No. 91 OHin^r 2: iner - IK77 MONl । OHIiL OFICIAL A lj KUlîi aNI EI ABONAMENTUL. PE AS, TREI-DECI șl știSE : Ș^SE LUNI, 20 LEI (Antâju Ianuarie ți ântâiu Iulie) ANUNCTURILB: LINIA DE TREI-țECI LITERE TUI-PBOI BAMI (inserarea II-a și mal departe, M fc.) Prețul unei publicații judiciare, P^nR la eincî-Șeci linii, cinei leî; eră maî > mare de cinei-scința u’ țntitdrple coflmnjcăr^.jtjeq 378 MONITORUL ~FIO1AL AL ROMÂNIEI 22 Apnne (4 Mani) 1877 Adresa D-luî ministru de interne prin care face cunoscut că D. senator colonel Filitis este chemat în serviciul activ la statul-major domnesc. Senatul declară vacant colegiul II de Ialomița, representatde D. colonel Filitis. Adresa prin care se comunică dosarul alegereî universitățeî de Iași. (Se trămite secțiune! verificătâre). D. senator lân Brătianu declară că op- teză pentru colegiul I de Vlașea. (Se declară vacante colegiurile I de Ba- cău, Dorohoiu și Olt). D. senator D. Brătianu declară că op- teză pentru colegiul II de Covurluiti (Se declară vacante colegiurile II de Gorjiu și Mehedinți). D. ministrujustițiel comunică domnes- cul mesagiu în alăturare cu proiectul de ege pentru regularea prin compturî a sumei de leî 919,710 banî 95 dată de guvernul Rus în comptul veniturilor bu nurilor Monastirilor situate în Basarabia. Se va tipări și împărți la secțiuni. D. ministru de resbel comunică domnes- cul mesagiu în alăturare cu projectul de lege pentru deschiderea creditului de 1,088,000 leî pentru acoperirea cheltueli- lor de mobili sare a armatei în luna cu- rentă. D. ministru cere urgența care se adoptă le Senat. La ordinea ^ileY fiind votarea în total a legeî de rechisițiunl și guvernul decla- rând că aderă la modificările făcute de Senat, se pune la vot legea în total prin bile, și se adoptă cu majoritatea de 37 "oturl contra 3 Se supendâ ședința pentru 5 minute. La redeschidere, se procepe la alegerea comisiune! de răspuns la mesagiul Tronu- lui și întrunesc majoritatea sufragiilor: D. Dimitrie Ghica 34 voturi. „ Roseti Bălănescu 27 „ „ Adamachi Vasile 22 „ „ Giani Alexandru 34 „ „ Păcleanu Nicolae 27 „ Se procede la alegerea unul D. membru .a casa de pensiuni, și e;te ales D. colo- nel N. Arion cu majoritatea de 37 voturi. La comitetul venire! bunurilor Statu- lui se alege la primul scrutin D. Cămără- șescu cu 34 voturi și la al 2-a D. Mauo- lescu cu 22 voturi. La casa de depuneri și consemnațiuni se aleg D. Bibescu cu 33 voturi, D. Cor- nescu cu 30 și D. D. Brătianu cu 24 vo- turi. La comitetul pentru supravegherea îm- prumutului de 42 7? miliâne, sunt aleși D. D Ghica cu 32 voturi și D- Sturdza cu 35 la ânteiul scrutin, D. Giani cu 27 vo- turi Delanu cu 25, D. D. Fotino, cu 25, și Pișcă cu 21 la al douilea scrutin. La comitetul domenial rural este ales D. Cămărășescu cu 27 voturi. La comisiunea pentru revisuirea case-r lor publice, se aleg D. Șeicaru cu 26 vo- turi, Manolescu cu 25 și Bădescu cu 24. Orele fiind înaintate, D. vice-preșe linte ridică ședința și anunță pe cea viitore pentru a doua Zi, 20 curent. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA. Ședința de Ia 19 Martie, 1877<— ’reședenția D-lul președinte 6. A. Ro- setti, asistat de D-nilsecretarl M. Buri- leanu, I. Lățescu și I. Carabatescu. (Urmare încă de la 9 Decembre. 1871 esistă uă circulare a ministrului de interne cu No. 16 757, prin care se ordonă prefecților de a numai îngădui în întreg județul lor să se percâpă do la ori-ce contribuabil ver uă dare fără să fie votată de Corpurile Legiuitâre; Dosarul No. 53, pag. 28/, tot- uădată ministerul de interne, prin ordi- nul cu No. 4536 din 21 Martifi, adică a doua-tji după conflict, amintesce prefec- tului de Vlașea acestă circulare, ’l însăr- clnâ^ă să cercetede în districtul său ce anume dări se înplinesc peste acele votate de Corpurile Legiuitâre de către verl-cine. sau cu verl-ce altă încuviințare de cât a- ceia a Corpurilor Legiuitâre, și să’I ra- porteze. După cum constată însuși ministrul de interne prin ordinul No. 5240 din 31 Martifi 1873, adresat prefectului de Vlaș- ca, administrațiunea a fost prevenită de către primărie cu mult mal ’nainte de răs- câlă, despre nemulțumirea bivolarilor cu regulamentul și darea ce li s’a impus. Bivolarii vă^endu-se amenințați de di- sul regulament ilegal, de acel staroste im pus cu drept de a ținea registru de învo- ieli, de a le esecuta cu ajutorul autorități- lor și, mal ales, amenințați de imposite ilegale, cari de și erafl numai de doul bani de chilă se puteafi urca cu finele anului la sute de galbeni; la 18 Martie spre sâra s’au adunat îa câtă de vr’uă două sute,— âră după procurorul general al curțel de Bucuresci în număr de vr’uă cinci sute inși,—înaintea autoritățel comunale, ce- rând desființarea regulamentului. Somați fiind a se înprăscia, nu se supun. Atunci s’a ordonat pontonierilor a merge asupra lor. Bivolarii se apără cum pot; apoi se răspândesc. Peste nâpte se fac câte-va a- restărl. In diua de 19 Martie diminâță, pe la 7 ore, vr’uă 200 bivolari se adunară înaintea poliției, apoi înaintea casei pre- fectului, cerând eliberarea celor arestați îu săra precedinte. Procurorul general le ăspunde că acâsta este treba justiției, In- tervin pentru cei arestați, la însuși minis- trul din Bucuresci, cetățenii cei mai de frunte din Giurgiu. Tâte în deșert. Pro- curorul-general aduce pontonierl. Bivola ril continuă â cere liberarea celor ares tați, ori, dâcă nu, să’I arestese și pe el pe toți, fiind-că toți au comis aceâșl faptă. Intervine ordinul sub No. 2 895, dat în acea di de 19 Martie 1873. de ministerul de comerț și lucrări publice, prin care face cunoscut prefectului de Vlaș a, că a aflat se vede din svon public, că bivolarii nu se supun la plata taxei de un ban de chilă pentru transport la Dunăre — taxă înfiin- țată prin regulamentul camerei de comerț —mustră pe prefect cum de nu-1 însciin- țâză despre asemenea fapte, și în fine, or- donă a suspenda provisoriă acâstă taxă, raportând împregiurările. (Dosar. No. 75 al ministerului de comerț, p. 11). începutul luptei din Ziua de 20 Martie este descris de D. major Carp, în intero- gatoriul ce i s’a luat de D. jude de ins- trucțiune Pupuleanu, trămis ad-hoc din Bucuresci, îndată după luptă. D. Carp depune îu modul următor: „La 11 ore a venit în Giurgiu Îndată ce a sosit a venit cu mama D-s61e. la lo- cuința sa. De acolo s’a dus la casarmă. trecând prin piață—unde a vMut că pon- tonieril sisiaîi concentrați ac»lo. După mal multe curse făcute în oraș, /a întors ârășl a-casă; apoi a luat revolverul și s’a dus pe jos în piață, cu scop de a lua co manda companiei de pontonierl. La sosi rea sa în piață trupele erafi plecate în dreptul garel, și acolo erafi numai D, pro- curor-general și D. prefect în trăsură; s’a dus lângă D-lor, unde ’l a ; si s a nân- doul că D. general Florescu a dat ordin că să-I dea tot concursul. Atunci D. Car; găsind uă trăsură slobodă, s’a urcat într’- ânsa și s’a dus după trăsura D-lor, până în dreptul companiei de pontonierl, unde oprindu-se, s’a dat jos. V^ând. că trăsura prefectului se opresce, s’a dus și D-lul a colo, unde D. procuror-general strigase ca să vină trei din bivolari spre a se înțe- lege ce voiesc, pentru că nu putea vorbi cu toții, fiind prea mulțl; pe când vorbia cu acei trei D. procuror-general se necă jise și a apucat de pept p iu in ce trei; îutorcându-se către D major Carp ’I a Zis cuvintele următâre : „D-le r a r, ve invit a lua prisonier pe acest iudivid.“ Atunci fără să mal am timp a pune mâna pe acela, safi a chiăma ceva soldați, au auZit pe bivolari strigând : „pe ei, mă !“ și îndată au început să dea focuri, să a- runce cu ciomege și cu pietre. D-luî având revolverul îu mână a dat în grupă tâte fo- curile, și îa acel timp bivolarii ’l aii lovit peste piciâre cn ciomegele, peste cap, peste mâini, până când a căZut jos¹ (Ve- di dosar. No. 29 din 1873 al curțel cu jurați din Vlașea, p. 250). In cât despre locul unde s’a petrecut, 22 Aprilie (4 Maiii) 1877 MONITORCL OFICIAL AL ROMÂNIE 2679 în mare parte, conflictul și unde s’a dis că s’a adunat bivolari! spre a face rescâlă, esistă raportul prefectului de Vlașca No. 4,229 din Aprilie 18/3. adresat ministru- lui de interne, din care se vede că acâstă adunare a bivolarilor în piață, s’a făcut și s’a urmat de mai mult timp acolo; de dre- ce în piață, mal ales Duminicile și săr- bătorile se făceaii tecmelele de transpor- turi cu comercianțil de cereale. (Dosarul prefecturei de Vlașca, No. 53, p. 37). Atât din raportul majorului Bănescu a- dresat colonelului Cruțescu, cât și din do- sar. ministerului justiției No. 273 din 1873, pag. 17, se vede că la începerea a- cestul conflict a fost faciă procurorul de secțiă al curțel, Călinescu, care în cele din urmă a plecat spre a face loc procu- rorelul-general lorgulescu, după cum re- sultă din raportul acestuia sub No. 4,261 de la 2 Maiu 1873. Procurorul-general vrând a esplica mi- nistrului justiției presența procurorelul de secțiă Călinescu la Giurgiu, (în diua de 18 și 19 Martie, când a dat ordin ca armata ce se afla în piața Giurgiului să nu dea în popor, spre a nu se agrava lu- crurile mai mult), aretă că acest procuror Călinescu avea uă misiune la Turnu-Mă- gurele âră nu la Giurgiu, spre a susține uă acusațiune de deturnări de bani publi- ci înaintea curțel cu jurați, și că sosind D-sa—procurorul-general—în diua de 18 Martie, la Giurgiu, ’I a dat o din să plece imed-at, ceea ce ași făcut, pornind cu va- porul de diminâță. (Dos. minister, justi- ției, p. 17). In dosarul ministerul de resbel No. 79 din anul 1873, găsim raportul D-luî ma- jor Bănescu, comandantul garnisântl ora- șului Giurgiu, No. 414 din 20 Martie 1873, urmat către D. colonel Cruțescu, prin care, dnpă ce ’I face istoricul tulbu- Tărei de la Giurgiu și modul în care D-sa a operat ca comandant al trupelor din Giur- giu, cu acâstă ocasiune, adaogă : „A doua di, luniu 19.......tulburătorii opuindu-se, ba chiar întrebuințând și pari, lovind pe soldați, soldații aii fost siliți a se apăra, și parte din ei att și lovit cu pa- turi de pușcă pe parte din tulburătorii ce eraii mult îndrăsnețî. Deodată s’a preseu- tat D. procuror de secțiune Călinescu în balconul otelului de Paris, strigând de a nu lovi pe tulburători. Aurind ei acâsta. s’aii încuragiat și mal mult. Cu tdte aces- tea făcându-ml datoria la care eram chiă- mat, am reușit a ’I împrăscia, mai ares- tând încă un număr de 7, d’împreună cu parii ce aveau iu mană șipe cari nu voiau a ’I lăsa. D. procuror Călinescu a interve- nit din noti de a trămite trupa la casar- mă; am esecutat și acum.“ Și mai la vale : „A doua di de diminâță, 20 Martitt ... fiind anunciat și D. prefect și D. procurur general, am plecat din nott însocind și pe aceștia și ’i-am găsit transportați la bari- era oborului, întruniți ca la vre-uă 300. Aci eratt mai mult agitați. După somațiu- nile făcute de D. procuror și D. prefect, neputând nici acum să’l fac să înțeleagă, ne-am înapoiat așteptând ordinele supe- riâre. „La ora 12 ¹/« viind D. procuror si D. prefect, mî-att încredințat telegrama D-lnl ministru de resbel în care ordona împrăs- ciarea acestor revoltanțl cu or’t-ce pret.u (Pag. 65, dos. 79). D. maior Bănescu, cbiămat la interoga- torifi înaintea comitetului, în dioa de 16 August, a. c , a mănținut cele înaintate prin raportul citat mal sus, adăogând: că Duminecă la 18 Martiii. anul 1873 pri- mind uă adresă de la procurorul legal,— pe care a presintat’o comitetului — și în care adresă i se cerea un număr de 30 că- lărași pentru a potoli uă rescâll ce se dice că era la primărie; D-sa a și dat un număr de 30 pontonierl, fiind că lip- seatt călărași, și s’a potolit prelinsa res- câlă fără nimic, cu deosebire că pro- curorul a arestat vro-uă patru din acel âmenl. Tâtă nâptea n’a mal fost nimic. A doua di însă de diminâță pe la 7 ore, D-sa fiind însciințat de polițiă că âră s’aii adunat, a dat ordin unul pluton de ponto- nierî și âră ’l-a împrăsciat. Tâtă dioa și penă la 20 n’a mal fost nimic. In dioa de 20, bivolarii s’au adunat âră-șl afară din barieră ca în număr de 100, cam pe la șâpte sau opt ore. D-sa s’a dus între deu- șiî și cu căpitanul Vasiliu, după cererea D-lul procuror, și ’l-a somat să se retra- gă, și el ’l-afi respuns că nu fac nimic, precum e și adevărat că nu făceatt nimic, și D-sa ’l-a lăsat. Pe la ora 9 a venit de la Bucuresci prefectul Costacopolu și cu procurorul-general lorgulescu; mal adău- gând eă, îndată ce a sosit în dioa de 20 D. procuror-general lorgulescu a tras la D. prefect, a chemat pe bivolari acolo, le-a făcut nisce promisiuni pe cari bivo- larii ascultându-le, s’afi întors âră-șl la barieră fără a face nimic; că procurorul- general, fiind majorul Bănescu pus la dis- posițiunea sa printr’uă depeșe a D-lui mi- nistru Fiorescu, pe care ’l-a dal’o prefec- tul în acea și care glăsuesce : „Apriu 1, 1874. D-lul major Băueseu. „De vreme ce după uă răbdare de tel dile „turburătorii continuă de a se întruni și „afi îudrăsnit a sparge chiar arestul po- „lițief, chiemat fiind de D. procuror-ge- „neral, mergeți cu compania de pontonierl „si cu escadronul de roșiori și, după ce „procurorul va face somațiunile legale și „nu se vor supune, roșiorii vor năvăli a- „supră-le făcând prisonierl pe cel mal „îndărătnici, cari se vor aresta după dis- „posițiunile D-lul procuror-general. „Compania de pontonierl va întrebuința „la cea d’ântâifi agresiune asupră-le baio- „neta și la nevoie chiar focuri. MS refer „la prudența D-v. ca să apreciați tâte a- „ceste fase, dar sub nici un precifi să nu „mal îngăduiți continuarea unor asemenea „lucruri. La arest nu înțeleg cum santi- „nela nu a întrebuințat arma și turburăto- „ril afi putut lua pe arestanțl. Țineți-mtt „în curent de cea mal mică mișcare pre- „cum și de resultatele co veți obține. „Doresc a cundsee conduita ce va fi avut „în acâstă împrejurare âmenil de diferi- „tele grade, âră mal cu sâmă oficierii. „Major Carp, de se va întâmpla tot acolo, „vg remâne spre a vS asista în tâte oca- „siunile. — Ministru de resbel, general „Fiorescu.