Joi, ²¹Apr^ 1877. ⁷ 3 Maiu No du n Sr MWWOWL OFICIAL AL ROMÂNIEI A AMENTUL. » AN, TBBI-pBOI ți și8E; Ș^SK LUNI, 20 LF.' (ăntâiu Ianuarie și ântAiil Iulie ) AJNUNUIURILK: ilNlA UK TBEI-PECI LITERE TMI4?WW «XC (taeerarea Il-a și mal departe, >0 b ) Prețul unei publicații judiciare pAn6 la eincl-deei linii, cinei lei; eră mal .) nun e de cineî-deci linii, eu iu, din Caracal,2 epe; - lorgu Jianu, idem, un cal. De la județul Olt. D. Dimitrie Polihronie un cal • îngrijitorul D-luî Brâncovâuu 4 cal; De la județul Argeș D-na Sevastița Bălcescu nn cal. MINISTERUL DE RESBEL. D. prefect al districtului Ilfov prin nota No. 5628 me anunță că D Ciocaneli a depus ca ofrandă, cu ocasiunea rechisi țieî cailor, suma de 15 lire otomane pentru a veni în adjutorul armatei nâstre în îm- prejurările actuale. Ministerul acceptând acestă douațiune arată mulțumirele sale D-lul Ciocaneli pentru acestă patrotică ofranlă. ■ D-șâra Elisa Opran din Crajova, oferind gratis pentru hrana trupelor mobilisate 400 pânî și 50 oca orez, ministerul se grăbesce a esprima viile sale mulțumiri D-șâreî Opran pe^rn ; ’ă fr—jsăși patrotică ofrandă. K- * D-na Catinca Romanovicî, dii orașul Brăila, oferind armatei un chilogram,280 grame scamă fină de olandă, ministerul esprimă mulțumirile sale numitei dâmue pentru acâstă ofrandă. r. -ș Comunitatea istraelită din Pitcs rind gratis pentru hrana armtieî conceu- trate 970 pâini, miuisterul se grăbesce a esprima mulțumirile sale pentru acâs patriotică ofrandă din partea diseî c nitățt. * D. doctor G. Darvaris, medicul șef al căilor ferate române, a bine voit a pune la disposiția ministerului de resbel, șese paturi pentru militarii răniți în orî ce e- ventualitățî, în localul săti situat în strada Sf. Dumitru, No. 9, angajânduse a da gra- tis atât nutrimentele, medicamentele eât și îngrijirile medicale pentru aceî răniți. Asemenea oferă serviciele salecamedi" pentru tâte împrejurările ce s’ar putea ivi în tâtă zona Bucurescilor. Pentru acâstă umană și patriotică o- frandă, ministerul de resbel esprimă cu recunoscință mulțumirile salo D lui doc- tor Darvaris. । ... , .V. Societatea clubului tinerime! din ) va și maî mulțl D-nî locuitori Crejovrnl, oferind gratis pentru hrana armatei con- centrate, 6546 pâini, ministernl aduce mulțumirile salo societățel clubului tine- rime! și acelor D-nî locuitori din Crajo.a pentru acâstă bună voitâre și patriotică ofrandă. * ᵥ " D-na Efimia Opran oferind armatei pentru trup.le cantonate în Crajova, 600 pâini și 5 vedre vin, ministerul esprim; mulțumirele sâle numitei dâmne, pentru a- câstă bine voitâre și patriotică ofrandă. SENATUL. SESIUNEA EXTRA-0RD1NARĂ Sumarul ședinței din 18 Aprilie, 1877. Președința D-lul vice-președinte D. Bră tiauu , asistat de domnii ecretarî Leca George și Cămărășescu Nicolae. Ședința se deschide la 2 ore după a- mâ6nitiv s’a făcut fără votul acestor ale- ^Storl. După acAsta biuroul d finitiv le-a cerut sentințele în virtutea cărora aă fort înscriși, căci în adevăr avAfi sentințe. Dar fiind-că nu fusese admiși de biuroul pro- visoriu n’afi mai voit a se presența lavo Numărul alegătorilor erau de 52, din cari retrăgându-se 23 afi rămas la vot 29. Din aceștia 2 ati fost pentru altă persAna, Ară D. Lahovari a întrunit 27 voturi. Așa, dAră, secțiunea având în vedere că > la început s’a contestat dreptul unor egâtori de a vota; și printr’acAsta a fost în drept a bănui că s’ar fi esercitat presi une și intimidare; cn tdte acestea, nu a invalidat alegerea, ci a cerut de la primă- ria locală dosarul în care să se va, efi ași dori să vorbesc în causa mea, și de aceea ați ruga pe D. Alexandru Giani a vorbi, j.e tru că D-sa a vâdut dosarul alegerel. Ar tdtă încrederea în onorabilitatea D-sale. D. A. Giani. D-lor, faptele sunt relatate ae onor. D. raportor. Lucrul mi se par ■ simplu; sunt 27 alegători cari au votat peEtru D. Lahovari, prin urmare este ma- joritate absolută, chiar după esplicatiu- oile date de D. raportor. Ast-fel, deră, fiind, nu se pAte invalida safi amâua acestă 'alegere penă a veni dosierul de la primă- rie, și cred c4 trebue să ne pronuncifim pentru validarea alegerel, căci când chia s’ar presupune că toți cel-alțl au votat -lui ja 'ari, totuși D-sa : fi avut majoritatea absolută cu acele 27 vo turl. D. Dimitrie Ghica. D-nil mei, când un adversar politic, cum este onor. D. Giani, ia cuvântul pentru ca să vă con- vingă de nedreptatea ce se propune a se face prin raportul de faciă, îo privința alegerel D-lul Lahovari, mie ’ml rămâne pucine de adăogat. 1 Voifi să relevez câte-va cuvinte, adică : fie uă validare, trebue să fie nisce conclu- punctele de căpetenie ce a invocat D. Ma- sinul, un raport și conclusiunl n’a fost ; siune. EI, D-nil mei! Care din adversarii guvernului actual pot esersa presiune în alegere? Adversarii guvernului actual ar fi avut îndrăsnela acAsta. în facia acelor presiuni ce am vâdut «u ochii.... D. A- Giani. Le-am învâțat din alege- rile trecute D Diinitrie Ghica. Este uă nenoro- cire că, acei câți se succed la guvern, se. silesc să le,perfecționeze, merg din per- fecțiune în perfecțiune ; patenta, însă, oi aveți D-.v. ca inventatori, al acestor m - ()1 Ace, >. . C^N. ‘es Protesi.es.L tiderea cuy^nțtilirf, D. Dimitrie Ghica. ’Ml ’ aminte că„ când eram prefect de poliție,,se .prin- sese un tâlhar car; e uă biserică, și ’i^am dj^hoțule, tu ai spart biseric^?, Și el, cu un .glas resunățor, ’mi-a respiins; protesteș. ' D. N. Manoțcscu.Eii am protestat, cum că, acei cari afi făcut presiuni, nu.suntem noi. D. Dimitrie Ghica.. D-le președinte și onor, senatojl, efi cred, că este drept, când vine și se adeyereză chiar de un adversar .poliție al-D-lui Lahovari,.. eă 27 voturi este majoritate absolută, și că, în orl-ce cas, D-v. puteți, în îaipreginrările de fa- ciă, să lăsațl colegiul Lde Vâlcea a rămâ- nea văduv de representantul său,. Eu cre- deam, din contră că na vom sili să adu- năm pe toțL senatorii, în împregiurărî așa de grave, fie.de orl-ce partit, căci acum, mal cu șemă, toți-trebue să spunem cu- vântul nostru, D-lor, sunt penirti a au s,e primi coa- clusiunile raportului, fiindcă n’au nici u.p sens, căci cere amânarea; este uă cestiune asupra căreia s’a făcut complectă lumină pe câtă vreme 27 este majoritate absolută. Să curmăm, deră, discuțiunea și să pro- clamăm pe D. N. Lahovari senator. Voci. închiderea scuțiunel. D. vics-președinte, M. C. Epureanu. Fiind-că se. cere închiderea discuțiunel, și fiind că y.ăd că nimeni numai ia cuvânt, proclam senator pe D. N. Lahovari. D. N, Cămărășescu. Cer .cuvântul în cestiune personală. D. vice-președi Ia biurofi (ilaritate). D. G. Leca. (Cestiune de regulament). D-le președinte, vedeți că n’a fost nici ra- port, nici conclusiune, fiind că prin ra- portul cetit nu se 4-ice nici că sevalidesă, nici că se invalidesă; priu urmare, ca să VocL Așa 1 D. G. Lecr. Ve rog, deră, cumorm re gula? entulul, se pronuncie mal ântâii secțiunea, și numai atunci ne ■ om putea pronunciăasupra validărel safiinvalidărel D. vice-președințe. Onor. D-le Leca, dați’mî voe să vă amintesc și hi, că corni siunea de verificară este însărcinată a dis- cuta fa >tel । și a le refera Senatu u mâne la apret ,iu .aa ;omi ium decă ’șl-a pus silința de a aduce tdte lu minele trebuitAre pentru a căpăta safi m adoptarea.lucrărel sale, este treba să, Cât pentru Senat, în urma diseuțiunilor ur- mate, în urma opiniunel susținute, pe de Hani de către principele D. Ghica, amândouă părțile afi convenit eă este uă cestiune de cifre, de majoritate ’de 27, tdte cele-alte conclusiunl afi că^utj.și,,prin urmare, pen- tru biuroti a fpst.șufipienț de a șe-pune-la vot și incidentul.,este-închis. (D. președinte șe dă jos de bi oii). Voci. Nu se pdte! Noi n’am votat! D. vice-președinte (șuindu-se din.noti la biurou). D-lor, am proclamat pe D- N. Lahovari, n’ain pus la vot. Voci. Alegerea D-lin N. Lahoyșri ,este contestată (sgomotj. D. vice-preșe,dinte.. Nu este contesta ; a fost uă propunere făcută c comisiune pentru a cere dosarul;, îndată ce Senatul nu se unesce a ascepta venirea dosarului și s’a înlăturat nedomirirea co- misiunel, atunci a rămas D. Laho.vari ne contestat și efi n’am' avut de câLa’l pro clama. Voci. Așa este, așa este (sgomot). . — Ședința este rădicată. Ședința de Ia 17 Aprilie, 187?. Preșidenția D-lul vice-președinte Mano tache Costachi, asistat de D-nii secretară Belu Ștefan și Cămărășescu .Nicolae. Ședința se deschide' la 1 oră după a,- mA^I. Presențl 54 D-nl senatori. Nu râspundfi Ia apelul nominal 11 D-nl senatori, și anume: Nemotivați: P. S. S. Mitropolitul . ir , P. S. Ș. Mitropolitul Moldovei și Sucevei, P. S. S. Episcopul de Huși,. P. S. S. Episcopul ’ Dunărel-de-Jos, D-nil Catargi Lascar Corbm C.; Dimitriu G., Morțun Em , ,Pă- cleanu N., Rosetti G. D., Vucinic George. Sumarul procesulul-verbal al,I₍ș Minței precedente se adoptă. Se dă cetire unei telegrame a D-lul noles u; a dis că numele nu este scris s’a dis. numai că secțiunea ,’1-a amânat profesor Cobălcescu; prin care protestă d’aluugul, ci în lat Inaintș, deră, de a se pune în discuțiune .contra alegerel făcute la diversitatea de D. N. Manolescu. Nu invoc efi acesta validarea safi invalidarea, trebue să s« în- Iași. D. Dimitrie Ghica. Efi la slraniele trune>ca secțiunile din noii spre a se pn D. Mihail Cogălniceanu, „iinistru de D vdstră observațiunî am tăcut, prin ur- uncia asupra acestui punct. esterne, dă cetire mesagiulul domnesc, pe MUMlUKbL oHDIAL AJ, KuMANliC 21 Abnne (3 Maia» 16 / / lengă cere se înaintâză în desbaterea Se- natului projectul de lege relativ laconven- țiunea încheiată între România și Rusia, în vederea trecerel trupelor imperiale ruse pe teritoriul român.... D-sa dă asemenea cetire urmâtârelor acte: ESPUNERE DE MOTIVE Discursul thronulul la deschideri. ac- tualei sesiuni estraordinare a Corpurilor Legiuitâre este cea mal bună espunerede motive a alăturatului project de lege pri- itor la convențiunele încheiate cu guver- ul Majestățel Sâle Imperatorele Rușilor. După ce îu prevederea unul eminent resbel între imperiul rosian și între impe- lial otoman, tâte cererile ce am făcut tâte tăruințele ce am pus pe lângă marele pu- ert pentru a se recunâsce și a se pune sub ' cutul Europei neutralitatea teritor ului ro- tân, tâte acestea ati rămas zădărnicite, după ce ne am convins că trecerea arma- elor ruse prin țâra nâstră era imperios cerută și otărâtă, guvernul a fost nevoit de a nu se mal preocupa de cât de intere- sul nostru de conservare, de cât a ne sforța să facem a se recunâsce Statul Român, a se menținea drepturile și instituțiiinele nâstre politice, a se păstra și garanta in- tegritatea hotarelor României! Am mal trebuit apoi a ne îngriji și de apărarea pe cât în putințe a populațiuni- lor nâstre de sarcinele ce atrage după sine trecerea chiar pacinică a unei armate nu- merâse. Spre acest finit s’a încheiat alăturatele două convențiunl sub reservă aprobațiu- nel Corpurilor Legiuitâre. Precum resultă din coprinderea lor, a- este convențiunl n’atî alt caracter polit’ . de cât de a face a ni se respecta și în tim- pul resbelulul individualitatea nâstră po- litică precum ea este garantată prin tra- tatul de Paris, adică stătu quo al otavelor, drepturilor și instituțiunelor nâstre. Nici ■ uă. schimbare nu se face. în condițiunele nâstre de esistență • ca națiune. Nu ni se impune chiar prefacerea sati rumperea a iei uuia din legăturile nâstre internați- onale, și încă mal pucin ni se n clamă co- operațiunea armatei nâstre, a căria misi- une nu este de a ataca pe nimeni, ci nu- al de a apira, în marginele posibilului, fruntarele nâstre. Ast-fel singurul și uni- cul scop al acestor convențiunl este de a păstra ce av. m. In deafară de aceste considerațiunl, con- .euțiunele privesc mal cu deosebire de a agula relațiunele autorităților și popula- țiunelor nâstre cu autoritățile militare și cu armate¹ h rosiane în timpul trecerei lor e teritoriul nostru și de a face acestă trecere cât pâte mal pucin însărcină- țâre pentru țâră. Tâte trebuințele armatei, este bine în- des și convenit, ati să se facă prin îm- preună înțelegere și eu uă deplină plată și despăgubire, și este anume stipulat că capitala Romănieî nu va fi ocupată de tru- pe rosiane! Dâcă asemenea împreună înțelegeri nu s’a făcut și cu guvernul Imperiului Oto- man, este că afară de considerațiunl de un ordin superior a cărora apreciate nici chiar este trebuință de a se desvolta, apoi este de luat îu privire că uă Convențiune încheiată cu guvernul Otoman, îu aceleași condițiuni în care s’a încheiat convențiu- nele cu guvernul Imperial al Rusiei, ar fi însemnat nu înlesnirile acordate unei ar- mate numai pentru simpla trecere a sa pe teritoriul nostru, spre a găsi pe inimicul saă in deafară de fruntariele ndstre, ci ar fi însemnat. însuși transportarea teatru- lui resbelulul în Romania și făcută acâsta cu însuși consimțimentul nostru. Acâsta nu am credut și nu credem că ar putea intra în voințe, că ar putea fi în interesul națiunel nâstre! Și apoi guver- nul Otoman, chiar în prevederea apropia- tului resbel n’a socotit de cuviință de a se jdepărta de linia sade negațiune păzită în mod constant în pri/ința României. Cu tâte că după tractate avem In Con- stantinopole un agent diplomatic perma- j nent, cu tâte că am avut și trimiși în mi- । siunl estraordinare. și chiar în timpul ul- timelor conferințe, înalta Pârtă nu a găsit । de cuviință măcar odată a intra și a sta în înțelegere cu guvernul român, necum în privința eventualităților politice, darnici măcar în privința unor interese de un or din mal secundar și care stati pendinte de (jeciml de ani. De abia în momentul isbucnirei resbe- lulul, Marele Vizir a socotit oportun a ne adresa alăturatele aci doue depeșt telegra- fice, a cărora formă și fond se lasă la a- j predarea și otăiîrea Corpurilor Legiui- i țâre, precum de a doua di a și răspuns ! ministerul. Aparține acum ca Senatul și Camera de- putaților, representând însuși glasul na; țiunel române, să se rostescă în deplina lor putere constituțională. I Ministru trâbilor din afară : Kdgălnicânu. Lucrând do acord eu cele-alte mari pu- teri, pentru a ameliora condițiunele de e- | sistență ale creștinilor supuși dominațiu- ■nel Sultanului, guvernul Imperial al Ru- ¹ siel a atras atențiunea cabinetelor garante asupra nec^sitățel de a asigura într’un mod eficace esecutarea reformelor cerute de la Pârtă. Pentru că escitareâ musulmanilor și slă biciunea învederată a guvernului Otoman nu lasă a se spera măsuri seriâse de ese- cutare din partea autorităților turce, uă intervențiune militară din afară pâte de- veni necesarie. In cașul când desvoltarer ulteriâră a afacerilor politice îu Orient aa sili pe Rusia a asuma acâstă sarcină și a 2645 dirige armata sa îo partea Turciei din Eu ropa, guvernul Imperial dorind a respec ta inviolabilitatea teritorială a Statului Român, a convenit de a încheia cu guver nul Alteței Sele Domnului Carol I uă con vențiune specială relativă la trecerea tru pelor ruse prin România. Prin urmare, a fost designați ca pleni- potențiari : Din partea Majestățel Sâle Imperatorulul tutulor Rusiilor, Baronul Dimitri Stuart consiliar de Stat, agent diplomatic și con- sul general al Rusiei în România, Cavaler al ordinului St. Vladimir clasa III al St. Anei clasa II, al St. Stanislas clasa II și a ordinelor străine . Leul și sârele clasa I cu placă Medgidie cl. III, Muntenegru cl. 11 cu placă și al Crucel de oficer al Mân tuitorulul; Din partea Alteței Sâle Domnul Româ- niei : D M. Kogălniceanu, ministrul Stiti al afacerilor străine. Mare Cruce al ordi- nului St. Ana cl. I, al Corânel de fer cl. I al Vulturului Roșiu cl. I, al Medgidie cl. I, etc. Carii, după ce ’șl ati preschimbat de plinele lor puteri, găsite în bună și regu lată formă, s’a învoit asupra articolelor următâre: Art. 1. Guvernul Alteței Sâle Domnului României Carol I asigură armatei rnse, care va fi chiămată a merge în Turcia, li- bera trecere prin teritoriul României și tratamentul reservat armatelor amice. Tâte cheltuelele care ar putea fi ocasi- onate de trebuințele armatei ruse, de trans- portul stiti precum și pentru satisfacerea tutulor trebuințelor sâle, cad naturalmen te îu sarcina guvernului Imperial. Art. 2. Pentru ca nici uu inconvenien⁴ | sati pericot să n i resulte pentru România din faptul trecere! trupelor ruse pe teri- toriul său, guvernul Majestățel Sâlelmpe- ratorul tutulor RLsiilor se obligă a men- ține și a face a se respecta drepturile po litiee ale Statului Român, ast-fel cum re- ; sultă din legile interiâre și tratatele esis- tiude precum și a menține ș a apăra in- tegritatea actuală a României. Art. 3 Tâte detaliurile relative la tre- cerea trupe’or ruse, la relațiunele lor ci autorității locale, precum și tâte îuvoie Iglc care ar trebui să fie luate pentru aces ; sfârșit, vo li consemnate în uă e ven- țiune specială careva fi încheiată ie dele- । gațil ambelor guverne, și ratificată în a- I celașt timp ca și cea do față, și va intra în lucrare de o dată Art. 4. Guvernul Alteței Sâle Domnului Româaiel se obligă a obține pentru Cou- venținnea de ficiă precum și pentru cea menționată la art. precedent ratificarea ce rută de legile române și a face imediat« secutoriî stipulațiuuile coprinse într’ensa Drept aceea plenipotențiarii respectivi ati pus pe convențiunea d'n faciă semnă turile lor și sigiliul armelor lor. 64t Făcută în Bucuresci, ia 4 (Itj) Aprilie, anul grației una mie opt sute șăpte-ijeci și ș^pte. (Semnat) Baron Dimitri Stuart Agent diplomatic și consul general alRu- (L. S.) sieT în Romania. (Semnat) M. Kogălniceanu. Ministru afacerilor străine al României. (L. S.) D. ministru de esterne. D-lor, a doua convențiune este cum s’ar 4ice un caet de însărcinări care coprinde diferitele deta- ile, și ’ml veți permite să vă rog să mă scutiți de a o citi; o aveți în project ti- părită, o puteți citi fie-care. Tot-d’odată voiu da citire corespondin- țel urmate între înalta Pdrtă și guvernul Român iato: Depeșa Marelui 7izir către m. J. Prin- cipele Carol. Constantinopoli, 22 Aprilie 1877. Concentrarea armatei rosiene pe Prut, pregătirele vădite făcute de Rusia cu sco- pul unei acțiuni militare și alte indicii nu mal pucin semnificative, nu pot lăsa nici nălțimel Vdstre ca și guvernului Impe- . _ . Marele Vizir către Măria Sa Principe-1 bertatea lui, în tdtă comoditatea ca să pd- ial nici uă îndoială despre pericolul u- le Carol. el situațiunl, asupra căreia înalta Pdrtă a chiămat deja atențiunea guvernului Inăl- țimel Vdstre, în ceea ce pare a amenința cu invasiune de către trupele rosiene te- itoriul Principatelor; în acestă prevede- e, și conform coprinderel art. 26 din trac- tatul de Paris, și paragrf. III de la art. VIII, din Convențiunea de la 19 August 858, vin, în numele M. S. Imperiale Sul- tanului, să invit pe înălțimea Vdstră ase înțelege cu înalta Pârtă, în vederea d’a lua împreună măsurile militare menite a asi- gura apărarea teritoriului Principatelor, potrivit cu eventualitatea de care ar putea fi amenințate. Nu ascept de cât răspunsul Inălțimel Vdstre ca să dati instrucțiunele necesarii în acest scop Serdarulul-Ecrem Abdul-Kerim-Pașa, care se afli pe Dunăre în capul armatelor otomane și cu care de uă cam dată, autoritățile militare alelnăl- ț mei Vdstre pot a se concerta în cas de urgență. Răspunsul D-lnl M. Kogălniceanu, mi- nistrul afacerilor străine al României, la | prima depeșă a Marelui Vizir. Înălțime*. Sele Marelui Vizir. Constantinopol. ouvernul princiar a luat cunoscință