; cunoscând că. la neurmare, se va proceda conform art. din procedura penală. No. 5 128. 1877, Aprilie 16 Tribunalul de Busfifl. - D. Nae Manolache, fost cu dornici liul în comuna Lipia, âră acum necunos- cut, se citâsă ca, în tjioa de 2 Maiti 1877 la orele 10 de diminâță, să se presinte înaintea acestui tribunal, spre înfățișare procesul în care se inculpă pentru furt; cunoscând că nefiind consecințe acestui termen, se va pronunța sentința în lipsă. No. 5,676. 1877, Aprilie 16. Tribunalul de Muscel. D-na Stanca Dobrinescu, f istă cu do- miciliul în comuna Micloșani, âră acum necunoscut, se citâsă ca, la 4î°a de 20 Maiti 1877, la orele 10 de diminâță, să vină la acest tribunal, a se înfățișa în pro- cesul în care se inculpă pentru furt de ob- jecte; cunoscând că, ne fiind următor, se va cerceta procesul în lipsă’I, conform legel. No. 9,129. 1877, Aprilie 16. —D. David, servitoru lui lân D. Po- pescu, din comuna Valea Vaci, eră acum cu domiciliul necunoscut, se citâsă ca la dioa de 2 Iunie viitor 1877, ora 10 de di- minâță, să vie la acest tribunal, a se înfă- țișa în procesul în care se inculpă pentru lovire; cunoscând că, nefiiindurmător se va cerceta procesul în lipsă’l, conform legel No. 9012. 1877, Aprilie 16. —D. Niță MococI, fost cu domiciliul din comuna Bălilesel, âră acum necunos- cut, se citâsă ca în 4i°a d® 1® Iunie vii- tor 1877, ora 10 diminâță, să vie la acest tribunal, a se înfățișa în procesul în care se incutpă pentru furt de lemne; cunos- când că, nefiind următor, se va cerceta procesul în lipsă'I, conf rm legeî. No. 9038. 1877, Aprilie 16. Judele de pace al ocol I Ploescl D. Vasile lân, cu domiciliul necunos- sut, se citâsă pentru acâsta ca, în 4i°a *1® 27 Aprilie curent, ora 10 de diminâță, să vie la acâstă judecătorie, spre a se cerceta cs inculpat; la nevenire veți fi judecat în lipsă. No. 855. 1877, Aprilie 16. Văzând decisiunea cameril de punere, sub acusațiune, pronunciată la 20 Noembre 1876, cu No 391, pronunciată de curtea de apel din Bucuresci, în contra lui Ilie S. Milionotache, absinte și contumace, acu- sat că ati voit să omâre pe Hristodr Cia- copol; Vânând actul de acusațiune din 25 No- embre anul 1876, cu No. 15,631. Considerând că a trecut mal mult de 10 4iledecând 4isa decisiune s’a notificat nu- mitului acusat fără să se fi înfăcișat și con- stituit prisonier în esecutarea art. 470 din codul de procedură criminal; Ordonăm numitului Ilie S. Melionotache, de a se presintă în termen de 10 411® înain- tea curții cu jurați din acest district, spre a se judeca asupra disel acusațiunl, și a se pune îa stare de arestațiune la casa de o- prâlă aședată pe lengă curte, căci la cas de neurmare, va fi declarat rebel legel că a- averea lui să fi secfestrată în cursul in- strucțiunel contumace, și că se va proceda contra luî, de și absinte, conform legel. Mal declarăm că orl-cine este dator să arate locul unde se află numitul acusat. Mal ordonăm încă, că acâstă ordonanță să fie publicată prin tobă, îo cea d’ântâiu Duminică următâre și afiptă la pârta locu- inței acusatulul, la primărie și la pârta auditorului curțel juraților din acest dis- trict. Ministerul public va trămite acâstă or- donanță la tribunalul în a căria circons- cripție se află averea contumacelul ce ur- mâsă a se secfestra. Da* astădi, la 12 Februarie 1877. No. 30. —D. lân Năstase, cu domiciliul necu- noscut, este citat pentru acâsta ca, în 4i.oa de 27 Aprilie curent, ora 10 de diminâță, să se presinte îa pretoriul acestei judecă to.ie, spre a fi cercetat ca inculpat; la nevenire veți fi judecat în lipsă. No. 846. 1877, Aprilie 16. Jndele de pace din Turnu-Măgurele D-na Marița G. Serbu. cu domiciliul necunoscut, este citat printr’acâsta ca, îa în 4ioa de 9 Mal viitor, la ora 10 de di- minâță, să se presinte la acâstă judecăto- rie spre a se înfățișa într’un proces ca in- culpată pentru contravenții; contrar, se va urma conform legel No. 1234. 