“ — (Vedi dos. comit. No. 8 pag 32); - ’l-a dis să ducă trupele în piață; că D procuror a avansat pe strada aceea că- tre bivolari și, după cererea sa. majorul Bănes iu ’l-a urmat cu trupele; că la uă distanță de vre-uă sută cincl-deel metri de bivolari, a chiemat trei din el ca să parlamenteze, a strigat la dânșii ca să’l sfătuescă pe cei-alți să se retragă, și tot uă-dată apucând pe unul de pept l’a dat pe mâna poliției; că în același timp pro- curorul-general adresându-se la majorul Bănescu ’l-a spus să esecute ordinul D-lul general Fiorescu ce’i avea; că a și dat în consecință ordin escadronulul de roșiori să șarjeze pentru ca să’l împrăștie; că cavaleria a făcut câțl-va pași spre el și apoi s’a întors înapoi, de âre-ce s’afi spe- riat caii; că îu acestă mișcare a dat peste pontonierl, cari erafi ca la 300 pași îndă- răt, și fiind strada strimtă, nu ’șl afi putut deschide șirurile ca să le facă loc. și prin urmare s’aii risipit în desordine; că atunci bivolarii înaintând pontonieril aii tras focuii, în urma cărora afi remas morțl pe loc trei sau patru și vre-uă 6 răniți,—cel alți toți s’aii împrăsciat; că dintre trupe a murit un caporal de roșiori, și un ponto- nier a fost pucin contusionat la ochiti lân- gă tâmplă de alice; că chiar mârtea capo- ralului a provenit din împușcarea pe la spate, majorul Bănescu închipuindu’șl că acel caporal a putut fi lovit din greșâlă de camaradil sSI și acâsta cu atât mal mult că fiind cădut cu facia spre bivolari și rana fiind enormă la intrarea glonțului prin par- tea despre câfă, resulta că glonțul venâ din partea opusă bivolarilor, și focul tras de la uă prea mică distanță;—că îu cât pen tru pontonier, se crede că focul a fost tras din uă prăvălie de blănărie; că nu a v^du L nici s’a găsit la vre unul din bivolari ar- me. (Pag. 30—29 dos. No. 8 al comite- tului). D. major Bănescu, asupra întrebării ce i s’a mai pus de comitet dâcă D-lul, fără un espres ordin al ministrului de resbel ar fi usat de putere și focuri, și dâcă a crezut că forța publică era necesară pen tru a ajunge la potolirea conflictului în a- cest mod? — A râspuus că acesta se vede chiar din procedura ce a urmat; căci îa 22 Aprilie (4 Maifl) 1877 2680 timp de 48 ore a întiebuințat parte din trupe, după cererea guvernului local, nu-¹ maî să’l împrăscie, fără a întrebuința fo- curi saii baioneta; având convingerea că urinând tot ast-fel. mal cu semă după re- tragerea taxei pentru care se sculaseră bivolarii conflictul avea să fie potolit fără vărsare de sânge. Același major asupra întrebării ce i s’a mal pus: dâcă a făcut cunoscut — înainte de a primi depeșile prin cari era pus la disposițiunea procuroruluî-general — mi- nistrului sfu situațiunea turburărilor și gravitatea lor; a respuns categoric că a ținut pe ministru în curent, de la ântâiul moment și ’I a arătat că nu e trebuință de concentrarea trupelor; că chiar după tâte ordinele ce avea de a concentra trei sute de dorobanți și una sută de călărași, cre- zând că cașul nu era atât de grav, a res- puns tot d’auna că sunt destul de sufici- ente trupele aflate în garnisonă și că nu este nevoiă de măsuri violente, și numaî în dioa de 20 Martifl, după restabilirea ordine! în urma unul ordin espres al co- mandantului de divisie, a concentrat un număr âre-care de dorobanț! și călărași. (Pag. 39, dosar, comitetului No. 8) Fostul ministru de interne, prevenitul L. Catargi, prin adresa cu No. 535 din 21 Martifl 1873. adică a doua di după vărsarea sângelui, face cunoscut colegu- lui său de la camereifl că taxa de doul leî la kilă, ce camera de comercifl a im- pus în Giurgiu a se percepe de către sta- roste atât de la profesioniștii bivolari cât și de la comercianți, trebue a fi votată nai ânteifl Je Corpurile Legiuitâre, con- ’orm art 110 din Constituțiune, și tot-uă lată ’I râgă să ia grabnice măsuri ca tâte axele de asemenea natură pusă de Came- rele de comercifl să se oprâscă da a se maî.împlini penă nu vor fi votate de Cor- purile Legiuitâre. (Pag. 191, dosar. 75.) Același ministru de interne prin adresa No. 5360 din 3 Aprilitt 1873. către pre- ectul de Vlașca, ’l mustră pentru puțina ,a prevedere, și adaogă : că dâcă admi- nistrațiunea locală ar fi luat măsuri pen- .ru întâmpinarea răului, conflictul s’ar fi putut întâmpina; însă cu deose ire poli- țaiul orașului, care trebuia să aibă rolul principal în acâstă cestiune. departe de a’șl îndeplini datoriile, a întârdiat chiar publicarea unor desmințirî făcute de Ca- mera de comercifl,— pentru care a și fost destituit. (Dosarul pref.. pag. No. 52.) Prin circulara No. 4,918, din 11 Maifl 1873, ministrul de comercifl, după deș- teptarea ce ’I a făcut colegul săfl de la in- terne, scrie prefecților de laBuzSfl, Brăila, Vâlcea, Mehedinți, Covurluifl, Vlașca, Te- eorman și Ialomița, că a aflat din diferite aporturi că stărostiile înființate sub Re- gulamentul organic se manțin în acele ju- ețe; că aceste disposițiunî regulamentare nu concordâsă cu noua legislațiune a ță- ONITORUL OFICIAL AL KOMANDEJ reî și că instituțiunea corporațiunilor nefiind prevădută nicî în legea comunală, nicî în legea Camerelor de comercifl mi- nisterul nu le pâte recunâsce; și în acest mod regulamentele ce a aprobat în unele județe pentru administrațiunea lor, vor remânea în nelucrare. (Pag. 195, dos. 75). Singură acestă circulară este îndestu- lătâre a ne proba cât de ușor a procedat directorul fostului ministru N. Crețulescu, cârd în dioa de 2 Februarifl 1872 a con- firmat pur și simplu prin ordinul cu No, 1,029, regulamentul ce ’l-a presintat Ca- mera de comercifl a județului Vlașca cu raportul No. 7, regulamentul elaborat peu- tru cărăușii transportatori de cereale la porturi. (Dosarul aceluiași minister No. 174. pag. 6 și 8). Circulara No. 3.540 din 4 Aprilifl 1873, adresată tuturor pre- fecților de D-nu Crețulescu, probâză până la evidență că, atunci când s’a confir- mat fatalul regulament al Camerei de co- mercifl din Giurgiu, guvernul avea con- vingerea că confirmă uă mesură anti-con- stituțională și prevădută numai prin re- gulamentul organic de dincâcl de Milcov, art. 84, și de dincolo de' Milcov, art. 89 și 104; uă mesură neadmisă de n ma sta- re de lucruri stabilită îo Țeră Căci în- suși ministrul dice în acâstă circulară : „Aceste disposițiunî regulamentare nea- „brogate âncă, se mănțin și până acum; „și ast-fel acele stărostil funcționâză ân- „că în multe julețe, unele dupe regula- „mente întocmite de Camera de comercifl, „și altele dupe usul dobândit diu vechi- „me , și pe aceste base se percep de că- „tre stărostil și âre-carî taxe de la cor- „poranî în folosul cutieî stărostieî; și „fiind-că ministerul doresee a sci dâca și „îu acel județ sunt înființați starosti asu- „pra tuturor corporațiunilor de negută- „terl și meseriași din orașul de reședință „și din târgurile din județ, și dâcă stăro- „stiile percep niscarî-va taxe de la cor- „poranl și care anume, vă invit, D-le pre- „fect, a vă informa. (Pag. 191, dos. 75).“ Consiliul de miniștri, prin procesul- verbal de la 27 luniu 1873. constată, la rândul sefl, că dupe legile în vigâre ta- xele ce stărostiile corporațiunilor ce func- țiunâză în țâră, percep în folosul lor, nu sunt permise a se impune contribuabili- lor; căcî stărostiile, dupe legile în vigâ- re, sunt desființate și înlocuite prin ins- tituirea Camerelor de comercifl; și prin urmare consiliul — motivat de referatul ministrului de interne No. 9473, și în u- nire cu opiniunea acelnl D. ministru — încuviințezi desființarea stărostielor e- sistinte âncă în Țâră, precum și regula- mentele ce sunt făcute pentru administra- rea lor prdprindu-se a se maî percepe îu fiitor nici un ban de la meseriași și in- dustriași, remănând a se înființa Camere de comercifl în tâte districtele, conform legiî din anul 1864. (Pag. 268, dos. 75). Acest proces-verbal a căruî aducere la îndeplinire s’a delegat ministrul de in- terne care nu era competent în materiă de comercifl și lucrări publice, și care se vede subscris numai de miniștri : L. Ca- targi, V. Boerescu, Chr. Tel și I. Flore- scu este proba cea maî peremtoriă des pre ilegalitatea și neconstituționalitatea taxei ce s’a impus industriașilor bivolari din Giurgiu, de către Camera de eomer- ciu locală prin regulamentul sefl. Prin ordinul sub No 2180 din 21 Mar- tie 1873. în urmarea conflictului de la Giurgiu, D ministru Crețulescu delâgă pe D. Niculescu. director-general al mi- nisterului sefl, spre a face uă anchetă la Giurgiu și a se încredința în ființa pre- fectului. a primarului comunei și preșe- dintelui Cameril de comercifl, dâcă numi- rea starostelui s’a făcut de primăriă, con- form ordinului ce i s’a dat sâfl de către Camera de comercifl, și în acest din ur- mă cas. dupe ce disposițil; dâcă staros- tele a intrat în esercițiul funcțiunii sâle împreună cu membrii și când anume; de către cine s’a spus corporauilor că la a- legerea starostelui afl să plătâscă 80 leî. când vorbă n’a fost de la alegere, căci starostele era numit, și când în regula- ment nu se face mențiune de acea sumă ; dâcă regulamentul s’a pus sâu nu în lu- crare, și dâca nu din reaua lui aplicare de către cel în drept s’a provocat acel conflict; și dâca provocarea conflictului a venit din acâstă cestiă sâu alte motive. (Pag. 76, dosar. 75). Acâstă anchetă ministrul a numit’o uu- maî dupe ce s’a informat că conflictul s’a iscat din causă că bivolarilor li s’a spus că cu alegerea starostelui ana plăti câte 80 leî. Raportul aceluiaș D. director, priimit de D. ministru la 23 Martie 1873 cons- t tă că dupe ce a făcut uă minuțiâsă an- chetă în facia locului, Marți la 20 Mar- tie, (diua măcelului) întrunindu-se bivo- larii a treia âră, afl aretat a lor mulțămi- re pentru suspendarea taxei, și afl cerut a se libera cel arestați în cele duoâ <Țil e precedinte, intervenind întru acâsta atât D. Lazăr Anghelescu, cât și D. Panait Dimitriu, persâne cu stare și de consi- derațiune în județ, povățuind liberarea a- restaților pe garanțiă; însă că D. procu- ror general nu le-a acordat acest benefi- ciu; și că D-nu Angelescu ’l-a deelarat D-luî Nicolescu că a telegrafiat la Bucu- rescî chiar ministrului de interne și celui al justiției ca să se primâscă liberarea pe garanțiă, ceea ce este constant și ceea-ce de s’ar fi priimit, — de âre-ce după cum constată D. Niculescu prin raportul sefl : pene aci mișcarea ce sta fost făcut, n’a- vea nici uă importanță, — negreșit că se .