de depeșa adresată de înălțimea Vdstră la 22 ale acestei luni Măriei Sele Domnului Ro- mâniei. Conținutul acestei depeșl cerendu-ne măsuri militare îu înțelegere cu armatele imperiale ca să respingem invasiunea rusă, e d’o natură prea gravă, ca puterea ecutivă să pdtă lua asupră’I a se pro- nunța. Am prin urmare ondrea d’a aduce la cunoscința Inălțimel Vdstre, că numai parlamentul român are dreptul a decide ca România să ia parte la resbel, și prin urmare să iasă din calea neutralitățel ce’I este trasă prin tractate, neutralitate care ’l a fost recomandată tot-d’a-una chiar de Sublima Pdrtă ca și de Puterile garante Parlamentul e dar convocat în sesiune estraordinară pentru 26 Aprilie. Indală după verificarea noului Senat, situațiunea politică va fi de urgență comunicată Cor purilor Legiuitdre, și mal ântâiu de tdte depeșa înălțime! Vdstre. Imediat după a edsta mă voiti grăbi a comunica guvernu- nu țineți publicul în amăgire, pdte ci- lul imperial decisiunea parlamentului nos ^rea $ă țiă fdrte mul timp; apoi aveți să tru. înălțimea Vdstră, astă-dl primul mi treceți în secțiune, aveți să faceți raport, nistru al unul guvern constituțional și RSmâue cu totul la dispssițiunea D-v. parlamentar, nu ar putea cere ministerului I bine-voițl a vă rosti. român să violeze prescripțiunele unei Con- rtituțiunl recunoscută de Europa, și fără avisul națiunel, să se pronunțe într’uă afacere, d’o importanțăatât de însemnată ca aceea care formâză objectul depeșei guvernului imperial. Scrisdre esplicativă și detaliurl prin curier. Bucuresci, No. 47,286. Rusia a declarat resbel imperiului oto- de esterne. mau și a invadat teritorul princiar ca să ’ ■ începă ostilitățile. înalta Pdrtă crede că ■ va putea compta, că, în acestă gravă îm- • ț rejurare, guvernul princiar va lucra tot d’a-una în conformitate cu srincipiele ce ; decurg din legăturile cari unesc princi palele cu imperiul otoman. D. Kogălniceauu, ministru afaceri- lor străine. Onor. D. senatori, IXvdstră înțelegeți bine din cele espuse urgența cestiunel și că trebue ca și D-v., maturul Corp, să vă rostiți precum deja s’a rostit Camera. Prin urmare vă rog, să bine- voiți a consimți ca acest project de lege să se trateze în mod urgent. Cer ddr în mod urgent. Cer ddr în numele guverna-, lui urgenți. L. vice-președinto. Cred că onor. Se- nat se asociasă la dorința D-lui ministru pentru urgență; ânsti avem acum alt-ceva: . ministru ne-a făgăduit că ne va ceti dre-care documente diplomatice D. ministru de esterne. Mai ântâl D-lor, să bine-voescă Senatul a se rosti asupra urgenței și dupe ce se va hotărî I urgența, negreșit că vă voi ceti documen- tele diplomatice. I Uă voce. Senatul este unanim pentru a I admite urgența vice-președinte pune la vot ur-, gența cerută de D. minisțru și se prime- ceaun. Acum sunt la ordinele Senatului sce de Senat în unanimitate. „ ■ , .. ■„ D. ministru de esterne, M. Kogălni ' Pu ¹C ' ca în-conferință sau ședință secretă să Rămâne să vă dau citire art. 37 diu re- dati citire documentelor. Remâne ca Se-1 gulamentul Senatului: natui să hotărască Să trdcă în sala con ferințel, sari aci să deșertăm tribunele. Socotesc că dupe Citirea documentelor veți păși în secțiuni unite. D. vice-președinte, M. C. Epureann. Vă rog să vă rostiți unde voițî să se dea citire documentelor ? D. N. Bibescu. Ar fi greii ca să deșer- tăm tribunile pentru 15 minute; lumea este îngrijată, a venit cu nerăbdare ca să vădă acdstă mare lucrare. Bine-voițl ca să trecem noi în sala de conferințe. D. vice-președinte, M. C. Epureann. I). Di~ Sturdr- Lucrarea nes“- âe astă-r|I, D-le președinte, este cu mul prea importantă ca să nu deliberăm ast- fel cum suntem obiclnuițl.; cu tdtă dorin- ța ca numerosul public să adăste ca deli- berările ndstre să sa facă ast-fel cum sunt prescrise în regulament, ansă fie- care din noi trebue să fiă pus îu tdtă i - tă asculta citirea actelor importante ce are să ni să comunice de D-nu ministru - Gând vom discuta în ședință, publicul va reveni; pentru dorința către public, nu putem într’uă oră așa de solemnă să nu deliberăm acolo unde este locul delibe- rațiunil ndstre, în asemenea ocasiune. D. miniștri de esterne, Kogăln cen- nu. Să fiă bine înțeles că guvernul nu cere deliberare în ședință secretă, vă ce- re ședință secretă spre a vă da citire co- respondețel diplomatice care prin însăși natura sa nu pdte a se citi în public. Să fiă bine constatat că guvernul nu cere șe- dință secretă pentru deliberări, deliberă- rile are să se facă în facia Țerel. Trebue ca fie-care să scie (aplause), să audă. In ședință secretă nu vom face alta de cât a vă citi corespondența. Acea corespon- dență voi citi-o și în public, în câtă vre- me vine de la guvernul Român; în câtă vreme vine de la guvernele streină nu’ml este permis să dati la iveală ceea-ce alții tacil. Aci este un us, ceea-ce D-nu Dim. Sturdza scie mal bine de cât orl-care. N. Barai amb. In urma evenimente- lor ce se petrece, urgența este cerută de guvern și Senatul o acordă. Uă-dată ănsă sesisațl de aedstă cestiune, trebue s’o ur- măm până vom isprăvi : Să rămânem în ședință aci, să golim tribunele, dupe ce se vor comunica actele, noi vom trece în secțiuni și disâră la 8 ore să avem ședin- D. vice-președinte, M. C. Epureann gulamentul Senatului: 21 A^lie(3 Mai) 1877 tOMTOKUL OFICIAL AL R0MAMB1 404/ publică se anunță pentru 8 ore sâra, a ceașl di. Ședința este ridicată la 6 ore dupe a mâ^I. „Președintele primind cererea pentru „constituirea Senatului în comitet secret, ,,după forma prevădută la art. 39 ,din . Constituțiune ordonă deșertarea tribune- „lor publice." Prin urmare rog ca tribunele să se de- șerte. Senatul intră în ședință secretă. La redeschiderea ședinței publice D-nii senatori se retrag în secțiuni, și ședința ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA. Ședința de la 19 Martie, 187 7. Președenția D-lul președinte C. A. Rosetti. asistat de D-nil secretari M. Burileanu I. Lățescu și I. Carabatescu. (Urmare). CAPITOLUL II Risipa banilor publici 1 Efectivul arnaateî. Sumele puse la disposițiunea ministerului de resbel în cel cinci aul trecuțl și întebu- ințarea lor. In timp de cinci ani da la 1871 și până la 1876, s’a pus de Corpurile Legiuitâre la disposițiunea ministerului de resbel suma de 93;670,044 lei, 15 bani, din care, până la 31 Decem- bre 1875 s’a cheltuit suma de 86,927,617 lei; sau an cu an termen de mijloc, câte 17,385,525 safi câte 724 lei de om de vom compta pe 24 mii âmeni. Acâstă cifră, după regulile adoptate de statistică, care cal- culă la 20 de ani aducerea unui soldat pe câmpul de bătae, ne dă costul nnui om dus în foc la 14,480 fr., cifră fârte mare, de vom compara-o cu aceia ce esistă în alte țări; mai scump chiar de cât soldatul englez care, deosebit că este plătit ca voluntar deră este cel maî bine întreținut și mal luxos îm- brăcat. Acestă cheltuială e colosală în proporțiune cu micii număr ce a fost sub ..rme (căci de la 1 luliti 1873 până la căderea fostului ministru, efectivul sub arme a variat între 13,344 și 18,326 de âmenl); s’ar fi putut, prin uă bună economie, trece pe sub stâgurl un număr înduoit de âmenl în acest restimp, ar- mata fiind șcâla cea mal bună pentru un popor ce are un gu- vern econom, prevăzător și național. într’acest număr se află, însă, coprinsă oștirea permanentă de tâte gradele și de tâte armei", gendarmerie, pompieri, scâlă militară, spitalele cu tot serviciul lor, sei viciul administrați- unel și al -trenurilor, și toți oficeriî eu trupa permanentă a ar- matei teritoriale; adică 10 până la 13 mii âmenl, cari s’ar fi putut compta în rând de bătae cu 1700 până la 2400 cal — a- fară de armata teritorială cu schimburile de călărași și doro- banți, cari comptâ^ă în total 34,000 până la 36,000 âmenl, saft 8,500 rândul, și deosebit de reserve. II. Material de artilerie In timp de șese ani, până la finele anului 1876 s’a dat în 'isposițiunea ministerului de resbel, pentru cumpărătâre de uaterial de artilerie, în credite budgetare, rectificative, estra- ordinare ți suplimentare, suma de 12,828,992 lei, 73 bar* • și anume: In anul 1871 1872 1873 200,<00 credit bugetar 115,000 estraordinar 200,000 budgetar 991,333 budgetar 950,925 estraordinar - 1874 781,725 budgetar ' 300,000 — budgetar ' 5,000,000 — estraordinar 1R7R I 290.000 — budgetar ⁰ ■4,000,000 — estraordinar Total 12,828,992. Din tâtă acâstă sumă, s’a pus la disposițiunea direcțiunel artileriei 11 956,715 lei; din cari s’ati cheltuit 5,807,872 lei; însă numai 4,581,417 lei s’a cheltuit de direcțiunea artileriei eră restul de 1,226,455 fr. s’a întrebuințat în alte cheltuell prin virimente de fonduri. Aceste cheltuell s’ati făcut în modul următor: I. Din fondul de 335,000 dat pe 1871, s’a cheltuit 324 772 lei, 37 bani. II. Din fondul de 200,000 dat pe anul 1872, s’a cheltuit 201,210 lei, 94 bani. III. Din sumele de 1,050,000, votate în anul 1873, s’a chel- tuit 763,981. IV. Din fondul de 781,725. dat în 1874. s’a cheltuit 489.521 lei, 58 bani. V. Din fondul de 5,300,000, votat pentru 1875, s’a cheltuit 2,227,607 lei, 47 bani. VI. Din fondul de 4,290,000, dațl în 1876, s’a cheltuit 264,325 lei, 15 bani. După tabelele ce se anexă la acest raport. Din suma de 12 828 992 lei dațl pentru materialul de arti- lerie. s’a întrebuințat pentru furnituri propria Zise numai suma de 3,707,000, și anume Lei bani 1. 68,000 kil. alama Negroponti .... 96,887 --- 2 3 000,000 cart, glonț pentru-pușca cu ac. 28,823 23 3. Objecte la pudrerie ... 10,150 90 4. Uu mitrail. Montigne. 7,875 --- 5. Unelte la pudrerie. 6,925 32 6. Confecționarea de cartușe. . . . 2 820 29 7. Vama mitraliosel ....... 592 53 8. Modele de arme ..... 1,663 85 9. Transportul șarpantei atei. Tergoreștea 5,709 45 10. Objecte diverse pîntru baterii . . 1,809 45 11. Confecționare de projectile prusiene 17,492 60 12. Cheltuiti cu material din Prusia l 1,679 78 13. Uă mitraliosă Gatlig 9,384 14. 1,000,000 tuburi metalice 26,524 80 15 21 pontâne , 80 2 nacele * 1 II. III. IV. V. VI. --- t6,422,000 tuburi metalice^ 23.601 ?50 kil. table de alamă j 450,000 17. 4,000 lopeți Lineman. . 31.600 ---. 112,000 foeâse de 8 18. 4,000 shrapnele | 82,381 | 5,000 foeâse pentru shrap^elel 19. 150,000 kil. plumb . . 108,281 20. 3,000 tocuri de revolvere 19,500 21. 3,000 revolvere Galant . 172,500 22. 1.500,000 cartușe pentru revolvere 60 000 .--- 23. Un tun revolver. . 16,625 24. 14 chesâne de infanterie 9,174 20 25. 5,000,000 capsule Peadoby . 20,300 26. 29,000 kil. alamă .... 100,340 --- 2648 ONB'ORDb OFICIAL al ROMANI 21 Aprilie (3 Mai) ,RI?I< 27. 25,000 kil. praf de vânat. 28. 20 furgâne mod. 1873 . 29. 15,400 kil. puciâ.ă 148 tunuri pentru 8 baterii) 30. 30 000 obuse (50,000 kil. praf gros 31. 70 trăsuri..................... Transport de agi îi și asigurare . 32. 3,000 revolvere Lebeau . . . 33. 500.000 cartușe LI 190 11 327 6 000 1,057,275 443,556 75 81,305 72 174,000 — 29,000 — 34. 10,000 săbii Loh . 135 000 — 35. 59 139 kil. salpetră . 37,924 35 36. 75,000 kil. plumb. . 56,250 37. 500 000 capse Roth . 5,125 38. 20,000,000 capse Berdan. . 125,000 — 39. Transport și agifi........................ 7,019 — 40. 75 000 kil. plumb . . . 26,250 41. Avans pentru 60 furgone • 35,000 •2 „ „ „ „ „ „ .000 projecti le..................................... 2,800 43, 6,000 lopețl, transport și agili ,50,315 43 44. 2 000 săbii Loh. ... 24.000 — 3,707,000 «tuși cinul diu acesta, sumă (ie 3,70<,000, numai 2,574,949 lei s’a întrebuințat pentru furnituri adeverate de resbel, iar restul de 1,132,051 lei s’a întrebuințat pentru chel- tuell de consumațiune anuală, precum: fabricare de iarbă și de cartușe, care se consumă pe tot anul; căci așa s’a neglijat lucrurile, în cât pudreria nâstră nu produce mai mult de cât 100 kilograme de praf pe tilel.,4 mand. 346. ord. 1234/,₄ Indemnitate de misie și transport (fondul misii- r > . lor/₇₄) mand. 779, ord. 2141/,₄ . ., . 3,126 I Transport și misii (materialul flotilei/,₄) mand. 624. ord. 2234/,£. , . , .3,000. Transport și misii (capitolul dorobanților/,,) I mand, 1665, ord. 4360/,, . ' ... . 1695,. ord, 4 507/,₃ . . , / 40u O₇ Agiti la 10200 lei (materialul fio:. ,ₜj mand. 347 .ord. 1027/,* ......... • 10s Agifi la.j30000 1. (materialul flotilei/,,),mand. J60, ord. 1764/,, .... . .,\J_ 3 . Agi fi la 6000 1. cred 950927, 76/,/) mand, 1567, ord. 4268/,, .... 6 • , Agifi la 9620 (erei. 950927, 75/,,) mand. ‘1595, ord. 4409/,, . . ... . 416- . _3 Agifi la 50000 1. (cred. 950927, 75/,,) mand. 1761, ord. 4688/,3 ... 5.00 Agifi la 50000 (cred. 950927, 75/,,) mand. 1820, ord. 5455/,,. , • 500 184.501 91 Diferința de 37,552 lei s’a cheltuit în transportul canonie rel și plata de agiuh sumele trămise. Pentru suma de 183 752 lei 19 bani, s’a procurat (1 un bastiment care dabia ar fi valorat 130 000 lei dica ar fi ¹ fost construit în bune condițiuni-, dâr care, din contra, a fost așa de răfi combinat, în cât a trebu t a i se suprima turela cu mare cheltuială, și a cărui carapasă ’l face fârte greii de ma- nevrat. Așa cum este, bastimentul Fulgerul a perdut din valârea lui intrensecă de 130,000 cel puțin 25,000, adică că numai lo râdă de cât 97 500 lei; plătindu’l 183;752 lei s’a plătit de duoă ori cât valârea sa reală. In fine acâstă plată, făcută după tabela de mal sus, nu con- stitue de cât un adevărat șir de virim .nte, după cum s’a vbdut. ’V. Cel alt material al armat Nici cel alt material al armatei nu se află în uă mal bună 2" * ..ilie '3 Ma‘“' MURITORUL oficial al ROMaNMU 2649 stare de cât al aiiileriel și ai flotilei, și îu schimbul a 12,828,992 lei ce s’a pus la disposițiunea ministrului de res- bel pentru material de artilerie, în anii 1871 1875, și deo s vit de comandele făcute im îu urmă de matei ial pentrn fabricarea de cartușe, nu s a sporit materialul nostru de rer bel în acești din urmă 5 ani și jumătate de cât cu : 1. 48 Tunuri de oțel, culasă modelul din 1875, calibru 9 ; cărora le lipsește chesâne, care și munițiunl, dâr pentru cari ■ guvernul actual a luat măsurile necesare. Valârea lor e oe 1,057 275— ll. Ua tun revolver; valârea . 16 625 — III. DuoS mitraliose. . . 17 851 — IV. 600 revolvere . . .358.000— V. 21 pontâne și 2 nacele. ... .23 601 80b. VI. 1,000 săbii Loh , . 135.000 — VII. 1 000 lopețl Lehman. . 81 915 VIII. Trăsuri comandate. 443.556 75 b. Total . 2 133,824 55 b. V. Arsenalul de lu Tâ'govișfe. Avem înain-.ea nâstră procesul-verbal încheiat la & Inniu 1876 de comisia nu- mită prin ordinul D-lnl ministru de res- bel actual cu No. 2739, si compusă din D-nii: Colonel.Arion, președinte; major Chris- todorescu, Dumitre-scu Maican, membrii. In cel din urmi duol ani al domniei principelui Cuza, s’a contractat cu D. Go- dillot,■ înființarea unul arsenal adus din Francia. , Deosebit de plățile inginerilor, a mae- strilo*, a lucrătorilor cu luna, a întreține- rii soldaților și ofiqeri’or, și a materialu- lui de (lemnărie seculară tăiată din pădu- rile Statului, s’a cheltuit, până astă-di pe- ste Shs miliâne leb vechi, socotit dobân- dile ;fâră a ține sâmă de usură, de dete- riorarea și de surenaitatea mașinilor, nici de materialul considerabil tăiat din pă- durile. Statului, bușteni dejcopacl seculari cari putredesc sub câja lor de mal mulți ai.t na u Îs ar, s’a chiăliui :entru acest arsenal suma de 505,417 lei, 83 bani, dupe tabloul de la pagina 46 din dosarul No. 8 al comitetului, și pagina 227 a anexei acestui raport. Acest arsenal, în schimbul unor sacri- ficie enorme, (căci afară de suma de mal sus, cu acest arsenal, am spus că, s’a mal chiăltuit aprâpe un milion de franci), de când a început a funcționa și până as- tă-di a priimit numai următârele comenzi, a produs numai următârele resultate : 1. Iu anul 1873 a confecționat 239 lărJI de ambalagitî pentru arme. 2 In anul 1876, confecția a 400 cutii de lemn îmbrăcate cu tinichea, pentru conservat praf pușcă, cari nu s’au ter- minat âncă. 3. Idem confecția a. 580 paturi de lemn, cari nu s’au terminat âncă. Dupe opiniunea emisă de comisiunea numită de minister, prin procesul-verb >1 citat mal sus, opiniune basată pe sciin- ță, din acest stabiliment trebue a se re- nuncia cu desăvârșire la porțiunea desti- nată unei fouderii de tunuri de bronz, pentru că acest metal sâu este părăsit și¹ înlocuit cu oțel topit, — cum este la noi cu noul material de artileriă - sâu tre- buesc condițiunl de fabricare necunoscu- te noă, și pe cari, chiar de le-am cunâ- sce, uu le-am putea pune îu aplicațiu- | ne, - cum este fabricarea bronzului oțe- tit, bronzului comprimat, șcl. Deosebit de acestea, presupuind că an fi în tâ.e condițiunil de a fabrica tunurile de bronz în modul cel mal avantagios, trsbuințele nâstre îa tunuil, astă-di mal cu osebi- re când suntem în mare parte equipa.I cu ar fi atât de limitate, că, dupe un timp scurt de fabricațiă, fonde- ria de tunuri ar trebui să înceteze cu pro- ducțiunea el. Dupe acâstă îuprejurare nu ar remânea a se păstra din stabilimentul din Târgo- viște de cât atelierele proprii pentrucon- strucțiunea trăsurilor și topitoria de pro- jectile, cu accesoriile lor. Spre,a se putea termina astă dl stabi- ..mentul, trebue a se face esproprieriie terenului pe care au a se clădi și cele- alte părți ale usiuelor, din cart, de la 1864 până astă-di, d’abia s’a construit uă a patra parte ; Ar capitalul chiăltuit până as*ă-()I stă mort și nu pâte produce de cât atunci când tâtă usina ar fi termina- tă. Acâsta . plică de ce pâaă astă-ijl pro- ducțiunea a'f st atât de minimă în raport cu diferitele chiăltuielî făcute pentru a- cest arsenal. Dupe opiniunea aceleiași comisiuni, — abstracția făcând și de acestă dificultate, și presupuind că nu ar lipsi Statului mi- jlâcele de a esecuta întregul project, —: totuși nu ar fi avantagios pentru Stat ter- minarea și esploatarea lui. In adevăr dâca comparăm producțiunea acestui stabili- ment terminat; în trăsuri, râte, etc. cu tre- buințele ae astă-df ale armatei, ea ar fi mult mal mare, și în scurt timp ar sătu- ra cererile și consumațiunea anuală a mi- nisterului de resbel. Nu remâne atunci de cât sâti a suspenda lucrările, ceea-ce ar fi uăpigubădin cele mal însemnate, sâu ceea ce ar fi mal nemerit, a se construi diferite obiecte pentru trebuințele parti- cularilor. Statul, și în particular ministe- rul de resbel, se află ast-fel condus la sta- bilirea unei usi.ie pentru industria pri- vată, și este sciut că, din toți industrialii în genere, Statul este acel ce produce tot d’a-una mal scump și mai inferior în ca- litate. Admițând, pentru ua moment, că ace- ste inconveniente, nu ar esistă, modelul de trâsuiY ce, dupe opiniunea comisiunil militare, s’ar putea construi, n’ar fi de cât carul țărănesc sâh râtele lui. Insă costul numai al râtelor, lucrate îu acest stabili- ment, ar fi mal mare de cât prețul între- gului car; pentru că industria nefiind de stul de respândită Î-. Țâră, țârann! prefe- ră a avea un car de prâstă calitate, numai să fie el în posițiune ca cu primitivele lui unel.e și din cel ânteu lemn, ce în- tâlnesce în calea sa, să’șl pâtă singur e secuta reparațiunile trăsurii sâle. Și ast- fel, din acâstă parte consumațiunea ar fi, dâca uu nulă, cel puțin redusă numai la cererile unul mic număr de proprietari sâu arendași ce au carele lor, sâu a se condemna stabilimentul la construirea râ- telor, a trăsurilor de orașe și mal cu ose- bire a birjelor; și fiind-că acâstă consu- mațiune ar fi inferiâră producțiunil usi- nel, ea n’ar putea trăi de cât construind tot felul de obiecte de tâmplăriă, precum: uși, ferestre, dușumele, etc., ce se consu- mă în mare cantitate și cari în mare parta se importă a$I din străinătate. Nu acesta a fost scopul înființării sta- bilimentului pentru ca-e Statul a sacri- ficat miliâne. Aceste sume enorme nu pot fi considerate de cât ca uă adevăra- tă răsipă de bani publici, cu deosebi- re de la 1871 îocâcl când se pute» sci că scopul pentru care se iăceaă ace- ste deșerte cheltuell nu se pâte ajunge. Probă că, cu deosebire de la 1871 încâcl nu a presidat nici uă rațiune, nici un plan, nici un sistem, nici uă sciință. De ar fi domnit ceea ce se greșise până la 1871 se putea îndrepta d’atuncl îneâcl. VI. Monitorul ostel. (Dosarul minis- terului de resbel No. 3 din 1876). Deeisiunea ministerului de resbel No. 18 din Monitorul âstel cu No. 16 pe anul 1871, aceea cu No. 20 din 21 Decembre 1871, aceea cu No. 71 din 26 Noembre 1874, impun : cea ântâiă, fie-cărui oficier și asimilat de oficier câte un esemplar din Monitorul âstel, îndatorindu’I a plăti câte 5 lei noul pe an — ordonându-se și co- mandanților de corpuri, serviciurl și clase ca să rețină imediat de la fiă-care ofici suma acâsta; (pag. 840); pun cea de a doua, acâstă impunere se urcă la suma de șâpte lei pe au; (pag. 841); prin cea de a treia, acest imposit se urcă la d.ece lei pe an, plătit de către oficieri în două rate (pag. 843). Art. 109 din Constituțiune (Idee : „Nici un imposit al Statului nu se pâlo stabili și percepe de ‘ ‘ turnai în pute- rea unei legl.