1\11 iM I । । H [ 1 OFICIAL AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL. Pl AN, TBEl-țECI ți ȘESR; șigE LUNI, 20 LE (Ântâiu Ianuarie șl Antâitl Iulie) arwiwiUiujuB; iDIIA DA IMEI-pKCI L1TBBB. TKBL*ț»QI (înserarea II-'' ri mal departe, 10 ¥.) Prețul unei publicații judiciare, pAnfi la eincl-decî linii, cinei lei: eră maî ) mare de cinet-deei linii, dece lei DIRECȚIUNEA : strada Germană, curtea Șerban-Vodă Scrisorile nefrancate se»refusă Inserții și reclame, 6o b. lini», inserarea Il-a și mal departe, 30 ban! linia Anuneiurile se primesc și cu anii SUMAR. PARTEA OFICIALA : Ministerul de res- I bel : Decret.— Raport. Ministerul de interne: Prescurtare de decret. I Ministerul cultelor și instrucțiunel publice: Prescurtare de decret. - Deeisiune. Ministerul de finance: Deeisiune. PARTEA NEOFICIALĂ. — Comunicare. DepeșI telegrafice. —Ședința Senatului de la 15 Aprilie Continuarea ședinței Adunărei depu- taților de la 19 Martie.—Știri din întru.—Diverse. AnunciurI ministeriale, judiciare, admini.’ra- tive și particulare. TABLOU DE CADRELE UNUI BATALION DE MILIȚII. NUMIREA GRADELOR. 0 licori. s Total ’q S PAP^EAOFICIALA Major șef de batalion. . Bucuresci, 19 Aprilie 1811. miHbTErWL OE RESBEL OAROLM^ —™ Prin grația lui Dumnezeii și voința na- țională, Domn ăl Românilor, La toți de faciă și viitori, sănătate', Avend în vedere legea organisăreî £ I Căpitan șef de companii ^Locotenent de companii Sub-locotenent de companii. a an • Medic de batalion clasa I. . I Medic de batalion clasa II Farmacist de batalion clasa II. Trupa. Total. Al Adjutant sub-oficer. ; (Sergent cornist . « [ Caporal cornist puterel awaje; Asupra raportului ministrului Nos- ’ tru secretar de Statla departamentul “/Sergenți-majori de resbel, No. 3,705, — - l Sergenți 1 4 4 12 1 1 1 3 P 2 4 4 12Ș 1 1 1 1 1 4 32 4l 641 16 250 373 1 4 32 4. 64 16 250 Furieri Am decretat si decretăm : Art. I. Pentru fie care județ sunt consti- tuite cadrelennui batalion de miliții, ca pitala Bucuresci \ a forma un batalion. ' ’ cadre de miliții pentru fie- care batalion vor coprinde numerul de grade prevedut pentru un batalion din armata permanentă și ast-fel cum Țșe specifică prin alăturatul tablou. Art. II. Ministru Nostru secretar de - Stat la departamentul de resbel este în- sărcinat cu esecutarea acestui decret batalidnelor și escadrânelor de miliții, spre Dat în Bucuresci, la 11 Aprilie 1877. a servi la cas de concentrări pentru in- CAROI strucținne și cas de resbel. Penă «cum acâstă disposițiune a legeî j Caporali - (Toboșari și corniști . ¹ , Soldați. Total general 21 3 397 2 JJfectivul unei companii activa de miliții va fi de 250 grade inferidre. RaportulD-lui ministru d» resbel către M : Sa ința acestor cadre fiind fârte mult simți Domnitorul. sub-semnatul are onbrol a propune Măr țitâ, Măriei Ministru secrslard» Stat la departamentul de resbel, General de brigadă Cernat. Prea Înălțate Doamne, Prin art- 60 al legei organisăreî puterel armatei s a hotărât constituirea cadrelor nefiind pusă îu aplicare , și astă-Șl când No. 830. parte din miliții sunt mobili sate . trebu- Vdstre anexatul project de decret relativ la constituirea cadrelor unul batalion de milițieul îu fie-care județ mal mult, unul pentru capitala Bucuresci, âră în ceea ce privesce cadrele escadrânelor de milițieni voiii avea onorul a propune Măriei Vdstre măsuri ulieridre. Aceste cadre, pentru un batalion de mi- liții, vor fi compuse din aceleșl grade ca și pentru un batalion din armata permanentă. . ouo nbâlTOKUL OkICulu ak nu 1 2 M» Dâca Măria Vâstră aprobă aerată pro- punere, 0 rog să bine-voescă a sub-semna acest project de decret. Sunt cu cel mat profund respect, Prea înălțate Dâmne, Al Măriei-Vâstre, Prea placat și supus servitor, Ministru secretar de Stat ta departamentul de resbel, General de brigadă Cernut. No. 3,705. 1877, Aprilie 11. MINISTERUL DE INTERNE Prii ecrete cu data din 15 Aprilie 1877, după propunerile făcute prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, sunt nu- miți ; D Panait Șerbănescu, sub-prefect; la plasa Balta , din județul Ialomița , în locul D-lur Tănase Ionescu. D. Alecu Scolaru, fost sub-prefect și director de prefectură , sub-prefect la plasa Bașeu, din județul Dorohoiu, în locul D-lul Scarlat Grecenu. D. Ghiță N. Stoianovici, polițaii! al orașului Cahul, în locul D-luîI. Malaxa. D. Ion I. Vasilescu , comisar poli- țienesc la culdrea de Roșu din orașul Pitesci, în locul D-lui C Botescu, de- misionat. MINISTERUL CULTELOR Șl AL IN- STRUCȚIUNE! PUBLICE. *rin decretul domnesc sub No. 836 din 11 Aprilie 1877, se deschide pe sema ministerului instrucțiunel public e și al cultelor un credit estraordinar de lei trei mii (3,000), pentru plata chiriei localului scdlel de poduri și șosele din Bucuresci. Decisiune. ■ Conform sentinței pronuneiate de emi- siunea profesorală instituită după legea instrucțiunel din profesorii liceului din Botoșani, și îu vedere cu art. 400 din acea lege, D-na Ana Dobrea. institutricea clasa) I și II de la scâlă de fete din MihăilenI s’a suspendat din postul său pe timp de șâse luni; âră cu suplinirea arătatelor clasa s’a însărcinat D-ra Ana Marcachi, pe basa studiilor ce posedă ca absolventă a scâlel ci mtrale. No. 3,644. 1877, Aprilie 13. MINISTERUL FINANCELOR. Decisiune. Ministru secretar de Stat la departa- mentul financelor; Avend în vedere art. 43 al legel gene rale a vămilor, Decide Art. I. D. N. Pop, fost sergent în armata prrmanentă, este numit în vacantul post de impiegat de cancelarie clasa III la biuroul de vamă Tabaco-Cubei. Art. II. Decisiunea de faciă se va pu- blica în Monitorul oficial. Art. III. D. director general al vămilor și contribuțiunelor indirecte este însărci- nat cu esecutarea decisiunei de faciă. Făcută în Bucuresci, la 14 Aprilie 1877. P. ministru financelor, G. Cantacuzino No. 9,315. PARTEA NEOFICIALA Bucuresd, 19 Aprilie 1871. I. S. Domnitorul fiind actualmente forte ocupat cu importante afaceri ale Statului, audiențele la Măria Sa s’au suspendat pentru câte-va t^ile DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviabil privat al JfomloruiuO Constantinopoli, 30 Aprilie. — Pârta refusă a recunâsce protecțiunea Germaniei pentru supușii ruși. Ea interzice intrarea și eșirea din Bosfor și Dardanele pe tim- pul nopțel. Ea pune să visitese bastimen- tele neutre ce merg în Marea Nâgră. Un incendii! a isbucnit îh cartalul Fa- nar : șâse sute case aă fost consumate. Rnșciac, 30 Aprilie. ■—Circulă în Bul- garia uă adresă a comitetului central bul- gar făcend apel la bulgarii din Turcia și vestindu’I de a se ține gata să se unâscă cu armata rusă îndată ce ea va trece Du- nărea. Monitorul care staționa înaintea orașu- lui a plecat în josul Dunărei. Mișcările trupelor continuă în direcți- unea Varnel. Londra, 30 Aprilie. — Camera comu- nelor. D. Bourke <|ice că Kedivul Egip- tului a promis ajutor și asistență Forței. Cu tâte acestea, hind-că nu vrea să atingă veniturile Statului afectate ca garanție cre- ditorilor streini, acâstă asistență va de- pinde de contribuțiunile speciale ce el va cere. Sir Stratford North< ote teclarfă că Re- gina va subsemna astădl manifestul prin care se proclamă neutralitatea Angliei. D. Bourke asigură că Pârta n’a procla mat încă blocus porturilor din Marea Nâ- gră; dâră el crede că un reglement se va publica în curând în privința acâsta. D. Gladstone depune textul resoluțiunilor declarând că Pârta, prin atrocitățile co- mise în Bulgaria și răul său guvernământ a perdut sprijinul și influența Angliei. Asupra cererel Iul Sir Northcote, dis- cuțiunea asupra resoluțiunilor depuse de D Gladstone s a fixat pe Lunî Roma. 30 Aprilie. 11 Diritlo d minte înțrtun chip categoric sgomotul răs- pândit despre uă ocupare eventuală a Al- baniei de trupele italiane. Concentrarea escadrei de mâdă-Și are de scop instruc- țiunea equigajelor și uă maî-mare facili- tate pentru forțele navale ale Italiei de a se transporta la punctele unde interesele coloniilor naționale o cer. Londra, 30 Aprilie. — Manifestul Re- ginei s’a publicat. El conctată>«ă Anglia esteîn pace cu tote țările. In pri belului actual, Anglia va menține uă neu tralitate strictă și imparțială. Paris, 30 Aprilie. — Proclamațiunea relativă la neutralitatea Angliei e făcută în termeni evasivi și de natură a lăsa în- doeli asupra atitudinel sâle,. ___ Se asigură că Anglia va observa eveni- mentele reservândușl tâtă libertatea de ac- țiune. E probabil că Anglia și Austria nu vor răspunde cirqulăreî Rusiei. •tHavas) I SENATUL SESIUNEA ESTRAORDINARE. Ședința de la 15 Aprilie, 1'877. Ședința se deschide la 1 oră după a miacjl, sub preșideoția provisoriă a D-lul Dimitrie Ghica. D. Dimitrie Ghica. Voifi fuga, O-lor, pe un alt senator ca săpresidese, fiind-că am să iau parte la discuțiunl. D. Manolescu. Biuroul provisorifi ales trebue să urmeze cu lucrările până la ale-, gerea celui definitiv- Voci. Da, da D. Dimitriei Ghica. D-ie Manolescu, urmând să iau cuvântul în mal nin te ges- tiuni, me cred dator a arâti -eni ului că nu pot presida; și voifi fi sili pâte a m retrage din sânul Senatului, lăsând țâra înmâna acestor domni cari fac dificul- tăți.. . D. Gâlcă. Insultați Senatul când (jicețl că lăsațl țâra în mâna acestor domni ! A- cestia sunt țâra; nu ești D-ta ! Este prea mare aroganță a arunca asemenea insulte! Voci. Ala! D, președinte provisoriir, Dimririe Ghica. Ce ați dis? ' ‘ m t8î• D. Gâlcă. Este prea mare aroganță din partea Dv. a insulta Senatul când (jicețl că lăsațl țâra pe mâna acestor domnit! Noi suntem țera ! D. președinte provisorifi. Dimitrie Ghica In âcest Senat am mal mulțî amici de cât D-vdstră, și prin urmare n’a fost în intențiunea mea să insult Senatul. D. Enescu este rugat să ia locul mefi, ca cel mal în verstă. D. Enescu Ghiță ocupă fotoliul pre- ședențieî, însoțit de secretarii D-nil A. Giani și Al. Zisu. Se face apelul nominal la care res- pund 42 D-nl senatori: Prea S. Sa episcopul de Râmnic, prea S. Sa episcopul de Roman, prea S. Sa e- piscopul de Argeșifi, D-niî Adamachi V., Arion N. (col.), Atanasiu Mache, Bălă- nescu Roseti N., Belu St., Bibescu N. (col.), Boerescu V., Brătianu Dim., Brătianu L, Oămătășescu N., Cantacuzin Gr. G., Carp L, Caramanlîu C., IKogălniceanu M., Cor- nescu C., Deleanu 0., DiaconovicI (Dr.), Drosu N., Enescu G., Fălcoianu G., Gâlcă G. ldn Giani Al. Ghica Dim , Ghica I., Golescu Al., Grăjdănescu Ap., Haralambie N. (col.), Leca G., Lupescu G., Manolescu N., Opran Pera, Orleauu G., Pâcleanu N., Racoviță C, Severin Em., Sturza Dim. Șaicaru V., Teohari Achil, Voinov'N. O rfiscu Alesandru. D. președinte provisorifi declară șe- dința deschisă. Se dă citire sumarului ședinței pre- cedinte, care punându-se la vot se aprobă. - La ordinea dikl fiind raporturile de verificări, D. N. Cămărășescu, raportorul secțiunel I-ifi dă citire următorului ra- port : Domnilor senator* Secțiunea l-a trasă la sorți și compusă de senatorii aleși al districtelor Dolj, Bol- grad, Iași, Mehedinți, Botoșani, Ilfov, Ia- lomița și Putna, după ce s’a constituit a- legându-șf președinte și secretari, a proces apoi la verificarea titlurilor senatorilor a- leșl în districtele de cari se compune sec- țiunea a Il-a și m’a ales pe mine sub-sem- natul raportor, ca să supun D-v., D-lor s natorl, resultatul deliberațiunilor sala. Io districtul Ismail, la