înlătură vârsarea de sânge. (Pag. 81 dos. 75). ¹ In privirea altor dări ilegale ce se îm SS Aprilie (4 Maifi) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI plineau, esistă cercetarea ce s’a făcut îa județul Vlașca de către prefect și sub- prefecțl. Din acesta se cons'ată că în fiă- care comună și în fiă-care plasă se pre- leva de către perceptorii locali uă mulți- me de dări estra-legale de pe la locui- tori, sub numire de învoială, bani, pro- ducte, dile de muncă etc , piste salariul prevădut perceptorilor în bugetele comu- nale, și acâsta cu scirea administrațiunil, de 6re-ee acele învoieli abusive și onerfi- se pentru locuitori, se văd legalisate de către comunele respective; dr altele e ne- contestat că sunt și nelegalisate. In adevăr : la comuna PrAzba erafi în- datorați locuitorii a da perceptorului, pe- ste Idfa preverjutâ îu bani, de fiă-care contribuabil : câte Iei v chl 9, (Jece oca grâu s6Q porumb și câte un puia de găi- nă. (Dos. pref. Vlașca No. 53. pag. 55). La comuna Cătunul, erau îndatorați lo- cuitorii a da perceptorului, peste lâfa din budget, câte lei vechi 9 de fiă-care fan.iliă înscrisă în rolul general al con- tribuțiunilor format pe periodul de cinci ani. (Ve^I dos No. 53, pag. 56). La comuna FerbințiI, erati îndatorați locuitorii a da perceptorului, peste Idfa prevăzută în budget, câte lei vechi 6 de fiă-care contribuabil pe an. (Pag. 57, dos. pref. No. 53) La comuna Glavaciog, erau îndatorați locuitorii a da perceptorului, peste lâfa din budget, câte duol sfanți pe an. (Vedi dos. No. 53 pag. 58). La comuna Negrenil, erau îndatorați locuitorii a’l mal da perceptorului câte șâse oca grâfi de fiă-care familiă. (Vedi dos. No. 53, pag. 59) La comuna Scurtu, erafi îndatorați lo- cuitorii a da perceptorului, peste 16fa prevfidută în budget, câte dece oca grâfi e fiă-care locuitor în genere, și câte un paifi de găină pe fiă-care an, seu în bani: câte 6 lei vechi pentru grâfi și V₂ sfanț pentru puifi. (D s No 53, pag. 60). La comuna Talpa-Bâscovenil, erafi în- datorați locuitorii a da perceptorului, pe- ste lefa preveijută în budget, câte lei 4 și 20 parale de fiă-care familiă și câte ă cercetăm ddcă a res- pectat, măcar banul public. CAPITOLUL II. Risipa, și deturnarp de bani publici. I. Trămiterea D nel Marquardt, pro- fesore la șcdla centrală de fete din ca- pitală și a D-nel Băicoiann, directore» școlel centrale de fete din Bucuresci, cea ân'e ii îu Ger- mania, eră cea de-a duoa în Svițer^. Prin adresa ministru ui Maioreseu No. 4,887, din 12 lunifi 1875, se pune la dis- posițiunea D-nel Maria Marquardt, pro- fesdre îa scdla centrală de fete din capi- tală, lei nuol 700, spre a merge dip par- cea ministerului în Germania pentru stu- diarea mal multor stabilimente de învăță- tură. Prin ordinul No. 4 188 din anul 1875 sî trămite D-na Băicoianu. directdrea scdlel centrale de fete din Bucuresci în Svițera, spre a ’I face uu raport despre scdlele normale de fete d’acolo. Am avut îu vedere budgetul ministeru- lui cultelor și instrucțiune! publice pe anul 1875. In acest budget, nu esistă nici un para- graf afectat pentru asemenea misiuni ; probă de acdsta e că Însuși ministrul Ma- iorescu, ordonanțând plata acestor 1,400 lei, prin mandatele No. 4.418 și 4.419 din 1875, a dispus a șe libera banii din partea I, cap. II, §. 2, art. 24, cati pri- vesc la „stipendiele studenților bursieri „de la facultățile din străinătate." Prin acesta nu numai că fostul minstru T. Maioreseu a comis uă adevărată lisipă de bani publici—de dre-ce nu s’a justifi- cat prin nimic nici utilitatea acestor m‘ sinul, nici resultatele ce ele au produs ddră s’a violat în modul cel mal fligrat art. 33 din legea asupra comptabilitățel generale a Statului, car dice: „Sumele afectate de lege la cheltuia la unul capitol, nu se pdte întrebuința la cheltuiala unal alt capitol; asemenea și suma afectată la un articol, nu se pdte în- trebuința la cheltuiala unul al aiticol. (A necsa, pag. 307).“ Prin urmare a făcut și uu viriment II. Suma de 2,000 lei răspunsă D-in D-r. Cremuitz. Prin ordonanța No. 47, din 11 Apriliu 1875 prevenitul Maioreseu autorisă pe D. șef al divisiunel comptabilitățel ca, din fondul prevddut arf- 156 asupra bud- getului pe 1874, să emită un mandat în suma de lei 2,000 pe numele D-lul ban- cher Ștefan loanide, spre a ’I pune la dis posițiunea persdnel ce i se va desemna, pentru cumpărare de calcografil de la Ber lin, Dresda și Paris, plătindu-i-se și a giul de 1%. Acelaș prevenit, la 10 lunifi 1875 i scris și subscris singur uă adresă către bancherul Ștefan loanide din B icurescl. fără număr și neîuvestită cu formele ce rute de legi, în coprinderea următdre „Suma de 2,000 LI ce aveți primită de mal înainte, cu procentele sMe, vfi invit să o puneți Ia disposițiunea D-lul G. Kremnitz, la Berlin, pentru cumpărarea de caleografil. — 10 lunifi, 1875 (Anexa, pap. 309).“ Chitanța D-lul Kremnitz se află în ori ginal în dosarul ministerului de culte No. 449 din 1875 în următdrea coprinlere. Ministerul de culte. 14 lunifi. Bein et Co. „Reies mark sechzehnhundert D. K. W • 2â Aprilie (4 Maiii) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI von d n Herren Bein et Co. ftir Rechnung des Rum. Cultusministerium auf Veran- lassjung dea Harm St. lonnide în Buka- rest richtig erhalten zu haben, beschei- nigen hiernjît doppelt ftirjeinfach gtiltig. -Berlin, den 23 țluni, 1875; 1,600 D. K. W.,—Georg Kremnitz“ Cu t6te acestea, ministerul cultelor și instrucțiunel publice cn adresa No. 447 de la 24 Imuariu 1877, râspundând laîu- trebarea ce i s’a făcut de către comitet prin adresa No. 538, ne-a încredințat că ; „După actele află'âte în dosareleminis- „teruluî, nu se vede a se fi adus în țâră „calcografiile despre cari tratâsă adresa „No. 538.“ Acest fapt al prevenitului Maiorescu constitue uă adevărată deturnare de bani publici, și prin urmare s’a făcut culpabil de penalitatea prevăzută prin art. 140 din codul penal, care dice: „Orl-ce perceptor, ori ce funcționar în- „sărcinat cu percepțiunea, crl-ce deposi- „tar sati comptabil public care va fi de- „turnat safi sustras bani publici safi pri- „vațl, safl efecte ținând loc de bani, safl „acte, titluri și alte lucruri mișcătârecarl „se vor afla în mâinile lui în puterea în- „sărcinărel sale, se va pedepsi cu maxi- „mum închisorel și cu interdicțiunea pe „timp mărginit, dâca lucrurile deturnate „safl sustrase vor fi de uă valâre de una „mie două sute lei în sus. „Dâcă valorile sustrase safl deturnate „sunt mal jos de una mie doue sute lei, „I edâpsa va fi închisârea de la un an penă „la doul. „Inambde aceste cașuri condemnatul „va perde dreptul la pensiune și se vade- „clara incapabil de a ocupa ori-ce fune- „țiune publică pe tâtă viața. < rl-ce jude- „cător, administrator, funcționar safl ofi- „ficer public, care va fi stricat, desființat, „sustras safl deturnat actele și titlurile al „cărora era depositar, safl cari i se înere- „dințase, sau comunicase în virtutea func- „țiunil sale, se va pedepsi cu maximum „închisorel și cu interdicția iea pe timp „mărginit so va declara și incapabil de „a ocupa funcțiune publică pe tâtă viața „penjend și dreptul de pensiune. „Ori-ce agenți safl însărcinați ori al gu- „vernulul, ori al depositarilor publici, „cari vor fi culpabili >le aceleași sustrac- ,țiunl, vor fi supuși la aceiași pedâpsă." III Deschiderea nuni credit estra- ordinar de 2,307 lei acordat prin jur- lalul consiliului de miniștri din 21 Îngust 1875, No. 6, destinat a acoperi hei tuielile făcute la congresul geo- grafic de Ia Paris Procesul-verbal al comisiunel de an- chetă parlamentară din 9 lulifl 1876, con- stată că procedând la cercetarea actelor relative la deschiderea creditului estra- idi nar de 2 307 lei, acordat prin jurnalul consiliului de miniștri mal sus citat, n’a găsit pentru acâsta nici uă piesă justifica- tivă, afară de simpla declarațiune a D-lul Vlădoianu, șef de biurofi la divisiunea scâ- lelor cum că: „Pe lângă cărțile coprinse în comptu- „rile librăriei Charles de Lagrave și Au- „guste Lozerrat, cari s’afl primit și plătit „din fondul dotațiunei scâlelor, conform „ordinului telegrafic înregistrat sub No „12 456 și a mandatului No. 7,012, a vâ- ndut că s’a mal adaos dece harțe a Fran- „ciel mal mari și dece mici, a cărora valâ- „re nu o cunâsce. Din hartele mari se mal „păstrâsă încă douâ, âră din cele mici „cinci; restul s’a împărțit pe la scoli.“ Telegrama D-lul Maiorescu, fost mmis- tră al cultelor, dată din Paris și înregis- trată la No. 12 436 din 1875, adresată D-lul Nica, directorul ministerului culte- lor, este în coprindere: Ordonance 2,000 francs, dotation âco- „les, pour acheter cartes gâographiques, „envoyez-moi tâlâgraphiqudment ban- „ques.“ Esistă adresa sub No. 30 a D-lul Ste- ian lânide, bancher din Bucuresci, aflată în dosarul ministerului cultelor și instruc- țiunel publice No. 449 din 1875, prin care depune chitanța D-lul ministru Ma- iorescu de primirea a 2,000 lei. numărați la Paris după adresa No. 6,292, din 26 lulifl 1875: „D-le ministru.—Am onâre a vâ înainta pe lângă acâsta chitanța D-lul ministru T. Maiorescu de fr. 2,000 ce ’l-am numâ - rat la Paris, conform ordinului D vâstră adresa No, 6,292, din 26 lulifl a. c. „Vâ mal rog să bine-voițî a face să mi se eliberese un mandat de lei 10—50 cos- tul a 1 !/ₜ depeșe la Paris ce am făcut pentru vârsarea a 1,500 fr. D-lor Al. La u- brior și G. Panu.' Primiți, etc —Ștefan loanide. D-sale D-luIministru cultelor și instruc- țiunel publice. Cuprinderea chitanței este acâsta: „Ministerul cultelor.—2 Aoflt.—Dupli- cata.—Paris, le 9 Aoflt, 1875. —Keși de messieurs I. I. Muller et C-iela s imma de deux miile francs, d’ordre de monsieur Ștefan loanide de Bucharest pour compt» de monsieur le ministre Titus Majoresco, dont quittance double ne valant que pour simple. B. P. F. 2,000. — T. Majoresco. Rue d’Argenson, No. 1. Președintele consiliului de miniștri prin adresa No. 814, din 21 lunifl 1875, a făcut însă cunoscut ministrului culte- lor că: „Consiliul miniștrilor în ședința sa de „la 20 lunifl curent, deliberând asupra re „feratnlul D-sale sub No. 3,662, prin care „cere deschiderea unul credit estra-ordi- | „nar pentru acoperirea cheltuielilor ce ur- „mâsă a se face cu esposițiunea geogra -385 „fică la Paris, a dat resoluțiunea utmă- „târe: „Consiliul de miniștri decide că, în ve- „derea împregiurărilor și a timpului prea „scurt, Statul Romanșă nu participe la esposițiunea geografică de la Paris. (A- nexa pag 309).“ Cum s’a făcut dâră acâs ă cheltuială ? In contra voinț’I consiliului de miniștri se vâl liberate de ministerul cultelor man- datul No. 6,527, în sumă de 2 307 lei, din 1 Septembre 1875 pe numele preve- nitului Maiorescu pentru acoperirea chel- tuielelor făcute cu ocasiunea congresului geografic internațional ținut la Paris în luliu și August 1875, si mandatul cu No 7 012, în sumă da 852 lei bani 94 din 17 Septembre 1875, pe numele D-lul Ște- fan loanid, bancher, spre achitarea sumei răspunsă de agenția Română din Paris, drept costul hartelor cumpărate pentru a- c st minister. (Vedi anexa). Faptul acesta al prevenitului T. Maio- rescu constitue uă adevărată deturnare și răsipă de bani publici, de âre-ce n’a fost autorisat a face acâstă cheltuială nici prin budgetul Statului, nici prin veri-un credit estra-ordinar; și prin urmare, s’a făcut culpabil de penalitateaprevâdută prin art 140 din cidul penal. IV. Revisoril ce luai! câte 500 lei pe lună, îu loc de 250 după budget. Fostul ministru al instrucțiunel Titu Maiorescu a numit pe următârele persâne: 1. A. Radu (Covurluifl-Brăila). 2. M. Theodosiade (Argeș-Muscel). 3. B. 1. Popescu (Doljiti-Romanați). 4. I. G. Bănesco (Cahul-Ismail-Bolgrad, 5. N. I. Filipide (B-t șanl-Sucâva) 6. I). Constantinescu (Vâlcea-Gorjiu). 7. M. Emiuescu (Iași-Vasluifi). 8. I. Eliade (Prahova-Buzâu ). 9. O. Barbescu (Putna-Râmnicu-Săra') revisorl școlari pe câte douâ județe, în contra disposițiunilor budgetului, dându- le salariu câte 500 lei pe lună, în loc de 250 ce era prevăd¹¹! >n budget, fără ca să esiste în dosarele ministerului veil-uă a- nume ordonanță sati altă disposițiune h gală. (Anexa pag. 314). Acâsta constitue uă răsipă de bani pu- blici pentru cari D. Maiorescu rămâne respundâtor înaintea Statului, căci prin călcarea legei budgetare, reducând numă- rul revisonlor de la 18 județe la jumătate înscris în budget, a vederat că ținta sa nu era rconomia, ci a favora pe acei ce ’i-a numit în acâstă dublă însărcinare Banii ce fie-care din acești revisorl a luat mal mult peste apuntamentele înscrise în bud- get, suut uă adevărată răsipă care cade în sarcina prevenitului. Fapta feste penabilă după art. 140 din codul penal, citat mal sus. (A vedea în dosarul comitetului No. 13 procesul-verbal al comisiei de anchetă parlamentară. Anexa pag. 314). 