1877. Aprilie 13. ORDONANȚĂ DE ÎNFĂȚIȘARE Curtea cu jurați din districtrl Te- leorman. —Noi A. Vanico, membru de ședință al tribunalului Teleorman, și îndeplinitor a- tribuțiunilor președintelui curțel cu jurați din districtul Teleorman, Curtea cu jurați, din districtul Dăm bovița. Noi 0. Christescu, președintele tribu naiului Dâmbovița, și loco-țiitor de pre- ș’dinte al curțel juraților din acest distric; V?4ând deciunea camerei de punere sub acusație pronunțată la 6 Noembre 1876.de curtea de apel din Bucuresci. în contra a- cusatulul Stan sin S oian Dumitru Brutaru absinte și contumace, prevenit că în 4ioade 21 iunie 1876, a omoiît cu voință pe so- cia sa Maria din cătunu Finta, comuna Ghebjea; Vă4®nd actul de acusațiune redactat la la 15 Noembre 1876, sub No. 16 837. de D. procuror general de pe lângă curtea de apel din Bucuresci, și actului de notifica- •țiune făcut la cel din urmă domiciliu al sSîi Considsrâad că a trecut mal mult de 10 4ile de când 4isa decisiune de punere sub acusațiune să nrtifică numitului btan sin S.oean Dumitru Brutaru, fără să se fi înfă- țișat și constituit prisoner îa esecutarea art. 170 din codicile criminale ; ordonăm numitului Stan sin Stoean D-tru B.utaru, de a se presenta îatr’un termen de 10 4'b 2730 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI înaintea curțel cu jurați din acest district, spre a sejudeca asupra disel aeusațiunl și a se pune în stare de arestațiune în casa de oprâlă aședată pe lengă curte, căci la cas de neurmare, va fi declarat rebel legei, suspens din esercițiul drepturilor cetățe- nescl, că averea sa va fi secfestrată în cursul instrucțiunel contumaciel, că verl- ce acțiune către judecătorii ’I va ti op'ită in curgerea aceluiași timp, și că se va procede în contra lui de și absinte con- form legel; Mal declarăm, că verl-cine este dator să arate locul unde se află; Mal ordonăm încă ca presanta ordonan- ță să fie publicată prin tobă, în cea de ântâi Duminică următâre și afiptă la pârta lo- cuinței acusatuluî, la primărie și la pârta auditorului curțel cu jurați din acest dis- trict. Ministerul public va trămite acâstă or- donanță la tribunal, în a căruia circom- scripțiune se află averea contumacelul ce urmesă a se sicuestra. No. 18. Curtea cn jurați din districtul Prahova — Noi primul președinte tribunalului Prahova biuroul curțel cu jurați; Vârând deeisiunea de punere sub a- cusațiune pronunciată la 11 Noembre 1874, de curtea de apel din Bucurescl, în contra prevenitului Petre Bratu, din co- muna Telega, districtul Prahova, absinte și contumace, prevenit pentru omucidere; Vfidând actul de acusațiune redactat de la 11 Noembre 1874 de procurorele general al acestei curți și actul de notificațiune, făcut la cel din urmă domiciliu al său; Considerând că a trecut mal mul de 10 ijile de cend disa decisiune de punere sub acusațiune s’a notificat numitului fără ca să fi înfățișat și constituit prisoner în e- secutarea art. 170 din codul criminal; Ordonăm numitului Petre Bratu d’a se presența în termen de 10 dile înaintea cur- țel cu jurați din Ploescl spre a sejudeca a- supra disel aeusațiunl, și a se pune în stare de acusațiune în casa de poprelă aședată pe lengă curte, âră la cas de neurmare va fi declarat rebel conform legel, supendân- du’l din esercițiul drepturilor cetățenescl, că averea sa va fi secuestrată în cursul instrucțiunel contumace, că verl-ce acusa- țiune către judecători ’I va fi poprită în curgerea acestui timp, și că se va procede contra sa de și absinte conform legel; Mal declarăm că cine este dator să arate locul unde se află. F^Mal ordonămîncă că, acestă ordonanță să fie publicată prin tobă, în cea d ân- tâift Duminică următâre și afiptă la pârta locuinței acusatuluî la primăriei și la pârta auditorului curțel cu