colegiul I-ifi fiind ales D. Ștefan Belu în regulă și fără re uă contestațiune, secțiunea ’l-a validat alegerea, rămâinfl a ‘se recuudsce de bună și de către D-vdstră. In districtul Dâmbovița, col. I-ifi, fiind ales D. N. Manolescu în regulă și fără vre uă contestațiune, secțiunea l-a validat a- gerea, remâind a i se recundsce aseme- >a de bună și de către D-vdstră; In acela-șî district col. II, fiind ales D. 0. Athanasiu în regulă și fără vre uă con- stațiune, secțiunea ’l-a Validat alegerea, unâind i i se recundsce asemenea de bu- ■/. ' de către D-vdstră gerea, rămâind a i se recundsce de Duna de către D-vdstră. In districtul Făleifi, col I, s’a ales în bună regulă și fără vre u con -stațiune D. Mihail Kogăiniceanu, ast-fel că secți- unea ’î-a validat alegerea, remâind ? : se recundsce de bună și de către D-v6 V Ii districtul Făleifi, col II, a fost a D. Costache N. Coi bu în bună guli ș fără vre uă contestațiune ast-f ■ că s-e- țiunea ’î-a validai, alegerea, remâind a i se recundsce de buuă și de către D-vdstră. Primiți, domni¹ or senatori, asigurarea respectului mefi. (Semnat) Raportor, N. Cămărășescu — Nefiind nici uă contestație și nelu- âud nimeni cuvântul D. președinte pro- clamă senatori pe D. St. Belu, alesul col. 1 de Ismail; — pe D. N. Manolescu alesul col. I de Dâmbovița;— pe D. Mihail Ata- nasiu, alesul col. II din acela-șl district;— pe D. ldn C. Brătianu, alesul col. I de Olt, și pe D. C. Deleanu, alesul doi. II acela-șl district;—pe D-niî N. Pâcleanu și colonel N. Arion, aleșii col. I și II de Buzfifi;—pe D. colonel N. St. Bibescu și pe D. Dim. Brătianu, abșiî col. I și II de Gorj; pe D. ldn C. Brătianu, alesul col. 1 de Bacăii — Asupra conclusiunilor raportului re lative la alegerea de la col. II de Bacăii în persdna D-lul G. Leca cere cuvântul D-nu Dim. Ghica. D. Dim. Ghica. Domnii mei, la alege- rea D-lul Leca s’a arătat în secțiunea din care fac parte un protest sub-scLo de 8 alegători în care acel domni susțin că s’a făcut mare ingerință, căci sub prefe tul a venit cu 10 alegători pe cari îl însoțea de aprdpe. Toi acolo se 4*ce că D. prefect din a- cel județ a stat mal multe ore în aceea-șl casă, sub acela-șl ac iperișl. Negreșit pen- tru mine acâsta n’are uă mare însemnă’"" e fiind-că sunt o mulțime de localită prefecturele se pot afla în acei -șl unde se află și primăria; și cu tdt protes ărl, toți cel-l-alțl amic? , ditir mei s’afi unit cu cA-l-alți d n țiune spre a valida alegerea D-lu Leca, fiind-că nu a voit în asemenea împ eju- rărl să nesocotesc apelul patriotic care ne-a făcut Măria Sa Domnitorul să ne dăm cu toții mâna, să depărtăm din nâstre orl-ce pasiuni îu fața greh țiunl care ni s’a făcut în acest inie 1 de ijece luni; și spre a da acestă probă, eu și toți amicii mei am votat pentru validarea alegerel onor. D. căpitan Leca. Veți vedea în urmă dâcă am fos tot ast-fel tratat în- tr’uă ces ’une mal puțin importantă de câ în cestiunea de față, și care m’a făcut p< mjne astă-di să nu mal voesc a avea rea a presida. D. președinte. Se proclamă D. Leca senator la col. II de Bacăfi. JNlTuKUL OFICIAL AL ROMÂN] In districtul Olt, col. I, fiind ales D. 1. 0. Brătianu în regulă și fără vre uă con- testațiune. secțiunea a validat alegerea, remâind a i se recundsce de bună și de către D-vdstră. In acela-șl district colegiul II, fiind a- les D. C. Deleanu în regulă și fără vre uă contestațiune, secțiunea a validat alegerea, remâind a se recundsce de bună și de că- tre D-vdstră. In districtul BuzSti, col. I, a fost ales D. N. Pâcleanu în regulă și fără contes- tațiune, ast-fel că secțiunea ’l-a validat a- legerea, remâind a i se recundsce de bună și de către D-vdstră. In acela-șl district coleg. II, a fost ales D. colonel N. Arion eră-șl în regulă si fără contestațiue, ast-fel că secțiunea ’i-a validat alegerea, remâind a i se recundce de bună și de câtre D-vdstră. In districtul Gorj, col. I, a fost ales D. colonel N. Ștefan Bibescu, care a avut ma- joritate mare de 33 voturi contra 7 din 41 votanți, căci cel de al 41-lea bilet cuprin- dea numai numele Nicolae Bibescu fără titlu de colonel, și nu s’a contat tot pen- tru D. colonel Nicolae Bibescu; prin ur- mare alegerea s’a recunoscut de secțiune de bună și în regulă și s’a validat de sec- țiune, remâind să vă pronunțați și D-v., D-lor senatori pentru validarea ei. Cât pentru protestul ivit la 9 Aprilifi, el a fost respins cu drept cuvânt de către biu- roul electoral definitiv prin procesul-ver- bal în regulă pentru motivele coprinse într’ânsuț In acela-șl district col. II, a fost ales D. Dim. Brătianu âră-și în regulă și fără vre uă contestațiune, ast-fel că secțiunea ’î-a validat alegerea, și fiind-că D-sa a de- clarat în scris că D-sa renunță la calitatea de deputat, remâne a i se recundsce de bună alegerea și decrăte D-vdstră. In districtul Bacăti, col. I, a fost ales D. ldn Constantin Brătianu, âră-șl în re- gulă și fără vre uă contestațiune, ast-fel că secțiunea I- validat- alegerea, remâ- ind a i se recundsce de bună și de către D-vdstră. In acela-șl district col. II, a fost ales D. căpitan Gheorghe Leca cu majoritate absolută de 53 voturi din 80 votanți. Din dosarul de alegere se vede operațiunea a- legeril urmată în bună regulă, ceea ce a făcut pe secțiune să recundscă ca bine fă- cută alegerea și să o declare validă. Cât pentru protestul ivit din partea a opt nu- mai alegători, în care se pretinde a ti avut loc dre-carl ingerințe, secțiunea referă ca- șul la apreciațiunea D-vdstre, D-lo¹- sena- tori, dâcă după ce vi se va pune in vedere protestul, veți socoti că are vre uă însem- nătate. In districtul Ismail, colegiul II, a fost ales D. Dr. Andrei Fotino âră-șl în bună regulă, fără să se ivâscă vre uă contesta- țiunej ast-fel că secțiunea ’l-a validat ale- 310 MONT MA 20 Aprilie (2 Maifi) 187 — be piociamă D. A. Fotino senator la joi. II de Ismail. — Se proclamă D. M. Kogălniceanu la col. 1 de Fălci ă. — Se proclamă D. C. N. Corbu la col. II de Fălciu. I). A7. Manolescu, raportorul secțiunel II, dă citire următorului raport: Domnilor senatori, Secțiunea II verificătâre compușii din D-nil senatori aleși la județele Ismail, Dâmbovița, Cahul, Buzeu, Olt, Gorj, Făl- ciu și Bacăfl, pășind la verificarea alege- rilor D-lor senatori cari compun secțiun- nea III, compusă din județele Covurluifi Vâlcea, Roman. Neamțu, Dorohoiu, Roma- Ne cerând nimeni cuvântul se pr națl, ArgeșI și Tecuci, și numindu-mS ra- clamă de senatori :"; portore, am onâre a vâ supune la cunos- ’ ” cință resultatul deliberărilor sale care est cel următor: Alegerea col. I de Romanați, efectuat' în persâna D-lul lân Ghica, găsindu-s făcută în regulă, și conform cu legea, a validat’o. Aceea a col. I de Covurluiu efectuată în pjrsâna D-lul M. Kogălniceanu, fiind fă cută în regula, secția s’a pronunciat pen- tru validarea el. Aceea a col. II de Covurluiu, efectuată în persâna D-lul D. Brătianu, fiind făcută în regulă și conform cu legea s’a validat. Alegerea col. I de Tecuci efectuată în srsâna D-lul D. Sturda. fiind în regulă, s’a validat. Aceea a col. II de Tecuci nina efectuată în regulă în persĂⁿa D-lul C. Racoviță, scția a validat’o. Alegerea col. I de Roman efectuată. în ersâna D-lul M. Kogălniceanu după tâtă i regula, s’a validat. Aceea a col. II de Roman fiind aseme- nea efectuată în regulă în persâna D-iai lorgu Vucinic, s’a validat. Alegerea col. I. de Dorohoiu efectuată n persâna D-lul lân Brătianu; fiind în re- gulă s’a validat. Aceea a col. I de Neamțu, efectuată în oersâna D-lul Lascar Catargiu, fiind fă- îa rețifiearea titlurilor D-lor senat ri cari Rucărianu. C. Pop, P. Ruc o ian nntx Inn-oo a’o woHrlif I M.mr.nn sac ti a TV -'drescu I. Flnrian si iută conform cu legea, s’a valid . compun sc ția IV. /' Aceea a col. f de Argeș, efectuată îu ’ persâna D-lul Al. Zisu, fiind făcută în re- gulă s’a validat. Aceea a col. II de ArgeșI efectuată în persâna D-lul Ghiță Enescu, fiind în re- gulă s’a validat. Alegerea col. II de Vâlcea, efectuată în persâna D-lul G. Bădescu, fiind în regulă s’a validat. Aceea a col. II de Romanați, efectuată în persâna D-lul Achil Theohari fiind în regulă, s’a validat. secțiunea a IV-a de verificare, adică a Aceia a col. II de Dorohoiu fiind făcută D lor Âlenelas Gherman>, Lupescu George, în regulă în persâna D-luî lân Docan, s’a DiaconovicI Dr., Boerescu V., Pișcă Dim., validat. I. Brătianu,' Grăjdănescu Apostol, M. Cos- Aceea a col. II de Neamțu efectuată în tachi, Gâlcă lorgu I., Roseti G. Dimi rie, du-c ¹ asemenea în regulă, s nlidat. In ceea ce privesce alegerea col. I de Vâlcea, efectuată în persâna D-lul N. La- hovary, vfidându-se în dosar cc itestațiunl și un protest, secția a fost deopiniiino să se suspende de uă cam dată și să se câră dosarul formărel listelor' de la primăria locală, pentru a se lua lămuriri în privin- ța unor alegători adăogațl și altora esclușl. Acesta fiind resultatul deliberărilor sec- ției, vine, prin organul subscrisului, a vâ ruga ca, unindu-vâ cu opiniunea el, să bine-voițl a proclama de senatori persâ- nele,arătate. Raportor, Ni Manolescu. La Bomana\l, col. I, D. Ion Ghica. „ Covurlui, col. I, M. Cogălniceanu „ „ „ II, Dim. Brătianu. • _ Tecuci, col. I, Dimitrie Sturza. „ „ „ II. 0: Racoviță. „ Roman, col. I, M. Cogălniceanu. „ „ „ II I. Vucinic. Dorohoi, col. I, I. Brăteanu. Neamțu, col 1, L. Catargi ArgeșI, câl. I, Zișii ¹ „ „ „ II, G* Enescu. 159 alegătorii înscriși. — Se proclamă asemenea'D-nu Gr. Bă- descu, ales la colegiul 2 de'Vâlcea; DJA. 117 voturi _ u Giani. jh Teohari la colegiul 2 de Romanați; D. I * — Geam , Docan la colegiul 2 de Dorohoi ; D. N! 1 — V. Boerescu. Roseti Bălănescu la coleg/2'de Neunțu. Săețiunea în unanimitate găsind ace lă — Se dă pitire raportului în partea fi- alegere în regulari ine. coqtestaf§mT>ihpn- nale, privitâre la alegerea colegiului I de------------¹— -¹ - Tl ⁴ Vâlcea'. : “ ¹ L D. Nicu Lahovâri. Cer cuvântul. D-le pnșeainie, mi’l dațl ? ‘ D. președinte.' Este' contestație/ se va discuta pe .urmă, jețP'aveă cuvântul. •,D.,Nicn Lahovârf. După ce se ya con 33 alegători'înscriși. »-l sti₍tui Senatul, atunci pâte nu’ml veți da 30 votanți. cuvântul. 16 voturi Grigorie lorgules'cu.; D. p.reșediiite. / v’ețl âvea. 14 Nicolae Oretulescn. ¹¹ Li dosarul alegerii ;se află uniprote n n n D. Dini. Sturda/'., raportorul secției III verificătâre, d,ă citire raportului relativ i «A . ■ . -i • i fa A / v____2 Domnilor senatori, . Secțiipiea a ÎII-a a verificării titlurilor, com'pvsâdeD-nil Cogălniceanu Mih., Bră- tianu Dim., Lahovari N., Bădescu Gg., Vu- cinicu George, L. Catargi, R. N. Bălăne- scu, I. Brătianu, Docan Ion. ZisuAlex., Enescu Ghiță, Sturdza Dimitrie, Racovi-' I. Ghica Al Teohari, a pășit, con- form art . 3 din regulamentul Senatului, la verificarea' titlurilor D-lor senatori din secțiunea a IV-a de verificare, adică a drescu, L Florian și test s’a primit și la biuroul Senatului. Motivele acestor protestări' sunt urmă- târele : ... jMslț 1°. Că aii votat cinci alegători 'contes- tați și anume: Al. lorgulescu, Ștefan Ferichidi, N. Golescu, D. Morait și:N. Roseti— fără ca el să aibă încă unii sen- tințele tribunalului, alții sentință defini- tivă a curții de casațiune. 