2686 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 22 Aprilie (4 Maiti) 1877 Acestă cheltuială nejnstificată constitue uă adevărată răsipă de bani pubici, cu care prevenitul rămâne răspuudător către Stat VI . huprniijiital făcut D-lnl M. Emi- lie .cn și ajutorul făcut D-luî I Slavici studențl la Universitatea do Viena și Berlin Esistă ordonanța No. 21, din 26 Apii- lie 1874, a prevenitului fost ministru de culte și instrucțiune publicăT.Maiorescu, prin care autorisă emiterea, pe numele a- gentulul financiar al acelui minister, a unul mandat în suma de 140 galbeni, din suma de lei 3,776, rămasă disponibilă din pensiunile mensuale prevăzute la art. 51, cap. 3, al budgetului pe 1873; din cari 40 galbeni să se trămită ca ajutor D-lui I. Slavici, student Ia Universitatea din Viena, și 100 galbeni D-lul Mihail Eminescu, student îu tilosofiă la Universi- tatea din Berlin, pentru depunerea docto- ratului și tesă, cu condițiune ca in urmă să se înapoeze ministerului acești una sută galbeni. (Anexa, pag 315). S’a văijlut mandatul No. 10,734, prin care se constată că acești bani s’au liberat. Priu acest fapt, preveni ul Maiorescu a comis uă adevărată răsipă de banii Sta- tului, dând cu împₜumut banii publici și cu termen nelimitat la favoriți de ai săi. Nici uă lege, nici un capitol din bud- get nu ’l autorisa a se constitui în casă de bancă și a face asemenea împrumuturi. VIL Cumpărarea de camee și petre gravate din Berlin. Esistă ordinul No. 28, prin care preve- nitul Maiorescu, fost ministru al cultelor și instrucțiunel publice, autorisă pe D. cap al divisiunel comptabilitățel a emite, pe numele bancherului Jacqnes I'oumay, un mandat în sumă de lei 900, invitându- se D. bancher ca, pentru acestă sumă, să trămită ministerului uă poliță calculată în taleri și plătibilă la Berlin purtătoru- lui el, pentru cumpărarea imitărilor de căințe și petre gravate dinmuseulde Ber- lin. (Anexa, pag. 315). S’a vădut mandatul cu No 5,485, prin care se constată că acestă sumă a fost eliberată. Asupra cererel ce s’a făcut de comitet, prin adresa cu No 102, D-lul ministru al cultelor și instrucțiune! publice, D-sa, prin adresa cu No. 8,813, respunde că îo minister actele cari să justifice întrebuin- țarea sumei acesteia nu esistă. (Anexa, pag. 315). Aș», dâră, cheltuiala acesta este rău făcută, și nu pâte fi considerată de cât ca uă răsipă de bani publici, pe care preve- nitul Maiorescu este dator a f restitui Sta- tului. V. Sumele luate deD Maiorescu pen- tru plata transportului în inspeețiu- nea sco elor. Esistă ordonanța aceluiași prevenit sub No. 19, din 13 Aprilie 1874, prin care dispune ca, pentru plata transportului săiî în'inspecțiunea scâlelor de peste Milcov pe timp de 8 dile, capul divisiunel comp- tabilitățel să emită un mandat în sumă de 320 lei, calculat a 40 lei pe di, din suma prevăzută în budgetul anului 1874 la art. 9 de la cap. I. S’a vădut și mandatul sub No. 2,485 din care se constată că D. Maiorescna primit acești bani. (Anexa, pag. 314 și 315). Ordonanța, tot a prevenitului Miiores- cu, sub No. 26, din 29 Noembre 18/4, prin care pentru cheltuielile de transport ce vor necesita cu ocasiunea in«pecțiunel ce are a face scâlelor din districtele de peste Olt și din Basarabia, autorisă pe D cap al divisiunel comptabilitățel a emite un mandat îu sumă de lei 1,500. (Anexa, pag. 314). Mandatul liberai sub No. 3,697 consta- ă că D. Maio eseu a primit acești bani. Prin ordonanța de sub No. 48 din 11 Aprilie 1875, prevenitul T. Maiorescu, fost ministru al instrucțiunel publice, au- torisă pe D. cap al divisiunel comptabi- litățel ca din fondul cheltuielilor de călă- torii, prevedut la art. 9 din budgetul lu- crător, să liberese un mandat pe numele D-lui agent financiar pentru 1 800 lei, spre întâmpinarea cheltuelilor de trans- port ce D-sa are a face cu ocasiunea in- specțiuuel scâlelor. (Anexa, pag. 314). S’a vădut și mandatul No. 2,729, prin care se constată că acești bani au fost e- 1 iberațl. Prin ordonanța sub No. 32, din 19 Sep- tembre 1874, pentru costulcheltuelilorde transport cu. ocasiunea revisiunel ce are a face prevenitul scâlelor din districtele Vâlcea Argeș, Muscel, etc , autorisă pe D. cap al divisiunel comptabilitățel a e- mite, pe numele ministrului, un mandat în sumă de lei 767, bani 40. (Anexa, pag. 314). S’a v64«t mandatul liberat sub No 6 934, prin care se constată că D. Maio- rescu a primit acești bani. Avem adresa ministerului cultelor și instrucțiunel publice cu No. 9,115, din 13 Septembre lo76, prin care încredin- tâză comitetul că, din lucrările aflate în dosare, nu se pâte constata nici când D. Maiorescu a făcut inspecțiunile pentru cari a primit banii de mai sus, nici că s’a justificat prin niscarî-va acte asemenea inspecțiunl; afară de suma de 320 frânt I, pentru care D. Maiorescu, prin uă simplă notiță făcută în registrul de ordonanțe, arată că a inspectat scâlele de Iași patru (jdle din Aprilie, la Cernăuți două (Iile și Uă di la Botoșani. (Vedl anexa). VIII. Cheltuell nenatorisate făcute cu mergerea D-lul Maiorescu la coii- gresul geografic diu Paris Esistă ordonanța No. 60, din 30 lunifi 1875, prin care prevenitul Maiorescu, fost ministru de culte și instrucțiune publică, autorisă a se emite un mandat în sumă de 1,500 lei, de Ia art. 11 din budgetul a. c., pentru cheltuelile de transport ale D-sale la congresul geografic din Paris, la care este trămis Cum și de cine? Mandatul No. 4,883 constată că suma acâsta a fost răspunsă. (Anexa pag. 315 și 309). Prin ordonanța No. 59, de la 30 lunifi 1875, același prevenit autorisă a se emite un alt mandat de lei 1,800, pe numele bancherului Ștefan lânide, de la care se va ceie uă poliță saiî epistolă plătibilă la Paris de către corespondintele D-sale, spre a se puue acea sumă la disposițiunea min,șirului Maiorescu pentru congresul geografic și arheologic din Paris. Mandatul No. 4,884 constată că suma de mai sus a fost eliberată. (Anexa, pag. 315 și 309). Jurnalul consiliului de miniș ri însă, citat mal sus, și încheiat în ședința de la 20 lunifi 1875, decide că, în vederea îm- pregiurărilor și timpului prea scurt, Sta- tul Român nu va participa la esposițiunea geografică de la Paris. Deră cine a ținut sâmă de acesta? In adevăr, prin adresa cu No. 8,435, din 30 August 1876, ministerul cultelor și in- strucțiunel încredințâză pe acest comitet că, în dosarele ministerului nu se găsesce nici uă însărcinare oficială dată D-lul Maiorescu, din partea guvernului, pentru a represintă țâra la congresul ge igrafic de la Paris, de și prevenitul a tjis că a fost însărcinat. (Anexa, pag. 315). In facia acestor acte, cheltuiala sume- lor ordonanțate prin cele două mandate m»I sus enumerate este și rămâne ilegală, și nu pote fi taxată de cât ca uă adevărată deturnare de bani publici, delict prevăzut și penat de art. 140 din codul penal. Terminând acest capitol, sunt dator să constat că ministerul cultelor și instruc- țiunel publice prin adresa No. 8 813, răs- pun^ătâre la uă alta asemenea a comite- tului, cu No. 102, din 14 August 1876, (prin care a fost rugat să se caute în do- sarele respective și să ne comunice dâca D. Maiorescu a depus niscarî-va piese jus- tificate pentru cheltuelile ordonanțate prin actele mal sus citate, și dâca asemenea piese vor fi esis ând să ni se trimită în original sau în copil legalisate). ne în- credințâză că alte acte, carî să justifice întrebuințarea sum lor mandatate după ordonanțele înaintate cu No. 7,546, nu esistă în minister, afară de două compturî (Supliment) 22 Aprilie (4 Maifi) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Supliment) 268’ duble, anexate la adresa agenției din Pa- ris No. 275 și cari se afiă în dosarul co- mitetului pag. 179, pentru justificarea unei sume de 844 lei, 50 bani. CAPITOLUL III. Călcarea altor legi, și regulamente de ad- ministrațiune publică. I. Stipendiile studenților de la facul- tățile diu străinătate și țâră. Prevenitul Titu Maiorescu, fost minis- tru al cultelor și instrucțiunel, a trămis 20 de bursieri la facultățile din străină- tate, în contra avisulul consiliului perma- nent, fără concursuri, fără esamene și, mulțl chiar, fără a fi terminat cursul se- cundar. (Vedi anexa) Acești 20 de bursieri primesc din casa Statului 39,790 lei, peste cele ce li se mal dă pentru spese de scâlă, diplome, etc. Art. 14 din legea instrucțiunel publice prescrie, în mod imperativ, că consiliul permanent va fi consultat, sub clausă de nulitate, asupra tuturor cestiunilor rela- tive la administrațiunea și direcțiunea in- strucțiune! publice și private. Trămiterea acestor 20 de bursieri s’a făcut în contra avisulul pronunciatde con- siliu. Art 330 din legea scâlelor dice : „Statul nu va mal da stipendii, sub nici „un alt cuvent, pentru învățătură în șcâle „din străinătate, de cât numai în interesul „instrucțiune! publice naționale și sub „următârele condițiuni: „a) Ca aspirantul să fie născut Român, să fie recunoscut fără midlâce proprii. „b) Ca, din suma destinată prin bud- „get pentru stipendii, să se afecteze două „treimi în favârea studenților eșițl din „scâla normală, saii, în lipsă, a celor ce „aii absolvit cursul facultăților de litere „saii sciințe, și uă treime în favârea stu- „denților eșițt din cele-alte facultăți." Prin art. 332 din aceeași lege, se cere și chiar pentru tinerii arătațl în art. 330, al. 6 trecerea de concurs, în cas când se vor presența mai mulțl aspiranți. Art. 331 rostesce: „Când s’ar simți necesitated’a se funda „un stipendiii afară din previsiunile arti- „colulul precedinte, un asemenea stipeu- „difi nu se va putea funda de cât prin lege „specială, dată în cunoscință de causă." Pentru motivele mal sus espuse, fostul ministru al instrucțiunel, T. Maiorescu, a violat legea și în punctul acesta al sti- pendiilor date la școlari îu străinătate. Decă menționăm despre faptul acesta, nu o facem din alt scop, ci spre a provoca, ca în viitor și în cașuri analâge, legea să fie respectată; o facem spre a feri chiar pe stipendiștil din străinătate de perico- lele la cari ’I supun miniștrii călcători al legilor, urnindu’I din țâră fără concurs, fără esamene și fără a fi terminat cursul secundar. Atât ministerul actual, cât și Adunarea deputaților, aii arătat, în sesiunea de astă vâră, solicitudinea ce pârtă șeâlelor, și în special chiar acestor stipeudiști, a că- rora burse nu le-aii tăiat, de și sunt acor- date cu călcarea legei. Au arătat că nu vor a isbi în viitorul unor tinere și ino- cente ființe, după cum nici trebuia să se isbâscă. Prevenitul, însă, nu e mai pucin culpabil: se putea întâmpla un ministru și uă Adunare mai pucin pa- triotă, și atunci cine ne garantâză că nu rămâneaii părăsiți pe stradele capitalelor Europei 20 tineri, cari daii patriei spe- ranțele cele mal frumâse? Ce se alegea de viitorul acelor studențl, pe cart prevenitul Maiorescu ’I a expus la voia întâmplării și la capriciul unui ministru safi al unui ma- iorități care putea să fie mal puțin scupu- lâsă ? Legea trebuia respectată înainte de ver-ce interes privat. II. Harfele geografice comandate prin librarul Socec et. Comp. D. Socec a adresat ministerului instruc țiunii și cultelor, la 25 Noembre 1875, uă petițiune înregistrată la No. 19,972 prin care propune, fără nici un motiv, și se an- gajâdă a procura acelui minister harfele Europei, a Asiei, a Africei, a Americei a Ocâniei și a României, tâte în câte 1,200 exemplare; âră peste tot harțe în valâre de 16,200 lei noul. La acâsta ministerul cultelor și instruc- țiunel prin adresa No. 9,894, din 5 De- cembre 1875, declară D-lui Socec că a a- probat a se procura de. către D-sa acele harțe cu condițiunile și prețurile fixate în propunerea D-lui Socec. (Anexa, p. 315). Cu acâstă transacțiune, făcută fără lici- tațiune, prin bună înțelegere, și pentru uă valâre de 16,200 lei noul, s’a violat art. 45 din legea comptabilitățeî publice, care 4ice: „Tâte tocmelile în numele Statului se „vor face prin concurență și publicitate." După art. 46 din acea lege nu este per- mis a se face tocmeli prin bună învoire de cât pentru predările, transporturile și lucrările a cărora chieltuială nu va covâr- și suma de lei vechi 10,000. Prin urmare fostul ministru al instruc- țiunel T. Maiorescu a violat și acest arti- col de lege. III. Snbvențiun'I la studenții din țâră, făcute din sumele prevădute în budget peutru subvenționarea studenților din străinătate. Prevenitul T. Maiorescu a dispus de sumele prevădute în budgetul anulni 1876 la cap. II, § II, art. 25, pentru subențiunl la studenții români trămișl în străinătate, dându-le Ia elevi din scâlele țârei ca aju- tor de învățământ. (Anexa, p. 318). Prin acâstă măsură prevenitul a călcat atât legea budgetară, cât si legea compta- bilitățel publice art. 33 prin facere de virimente, de âre ce acest fond este des- tinat numai pentru stipendii în străină’.at' și burse Ia studenții fapulțăților, la cel de prin licee și gimnasil IV. SubvențiuHl acordate îu străină- tate D-lor T. Micher și Meisner. D. Constantin Meisuer prin petițiunea înregistrată la No. 15,815, din 9 Sapt-u: bre 1874, se râgă a i se acorda uă burs.. pentru studiul filosofieî la urii •'rsi ai din Berlin, declarând că în special se va ocupa cu pedagogia și seminarele de în- vățători. Asupra aceștia p- enitulT M i fostul ministru de culte și ins rucțiu ' pu blice, a pus uă resoluțiune i cide a se da uă bursă de 2.350 lei noul pe an, în termen de doui ani, începi la 1 Octombre a. c. și sfârșindu-se la 30 Septembre 1876, și a se manda—din §, disponibil al budgetului a. c. pe numele tatulul petiționarului, D. losif Meisner, profesor la liceul din Iași, sum . de , ' lei, ca bursă întrâgă pentru