“ Priu măsura adoptată d fostul ainis- 265 fONlTOKUL OFICIAL AL R0MĂMEI tru de resbel, prevenitul I. E. Florescu, s’a constituit un adevârat imposit. fără a fi autorisat acâsta prin uă anume lege; și ast-fel a violat în mod flagrant art. 109 din Constituțiune. Pe lângă acâsta, acela-șl ministru, în eontravențiune cu legea comptabilitățil publice, a in tituit casieriă generală la ministerul de resbel, în care intra mal multe venituri de ale Monitorului și din cari se făceau mal multe chieltuell după voința și planul ministrului. De la abonamentele Monitorului âstel, după disposițiunile mal sus citate, s’a în- casat în cel din urmă cinci ani 44,046 lei, 70 bani reținându-se oficierilor pe lot a- aul — până la 1874, Noembre, cât» 7 lei, âră de atunci închei câte 10 lei, — pentru uă publicațiune care pe Stat nu’l costă de cât aprâpe 1 hti 50 bani, hârtia, — fiind- că tiparul se făct a la typografia Statului. Era în interesul sciințel militare și al ar- natel ca acâstă publicațiune să se răspân- dâscă cât mal mult și grat’s. Beneficiul acesta de peste 37,000 lei nu intra în casa Statului, ci s’a formit uă ca- >ă specială în ministerul de resbel. La acest beneficii! trebue a se mai adă- oga âneă 28,916 lei 88 bani, din benefi- ciul altor imprimate făcute cu acest fond pentru cărți impuse oficierilor. Aceste sume la un loc constitue cifra de 65,916 lei, 88 bani, din care generalul Florescu a favorisat tipărirea de cărți a diferiți autori militari. (A vedea Anexa la acest raport. CAPITOLUL HI. iolarea diferitelor legi militare și a re- gul imentelor de administrațiune și comp- tabilitafe militară. I. Punerea în neactivitate prin retra- gere de funcțiune a locoten.-colonel Mărculescu. (Dos. minister, de resbel No. 14din 1876). Prin ordinul ministrului de resbel sub No. 4297. din 1871, so trămite înaintea unul consiliu de anchetă, locotenentul-co- lonel Mărculescu, din regimentul No. 3 de liniă, pentru greșeli grave contra dis- ciplinei, și anume pentru nisce cuvinte puțin militare ce le-ar fi rostit îutr’un ca- sin din Pitești, în facia maiorului Conde- escu și în ființa a doul martori: Vasile Coculescu și P. Dimitriad. (pag. 5 și 8). Procesul-verbal cu No. II al consiliului de anchetă din divisia I, pentru motivele acolo arătate, conrtată că D. locotenent- colonel Mărculescu nu este în cașul de a fi reformat. Patru voturi respumjând prin nu și unul singur prin da. (pag. 28). Totuși, prevenitul 1. E. Floi eseu prin raportul către Domnitor, sub No. 4872, lin 5 Maiti 1871, de și verdictul anchetei este achitător în majoritate pentru locote- nentul-colonei Alarcuiescu cere punen în neactivitate a locot.-colonel Mărculescu prin retragerea funcțiunii, ca unul ce nu mai pdte avea cea mai mică încredere în acest oficier superior, (pag. 31). S’a dat apoi și ordinul cu No. 5020 di.i 7 Maiu același an, prin care ministerul face cunoscut divisiunil âatâia teritorială că : prin înaltul decret cu No. 903, locot.- colonel Mărculescu George, din regimen- tul 3 de infanterie s’a pus în neactivitate prin retragerea funcțiunii, (pag. 33). Legea însă pentru posițiunea oficieri- lor promulgată prin decretul din 3 De cembre 1864 este c tegorică. După ultimul alineat al art. XIII din acâstă lege, părerile consiliului de an- chetă nu se pot modifica de cât în fandrea oficierului. In locul acestei disposițiunl legislative, clară și precisă, fostul ministru punând voința sa, a pus în neactivitate pe locot.- colonel Mărculescu a cărui posițiune nu putea fi agravată, nici modificată de cât în bine și spre ușurarea lui, chiar culpa- bil de ar fi fost. IL Contractai ca No, 3564 din 5 uliii 1871, înehieiat cu D. E. Rosenthal. (Dos. minist. de resbel No. 3/24). Acest contract. înehieiat cu D Rosen- thal în urma licitațiunel ce s’a țisut h dioa de 5 Maiti 1871 pentru procurarea efectelor mai jos arătate, în valâre de lei 727,292, bani 23, necesare armatei, co- prinde a se preda Lei bani 9 mantale dorobanți, a 33 69 una 8,838 tunici dorobanți ... 21 95 „ 9,934 pantaloni dorobanți ord. 11 85 „ 12,056 de grajd, dorob. 11 80 „ 8,683 părechi botforțl, dorob 15 60 „ 4,583 cartușiere cu ledungl, d. 13 70 „ 3 mantale pentru grănie. 33 69 „ 15,209 părechi opinci, grănic. 4 95 „ (pag. 30). Predarea urma să se efectueze cel mult îu cinci luni de la data contractului, la depositele din Bucuresci Iași, Galați și Craiova. După procesul-verbal al comisiunil ve- rificătâre No. 3, din 25 lanuariti 1872, s’a predat de antreprenor și s’a primit la depositul din Bucuresci: 9 mantale de dorobanți; 5667 pantaloni de ordonanță; 7182 pantaloni de lucru; 4581 botforțl de dorobanți; 3 mantale grăniceri; 4900 >? rechl opinci. Și s au respins ca ne-con forme modelului: 5088 tunici pentru do- robanți. (pag. 73). Procesul-verbal cu No. 5, din 8 Februa • riti 1872 al comisiunil, pronunciă admi- terea a 527 tunice din cele respise, âră restul le respinge âră-și ca ne-conforme modelului, (pag. 81). Prin ordinul ministrului de resbel No 1464, din 21 Februariti 572 se reco- mandă intendenței a convoca uă nuoti co- misiune pentru verificarea lor. iag. 82 Prin procesul-verbal cu No. a] corni siunii verificătâre, aprobat cu ordinul mi- nisteriului No. 1824, din 3 Martiti 1872, s a primit la depositul din Bucuresci can- titatea de : 1894 pantaloni de ordonanță 2193 pantaloni de grajd, 1515 tunici, 1883 botforțl, 4123 părechi opinci și 1857 car- tușiere cu ledungl. (pag.'8 /).-' Procesul-verbal No. 9, din 26 Februa- riti 1872 al comisiunil convocată din noti pentru verificarea tunicelol respinse uă- . dată, hotărasce respingerea lor âncă uă- dată. (pag. 97). Ministrul, în Ioc de a se conforma a- cestui proces-verbal, după cum era înda- torat prin art 91 și 103 din regulamentul asupra administrațiunii și comptabilitățil militare a Statului sancționat cu decretul Domnesc No. 1862 din 8 Octombre 1'871 prin ordinul cu No. 1888. din 9 Martiti, convâcă din noti comisiunea spre a se pronunciă dâcă se pot primi tunicile cu reducțiunl. (pag. 98), La Galați, antreprenorul a predat și s’a primit de comisiunea verificătâre prin procesul-verbal No. 2, aprobat cu ordinul No. 2086, efectele următâre, — rest din coniraci: 2221 tunice, 2373 pantaloni de ordo- nanță, 2681 pantaloni de lucru, 2049 bot- forțl, 2681 cartușiere și 6186 perechi b- pincl; rămâind ast-fel a mai preda din contract cantitatea de: 170 perechi bot- forțl și 5102 tunice respinse, (pagina 109—110). Comisiunea verificătâre din -Bucuresci prin proces-verbal cu No. 14, din 21 Mar- titi 1872, a mal admis: 170’ pereteUrbot- fbrțt de dorobanți', 527 tunici—ea confor- me contractului, — 2599 tunice găsite în stare de a fi priimite — de și unele erati de diferite culori, lăsând ca ministerul să decidă în acâstă privință; 1900 tunice nu le a admis, până nu le va repara căptușa- la, și 76 le respinge cu desăvenșire. Du- pă acest proces-verbal, priu ordinul cu No. 2654 s’a aprobat priimirea ș'i'înma- gasinarea acelor 527 tunice, asemenea’și a 2599 tunice găsite în stare de a fi prii- mite; âră la 1900 tunice s’a recomandat ca furnisoril să le facă modificările ceru- te (pag. 129 130). In urma acestora comisiunea verificătâ- re prin procesul-verbal No. 17 de la 26 Apriliti 1872, cum și ce fel?, reveni id a- supra disposițiunilor sale din procese- verbale de mal ’nainte cere asupra acelor I 2599 tunice să se facă uă reținere de câte un leti la fîe-căre din cele ‘1542 tunice din cantitatea respinsă să se oprâscă câte trei lei la fie-care, âră 420 tunice se res- ping cu desăvârșire; asemenea cere „a se „reține antreprenorului 4581 lei socotiți „câte un leu la fie-care botfort din canti- 21 Anvilin fg Maitt) 187¹? ÎONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 265! _ ia tea priimită la Bucuresci, pentru face a tocurilor, pe cari le a găsit de mu- „cava, în loc de piele, (pag, 139). Fostul ministru de resbel, prevenitul lân E. Fiorescu, prin ordinul cu No. 3562 din 2 Maiii 1872, a pus în vederea inten- denței precedentele procese-verbale cu No. 14 și 17 ale comisiunel verificătâre, a- probând ca bună priimirea a 527 tunice, precum și a acelor alte 2599 ce se găsâu în stare de a fi priimite, de și unele eraii de diferite culori; 6ră pentru 1542 tunice s’a aprobat înmagasinarea lor cu un scă- 4$mânt de lei trei la fie-care respin- gându-se cele 420 de tunice ca afară din serviciu. „In eât pentru reținerea de la „botforțl,'ministrul, în loc de a adera cu „mulțumire la propunerea comisiune!, a „face reținerea și a urmări pe antrepre- „nor conform legel, ca pe unul ce abusase „de încredere etc. prin ordinul cu No. „3562 mal sus citat, observă comisiunel „că a revenit fârte târziu cu propunerea, „fiind acel botforțl admiși de comisiune, „înmagasinațl și in mare parte distribu- „ițl. (pag. 142).“ In fine, același fost ministru prin ordi- nul No. 4601 (pag. 163) a recomandat di- recțiunel comptabilitățel a reține de la antreprenorul Rosental 2604 lei, 90 bani, „adică câte trel-dec! bani pentru fie-care „toc de botfort, în loc de 4581 lei cât ce- „rea comisiunea verificătâre prin proce- „sul-verbal cu Nb. 17.“ Și în punctul a- cesta s’a adus Statului uă pagubă de 1777 lei. Eră restul de 420 tunice ce antrepro- rul avea a mal da după contract, s’a apro- bat de uă comisiune verificătâre prin pre- cesul-verbal Cu No. 47, aprobat cu ordi- nul ministruluI-No. 8988 din anul 1872 (pag. 191), cu uă reducere de lei patru la fie-care. III. Contractul No. 3617, din 7 Innirt 1871, încheiat cn D. Theodor Negules- cu p ntru 2056 bluse (Dosarul ministerului de resbel No. 3|24 din 1870). Prin contractul cu No. 3617 din îlunitt 1871, încheiat cn D. Tudorache Negules- cu, în urma licitației ce a avut loc în (Jiua de 5 Maiii acel an, s’a stipulat aprovisio- narea a 2056 bluse pentru dorobanți, (că- lăraș!) cu preciul de le! 5, ban! 45 blusa, în valârea totală de 11,205 lei, 20 bani. (Pag- 3) Predarea acestor bluse urma a se efec- tua în te de 5 luni de la da . con tractulu! lare a espirat la 7 Noembi 1871. Acest termen, cu ordinele No. 8610 din anul 1871 (pag. 13) și 471 din anul 1872 (pag. 26), s’a prelungit cu trei luni și a espirat la 7 Februariu, 1872. Antre- prenorul depuind uă cantitate' de bluse lă deposit, comisiunea verificătâre prin pro- cesul-verbal No. 7, din 16 Februariti 1872 (pag. 38), respinge blusele depuse în nu- măr de 1380 ca neconforme modelului și condițiunilor din contract; după care prin ordinul No. 1635 s’a convocat din nou a- cea comisiune spre a se pronuncia dâca blusele ast-fel cum sunt pot servi, și în asemenea cas cu reducere de precitt s’ar putea priimi, (pag. 39). Aceeași comisiune verificătâre, convo- cată în basa (JisuloI ordin cu No. 1635, prin procesul-verbal No. 11, din 8 Martifi 1872 (pag- 44), a constatat că blusele res- pinse, ast-fel cum sunt predate de furni- sor, este cu neputință a face serviciti pe- nă nu le va preface; după care, prin ordi- nul No. 2273, din 1872 s’a recomandat antreprenorului a le face în conformitatea modelului și condițiunilor din contract cel mult în timp de 25 dile, căci în cașul contrariu ministerul va usa de dreptul ce ’I dă art. 12 din contract, (pag. 45). In.. urma acestui ordin antrepronorul prin petițiunea înregistrată la No. 1722 arată imposibilitatea de a preface aceste bluseîn particular, și cere a i se aproba pre- facerea lor la uvrierii de administrațiune, dând dânsul materialul necesar și câte 5 ban! de fie-care blusă; după care priu or- dinul No. 2473, din 24 Martitt 1872. (pag. 50) s’a recomandat companiei uvrierilor de administrațiune a preface acesle bluse s în condițiunile contractului și după model, dâcă preciul este convenabil și dâ- că acâstă lucrare nu va împedica alte lu- crări ale companiei, luând materialul ne- cesar la prefacerea lor de la antreprenor. Comisiunea verificătâre prin procesul- verbal cu No. 32, din 23 luniu 1872, ob- servând blnsele depuse de antreprenor, în număr de 2056, admite priimirea lor, în- să cu un scăi)ământ de 18 bani la fie-carc bucată, (pag 58). Esistă, după acâsta, ordinul No. 5751, din 28 luniu 1872, după care s’a priimit cantitatea bluselor cu scă^Sniântul de 18 bani la bucată, propus de comisiune, și că i s’a aplicat antreprenorului și uă a- mendă de V, Ia °/₀ pe timp de 15 (Jile. (pag- 59). IV. Contractul No. 10,968 din5 Decem- bre 1874, încheiat cn D. T. A. Focșa și frații Kepich, pentru aprovisionarea de pătnrl (Dosarul ministerului de resbel No 3 32 din 1874). Prin contractul cu No. 10 968 din 5 Decembre 1874, încheiat cu D. T. A. Foc șa și frații h epich, îo urma licitațiuni! ținută la 18 Noembre acel an s’a stipulat aprovisionarea a 6500 pături individuale „a lei 11, bani 45, una,“ a căror valâre în total este de lei 74,425. (pagina 27). După contract, antreprenorul era dator a efectua predarea acestor pături la depo- situl din Bucuresci, în termen de patru luni de la data contractului Antreprenorul prin petițiunea înregis- trată la No. 2449 a cerut numirea comi- siunel verificătâre pentru aceste pături, care comisiune, numită prin ordinul No. 2868, din 1 Apriliu 1875 (pag. 42) pro- cedând în operațiune, prin procesul-verbal No. 11 (pag. 47) din 7 Apriliu, a respins cantitatea de 6500 pături, constatând că „confecțiunea și calitatea materialului di- „feră fârte mult de modelul tip.“ Antre- prenorul vfidând acâsta, prin petițiunea sa înregistrată la No. 3071, declară că ne- având timpul pentru a face din nou aces- te pături, râgă pe minister a le priimi cu uă reducțiune âre-care. Ministerul prin ordinul No. 3386 (pag 48) recomandă intendenței a convoca din nott comisiunea verificătâre, care să constate și să arate cât ar trebui a se scădea din preț și cât ar dura îa cas când s’ar da în servicitt? Comisiunea verificătâre, numită în basa ordinului mal sus citat, prin procesul- verbal No. 26, constată că „preciul cu „care s’ar putea cumpăra uă pătură este „de lei 4, baul 29; âră durata urmâsă a „se reduce la trei anl,“ — uă deosebire mai muk de 7 le! la fie-care pătură, după cât se constatase. Același antreprenor, prin petițiunea sa de la 2 Maiii, protestâijă contra reducțiu- neî făcută de comisiune și propune un scă<)6mânt de le! 12,000 la tâte ătu- rile; âră prin petițiunea sa înregistrată la No. 3 590 propune un scăcjtSmânt de 24,000 lei. cerând a se primi păturile, căci nu are timpul necesar a le înlocui cu altele. Ministerul prin ordinul No. 5,897, din 7 Maifi 1875 a aprobat primirea și înma- gasinarea păturilor cu un seădământ d 26,000 lei la întrâgă cantitate și cu redu cerea termenului de 4 ani. (pag. 58). Aci încă s’a făcut Statalul uă pagubă de 16 560 lei; căci pentru nisce obiecte ce nu valorau de cât 27,885 le! s’a plătit antreprenorului 44,425 lei, plus reducerea duratei. V. Contractul No. 11,311 din 14 De- cembre 1874, încheiat cu frații Kepich și Comp. Focșenânn, pentru apro- visionarea de postavnrl. Prin contractul No. 11,311, din 14 De- cembre 1874, încheiat cu D-nil frați Ke- pich și Comp Focșenânu, în urma licita- țiunel ținută îu (Jioa de 26 Noembre acel an, s’a stipulat aprovisionarea postavuri- lor colorate, necesare armatei pe anul 1875 și anume 10,000 metri postav civit, a lei 9 60b. 1 000 „ „ roșu ecarlat . 9 50 „ „ garans 9 300 „ „ verde 9 100 „ „ albastru 9 2652 1 ^nrilie (3M°ifi' 30 „ alb 9 300 „ „ negru .9; 4 căror valâro totali este de lei 111,93b. (pagina 50). Predarea acestui material antreprenorul >ra dator a o face în termen de 5 luni de a data contractului la depositul din Bu- curesci, termen care espiră la 14 Maifi 1875. Antreprenorul depuind tot acest mate- rial, comisiunea verificătâre prin procrsul- erbal No 33 din 14 Maifi 1875 (pag. u5), aprubit cu ordinul No. 4 591. pri- mesce numai 20 metri postav alb, eră tâte cele-alte postavuri le respinge, pentru mo- tiv că: postavul civit lipsesce în greutate 31 grame la metru; lățimea o are după contract, este dat la apă, âasă calitatea lui este inferiâră modelului și slab la rupere; asemenea și cele-alte postavuri constată că sunt inferiâre modelului. Antreprenorul prin petițiunea înregis- trată la No. 4 172, arată că postavurile ¹ sale sunt de bună calitate, pentru care-, cere a se numi esperțl să le constate. In ceea ce privesce greutatea, asigură că nu tâte postavurile dife-ă în greutate, âră pentru ca miuis e ul să nu pârdă. oferă i plus 200 metri postav safi valârea lor în bani. După acesta, prin ordinul No. 4 589 (pag. 69) s’a recomandat intenden- tei a convoca comisiunea ce a fost numită pentru aceste postavuri spre a constata în- tregul postav civit pe roluri și a alege pe cel care se pâte primi fără prejudițiu, a- rfitând și scădământul ce trebue făcut îu cas de a fi inferior. Comisiunea verifică- e priu procesul verbal No 42, de la 30 Maiu 1875 (pag. 73) respinge cantital a postavurilor; ministrul priu ordinul Ne. 007, din 9 lunifi. recomandă antrepre- norului ase conformi art. 18 24 și 25, din contract, pentru care i s’a acordat ter- menul prevfidut la art. 17 din contract . (pag 75). Comisiunea verificătâre numită apoi prin ordiuulNo. 7.030 (pag. 79) prin p-ocesul- verbal No. 73, din 28 Iulie 1875 (pagin 89), îu majoritate admite primirea posta- > vurilor cu uă reducere de 794 din întrega valâre a lor, respingând postavul negru . în cantitate de 300 metri, eră postavu i - ■ it se admite cu uă reducere de lei 2 bani[ 60, la metru; după care prin ordinul No.! 7,451 s’a aprobat primirea a 10,000 metri postav civit cu uă reducere de lei 2, bani 60, la metru âră tâte cele-alte p s‘avurî colorate, afară de cel negru, cn un scădâ : ment de 77« la °/o (pa5- ^)- Pentru postavul negru comisiunea veri- ficâtâre prin un alt proces-verbal No. 79 din 8 August 1875, (pag 99), admite pri- mirea lui cu un scă(j?mânt de 10 ⁰ nistrul aprobă cu ordinul No. 7 749 in 16 August 1875, primirea postavului, -yi scă^ămâulul propus de comisitiue \ 100). logramul; ce face în to al lei 236,887. 