2°. Că ia biuroul provisor s’aii instalat D. S. Ferichidi și nu D . N. Rucăreanu, cu tâte că cel dintâiu are 67 ani și al 2-16 are 68 ani. Secțiunea, în unanimitate, găsind acâ sta ’gere tanțl nu aă fost depărtați de la dreptul lor de alegători prin sentință definitivă și C., Giani Alex. Cantacuzino Gr., aica- ru V. Secțiunea acesta, preșecjlută de D-nu I. Ghica și având de secretar pe subscrisul, â ținu^ uă ședință astă-^-I în 14 (26) Apri lie 1877, la care au luat parte 9 D-nl se- natori. Subscrisul aies raportor, are onâre a supune deliberării Senatului resultatul decisiunilor sale. Din numărul total de 18 senatorii s’au putut verifica numai 16 senatori, fiind-eă dosarele colegilor al 2-lea-,de Suceava și de Vasluifi nu au sosit-încă; ți» uegerile județului Brăila Colegiul 7 32 alegători: înscriși,' ¹ 32 votanți. ’i 17 voturi Constantin .Gornesc i 5 voturi V. Boerescu Secțiunea, în unanimitate găsind acâ- stă alegere în regulă șimecodtestaia, pi pune a se proclama de senator al.i co ¹ da Brăila pe D. Constantin Cornes":.. < Colegiul II. 119 votanți.' ne a se proclama'de senator al c i -14 d’ Brăila pe D. Alesandru Giani. ■ J. Alegerile județului Muscel. । Qolbgiul l a sl persdnă D-lui N Roseti Bălănescu, găsin- lorgulescu Gote, Golescu Alei., Gornescu subscris de 9 alegători și.anume : N Cre- țulescu, 1. Rudeanu, i'I.vC-, Păltineanu’; N. 20 <2 Mⁿ’«) 1877 >Fh L ROMÂNIEI olitul Molda el și Sueesvel, D. Bibescn Nicolee, . Orele fiind înaintate, D. :ce preșe- dinte ridieă ședința și anunță cea urmă- târe pe a doua di Ședința se ridică la 5 */₂ ore după amiaijlă-qti setti asistat de D-nil secretari M. Buri- leanu, I. Lățescu și I. Carabatescu. tUrmare). CAPITOLUL III. Suspendarea cursului justiției în mat multe procese civile și criminale. Ca introducere la acest capitol, punem sub ochii justiției și al opiniunel publice următârele telegrame emanate de la pre- venitul Alexandru Lahovari. ca ministru al justiției, pentru amânări de procese : 1. Județul Brăila 1876. Ianuarie 6 — D-lul Sulioti, procuror.— Brăila. La 25 Februarie fiind procesul intentat lui Veibel, rog faceți a se amâna afacerea. Eti cred, după ce am s udiat afacerea, că acusațiunea ar putea fi chiar părăsită, ne- fiind un motiv serios pentru uă acțiune publică, și detențiunea preventivă suferită fiind uă pedepsă îndestulătâre în cașul de faciă. Ministru, Al. Lahovari. (NB. Vedi originalul în dosarul 108, fila 17. Apen- dice, pag. 149). 2. Județul Doljiu. — 4 Februarie 1876. — Confidențială: D-lul Mănăilă, procuror general al curțel. — Craiova. Am văcjut raportul D-vâstră în privința lui Mitescu; de și în formă nu resultă nici uă probă în contră’I, însă aceste fapte n’ati avut de martori de cât agințl polițienescl, cari de sigur nici că pot, rid se cuvine să dea mărturii în contra superiorilor lor. I Este probat însă, că âre-eare violință s’a întrebuințat, decă nu din partea procuro- rului. cel puțin în presența sa. Cercetați în mod oficios, împăcațt lucrurile ■ căci în starea actulă, D. Mitescu, pe care mi'l re- comandați, ar fi cu neputință. (Semnat) ministru, Al. Lahovari. (NB. A se vedea telegrama din dosarul 109 fila 121. A- pendice, pag. 149) 3. Județul Iași. — 1875, Iulie 6. — D-lul Roseti, prim președinte. — Iași. — D. Ion lamandi avend proces la 27 curent la curtea ce presidațl și fiind reținut prin lucrările Adunărel, ve ro£ a face, decă se pdte după lege, ca acâstă înfățișare, să fie amânată. Ministru, Al. Lahovari. (NB. Vedi chitanța D-lul Roseti în dosarul 30 pag. 13. Apendice, pag. 149). 4. 187», Maiu 5. — D-lui Al. Lai .ari ministru de justiție. Bucurescl. — Cu cheia prtfecturel Olt. - D. Costică Mânu s’a opus cu forța la esecuțiunea und man dat emis de judele de instriicție ți după raportul comandantului garniâonel de aci: l’am dat în judecată pentrn rebeliune. Erl instrucțiunea procesului s’a terminat a- prâpe, căci s’a amânat la ¹0 Maiti numai pentru a se mal asculta un marto . - îlan- datoteMe Infăți^âro d’.’dâ în r unor a- l°gătorl din cdlegtul ll de aephtațl după terminarea alegerel, su. fântru a le lua de'posițiuu? ba martorlppropuși de Mânu. — Ascept ordinul D-vSstiă de urinare. — ?6U Procuror de Olt, Etnii P. Teodor. (NB. Ve^I originalul în dosarul 29, fila 9. A- pendice, pag. 150). 5. 1875, Maifi 11.— D-lul Teodor, pro- curor. Slatina. — VS dau ordin a în- chide imediat acțiunea în contra D-lui C. Mânu. Faptele acestea provenite din esci- tațiunea luptei electorale, de și blamabile, nu cied să pâtă da loc la uă acțiune se- riâsă. Prin închiderea acțiunel se vor cal- ma pasiunile maî bine de cât prin urmă- rirea el. - Ministru, Al. Lahovari. (NB. VetJI telegrama din dosarul 29, fila 13. Apendice, pag. 151). 6. Județul Putna. — 1876, Ianuarie 31. — D-luî Liciu, procuror general. — Focșani. — Cu cheia prefecturel. — Indi- vidul D. Popovicî, citat la 20 Ianuarie la curtea Focșani într’uă afacere corecțională, faceți a se amâna procesul, fiind un mativ puternic pentru acesta. — Ministru, Al. Lahovari (NB. Vedl telegrama din dosa- rul 108, pag. 113. Apendice, pag. 151). 7. Județul Roman. — 1875. Iunie 9. D-luî președinte al tribunalului Roman. Vă rog, deca se pâte, faceți a se amâna procesul de mâne al D-neî Elena Micles u Vardecka, ca să pâtă fi present și D. lân lamandi, care se află ocupat la Cameră. Ministru, Lrhovări. (Apendice, pag. 151). Neîndestulat cu atâta, prevenitul A. La- hovari, fost ministru al justiției, uitând că în acâstă țâră esistă uă organisare și uă ierarhie judecătorâscă; nevoind să scie că curțile și tribunalele sunt singurele instanțe autorisate de lege a pronunța și decide asupra contestațiunilor dintre părți, âră ministrul dreptățel nu are a se ames- teca în justiție de cât în marginile com- petințeî ce’I trage legea de organisare ju- iecătorescă; șl a permis a reînvia în a- câstă țâră îngropatul regim regulamentar, când marele Logofăt al dreptățel era su- premul judecător care decidea și despre ■lârta magistraților, și despre aceea a păr- ților litigante. Voim să qlicem că preveni- tul, instituindu-se în înaltă curte do casa- țiune și justiție, a adus în revisiunea sa do- sarele unor procese de cari prima instanță era legal sesisată, a observat procedura ndeplinită și modul de aplicare al legel, în definitiv ’șî-a emis hotărârea întocmai cum ar face-o curtea de apel sau curtea de casație, când infirmă sentința primei ins- .anțe saiî casâsă decisiunea curțel de apel. Esemplu: I Banca Moldovei are proces cu D. A- iexandru Moruzi. Cea d’ânt6iu reclamă uă creanță ipotecară, care datâsă de 19 ani. După na urmărire de 10 ani acțiunea reînceput de la prima instanță. La 11 lu- liO 1874 complectul tribunalului civil de Covurluî, secția II înaintea căreia era pendinte procesul, prin jurnalul din 11 Iunie 1874, a încuviințat uă amânare, Pai tea pemulțămită cu acâstă amânare se ONITORUL OFIO'M RoMiwnrf plânge ministerului, sub pretecst că câstă amânare n’ar fi fost justificată. Ministerul cere dosarele în revisuirea sa, intră în cer cetarea jurnalului din 11 lunifi, 1874, se pronunță, prin ordinul cu No. 11,984, din 19 Iulie 1874, adresat președintelui tri- bunalului, că „Tribunalul a violat disposițiunile le- gel privitâre la interogatorul părților în spiritul și litera lor ; căci nu se pâte a- mâna un proces pe asemenea motive, de cât când partea arată în mod precis faptul asupra căruia doresce să se pue cestiunile și când acest fapt este concluent, va să dică, daca este de vre un folos în causă. Acesta se demonstra prin art. 234 codul de procedură civilă, care dice că în cas de refus de a răspunde safi de absență ne- justificată a părțel, faptul invocat se va putea considera ca mărturisit în contra sa. Cum se va putea aplica acest articol, daca , faptul nu a fost precisat înainte de a se acorda amânarea? „Din tâte acestea se vede modul blama- bil cum se aplică de acel tril unal legile cele mal clare". Voind apoi a scăpa aparințele, minis- trul se grăbesce a adăogi: „Că respectă dreptîil de interpretare și apreeiare al tribunalelor". Insă la moment,' căindu-se și temându^șe a nu ti lăsat tribunalului uă prea mare la- titudine, termin: declarând eă ar fi lipsit de la datoriile sale și de când n’ar usa de puterile ce . ■ ■ cas când acâstă aprețuire ar deveni uă fla- grantă călcare și un mijloc de a anula în fapt, prin diferite preteste, drepturile și angajamentele părților. ApoY ministrul, a vând aerul a nu decide ceea ce'nu¹ era de competință sa, Daca D. Moruzi este sau nu dator Băncel, dă imediat tribunalului cel mal sever avertisment c re va fi ' ut timul, (Vei^t dosarul corn. Noi 7, pag. 74 și anexa la acest raport pag. 189). După un act atât de violent și estra le.-¹ gal din partea ministrului și într’uă țâră unde sârta judecătorului, sub egi u ca acel ce a dominat țe cuțl, atârna numai de la capriciul i trulul, cine se mal înduoesce despre par- tea care ministrul voia să arate că tre- bue să fie câștigătorul j.decăței? A da un ast-fel de avertisment sever nu era compe- tinte ministrul să o facă și tocmai într’uă causă de natura acâsta. Este prea adevărat că,’ după’ arț. 120 din legea organisărel judecătorescl, minis trul justiției are dreptul de priveghiare și disciplină asupra tutulor tribunalelor și curților. In acâstă competință, și aplicând art. 126 din acea lege, ministrul justi- ției, din propria sa inițiativă, și numai când un judecător se va abate de la înde- plinirea datorielor sale, safi va compromite demnitatea caracterului săfi ’l pâte ■ 'e- veni formal maî ’nainte de ai sa aplica j pedâpsa disciplinară. Când esL vorba însă, de a se da un avertisment unuî jude cător, acâsta, după art. 133 combinat cu art. 134 din legea organisărel judecăto- rescl este uă pedâpsă de esclusiva com- petință a curț I de casațiune, care pronunță conform art. 42 din legea sa organică. Deosebirea între pedepsele simple disci plinare, (prevenirea, censură mustrarea, suspendarea provisorie și destituțiunea) și între avertisment este mare. Cale d’ân- tâifilep' ■> aplica min ;;::ul, după ar: fără a consulta pe nimeni altul de cât inte- resul legel și al societățel. Avertismentul se dă înscris numaî de curtea de casa une, safi după inițiativa ministerului pu- blic, safi după plângerea părților, safi de la sine în cursul unul proces; dâră iși acâsta, dice art. 134, numai atunci când descoperă neregularitățî din partea vre- unul judecător safi co judec sc. După art. ⁱ137:din'aceeași lege - iistrul dreptățel, de și cap suprem al justiției, de și are priveghiărea asupravîmplinirel datoriilor judecătorilo și agenților jn.de- cătoresdîy însă,' de:'îndată ee este vorba despre aplicarea'unei pedepse simple dis- ciplinare, alta de cât prevenirea, censură, mustrarea, suspendarea provisoriă, des- tituțiunea, este dator a denunciacurțel.de casațiune, prin procurorul general, pe cel căluți în abateri de disciplină safi în de- licte, spre a se judeca și alșl lua pedep- sele prev&jate de lege.: Curtea de casați- une judecă cestiunile de pedepse safi aver- tismente, conform artf 135, și le publică în buletinul sâfi. . ■ Din cele ce preced resultă in modul.cel ‘mal clar : 51-)-că; pedâpsa avertismentului legiuitorul organisăril judecătorescl a în- țeles â fi uă măsuță-mai severă și mal-.su- premă chiar de’ cât suspendarea safi des- tituțiunea unul judecător, și tocmai pen- tru aceea a lăsat ăplicatiunea .el.'