timpul de 11 1 Octombre 1874 până la 30 Septemb 1875, precum și 300 franci spese de d um punându-se în vederea D-lni C. Meisner c . este în deosebi însărcinat cu studiate i pe dagogiel la seminarele de învățători în Prusia, și că la întârcere după doui ani, va avea a produce diploma de Dr. în filo- sofie de la vre una din universitățile din Prusia, și că contractedă obligațiune de aservi Statului Român ca profesor în sp cialitatea studielor sâle. (A vedea dos irul respectiv din minister precum în Anexa). De asemene D. Toma Mtche, conserva torist, prin petițiunea înregistrată la n mărul 4,705, din 20 Martie 1875, cătr*’ ministerul cultelor, se râgă a i se fa un ajutor spre a’șl putea continua studi Ie musicale la conservatorul din Viena, cu deosebire pentru violină. Resoluțiunea ministrului Maiorescu pusă pe acea petițiune decide a se sol D-lul Micher, pe basa eminentului suc e cu care studiadă la conservatorul din Vie- na, la care a dobândit în 1874 la concurs medalia premiului II, suma de 1,000 le! noui ca subvențiune din § stipendielor pe anul 1875. După art. 14 din legea instrucțiunel publice, consiliul permanent al instrucți unei n’a fost consultat, după cum prescrie imperios acest articol. Art. 330 din aceia- și lege nu permite a se da stipendii sub nici un cuvent pentru învățătură în școli din străinătate de cât numai în interesul instrucțiune! publice naționale, și sub condițiuni: 1. Ca aspirantul să fie născut Român, adevărat fiu al pământului acestuia,,— ne permitem a uă crede; — 2 să fie recunos- 688 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 22 Apniie(4 Maifi) 18/. îut fără mijlâce proprii; și 3 să se țină concurs, conform art. 332. In nici unul din cașurile enumerate în acest paragraf nu s’a îndeplinit formele sacramentale cerute de lege, lipsind, pe ângă altele, și testimoniul în basa căruia numai dâcă aspiranții îndeplinâfi cele alte condițiunl, putea a li se acorda burse. Prin urmare și acești bani sunt rfiu chel- tuițl și nu pot fi priviți de cât ca detur- nați în profitul personal al D-lul Maiorescu. F. Comisiunile instituite pentru exa- minarea cărților didactice. Consiliul de miniștri prin jurnalul cu No. 43, sub-scris de foștii miniștri L. Catargi, Florescu, G. Gr. Cantacuzino, A. Lahovari, din 24 Iulie 1874, unindu-se cu motivele expuse de prevenitul T. Maio- rescu, fost ministru de culte și instrucți- une publică, aprobă regulamentul elabo- rat de acel ministru pentru examinarea cărților de șcâlă, și ’l autorisă a’l pune în executare. (Vedi Anexa). Art. 18 din legea instrucțiunel publice $ice: „Consiliul, în ceea-ce privesce cărțile „didactice, va propune ministrului con- „cursurt pentru elaborarea lor, defigendu- „se premii din fondurile budgetului ins- „trucțiunel pentru stimularea bărbaților „capabili, deosebit de beneficiile din vân- „<)area acelor cărți cari se vor defige de „consiliul permanent dupe cașuri. „Consiliul va chiăma în senul său pea- „tru consultare doul profesori de gimna- „sil saii de facultăți, speciali asupra ma- „teriel, și va judeca definitiv acele con- cursuri “ Acest regulament s’a confirmat prin de- cretul Domnesc No. 1,735 din 17 Octom- bre 1874. Prevenitul Maiorescu prin re- gulamentul acesta, art. 1, restârnă cu totul principiul concursurilor pentru ela- borarea cărților didactice înscris în lege, și în locul lor institue două comisiuni pentru examinarea cărților de șcdlă, una în Iași și alta în Bucurescl; compusă fie- care comisiune din câte 14 membri, nu- miți prin decret Domnesc. După al. II al art. J8 din lege, citat mal sus în întregul sâfi, comisiunea exa- minătâre se constitue din consiliul per- manent al instrucțiunel și din doul pro- fesori de gimnasil sâu de facultăți, speci- ali asupra materiei. Prevenitul Maiorescu, instituind comi- siunea examinătâre cărților didactice cu totul pe alte base, a violat în mod flagrant art. 18 din legea instrucțiunel. VI. Gestiunea urivitore la reparațiuuea teatrului. Art. 1 din legea votată de Corpurilor Legiuitâre și promulgată prin decretul Domnesc No. 561 din 15 Maifi 1875, au- torisă ministerul cultelor și instrucțiunel publice a contracta un împrumut de 300 mii lei pentru reparațiunile, reînoirea mo- biliarului și decorului interior al teatrului celui mare din Bucurescl. Art. 2 din acea lege ^ică că împrumu- tul va fi plătit în anuități din veniturile ce direcțiunea teatrului ’șl va putea crea. Jurnalul încheiat de consiliul de miniș- tri în ședința de la 20 Iunie 1875, auto- risă pe ministrul cultelor și instrucțiunel publice a contracta acest împrumut de la casa de depuneri și consemnațiunl, care să fie plătit prin anuități în interval de 10 ani. In contra tuturor acestor disposițiunl, prevenitul T. Maiorescu, prin contractul ce a încheiat cu casa de depuneri și con- semnațiunl, depărtându-se cu totul de la litera și spiritul atât ale legei, cât și ale jurnalului consiliului de miniștri, a făcut acest împrumut pe termen numai de un an, cu dobândă de 9 la sută în două rațe, și anume : una la Ianuarie 1876 și alta la Iulie acelaș an; și ast-fel ministrul actual al cultelor și instrucțiunel publice se vede în fața unei datorii de 300 mii lei, plus dobânda de la 21 Decembre 1875 încâce neplătită, și nici teatrul în posibilitate de a plăti acestă sumă, de âre-ce saii chiel- tuit și fondurile sâle. (A vedea dosarele acestui cas și Anexa). Peste suma de 300,000 lei, votată de Corpurile Legiuitâre, s’a mal cheltuit încă 20,894 lei, bani 94- Afară de legea din 15 Mal 1875, acelaș minister a mal violat disposițiunile art. 17 din regulamentul teatrelor, întrebuin- țând tot fondul prevăzut prin regulament spre încurajarea și ajutorul artiștilor, în reparațiunea teatrului. Consumându-se fondurile votate de Corpurile Legiuitâre și cele strinse în pu- terea art. 17 și 18 din regulamentul tea- trelor, comenzile n’au încetat; ast-fel în cât direcțiunea teatrelor este datâre adi încă uă sumă de 20,165 lei, 64 bani. După expirarea contractului de conce- siune al operei italiane, prevenitul Titu Maiorescu, fost ministru de culte și ins- trucțiune publică, după propunerile fă- cute de D. Odobescu, directorul general al teatrelor, fără a considera că acâstă propunere tindea a exploata teatrul în re- gie, fără a ține sâmă de prescripțiunile regulamentului teatrelor și fără, cel puțin a cere avisul comitetului dramatic, a a- probat propunerea D-lul Odobescu și ’l a autorisat a aduce operă francesă, acor- dându’I și 2,000 lei spese de drum pentru a merge la Paris să angajeze trupa. Tâte aceste procedări ilegale aii adus pe direcțiunea teatrelor în penibila situa- țiune de a rămânea datâre încă uă sumă de 65,684 lei, 12 bani'. Prin urmare, fostul ministru de culte și instrucțiune publică, prevenitul Titu Maiorescu, a violat, eu intențiune de a aduce prejudiciu Statului și casei tea- trului, legea din 15 Mal 1875 și art. 17 din regulamentul teatrelor; și ast-fel este și rămâne responsabil în fața legel penale nu numai pentru dauhele materiale, ci și pentru cele morale. (Va urma) ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE Direcția generală» telegrafelor și poș- telor. Se publică spre cunoscința D-lor ama- tori, că, în dioa de 12 Maifi viitor, orele 2—4 p. m., so va ține licitațiune în cabi- netul directorului general pentru aprovi- sionarea a 9,000 rolourl chârtie cu urmă- târele condițiunl: 1. Licitația se va face prin oferte sigi- late și concurențiî spre a putea fi admiși, vor depune uă cauțiune provisoriă de 20 lei în numerar safi efecte de ale Statului, âră cauțiunea definitivă va fi de 20 la sută din prețul resultat asupra adjudecătorulul. 2. Rolourile vor fi de greutatea, calita- tea și dimensiunile modelului ce se pâte vedea la direcție în tâte dlilele și orele de lucru. 3. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției la 60 de la data con- tractului și se vor primi de comisiunea consultativă «are va avea în vedere mode- lul sigilat. 4. Plata se va efectua prin mandat asu- pra thesaurulul public după predare, lu- ându-se de basă prescriptul verbal al co- misiunel de primire. 5. Taxa timbrului și taxa de înregistr re sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus , cau- țiunea depusă va rămânea în folosul direc- țiunel fără somațiune , fără judecată nici puuere îa întârdiere. Pe lângă acește condițiunl, concurențiî vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4,405. 2 1877 Martie 23. — Se publică spre cunoscința D-lor a- matorl, că, în «jioa de 6 Maifi viitor, orele 2—4 p. m., se va ține licitație în cabine- tul directorului general pentru aprovisio- narea a 450 pahare mici, cu următârele condițiunl : 1. Licitația se va face prin oferte sigi late și concurențiî spre a putea fi admiși, vor depune uă cauțiune provisorie de 30 lei în numerar sau efecte de ale Statului care va rămânea definitivă după adjudecare. 2. Paharele vor fi conform modelului ce se pâte vedea la direcție în tâte dileie și orele de lucru. 2 Aprilie (4 Maiti) 1877 monitorul oficial al komăniei 3. Predarea ae va face la magasia cen- trală a direcției la 30 Z'1⁰ de la data con- tractului și se vor primi de comisiunea consultativă care va avea în vedere mode- lul sigilat. 4. Plata se va efectua prin mandat asu- pra thesauruluî public după predare , lu- ându se de basă prescriptul verbal al co- misiunel de primire. 5. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus , cau- ’unea depusă va rămânea în folosul direc- țiune! fără somațiune, fără judecată nici punere în întârziere. Pe lângă aceste condițiunl, concurenți vor avea în vedere art. 40—57 din lege! comptabilitățel generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4.401. 2 1877, Martie 23. — Direcția având necesitate de 15,000 isolator! de porcelan, 2000 fiare curbe, 850 șiurupur! mici, 8000 chilo sîrmă de fer de 4 m. m., 1000 metri sîrmă în guthaperchă și 75 pile de fer, se publică spre cunoscința D-lor amator! că, în Ziua de 26 Aprilie viitor, orele 2—4 p. m., se va ține licita- ție în cabinetul directorelul general, pen- tru aprovisionarea acelor materialurl, cu următârele condițiunl: 1 Licitațiunea se va face prin oferte sigilate și concurențil vor putea licita în total sâti în parte pe fie-care quantitate din indicatele materialurl, după ce vor depune mal întâiu uă cauțiune provisoriă în numerariil sâti efecte de ale Statului, oare va fi de : 1000 lei pentru isolatort, 100 lei pentru fiarele curbe, 10 lei pentru șiurupur!, 450 lei pentru sîrmă de fer' 50 lei pentru sîrmă în guthaperchă, 20 lei pentru pile, pentru tdte materialurile 1630 lei. Cauțiunea defiinitivă v a fi de 20 la sută din preciul resultat asu ra adju- decatoruluL 2. Materialurile vor fi de calin ea mo- aelelor ce se pot vedea de corn i eu ți Ia direcțiune în dilele și orele de Iu ru. 3. Tâte materialurile se vor preda la magasia centrală a direcției. — Isolatoril se vor preda în lădl conținând fie-care ladă cîte 200—300 isolatorl. — Sîrmă de fer se va preda în colaci, având fie-care eolac uă greutate de cel mult 50 ehilo- grame; nodurile sîrmel vor fi gal'muisate; sîrmă ruginită se va respinge. 4. Termenul de predare se fiixâsă la două luni de la data contractului. 5. Primirea se va facede comisiunea con- sulativă care va avea în vedere modelele sigilate. — Ori ce chantitate de materia- lurt necomform modelelor se va respinge. 6. Plata se va efectua de direcțiune prin mandat asupra thesauruluî public după predarea tie-cărel cuantitățl, luând de basă procesul verbal al comisiei de primire. 7. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 8. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus, cau- țiunea depusă va rămânea în folosul di- recțiunel fără somațiune, fără judecată nici punere în întânjire. 9. Dâcă în cursul anului, direcțiunea va mal avea necesitate de orl-ce cuantitățl de asemenea materialurl, antreprenorul va fi obligat a le preda în termeu de uă lună cel mult de la data comande! și cu prețu- rile resultate Ia acâstă licitație. No. 3,883. 1877, Martie 15. Direcțiunea imprimeriei Statului. Prețul resultat la licitațiunea ținută în Zioa de 15 Aprilie 1877, pentru darea în întreprindere a aprovisionăre! imprjțne- rie! Statului cu 250 chilograme linii de alamă taiate sistematic, 92 perechi dife- rite feluri de colțuri și 4 garnituri matri- țe, nefiind avantagios Statului, s’a dispns a se ține uă altă licitațiune. în Zioa de 31 Maiîi anul curent, la orele 2 dupe amâZI în cancelaria acestei direcțiuni din hote- lul Șerban-Vodă. Doritorii dâră, car! vor voi a lua în în- treprindere acâstă aprovisionare sunt in- vitați a veni în arâtata Zi și oră, spre a concura; cunoscând că, condițiunile cu cari se dă acâstă aprovisionare sunt tot cele publicate prin Monitorul oficial,, No. 21 din 1877. No. 747. 