2. Predarea a 45,000 chilograme din materialul însemnat mal sus se va face, cel mult până la'15 Decembre anul curent, ânsS în suma de 45,000 chilograme. Di f.irițele specii de alamă preveilnte în acest contract să fie asortate în aceeași propor- țiune ca întrâgă comandă. Eră pentrn rest are facultatea a’l preda și pânâ la 20 A- ■prilio auul viitor 1871, de nu va putea mal ’naihto. 3. Li cas ca' parle din cele 45,000 chi- logrâme să fie refusată, este îndatorat a o r,amplasa îu luna Aprilie viilor d uă-dată cu restul;ce este a preda atunci. 4, Aceste materiale vor fi predate con- fo m modelelor și condițiunilor din ca tul de însărcinăii ce a servit la licitațiile ți- nute de miais e , afară de termenul pre- dărel, care este modificat prin acest con- tract. Acești caet de însă¹ c rări s’a sub- scris de ambele părți. (Dolarul ministeru- lui de.reibd No. 46 din 1870 pag. 65). Conclusiunile procrsulul-verbal No. 26 d n 2 (februarie 1871 — încheiat de co- mitetul permanent al di.recțiun I de arti lerie, îu unire cu delegatul intendenței, care a procedat conform ordinului minis i rulul de resbel No. 5,348 din 1876, glăsuese: Având in vedere m rele scădemânl de 4, 9 la sută peste contte,sii’n0a art. 3 din cantul da însărcinări. Având îa vedere marele număr de tu buri stricate îd esperiențele relative la tir, VI Contractul încheiat cu D. Negro- ponti pentrn materialul necesar la facerea de cartușe, No. 8,346, cu data din 18 Septembre 1870 înainte de tâte ne simțim datori a de- clara că în cașul acesta s’a luat atâtea dis- posițiunl contradicfitâre, în cât ne este peste piuliță a estrage din contestul lor un concept general. Ne vom mărgini â isâ, diu causa gravitățel cașului, a espune fap- tele în tâtă goliciunea lor; rămânând ca A- dunarea și justiția să tragă conclusiunile. Ministerul de resbel, după înțelegerea luată cu D. I. Negroponti, pa bisa decla- rației D-sale înregistrată la No. 4 697, în- che° contract cu D-sa pentru predarea la direcția stabilimentului de artilerie a ma- terialului necesar la confecționarea tubu- rilor de cartușe pentru armele Peabody, și anume: „55 000 chilograme tablă de alamă pen- tru tuburile cartușelor. „10.000 chilograme tablă de alamă pen- tru discurile interidre. „2,500 chilograme tablă de alamă pen- tru capse. „150 ehilogram: hârtie metalică. Condițiunile fiind următârele: . Se va plăti D -lui Negroponti tabla de alamă chilogramul pe lei 3 bani 50. eră hârtia metalică pe lei 4, bani 15 chi adică de 75 la sută, 53 la sută precum și relele resultate în ceea ce privesce dilata- tațiunea tuburilor, comitetul conchide că acest metal este jdrte departe do a presintă calitățile necesare pentru a putea fi irin ca metal pentru uă bună fabricațiune și de cartușe, în fine nu este de calitatea me- talului dat ca model." (dosarul. . . pagi- na 91). In conclusiunea din procesul-verbal No. 1 de la 10 Aprilie 8/1, ich»iat de co misiunea numită de minister pentru espe- rimentele comparative ce trebuesc făcute asupra metalului adus de D. Negroponti, faciă fiind și D. Negroponti, citim: Având în vedere că scădâmântul consi derat pentru metalul tip s’a mărit prin în trebuințarea discurilor la cartușele model, din metalul de discuri de calitate inferiâră adus de D. contractant: „Avend îu vedere marele scărjământ la metalul D-lul contractant de 25—97 la sută pesta concesiunea art. 3 diu caetul de însărcinare „Având în vedere că acest metal nu se lasă să se lucrese cu aceiași facilitate ca metalul tip „Comisiunea conchide că acest metal nu este de calitatea metalului dat do mode¹ și nn împlinesce condițiunile cerute prin contract." (pag. 124). Totuși, ministrul îa loc de a se confor- ma pur și simplu, avisului acestei comi- siuni, după cum era îndatorat .depart.-8,.al regulamentului ce a precedat pe,.cel Ii 1872, — intră îu.nouî tocmeliᵣce D. Ne,- groponti pe basele următâre: „1. Sa va ordona direcției a șa fabrica pe uA șeară mal mare din metalul adus ’e D contractant .cartușe până la.cojicurența de 10,000, urmându-se îu fabricație basele admise de către comisia din urmă, și a- cor lându-se antreprenorului dreptul de a asista la fabricare-prin «i,ne. ânsușî sau prin un espert al s6u. „2., A se da corpurilor (Insele cartușe spre a face încercări, âră modul’ edin a- cestea urmâsă a se face se:va detalia priu un anume ordin special. , , . , „3. Tâte aceste în’ ercărl se admit a se face în comptul guvernului pa prețul pre- ■v6dut prin contract. „4. Tâte cestiunile de ameudă și nepre dare Ia timp, de apreeiare a căușelor de forța majoră ce au împedicat predarea la timp, se reservă a se decide atunci când se va decide definitiv cestiunea. „5. întârzierea ce se aduce la primirea sau refusarea, fără restricțiune, a materia- lului nu pâte să se anvisagese nici într’un mod în detrimentul vre uneia din părțile contractante întru cât privesce amenda pe antreprenor safi reclamarea de dauue safi interese din partea antreprenorului pe vre uă cale âre care „6. Deosebit dp țșservele de mal sus. Ia cas cârd D. antreprenor nu se va fi deda- 21 Aprilie (3 Maifi) 187 Monitorul oficial al romăniei Z65.r rat de minister de achitat de obligațiunile contractului, se va proceda, în conformi- tatea art. 9 din contract, la cumpărarea acelui material în comptul garanției sale. „Acestea, dice ministrul, se vor aduce la cunoscința D-lul antreprenor cu invi- tare ca imediat să se pronunțe daca ac- ceptă esperiențele și condițiile ce am de- cis, spre a se putea da lucrare presinte! decisiunî safi a se modifica în consecință.⁰ (pag. 126-127). D. Negroponu primind aceste cohdiți- um, într’un mod mai mult safi maî puțin espres, și aducând întrâgă cantitate a me- talului, se vede numită prin ordinul No. 1,362 uă comisiune care să facă noul es- periențe. AcAsta întrunindu-se a încheiat procesul-verbal No 2, în care conclrde: „1. Pentru că metalul chiar ast-fel ame- liorat dă resultate în tragere cari sunt încă inferiâre cu resultatele dobândite pânS a- cum de comisiile anteriâre cu metalul tip; „2. Pentru că, ca inconvenient, într’un mod absolut presintă chiar metalul-typ, pe câtă vreme și cu dânsul se întâmplă! cartușe cari se sparg în trager-- 3 Pentru că tot în mod absolut nu se pdte decide netalul contractat că presintă incoveniente, pe cât timp chiar cu car- tuș,e sparte sau ne intrând s’a putut urma tragerea; „4. Pentru că nu s’a pus în vederea co- misiel.il i dânsa asemenea nu pdte fixa când după tragere metalul trebue clasat ca metal de neîntrebuințat; „Corni: unea ne putând tranșa aedstă c stiune, nici nu pdte proceda la a duoa parte ? ordinului sus citat, de a prețui metalul'ast-fel cum se presing.“ Osebita opiniune a D-lul căpi an Dimi- trescu este în coprinderea următdre: „Fiind-că sub-scrisisul a luat parte la ne număratele încercări ordonate de onor, minister asupra acestui metal, pdte să se pronunțe într’un mod catâgo?c în aedstă cestiune. „Metalul presintă inconveniente de a fi primit: „1. Pentru că metalul se lucrd<)ă cu a- nevoință la mașini, ceea ce produce uă deranjare continuă în fabricație. „2. Pentru că cartușele nu funcționdijă bine în cameră ceea te ridică unul diu, avantagele principale ale armei. „3. Pentru că se întâmplă dese esplo- siunl, ceea ce înfluințdtjă asupra moralului oldatulul, percjendu-șl coafiența în arm;> si (pag. 136). Cu tdte acostea decisiunea ministerială de la pagii.a 147 a dosarului, dispune: 1 A se ordona direcției să fabrice pe aă seară mal mare, dm metalul adus de D. contractant, cartușe până la concurența de lO.OOOj urmându-se în fabricație bassle admise de către comisia din urmă, și a- cordându-se antreprenorului dreptul dc a asista Ja fabricare prin sine însuși safi prim un expert al s6u. 2. A se da corpurilor disele cartușe spre a se face încercări, dră modul cum acestea urmâdă ase face se va detalia prin un anume ordin. 3. Tdte aceste încercări se admite a se face în comptul guvernului pe prețul pre- văZut în coatraet. 4. Tdte cestiunile de amendă și ne pre- dare la timp, de apreciare a căușelor de forță majoră cea împedjeat predarea la timp, se reservă a sd decide atunci când se va decide definitiv cestiunea. 5. întârzierea ce se aduce la primirea sau refusarea fără restricțiunea materialu- lui nu pdte să se îuvisagese nici în'r’un mod în detrimentul vre uneia din părțile contractante, întru cât privesce amenda pe antreprenor, sau reclamarea de daune safi interese din partea antreprenorului, pre vre uă cale dre-care. 6. Deosebit de reservele de mai sus, la cari când D. antreprenor nu se va fi de- clarat de minister de achitat de obligați- unile contractului, se va procede, în con- formitatea art. 9 din contract, la cumpă- ra 3a acelui material în comptul garanției rele; (pag. 147) Oeea ce s’a și executat. Un alt ordin dat la 26 Ma u 1871, cub No. 2 203, batalionului de gen ii ieș- ene? ;■ „Peutru a se constata calitate» linei cantități de alamă pentru cartușe Peabody depusa la direcția do anileriă, și pentiu a vedea decă disnl metal so pdte întrebu- ința la fabricarea cartușelor, decide a se face încercări de către trupă în condițiile ordinare ale focurilor asupra unei mal mari cantități de cartușe fabricate din Zi- sul metal „Pentru acâsta s’au fabricat în atelie- rele direcției 10,000 de cartușe. „Din aceste 10,000, prin înțelegere cu direcția, care a primit ordin înconscință, veți lua 1,600 de cartușe, asupra cărora vor purta experiențele făcute prin dmenil corpului ce coman tați în modul următor : „Veți forma 4 despărțiri de câte 20 de dmeni. „Fie care despărțire va fi compusă din âipeul aleși din aceeași companiă, sub di- recția comandantului de companie respec- tiv, pentru conducerea experiențelor. „Acestea se vor face separat de fie-care grup și împreună, dupe cum ânșl-vă veți ispune, spre a pune în aplicație formale reglementare. „Resultatele încercărilor le veți înscrie în un tablou unic, după modelul ce vi se anexâZă. „Prin numirea de focul 1, al 2 ce se în- emnâZă în tablofi, se va înțelege foc în cartușe ce s’afi încărcat pentrp ân dată pentru a doua dră, etc. „Ast-fel după fie-care foc se strâng car- tușele bune de încărcat și să trămit la direcția de artilerie pentru a se face riîn- cărcarea. „Se va continua ast-fel pânâ când nu- mărul cartușelor rămase va fi îa proporție de 7S sau—la cas când numărul focurilor ar fi prea mare—la l/₄ numai, (p. 167). Prin decisiunea de la pagina 183 a do- sarului No. 46, ministrul primesce pro punerea D-lul Negroponti pentru terme- nul de 30 de dile, în sensul acesta ca; la cas câud ar proba prin experiențele ce va face cu adjutorul expertului ce 'I sosesee din străinătate că metalul se pdte utilisa pentru cartușe Peabody, fără inconveni ente, ministerul admite cumpărarea meta- lului depositat la stabiliment, remânând în vigdre disposițiile decisiunil din 15 Septembre asupra acestei cestiunl No. 4,370. Resoluția pusă de prevenitul Florescu, fost ministru de resbel, pe relațiunea dată 'de președintele comisiei pentru cartușe la 23 Noembre 1871, ordonă: Având în vedere experiențele făcute îo mal multe rânduri din acest metal, și chiar din referatul No. 1,810 al maiorului Pastia care arâtă că a căpătat convincțiu- nea că metalul este susceptibile de a da bune resultate piin uă fabricație; însă cu încercările din urmă văzând escese de precauțiunl și perderl de timp cari ne a dat loc la chieliuiell enorme, și cari nu pot prin urmare seră de base la regula- re» cestiunil. îo vederea unei fabricațiunî curente, a decis ca direcția, după expe- riența proprie ce uă are în fabricare de cartușe, și prouiăud de observațiile Ia cari au dat loc diversele încercări, să intro- ducă îu fabricarea acestui metal amelio- rările admisibile, îo vedere a ’I da calită- țile cerute pentru ulilisarea lui. Va ține ccmp de chieltuell, supuind resultatul cu arătare de reducerea îo preț ce se pâte admite. încercările vor purta asupra a 1000 cartușe, (pag. 209). Totuși și după acâstă disposițiune D. Negronti, piin petițiunea ce a dat minis- terului (p. 210), după ce aretă că fabri- cantul adus de l)-sa pentru facerea cercă- rilor la metalul ce a contractat cu acest onorabil minister, va începe imediat fa- bricațiunea cartușelor, se rdgă a’l încu- nosciința de mal înainte de numărul în- cărcărilor la care voesce ministerul a su- pune tuburile ce se vor confecționa. Tot-d'uă-dată cere a sa numi uă comi- siune pentru esperimentarea cartușelor, pentru ca acâstă afacere să n,u mal sufere vre uă altă întârZiare, fiind-că fie-care Zi cșre trece cresce chiăltuielile și sacriti- ciile pentru întreținerea âmenilor speciali pe cari ’i afi adus. S’a și numit uă comisiune de patru o- ficerl sprâ a (ace, asupra cartușelor fabri- cate de D. Negroponti îo atelierile Stătu- 2654 MONITOR OFICIAL AL ROMÂNIE 21 Aprilie (3 Mai») 1877 Ini, esperiența în comparațiune cu cartu- șele din arsenal, asupra unul număr de 500 din fie-care categorie de cartușe. După tdte acestea, există raportul ce a adresat ministerului D. Maior l’astia, di- rectorul stabilimentului de artileriă, la 30 Decembre 1871, prin care relatâȚă : că, procedând la tirul comparativ a luat drept base că cartușele Americane se conduc fără nici uă perdere până la a 5-a âră in- clusiv. Așa dar tot ce va fi spart din car- tușele Negroponti până la a 5-a dră inclu- siv, se va considera ca deșeu. Că la al 5-lea tir a aflat 27 cartușe Ne- gropoati sparte la 100. Că, căutând în ce proporțiune sunt sti i- eăciunile la kilogram, adică la 62 cartu- șe, a aflat proporțiunea următdre 100. 27—62 : x. de unde 1=27-1-62=16. Î00 Că, 16 % va fi rabatul ce experiența a- râtă că s’ar putea face metalului Negro- ponti. (pag. 227) Ministerul de resbel prin adresa No. 158 din anul 1872, luna Ianuarie, trămisă D-lul Negroponti, Țice: „Având în vedere că propunerile din adresa D-v. din 10 Ianuarie 1872, de un scăȚământ de 7 la sută, se râȚimă pe uă țifră arbitrară ce nu uă pot admite ca ter- men de plecare; „Ținând de altă parte compt de toleranța de 5 la sută care este prevăȚută prin art. 3 din eaetul de însărcinări ce ’l acordă în favdrea metalului contractat, și numai în vedere că ministerul simte nevoie de me- tal de cartușe, a decis: 1. Se va admite metalul contractat cu D-v. cu scăȚementul constatat prin ulti- mele esperiențe de 16, 74 la sută și cu bonificarea îo favdrea D-v. de 5 la sută prevăzută prin eaetul de însărcinări, ceea ce dă loc la un scăȚăment net de 11, 74 la sută. II. Plata metalului primit în asemenea condițiunl se va face în modul mător; a) . Suma de lei 130,575, bani 70, din care scăȚându-se 23.688, bani 70, ce ați primit ca avans îndată după contractare, sau lei 96,887, vi seva libera îndată după presintarea conturilor de primirea mate rialului certificat de comitetul direcției și șeful intendenței. b) . Restul până la acoperirea sumei ce vi se dâtoresce pe întrâga contitate de metal, cu scăȚământul admis, ’l veți primi tot după modul arătat la litera a; însă nu- mai după ce onorabila Cameră Legiuitâre va vota creditul al cărui proiect este deja presintat. c) . In scăȚămentul operat nu va intra hârtia metalică și alama pentru capse, pe cart experiențele trecute la arătă de bune. d) . Conturile pentru metalul până la suma ce vi se pâte Hbera îndată, conform celor arătate sub lit. a arr. 2. vor trebui presintate cel mal târflifi la 25 ale curen- tei luni, exercițiul anului 1871 trebuind a fi încheiat la 1 Februaie viitor, (pag. 232 din dosarul ministerului de resbel No. 46 din 1870. Prin procesul-verbal No. 29, din 5 Fe- bruarie 1872, al comitetului permanent al direcțiunel de artileriă, în unire cu dele- gatul intendenței, se decide că pentru cantitatea de 2.500 kilo table de alamă pentru capse aduse de D. antreprenor, ne având dimensiunile prevădute în eaetul de însărcinări, după cum s’a constatat eu procesul-verbal No. 39, înaintat cu ra- {ₙ total, acordându’I tot-odată, prin portul No. 181 din 10 Februarie 1871, să contract, și dreptul de a purta uniforma gra- se respingă pentru motivul arătat în Ți sul proces-verbal. (p. 246, d. 46 din 1870). In fine, urmâdă resoluțiunea ministeru-; lui de resbel pusă pe adresa No. 720, din 9 Iunie 1872, a secțiunii I din acel mi-¹ nister în coprinderea că: „Lipsurile până la achitarea în total a cantitățel de metal contractată, și anume 1,231 kil. 100 alamă de tuburi 180 kilo grame tablă de discuri și 106 kilograme pentru capse, se vor considera ca intrând I D-luî Simoneau și a luat disposițiunl ca, în material întrebuințat pentru diversele d₀ ]ₐ 1 Octombre 1876 să nu i se mal încercări făcute până la primirea metalu- lui ; ast-fel eă D. Negroponti se va consi- derea ca achitat pentru cantitate. Tâte cele alte clause ale contractului sunt regulate în alte părți. Direcția va face înregistră- plătâscă solda și accesoriele menționate mal sus, încetând de la acea dată și func- țiune sa. Totuși, D. Simoneau a reclamat și reclamă îu contra acestei măsuri; âră la cele din urmă, spre a se desista, a decla rat că este gata a resilia contractul îu- _ _ _ cheat cu ministerul de resbel cerând în justificative." I schimb jumătate din suma ce i s’ar fi cu- Din tâte aceste șese cașuri se vederâsă venit dâca ar fi continuat serviciul săă ■ că, fostul ministru de resbel, prevenitul până la espirarea contractului adică lei I. E. Florescu, forțând diferitele comisi- 3.200. rile pe părțile primite, plata asemenea se face tot pe aceste părți, după compturile uni verificătâre a veni și a reveni, a se pronunța de mal multe ori asupra primi- rilor de materii și efecte aduse pentru pre- dare de vre-un antreprenor, silindu-le a se despice, în mod direct și indirect, asupra opiniunilor deja emise, a călcat însuși, și a silit chiar pe acele comisiuni a viola art. I 8 din regulamentul din 1865 „asupra ser-' „viciului și comptabilităței magasielor de „îmbrăcăminte, de mare și mic echipa- „ment, de harnașament, și campanament," I eare a fost în vigâre până la i ctombre 1871, cât și art. 91 și 103 din „regula .aientul asupra admi nistrațiunel și ctrop- „tabilităței depositelor militare ale Sta- „tulul, promulgat cu decretul No. 1866, „din 8 Octombre, 1871, care Țice: „Art. 91. Nici uă primire de materii sau efecte aduse pentru predare de vre-un ■ antreprenor, nu se va face de cât în pre- seuța unei comisiuni verificălâre numită ad-hoc de ministru. Art. 103. Membrii comisiunel ce au votat pentru admitere sunt responsabil! pentru votul lor în cas câd s’ar dovedi că efectele aduse nn înșusesc condițiunil modelelor țipe și ale contractului.“ VIL Angajarea D-inI Alphonse Simo- nean spre instn cțiunea pompierilor (Violarea art 10, ultimul al. din Constitu țiune și 208 din cod. pen.). Prin contractul încheiat la 1 Februarifi 1875 de ministerul de resbel cu D. Al- phonse Simoneau, s’a stipulat că D. Simo- neau va avea a preda pompierilor ins- trucțiunea de pompe și gimnastică, cu o bligațiune din partea ministerului de a’l plăti lunar uă soldă și accesorii de 400 dului de sublocotenent în armata română Pentru a închea însă acest contract administrațiunea resbelului n’a fost auto torisată prin uă anume lege, după cum prescrie ultimul aliniat al art. 10 din Con- stituție. Dc altă parte, bugetek anilor 1875 și 1876 nu prevăduse fonduri pentru plata acestui instructor. Actuaiui ministru de resbel, în fața acestei nepre- vederi, a fost silit să renunțe la serviciele De bună sâmă că țâra va trebui să plă- tâscă și acâstă daună, provenită asupră'I numai pentrn că contractarea s’a făcut, de prevenitul I. E Florescu cu un străin fără lege specială, fără capitol în budget și în contra Constituțiunel, care la alini- atul mal sus citat rostesce „Străinii nu pot fi admiși în funcțiuni publice de cât în cașuri escepționale și anume statornicite de lege“ Este uă obligațiune morală și de onOrc pentru un Stat, de a nu lăsa pe un străin ce a contractat de bună credință să fie vie- . tima călcărilor nâstre de legi. De aceia, guvernul a și presintat Corpurilor Legiu- itâre projectul de lege pentru votarea unul credit estraordinar spre a servi la resili- area acestui contract. Penă atunci, nu tre- bue să se uite că art. 208 din cod. penel, încă a fo«t violat. ( bup’îment) HURlil IWhHAI Ă] ᵤⱼ,₁ANIoa esiste prealabf votul Corpurilor Legiui- tore și sancțiunea Domnâscă conform articolelor 109 și 110 din Constituțiune, cari rostesc: „Nici un impc-.it ai Statului nu se pâte stabili și percepe de cât numai îo puter.. unei legi/ „Nici uă sarcină, nici un imposit jude- țian nu șe pâte aședa de cât cu învoirea, consiliului județian/ Pe lângă acestea, art. 46 din legea pro- mulgată la 7 Apriliu 1872, pentru modi- ficarea unor articole din legea organisăril puterel armate din anul 1868, dice : „Armătura, îmbrăcămintea și muniția de resbel se dafl de către Stat din budgetul ministerului de resbel/ 1 .