în esclu- siva competință a curții de casațiune și justiție; și II) 'că, prevenitul A. Laho- vari, fost ministru al justiției,- procedând ast-fel, nil ntimal că’șl-a însușit compe- tința lualteî Curți de Casațiune, dâră a pre- judecat și, în mare parte, a dictat chiar tribunalului avertisat, modul dupe care a- vea a hotărî procesul în fond. Căci, chiar dâcă tribunalul ar fi jude at rSfi și ar fi a plicat greșit procedura, iregularitatea nu er» de competință ministrului a o îndrepta, ci a Curților competinte;’ dupe apelul săiî recursul părțil lesate. Dâca ar urma a se aplica pedepse disciplinare în cașul de natura acâsta și în contra unor; judecători atât de amovibili; atunci esistența Curților de Apel șide Casațiune ar fi de.prisos, și perduțî ar trebui să se privâscă banii ce țera cheltuiesce cu întreținerea magis- traturii. Alt cas: 2) D Constantin Ion Mânu, în anul 1875. una Aprilie 26, este dat în judecată cri- 26 Aprilie (2 Maifl) 1877 1TO i. UML1AL AL LUMAMni IV minală pentru că prin amenințări și vio- lințe asupra persânel alegătorului Petre Oprescu din col. I al județului Olt, ’l a fă- cut să votede în contra consciințeî sâle, voind cu acâsta a înlătura liberul arbitru ce urmârjă a avea un votant spre a’șl eser- cita dreptul sBă. Acțiunea începută și pusă în curs dupe tdte regulele procedurii, era pendintă înaintea tribunalului de Olt; mandatul de înfăcișare în contra preveni- tului a fost dat sub numărul 1294 la 26 Apriliu; martorii în număr de 13, au fost citați pentru 4ioa de 27 Apriliu; proce- dura era îndeplinită; martorii ’șl făcuseră deposițiunile l?r ; prevenitului i se luase nterogatoriul legal; nu mal remăsese de cât a se dresa de către judecătorul de in-, itrucțiune ordonanța prescrisă de lege ■ pentru faptul citat mal sus, cât și pentru'în stare de asediu a tutulor orașelor din delictul de rebeliune ce se acumula către;țâră, începând de la ambele capitale până cel-alt, ca unul ce D 0. 1. Mauu s’a opus la cel din urmă oraș, pentru ca locuitorii' cu fcrța la esecuțiunea unul mandat emis lor să fie desbrăcațl de dreptul liberelor de judele de instrucțiune, și după raportul alegeri ? comandantului garnisonel din Slatina, pro- ■ De prisos. Destul este a se constata că curorul’l-a dat în judecată pentru rebeli- ceea ce . nu s’a îndurat a face pentru uă une. (Ve4rraportul telegrafic al procuro- rului de Oiț către minist rul justiției 'în dos. No. 29) fila 9, acte, secrete). Insăj fără de veste vine de Ta Bucuresci tele- ■ .ministrului justiți i c . procuror îu cpprindere: .... dau ordin a închide imeliat acțiu- nea în contra D-lul 0. Mânu. Faptele a- ;estea provenite din escitațiunea luptei doctorale, de și blamabile, nu cred să pâtă da loc la uă acțiune seriâsă. Prin închide- rea acțiunii se vor calma pasiunile mal bine de cât prin urmărirea el. (VerJI dos. No. 29,«filș 1’^ Apendice, pag.'151.) Acțiunea s’a,închis. Come tarul cel mal elocinte al acestui ordin arbitrar nu pâte fi de cât art. 10 din ^pfoc.^cbd; penal, care $ice •• Verl-ce acțiune ia finit prin otărîrea judecății în. ultima instanță. • - ^Asupra unei acțiuni publice judecata trebue să pronunțe prin a sa otărîre sah achitare, sau absolvire, saii condamnare." Cu tâte acestea procurorul, spre a se mnforma ordinului superiorului sâu, a ce- primesce pe nimeni în stabilimentul lui; rut de la judecătorul de instrucțiune dosa dând afară cu brânci pe sergentul ce ve- rul procesului, care înaintându’l cu adresa No. 1372, .procuurorul i pus următârea ..resoluțiune : se vor pune la dosar, închi- f,endu-se acțiunea de noi, in basa puterel ce ne dă legea. (Dos. tribun. Olt, No. pag 68.) Uă favâre ca acâstă cu călcarea legilor celor mal esențiale ale țărel, de bun« sâ- mă că nu s’ar fi făcut ver-cărul alt locui- tor neprivilegiat al R mâniei. In adevâr, cine na’șl aduce aminte de miile de cetă- țeni cari ah fost aruncați, uitați și perse cutați prin temnițe de la 1871 încâcl în ajunnl alegerilor, a doua ()i sau în momen- tul când arătau cea mal mică veleitate spre a’șl conserva drepturile politice saft al Germaniei intervine către președintele rător gelos al drepturilor, al legilor și particulare, cu scop de a’I depărta de Ia esercitarea acestor drepturi și a respândi terârea între acel cari, ne mal având loc în temnițe, erați lăsațl liberi ? Nu a fost acu- sare cât de absurdă sau odiâsă care să nu se fi născocit pentru aceste întemnițări electorale, râsbunătâre, reacționare. Și ele n’au cruțat nici chiar pe cetățenii cei mal aleși, între cari foști și actuali miniștri, fosil și actuali deputațl. Să mai menționăm âre punerea în stare de asedifi a întregelor orașe Giurgiu și Alexandria, întemnițarea și decimarea orășenilor lor celor mal de- votați, pentru că au protestat contra ile- galităț irbitrarulul și a abusului în materiă de imposit nevotat de Corpurile Legiuitâre și do alegeri comunale violen- tate ? Să mal menționăm despre punerea țâră întrâgă, prevenitul Al. Lahovari, fost ministru al justiției, a făcut’o pentru uă persână singură. Un al treilea caș ? III. Supușii germani Ulrich Veibel și lulius Panlat sunt dațl în judecată crimi- nală pentru ultragiarea procurorului trib, de Brăila, Grigorescu, și insultarea D-lul D. Suditu și a gardistului Stoica Radu. (Dis. trib, de Brăila No. 84 din 1875. Aug. 22.) Tdte constatările legale sunt făcute. Re- quisitorul, ordonanța judecătorului de in- strucție din 22 luniu și procesul-verbal al procurorului și al martorilor (pag. 23), constată că, pe când procurorul se afla în facia locului făcând anqueta cerută de D. Dimitrie Suditu, insultatul de către Ulrich Veibel și lulius Paulat, numitul Veibel, despreciuind autoritatea procurorului, în ființa a uă mulțime de persdne. a început a vocifera ‘și a bate cu pumnii în masă, strigând că dânsul e străin, supus aus- triac, că nu vrea să seie de nimeni, nici J tru ca conclusiUnile Iul să fie în sensul a- nise a face linisce și a constata abateiea. După sergent venind și un sub-comisar spre a încheia proces-verbal despre cele petrecute, Veibel ’l-a dat afară și pe acesta, dicându’I că el, ca un supus austriac, nu primesce a se încheia proces-verbal în casa lui. (Pag. 3, 4, 21, 22, 32, 33, 66, 67 și 68).. Instrucțiunea terminată și procedura în- deplinită după tdte prescrierilelegei, pro- cesul este înaintat tribunalului, care a so- rocit, pentru ultima âră, cercetarea la 25 Februarie 1876. înainte, însă, de a se fi pronunciat tri- bunalul, D. girant al consulatului general consiliului de miniștri, prevenitul Lascar Catargi, printr’un memoriu cu No. 1,525, din 31 luliu din 1875, și, basându-se pe promisiunile făcute D-Iui consul, se râgă a se interesa ministrul în favârea preveni- tului Veib-! șl a avisa la măsurile utile pentru remediarea unei situațiuni ce nu i se pare conformă cu soluțiunea sperată de către consulatul general, care nu admitea ca supusul sâu să fi pus sub judecată pen- tru că a ofensat pe represintantul ministe- rului public din Brăila. Președintele consiliului, restituind me- moriul în cestiune D-lul consul general, ’l informă, prin adresa de la 16 luliu 1875 că a cerut esplicațiuni de la prefectul d Brăila și colegul său de la justiție ; că a făcut tot asemenea pentru procuror, și că așlâptă aceste esplicațiuni pentru ca. .să dea ordine în consecință, având tâtă spe- ranța că acesta afacere se va termina spre satisfacerea D-lul consul. (Pagina 94). In adevăr așa a și fost. Cu tâte probele cele mal sdrobitâre ce se văd în dosarul cestiunei, Ulrich Veibel și lulius Paulat, de și au ultragiat și mal- tratat autoritatea locală Român au fost achitați prin sentința tribunalului de’Bră- ila din 1876 (pagina 192) pe motive că nu sunt probe suficiente de culpabilitate, de âre-ce faptele petrecute n’ar întruni r lementele constitutive delictului de ultri giă și insultă. Acesta este protestul invo- cat în sentință. In dosul el însă, și înainte de a se fi pronunțat ea, firul telegrafic a transmis procurorului de Brăila următorul ordin din partea acusatnlui A. I hovari, ca ministru al justiției: „La 25 Februariu fiind procsi 1 in- tentat lui Veibel, rog faceți a se ami na afacerea Eu credu, după ce am studiat afacerea, că acusațiunea ar fi chiar părăsită, nefiind vre-un motiv serios pen- tru uă acțiune publică și detențiunea pre- ventivă suferită fiind uă pedâpsă îndestn- lălâre în cașul de faciă.“ (Ve^I dosar. No. 108, pag. 17, Apendice, pag. 149). Spre a se conforma acestui ordin și pen- chilărel inculpaților, după ce tot el con- statase faptul și adunase probe mal mult de cât suficiente, perquelul a trebuit să uite, sâu să se facă a uitași legeadespre- țuită de către nisce străini, cari, mal cu deosebire ca străini sunt dâtorl a uă res- pecta, și demnitatea Țârei călcată în picâ- re, și autoritatea represontantulul ministe- rulnl public, ultragiată în ultimul grad. Acâsta de sigur că nu s’ar fi petrecut ver în care alt Stat al Europei civilisată. Acâstă grație. d« sigur și cu drept cuvânt nu s’ar fi făcut unul Româu care ar fi co- mis un delict egal cu al lui Weibel, în Germania. Și rațiunea pentru ce ? este fdrte simplă: acolo fiă care German, fiă-cai magistrat, fiă-care ministru, este un apă zozt MUN1TUKUL OFICIAL AL ROMÂNIE 20 Apri ie (2 Maitt) 187i demnității naționale. Prevenitului A La- hovari, fost ministru al Justiției, și cole- gilor săi le-aii plăcut mal bine a guverna pentru străini, chiar și când el ar fi des- prețuit pentru concesiunile nesperate ce le făceau, de cât a guverna pentru Români, cu legea în mână, chiar și atunci când el ar fi voit a ’I bine-cuvânta. Din tdte cele ce preced resultă că pre- venitul A. Lahovari, fost ministru de jus- tiție, a violat nu numai art. 120,124 125 126, 133, 134, 135 și 136 din legea orga- nisărel judecătorescl, nu numai art. 9 și 10 din procedura codului penal, ci și art. 13, al: 6 diu Constituțiune. Autorii Constituțiunel nu ’șl au putut 'nchipui că s’ar putea găsi vre-uă-dată în țâra ndstră un ministru care sădesprețui- _scă și legi, și Constituțiune cu atât ci- nism, cât a arătat ministru A. Lahovari și colegi săi, căci atunci nu s’ar fi mărginit de i enuncia, numai în mod laconic, princi ' piile dării în judecată a miniștrilor. I. închirierea unor șlepuri ale floti- lei prin bună învoială D-lul Carrey. (Dosarul ministerului de resbel No. 28 din 1874) Un proces-verbal al consiliului de mi niștri cu No. 10, de la i5 Martie 1874, autorisă pe ministrul de resbel de a în- chiria vase de ale flotilei pentru transpor- turi de mărfuri, (i ag. 5) Acest proces-verbal este subscris de preveniții; L. Catargi, general Fiorescu, j P. Mavrogeni, G. Gr. Cantacuzino, A La- hovari și B. Boerescu. In urmarea acestui jurnal administra^- I țiunea resbelulul a și dat în acel an auto- risațiunea cu No. 1,476 comandantului corpului flotilei, pentru închiriarea a pa- tru șlepuri D-luî Carrey, (al cărui contract se vede la pag. 12), spre a le întrebuința la transporturi de mărfuri pe Dunăre, pe timp de la 10 luniu, 'data semnărel con- tractului, până la încetarea navigațiunel, cu preț în total de lei 16 mii. Din acestă sumă de 16 000 lei, D. Car- rey, a vărsat numai 2,000, restituind și șlepurile, sub pretest că nu se pdte servi de ele. Ministerul, după cum însuși a constatat prin referatul No. 4,874 supus consiliu- lui de miniștri la 9 Octombre 1875, nu a făcut nici uă urmărire în con'.ra numi .. ii Carrey, pentru desdaunarea Statului, ci s’a mărginit a supune cașul consiliului de mi- niștri, spre a decide ce va găsi de cu- ! viiață. Dâră acelaș ministru de resbel a retras fără vr’un motiv legal, acest referat din consiliu, după cum se constată diu epis- PARTEA III. nesoluțiunea Adunărei deputaților, prin mre dă în. judecată pe fostul ministru de resbel lân Em. F lorescu, estș întemeiată pe motivele următâre: „Că în calitatea sa de ministru, în co- mună înțelegere cn colegii săi, a abusat ae puterea sa, spre a falsifica alegerile și a lipsi pe cetățeni de la liberul esercițiu 1 drepturilor lor civile, în acest scop în- trebuințând și forța publică contra paci- nicilor cetățeni, caii fapte, contrâril Con- stituțiunel, sunt prevăzute și de art. 95 96, 106, 107, 147 și 157 din coi. penal. Că a călcat art. 29 din Constituțiune, cooperând la suspendarea aplicațiunel lui, delict prevăzut și de art. 29 și 154 din cod. penal. „Că a violat art. 14, 21, 24 și 25 din cod. de proc. pen., oprind pe magistrați de a ’șl îndeplini datoria și suspendând rin acesta cursul justiției, fapt prevăzut de art. 99 și 154 din cod. penal. „Că a călcat legea budgetară și art. 11, 12, 13, 22, 31, 33, 40 și 45 din legea comptabilitățel generale a Statului și a ca- usat uă pagubă însemnată thesaurulul pu- blic. făcând o ne mal audită risipă, fapte prevădute și de art. 140 și 323 din cod. penal. „Că a violat art. 13, al. III al legel po- țiunel oficerilor, art. 27, al. I al legei de înaintare din 4 Aprilie 1874, și art. 91 al regulamentului asupra administrațiunel și comptabilitățel militare. „Că a ajutat cu bună voință pe colegul săii de la finance în violarea art. 8. 