1877, Aprilie 18. (3-3). — Pentru vănZârea a 605 ocale căpă- tâie de frânghii rămase de la baloturile de hârtie, se va ține licitațiune orală în Zioa de 30 Maiu anul curent, la orele 2 după amâZl, în cancelaria aceste! direcțiuni din hotelul Șerban-Vodă, cu condițiunile ur- mătâre : 1. Concurenți! pentru a fi admiși la li- citație, vor depune uă garanție de lei 30 în numerariil. 2. Dâca prețul resultat Ia licitațiune se va aproba de minister, adjudecăiorul va de- pune costul menționatei cantități de frân- ghie la casieria generală a județului Ilfov în termeu de trei Zii⁰ de la comunicare ce i se va face de acâstă direcțiune, âră cu recipisa acele! casierii se va presenta pen- tru a primi prin cântărire espusa cuanti- tate de frânghie. 3. In cas când adjudecătorul nu vădi ur- mător, garanția depusă va rămâne în folo- sul Statului fără ca dânsul să pâtă avea veri-o pretențiune nici a intenta proces Statului, nici a invoca verl-nă proteețiune străină. No. 746. 1877, Aprilie 18. (3-3) MINISTERUL DE FINANCE. Direcția coutribnțmuilor indirecte Listă de persdnele încetate de a mal fi în ser- viciul regiei monopolului tutunurilor. D. P. Micșunescu, verificator pentru tu- tunuri în România cu comisiunea No. 969 din 1876. D. Constantin Degânu, verificator pen- tru tutunuri în România, cu comisiunea No. 979, din 1876. Constantin Mareea, verificator pentru । tutunuri în Români? au comisiunea No. I 1,003. din 1876. D. Răduță lonescu, verificator pentru | tutunuri în România, cu comisiunea No. 1,004, din 1876. D. Luca A. Arsenescu, verificator pen- tru tutunuri în România, cu comisiunea No. 1.007, din 1876. D. Daniil Aroca, controlor, pentru tu- tunuri în România, cu comisiunea No. 1,062, diu 1876. D. losef Grigorescu, verificator pentru tutunuri în România, cu comisiunea No. 1,086, din 1876. D. C. Pătruțescu, guard pentru tutunuri în județul Mehedinți, cu comisiunea No. 1,090, din 1876. MINISTERUL AGRICULTUREI, COMER CIULUI ȘI LUCRĂRILOR PUBLICE. Pentru elevii bursieri al Statului la șcâ- la de meserii din Bucuresci, fiind necesi- tate de următârele objecte: 40 saltele de pae a 1 60 suluri „ „ „ 60 plocate mari „ 120 ciarșafur! mari „ 120 „ mici „ 120 șervete de ame- rică . . „ 120 prosâpe grâse „ 120 farfurii . . „ 60 tacâmuri de ma- să, lingură. cuțit și furculiță de metal alb (roa- dem) . . . „ 10 sticle mari grâse „ 60 pahare grâse „ !0 coț! mușama nâ- gră de masă „ I 4 b. 50 Iei 180. 0 b. 80 „ 48. 11 b. 75 „ 705. 4 „ 480. 2 b. 50 „ 300. 0 b. 40 „ 48. 0 b 40 „ 48. 0 b 25 „ 30. b. 50 90. 3 , 30. 0 b. 60 „ 36. 2 — „ 60. d . . . 2 055. Ministerul face cunoscut că la 7 Maiti viitor se va ține licitație la acest minis- ter, ea se va deschide Ia orele 4 post-roe- ridiane. Ofertele vor precisa atât în cifre cât și în litere scăZ^mântul saii sporul la sută asupra sumei totale de lei 2,055. Ori ce ofertă formulată în mod și în 2690 «OMrOKLL OFiClAL AL kOMANiai condițiuni diferite nu se va lua în consi- derație. ConcurențiI spre a fi admiși la licitație, trebue a depune uă garanție provisorie de 5 la aută asupra sumet totale. Se pune în vederea D-lor concurențiart. 40 — 57 inclusiv diu legea comptabilitățel generale a Statului. Modelele ce au a servi la licitație se pot vedea cu 10 dile înainte de dioa fixată la direcția șcdle! în localul stiti de lengă ba- riera Mogoșâel. & ; Zi «3 a OO co CM co LA LA 05 00 05 LA o. oo Ci oo CO 05 O OO OO x> so O 1- oo OO 05 GM 05 LA O 04 CM «o. 3.695. 18 Aprilie 1877. La 25 Aprilie 1877 , se va ține licita- ție la acest minister, pentru darea prin întreprindere a aprovisionărel lemnelor necesare liniei ferate Bucurescl-Giurgiu, pentru erna anului 1877—1878. Detaliurl pentru acdstăîntreprindere se va vedea în publicația cu No. 2,885 , în- serată în Monitorul oficial No. 79. (25.Aprilie) — La 26 Aprilie 1877, se va ține lici- tație la ministerul agriculturei, comerciu- iuY și lucrărilor publice și la prefectura județului Muscel, pentru darea în între- j vindere a construcției unul pod de lemn peste Rîul-Ddmnei, la PurcărenL Valârea 25,451 lei și 58 bani. Detaliurl pentru acestă lucrare se pote • edea îa publicațiunea cu No. 2,723, în- serată în Monitorul oficial No. 77. (2—2 pe săpt.) Se scdte în licitație a 9 bd bătrâni, de Iu scdla de agricultură, pentru dioa de 25 Aprilie. Doritorii pot vedea acești bol, la scdla de agricultură de la Herăstrău, unde sunt în serviciu. Cauțiunea va fi de 10 °/₀ din prețul adjudecărtl lor. Licitațiunea se va considera definitivă numai după ce va ob- ține aprobarea ministerului. Licitațiunea se va ține la ministerul lucrărilor publice, la orele 4 p. m., în dioa fixată pentru a- cdsta (25 Aprilie). No. 3,476. 1876, Aprilie 13. — Fiind-că licitațiunea ținută la acest minister, în 4^oa d⁰ 7 Aprilie 1877. pen- tru darea prin întreprindere a aprovisio- nărei scdlel de agricultură de la Herăs- trăti, și a șcdle! de meserii din Bucuresci, cu objectele necesare pentru nutrimentul elevilor și personalului cele școli, nu s’a putut lipsei de concurenți. Se publică uă nouă de serviciti la a- efectua din causa licitațiune pentru (Jioa de 25 Aprilie curent. DataliurI se pot vedea în publicațiunea cu No. 2.757 inserată în Monitorul oficial No. 68 (25 Aprilie). No. 3,496. 1877, Aprilie 13. S § g O ce £3 c3 ca a CO oo cn cn o « Q5 I GO s? <0 § S o câ © Vj I e ■g CP io r- oo H2 a § g o M ’bO e £ se a ‘âo a W Ou co ce O ’i a *- >s o «3 e g a « & Pi * a o cZ *< O cn a o â < cc «â a o S a © 5 «e I B CO O~ LA OO 05 CA OO 05 04 LQ OO CA CM' — OO O —< cq CO CQ LA O b- 00 05 oo LA b- O CQ 05 OO CQ 05 o Oi O CM OO 05 oo oo GO 05 00 05 04 LA O x> oo ce a R US I oo I ÎO ca £ <5? g CM OO ÎO —< m> of oo 1A 00 CA 53 cn LA I oo oo' £ 3 i 05 oo CM OO' O OO CQ m oo cs — g s GM 04 05 05 LA OO CQ 05 cm I —I O] 05 05 CA 05 r—1 OO oo' A4 LA CA la" ca r— oo GM GM IA LA b- CM LA I 00 I CÂ uo £ s A. £ o ÎO OO & g § CM oo CQ «O 04^00 OO b-' LA X> 05 CM CA I U’ I OO LA [ 05_[ £ OO 05 05 CQ 05 04 oo OO 04 oo 04 LA a a a a § £ a <£ O g ci O O s b g CD d 8 <75 — CM ÎO CM oo co r-< CQ b-' 05 LA LA OO CA b.' —T LA OO 04 04 04 CA a i- w s ’Ș) 2 Iu plus ca în 50 O 1___________VS‘Zl££___________ LO 3,426 00 608 r---< 00 oi 05 LO 49404|| 05 05 40,074 39,580 O o O I b- b- I 18,340 LO 15,854 OO fM | LO IO O 1 05 1O LO LO 1 Tft O 1 îO OO ---‘ 1 03 1,176 OO 1,295 rH O o 1 ° 00 ÎO 1 OO 20 405 1878 22,284 3.835,604 OO 3.916,312 o 1 o* 00 7468 1,355 6113 32,516 1252 33,768 6,029 r---< 5,938 05 1 Noembre 1877. . ln mai mult.. . . Noembre 1876. . jn mal pucin . . . | MINISTERUL CULTELOR Șl AL 1NS- TRUCȚIUNEI PUBLICE —In $ioa de 14 Maiti viitor, Ia ora 12 urmând a se ține licitare prin oferte si- gilate în camera prefecturel județului Sucâva, pentru darea în antreprisă a repa- țiunilor necesare a se efectua la încăperile M-rel Reșca, după devisul de mal jos, se publică ca doritorii de a lua asupră le acele rep rațiuni să se presinte în 4i°a și ora mai sus însemnate, însoțiți de le- giuitele garanții la acea prefectură, spre concurare. No. 3569. 1877, Aprilie 12. D E V I S de reparația, ile necesare la încăperile monastirel Rișca din județul Sucdva. Preț în parte i No. curent. 3 Arătarea lucrărilor Cantități lucru și In total material Lei |B. Leî | B. Acoperișul de ln chilii. 220,00 (Casa numită No. 3.) 26,00 Acoperișul de draniță. Acoperișul actual de 246,00 draniță precum șT leațurile vor fi îndepăr- 225,00 tate cu desăvârșire și depuse în ograda mo- 198,00 nastirel, noul acopermântse va face cu dra- 15,30 nițade65c. m. în lungime și 10---12 c. m. 102,20 în lățime și să fiă bătute pe trei cu cue, 37,60 ast-fel ca să fie cel puțin 48 dranițe, pe un 2,00 metru pătrat, cu un șorț de 4 rânduri. Lea- țurile cele vechi cari nu vor fi putrezite, vor putea fi întrebuințate, cele-lalte vor fi înlocuite prin altele noui. l-a parte metri pătr. »......... 2-a patre metri pătr. ,........ 1 Reparația Căpriorilor. Se vor înlocui piesele 2 de lemn cari vor fi putrezite prin altele nouă 3 dânduse uă mal puternică"înclinare căpri- 4 rilor. Pentru tot lucrul și noul material. 580,10 Acoperământul jle bncătăriă. (Casa numită No. 4.) Acoperișul de dranițe. Acoperiș și punerea 504 leațurilor, se vor face după descrierea făcută 185 mal sus la No. 1. 185 l-a parte m. pătr............ 2 05 1189 2*a » » » ........... 2 05 95 3 a „ » n ........... 1973 4-a „ „ „ (2X5L10..... 5-a , (2X18,80)....... 6-a „ „ „............ --- --- Reparația căpriorilor. Se vor înlocui piesele de lemn ce vor fi putredite, prin alte piese 30 noui. Pentru lucru și material. 20 Total . . . 50 Adică în total una mia nouă sute șApte deci și trei lei, bani 50. MINISTERU DE RESBEL 11,342, înserată în Monitorul oficial No 61 și caetu de însărcinări de la publica- ția No. 11.657, înserată în Monitorul ofi- La licitația tinută în rjioade 24 Martie cial No. 283, din 1876, pentru aproviosi- anul curent 1877, conform publicații No. narea a 2692 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 22 Aprilie (4 Maiti) 187) 70922 nasturi galbeni mari rotundl, pen- ru diferite arme. 3040 nasturi albi mari rotunji, pentru liferite arme, și 2579 nasturi galbeni miel rotnntji, pen- ru diferite arme coprinșl în seria Ill-a din lisulcaetde însărcinări, neresultând pre- url satisfăcâtâre din causa lipsei de în- destul concurețî; ministerul publică spre unoscința tutulor că, în dioa de 7 Maiti iitor, ora una după amâtjl, seva ține uă louă licitație pentru aprovisionarea acestor asturl, care licitație se va efectua tot în ondițiunile caetului de îrsărcinărl, de la •ublicația No. 11,657 mencionatămai sus. No. 3692. 1877, Aprilie 19. Intendența militară din l-a divisie teritorială. Conform ordinului D-1hI ministru de resbel No. 1,992, urmând a se vinde prin licitație efectele afară din ser viei & notate ral jos, de la depoul de îmbrăcăminte din haiova, se publică priu acâsta ea, în dioa e 15 Aprilie 1877, la orele 12 din 4L se- a ține licitație în curtea spitalului mili- ir din Craiova (alături cu hotelul Brăi- in), acâstă licitație se va țiue în coufor- litatea legei comptabilitățeî. Cauțiunea ce urmâsă a se depune de concurențl pentru a putea concura la acea ••citație va fi de 40 lei în numerarifi saă bonuri recunoscute de thesaurul public. Licitația se va ține în presența delega- ,jlor ministerului de resbel și al domenii- lor Statului. Resultatul licitației se va supune deci- siunil D-lul ministru de resbel, și se va aștepta avisul săfi, ast-fel că concurentul asupra căruia va resulta prețul col mal a- vantagios, va fi dator a adăsta avisul mi- nsterulul de resbel. Efectele și obiectele puse în licitațiune mnt: 5 geamantane de mușama; 77 perechi opinci; 34 perechi galoși de santinele; „89 bidâne mici; 98 gamele mici; 82 marmite; 108 bidâne mari; 93 gamele mari; 1 mașină de presă ; 2767 cartușiere; 1520 port baionete ; 1530 teci de baionete ; 68 port tesace ; 5 ranițe de vițel; 42 căpestre pentru muștuce. No. 1,445. 2 1877, Martie 19. Administrația generală a domenielor și pădurilor Statului. Se publică spre cunoscința generală, că, la 25 Aprilie 1877, se va țiuea licita- țiune atât în Bucurescl la administrația domenielor, îu localul de pe calea Mogo- șâieî, cât și în Giurgiu la prefectura ju- dețului Vlașca, pentru vândârea a 6,834 arbori aflați pe locurile destinate spre de- frișare de pe moșia Comana Dadilovu, si- tuați acești arbori la sud și sud-est de parchetele No. 26, 27, 28, 29 și 30 a le pădure! de pe disa moșie și marcațî cu ciocanul silvic purtând literile — Condițiunile cu care se vând acel arbo- ri, sunt cele publicate în Monitorul oficial No. 274 din 9 Decembre 1876 Doritorii de a cumpăra acel arbori, se vor presența la licitațiune, în (Jioa mal sus ficsată, cu garanțiile provisorie în valâre de lei 1000 noul. No. 9,317. 