„Județele sunt dâtâre a construi casar- mole trebuinciâse armati teritoriale cu cheltuiala lor, conform planurilor-type de- terminate de ministerul de resbel și în măsura mijlâcelor de cari vor putea dis- pune. “ După acest art., cu atât mal puțin se putea impune locuitorilor milițieni safl călărași acestă dare pe care înplinind’o. în contra’ testului, .positiv atât la art. 109 și 110 din Constituție, cât și al art. 46 din legea din. 1872. fostul ministru de resbel, prevenitul I. Em. Florescu, s’a fă- cut culpabil de penalitatea prevădută în art. 141 din codicele penal, care 4ice : „OrI-care din funcționarii publici ori- care din oficerii publici sau însărciuațil lor, orl-cari perceptori de drepturi, taxe, contribuțiunî, bani, venituri publici safl comunale, precum și orl-cari însărcinați diu partea.perceptorului,, vor fi ordonat să se percâpă f vor fi cerut safl vor fi primit ceia ce nu, aveafl. drept a lua, safl.mal,mult de cât ceia ce se cuvinea să ia ca dre- pturi de taxe, contribuțiunî, bani, .veni- turi, safl; ca-,simbrie, ori apunțamente, se vor pedepsi : funcționarii și oficerii pu- blici cu minimum reclusianel, 6ră însăr- cinați! lor cu închisârea de la șâse -luni până la duol ani. „Culpabilii se vor osândi încă și la uă amendă, de uă a patra parte cel mult și de uă a duoă-spre-tjecea parte cel puțin, din suma restituțiunilor și a daunelor interese ce vor fi dâtori a plăti, penjend și dreptul la pensiune/ II. Tobele și cornnrile milițienilor. Prin adresa cu No. 8,349 din 8 Octom- bre anul 1873, a acusatulul Ion Em Fio rescu, fost ministru de resbel, urmată că- tre ministerul de interne, ’l face cunos- cut că : „Comunele din țâră gă indu-se în nul formării budgetelor lor jm'anul viitor 1874, se râgă a se lua disposițil ca să se prevâdă în fie-care budget al comunelor, atât rurale cât și urbane, cheltuiala nece- sară pentru înființarea tobelor și cornuri- . i2 Aprilie (3 Maiiî) 1877 CAPITOLUL IV. Impuenre de dări nevotate de Corpurile Legiuitâre și nesancționate de Domn. I. Impunerea călărașilor dencumpera brîne roșii. (Dosar, ministerului de resbel No. 3z30 din 1872). Prin ordinui sub No. 7907 din 11 Sep- tembre 1872, dat comandanților regimen- telor de dorobanți, li se pune în vedere: „Pentru ca aceste corpuri șă aibă uă haină potrivită la timp, Măria-sa Domni- torul, prin înaltul decret N.... a bine voit a le acorda în timpul verel uă blusă și un brâfl de forma celor prevădute în acest de- cret, pentru care s’afl și luat disposițil a se înființa de urgență de către minister a- semenea efecte; ast-fel ca penă la începu- tul verii viitâre toți dorobanții să le aibă 'n complectul lor; însă fiind-că admii s- trațiunea centrală a ministerului de resbel nu posedă fonduri disponibile peutru a- ceste .înființări,, d’.uă-canadață ele; se vor așqperi din propriile mijîâce ale doro- banților. Pentru care sfârșit sunteți învi- tat,]D.-le comandat,, a, înainta ministerului costul lor pe numărul âmenilor ce aveți în regimenrurp-vdștră; ast-fel ca până, la 1 Martin viitor țâță suma șă fie vărsată; fără ca dorobanții să simță nici uă greutate, prețul.unei bluse fiind de șâse lei nu ol și mul brâu de șâpte lei și jumătate, re- venind în total,de fie care om câte 13 % lei, plătibili în șâse luni/ Ministrul de interne aflând de acest fapt, prin adresa No. 15,113 din 23 Oc- tombre, urmată către acel de resbel, învită a da ordin imediat ca să se’ înapoese banii ce s’afl strîns de pe la locuitori, și anume de la.acel de Râmnicu-Sărat, de la cari a aflat că comandantul călărașilor a înplinit peste treimii lei nuoi. Ministerul de. resbel prin ordinul No. 1872 a și scris comandantului escadronu- lul de călărași din Râmnicu-Sărat că banii ce a înplinit de la călărași pentru brâne să •"•"loiască îndată âmenilor ce ’I au dat. Totuși, verl-carl aii fost iniervențiunile ministerului de interne către acel de resbel, împlinirea acestui imposit nu a încetat, după cuin șe vede din adresele acelui mi- nister cu No. 15.635 (pag 1), 16,052 (pag. 36), 16,239 (pag. 40) și 17,063 (pag. 61), prin cari se constată că coman- danții de bataliâne continuă de a îuplini bani do pe la milițieni în județele Gorjifl, j Teciiciu, Botoșani, Covurluifl, Tntuva, Ca- hul și altele. Suma totală a banilor percepuțl din țâră, în urma ordinului ministerului Je r ⁻ :1 mal sus citat uu se pâte sci cu precisiune. Insă uu e mal puțin adevărat că, acâsta constitue un adevărat imposit, care pen- tru ca să s« fi putut îuplini, trebuia să lor milițlvunui, iu piuyurn j: i Șși un corn pentru comunele 50 . torl, duoă tobe și duoă cornurl pentru munele de la 50 până la 100 locuite trei tobe și trei cornurl pentru comunele ne la 100 până la 200 locuitori, și așa mal în- ainte — adăogându-se câte duoă tobe și ^"oă cornuti d" Ce-c£ sută le ' ,Preciul aproxima _________________ plect, cu acesoriile lui, este de lei deci și duoi; âră al unei tobe complecte; cu accesorii, este de le 1 șâpi (Anexa, pag. 243)“. ■ Prin ordinul circular cu-No. 15'206', din- 10 Octombre 1873,-ministru de int ,1 prevenitul Lascar Catargi,-fleându-se s'o'J lidar cu colegul săfl de la resbe tulor prefecților din țeră ca să ia măsu- rile cuvenite în eonfor^^te cu cererea ministerului'de resbel făcută prin adresa cu No. 8,349 mai sus citată. După aceste duoă ordine, costul în al instrumentelor comandate de comune este de 197,106 lei și din acești b; și plătit (’e comu 123,037 lei, 41 (Anexa, pag. 244). In schimbul acestor bani cas . parte din comune, dupe încredințarea ce a priimit comitetul de la diferit/ iri- tățî dinițară, nu au luat nimic. . vedea Anexa, pag. 244 etc.) Dâră chiar deca li s’ar fi dat întrâga cantitate a instrumentelor corn'’ to- tuși, darea acâsta nefiind uă.cheltuială o-, ■ bligatoriă dupe lege .pentru'''cornii se putea lua. Se scie că casei ost munale sunt în genere atât de -strimtora ■ dinpnncțul' de vedere bănesc, ecl s.umeleV ce li s’a impus și pre/vat-pe t : tobi cornurl, au fost enorme, dupe cum a recu-,' noscut’o însuși ..prevenitul Bascar Gatargiți președintele fostului consilii!'de; miniștri prin adresa cu No. 2,985 dinții- ebrua . ritt 1876, 6e, câ miniștrii de interne,_ . a dresat colegului săfl de lă resbel. (Anexa, X A V ■ A IV de loc- respuțiderea ce;, audluat aSupră- ambil feș ' ’ I. Catargi ae a impune comunelor ua (tare nevotată de Corpurile Legiuitâre si ne- sancționată de Domn. Art. '.09 și 110 din Constituțiune ros- tesc : „Art. 109. Nici un imposit comunal nu „se pâte stabili și percepe de cât numai „în puterea unei leg! ț„Art. 110. Nici uă sarcină, nici v. u „posit județian nu se pâte aședa i cât cu „învoirea consiliului județian. „Nici uă sarcină, nici uu imposit co- „munal nu se pâte pune de cât cu consim- „țimântul consiliului comunal. „Impositele votate de consiliele jude- „țiăne și comunale trebue să priimâseă „eonfi'mațiunea puterii Legiuitâre și în- „tărirea Domnului. Ari. 46 din legea de la 7 Aprilie 1872. sarele fostei admir strațiuni (vedi rapor brul s6ă D. In. rwva, care procedând dupe vilii oRiii, ouaGIal Ae Ku pentru modificarea unor articole din legea organisaril puterii armate de la anul 1868, 4ice : „Armătura, îmbrăcămintea și muniția „de resbel se dau de către blai din bud- „gelul ministerului de resbel. Județele suni datbre a construi casar- „mele trebuincidse armatei teritoriale cu „chiâltuiala lor, conform planunlor-iip „determinate de ministerul de resbel și în „măsura mijldcelor de cari vor putea dis- „pune“. Deci, dupe lestul acestui articol nu se pdte impune comunelor darea pentru tobe și cornuii, pe care împlinind-uâ—in con- tra testului posiliv atât al art. 169 și 110 din Constituțiune, cât și al art. 46 diu le- gea de la 1872 Aprilie 7, mal sus citată, —fostul ministru de resbel, acusatul 1. E. Florescu, in unire cu colegul său de ia in- terne, acusatul L. Catargiu, s’au tacul cul- pabili de penalitatea prevăi/ulâ îu art. 141 din cod. penal, care rostesce : „Uri-care din luncțiuuaril publici, oil- „care din oiiceiii publici său Însărcinați! „lor, oii-care perceptori de drepturi, taxe, „contribuțiuni, bani, venituri publice său „ omuuate, precum și oil-cari Însărcinați „din partea perceptorului vor li ordonat să „se peri.âpa, voi n cerul, seu vor li prii- „mit ceea ce nu avea drepl a lua, seu mai „mult de cât ceea co se cuviuea să lea ca „drepturi de iaxe, contribuțiuni, bani, seu enituii, seu ca simbria, oi 1 apunlamente, „se vor pedepsi: luucțiouaiii și olicenl „publici cu minimum reclusiuuil, eră îu: sărcinațil lor cu imhioârea de la șese uni penă la duoi ani. „Culpabilii se vor osândi îucă și la uă ,amendă de uă a patra pai te, cel mult, și Le uă a duce-spie-cliecea parte, cel puciu, „din suma reslnuțiumlor și a dauuelor- ■ utertse ce vor n datori a plăti, perijând i dreptul la pensiune.¹* CAPITOLUL V. Conflictul cu bivolarii de la (jliuigiu. Cousciiuța publică indignată a aruncat Îupra administrațiunii trecute 1bta res- ponsabilitatea acestui ev nimeni de tristă ..memoiiâ, și duunarea națională, chiâinată sa iea uă hotâiîre în privința acusaril fo- știlor miniștri; uu putea bfâ'.rudileiihte în facia victimelor și a justiției. Faptul incontestabil — caro iiguiâzăca lusâ primoruială ce I a dat nascere este înhiuțarta regulamentului prin care amera de comerciii din Giurgiu supune a cetățeni bivolari, transportatori do pro- ucle din acel oraș, pe langa aiegeiea u ui staroste, si la unele taxe și rigori cari igreuiau și mal mult condițiunile lor de iistență; de 6rc-ce acestor contribuabili nefericiți, dupe un rapoit ce nu pdte h ba- de parțialitate — căci fjgur6<|â în do- tul D-lul director al ministerului de lu- tdte formele unei comisiunl de anquetă, a crărl publice din 25 Marte, pag. 80 a do- sarulul No. ⁷S/țJ al diy. 11)—acestor con- tribuabili, ijic, urmăriți de fisc și de co- punctele de vedere, punem sub ochii Adu- mună pentru îndeplinirea imposilelor deja'nării următârele părți : esistinte, Primăria se vâijuse în necesitate I „In (jiua de 18 r»i >, D iu a le stquestra haine, velințe, căldări și a | dupe cum arată înaintea aquetel locale I • 1 1 _ - - ' - ~ .. .. 1 A . J n . i f" < * I zi V r\ ** I . ; . I le vinue cu darabana pe piața Giurgiului. In aceste condițiunl, adaug . ort, veni înființarea corporației bivolarilor și nuouile tacse și rigori cu cari el eraîi în- povărațl. Cu tdte acestea, de era numai asemeni cousiderațiuul în lavârea acestoi neferi- ciți, oii cât ar ii fost ele de puternice pen tru a li so deplânge sârla și pdte chiar a le scusa faptul, n’ar ii fost însă de natură a’i apăra îu facia justiției severe, dâca eî s’ar u ridicai îu adever ca rebeli la ascul- tarea legilor și la respectul autorității chiămaiâ sa le esecute. Era însă ceva mai mult de cât uă scusă, de cât nisce circumstanțe atenuante în fa- vdrea victimelor îu acâstă tristă îiiipre- giuiare. El, tratați ca resturiiăioil al legilor și moralei publice și măcelăriți, precum este în general cunoscut, de și sub ac&tă m c ipare; aveau în favârea lor dieplUl și morala publică. Regulamentul ce li se im- punea și care căpătase și aprobarea tos-' tulul ministru de atunci la lucrările pu- blice, D. Nicolae Crețulescu,• copnnijdmd taxe nuourneapfbbaie de votul Corpurilor Legiui țâre, era un act patent contrar Con- strtuțiunil, și anume ari 110,; care pres- crie categoric ca: nici uă laxă sâfl'impo- sit nu se pdte pune asupra cetățenilor de nu va li votat pnntr’uă anume lege. In a-‘ ceste condițiunl se găseau victimele îu facla regulamentului ce' li se impunea; Pentru a ndica acestei ahcmațiunl orl'-ce' caracter de constatare, e destul ane referi nu numai la fapiul că însăși autoritatea, recunoscând ilegalitatea măsurii liiată de Oamera;de comerciă, a suspendat îu urmă esecutarea el, — dupe cum arată primarul orașului și prefectul județului prin l'ele¹ glama sa de la pag. 74 a dosarului¹ citai mal sus'—deră' chiar adresa formală a prej‘ venitului Lascar Catargiu, fost llnnistru' dș interne, făcută a duoa,<|i dupe întâmpi- narea măcelului, la 21 rnarteț prin care prevenitul, avend aerul d’a ignora conflic- tul sângeros întâmplat îu ajun, recuui)sce că acestă dare era îulitnțâîâ contra'Cbnsli- 1 tuțiunil, și face aspre obserbațiunl pre- I iectului sei: peâtru acesta ahomaliă, pre- cum uă numesce singur. (Adresa în ces tiune este'la.pag. 28 a dosa'ruluî No? al prefac turei de Vlașca). Cojnitetul de acusare, de și .a aduîiăt iote dosarele și mformațiunile relative la acestă cestiune, îusă spre a avea ua mal deplină cunoscința despre cele petrecute facia lo' lui, a delegat lo pₒ u™ supus resultatul comitetului. 1 in raportul D-sale, interesant sub tâte martorul Adamescu, fostul iecrelar al Po- liției de atunci cetățenii bivolari s’au adunat la locul unde el se adunau obici nuit pentru a contracta transporturi cu ne- guțătorii de producte. Atitudinea lor era din cele mal paeinice? și ceea ce făceați nu eră de cât un act obicinuit al corner-. ciulul lor. In mijlocul acelei piețe centrale este localul poliției orașului. Come'rcianții să refusat a contracta cu dânșii, pe motiv că trebue mai ânlâiu să dovedâscă că în- deplinesc coudițimiile cerule de regulă"- meniul ce li se impusese. Atunci' ditfîn leuiplare trecea pe acolo consilierul co muual Florea Mănnescu, căruia' bivolarii ’i imputară că-el a făcut pdte legile a'sțea' care le impunea un staroste iară voia lor și taxe ilegale, adăugând că ei plătesc chiar asemenea taxe, numai să 'șl alegă el' singuri staroste. Din acâsta n’a urmat nici uă insultă; „Din nefericire însă polițaiul orașului sosind' acolo Înăsprește-1 utfr ul începân‘d j& insulte pe cetățenii adunați și să ie-ordo- ¹ ne a pleca din piață, căci aduce annăla. Armata a și fost adusă în adevăr, șt rqsin- latul conflictului din sâra aceea a fost râs pândirea bivolarilor; rănirea câtor- va, din- ■ tr’âușil și arestarea celor răniți la poliția. „Aiât trebuea pentru ca lucrui-ăâ'iea în ijLiiele următâre nisce proporțiunl mari . grațiă, dih nâhorojîire, 'unel: adm'ihisti. ” ținui nesocotite și zeldsâ până ia crimă de propriele ei nelegiuiri. Faptul se reia- ¹ teza negreșit puterii ceiitralâ—de dre-ce martorul Bașui, directorul oficiului tele- grafic, de¹ și’n’u a arâtat înaintea' anețuetej amenun^eieₜcorespodinței aijc'ărui conh-’ deni prinicipi a Jst el sin m: ea șe sub pretesl că memoria nu l ajută a păstra nicl’ uu detaliu'— totuși' măU'unsjl^e ;6ă în fot acel interval de trb.i sâu' pa'țruiiiife,^ care ă’începht'il'e lâ 1^, corespondin^ - legraflcă a losț contiuuă și prea aciivft în.-' tre"autorități, și auume, între acusatul Las- car Catargi, inidistfu dȘ\nteAe;"i&J^ feCiul-sâb; î’utrâ abușaiulJânFioreÂcu^^^ general lorgulescu. (Dosurul auq. de jțToiie aceșțWne autorisă 'șă credem ci Șdusșțil erau îii cuncfșcință'de acele’ c'e> șe, peirece^u și că Vtiliidihea afitolit^țil loV ‘cale era inspirată, îu. ce privește tristele scene ce succedat',.de ordinele și im- pulsiunile puterii centrale de care dis ju- neaiî acusațil. EI ar fi putut îndată resia- UiWl> UMMAL Ai. knMAMU 2657 21 Ap*ifi>(3Maitt r vocarea măsurilor il- grde ce uaseră și liberarea cetățenilor inocinți cari, în cele -iin urmă chiar de s’ar fi resculat nu uă făceau de cât în numele legii și al drep- tului lor Autoritatea însă s’a grăbit a face pe cea d’ântâiu, eră s’a abținut de a revoca și pe cea de a duoa', adică liberând pe a- restațl. „Pe când în diuajde ^ilegalitateamă- surii luată de guvern se publică prin a- raban în tot orașul anuntâmiu-se că s’a sus endat i ”carea regulamentului, tot el ține încă în temniță pe acei , cetățeni nevinovați cari nu făcuseră de cât să pro- teste. Acâsta nu era negreșit de natură a împăca pe deplin spiritele. ,dei liberi, convinși și mai mult de nevinovăția concetățenilor lor, cer libe- rarea celor arestați în ajun; autoritatea se obstiriA însă a păstra uă atitudine ne- drâptă și proyocătâre,. și, după uă înde- lungă parlamentare și continuă Corespon- dență, telegrafică In diua de 19, resultatul final este încăpățânaf/a guvernului, care ca 'unul ce avea'la disposițiunea lui forța .putini^’ asediată ‘orașul printr’uă fdrte numerâsă desfășurare de putere armată pe tdte stradele princip,alo. „Acâsta era starea lucrurilor și cjLiua ■ de 20,'3LÎ oenorocită a măcelului. Bivo- larii «u tdte acestea spăimântați se adu- nasefă, fără'â avea nici uă atitudine pro- 'cătdre, în strada, mare din drumul ga- . —str Jă care m^rge îa piața centrală, un< se d । sfășura mal cu sâmă un număr considerabil de armată, d călăreți și pe- dejslri,—și.îngrjjiți de sârta celor arestați așteptau șAvâfiă. dâcă într’adevăr vor fi ¹ orniți la Bucuresci, după cum audiseră. ,,In acest interval cetățenii c< i mal Ie căpeten'iă din oraș, dorind în patriotismul lor să evite-uă inutilă vărsare de sânge, cer D-luî. prefect, cu primarul lor în cap, liberarea arestațildr, garantând ei Jiniscea cea'mal perfectă în tot orașul ₚîndată ce se vâ lua acâstă măsură de prudință si concbiațiune. „Dâca gu vernul ar fi avut cea mai mică mustrare de cuget pentru propriale sâle culpe, și ’dâce ar fi ținut a nii provoca ura între .frați și uciderea cetățenilor, ar fi a- doptat'îndată' acâstă,măgură înțelâptă die- „Din contră, .primarul ducândn-se la și cerând ă convorbi cu ministrul, i se refusă acâstă cerere legitimă; pre- fectul și procurorul sesisațl de acâstă e- sortare a cetățenilor, după atâta cores- pondență cu șefiil ț.or, șe' obstină, dicând că: acâsta ar.fi uă slăbire, uf abdicare a erg în piață ordonând încărcarea armelor și.pornirea oștire! în contra rebelilor. Câți-va mili- tari călări pornesc spre gară puntrua face uă recunâscere și sunt primiți fără nici uă ostilitate de cetățenii grăn ădițl, cari deschid drum il. Ei se întorc în piață fără nici uă op re. Atunci oșt ț uosce cu cavaleria în cap și procurorul-general, maiorul Carp — care atunci sosise de la Bucuresci cu instrucțiuni de la șeful sătt - în trăsură. înaintâdă și se opresc în facia mulțimii adunată „Procurorul-general lorgulescu, nepu- tându-se, înțelege, fiicea el, cu tâtă mul- țimea, cere să âsă trei dintr’înșii cu care să parlamentede, atunci es Stoian Bâtrânu, Niculae Roșu și Stancu Ene Gâscă. Pro- curorii meral apucă pe unul dintr’înșii și ordonă maiorului Carp să’l arestede, cti .alți se opun dicând : „acesta este omul nostru 1“ Cuvinte caracteristice cari de- notă că chiar în cugetarea' acestor âmenl simpli persâna trămișilor lor trebuia să fie respectată, fiind chiămațl spre a trata cu autoritatea. -„Cu tâte acestea, fără nici uă soma- țiune, fără nici uă altă formalitate, uă de- tunătură de revolver, care rănesce pe u- nul din cei trei cetățeni, respund la aceste cuvinte; oștirea de călărași năpădesce a- supra mulțimii, mulțimea neavând arme se apără cu glasul, și caii speriațl încep să: retrogradele. Atunci rolul sângeros al focurilor începe : armata trage asupra po- porului ictimele fără arme fug înspăi- mântate în tâte părțile, unele din ele cad în drum de lovitura glânțelor, altele ră- lite de abia se târăsc penă la casele lor, de unde sunt luate apoi cu grămada și a- restate prin închisori și spitaluri. . In urma acestei victorii sălbatice ur- mâdă depeșa din 21 Martie a procuroru- ui general lorgulescu, care arătând cu triumf resulls rl sângeros al acestei lupte fratricide și numărul morților și răniților găsiți pe câmpul de bătaiă, spune că tul- burătorii statt ascunși prin vii, fugiți de pe la casete lor, și a trămis 2 oficerl și 30 de soldați pentru a’i respândi și din .ceste refugiurl. „NenorocițiI prinși în urmă de prin a- ceste locuri att fost maltratați, și la unii dintr’înșii—dupe cum se constată din de- posițiunile martorilor luate la fața locu- lui—femeile și copii lor s’att îobolnăvit și chiar att murit de grâdlă. „Cu acâstă trista ocasiune au fost ares- tați mai mult de 40 de cetățeni, părinți de familiă.'