14 și 12 ale legel din 22 luniu 1871, și art 4 al legel comptabilitățel, și a causat pin acdsta și uă pagubă însemnată thesaun lui public, fapt prevădut de art. 140 și tola președintelui consiliului cu data din 3 Decembre 1875 (pag. 41). , arevenur ae ari. 140 ș- licitațiune, ^râ preygmtnl LonK. Fiorescu. 1 ⁹⁸ w , art. 50 din cod. per»¹.' [fost ^msiru d resbel, șrdouând a . verso). 323 combinate cu Descoperirile făcuie de comitet in sar- cina prevenitului I. Em. Fiorescu, fost ministru de resbel. Despre partea ce prevenitul aluat în a- legerl am vorbit în partea I a acestui ra- port, privitâre la prevenitul L. Catargi, președintele consiliului de miniștri. Despre partea ce a Inat la călciirea art. 29 din Constituțiune, privitâre la sustra- gerea din judecată a funcționarilor urmă- riți pentru abusuri, s’a vorbit la partea II, at ngătâre de la prevenitul Alexandru La- hovari, fost ministru al justiției. Ne rămâne, acum, i vorbi despi j cele alte descoperiri ale comitetului, cu pri- vință direct la prevenitul Fiorescu. CAPITOLUL I. Călcarea legei budgetare și a legei comptabilitate generală a Statului. fectua închinarea, a violat art. 45 și 46 din legea comptabilitățel generale a S' tulul, care ordonă ca tâte tocmelele în nu mele Statului să se facă prin concurență și publicitate, și nu permite tocmeli fă cute prin bună învoire de cât pentru su ma de 10,000 lei vechi. De asemenea acelaș fost ministru re trăgând, nemotivat, referatulsăii Nc. 4,879 de la 9 Octombre 1875 și prin urmare renunciând la urmărirea ce s’a fost înce- put în contra D-lul Carrey, după cum con- stată însuși președintele consiliului de miniștri, prii, scrisârea mal sus citată, a făcut uă pagubă Statului de 14,000 lei, cu a căror capete și dobândă prevenitul I. Em. Fiorescu rămâne răspunzător că- tre Stat; căci nu era în drept a înceta ur- mărirea, ci din contră, ca depositar'al pu- terei publice, avea misiunea de a continua până la ultima instanță. II. Cumpărarea a uă sumă tone că buni de Ia Ora vița. (Dosarul comitetului No. 8, anexa, pag....). Prin ordinele ministrului de resbel sub No. 537 din 8 Februariti 1874, 549 din 11 Februariu 1874, 802 din 21 Febrna riii 1874, 1,259 (bis) din 24 Martie 1874 1,739 din 15 Martie 1876 și 1 260 din 21 Martie 1874, corpul flotilei este’anto- risat a cumpăra 190 tone cărbuni de la Oravița, cu preț de 43 lei tona, în valâre totală de 8,720 lei noul, în care va intra și chiăltuielele ce se vor face cu trans- portarea lor îu depositul din Galați. (A nexa, p. 199). Prin acâstă măsură directă |s’a violat art. 45 din legea comptabilitățel generale a Statului, care ordonă ca tâte tobmelele în numele Statului să se facă prin concu- rență și publicitate III. Aprovisionarea furagielor și a lemnelor necesare pe 1873 trupelor din garnisona și județul Iași. (Dosarul ministerului de resbel No. 14 din 1872) Pentru aprovisionarea trupelor din ju- dețul și garnisona Iași, cu furagiul și lem- nele trebuitâre pentru esercițiul anului 1873, s’a ținut licitațiune lș 12 Octombre 1872. Dintre concurenți! ce s’a presentat, acel care a oferit un preț mal profitabil Stătu lui a fost D. major Bogonos, care depu- nând uă ofertă de 50 mi! lei vechi în bo- nuri rurale, a lăsat prețuri!’ pe an h bau! un chilogram fân 6 16 4 ₂ 50 orz n n 100 » n n n paie; lemne (p. 27) n 5 Eră pe trei ani: bani un chilogram fânH Prin acâstă măsură e ■ ri lipi miniștri- 14 lor aprobând închlrjnrea șlepurilor fără icitninm, âr4 preygnHnl ionii Fiorescu, n. n n n n 3 orz. paie. lemne. (p. 27 20 aprilie (2 Maiu; 1877 L Ot*lUlAL Al KOMANf Esistă oferta făcută de D. Colonel Gr. Sturza în Bucurescl, în diua de 12 Oc- tombre 1873 și depusă în mâinile mi- nistrului de resbel în ajunul licitațiune! de la Iași, prin care declară că, neputând li în Iași la licitațiunea ce urmâsă a se ține pentru antieprisuirea lemnelor și fu- . ielor trebuitâre trupelt staționate în orașul și județul Iași, pentru timpul de la 1 lanuariu 1873 înainte, declară că cu condițiunile stipulate prin contractele ac- tualului antreprenor, Petre Voinescu, pen- tru furagifi. și cel alt pentru lemne, și pe timpul de un an sâutrel,- se obligă a preda ele î furagiiil îu Aiurii 4 calitățile prescrise în vorbitele mal sus contracte cu prețurile următâre: Pentru un an: Bani.—Sutimi de bani. 16 „ „ kiiog. ord seu ovfid » n 4 1 14 „ „ Pentru trei ani: Ti fân. paie. lemne. Bani.—Sutimi de bani. 14 5< kilog. or4 sâii ov&L „ „ fân. n paie. 1. 94 lemne, (pag. 38 verso). . Se găsesce,, însă,-și 6 nouă ofertă fă- cută ministerului de D,. Bogonos, priu te- legrama din 31 Octombre, după ce minis- trul primise pe aceea a D-lul Sturza o- fertă prin care D. Bogonos declară că : < prețurile ce lasă D-sa și pe un an sunt cele mal avantagiâse; daca nu se aprobă, cere imediat aplicarea legii comptabili- tățil, credând potrivire de prețuri sâfi uă nouă licitație, asigurând cu garanțiă .preț mai avantagios." (pag. 39). Cu tdte acestea, prevenitul Ion E. Flo- rescu, fost ministru de resbel,.,aprobă în- ’• cheiarea contractului i D Oolqn ?1 Sturza . pe un an de d.Ie cu propunerile și prețu- rile prevăzute în ofertă, (pag. 28 verso). După art 53 din legea comptabilitățiî generale a Statului: (de âre-ce în punctul ordnluî, fânului și paelor atât pe un ah. cât șipe trei ani, ambii concurenți afi ofe- rit acelaș preț, care se vedo a fi fost cel mal jos din cele coprinse în oferte), mi- nistrul, măcar pentru aceste obiecte, era dator a procede la o dinnoti adjudecațiune chiar in ^eea ședință,—formalitate de ri-1 gâre ce nu s’a îndeplinit. Din contră, ministrul în loc de a des chide acestă nouă licitațiune, a contractat cu colonelul Sturza pentru furagiul tru- pelor din garnisona Iași și cu D. Bogonos ' pentru lemnele trebuinciâse trupelor din I aceiași garnisână și județ, cu preț de 2¹⁴/ioo kilogramul pe întregul an 1873. și aproximativ 2 miliâne Kilograme preț pe care ’I a fost oferit și D-nu colonel Sturza, și care, cu atât mai mult, îndatora furgâne; s’a ordonanțat la 7 luliu 1872 din pe ministru a remânea în lege și a face o nouă adjudecațiune. IV. Virimente. (Dosarul înființat ad- hoc în ministerul de resbel sub No. 1 din 1876, un volum de 847 pagini). Art. 25, 29 al. III, 31 și 33 din legea comptabilitățiî generale a Statului glă- suesc : „Art. 25 Câud creditele deschise'de le- „gile anuale de finance, nu ajung a acoperi „serviciele la cari sunt afectate, Domnul, „după cererea miniștrilor respectivi, pdte „să le deschidă credite suplimentare prin „ordonanțe DomnescI, în marginile pre- „vădute prin un articol special din legea „budgetului. n' n » » „Art 29, al. III. La cașuri estraordi- nare, care au necesitate de deschidere de credite mal mari și coverșitâre acestui fond, se vor convoca Adunările și mi- nisterul va cere un credit legislativ, pro- punând tot-d’uă-dată căile și mijlâcele ,pentru acoperirea lui. „Art. 31. Creditele deschise prin legea anuală de finance pentru cheltuelile unui esercițiu, nu pot fi întrebuințate la chel- tuelile unul alt esercițiu; nici acelea alo- cate pentru un minister, nu se pot între- buința la cheltuelile unul alt minister. „Art. 33. Sumele afectate de lege la „cheltuiala unul capitol nu se pot între- „buința la cheltuiala unul alt capitol; ase- „menea și suma afectată la un articol, nu „se pdte întrebuința la cheltuiala unul alt „articol." Aceste articole, au fost sistematic și necontenit violate, precum se vede din următârele virimente ale fonduril ir asupra cărora a ordonanțat prevenitul I. E. Flo- rescu. Ecă uă parte din acele virimente 2145 lei, peutru înființarea unei pompe de incendiu pe bastimentul “România" ; n’a făcut cheltuiala în luna lunifi 1872 din capitolul concentrărilor pe 1871. (Dos. No. 1 din 1876, pag. 1 — 4). 405 lei, bani 75, dreptul vamal de 7% la sută pentru nisce tărgl aduse în servi- ciul sanitar; ordonanțate în 5 Septembre 1872, asupra capitolului concentrărilor pe 1872. (pag. 9 - 13). 1064 lei, 35 bani, pentru transportul a 900 ranițe sosite din Paris; s a ordonan- țat la 1 Septembre 1872 tot din capitolul ...___„„ Z„ r to> 200 lei. r concentrărilor pe același an. (p. 5 —18) 7755 lei, 20 bani, pentru proiectile; s’a ordonanțat la 17 Maiu 1872 asupra cre- ditului de 190,000 lei, deschis pentru | clădiri la Tergovisce. (pag. 24.) | 185 lei, 38 banî, abonamente la jurnale și uvrage pe 1872; s’a ordonanțat la 29 luliu 1872 asupra creditului estraordinar de 190,000 lei pentru clădiri, (pag. 29) 364 lei, 12 bani, pentru reparațiunl de creditul estraordinar de 1 .6,000 lei pen tru clădiri, (pag. 34). 161 lei, 90 bani pentru reparațiune. unul furgon; din același credit, (pag. 40) 88 lei, reparații de chesâne; din același credit (pag. 46). 427 lei, 25 bani, plată de magasinagid pentru carabine; din același credit, (p. 52; 27,109 lei, 92 bani și 419 lei, 37 ban) pentru construcțiunea unei magasiî de iarbă în Bucurescl și pentru reparațiunl de tencuială; s’a ordonanțat la 13 Octom- bre 1872 din acelaș, credit, (pag. 59). 180 lei, 60 bani, pentru frânghii ; din același credit, (pag. 60). 16 lei, 70 bani pentru un hârdăfi uă doniță, uă tinichea de apă și oufi lămpi la monastirea Dealului: asupra acele⁻"’* capitol, (pag. 61) 1835 lei, 30 bani, arlificie date la Si- naia. 803 lei, 58 bani asemenea arlificie. 1031 lei. 72 bani artificie date la Jr- govisce. Tdte acestea ordonanțate la 31 Decem- bre 1872, din creditul de 190,000 lei pen- tru clădiri, (pag. 62). 2 lei, 50 bani, pentru văpsitulunul va gon: tot din creditul de 190 000 pntn clădiri, (pag. 63) 70 lei, uă tonă de kok; tot din același credit, (pag. 64). 419 lei, 35 bani, pentru tencuell și văp- sit cu uleiu la uă magasiă de iarbă, de la materialul p intru geniu, și ordonanțate L. 17 lanuariu 1873 asupra materialului din budgetul pe 1872. (pag. 69). 