3-1 1877, Aprilie 4. — Comitetul, în ședința de la 14 De- cembre 1876, încuvințând a se vinde, conform legei, din 22 Februarie 1873, bu- nurile coprinse în tabloul publicat în Mo- nitorul No. 18, din anul curent, admini- strațiunea publică spre generala cunoștin- ță, că licitațiunea se va ține în (Jioa de 28 Aprilie 1877, la orele 12 din - le, pentru faptul de ultragiu. Cerem ca ori-ce agent al forței publice, să arestese și să conducă pe sus-numitul la temnița din acest județ. ^Mandăm și ordonăm directorului acestei închisori a primi și reține pe sus-numitul la disul penitenciar pe tot timpul deter- minat mai sus, și calculat de la încarcera- re când, la espirare ’l va libera, de nu v > fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori-ce depositar al forței pu blice să dea ajutor, la cas de necesitate pentru esecutarea presentulul mandat. Daț la parchet, la 1 Decembrie 1877. ₜ No. 5.213. — Noi procuror generaljal acestui tri- bunal, In basa art. 193 din procedura crimt nală; In temeiul sentinței tribunalului local, cu No. 811, pronunciată în audiența de la 28 August 1876. prin care să condam- nă pe Lobodă Nedelea, în etate de ani major, cu domiciliul necunoscut, la în- chisâre eirecțională pe termen de 3 Iu- MONITORUL OFICIAL AL 22 Aprilie (4 MaiiL ia// ni de pentru că a comis faptul de furt de cat prev&jut și penat de art. 309 al 1 codul penal. Cerem ca ort-ce aginte al forțe! publi ce să arestese și să conducă' pe sus-num- itul la temnița din acest județ. Mandăm și ordonăm directorului aceste! ochișor! a primi și reține pe sus-numitul la dieul penitenciar, pe tot timpul deter- minat mal sus și calculat din (jioa de când se va aresta și penă la espirare, când ’l va libera, ddca nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca orl-ce depositar al forței pu- blice să dea adjutor, în cas de necesitate spre esecutarea presentului mandat. Dat la 29 lanuârie 1877. No. 385. Noi primul-procuror pe lângă acest tri- bunal ; In basa art. 193 din âodul de procedură criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal, No. 1,465, pronunțată în audiența de la 19 Noembre 1876, prin care condamnă pe Tu- dor Dima, îu [etate major, cu domiciliul necunoscut, la închisâre corecțională,] pe termen de 15 pentru că a comis fap- tul de lovire. Cerem ca orl-ce agent al forței publice să arestese și să conducă pe sus-numitul la temnița acestui district. Mandăm și ordonăm directorului aces- tei închisori a primi și reține pe sus nu- mitul la (Jisul penitenciar, pe tot timpul determinat mal sus și calculat de la încar- cerare când, la espirare se va libera de nn va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca or! ce deposita' al forței pu- blice să dea adjutor, la cas de necesitate, pentru esecutarea presentului mandat. Dat la 14 Matrie 1877. No. 1,255. COMANDAMENT PREALABIL. Pe basa titlului esecutoriu pusă asupra r.ctulul ipotecar, legalisat de ouor. tribu- lal Mehedinți, la No. 21 din anul 1872, ;are coprinde : NOI CAROL I. Prin grația lui Dumnedeti, și voința na- ională, Domn al Românilor, La toți defaciă ți viitori, sănătate ; Tribunalul, avend în vedere conținutele ctulu! de creanțe, semnat de D. Iova larcovicl, cu data de 30 Martie 1872. și legalisat de acest tribunal la No. 21 din 872, priu care sus numitul declară că sa împrumutat de la D. Dimitrie C. Viișo- reauu cu suma de galbeni c. c. 3,000. cu soroc de trei an! și cu dobândă de 1 și jumătate la sută pe lună plătind dobânda tot-d’a-una jumătate la 1 Aprilie, și jumă- tate la 1 Octombre, al fie-cărul au și drept asigurarea D-lul Viișoreanu, pentru plata atât acestui capital cât și a dobândi mal sus arătată la soroc, a pus ipotecă partea s» de moșie din hotarul Valea Anilor din acest district, cumpărată de dânsul de la D. Ion Oteteleșeanu, cu act adeverit de tribunal la No. 16 anul 1868, âră decă la epocele arătate nu v* achita dobânda și fondul slobod este D. Viișoreanu să văn- (jâ acâstă proprietate a sa, fără nici un curs de judecată, șj să despăgtibâscă de bani și dobânda mal sus arătată pânâ în (jiua eând se va primi precum și de câte cheltueli va face și le va arăta D-lul, âră dâcă mal nsintea termenului de 3 ani voi putea achita tâtă sau parte din acâstă cre- anță, D. Viișoreanu va primi și ’l va scă- dea cu dânsa. Dăm putere și ordonăm tutulor agenți- lor administrativi, se esecute conținutul acestui act de creanțe, procurorilor să stă- ruiască pentru aducerea lui la îndeplinire. Spre credință presentul act s’a sub sem- nat de no! astă-iji 3 Septembre 1875. N. S. Vlădescu. C. Urdareanu. In urma legalei somațiunî de plată deja făcută D-lul Costea Greben irovicl, tuto- rele minorelul său fiu Milan, moștenitoru decedatului Iova MarcovicI, conform art. 388 procedura civilă, și conform celor sti- pulate la «rt. 496 și 497 aceiași proce- dură. Noi lulia Viișoreanu , creditdrea în- dreptățită prin citatul act a primi de la D-v., suma de bani ce se conține tntrânsa, formând acest comandament, pe de o par- te vă alăturăm copie după titlu esecutorift sus menționat, âră pe de alta vă declarăm că dâcă nici în termen de 30 (jile socotit de astă-(jl și prevăzut de art. 500, proce- dura citată, nu ’ml veți achita espusa da- torie. atunci seva pune în urmărire și vân- (jâre averea D-v. imobilă compuse de par- tea de moșie din hotarul Valea Anilor, din acest district, plasa Câmpu, cumpărată de debitore de la D. Ion Oteteleșanu, cu actul adeverit de aceit tribunal la No. 16 din 1868, care este și ipotecat. Creditârea, lulia Viișoreanu. Corpul portăreilor tribunalul Mehedinți Acest comandament s’a făcut de D-na creditâre, prin mijloeiria ndstră, aginte de urmărire judecătoresc de la tribunalul Me- hedinți, astă-(jl anul 1877, Martie 24, îu urba Severin. Capul portăreilor. V. Strâmbdnu. No. 1,573. SOMAȚIUNE D. colonel Tănase Călinescu, cu domi- ciliul necunoscut este somat ca, în termen de 24 ore de la aparițiunea aceștia în Mo- nitorul ofticai, să mă achite de suma de lei nou! 192, bani 27, cu procentele legali de la 28 Iulie 1876, până la achitare plus 1 2697 10 lei noul cheltueli de judecată și costul publicațiunilor în Monitor afară de cheL tuelile de urmărire la care sunteți obligați prin cărțile de judecată No. 1,903 din 1876 și 253, din 1877, învestite cu titlul esecutor, cunoscând, D-le. că la cas de ne- urmare. veți fi urmărit pe tdte căile legali. Euffimia Bratu. Corpul portăreilor din Bucurescl. Acâstă somațiune se face prin cunoscin- ța ndstră, conform art. 47 din regulamen- tul nostru, astă-(}I 12 Aprilie 1877. P. șef, 1. C. Bădulescu. SECUESTRU. Corpul portăreilor tribunul ului Ilfov. In basa adresei onor, tribunal decomer- ciu No. 3,261, s’a 'înființat secfestru pe 2 treimi din venitul imobilului din [strada Colți No. E, și din chiriile Sf. Gheorghe, avere a D-lor G. Teodorescu Musică. și D. Teodorescu Musică, pentru despăgu- birea D-lul G. Boursan, se publică dâr conform art. 481 din proc. civilă. No. 5,99.2. 1877, Aprilie ESTRACTE DE DECISIUNÎ. Curtea on jurați din districtul Râm nicu-Sărat. Prin decisiunea curțel cu jurați din a- cest district, No. 8 din 1877, privitdre pe acusatul contumace Oprea Dodan pentru tâlhărie; Curtea, găsind procedura îndeplinită, a procedat la judecarea contumacelul. con- form art, 475 și 472 pr. crim. După ce a’a dat lectură actelor și s’a ascultat ministerul public; Văijând că faptul este prevăzut și re- primat de art. 318 al II și IV din c. crim. In virtutea legei, decide : Condamnă în absență pe acusatul con tumace Oprea Dodan, la reclusiune pa timp de 5 ani 1 Averea contumacelu! din (jioa esecută- re! decisiunel va fi considerată și admi nistrată ca avere de absinte și atât despre dânsa cât și despre administrația el se va da sâmă cui se va cuveni după ce con- dsmnsțiunea va fi devenită irevocabile, a- câsta, conform art. 476 pr. cr., și cu res- tricțiunea prevăzută la art. 16 din codul criminal; Ministerul public va îndeplini îu ter- men de 8 dile, calculat de astă(jl, ( isposi tiunile art. 477 pr. crim. și 34 c. crim Presența decisiune se pronunciă defi- nitiv, cu dreptul numai de recurs îu casa- țiune care nu va fi deschis de cât numai 2698 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 22 ..prilie (4 Maiiî, 187 7 1876, s’a condamnat la 15 dile închisâre pentru faptul de bătae. Sentința este supusă oposiției și ape- lului, conform art. 183 și 195 pr. penală. — D. Tudor Stoianu Băcanu, cu domi- ciliul necunoscut, prevenit pentru furt, prin sentința No. 3,658 din 1876, s a con- damnat la 3 ani închisâre și la interdic- țiune pe timp de 5 ani. Sentința se pronunță cu drept de opo- siție și apel conform art. 183 și 196 pr. penală. —Grigore Tudor, cu domiciliul necunos- cut, prevenit pentru bătae, prin sentința No. 2,205, din 1876 ș’a condamnat la 10 1. amendă cn aplicarea art. 28 codul penal. Sentința este supusă apelului și oposi- ție, conform art. 195 și 183 pr. penală. — D. Costache Vasile, cu domiciliul necunoscut, prevenit pentru furt, prin sen- tința No. 614 din 1876, s’a condamnat la 8 luni închisâre. Sentința este supusă oposițil și apelu- lui, conform art. 183 și 195 pr. penală. — D. David MoscovicI, cu domiciliul necunoscut, prevenit pentrn furt de obiec- te, prin sentința No. 3,273 din 1876 s’a condamnat la 15 (jile închisâre. Sentința se pronunciă cu drept de opo- siție și apel conform art. 183 și 195 pr. penală. — D. Ștefan Georghe Țiganu și Radu Păun, cu domiciliul necunoscut, preveni- țl pentru furt, prin sentința No. 997 din 1877, s’a condamnat la câte un an de (jile închisâre corecțională fie-care. Sentința este supusă oposiții și apelu- lui, conform art. 183 și 195 pr. penală, Tribunalul de Argeș Prin sentința corecțională, No. 293 din 9 Aprilie 1877, și pe basa art. 53 și 54 codul penal, D. Dumitru Dobnin, român, major, plugar, fost cu domiciliul în co- muna Maiu, Ară acum cu domiciliul necu- noscut, s’a condamnat 1 an închisâre și 60 Iei noul despăgubire; sentința s’a pro- nunciat cu drept de apel și oposițiune, conform art. 195, 199 și 183 pr. penală. Tribunalul județului Teleorman. Prin sentința corecțională, pronunciată de acest tribunal sub No 337 din 19 Mar- tie 1877. Nae Stefănescu. fost eu domici- liul în AdamescI, Ară acum necunoscut pentru faptul de sustragere de bilete de vemjărl da vite, s’a condamnat la închisâ- re pe termen de 2 ani (jile. Presența sentință este supusă apelului și oposițiunl conform legi. No. 8374. ministerului public conf. art. 478 din ace- iaș procedură. Dată și pronunciată în audiența publi- că astă(jl 4 Martie 1877. Curtea de «apel din Focșani, secția I. Prin deeisiunea acestei curți, secția I, No. 74, dată asupra apelului făcut de Ico- nomul Gheorghe Serea, prin care cere a- doptarea fiicelor D-ti Elena Barbă-Lată saii Dimoftache anume, Aspasia și Aure- liana. Curtea în virtutea legel decide : Confirmă în totul sentința tribunalului Tecuci sub No. 207 din 3 Decembre a- nul 1876, și prin consecință se încuviin- țAsă adopțiunea. ■ Acestă decisiune se va afige în sala a- cestel curți, în sala tribunalului Tecuci și în sala primăriei comunei unde domicili- esă adoptanții. In termen de trei luni de la data acestei decisiuni. părțile sunt obligate a merge cu copie legalisată după acAsta Ia oficierul stărei civile din comuna Vizuresci, spre a face inscripțiunea în registrul actelor stărei civile, conform art. 323 din codul civil. Un estract după acAstă decisiune se va trece în josul actelor de adopțiune. Dată și citită în audiență publică, adi 5 Aprilie 1877. No. 46. 1877, Aprilie 14, Tribunalul Ilfov secția I civilă. Prin sentința cu No. 31, pronunțată de complectul acestui tribunal, în ședința de la 14 Martie 1877, se hotărasce: Declară desfăcută căsătoria dintre A- leiandrina GhimpAnu și sociul său Cons- tantin GhimpAnu, divorțul se pronunță în favdrea sociel care va îndeplini disposiți- unile art. 246 din codul civil. Sentința s’a pronunciat cu dreptul de oposiție și apel, conform art. 154 și 318 din procedura civilă. AcAsta dAră se publică spre cunoscința D-lul Constantin GhimpAnu, al cărui do- micilii! este necunoscut. No. 4.546. 1877, Aprilie 18. Tribunalul Ilfov, secția I corecțională. Niculae Boțiun, cu domicilinl necunos- cut, prevenit furt prin sentința No. 609 din 1877, s’a condamnat la 2 luni de «jile, închisâre corecțională cu drept de oposi- ție și apel, conform art. 183 și 195 din codul penal. No. 16 249. 1877, Aprilie 16. Tribunalul Ilfov, secția II corecțională. D-na Uța Vlăsceanu cu domiciliul ne- cunoscut, prin sentința No. 2,402 din Prin sentința corecțională proaun ciată de acest tribunal, îo ședința de 1. 25 Ianuarie a. c. sub No. 145, Marin Bur cușl, din comuna Siliștea, Ară acum cu domiciliul necunoscut, pentru faptul de furt de bol s’a condamnat la închisâre pe termen de 6 luni. Sentința este supusă oposițiunel și a- peluluî conform legel. No. 8409. — Prin sentința corecțională pronnn- ciată de acest tribunal No. 303 din 15 Martie a. c. Mihalache VasiliO. fost co domiciliul în comuna Brosteanca Ară acum necunoscut, pentru faptul de bătae sa condamnat a plăti amendă îu folosul fis- cului lei noul 50, cu aplicațiunea art. 28 codul penal, în cas de insolvabilitate.^ AcAstă sentință este supusă oposiții și apelului conform legel. No. 8,344. Tribunalul de Ialomița. Tribunalul, condamnând în lipsa prin sentința No. 1,052 din 1876, pe Staore Mihălescu, fost prin UrdicenI, Ară acum cu domiciliul necunoscut, la închisâre co- recțională pe timp de 15 (jile, pentru de- lictul de lovire, i se notifică, că numitul pâte face apel și oposițiune, conform art. 197, 198 și 183 pr. penală. No. 6,272. 