—uaii, chiar fără mandat, —și ea a fos.t în .același timp un protest ca să se închidă și. mulț âmenl din oraș care nu aveatt alta culpă de câi fi adversari al regimului de atunci. Cetățeni de consi- derațiune ca O. Rose Stefănescu— actua- lul deputat, -Alexe Christescu—consilier al județului, — preotu Pepteanu, și alții, att fost cu acâstă ocasiune victima ■'sbu- nării. „rel mai mulți din arestați aii suferit închisârea mal multe luni până să sosâscă verdictul juraților care le-a proclamat i- nocența; și în acest interval pe lângă su- ferințele’ lor propri.. liele loi ai cut în lipsă și în miseriă. „Ast-fel se termină acâstă scenă sân gerâsă, demnă numai de un guvern săl- batic și perpetrată în scopul de â arunca terârea asupra celor asupriți și de a con- solida domnirea forței, silind pe toți a s supune fără margini la actele arbitrare al autorității. „Un fapt care denotă studiul perfid c fostul regim punea pentru a introduce ura între toți cetățenii. Nici acâstă tristă o- casiune nu a fost lăsată penîrn a năna ura între armată și popor. In loc de a plânge în tăcere, un ordin de ar- mată din partea acusatulu Fiorescu, ri- dică acest fapt cc dem sbil . înăljme; unui fapt de arme, și ca ultimă încura-¹ giare la lupte fratricide, el împărți me- dalii de merit la subalternii ce aii fost în trista necesitate de a esecuta ordinele bar- bare după care s’a vărsat sângele nevi- novat al cetățenilor. „La aceste faple att luat parte nu numai miniștri acusați, cărora li se impuți ca la nisce agințl provocatori comiteroL lor. dar chiar unii din representanții autori- tății publice, atât locale, cât și din acei ce se duseră acolo cu ocasiunea co' flic- lulul. „Naturalimente dar autorii crimelor' și delictelor comise în acesta ocasiune se împart în două categorii, din cart : una, miniștrii acusați Lascar Catargi și 1. E. Fiorescu; și cea-altă, restul funcționari- lor, pentru crimele și delictele comise în acâstă ocasiune prin propria lor voință și autoritate. „Lăsând, la uă parte în detaliele lor pc aceste din urmă, — ca unele ce nu fac, propriii dis , objectul investigațiunilor nâstre,—nu putem însă a trece cn tăcerea un fapt grav, și acâsta pentru a pune și mai mult în evidență natura acelora cu a căror analisare suntem în special însărci- nați. Voesc să vorbesc de tâte procesele- verbale dresata cu ocasiunea conflictului și cari pretind a constata facerea somațiu- nilor preaiaone, cerute de legea penală ca condițiune indispensabilă pentru a se procede cu violințâ chiar în contra unor acte tulburătâre. „EI bine, asemeni somațiunl prealabile n’a ii esistat. „Acâsta resultă din dosarul anchetei,și tâte deposițiunile sunt unanime pentru a constata că armata a tras asupra poporu- lui fără să se fi făcut nici uă sojnațiune prealabilă. „Așa dâr, agenții autorității cari au a- firmat fapte neadevSrate, pentru a scusa și acoperi partea lor de respundere, att comis un adevărat falș în scriptură pu- blică. și omorârea și rănirea cetățenilor în asemenea condițiuni constitue crima și delictul de omucid și rănire, fapte pe- depsite de ar,;cole positive din legea pe- 656 21 Aprihe(3 M»in) 1871 oală. Crima și delictul esistă dâr din par-1 președintele consiliului de miniștri : dv- cetățenilor; și c’iar dec el nu le-ar fi tea autorității chiar când am presupune tă nenorocitele victime nu erafi în drep- tul lor, ei erau nisce adevfirațl rebeli său jete de tulburători al liniscel publice. „In cât pentru imputabilitatea fie-că- •uia din foștii miniștri puși sub acusa- ;iune, faciă cu faptele ce am relatat: pre- venitul Nicolae Crețulescu , este care îu lalitaiea sa de ministru al comerciului a iprobat și a dat putere esecutoriă acelui egulament ilegal care instituia stărostia livolarilor și le impunea nisce taxe ne- 'otate.de Corpurile Legiuitdre. „Acest act al prevenitului Nicolae Cre- ulescu este făcut în adevăr în contra ’onsîituțiunel, și deca s’ar fi esecutat ar i constituit un adevărat abus de putere in partea ministerului acusat, fără pre- udițiul responsabilității sâle pentru cri- lele și delictele cari le-ar fi comis cu o- asiunea esecutăril acestei măsuri ilegale. Cu tdte acestea este necontestabil că apli- carea regulamentului s’a suspendat îna- intea ivirii conflictului și aedsta resultă tât din depeșa prefectului trămisă mi- istrulul de lucrări publice, care anun^ uspendarea esecutăiir regulamentului I și.dâca vom căuta pagina. 18 a aceluiaș ât ș ii telegrama acestuia conc ’ .¹ dosar p-ăsim nc.ost mnnrt în nrirrînal nor a /a aco? i termin; Aflu că bi olarii nu pentru transportul la Dunăre, taxă îufiin-| țalit prin regulamentul Camerei de co- mercifi de acolo; cum de nu mă însciințațl de uă asemenea faptă? împliniți pe viitor mai cu atențiune datoriile de prefect. Sus- ’mndațî provizoriu acâstă taxă și. rapor- ți’ml tdte împrejurările? (Vedeți aceste ;peșl îu dosar al ministerului de imercifi, pag. 71 și 74). „Ambele aceste depeși pdrtă data de ) Martie, pe când măcelul a avut Igc în ua de 20; revocarea regulamentului s donat der de ministrul acusat înaintea inflictulul. Ac< resultă și din deposi- unea martorului Angelescu, cale arâtă i la 18 s’a public n tot orașul a- istă revocare. „Din tdte acestea reese dâr că acusatul icolae Crețulescu nare nici uă parte de sponsabilitate, directă safi indirectă, îu uniterea faptelor de omucid și rănire, pentru care este acusat. Faptul săfi de a " țări uă taxă nevotată de Corpurile Le- ’uiidre, întru cât acâstă taxă nu s’a în- liuit, rămâne numai în stare de pură ten- tivă, și după principiul liberal al legii stre penale, tentativa de delict uu se idep^esce de cât îu cașuri anume prevf- te de lege. Acâsta cu atât mal mult, cu t el singur a revocat măsura ce se lua- și ț ers< ualemiute a fost cu totul în sciință de cele ce se întâmplase la Giur- giu îu timpul conflictului, după cum uă I arată singur și chiar telegrafistul-șef Baș- ni, ascultat ca martor. „In cât privesce pe provenitul Catargi,! pă cum resultă din adresa cu No. 4536 , ordonat totuși ar fi culpabil de faptul de sub-scrisă de acusat și trimisă prefectu- a fi provocat conflictul între armată și po- ril de Vlașca la 21 Martin, adoua-di după întâmplarea măcelului, prevenitul Lascar Catargi recuuâsce singur că taxa ce se impusese era ilegală, că causa priu ur- mare a conflictului era însăși autoritatea, care era afară din lege. „De ar fi însă numai acest fapt, am pu- tea fi plecați a crede că el nu implică de sine nici uă culpabilitate; este însă ce~a mai mult care agravâdă posițiunea pre- venitului în facia unei judecăți imparțiale. „El, ca președintele consiliului de mi- niștri și conducâtor suprem al acelui gu- vern de opresiune și de arbitrar, nu pdte să nu ti fost pus îu curent de cele ce să' pelrecâfi la Giurgiu. Acestă presumțiune îusă fiind de ajuns pentru a’l declara cul- pabil. să vedem ce probe esistă în contra lui? In dosarul prefecturii Vlașca No.:î,. se găsesce adresa citată mal sus care con- stată că prefectura raportase deja preve- nitului cela întâmplate, cu raportul No. 3443, și ’I trimisese în acelaș timp și uu esemplar după regulamentul în cestiune ; ¹ dosar găsim acest raport în original, care relat&jă tâte înprejurările faptului. Aeest raport are data 19 Martin, adică cu uă di înaintea măcelului; și tot din acest raport se constată,că prefectul a ținut în curent prin telegraf pe prevenitul Catargi des- pre cele întâmplate chiar îu prima (ji a conflictului. La acesta a om adăuga și fap- tul că îu tot timpul acelor trei (jile co- respodența între acusat cu autoritățile de । acolo a fost poatiun.ă la telegraf, și că de-l peșa trimisă urgent de mal mulțl cetățeni cu primarul orașului, pentru a libera ce- tățenii arestați pe nedrept, nu a avut alt răspuns de cât încărcarea armelor și por- nirea oștirii în contra poporului. In facia tuturor acestora ne întrebăm : cum este cu putință ca să se dică că pre- venitul L. Catargi este străin de ororile comise, și că nici uă responsabilitate nu pdte cădea asupră’I ? Era cu putință ca a- semenl erori să sa comită fără ordinul și autorisațiunea lui, câud esistă faptul pa- tent că el le-a cunoscut și ce este mal mult, când mărturisesce singur că mfisura era ilegală și prin urmaro cetățenii ares- tați, fiind în stare de legitimă apărare, e- rau nisce adevărate victime ? Cu tdte a- cestea el persistă în represiunile nejusti- ficate contra arestaților și, la cererea le- gitimă a tuturor de a se ordona liberarea । ceia ce ar fi cruțat vărsarea unul sânge ne-1 vinovat, prefer vărsarea acestui sânge, îu singura târnă ca nu cum-va un pas de retragere spre calea legalității să nu fie considerat ca un act de slăbiciune al au- torității și să T compromită puterea. „Acest act condemnabil ’l face resp n sabil.ca autor al crimelor comise asupra bivolarii cărăuși. por armând pe cetățeni unii în contra al- tora, adevărat-resbel civil care a avut ca consecință mdrtea, ruina și desolațiunea atâtor familii. „Faptul prevenitului chiar de nu ar fi pedepsit de legea penală a țării ndstre totuși înalta curte are dreptul să’l califice în raport cu valdrea lui morală și să a plice pedâpsa ce va găsi că uă merită prevenitul, de ’l va recundsce culpabil Elementele lor se găsesc pe lângă artico,-_. lele relative la omucid.și rănire, chiar în art. 81 din condica penală, de ^dre-ce el constitue un atentat la liniștea statului, atentat cu atât mal periculos și mal con demnabil, cu cât el este comis de înșiși depositaril puterel publice. „Dâca nu s’a făcut uă mal mare lumină asupra acusațiunil în acest punct, causa este că martorii telegrafișțl, cari puteai! să dea informațiunile cele mal detailate a supra ordinelor date de prevenit . în cali^ tatea sa de ministru, cu tdl autorisațl de șeful lor'a depune, și nici a- vâu trebuință de asemenea autori sațiu no intru că se aflau înaintea justiției, to afi refdsat de a ne da cel mal mic (h/ |r âlcorespondiuțel ținută de prevenit iu a •cele trei dile. „Acelâșî condițiuni espuse'îti .‘privința prevenitului Catargi, militâJă prisos, în favdrea acusațiunl în ce vesce pe prevenitul Idn Floi ministru de resbel. In privința i țiunea. pe lângă elementele de mal sus, mal are și deposițiunile luate de comitet * martorului Bănescu și de presintate de aeest martor.¹ „După aceste⁻ depeși el pdte fi conside rat cu drept cuvânt ca agentul cel mal sângeros, ca autorul direct și principala! crimelor comise și ca unul care nu a re- gretat în consciința lui, după cum acele depeși, de cât u i singur lucru : că nu s’a vărsat cu uă oră mal ’nainte, și încă de la început, sângele nevinovat al cetă₇ țenilor. Aceste precidse detaliurl, șub-semnatul raportor, găsesce de a sadatoriă a lecom plecta cu constatările comitetului, făcute în urmarea studiului tuturor dosarelor re lative la cestiune. In dosarul prefecturi de Vlașca No. 53, j din anul 1873, aflăm : In ceia ce privesce originea, sau, mal bine dicând, căușele ce afi provocat face rea "acestui regulament careta avii't douse cințe atât de triste, încă’de pe laiîuce'pu- tul anului 1872 prefectul de Vlașca co munică Camerei de comerciu și de indu striă din județul Vlașca uă suplică a’unor । Comercianțl grânarl, interesați 'î^causă,' cari cereți regularea raporturilor lor cu MUNUUKUL OFIGIAL AI. ROMÂNIEI Camera de comerciu a votat un regula - ment de ver uă șâpte articole prin car n ipune bivolarilor alegerea unul sta-os’e din sinul lor, care să țină un registru pa- rafat de Camera de comercifi pentru învo- elile cărăușilor bivolari cu comercianțil g ănarl. Acest staroste este autorisat să esecute aug!jamentele cu ajutorul autori- tății locale ; iar pentru întâmpinai ea chel- tuelilor star ostiei acesta să percâpă de la bivolari câte duol bani de kilă. (Anexa, pagina respectivă. Acest regulament, s’a votat în unanimi- tate de Camera de comerciu, s’a priimit de primăria, omunel și s aprobat de D. ministru ăl agriculturei, eomereiului și lucrărilor publice prin ordinul No. 1029 din 2 Februariu 1872. ' Acest regulament, de și confirmat de guvern încă de la 2 Februarifi 1872, au- toritățile din Giurgiu, cunoscând mal bine înprejurările locale ale causel, nu ’șl au permis a’l nune în lucrare pâneîn primă- vara anului 1873, când se’tipări în fol vo- lante, se publică, se lipi pe zidurile din Giurgiu, ca cunoscându’I toți să se pună în lucrare : după care bivolarii fură invi- tați a’șl alege staroste. El nu voiră, pro- estând asupra regulamentului și apărân- duse că sunt sătul de dări. (Dos. prefec- turiil 53, pag. 42), Atunci Camera de co- mercifi și. primăria le-aii impus un sta- roste ne-ales pe care bivolarii nu l’afi re- cunoscut. (Va urma.). ANI NCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE.' '-Direcția generală a telegrafelor și , poștelor. Având necesitate de: 12,000 borcă- neie mici; 4,000 elemente mici; 4 000 borcănele mari; 1,00.0 elemente mari. Se publică spre cunoscința D-lor ama- tori că.jîn ^ioa’de 22 Aprilie 1877, orele .2—4 p] m., se ya ține licitațiune în cabi- netul directorelul general, pentru aprovi- sionarea acelor material cu următârele con- dițiunl: 1. Licitațiunea se va face prin oferte sigilate și concurențil¹ spre â putea fi ad- miși la licitație.vor depune uă cauțiune provisoriă de 600 lei în numerarifi safi e- fecte de ale Statului, eră cauțiunea defini - tivă va fi de 20 la sută din prețul resultat asupra adjudecătorelui. 2. Tdte materialurile vor fi de calitatea, | s gilat. greutatea și dimensiunile modelelor ce sel 6.Plata se va efectua priu mandat asu- pot vedea la direcție în tdte filele și orele de lucru. 3. Termenul de predare se fixesăînmo dul următor până în termen de 30 Zile d< la data contractului s. vor preda: 4.000 borcănele mici. A 000 borcănele mari ș 1,500 elemente mici, âră restul se va preda până la 60 dilo de la data contrac- tului. 4. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției predându-se borcănelele în lădl conținând fie care ladă câte 300— 500 borcănele mici, 200—300 borcănele mari. 5. Materialurile se vor primi de comi- siunea consultativă care va avea în vedere modelele sigilate și care va respinge veri câte materialurl nu vor întruni veri una din condițiunile modelelor. G.Plata-.se va efectua prin mandat asu- pra thesauruluî public după predarea fiă- cărel cantități de material, luându-se de basă procesul-verbal al comisiunel de pri- mire. 7. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 8. Iu cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus, cauțiu- nea depusă va rămânea în folosul direcțiu- nel, fără somațiune, fără judecată nici pu- nere în întârziere. 9. Dâcă în cursul. anului direcțiunea va,mal avea necesitate de asemenea mate- rialurl, antreprenorul ya fi obligat a le preda în termen cel mult de uă lună de la data eomendel ce i se va face. Pe lengă aceste condițiuni concurențil vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilitățel' generală a Statului și art. 32 din legea t:mbrului. No. 4,216. 1877, Martie 21. Se publică spre cunoscința D-lor ama- tori ca în (jiua de 29 Aprilie st. v. orele 2—4 p. m. se va ține licitațiune în cabi- netul directorului general, pentrn aprovi- sionarea a 1000 chilograme puciâsă cu ur- mătârele condițiunl: k Licitațiunea se va face prin oferte sigilate și concurențil spre a putea fi ad- miși vor depune mai întâia uă cauțiune provisorie de 50 lei în numerar șefi efecte de ale Statului, eră cauțiunea definitivă va fi de 20 Ia sută din preciul resultat a" supra adjudecatorului. 2. Puciâsa va fi de calitatea modelului ce se pdte vedea la direcție în tdte (l^e^e și orele de lucim? 3. Termenul de predare se fixesă la 30 Zile de la data' contractului.-¹ 4. Puciâsă se va preda la magasia cen- trală a direcției în lăZ* conținând fie-care ladă câte 50—80 chilograme pucidsă. Primirea se va face do’comisiunea cen snltativă care va avea îr vedere modelul pra thesauruluî public după predare lu- ându-se de basă prescriptul verbal al co- misiunel de primire. 7. Taxa timbrului și taxa de înregis- trare sunt îu comptul antreprenorului ; 8. Tn’cas când antreprtuoru¹ conforma condițiunilor de mai țiunea depusă va remânea îo folosul di recțiunel fără somație, fără judecată nici punere în întârdiere. 9. Dâcă îo cursu. anului direcțiunea va mai avea necesitate de veri-ce quantitate de pucidsă, antreprenorul va fi obligat a preda quantitatea cerută în termen cel mult de uă lună de la data comande!. No. 4 145. 1877. Martie 19. Se publică spre cunoscința D-lor h tori că, în Zi°a de 25 Aprilie 1877, orele 2—4 p. m., se va ține licitațiune îo cabi- netul directorului general pentru aprovi- sionarea a 47 lădițe mici, 25 lădițe mari și 7 ciubere de lemn cu următârele con " țiunl •. va face prin oferte si- gilate și concurențil spre a putea ti ad- miși vor depune uă cauțiune provisoriă de 50 lei în numerarifi safi efecte de ale Șn- tulul care va rSrhâne'a'definiti vă du pă ad- udecare. 2. Lădițile și ciuberile vor fi conform modelelor ce se pot vedea la direcția în tdte Zilele și orele de lucru. 3. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției la 30 dile de la data con- tractului și obiectele se vor primi de misiunea consultativă care va avea ve- ,dere modelele sigilate. 4. Plata se va efectua după predare prin mandat asupra thesauruluî public, luându- se de basă prescriptul-verbal al comisiu- ne) de primire. ”5. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul ant-eprenorulul. 6. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus, cau- țiunea depusă va rămânea în folosul direc- țiunel, fără somațiune, fără judecată nici punere în întârziere. Pe lângă aceste condițiunl concurențil vor avea în vedere art. 40 — 57 diu legea comptabilitățel generale a Statului : ■' 32 din legea timbrului. No. 4,277.. 1877, Martie 22 — Pentru repararea lihielor Pic sv în Bucurescl, în localul dirpe- i țiuoșj sanitare âră pentru cele de peste Milcovțînjlașl , l.ajepitropia spitalelor ca- sei Sf. Spiridon , conform, menționatului regulamen' serviciului sanitar rpre regulare. doctori, și .licențiațl m medisină'l.i No. 512:1 .u 187 4£‘ care ar dori să se presinte ia concurs, vo: înainta cererile D-lor direcțiunel sanitare cu 20 251 25 35C 2501 10'¹ 300? 