419 lei, 35 bani și 301 lei, 5 ban) pen tru reparațiunl făcute prin ordinul No. 413 din 1872 la magasia de praf de pușcă; ordonanțate la 17 lanuariu 1873 asupra capitolului pentru materialul de geniu din budgetul pe 1873. (pag. 95—97) 600 lei, pentru lucrări la uă bateriă de artileria, din același capitol de 190 000. (pag 108) 981 lei, comision pentru plata la Ber lin a unei sume de 98,134 lei 14 bani s’a ordonanțat la 26 Uugust 1872 asupra creditului de 190,000, pentru construc- țiunl. (pag. 114). 46 lei, 16 bani, pentru cinci topâre; din același credit, (pag. 120). 23 lei, 52 bani, pentru 4 brâsce; idem. 200 lei, pentru transport la încercare de cartușe; din același credit, (pag. 122). 30 lei, pentru unsâre pentru arme; din același credit, (pag. 141). 494 lei, 10 bani pentru măturatnl co- șurilor stabilimentelor militare făcut de la 15 Februbriii penă la 15 Decembre 1872; s a ordonanțat la 26 Februarifi 1872 d(n capitolul 11, art. 2 : material pentru geniu, (pag. 149). 386. lei pentru basmale civite și o- pinci; s a ordonanțat la 25 Decembre 1871 !62L Monitorul oficial al româniei U) J asupra capitolului concentrărilor pe ace- lași an. (pag. 173) 150 lei, indemnitate de misiuni; s’a or- donanțat la 27 Martie 1872, asupra capi- tolului concentrărilor pe anul 1871. (pag. 185). 328 lei, indemnitate de misii în August până la Octombre 1871; s’a ordonanțat la 12 lanuarifi 1872 asupra capitolului con- centrărilor pe 1871. (pag. 196—197). 915 lei, tot indemnitate de misii, în Octombre și Decembre 1871; s’a ordonan- țat la 10 Decembre 1871 asupra capito- lului concentrărilor, (pag. 202—203). 152 lei, indemnități de misii în al III al lui 1871; s’a ordonanțat la 22 Noembre 1871 asupra capitolului transportului, (pag. 216-218.) 104 lei, indemnitate de misii; s’a ordo- nanțat în 30 Decembre 1871, asupra ca- pitolului concentrărilor, (pag. 228—229). 761 lei, pentru transport la inspecțiuni generale; din capitolul concentrărilor (pag. 234). 128 lei, indemnitate de misiă; din ca- ntolul concentrărilor, (pag. 262). 630 lei, indemnitate de misiă; s’a ordo- anțat din capitolul transportului, (pag. 268). 1,290 și 688 lei, indemnitate de misii; ’a ordonanțat din capitolul concentrărilor, (pag. 268>. La pagina 286 se găsesce un raport din 1871 cu decisiunea Domnâscă No. capitolul concentrărilor pe anul espirat 7,918, prin care se decide înființarea de indemnitate de misii. Asemenea la pagina 290. 200 lei indemnitate de misiă; s’a ordo- nanțat din capitolul concentrărilor, (pag. 298). 1,234 lei, 75 bani, din care 615 lei in- demnitate de misiă și 619 lei, 75 bani, transport; din capitolul concentrărilor (pag. 304). 1,377 lei, 58 bani, din cari 900 in- demnitate de transport din capitolul con- centrărilor. (pag. 322). 743 lei, 81 bani, indemnitate de misiă; din capitolul concentrărilor, (pag. 328) 1065 lei. indemnitate de misiă; din ca- pitolul concentrărilor. (pag. 372.) > tUIj p₀ ₘₒₜjᵥ că cᵣₑditul e epuisat și rfi- 560 lei, indemnitate de miaiă; din ca- ₘ.țₙₑ ₐ ₛ₀ ₐᵥₑₐ >ₙ ^âefe aceste sume la pa$’ ’• deschiderea unul credit asupra capitolului 707 lei 60 bani transport la inspec- ₜᵣₐₙ ₜᵤᵣᵢₗₒᵣ. nnl si 900 si 480 lei. indemnitate de țrnnl, și 900 și 480 lei, indemnitate de nnsiă; din capitolul concentrărilor, (pag. O 1800 lei, indemnitate de misiă gene- dresa N° 665 din 1872 pagina 615).' ralului I. Ghica. D-sea mergea la Roma la | 986 lei, 45 bani, pentru repararea de conferința telegrafo-posfală și avea deja necesare la împachetarea cartușelor diurnă pentru acAsta. D. Florescu la 10 și armelor ce s’afi transportat de la depo- Noembre 1871 ’I mal dă 40 lei pe di in r.emnitate de misiă, spre a studia cestiu- 3 a plătit din capitolul dorobanților. (A ia reformelor din administrația armatei, dresa No. 556 din 1873, pagina 647). (A cerceta deca este raport al D-lul: 800 lei, pentru confecționarea de Ia)i Ghica pentru acest studiu) Acești 180u pentru împachetatul armelor și transpor- ți s’afi ordonanțat tot la 10 Noejnbre. din tul lor de la arsenal la Ploescl; s’a i ătit capitolul concentrărilor, (pag. 392—393). 40 lei, indemnitate de misiă; din capi- telul concentrărilor (pag. 400). 117 lei, 26 bani; deto. (pag. 406). 720 lei, indemnitate de misiă; din ca- pitolul transportului, (pag. 411) 1128 lei, 26 bani, indemnitate de misiă; ordonanțată în 15 lanuariu 1872 din ca- pitolul concentrărilor pe anul espirat 1871. (pag. 417). 1350 și 320 lei, indemuita-.e de misia; din capitolul concentrărilor, (pag. 418). 399 lei, 17 bani, transport în inspec- țiuni; din capitolul concentrărilor, (pag. 463). 420 lei, 40 bani, transport în inspec- țiuni; din capitolul concentrărilor, (pag. 469). 341 lei, 50 bani—din car“ 117 lei, 50 bani, transport, și 224 indemnitate de mi- siă,—din capitolul concentrărilor, (pag. 475). 594 lei, 76 bani, transport; diu capito- lul concentrărilor, (pag. 488). 1,420 lei, indemnitate de misiă; s’a or- donanțat în lanuariii 1872, din capitolul concentrărilor pe 1871, (pag. 487). 1,016 lei, 94 bani — din cari 376 lei 94 bani, transport și 640 indemnitate de misiă;—din capitolul concentrărilor, (p. 492). 1,749 lei, 27 bani, indemnitate de mi- siă; s’a ordonanțat în lanuariu 1872 din 1871, (pag. 499). 552 leî, indemnitate de misiă, în lanu- arifi 1872, din capitolul concentrărilor, pe anul espirat 1871, (pag. 499). 1,065 lei indemnitate’de misie în Marte 1872; din capitolul anului espirat. (Pa- gina 527). 90 lei, 68 bani, pentru transport a doui căpitani la Sinaia; din capitolul concen- trărilor pa 1872. (Pag. 577) Cu tote acestea ministru) scia bine le- gea. de 6re-ce adresele No 6.669, 7,534, 7,295, 10,562 7 503, 7,501,8,094, 8,377 8,898, 8,899, 6,761, 6,760, 6,411, 6,410, 7,386, 7,115, 6,448, 8,171 din 1872, do- vedesc că a refusat cheltuieli de transpor- Solda unul casermar clasa II s'a plătit din capitolul XVIII al concentrărilor. (A- si tul de arme Iași la arsenalul Bucurescl; 800 lei, pentru confecționarea de lăijl din fondul dorobanților. (Adresa 2,688, pagina 656—658). 248 lei, 10 bani, indemnitate de misie și transport; de la capitolul dorobanților. (Adresa No. 6 172 Decembre 1873, pa- gina 668). j 585 lei, 50 bani, indemnitate de misie și transport; din capitolul dorobanților. (Adresa 10,118, Decembre 1873 ; pagina 673). 20,931 lei, 51 bani, felurite cheltuieli: opinci, felinare de chârtie, torțe de 420 lei, lumânări de stearină covâre. scaune stegulețe, reparare de corturi, chirie de pahare pentru banchetul de la Tergoviște, felurite alte cheltuieli pentru acel banchet, plată de pahare sparte, lemne pentru fo- curi de bivuac, brâne de flanelă pentru ho leră, etc. Tdte aceste cheltuieli făcute în concentrările din 1872 se plătesc din ca- pitolul concentrărilor pe 1873, sub cu- vânt că aceste objecte afi a servi și la con- concentrările din 1873. (Adresa No. 508 din lanuariu 1873; pagina 683, 685).' 940 lei, pentru fotografia oficerUor stră- ini; din capitolul concentrărilor pe 187,4. (Ordinul de plată No'. 9,969, Noembre; pagina 724). i 1,300 lei, costul a 13 albumurl militare împărțite oficerilor străini; din capitolul ' concentrărilor pe 1874. (Ordinul No, 9625, (Octombre dii 1874, pagina 728). 5,000 lei, dațl D-lui Boliac pentru ob- jecte, între cari arme,’ colecțiuuî de i dare cu articole privitfire la armată; din fon dul materialului de artileriă. (Ordinul de plată No. 327, 829 din 1874, pagina 732 — 738). V. Cheltuieli peste creditele deschis-» ministerului deresbel. Afară de virimentele enumerate mai sus. prevenitul Florescu contracta merefi fără a se mărgini nici uă-dată în creditele ce avea deschise, violând ast fel sistematic art. 22 și 23 legea comptabilitățeî gene- ral . Ast-fel, prin ordinul 2,975- din Aprilie 1873, se ordonă a se plăti dintr’un credit noti deschis-de 950,925 .pentru munițiunl de resbel și echipament, 130,000 lei pen- tru ranițe predate în 1872 și 1873 după contractul No. 3,030 din 12 Aprilie 1872, încheiat în acel an asupra altul credit. Alțl 11,256 lei prin ordinul-No. 6,682 din August 1873, se ordonă a se plăti pentru aceleași objecte, cu aceleași moti- ve. (Pagina 769). Prin ordinul No. 10 619 din Decembre 1872 se plătesce 98,000 lei pe acelaș contract, pentru ranițe din masa indivi duală. Prin ordinal No. 114' din Feb’dariu Supliment) yrme t-a MaiU) 107 7 .JONHnKIn OF"'¹⁴’ âT ¥" ⁰ mau peiitra spălatul si întreținerea e- traci, tot din'masa individuală. man pentru spălatul și întreținerea e- ordinul No. 5,187 diu luniu 187d fentelor de lingerie * . ser * ' spita- se plătesc alțl 98,000 lei pe'acelaș con- ' tract, tot din masa individuală. Plătiți 84,106 lei din esercițiul anului 1873 din, masa individuală, pentru con- tractul de postav No. 8,308, din Noembre lulnl din pucuri 1871. (Călcarea și a art. 31 din legea comptabilitățel pagina 788). Plătiți 40,007 din esercițiul 1873 din masa individuală, pentru contractul No. 3(564.din 1871. (Călcare și a art. 31 din legea comptabilitățel; pagina 794). 32.5,464 lei, plătiți prin ordinul No. 1,034,*în Februariu 1874 , pentru postav contractat în 1872 prin contractul No. ,9,118, din mesele individuale alemal mul' tor corpuri, și anume: 39,904 lei din masa individuală a pompisrilor; 21,603 lei de- la trupele¹ de administrațiune ; 21,722 lei de la batalionul de geniu; 87,561 lei de la artilerie; 53,284 lei de la cavalerie; 101,388 de la infanterie. (Pagina 802). Prin acâstă plată s’a violat și art. 22, 31 și 40 din legea de comptabilitate, s’a răpit și soldâți'lor¹ capitalul lor. Masa individuală este capitalul solda- tul format prin economii dilnice; din a- cestcapital nu se pot cumpăra de cât mi- cele efepte prevăzute, și specificate anume lâ art. 2 al decisiunei ministeriale No(.7, din ,1873 . Luându-se 294,000 lei din masa individuală pentru raniței s’a comis uă a- devSrată sustragere din averea soldatului. Aceste diferite sume luate prin călcare ,de lege din masa individuală, și cari se (urcă la'cifra de 743,577 lei, cată să fie restituite soldaților : îu proces, corpurile frustrate ar trebui să se constitue parte civilă.’"' țAcpste virimente numai, și cheltuieli peste creditele deschise se urcă aprâpe la 1,000,000 lei, și încă nu putem dice că întru'.acâstă se încheiă tâtă suma acestor două paragrafe. Mai jos avem a nota alte virimente. Couuicele și scriptele ministerului au ți- nut pucin sâmă de presari pțiunii e legel comptabilitățel, și, prin urmare, este difi- cil a ’șl da cine-va uă sâmă despre regu- laritatea întrebuințărel fondurilor votate de Gamâră pentru deosebitele servicii, în cari s’ah făcut necontenit virimente. Spre a esercita un control care să pâtă ayea. uu. resultat eficace, ar trebui să se prefacă cu totul cartea mare, trecând fie- care ordonanțare (lâ adevărata ei partidă. Fondurile ministerului de. resbel s’ati administrat ca,cum ar fi fost proprietatea particulară, a ministrului, care a dispus de dânsele făiță. nțclmâ!fefeil^.₍și₍. fără să. fi.,cug,etatti că are(_a dărâmă cui-va despre gestiunea sa. Cifrele ce am citat mal su’oot^ prin' (D6sarul niinisterulur.de resbel No. 337 din 1873) Ministerul de resbel avusese încheiat un contract cu D. Lemaître și Bergman, pe termen'de 10 ani,' entru .