1877, Aprilie 5 — Prin sentința acestui tribunal No. 272 din 1877, condamnâudu-se indiviate de ani 21, statura înaltă, la faciă roșu, părul capului negru, ochii căprui, nasul, gura potrivite, barba rade, absent din co- mună încă de 3 ani. I6n, ce’I «Jice și Badea, fiul lui Dumi- tru Rusu, la stat de mijloc, facia smâdă, părul castaniii, ochii căprui, nasul, gura potrivite, absent din comună de un an George Șerban Ștefan, la stat de mij- loc, părul capului castaniii, facia smâdă, ochii verdl, barba nu rade, gura potrivită, și pucin ciupit de vărsat, absent de un an. Dumitru, fiul lui Ghiță Bălașa, de ani 2 , statura de mijloc, facia âcheșă, părul negru, ochii căprui, nasul lung, gura mică, barba nu rade, lipsesce de 8 luni. Sunt rugate tâte autoritățile adminis- trative și comunale, a lua măsurile cuve- nite pentru dovedirea acelor tineri, invi- tândul a se presenta înaintea comisiei de revisie, când va începe lucrările sale. No. 2,215. 1877, Martie 23. — D. sub-prefect de Mijloc, încunosci- ințâsă prin raportul No. 1,806, că se află plecat de la domiciliul șeii, din comuna Icdna, tânărul înscris în tabloul de re- censământ pentru recrutația contigentulul anului curent, și anume : Iova Mihal visitiu , la stat de mijloc, ochii căprui, nasul, gura potrivite, mus- tața pe husă, facia smâdă, îmbrăcat cu cojoc, în picere pdrtă strâmtarl, încălțat cu opinci. Sunt invitate tâte autoritățile adminis- trative și comunale, a lua măsurile cuve- nite pentru dovedirea sus-citatulul tănăr, punendu’I în vedere a se presenta înain- tea consiliului de revisie, când va începe lucrările sale. No. 2,278. 1877, Martie 26. • - D. sub-prefect de Olt, însciințâsă, prin raportul No. 1,463, că a dosit de la domiciliul săft, din comuna Alunișu , tâ- nărul Dumitru Mușat Ion, înscris în ta- bloul de recensement pentru contigentul anului curent, de ani 22, statul de mijloc, facia âcheșă, părul capului negru, sprân- cenile și genile negre, ochii negri, nasul, gura ii ari. Sunt rugate tâte autoritățile adminis- trative și comunale, a lua măsurile cuve- nite pentru dovedirea sus-numitulul tă- năr, punendu’I în vedere ca să se presinte înaintea consiliului de revi ie, când va începe lucrările sâle. No. 2,280. 1877, Martie 26. Prefectura de Dolj. In filele de 18—19 Martie , socia lo- cuitorului Ștefan Eva, anume Păuna , din comuna Răcari la stat de mijloc, facia smâdă, ochii căprui, părul cărunt, nasul, gur» potrivite, cu semn de plagă în obra- sul drept, în partea dreptă la cap fără păr ca ci’conferența unul franc, profi'ând de ocasie a deșertat împreună cu mal mul- te objecte. Mihal Mitrică și Ilie, cu nevasta sa, fi- ind angajați cu livret în regulă la D. Mi- halache G. Cândă, aii deșertat din comu na Cioroiașu, în nâptea de 18—19 Martie trecut, împreună cu mal multe objecte. De la comuna Balota, în ^ioa de 20 De- cembre 1876, a deșertat socia lui Const. Bodescu, anume Flârea, la stat de mijloc, ochii, sprâncenile și părul negre, de ani 40, și este însărcinată, împreună cu mal multe objecte. De la comuna Brâsta, individul Dumi- tru Barba Anastasia, în etate de ani 17. părul galben, ochii verijl, nasul mic, frun- tea potrivită, îmbrăcat țărănesce căciulă nâgră în cap, de imitație, care se adop- tase ca fiă de către locuitorul Dumitru Vărvorânu, din acea comună, în nâptea de 10—11 Martie, profitând de ocasie, aii luat de le numitul locuitor uă salbă în care era înșirați pe cordea 9 icosarl de aur, 3 galbeni austriacl și un galben mare, de 4 galbeni, și luând și uă trâmbă de pânză până la 50 coțl, s’a făcut nevăzut. De la comuna Giurgița, s’a făcut nevă- zut individul anume PavelUngnrânu, sta- tura de mijloc, părul negru, retesat, sprân- cenile negre, ochii căprui, nasul, gura, barba potrivite și rade, vorbesce romă- nesce, unguresce și nemțesce, ca de ani 40. îmbrăcat romănesce. Prefectura publică pentru a lor dove- dire No. 4,811. 1877, Aprilie 6. Prefectura de Ilfov. Din comuna Pârlita, plasa Negoesei, s’a furat din grajdul D-lul Oprea Tără- șescu, un cal negru, stea în frunte, câma în stânga și în drâpta, pintenog de picio- rul de dinapoi, inferat la piciorul drept și c6da retesată. Se publică pentru dovedirea lui. No. 4,242. 1877, Martie 16. — In nâptea de 7—8 Martie 1877, s’a furat din coșarul cântărețului Maria Pe- nescu, din cătunu¹ Gostilele, plasa Mos- tiscea, acest județ, 2 cal cu semnele ur- mătâre: una âpă râibă , câma în ambele părți,'brâsă în frunte, pete albe pe spi- nare, la o ureche pucin înfurcină, și bor- țâsă, și un cârlan do 3 ani, câma în drăc- ia, neînvățat cu șea. Se publică pentru aflarea lor. No. 4,237. 1877, Martie 16. RECTIFICARE. — Publicația Prima, riei urbei Brăila,[cu No.țl,405, din 4 Apri lie 1877,Jtrecându-se|din erâre sub titlu de prefetura de Brăila, în Monitor ele No. 85 și 87, se face cunoscut că acea publicați- une este emanată de lajprimărie.’se publi- că spre cunoscința generală. 22 Aprilie (4 Maiti) 1877 MOWl IOKUL UF1U1AL Al, KOMAN1K1 2701 A eșit de sub tipar și se vinde la libră- riile din Bucuresci, un volum frumos în 8° de 14 câle: N. SCURTESCU TEATRU REEA SILVIA—DESPOT-VOD A (Ediția Il-a) Preciul 2 lei. CURSUL BUCURESCI PRIMA CASĂ DE SCHIMB LA BURSA No. 68. Strada Lipscani. No. 68. Mai 1877. Oump. Vând. Obligațiuni rurale 80 — 81 — „ domeniale 70 — 71 — „ funciare rur. 68 ¹/₂ 69 — „ „ urb. 55 — 56 — „ 3001. casa pens. 100 — 110 — împrum. municipal . 62 — 63 — „ cu prime Bucuresci )₁Q ₒₙ (bilete de 20 lei) . )ⁱy ~ M ~ (500 1.) Societat. Dacia 200 — 220 — (100 1.) „ România 45 — 55 — hac M. Levy. CURSUL VIENEI Viena, 2 Mai (st. n.) 1877 Metalice. ... 58 25 Renta hârtie ... . 63 90 Naționale ...... 70 45 Lose ........ 106 75 Acțiunile băncel . . 762 — Crediturl............... 137 90 London.................. 128 85 Obligațiuni rurale ungare . 72 — , temeșvar . . . 70 — , transilvane . . 68 50 , croate .... Argint în mărfuri . . 111 25 Ducatul............ 6 13 Napoleonul... . 10 30 '/₂ Marc 100 ... . 63 30 BIBLIOGRAFIE A eșit de sub tipar romanul: FRAȚII CORSICANI de Alexandru Dumas, traduețiune de Al. D. larcu, preciul 1 franc. In Bucuresci la tâte librăriele; Iași la librăria Daniel; Galați, Nebuneli; Craiova,Lazăr; Ploescl, Cârjan. Hartele fieșl căruia district cu statistica limitele plășilor și chiar numărul locui- torilor arătat la fieșl care comună, se gă- sesc numai la mine, cu preciul scăzut nu- mai de 5 lei noul. Se vor cere prin trimi- ' terea preciolui de către tâte șcâlele dini țâră care sunt ordonate de înaltul guvern al imposeda pentru școlari județepl din clasa a doua. Locotenent-colonel D. Papaeoglu. Calea Văcăresci No. 151. P. S. Afară de districtele Vâlcea, Romanați, Ialomița, Brăila și Busăti, cari sunt epuisate. A eșit de sub tipar: POESII de N. Scnrtescu Un volnm în 8°, coprimjend mal multe ode, balade, elegii, fabule etc. Se află de venire la librăriile D-lor Socec de Comp., Sztiltisy și Graeve & Comp., eu prețul de doul lei noul esem- plarul. A eșit de sub presă romanul Vrăjitorea roșiă sati Mortă și vină, de Xavier de Montipin, traduețiune de St. P. Bureghelea, 3 volume mari în 8° de 54 câle. Prețul a tustrele volumele 9 franci. Se mal află devenire puține esemplare din romanul Misterele Indiei, 3 volume marî în 8°, de același autor, prețul 8 franci. A se adresa: în Galați Ia administra- țiunea diarului Vocea Covurluiulut, în Bucureșel, la librăria Socec & comp, frați loanițiu & Comp, și Graeve & Comp : în Iași, la librăria Dim. Daniel; în Craiova, la librăriele frqțl Samitca și Aron Zvie- bel; în Ploesci, la librăria G. Kârjean; în Brăila, la librăria Unirea; în Berlad, la D. M. Barbu, comerciant; în Turnu-Măgu- rele, la librăria Tomșa. Aeșit de sub presă: Indice Bibliogra- fice, al cărților publicate românesce, în România sau de Români în anii; 1874, 1875 și 1876. ANUNCIUR1PARTICULARE T a 18 Aprilie, a. c., am perdut un por- tofoliu cu mal multe bilete valorate , și uă poliță de suma de lei noul 200. cu data de la 7 Aprilie, a. c., și scadența po- liței va fi la 7 Iunie curent, sub-scrisă de D. S. Lasar Susman, și D. Chuna și Aron Bacu, și Alter Daskel, fac dâr cunoscut că acel care va găsi acesta, se va consi- dera ca uă hârtie albă. Bucuresci, 20 Aprilie 1877. Joci Haham. I le închiriat sati de venire, imobilul ” din urbea Mizil, fosta proprietate a D-lul Matache Dache. Doritorii se vor a- dresa în Bucuresci, la D-lul C. I. Zamfi- rescu, vis-a-vis de grădina Sf. Gheorghe. (5-10) Țle arendat, moșia Uria, cu pădurea după densa din districtul Oltu plasa Șerbănesci, fosta proprietate a repa- usatulul P. Manolescu; doritorii se vor a- dresa la actualul proprietar, Vasile A/Zo- ttescu, în Bucuresci, suburbia Batiștea, strada Minerva, No. 12. (3-3d) DE ARENDAT, moșia Paraipa- ni, din Vlașea; doritorii se vor adresa la B-nu Em. La- hovari, sau D-lui Gr. Canta- cuzino. (1-24) DE ÎNCHIRIAT, cu preciuri moderate, apartamente, pră- vălie și localul ce ’l ocupă „Bau ca de Bucuresci" în pa- latul „Dacia", precum și un apartament în fosta casă Resch din fața teatrului național. Informațiuni la direcțiunea societăți „Dacia⁴⁴, * 9 9 . 2702 MONITORUL OFICIAL AL KOMĂN1E1 22 Aprilie (4 Mai) 1877 SERVICIUL DE VAR f CALEA FERATA A STATULUI MERSUL TRENURILOR PE LINIA BUCURESCI-GIURGIU ^SMARDA) VALABIL DE LA 9 (21) APRILIE 1877 PENE LA NOUI DISPOSIȚIUNÎ BUC LTRESCI- GITTR.GITT GIURGITT-BTJCURESCI K1LOMETRE ARETAREA ARETAREA de 1h TRENURILOR TRENURILOR BUCURESCI STAȚIUNILE TRENURI TREN STAȚIUNILE TRENURI TREN MIXTE de mărfuri KILOMETRE MIXTE de m Ar furi Nr. 1 Nr. 3 Nr. 103 de 1» Nr. 2 Nr. 4 Nr. 104 ORE M1K ORE MII* ORE MIM GIURGIU ORE M!M ORE MIN ORE MIN | Dimin. Sera Ametjă-tji D.-am. Amâtjă-^i 9 15 6 05 1 00 4 37 12 20 8.200 BUCURESCI restaurant 9 33 6 21 1 21 5.000 Smârda .... Dimin. 4 45 12 30 12.600 Jilava .... 9 41 6 29 1 44 12.750 GIURGIu|Bufet 7 26 4 55 12 40 17.400 Sintesci (halta) . . 9 52 6 42 2 07 26.200 Frățești .... 7 41 5 10 1 01 | 24.400 Vidra..... 10 04 6 54 2 17 43,500 Bănesa .... 8 12 5 41 1 47 28.770 Grădisce (halta). . 1011 7 01 3 07 47.600 COMANAjBufet 8 39 6 08 2 17 45.800 COMĂNaJ Bufet «X 1,0 21 7 11 3 37 54.400 Grădisce (halta)] . 8 49 6 18 2 27 59 250 Bănesa .... 11 59 7 51 4 03 59,400 Vidra..... 8 58 6 27 2 54 67 000 Frățești . . 11 23 8 15 4 13 63.500 Sintesci (halta) . . 9 13 6 44 3 17 72.000 GIURGIujBufet®X 1 1 36 8 27 Dupt-amifii 72.000 Jilava..... 9 23 6 54 3 33 Smârda .... 11 45 Șira BUCURESCI restaurant 9 35 7 04 D. 11 53 9 48 7 17 Amigty Dimi». Șira Trenurile Nt. 103 și 104 vor circula obligator în filele de Mercurea și Sâmbăta luând și călători de cl. Iși 11 și care vor merge cu vitesa trenurilor mixte. LEGATURI A. CU LINIA DE NORD. Cursă directă între Viena-Constantinopole și vice-versa 1. Cursa Viena-Constantinopole: MARȚEA ȘI SAMBATA. Sosiră la gara Târgoviște la ora 8—30 a. m. cu trenul accelerat Nr. 2 Sosire în « Filaret « « 9 — eu trenul local. Plecarea din gara Filaret la ora 9—15 ou trenul Nr. 1. 2. Cursa Constantinopole-Viena: MERCUREA ȘI SAMBATA Sosire în Giurgiu (Smârda) la 4 ore eu vapor loeal din Ruseiuk. Sosire în Bucuresci, gara Filaret, eu trenul Nr. 4, la ora 7—17 m sera. Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. cu trenul loeal. Sosire în gara Târgovisce la ora 7 și 45 minute. Plecarea din « « 8 și 15 m. cu trenul aoe lerat. 3. Trenul Nr. 2: Cu trenul accelerat Nr. 3 spre Vâreiorova 4. Trenul Nr, 104 și 4: Ou trenul accelerat Nr. 4, la ora 8 15 minute , la Brăila-Galațt, Roman, lașI-Sucdva, Viena, Berlin, Paris. Petersburg. 5. Trenul Nr. 1: 1 Cu trenul accelerat No. 4. care sosesce din Vârciorova la ora 7 și 30 m. dimineță 2 Cu trenul accelerat Nr. 2, care sosesce din Viena . Lemberg. Suneva, Roman. Galați. Brăila, la ora 8 și 30 minute diminâță Imprimeria statului 6. Trenul Nr. 3: Ou trenul Nr. 6 , de călători care sosesce din Galați și Brăila li ora 4 și 30 minute, dupe amedă-tji. B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU. 1. Cu vapore accelerate. 1) . Sosind la Giurgiu din sus Mercurea și Sâmbăta, la orele Ham trenul No. 104. 2) . PiecAnd de la Giurgiu în sus Mercurea și Sâmbăta, la orele 5 V# sera, trenul Nr. 1 și 103. 2. Cu vapore de posta la Giurgiu. 1) . Sosind la Giurgiu din sus : Luni și Vineri trenul No. 4 2) . Plecând de la Giurgiu în jos : Luni eu trenul No. 1 3) . Plecând de la Giurgiu în sus: Marți și Vineri cu trenul Nr. 1 4) . Sosind la Giurgiu din jos : Vineri cu trenul No. 4. C. CU CALEA FERATA OTOMANA. MARȚEA ȘI SAMBATA. Trenul No. 1. Cu trenul de postă care plecă la ora 1 și 40 minute p. m. , din Ruseiuk la Varna. Trenul Nr. 4. Cu trenul de postă care sosesce în Ruseiuk din Varna la orels 3 p. m. NB). La gara Filaret se vând bilete atât, pentru vapdrele acce- lerate cât și pentru vapdrele de postă pentru tdte stațiunile pănă în sus la Viena și în jos până la Chilia DIRECȚIA DE.EXPLOATARE. __ DlRECTORE: N, T. OlUȘANU