jurați din acest dis- trict. Ministerul public \a trămite acâstă or- donanță la tribunal, în a căruia circum scripțiune se afli averea contumacelul ce urmâsă a se secuestra. Noi prim-președinte al tribunalului Prahova, biuroul curțel cu jurați; Vfidând deeisiunea de punere sub acu- sațiune pronunciată la 1 Noembre 1874, de curtea de apel din Bucurerci, în contra prevenitului Petre losif Boeru, din comu- na Telega, județul Prahova, absinte și con- tumace, prevenit omu-ucidere cu voință ; Vfidând actul de acusațiune redactat la 11 Noembre 1874, de procurorul general al acestei curți, și actul de notificațiune făcut la cel din urmă domicilii! al săă ; Considerând că a trecut mal mult de 10 dile de când (jisa decisiune de punere sub acusațiune s’a notificat numitului fără ca să se fi înfățișat și constituit prisoner, în esecutarea art. 170 din cod, criminal. Ordonăm numitului Petre losif Boe- ru, de a se presența în termen de 10 (jile, înaintea curțel cu jurați din Ploescl, spre a se judeca asupra (jisel aeusațiunl și a se pune în stare de arestațiune îo casa de po- prâlă așezată pe lângă curte, âră la cas de neurmare, va fi declarat rebel legel, sus- pensându’l din esercițiul drepturilor ce- tățenesci, că averea sa va fi secuestrată în cursul instrucțiunel contumace, că ori ce acțiune către judecători I va fi oprită în cursul aceluiași timp și că se va procede contra sa, de și abiinte, conform legel. Mal declarăm că ori cine este dator să arate locul unde se află. Mal ordonăm încă că acâstă ordonanța să fle publicată prin tobă în cea d’ânteiu Duminică următâre și afiptă la⁻ pârta lo- cuinței acusalulul. la primărie și la pârta auditorului curțel juraților. Ministerul public va trămite acâstă or- donanță la tribunal, în a căruia circom- scripțiune se află averea contumacelul ce urmâsă a se secuestra. No ... 1877, Februarie . MANDATE DE ADUCERE. Judele instructor al tribunalul • Vlașca In numele legel și și M. S. Domnito- rului; Noi Elie Stefănescu, judecător de in- strucțiune pe lengă acest tribunal în vir- tutea facultății ce ne dă legea de procedură criminală mandăm și • rdjnăm ca, Stoian Burtan, fost prin comuna Prâjba , acum cu domiciliul necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru de înd lă, spre a i se lua interogator asupra inculpațiilor ce i se a- duc că acomis răniri grave. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101 , 110 și următâ rele din (jica procedura. Dat la 19 Aprilie 1877 No. 1,470. 23 Aprilie (5 Maifi) 1877 Iu numele legel și al M. S. Domnului, Noi El. Stefănescu, judecătorele de in- și rucțiune al acestui tribunal, în virtutea fa- cultățel ce ne dă legea de procedură cri- minală, mandăm și ordonăm ca, Hristea Gheorghe, fost prin comuna Prâjba, acum cu domiciliul necunoscut să fie adus la cabinetul nostru de îndată , spre a fi se lua interogatoriul asupra inculpărilor de răniri grave ce i se aduc. Cu esecutarea acestui mandat se însăr- cinâsă agentul puterei publice, care se va forma cu art. 99, 101, 110 și următorii din (jisa procedură. Dat la 19 Aprilie 1877. No. 1,469. M aNDATE DE ARESTARE. Parchetai tribunalului Ilfov. In numele legel și al M. S. Domnito- torulul, Noi primul-procuror al tribunalului Il- fov, în virtutea sentinței acestui tribu- nal, secția I corecțională, cu No. 1,431, din 28 Octombre 1872, care condamnă pe Stan Dorobanțu, din comuna Bucurescl, districtul Ilfov, de ani major, de profesiu- ne cantonier, la închisâre pe termen de 5 (jile, în loc de lei noi 20 pentru bătae, de- lict prev&Jut și pedepsitde art. 238 și 28 din codul penal. Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la Văcăresci, a primi și re- ține pa sus-numitul, și a face a i se ese- cuta sus-citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la espirare se va libera. Dat în Bucurescl, la 5 Martie 1877. No. 7,033. — In numele legel și al M. S. Domni- torului, Noi primul-procuror al tribunalului Il- fov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția I corecțională, cu No. 1 067, din 25 Iulie 1873 , care condamnă pe Pa nait lonescu, din comuna BucrescI , dis trictul Ilfov, de ani 36, de profesie exlnotar, la închisâre pe termen de 21 dile, îa locul araenijel de lei 80 . pentru abus de încre- de^ , delict prevfidut și pedepsit de art. 322, 323 și 28 din codul penal. Mandăm și ordonăm directorului peni tenciarului de la Văcăresci, a primi și reține pe sus-numitul, și a face a ’i se e- secuta sus-citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la espirare se va libera. Dat în Bucurescl la 26 Februarie 1877 No. 6,282. — In numele legel și al M. 8. Domni torului, Noi piimul procuror al tribunalului Il- fov, în vii lulea sentinței acestui tribunal, 23 Aprilie (5 Mai 1877 MONITORUL OFICIAL al ROMĂNIEi 2731 secția I corecțională, cu No. 2,244, din 1 Noembre 1874, care condamnă pe Ghi- ță Pârvu sau Pancu . din comuna Bucu- resci districtul Ilfov, de anî major, do pro- fesie muncitor, la închisâre petermen de 3 luni, pentru furt, delict prevârjut și pe- depsit de art. 308 din codul penal. Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de VăcărescI, a primi și reține pe sus-numitul, și a face a ’i se esecuta sus-citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare, și la espirare se va libera. Datîu Bucuresci, la 5 Martie 1877. No. 7,117. In nflmele iegel și al M. S. Domnito- rului, Noî primul-procuror al tribunalului Il- fov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția I corecțională , cu No. 2,244 din 1 Noembre 1874 care condamnă pe Pe- trache lonescu , din comuna Bucuresci, districtul Ilfov, de anî major, de profesie muncitor, Ia închisâre pe termen de 3 luni, pentru furt, delict prevăzut și pedepsit de art. 308 din codul peual. Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la Văcărescî, a primi și re- ține pe sus-numitu, și a face a ’i se ese- cuta sus-citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare, și la espirare se va libera. Datîu Bucuresci, la 5 Martie 1877. No. 7,118. In numele legei și al M S. Domni- torul. Noî primul-procuror al tribunalului Il- fov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția I corecțională, eu No. 3,412, din 10 Decembre 1876, care condamnă pe Dumi- tru lonescu, din comuna Bucuresci, distric- tul Ilfov, de anî 14, fără profesiune, la în- chisâre pe termen de una lună, pentru furt, delict prevădut și pedepsit de art 308 din cod. penal. Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la VăcărescI. a primi și re- ține pe sui numitul, și a face a i se ese- cuta sus citata pedâpsă, al cărei termen se va calcula de la arestare și la espirare se va libera. Dat în Bucuresci, la 3 Martie 1877. No. 6 746. In numele legei și al M. S. Domni- torului , Noî primul-procuror al tribunalului Il- fov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția II corecțională , cu No. 686 , din 5 Martie 1876 , care condamnă pe Jifcu StefanovicI, din comuna Bucuresci, dis- trictul Ilfov, de anî major, de profesiune fotograf, la închisâre pe termen de două luni, pentru bătae, delict prevâdut și pe- depsit de art. 238 din codul penal. Mandăm și ordonăm directorului peni- tenciarului de la Văcărescî. a primi și re- ține pe sus-numitul. și a face a i se ese- cuta sus-citata pedâpsă, al căreî termen se va calcula de la arestare și la espirare se va libera. Dat în Bucurescî, la 26 Ianuarie 1877. No. 2.522. In numele legeî și al M. S. Domni- torului , Noî primul-procuror al tribunalului Il- fov, în virtutea sentinței acestui tribunal, secția II corecțională , cu No. 233, din 8 Februarie 1873 , care condamnă pe losef Guiaș, din comuna Bucurescî , districtul Ilfov, de anî major, de profesiune ferar, la închisâre pe termen de una