întreținerea și spălatul lingenâi:' spitalului militar cen- tral, care contract espiră ,1a 1 luliți 1873.'' La 3 luliti 1873, adică după trecere de 10 ani, ministrul de resbeldatunci, preveni- tul loan Em. Florescu, prin referatul cu No. 5,327, cere de la consiliul de miniș- tri autorisarea: 1. De a prelungi contractul sus-cităt cu D. Lemaître îucă p!e un an; 2. Ca D. Lemaître să predea înainte de- espirarea aceste) prelungiri de un an, ,uă cantitate de efecte spitalicesc! în valâre 'de 171,927'lel, 80 băni, care să se plă- tâscă împreună cu dobânda, de lei 171192, bani 70 (10 la sută) din trei esercițiurl, anuale : 1874, 1875 și 1876; 3. De a încheia un contract încă pe 15 ani cu D. Lemaître pentru, spălatul rufe- lor spitalului militar central, (Dosarul pa- ginele 1, 30, 34, 35, 36, 45). Consiliul de miniștri, priu jurnalul No. 1, diu 13 luliti 1873, apirobă numai art. 1 din referatul ministrului de resbel, adică prelungirea contractului pe un an; âră îu ceea ce privesce creditul de lei 171,927, bau! 80, plus dobânda de lei 17,191, bani 70, pentru cumpSrătârea efectetor spitali- cesc!, precum și încheiarea contractului pe 10 ani pentru spălatul rufelor, consiliul hotărasce ca ministrul de resbel să pre- sinte mai ântâiti Corpurilor Legiuitâre un project de lege. (Pagina 35). In urina aceștora prevenitul I. Em. Flb- fescu, prin raportul știu.eii' No, '5,860 din 21 luliti, supune aprobărel Domnescijur- nalul consiliului de miniștri sus-eitat, la 23 luliti 1873,. raport în care, fără să fie autorisat, vorbesce despre prelungirea contractului pe 10, ani. Și, fără a avea votat projectul de lege hotărît de consiliul de miniștri, încheiă contract cu D. Lemaître, atât pentru plata sumei de lei 189,120, bani 50, diu trei e- sercițiurl, cât și contractarea pe 10 ani pentru spălatul rufelor serviciului spita- lului. (Pagina‘31 verso). Insă nu pe pre-, țul de 15 bani pe di de fie-care pat, cât revenitul propusese consiliului mini stri- or prin referatul No. 5 327 , din 3 luliti 1873, (pagina 18) ci pe preț de 16 cen- time pe ^i de fie-câre patocupat; ceea ce —deca vom nota’ că (paturi sunt’.,de¹ la 3 până la 400—aduce., un spor(fârte însem- nat în beneficiul antreprenorujui.’șivuă pa¹- । gubă tot pe atât de. .însemnată Statului. (Pagina 32). Lăsând la o parte violare;, legel de comp- tabilitate publică a Statului, care e patent? contracta pe dece ani.fără autor siliului.de minișt suntem datoria c Clo^ rescu. puiiid tiiae de pat pe în loc.de 1.5 bani, . 5 >- mis și un falș, prev Lut de 126 din cod. penal. Independinte de acâsta es. °*iu- nea economică, aceea dâc se cu i': credința străinilor, pentru sume fabul'âso, pânâ și spălatul rufelor de .la, spița! tr’uă țâră îu care sunt o de spălă । e române, ce pot rivalisa cuiori-cari ,lt e de aiurea. Din suma de leî 189-(120, baiu 50, ces- tul efectelor spitalicești, s’a plătit ‘două rate în sumă e le I 126,080, 1 ni 34, diu budgetele pe anii 1874 și 1875; a rată, îu sumă de lei 63,040, bani 17, urma să fie plătită îu luna Pentru plata ratei' a trtiia,' în sumă de lei 64,040, bani 17, nu s’a găsit' foijftdl cum prescrie art '40 cin lege tabilitate, mai cu sâmă că îu acâstă rată se coprinde și dobânda de 10 la sută! a- cordată îl litra art. 43 din legea co tabilităței. După tâte acestea, remâne constant că . fostul ministru de resbel, prevenitul 1. Em. Florescu, pe de uă parte 'a călcat art 40, 43 și 45 din legea de eomptabilrtâte publică a Statului, âră'pe' de alt bu- sat de încrederea Domnitorului - probarea M. Sale pentru p ipn- care a unor măsuri cari. con- siliului miniștrilor, o I legice urma a se vota de Corpurile Le- giuitâre. VIL Clădirea casarmelor armatei permanente, v. tate prin legea sancțio- nată cu decretul No. 1,189, din 2 lunifi 1875, și angagiarea a donl artiști spre a face planul și desemnai acestor ca- sărniî. 1° In anul 1875 Corpurile Legiuitâre au votat, pe sâma ministerului de resbel, un credit de lei 7,500,000 pentruclădirea casarmelor armatei permanente, și care s’a s.incțiop; cu decretul No. 1,1 diu 2 luliti 1875. Prin acea lege se prevede m: strucțiunile să se facă îu după ' ;trii'irealispre^ s’a autpr^sa’ împrumuturi equivalentt cuiX ’ Vtidute în acele.tablouri. Pentru anul d’ântâi'ti, 1876, fondt cesar era de.lei 2,300,000 La căderea ministerului Catargi erati lăcute următâreio augagiamente: 1). Uu rest a se plăti centru u emisă de 2 baterii la Koman., conform conțra< :u< Mir LFtUiA iui. no. 2.995, din 2 lulift 1375 28,976—85. iei Pentru acesta nu esistă aprobarea con- siliului de miniștri, netrecond suma peste cifra de 40,000 lei 2) . Construcția a ‘/a din casarma Copoii a Iași, contractul No. 3.529, din 30 lulift 1875, în urma aprobărel consiliului de niniștri cu jurnalul No. 7, din 25 lulift 875 . . . lei 177.750. 3) . Construcția unei casarme de 2 com- panii de geniu pe platoul CotrocenI, con- tractul cu No. 3,666, din 7 August 1875, i urma aprobărel consiliului de miniștri cu jurnalul No. 6, din 25 luliu 1875 lei 138,840. 4) . Plata unul arhitect și a unul desem- pator, angagiațl c mform aprobărel consi- liului de miniștri cu jurnalul No. 1, din 3 Februariiî 1876. Peste tot lei 353,366 și 85 bani. De altă parte, foleitând dosarul acestei cestiuni, aflăm că: La 6 Noembre 1875, ministrul de res- bel, prin adresa No. 3,184, cere ministru- lui de flnaoce a înscrie în budgetul anului 1876 suma de lei 2,300,000, anuitatea cu- venită după lege pentru esercițiul acestui an, căci restul din care se compune cele- alte două anuități de lei 3,190,000 și 2,010,000, sunt privitbre la anii următori. Insă ministru de finance, prin nota No. 26 561, din 7 ale acelei luni, resptinde linistrulul de resbel cănii pâte încuviința ererea, pe motive că împrumutul nu s’a f utut realisa, și tot uă dată ministrul ds finance adaugă rugăciunea sea ministeru- lui de resbel de a nu face nici unangagia- ment, nici uă contractare. La 17 Noembre, ministrul de resbel, prin ota No. 3,271, respunde ministrului de nnance că legea pentru conslrucțiuni mi- litare este de natură a nu suferi nici uă amânare, și adaogă că datoria ministrului le resbel este de a pune imediat în apli- ■ ire legea, și acera a ministrului de fi- i ince de a asigura suma necesară. La 19 ale aceleași luni, ministrul de fi nce refusă categoric, prin nota No. 27,281, cererea ministrului de resbel, a- mgând încă că acel ministru neputen i’șî îndeplini îndatorirea pentru efectua- a împrumutului, ministru de resbel să' nu facă nici un fel de contractare. La 21 Februariu 1876, ministrul de res 1, țiind compt de refusurile categorice 3ute pânâ atunci, emite mandatele No 223 și 224 din creditul după legea îm । de tote, (le făcut guvernul, era contracta- tea a se întrebuința Ia plăți de' soldă fără înregistra la compta- rea împrumutului;, și, îieapâraî, îu planiil' csa au îuanoiat'ministru-¹ ăl douilea venea contractarea OnorăriTo- I umutulul; însă’av' sele relative la aceste mandate, fără a se î ----L ¹ bilitatea generală, s’aft înapoiat ministru- lui de resbel pe lângă nota No. 4,213, cu plicațiune că împiumutu - -⁴ se facă, din causă că dobânda acordată ăl domle^'venea contractarea jucrărilb’- In‘locJele â âșia, s’a procedat invers : s’ s făcut mai â'ntâiii lucrărileșrapoi s’a man- șă se facă, din causă că dobânda acordată datat’asupra minister ului de financel care Adunare de 7 l/ₐ °/₀ ®ste mai mică de respuode că nu are de unde să plătescă. câta împrumutului curent, I ministru, Cum s’a făcut acea contractare ? Obicinuit lei solda D-lui Lebenf pe! luna lanuarift de resbel 'să aștepte până se va etec- contractele pentru lucrările publice, dup?. Aceste cereri nu s’aii putut satisface, din Adunare de 7 l/₅ % ⁰ste mai cât a împrumutului curent, I ministru tua împrumutul în condițiuni in care este încuviințat, sau să proput Adnnărel mărirea dobemjlil La acâstă ultimă comunicare, ministrul de resbel a respuns, prin nota No. 574, din 25 Februarift, că în puterea legii vo- tată de Corpurile Legiuitâre, ași anga- । litățel, acolo giat parte din construcțiunea clădirilor,'durile din ca âră parte este în ajun de a le angagia. A- cestă notă s’a pus simplu Ia dosar. In fine, la 13 Martie, consiliul de mi niștri a luat resoluțiunea următâre „D. ministru de resbel va îngădui cu contractarea pânâ la întrunirea Corpurilor Legiuitâre în sesiunea estraordinară din primă-vâra curentă, când D. ministru de 1 Ceea ce e constant și vederat, es,le-,că finance va fi dator a presenta de urgență legea comptabilitățel genei ale a Statului un project de lege pentru regularea îm - ■ s’a călcat și în punctul acesta. D‘, aseme- prumntnlul de 7 7ₐ miliâne pentru ca-ț nea este constant că însuși întreprimjâto- sarme, care, din causa condițiunilor co-1 rul pare a nu fi fost de bună credință, căci altminterea luând întreprinderea, ar.fi ce- prinse în legea din 2 luliîi 1875, nu s’a putut contracta. ' jrutun avans-pe când ar fi dat uăigaranție „D. ministru de reszel va face lucrările âre care. 2° Revenind la acel donî artiști despre pregătitâre pentru clădirile din litera A din lege pânâ la acea epocă, rămâind a se contracta și acestea în urma regulărel ce ar face Corpurile Legiuitâre.“ Disposițiunile acestei încheiărl a con- siliului de miniștri a rămas fără nici nn efect, căci din partea .f istulul guvern nu s’a luat yre;jiă dispbsițiune pentru reali- sarea împrumutului. Actele enunciate mal sus, și cu deose- bire corespondența preurmată între am- bele departamente de finance și de resbel, probesă, până la evidență, că a fost uă persistență din cele mai aprige, din par- tea ministrului de resbel. de a Contracta numai de cât nisce clădiiI, pe când cole- gul său de la finance stăruia a nu se face, pentru cuvântul fârte natural că nu se a- jeetau .și fondurile de unde să le plătescă. Adunarea a fost nevoită să acorde pentru acâstă contractare un fond/de 7 7a mili- âne lei cu titlu de construcțiunî, insă ,a subordinat’o cu desăvârșire ‘contradtăreî unul împrumut erășl de 7 7, miliâne, cu anume lege, și fiicând: „va contracta un împrumut de 7 x/« miliâne, cu condițiune ca vârsămintele acestui împrumut să se facă în trei aul: în anul I, 2,000,000 și ceva; în anul II, 2,000,000; și în anul iii încă 2,000,000 și restul. Și potrivit cu versămintele făcute în fie,care an, să con- tractele și clădirile: după tabela lit.“A, în anul ân’âiu; după tabela lit’. B. în anul al douilea; și după tabela liț. C,' în anul al țreilea.