19 ■30C 12 120 20’-' 200 1 300 250 200 200 250 220 i 200 (5 3', In județul Teleorman ? fiind vacante¹ douS posturi de mediei de arondismente retribuite fîe-carecii câte 250 lâfă și 100 diurnă pe lună. • Ministerul.publică c . persânele medi- cale competinte care doresc să ocupe ase menea funcțiuni să se adresese direcțiunii 2' Aprilie (3 Mail) 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2661 moria spitalelor civile La licitațiunea de la 8 Aprilie curent, ne presentâudu-se concurențî pentru rea- iendarea proprietăților casei spitalelor a- •fltate în publicația. No. 1,672 înserată în Monitorul oficial, No. 62, din 1877, în comptul garanțiilor și averel actualilor a- rendașl, se face cunoscut că se va ține uă altă licitațiune la eforia Bucuresci, strada Colțe No. j8, în dioa de 12 Maifl viitor, la orele 10 de diminâță, pentru rearenda- ■ ea acelor proprietăți pentru care nu s’a achitat încă, câșturile arendei. Perioda de la 23 Aprilie, 1877, până la aceeași dată 1878 cu condițiunile din Mo nit o rele oficiale cu No. 35 și 164 , din 1872. Districtul Argeș. 1, Dăugești, a schitului Fedeleșioiu, cu un gardian. 2. Livedia de fen. din Vaslan, a schitu- lui Fedeleșioiu. 3. Lunca Mirghia , a schitului Titire- ciuj.cu un gardian. 4. Parte din "Ruda , a schitului Fedele- șipiu, cu un gardian. I 5. Rociu Stănislăvânca, a schitului .Fe- deîeșioiu. cu un gardian. 6. .Vatra schitului Fedeleșioiu-Runcu, i 4' gardianl. ’ .'-strictul Buseu. 1. Qătiașul, a.sqhitulul Tărișor, qu un gardian. 2. .Vatra, s,chitului Grăjdana cu Clociți, cu gardian. Districtul' Dâmbovița. 1. Vatra .schitului Cobia , cu doul gar- diană ' 2, Bilcul, a schitului, Găisenl. Districtul Dpi jiu. 1 intorsura.-a schitului Fedeleșioiu, cn trol gardianl. Districtul Ialomița. 1. Carnulâsa, a spitalului Colțea, cu un gardian.- - Districtul ilfov. 1. Chirnogi-Clătesci, a spitalului Pan- teleimon, cu 3 gardianl. Districtul Muscel. 1.. iMuntele Clăbucetul, a schitului Ti tireciu. Districtul Olt. 1. Ciomăgesci , a chitului Serbănesci, cu un gardian. . , Districtul Praho vai:) 1. Baraitarul Bianca, a schitului Bre- bul, cu doul gardianl. 2. Fentânelile, a schit Găiseni. 3. Slobosia-Vrăjitârea, a monastirel Si- naia, cu un gardian. 4. Munți Potricica-Piracle și Cazacu , cu trei gardianl. 5. Muntele Sețul, al monastirel Sinaia, cu doul gardianl. 6. RășanI, schitului Târgșorul, cu un gardian. 7. Vaidesci, Valea-Dobrotel, cu un gar- dian Districtul RomanațI. î. Morunglavul, a schit. Șerbănesel, cu 5 gardianl. 2. Oboga, idem 2 gardianl. 3. Carloganii-Kintesci, idem cu 2 idem. Districtul Teleorman. . Licuriciu Zbirglezile și Liiandra, a spitalului Panteleimon, cu 2 gardianl. Districtul Vlașca. i. Caeaieți, a spitalului Colțea , cu 2 gardianl. 2. Hodivoia-Vieri, a spit. Panteleimon, cu 5 gardianl.. Districtul Vâlcea. 1. Vatra schit. Titireciu.cu un gardian 2. Pogânele de loc diu Valea-Rei. 3. Ocnele-Maf, a spit. Panteleimon. 4. Mâra de lângă Râmnic. Perioda de la 23 Aprilie 1877, penă la aceea-șl dată 1881, cu condițiile din Mo- nitorul oficial No. 43, din 1875. Districtul Argeș. 1. Ciopângeni-Poenari, a schitului Be- rislăvesci, cu 2 gardianl. Districtul Dâmbovița. 1. Poiaua-Lungă , a schitului Găisenl, cu 2 gardianl. 2. Secăturile idem cu un gardian. 3. Cocoșul (Ralet) idem-eii un idem. Districtul Ialomița. 1 . Oălărași-Liehiresci, a scpit. Colțea , cu un gardian. 2 Persica-Dor-Mărunt. cu condițiile ce se vor vedea la dioa licitației. Districtul Prahova. 1. Ploeștori, a schitului Târgșoru , cu un gardian. 2. Muntele-Pleșuga safl vatra schitului LespedLile, cu un gardian. 3. Prăvăliile de pescărie din Ploescl, cu condițiile ce se vor vedea la eforie. Districtul Vlașca 1. Bucșanil , a spitalului Panteleimon , cu un Gardian. 2. Dușanil, idem. Bucuresci. 1. Casa Făgărășanul. 2. Casa din strada Sf. Elefterifi. 3. Locul n fl din strada Sfinților , cu condițiile ce se vor vedea la eforie. No. 2,358. 1877, Aprilie 18 — In urma licitațiunel ținută în rjioa de 8 Aprilie curent, pentru arendarea u- nora din moșiile casei spitalelor, pe uă nouă periâdă , confirmându-se resultatul obținut pentru proprietățile următâre : 1. Bordeiul Verde . Scheaoa-Doicâsca Liscotânca, din districtul Brăila, cu trei gardieni. 2. Surdila, idem, cu 2 gardieni. 3. Plopul-Ianea-Perișoru , idem cu trei gardieni. 4. Intorsura din districtul Doljifl, cu 3 gardieni. "ȚSe face cunoscut spre sciință D-loifa- rendașl respectivi ca să depue garanțiile definitive în termenul prevădut de condi- țiile după care a concurat. Eră pentru moșiele arătate la vale seva ține altă licitațiune la eforia Bucuresci, strada Col țel No. 38, în dioa de 7 Iunie, la orele 10 da diminâță, conform publica- ții cu No. 1,406, înserată în Monitorul o- ficial cu No. 52, din 1877. Listă de proprietățile casei spitalelor, ce sunt a se arenda în dioa de 7 Iunie 1877. Districtul Argeș. 1. Ciupagiul cu trupurile, a spitalului Colțea. cu un gardian de pădure și hotare. 2. Tâca, a schitului Berislăvesci-Corne- tul, cu un gardian de pădure și hotare. 3. Cârcimă de la Pripâre și muntele Cârneșu, a schitului Cornetu , cu un gar- dian de pădure și hotare. 4. Vatra schitului Fedeleșoiu-Runcu, cu 4 gardieni, idem. - 5. Dăngaști, a schitului Fedeleșoiu, cu un gardian idem. 6. Li vedea de fân din Vîlșan, gu un gar dian. 7. Muntele Clăbucetul idem cu un gar- dian idem. 8. Parte din Buda, idem cu un gardian idem. 9. Raiciu-Stănislăvâsca, a schitului Be- rislăvesci, cu un gardian. 10. Lunca-Mârghia, a schitului Titires- ci, cu un gardian idem. 11. Marianca-Balomirâsca. idem. 12. Budesci safl Crângul-Bun. 13. Muntele Galben-Vămeșâia, a seni tulul Găiseni. Districtul Buseu. 1. Fundeni, a spitalului Colțea i uu gardian de pădure și hotare. 2. Ziliscea-Sorâsca, a spitalului Pante- eimon, cu un gardian idem. 1 3. Catiașul, a schitului Târgșoru, cu un gardian idem. 4. Rotunda-Sopirliga , idem cu 2 gar- dianl idem. 0N1T0RUL OFICIAL 1877 2. Muntele Sețul st ■’ ; - 5. Ocnele mari a spitalului Pantelimon. •c’un gardian idem. 6. Mdra de lângă Râmnic. I 3. Slobozia Vrăptârea idem” c’un ga No. 2 37 . 1878, Aprilie 18. ’diau idem. Î66! >. Sopirliga, a schitului Brebul, cu ui b...dian idem. 6. Cicara, a schitului Lespedile, cu un gardiau idem. 7. Vatra schitului Grăjdaun, cu un gar- dian idem. 8. Clociți, a schitului Grăjdana, cu un gardian idem. Districtul Brăila. 4. Fântânelile, a schitului Gaiseui și | a le spitalului Colțea, ce s'a arendat sepa- rat, c’un gardian idem. 5. Vatra sczitulul Poiana, c’un gardian idem. MINISTERUL DE RESBEL 6. Doftanetul idem, c’un gardian idem. . Deșirați, a spitalului Colțea, cu duol, 7. Văidescii sau valea DobrițeT a schi- gardienl de pădure și hotare. j tulul Târgșoru. 2. Batogul, a monastirel Sinaia, partea 8. Ră anii idem, c’un gardian idem, schitului, cn 2 gardieni. ₍ 9. Hâbudul Sculași, idem, c’un gardian 3. Liscolânca , fostă a generalul Dimi- |idem. trie Crețulescu, partea cuvenită eforiei, 10 Barai orul Biancă, a schitului Brehu ou un gardian. 4. Liscotâuca , fostă a D-lul căpitan Gheorghe, cu un gardian. Districtul Dâmbovița. . Vatra schitului Cobia, cu 2 gardianl idem. ⁹ Bâicul, a schitului Găisenl. cu 2 gardian!. 11. Muntele Coțofana, a schitului Las- pedelo, c’un gardian idem. 12. Sărasca Mati ta s,’au Debita a mo- nastirel Sinaia cu 3 gardianl idem. 13. Munții Petricica Pâraele și Cazacu cu 3 gardiaul idem. intendența militară uin a III divisie teritorială. In cjlioa de 13 Mal la ora 11 de dimi uâță, urmând a se vinde prin licitație 87 ranițe afară din serviciu • se face cusos- cut'în de obște ca ort cine va voi să ciim pere asemenea efecte să se prosinte la ba teria do pompieri din Galați, unde s’a-ho- tărât locul de licitație. No. 2,985. 1877, Aprilie 16'/ 14. Dreptul de ,a espldta păcura de pe i proprietatea Motita, condițiunile se vor ^mmuc^ov. . ideala licitație; i. uuioganul, a spitalului Pantelimon, Districtul Ilfov. eu un gardiau, idem. 2. Clinciu Surlari, a schitului GăisenI, eu un gardian idem. 3. Petra, spitalul Pantelimon, cu 2 gar- iieni, idem și < u condițiunile speciale ce ;e vor vedea la licitațiune. 4. Chirnogi-Clăteeci, a spitalului Pan- ¹ Districtul Romanațî. 1. Murunglavul,-a schitului Serbănese cu 5 gardianl idem. 2. Oboja idem cu,3 gardianl idt m. 3. Cărlogaui Chintesci idem cu 2 gat- (liaul, idem. , ț . ,ₜ , , .el)men, cu 3 gardieni, pentru pădure și lotâre. Acâstă proprietate se arendâdă ast-.’eț Districtul Râmnicu-Sărat orecum se posedă astădl de eforie , afară te 80 pogâne, loc cn mâră și constrne- lunile ce se află pe dânsele angajate qu isebit contract altd persâne până la 23 \priltel883. ■ Districtul Ialomița. 1. lesa, a spitalului Colțea, c’un gardian idem. 2. DudescI de balta, a monastirel Sina- ia cu 2 gardianl idem. 3. Păp°ni a spitalului Pantelimon c’un Lumi¹ : irgeni sa i gura lalomiței, astă a D-lul general Dimitrie Crețulescu, ■artea eforiei, cu 2 gardianl. Districtul Musee.. Lesciorele, a spitalului Pantelimc .. 2. Muntele Clobucetul, a schitul^ Ti- ireciu. Districtul Oltu. L Ciomăgescil, a schitului ȘerbănescI ’un gardian idem. Districtul Prahova. 1. Vatra schitului Maxirieni cttA3 g’ardiațil ihem. ' 2. Tigoiiil 'Olăreni s’au 'Coțatea a fin - nastirel Sinaia, c’un gardian idem. irdeșea a [schitului Maxineni c’un gardian idein. Districtul Teleorman. ■ 1. Licuriciul Zbărglezile-Lixandra a spitalului Pantelimon cu 2 gardianl idem. , Districtul Vlașca - 1. Toporul,f a spitaluluI^Philan'ropia 'c’un gardian idem.’ ’ 9 RS cmbaahiT' MIN1STERUL DE FINANCE Casieria generală Ide Gorj., Se publică spre cunoscința amatorilor, că, în dioa de 28 curent, s’a ajurnat vândâ- rea prin licitațiune în localul acestei ca- sierii a averilor următdre pentru !dâtorii din arenei: ' 4500 oca grâu, 100 chile porumb, 600 oea’grâh și 21,000 oca porumb de la:mo- șia Strâmba. 55,000 oca porumb și 2000 o ’â'grâ'u de la moșia Moiu ; 22,000 oca porumb, și 3,500 oca grâu do ]a moșia Baea de fer. J 20 chile’grâ’u și’ 70 chile purumb de la moșia Iliesei. 20,000 oca grâu de la moșia.,vatra is- mana și 32 chile porumb, 2000 oca’grân, 24.500 oca porumb și de la 25 —30 chile grâu de la moșia Șipotu- ’ No. 3293. ~ 1877, Aprilie 15. ■ . ■ ■ Se publică ‘spre cunoștință afiiato- Milor că la 28 Aprilie curent, se va vinde prin licitațiune în localul 24,000 deapurumb pentru neplată¹ de ă durarl și confiniști de la moșiile Părău- ~ „a gardian idem. . Boia și vâtra Cfasna.. ... ’ bives- No. 3297. ’ 7, Aprilie 15 cil, c’fun gardian idem. rs v • 2 v • vi S*’ n • v • __ 3.‘Răsmîse'sciI a spitalului Pantelimon cun gardian idem. ' ' 4. Hodivoia-Vienil, a spitalului Pant litpon cu 5 gardianl idem. 5. ’Căcălețiî, a schitului Cobia cu 2 ^ardianY. ANUNCIC^I .ffițgglABE ■ .Tribunalul Prahova secția I. Distritul Vâlcea. - 1. Vâtra schitului Titireciu, c’un gar- ■ 2. Muntele Mindre Stănișâra a schitu lui 40or.uetuL 3. Muntele Murgașu ijanu. idem. n 1. Urlații, cu trenul numit, vm Biîb o. muuioio imugașu uauu iueiu.‘ ol, a spitalului ’ Colțea, c’un gardian 4, Pojdnele cu via din 'valea Rei a ch i lem. 10 de dim:’ si a decis a se vinde cu licitație la acest tribunal, averea imobilă remasă de la de- funct C. Dumitrescu, cerută de tutorele apr! case D. Alecu C. Diimiireșcu^comeY ciant din Ploescl. autoris; t d cot 1 l de familie prin .încht'er.ea; aprobată de . cest tribunal la 12 Martie 1877,- prin <|ia.- I Aprilie <3 Moifii 1R77 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI >63 'TuLJ o. 1477. care avere se compune din nă pereche case cu 4 odăi sală între ele, pivniță, un șopron în dos, casele învelite tu șindrilă, âră șopronu cu fer alb și cu dușumele p jos, uă cuhnie cu odaia el în- velităcu fer alb, alături un șopron cu pivni cub el. învelit cu scânduri uă magasie și 2 șoprâne învelite cu șindrilă, în curte un iț ame.xcan,|cu tot locul lor, situat în a- cest oraș,|suburbia Sf. Vasile, strada Câm- pim, pane din loc împrejmuit cu scân- duri și parte neimprejmuit, având întinde- rea și vecinătățileurmătâre: lățimea stân- lenl 17 și 5 palme, iar lungul de stânjeni 185 și 5 palme, învecinat spre mâ^ănâp- te cu locul decedatului loniță Scumpiu, în fund cu locul D-luî Mitică Gialepu, și spre răsărit cu D-lor Petre Mihaî, Cons- tantin Manta zidaru, Marin Marinescu G. Ștefan, G. Popeseu, și Ion Mizilgeanu. Descrisul imobile nu s’a găsit afectat la nicl.o împrejurare. Șe publică de acâsta spre cunoscința generală a amatorilor. N.q.15 813 ' 1877, Aprilie 15. — La 14 Mal viitor, ora 10 de diminâ- ță, s’a decis a se vinde cu licitație la a- cest tribunal, averea imobilă a. D-lul N. Mihăileanu, proprietar, domiciliat în Ploescl, adjudecată definitiv asupra D-nel Aneta Muscelânu, menajeră, domiciliată la D. advocat N. Garoflidi, din Ploescl, și care nu s’a conformat art. 551 procedura vilă,’cu depunerea prețului, puindnise din nou în vândâre în comptul său, care avere'a fost urmărită tot după cererea D:sâle, pentru despăgubirea banilor pre- văduțl în actul de hipotecă legalisat Ia No. 1141 din 1873, de acest tribunal și înveslit cu formula esecutorie și care se compune din 50 stânjeni moșie din comu- na Șoimarf, ce’i are cumpărați de la D. lo- cotenent N. Poenaru, și D-na Anica Săl- cieanu, din comuna Șoimari, plasa, Telâ- enu, acest județ, a căror vecinătăți sunt: spre răsărit ei! plaiul trenului, spre apus cu'Moșneni Măticeni, spre mia^ă-iji cu Moșneni Șoimari și spre miaijă nâpte cu Joița N. G. Mihăileanu, descrisul imobi- le, afață de cașul,pentru care se urniăres- , s’a mal afectat Ia următârele împreju- r^j . I N. G- Mihăileanu. Anica Slăniceanu, hipotecă 50 stânjeni, moșie din hotarul Șoimari pentru suma de lei noi 5875, ac- tul transcris la No. 5 din 1873 opis sec- ția II pe 1873, la No 2 al opisului. II G. Mihăileanu, tutela defunctului lancu G. Mihăileanu garanțiă cu tâtă a- verea sa imobilă pentru asigurarea tute- li numitului defunct opis secția II pe 1073. la No. 9 al opisului jurnal No. 3156 din 30 Mal 1873. III. N. .G. Mih ileana locotenent N. Poenaiu hi potecă 50 stânjeni moșie din ■ - centru suma de lei nd 5875, actul transcris la No. 6 din 1873, opisul secția II, pe anul 1873, la No. 3 al opisului. IV. Mihăilescu G. N., Poenaru V. loco- tenent; licitație 50 stânjeni moșie din co- muna Șoimari 1875 Mal 30. dosar No. 679, din 1875 opisu pe anul 1875. Se publică de acâsta și se somâsă toți aceia care ar pretinde veri un drept de proprietate asufruct, servitute, chirie, hi- potecă, privilegiu, safi ori ce al drept a- supra acestor bunuri urmărit ca, înaintea dilel de adjudecare să se presante la acest tribunal, spre a șl arăta pretențiunile lor ce vor fi având, sub pedâpsă de nu li se mal ține în sâmă, conform al. III de sub art. 506 procedura civilă. No. 15.803. 1877, Aprilie 15. La 24 Septembre viitor, ora 10 de diminâță, s’a decis a se vinde cu licitație la acest tribunal averea imobilă a D-lul Hagi loan Dobrescu, proprietar din Plo- escl, urmărită după cererea D nel Vasili- chia Hagi loan Dobrescu, menajeră, din Ploescl, spre a sa despăgubire de suma banilor prvâdută [în sentința acestei sec- țiuni, No. 2 din 1877, pronunciată cu e- secuția’provisorie, care avere se compu- ne din : uă pereche case, construcție de zid în paente compusă din 3 camere și sa- lă la mijloc, învelite cu șindrilă, în curte un cotlon de scânduri de brad, împreună cu tot locul lor ca la 9 sau 10 stânjeni fa- ța, situat în suburbea Sânți-ImpărațT, stra- da Bogdan, No. 2t4, orașul Ploescl, înve- cinat în faciă cu disa stradă, în fund cu loan Dan, la oparte cu casele sociulul re- clamantei Hagi I. Dobrescu, și la alta cu Alecu Constantinescu. Descrisul imobile, după atestarea grefei, s’a găsit afectat la următârele împreju- rări. Hagi loan Dobrescu, se împrumută de la Gheorghe Alexandrescu, și hipotecă 2 perechi case din acest oraș, actul trecut la No. 16 al condici opis secția II pe 1873 No 19. Idem urmărirea averii sâle după cere- rea Ini Alexandrescu pentru suma din acel a<*t; la 14 August 1874, nota portăreilor No. 6428 din 1874. Se publică de acâsta și se somâsă toți aceia care ar pretinde veri un drept de proprietate usufruct, servitute, chirie, pri- ilegitt, hipotecă sau ori ce alt drept asu- pra acestor bunuri urmărite ca inaintea di- lel de adjudecați» să se presinte la acest tribunal, spre a’șl arăta pretențiunile lor ce vor fi având, sub pedâpsă de a nu li se mal tine în semă, conform al. III de sub art. 506 procedura civilă. No. 15,805. 1877, Aprilie 15. La 7 Maifi viitor, la orele 10 de di- minâță, s a decis a se vinde cu licitațiune la acest tribunal, averea imobilă a D-lul Savu Dumitrescu , de profesiune tabac și ao icihat in acest oraș Ploescl, suburb a sântul Ilie , urmărită după cererea D-k. Buhor H. Leon, de profesiune comerciant și domiciliat tot în Ploescl, spre a sa despă- gubire de suma banilor provădută în sen- tința acestei secuii, cu bo. 8, din 1876. învestită cu formula esecutorie, care avere se compune din un loc din Ploescl, subur- bea sântul Ilie, în lățime facia despre bi serica sântul Ilie, aproximativ până la 12 stânjeni și lungul ca de 30 s'ânjenî, mer când din strada Tabaci , până în strada Zalhanali-VechT, unde lățimea este aproxi mativ de la 8 până la 9 stânjeni , însă Ia mijloc se îngustâsă prin întinderea pro- prietăților lui Licsandru Burtea și Eanca Dumitru Hagi Savu, mama debitorului, pe acest loc se afiă clădite îo strada Tabaci și biserica sântul Ilie, în colț uă pereche case de zid vechi, purtând No. 16, având 2 odăi micșâre cu sala la mijloc și uă pră- vălie cam derămată , tâte sub un singur acoperișl de șindrilă veche, uă altă pere- che case mal în fundul curții, tâte pe acel loc construcție de zid , âră de la brâiî în sus cu scânduri de brad , învelite cu fer alb, având asemenea 2 odăi și uă cuhnie, acest loc și ambele perechi de case se în- veeinesc despre răsărit cu strada ce merge din ulița Tabaci, în strada Zalknali-Ve- chl, spre apus cu proprietățile lui Florea Bărbulescu Tabacu și Mihaiti Dascălu, despre mâ^ă-nâpte cu proprietatea D-lul Licsandru Burtea și E. Dumitru Hagi Sava, acest loc și care sunt împrejmuite cu uluci de brad. Un alt loc viran ne împrejmuit, în lăți me din proprietatea lui Licsandru Burtea, despre apus până în strada despre răsărit ce merge din strada Zalhanali-Vechi, spre strada Tabaci și aproximativ până la 13 stânjeni, lungul este din facia stradi Zoi hanali-Vechr, spre merjă-rji până în pro- prietatea D-nel Eanchi Dumitru Hagi Sa- va, despre mâ^ăjnâpte aproximativ ca la 8 stânj., averea numitului Savu,Dumitrescu Descrisul imobil, după atestarea grefei, s’a găsit afectat la următârele împrejurări: Savu Dumitrescu, Alexandrina Plopâuu afectâsă averea sa pentru lei vechi 16,360 parale 23, primiți dotă, No. 7 al condicii pe 1870. Savu Dumitrescu , asigurarea dotei so- ciel sâle Marița cu 2 case din Ploescl, su- burbea sântul Ilie, pentru lei noul 8815, dosarul 1397. din 1875 Se publică de acâsta și se somâsă toți aceia cari ar pretinde verl-une drept de proprietate , usufruct, servitute , chirie privilegii!, ipotecă sati orl-ce alt drept a supra acestui bun urmărit, ca înaintea di- lel de ad udecațiune, să se presinte la tri bunal, spre a’șl arăta pretențiunile ce va avea sub pedâpsă de a nu li se mal ține în sâmă conform alin ,TI de la ar» 506 procedura civilă. No. 15 780. 1877, Aprilie 14 664 MONITORUL OFICIAL AL ROMĂNII ■21 Aprilie (3 A litt) 187 Tribunalul do Argeș. Pe basa sentințelor acestui tribunal, cu No. 13, din 1870, învestită cu formula esecutorie No. 128, din anul 187â, și după îndeplinirea disposițiunilor cerute de procedura civilă, prin jurnalul dresat le acest tribunal sub No. 1682 din 1877, . ’a notărât ca, în <|ioa de 16 August viitor . c., ora 10 a m., să se vândă cu licita- țiune în pretoriul acestui tribunal, imobi- .ele jos notate, averea D-lor Enache Dumi- riu și Nicolae Popescu, de profesiune romerciant cel I, și cel al 11 freser, do- liciliați în comuna PitescI județul Argeș, espre despăgubirea D-lul Eftimie Geor- gescu, de profesiune advocat, din comuna PitescI județul Argeș, de sumele ce are a primi după arătata mal sus sentință Acâstă vândâre se publică spre gene- rală cunoscință, ca toți aceia ce vor avea supra acestor imobile veri un drept de roprietate, usufruct, servitute, chirie, rivilegifi, ipotecă saii orl-ce alte drep- turi să se arate la tribunal mal ’naintea ti rmenulul de adjudecațiune, căci, în urmă, i li se va mal admite nici uă pretențiun . Eră aceia ce vor voi să cumpere aceste i mobile să se presinte la tribunal, la ^ii și ora indicată mal sus, spre a concura. Descrierea imobililor ce se vinde, con- dițiunile vândărel, și diferitele sarcini și împrejurări ale imobilelor pân& acum cu noscute sunt: Averea debitorului Enache Dumitriu, 1. Un loc ca de 36 stânjeni lat, pătautu la uliță despre strada Podolul, unde se învecineșce cu locul preotului lân Brădâ- nu. care este din el spre fațada ulițl, ca 12 stânjeni, în depărtare până la șosâoa drumului podului și în lățimi ca de op„ stânjeni și care are următârele vecinătăți fațada acestor 36 stânjeni despre ulița podului, se învecinește cu Ionul preotului Ido Brădânu, despre sdre-răsare, și despre sâre-apnne tot în lat cu ulița ce merge din ulița libertăți nouă, spre pod și mer- ge pe din dos de ese îa ulița Cefteliilor, 1a Gostache Popa Atanasiu (cocoșatu) sau Popa Sandu (acum răposatu), la capul de dela dâl eu ulița nouă numită, strada Li- bertăți sâă Drăgoesculul, ce ese la pod și pe partea de la vale cu locul reposatulul Ținic ginerile lui Stanciu Cărămizaru. Acestă avere a debitorelul Enache Du- mitriu din PitescI. Averea debitorului Nicolae Popescu. Ga la șapte pogdne și 18 prăjini loc de hrană în aprocsimațiune, cu una casă construită de zid și învelită cu șiță, c pusă de una una odae și una cuhnie, fâi j ruinată în cât astă4i este pustie fără uși și fără ferestre vecinătățile acestui imobil sunt următdrele : La capul despre Răsă- rit cu D-lui Niță Voiculul și Dumitrache Marin, despre apus cu D-lu Orstache Stoenescu pe partea de la dâl cu D-lor Dumitra sin Dumitru și Marin Idu și pe de la vale cu drumul de comunicația bi- serici. Acâstă avere a idabițprelui Nicolae Pe- pescu, situată în cununa Pruodu. plasa PitescI, districtul Argeșiu. In urma consultări registrelor de po- Balosidi pe avere" lui lie Pașalku. prii! flcută de către D. grefier local pe <5. In 1861, idem garantâsă pentru se- numele lui Enache Dumitriu, nu s’aă gi- cuestrul ce a înființat loniță Copcea pe sit nici uă sarciuă’asupra imobilului săii, două Ier uri de cazanâță ve :pai âră pe numele Iul N. Popescu, s’aă găsit tulul Filip'Iânescii. r următdrea sarcină : In anul 1874 la No. 10, afectă două pogdne pământ din comuna Prundu pen- tru buua administrațiune a averea casî. reposatulul G. Dumitrescu îq eualitate de epitrop. ' ■ . ' . , . No. 900n .1877, Aprilie 15. ' Tribunalul do Teleorman. Pentru despăgubirea D-luT Simion D im-: cea comerciante , domiciliat în capitala' Bucuresci. suburbea Oaimata, strada Să- geții No. 7, de suma banilor, prevă^AV în tactul de ipotecă legalisat de acest iribn- nal la No. 1, din 1872 , învestit cu titlul esecutoriiî prin jurnalul dresat de corn plect sub No. 1,834, âdjurnându-se vâu- dârea cu mod de licitație în sala ședințe- lor acestui tribunal în dioa < u r . i 1877, la orele 10 ante-meridiane, ^ urmă-; , lorel averi imobilă a D-lul Anton Biihlea, proprietar, din comuna Pâtră, plasa Mar- , ginea, districtul Teleorman , ce o are si tuată în urbea Turnu-Măgurele, plasa Oăl- mățul, cest district care sa compune precum urmâsă lui G. Cărâtasiu, pen‘ru lei W4o2 Un stabiliment de mdră de abur cu pș- T-voto v.Htlutitu 13. In 1872 , ipotecă hotelul cu locul tru petre, cu locul el pe caro se află si। - „gti din strada-Marinescu si Si. Haralam- 1 nl nzî, C»«1 R zl n rr v .1 n f f —’L » r» 1 • '**1 1 1 1 f > CS t» bie , magasnle c’u locul lor din pâț,i,Sf.. Harâlambie , mdra de abur qu locurile.și. dependințele sâle . strada Elena Guza și casele cu locul lor din strada Panait Hris- tea, către Simion Dimcea, pentru împru- m utili de lire otomane 2,700 actul lega lisat la No. 1. I * I at edificiu de zid, învelit cu fer, în urbea, Turnu-Mâgurele, districtul Teleorman fără numâr de casă, având d acestea, adică : una unde se află petrele, alta unde ese mălaiul și făina măcinate fiind aci șt un hambar de făină, altă des- । părțitură unde este vaporul, alta unde se I află casanul și focul, alte patru odăițe, dintre care două sunt locuite de servitorii morii, podul despărțit în două un despăr- țitură servesce de magasie de tărâțe și în ,cea-altă sunt mașinării de ale morii și uă ladă de pus grâu , tâio acestea aflate sub un acoperemâul, și se învecinesce la ră ■ sărit cu Ipcul viran al primăriei și locul ₗₒₗᵤᵢₚᵤᵤᵢ ₁Uuₗᵥ„ᵥ ₐᵤₒ . „ BD ₚᵢₒwᵤₗB de brutărie tot al debitorului Anton Buh-, ț* acest tribunal spre a ’șl face pretențin- lea, vândut de Stat, la apus cu locul tem- 4iele ce vor crede că aii căci în urmă nu nițiî de lângă tribunal, la mâ^ă-di și mâ-1 n S₈ yor mal ține în gâmă nici u» fel de 4ă-n6pte cu ecarelele vândute de Stat, tot asemenea pretențiiinl. ala Aahifomlnr R'ablea si nare avere An- 8 480 187' Aprilie 16 ale debitorului Bahlea și care avere, du- pe încredințarea dată de grefă . s’a erăsit sfleetata la următdrele sarcin: 1. In anul 1855 , garantâsă pentru Ni colae Bârlânu ce s’a orânduit epitrop al casei repausatulul Iirdache Găisânu. 2. Idem pentri epitropia casei repaus? ilul lordacb Găisânu ce a luat’o asupra’ oepitropisișia repausatulul de mal sus 3. In 1860 , idem zălogită tdtă stare sa, precum și două acte de creanță ce are ,a lua de la rfarița Cocride și G. Gligora- de, prin zălog casele eu locul lor din Turn. 4- . Garantâsă secuestru cerut de Pavel 6. Ih 1866, poprită'averea-sa'ca garant' al secuesttului ce a înființat 'a mal'multor locuitori din comuna Zimnicea,'pentru s'ui- ma de lei 46,000 7. Garantâsă-cu averea să pentru secu-. estrul ce a înființat D. Lămb'rpcli Cacu-' lidi potrivit datoribl db lei 6,5bl. 8. In 1867 , ipotecă averea sa. imobilă' din Turn, adică : uă¹ mâră cu abur maga- sie, fabrică de pâine, case cu douâ etage și alt rând de-casă tot de acolo Cu un'etaj, actul legalisat la No. 25, din,1867.. 9. ;In 1869, 'idem locuri și case pa dân- sele în acest oraș, ipotecate- către Stat peii tru plata de arendă, actul No. 43,. 10 In 1870 , afectat; Stat pentru moșiile ce ar lua cu arendă. 11. Asigură pe Stat cu locul de brută- rie și camarile sâle și uă magasie, cu lo- cul lor. din Turn , vecine cu tribuna^^i' .pântru moșia ’Pâtra, a m-mastifel Osțtqvu din acest județ, ce a sub arendat’o D-lul M. Cnnfpâ; actul 1 gâlisatla No. *37, din,' 1870. . 12i Idem cu averea sa imobil trh. cerut de' D‘. Papadopblu pe averea¹ D-.: In consecința căruia tribunalulipublică prin ‘acâsta spre generala cunoscință a a- matorilor și somâsă pe toți.aceia carlzvor' pretinde vre un drept de proprietate, usu- fruc’f, servitute, chirie, privilegii!, ipote- .că, saii ori-ce“a'lt drept asupra coprinsel .averi p'usă în vândâre, ca, mal nainte de termenul indicat mal sus . să’ge preșinte 1 ~ ~ > 4-1. «1 x x* Corpul portăreilor tribunalului Ilfov. Pentrii d.ioa de 27 Aprilie 1877 s’a u xat de onor, tribunal Ilfov, secția III, ase 1 Aprilie (3 Mani; 1877 ^665 ind cu licitații pe piața Constantin-Vo- dă, a.eiea mobilă a D-lul C. Apostoleseu, pentru despăgubirea D-luî P. Rădulescu, se publică dâră spre cunoscința tutulor amatorilor cu adăogire că, dâcă nu se va putea termina în acea di. se va continua cu vândârea și în dilele următâre. No. 6,103. 877, Aprilie 19. Pentru dioa de 23 Aprilie a. c., s'a . csat de onor jude de pace al ocol II a se vincie cu 'licitație pe piața tribunalelor averea mobilă a D-lor R. Golescu și Ca- tinca Golescu, pentru despăgubirea D-luî Gr. Dumitrescu se publică dâr spre cu- noscința tutulor amatorilor, cu adăogire că decă nu se va putea termina în acea dL se va continua cu vândârea și în dilele următâre. 'No..6006 , 1877, Aprilie 18. -Pentru dioa de. 26 Aprilie a. c., s’»' fixat.de onor tribiinâlul Ilfov secțiaMII, a se vinde cu licitație in pretoriul acelui tribunal, bonurile domeniale în valâre de lei,noi 14,000, și bonurile rurale îa valâre 740; bani 73% avere a D-luî. G. A..Mate- escu, pentru despăgubirea D-lul S. I. Ba- lly; se publică dâr spre cunoscința tutu- lor-amatorilor No. 5.9.98. 1877, Aprilie 18. ¹ OlTfAȚIUNl Cili wa iinapeldm Bucuresci, seația !!• "lisaL Dumitru Oltânu, eu domi- cil,iul..necunoșc,utᵢ se vestesce printr’acâs- la, una și singură citație, ca la 20 Mai 1877 la 10 ore d.e, diminâță, să vină a se înfă- țișa în procesul cp are la acâstă curte, pregătit cu-,tâte actele necesara ; cunos- când că, la cas de nevenire, procesul se va resolya:în lipsă’I,: conform art. .182, din procedura cpduluî penal. No 2978. 1877, Aprilie 12J, —D. Mihail I, Tămpianu domiciliat în capitala Rusiei, St. Petresburg, îa vir- tutea art. 75 al 7 din procedura civilă, este citat a se presenta în persână sâfi prin procurator admis de lege înaintea secțiunel.II, ,a, curțel de apel, la 6 a lunei Maî viitor, anul 1877, ora 10 din di, când are a se judeca procesul ce are cu D. M. Vidrașu și alțiî pentru bani, aducând atun- cea și probele ce va fi posedând; la neur- inare causa se va,căuta în lipsă. No. 2346. 1877, Aprilie 16. ... Tribunalul Ilfov, secția I civilii. D. Răducanu Cerchezu. al cărui domi ' iu lupe cum atestă . prefectura capitalei,.prin . certificatul șefi cu No. 23,904, din 1876 este citat prin acâsta ca. în dioa de 9 Maiu viitor a. , la orele 11 din di, să se presinte la acest tribunal, spre înfăcișare, în p-ocesul ce i se află intentat de D-na Rădița Cerchezu pentru divorța, cUnoscân că la cas con- trariu se va resolva în lipsă. No. 4549. 1877, Aprilie 18. Tribunalul Ifov. secția I corecțională. - lancu Volf, cu domiciliul necunos- cut, este citat ca prevenit pentru furt, a se presenta la acest tribunal, în dina de 6 Iunie 1877, căcî în cas contrariu se va judeca în lipsă. No. 16,255 1877, Aprile 16. —Marin Volciu servitor, cu comiciliul necunoscut este citat ca prevenit pentru bătae a se presenta la acest tribunal îo dioa de 23 Maifi 1877. căel îu cas con- trariu se va judeca în lipsă. No. 16,244. 1877, Aprilie 16 Tribunalul de Vlașea D-na .Constanța Gherman, cu domiciliul peste frontieră'vS-lor Efrem și Constanța Gherman, cn suma de leî noul 3800, drept cheltuieli de instanța acordată prin sus disele decisiunl. Și ast-fel că voind a asigura acâstă su- mă, vâ rugăm să bine voițl ca, în basa es- puselor titluri esecutoriî și a art. 455 și următori di i procedura civilă, să ordonați a se popri în mâinele D-lul Grigore Ma- gheru, arendașul moșii Copâceni-Pârlita, din acest district, a D-lor Efrem și Cons- tanța Gherman espusa sumă de leî 3800 din suma banilor ce numitul are ale res- punde la 23 Martie curent, ca arendă a i sei moșii preesaminiea de 23 Aprilie anul curent,plus cheltuielile de timbru și de ur- mărire. Ve rugăm tot-uă-dată a cita părțile, conform art. 458 procedura civilă, pentru a face declarațiunPe legale, observânduse însă că citarea D-lor Efrem și Constanța Gherman să fie în limitele aliniatului 2 de sub art. 78 și a aliniatului 6 de sub art 74 procedura ciulă, de âre ce num.ți ’șl au domiciliul peste frontieră și fără a fi 2666 U AL BOMĂNUil 21 *p,‘ ,e (3 ” lă) li 77 stabil în vre un oraș, ne-având aci nici chiar vre nn procurator general. Pentru care alătur și trei copil după acâstă, spre a se emana pe lângă citați- unl numiților și D-lul arendaș. Primiți, D-le președinte, asigurarea ose- bitei nâstre considerațiunl. Ivan Dumitru Jelea și Marin Murătu- ra, procuratorii și al celor alțl 23 locui- torii diu cătunul Copăceni-Pârlita, plasa Călniștea, județul Vlașca. Tribunalul do Dâmbovița ?. Tănase S’imiescu, fust domiciliat în uomuna Dragodana, âră acum cu dornici- nai necunoscut, se citâsă prinlracâsta ca. îo (Jioa de 24 Mai ii viilor, la ora 10 de di- minâță, să vie la acest tribunal spre în- fățișare cu statul pentru tăere de lemne din pădurea Sta.ului numită Golgota- Dragodana; cunoscând că. ne fliind urmă- tor se va judeca îu absență, conform legel. No. 2019. - D. Florea 1887, Aprilie 13 Badea, domiciliat în co muna Baduesci, esțe^citat priutr’asesta, una și singură chemarejja, în (Jioa de 24 Maiiî viitor, orele 10 de; diminâță, să se oresinte la acest tribunal, ca reclamant; unoscSnd că ne fiind următor acestei ei- tațiunl, se va judeca în lipsă. 1877, Aprilie 9. No. 6428. — D- Nicolae Manolescu fost domici- iat în comuna Potlogi, âră acum cu domi- ciliul necunoscut, este citat prin acâsta una și singură chemare ca. în (Jioa de 24 Maiiî 1877 la orele 10 de diminâță, să se presinte la acest tribunal, ca inculpat pen- •u furt; cunoscând că, nefiind următor a- estel citațiunl, se va condamna în lipsă. No. 6 355. 1877, Aprilie 9. — D. Chitu Marin Mareș, cu domiciliul ecunoscut, este citat priutr’acesta una și □ ingură chemare ca, în dioa de 18 Maiiî 377. la orele 10 de diminâță, să se pre- sinte la acest tribunal, ea inculpat pentru furt; cunoscând că, nefiiud următor acestei citațiunl, se va condamna îu lipsă. No. 6.491. 1877, Aprilie 11. D. Gheorghe Servitoru , cu domici- liul necunoscut, este citat prin acâsta una și singură chiămare ca, în (Jioa de 12 Maifi 1877, la orele 10 de diminâță. să se pre- rinte la acest tribunal, spre înfățișare îu procesul în care se inculpă pentru hrăpi- re; cunoscând că, nefiind următor acestei citațiunl, se va condamna în lipsă. No. 5 602. 1877 Martie 22. Tribuualul de Bufrâu. D. Gheorghe Lintoiu din arestul pre- în lipsă, conform articolului diu procedu ventiv, se citâsă ca, în (Jioa de 26 Aprilie ra civilă, âră citația cu No. 298 împreu- D. Toma Drăgulănescu sub prefectul 1877. k orele 10 de diminâță, să se pre- sinte înaintea acestui tribunal spre înf - țișare în procesul în care se inculpă pen- iru fur ; cunoscând că, nefiind consecințe acestui termen, se va pronunța sentința în lipsă. No. 5.373. 1877, Aprilie 11. — D. lân Gavrilă Olaru din comuna Pogânele. se citâsă ca . în (Jioa ae 26 A- prilie 1877, la orele 10 de diminâță, să se presinte înaintea acestui tribunal, spre în- fățișare îu procesul încare se inculpă pen- tru delict silvic ; cunoscând că nefiind consecințe acestui termen, se va pr nuncia sentința în lipsă. No. 4 341 1877, Mar' U7. Tribunului de Olt. D. Anghel Constantin, din comuna Vă- M • vuuuvi vunotuii viu, uui vuul'iua tu . , - * leni, se citâsă ca. la 27 Aprilie 1877, la «*» .MinM următor, se va cerceta procesul - _ ‘ . înlitiaa onnfnrm Inrrni orele 10 de dimineță, să vină la acest tri- bunal, ca inculpat; contrarii!, se va con- damna în lipsă No. 6,081. 1877, Martie 24 — D-na Dina Neacșa Văduva . diu co- muna Văleni, se citesă ca, la 27 Aprilie 1877, la orele 10 de diminâță, să vină la acest tribunal, ca inculpată; < riu, se va condamna în lipsă. No. 6,080 1Ș7.7, Martie 24. । D. Ilie Ștefan , cu domiciliul necu- noscut, se citesă prin acâsta ca, la 4 Maiu 1877, la orele 10 de diminâță, să vină la acest,tribunal, ca inculpat; cunoscând că nefiind următor, se va resolva procesul în lipsă, conform legei. No. 7,190. 1877, Aprilie 14. — D. Stau Mitricdia, cu domiciliul ne- cunoscut, se citâsă priu acâsta ca, la 1 Iu- nie 1877, la orele 10 de diminâță, să vină la acest tribunal, ca inculpat; cunoscând că, nefiind următor se va resolva proce- sul în lipsă, conform legel. No. 6,999. . 1877, Aprilie 14. Tribunalul de Botoșani. D.-S. Redinger, de profesiune comerci ante domiciliat îu orașul Cernăuți, impe- riul Austro-Ungar, este citat a se presen- ta în persână safi prin procurator admis uovunvouui, ou uuusa ua , m uiua ue de lege, înaintea acestui tribunal, în dioa I Maifi-1877, la orele 10 de diminâță, să vi J a 1 Orin Ia 1 _ V t\ 1 ■ • r , w X In n 4 —4V» «1 a a a £ — £ â. a- — a <5 — — La de 9 Maiu 1877, la orele 10 de diminâță, când are a se cerceta oposiția făcută do D,. Leon lohan TruschevicI și socia sa Su- gana Truschevici, la urmărirea ce li sefa- ce de D Redinger pentru un imobil adu- când atunci tdte probele ce va fi posedând în chestiune ; la. neurmar? se va procede nă cu copia dupX reclamațiune, s’a afișai ne ușa ribunalnlul locai. No. 768. ' 1877, Aprilie 7. Tribunalul de Argeș. D. Niță Dumitresct! cu domici..ui ae cunoscut este citat ca, îu dioa de 18 No embre 1877 la orele 10 de diminâță, vină la acest tribuna] a se înfățișa în pro cesul ce se inculpă pentru bătae ; cnnos când că, nefiind următor procesului, con- form art. 182, se va judeca îu lipsă. No. 9,124. , 1877, Aprilie 15. . fribunalul de Masco D Alexandru Caramalân cu domiciliul necunoscut, se citâaă ca în (Jioâ'de 4 Maifi I1877, la orele 10 de diminâță, să vină la acest tribunal, a se înfăcișa în procesul în care se inculpă pentru lovire; cunoscând în lipsă, conform legel. to. 7,479. 1877, Februarie 6 — D-na Zinca Văduva, fâstă domicili- ată în comuna Valea-Rnmânescilor âră a cum dosită , se citâsă ca , în (Jioa de 18 Maiu 1877, la orele 10 de diminâță , să- vină la acest-tribunal. a se înfăcișa în pro cesul în care se inculpă pentru'-furt; cu- noscând că, nefiind ulmătâre, se va'eerce- ta procesul îo lipsă, conform legel. No. 8,191. ] ,:- No. 8,280. 1877, Aprilie 12. 1877, Aprilie 12 — Matei Bucur Băcanu, f-ist cu domi- ciliul în comun", licescl, " acu > '♦ noscut, se citâs câ , în (Jioa de 20 Maifi ! 1877, la orele lO de diminâță, să -vină la acest tribunal, a se înfăcișa în procesii' ' , în care se inculpă pentrn lovire; cunos- jcând că, nefiind următor, ,se vă cerceta procesul în lipsă conform legei. — D. Duncnlescu Gheorghe, -cu dom cilinl necunoscut, se citâsă ca, în dioa de : 18 Maiu 1877 , la orele 10 de dTmi-nâță, să vină la acest tribunal, a se înfăcișa în procesul îii care se inculpă pentru‘lovire cunoscând că. nefiind următor, se va cer- ceta procesul în lipsă, conform legel. No, 8,362. 1877, Apri 6 T2! * — D. Al. Ghimpânu , fost sub-prefect’’, la plasa Podgoria, âră acum! cu domiciliul'¹ '.necunoscut, se citâsă ca , în dioa' de 27 nă la acest tribunal, a se înfăcișa în pro- cesul în care se nculpă pentru arestare ilegală; cunoscând că aefiind următor se va cerce'a procesul în lipsă, conform le ' gel. No 8.193 1877, Aprilie 12 Tribunalul Prahova, secția T. 21 Aprilie (3 Maifl) 1877 înMiTounr AL ROMÂNEI 2667 plășeî Telâjenul, este citat prin acâsta ca, îo dioa de 25 Maiii 1877 , la orele 10 de dimineță, să vină la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpat pentru delictul de bătae ; cunoscând că, nefiind consecințe, se va pronunța sentința în lipsă, conform art. 182 din procedura penală. No. 11 260. 1877, Martie 15. D. Nae Coman, cu domiciliul necu- noscut, este citat prin acâsta ca. în dioa de 27 Maî 1877, la 10 ore dimineță, să vie la acest tribunal, spre a se cerceta ca inculpat pentru delictul de amenințare și insultă; cunoscând că nefiind consecințe, se va pronuncia sentința în lipsă, conform art, 182 din procedura penală. No. 11,110 1877, Martie 8. Tribunalul Prahova, secția II. D. Alecu Pet'cu, din comuna Fulga, se citâș ca, în