“ Lucrarea ce avea mal înainta' .1(1 l/kln rl a r.lnnf o-uuarnnl am nAnfrnnfn egea compiabilităței, se fac prin licita- țjiibl. S’a făcut licitațiune; cu cornii ihna ea întreprimlStorul să facă constiucțiunea. să dea garanții și să nu ia nici un .ban de la Stat avans. Ăsf-fel 'presentată afacerea ea trece pes e marginile legd comptabi ut de se arată anume și fon- durile din cari să se ia acel credit. - Ceva mai mult, s’a introdus un us regretabil, acela de a se deschide credite asupra re- surselor generale ale budgetului. In cesti- unea ile faciă, cari eraii acele resurse ? In ce se mărgineau ele ? Unde' -esistau? Ni- meni nu-va putea spune, lutru cât împru- mutul nu s’a efectuat. cari se vorbesce mai sus și giare constitue uă. nouă ■ i' uă nouă risipă ile|banl public r₍a i- statăm.căî^Dgagiarea lor a’f^cut in‘ con- dițiunile următâre: Consiliul de miiiiștri, prin jurnalul No. 1, din 3 Februariu 1876, a autori ministrul de resbel aangagia, pent 1876, lin arhitecț'și un desemnator la’ser- rarea lucrărilor de planuri trebiiitâr§‘clă- dirilor militare ; cel d’ântâiu'cu solda 'de 400 lei pe lună, și cel d’alduoiiefi ctf 25 lei pe lună — caro so coprinde din legea c cretată cu Nâ - 18£ din 1875. In basa acestei autorisați uni ministru de atunci ași angajat pe D. Leboeuf, ca'ar- hitect, și pe D. Kobl, cădesemhator; la sus-dișul servicift de geriiîî. Pentru plata solde" D-lor Leboeuf și Kfl- bl,’pe luna lanuârift 1876, s’aft emis man- datele cuvenite, a căror achitare cerându- se la ministerul financelor s’a refusat sub cuvânt că nu s’a realisat împrumutul acor- dat prin legea menționată mai sus. Acesta â făcut ca D. Leboeuf să se retragă din servicift, râmâind numai . D. Kobl,¹- căruia nu i s’a mal ordonaințat solda ce fVa cu- venit pe timpul cât a'fijarservit'db'âre ce fondul din care se hotărâse a se plăti am- bii meseriași,'era un fond acordat de Cor- purile Legiuitâ.’e prin‘sus-citata lege nu- mai pentru clădiri militare care nupefmi . se facă viriinent. In urmă, se primesce mâi multe recla i iâțiunl ale D lui Kobl de a i se plăti sol da ce'i se cuvine pentru’timput ce Aser- vit; precum și cererea serviciului de ge- uiu d’a se răspunde suma de'patru sute 8). In cas de iulârtjierea curselor peste orele ticsite, antreprenorul va fi supus la causă că ministerul de resbel n are fon* durl prevăZbt⁰ î⁰ budg t cu care să pâtă plăti suma cuvenită numiților. Din tâte cele ce preced urrnâză că fos- tul ministru de lesbel, prevenitul 1. E. Florescu. a angajat la lanuariu 1876 pe numițil duol artiști pe lângă serviciul de geniu din Bucuresci, fără capitol budge- tar, fără lege specială. Apoi, la 3 Febru- ifl, în consiliul de miniștri, a dobândit autorisarea pentru acâstă angajare, însă tot afară din lege. i Români vorbind, acâsta nici ar fi fost necesară, întru cât aichitecțl și deseinna- toil a început a se găsi și între Români. AntâiO de al lui trebue să se^îngrijâscă tin!guvern patriot, și apoi să se gândâscă la alții.' (Va urma) ȘTIRI DIN INTRU. . pilele. acestea debordând Bahluiul, uă parte ,din.snbiirbield lașului a fost inun- date. Administrația a dat tot ajutorul peu- tru scăparea-âmenilor; nici uă victimă nu avem a plânge. » DIVERSE. Căpitanul portului Galați face cunos- cut că locuitorii din satul Azaclău (Tur- cia) continue a veni în Galați și că până aZI-dimineță ar fi intrat 30 de bărbați și 4e fem^f -cail fug din Turcia.îngroziți de Cerkezl ce ah intrat prin sate și fac pră- dăciunLv Se.Zice că satul Luncavița ar fi fost dat pradă, flăcărilor că ei ar fi omo- lît pe un locuitor dintr’ânsul și că la sa- tul. Garoana, amenințând pe un bulgar și pe ,un,ebreti ca să le dea bani, le ah tăiat urechile. 6menil pichetului de gardă, o- tomană de la Zqițca, după uă mișcare fă- cută, de cazași cu bărcile pe Dunăre, ar fi fugit părăsind postul și eșind într’uă bar- că. pe Dunăre în dreptul Șiretului, s’ati a- runcat în apă, auZind tunul de la forturile rusesc). Din opt nizanl ce se găsâii în a- cea barcă cinci au venit în satul Azaclăti, âră cei-alțl nu se scie ce s’ati făcut. ANbNCIURÎ ^MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE irecția generală a telegrafelor și poștelor. . se va ține licitație a- țâț la direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor cât’ș’i la.prefectura districtului Tutova, Vasluiu și Iași, pentru darea în antrepris a transpor ului espedițiel și de p isagerl de la Iași prin Vasluifi la Bârlad și vice-vers o timp» de cinci ani, eu în- cepere do la /î₇ luniu viitor. Licitațiune i va ti cu oferte sigilate care uă amendă de 15 lei pentru fie-care oră se vor deschide la ora 4 precis p. m. Condiținnele cu care se concede acâstă antreprisă sunt cele urinătâre : 1) Transportul va fi dilnic socotindu-se câte uă cursă pe di în fie-care direcțiune; el se va face cu caii, trăsurile, hamurile și tâte accesoriile antreprenorului. 2) . Cursele se vor face cu trăsuri bra- șovenescî ușâre închise cu geamuri și pe arcuri, osebit de locul conductorului și al , / ______ ... călărașului al căruia va fi pe capră, vor | bordarea apelor, ruperea podurilor și Vl avea cel pucin douâ locuri pentru pasa-1 for și acâsta numai dâcă vor fi legalmente guri; el vor avea loc suficient pentru ba- gajele voiajorilor neexpuse la stricăciuni, și osebit în întru uă ladă de fer cu încue- târe solidă în care să se pună gropurile și alte objecte de valâre, âră la spate uă ladă pentru cea-altă espediție. Aceste trăsuri vor fi tot-d’a-una în bună stare mal cu semă interiorul, spre a nu se aduce nemulțumiri publicului. La cea d’ânteifl reclamațiune sau ins- ^ecțiune ce se va notifica D-lul antrepre- nor, D-sa va fi dator a face imemediat reparațiunele ce i se vor semnala și în ter- men cel mult de 15 Zii⁰, âră în cas con- trarii! se vor efectua de direcțiune în comp- tul garanției D-lul antreprenor sau din ori ce bani va avea să primâscă. La începutul contractului aceste trăsuri vor fi noul de tot. 3) . Objectele de mesagerii ce vor trebui transportate cn uă cursă nu vor putea trece peste greutatea de 500 chilograme. 4) . Plata biletelor pasagerilor și priso- sul taxei bagajelor peste greutatea gratis acordată de lege vor fi în profitul antre- prenorului. 5) . Locurile din trăsură închise cu gia muri se vor considera de cl. I; taxa unui loc de cl. I este de 29 bani pentru fie care chilometru, No, chilometrilor acestei curse este de 116 și jumătate. Fie-care pasager are dreptul la 20 chi- lograme de bagaj pentru care nu se pre- tinde nici uă taxă, prisosul ce va trece peste 20 chilograme se va taxa conform legei taxelor poștale. 6) . Antreprenorul va fi dator a trămite caii cu trăsura la biuroul postai sau la gară cel pucin cu uă oră înainte de ora contractul asemenea fără judecată și fără destinată pentru plecarea espedițiel. con- form orariuluî pus de direcțiunea poștelor, care va avea dreptul de a’l schimba ori- când va crede necesar pentru regularea co- incidenței cu altecurse anunciândși pe an- treprenor . 7). Maximum timpului pentru parcurs între punctele estreme se ficsâsă la 6 mi- nute pe cale șioselnită și 8 minute pe cea i neșioseluită pentru fie-care chilometru a fără de timpul ce se va ticsa de direcți . I une peutru predarea și primirea espedițieT I pe la stațiun e poștale. ¹ sau fracțiune de ora până la trei ore de întârZiere, âră dâcă va fi mal mare, amenda va fi de 30 lei peutru m-care oră sau fruc- țiune de oră întârdiată. Aceste amendl se vor reține din cea d’âu- tâiii rată lunară ce va avea să primâscă din subvențiune, âră în cas de neajungen din lunile următâre șah din garanție Se apară de acâstă penali'Tf întlrrji erile provocate de forță majoră adică : de constatate prin procese-verbrle dresate in unire cu primăria sati poliția locală și un amploiat al direcției poștelor. Constatările întârdierilor pentru care 1 urmesă a se aplica amendă, asemenea se vor face prin procese-verbale încheiate dr către dirigintele sati conductor în unire cu pasagerii și cu un om nl antreprenoru- lui sati în lipsa acestuia eu ori-ce autori- tate locală. 9) . Când se va constata prin proces- ; verbal în;regulă,'că caii sau trăsurele an- treprenorului sunt în prâslă stare în Hi I n’ar putea face serviciu în regulă, direc- țiunea are facultatea sau să angajese cal și să cumpere trăsuri safl să repare p cele esistente în comptul garanției a taxe lor pasagerilor safl a subvențium-I antre prenorulul, spre a se putea efectua cursele conform condițiunilor fără judecată nici somațiune sati punere în întârZiere, safl e usa de drepturile reservate la art. urm or. Intâiuplâudu-se ca prin ori-ce mi, .ce î trebuințele, direcțiuneasati oficiurile res- pectiv;, să nu pâtă găsi trăsuri sati cal spre â efectua cursă în comptul antrepre- norului. ast-fel ca cursa să rflmână neex- pediată, atunci antreprenorul va perde siib- vențiunea întreită a unei curși ipă con- tract. 10) In cas când contravenirile de la contract din partea antreprenorului vor fi r petate și în urma măsurilor de mal sus, direcțiunea ’I va da un singur avertisment, invitându’l a’șl pune antreprisă în regulă și dâcă pânâ în termen dc 30 de dile de la data avertismentului, antreprisă nu va fi satisfăcStâre, direcțiunea va putea resilia altă somnțiune sau punere în întârziere publicând uă nouă licitație în termen de 15 Zii⁰ în comptul antreprenorului și în cas de a nu se presența concurențî să se contractese prin bună învoâlă, âră pân» se va găsi un asemenea amator se va usa de disposițiunile prevăZute de art. 9 de mal sus. 11. Durata contractului va fi de 5 ani cu începere de la 15 (27) luniu 1877, a- 1 fără numai deca se va înființa uă cale fr 1 rată înainte de acest termen în care cas contractul se va considera resiliat de fapt 2626 >N1TOÎ 2v Abriue (2 Maifi) iX77 'ără ca antreprenorul să pâfă pretinde ver uă despăgubire. 12. Subvenția ce va resulta la licitație se va plăti D-lui antreprenor cu analogie la finele fie-cărel luni prin mandat asupra tesaurulul public. 13. Pentru asigurarea Statului că servi- ciul concedat se va îndeplini conform con- dițiunilor, antreprenorul va depune în ter- nen de 15 Jile de la sub-semnarea con- tactului uă garanție în numerar sau efecte de ale Statului equivalentă cu subvenția ie 3 luni, pe lengă acâsta se va considera ca garanție și cal, trăsurile și accesoriile de orl-ce natură pe care antreprenorul nu ,e va putea întrăina în timpul duratei con- tactului spre a putea direcțiunea usa și de dânsele în cașurile de abateri prevă- dute la art 9 și 10 de mal sus. 14. Antreprenorul este dator a avea trei trăsuri ca cele prescrise la art. 2 pentru fectuarea curselor. 15. D antreprenor este obligat a observa și a face să se pădAscă de către personalul său art. 150—169 inclusiv din regulamen- tul postai, în cas de contravenire fiind pa- sibil de penalitățile prev&jute acolo. 16. Ori ce servitor al antreprisei sc va constata dominat de ver-un vițiu și se va semnala de direcțiunea generală, acel ser- vitor sau visitifi se va depărta imediat și se va refusa de conductor în serviciu. Orl-ce întârdiere ar resulta în efectua- rea cursei priu refusul conductorului de a ccepta ver-un visitifi a cărui depărtare f -st cerută de direcțiune se va imputa D-lui antreprenor, conform.disposițiilor a. t. 8 de mai sus. 17. Antreprenorul nu va putea transmite ntractul altei persâne fără consimțimen- tul direcției poștelor. Spre a fi admiși la licitațiune , concn- renți! vor depune uă cauțiune provisorie în numerar safi efecte de a le Statului în valâre de lei 2400 socotit câte două sute iei pentru fie-care miriametru (dece chilo- metre), safi fracțiune de miriametru. Acâstă cauțiune va remânea în profitul Statului, în cas când antreprenorul nu se va presența spre a încheia contract în ter- men de 24 ore de când ’I se va notifica a- probarea; acesta fără drept de judecată safi ver-uă pretențiune din partea antrepreno- rului. Se pune tot de ua dată în vederea D-lor concurenți art. 40—57 din legea comota bilitățil generale a Statului și art. 32 din j legea timbrului dupe care taxele de tim- bru și înregistrare cade în sarcina între- prindfitorilor. No. 3826. 2 1877, Martie. 26. — Se publică spre cunoscința D-lor a- matorl, că, în dioa de 9 Maiu viitor, orele 2—4 p. m., se va ține licitațiune în cabi- netul directorului general pentru confec- ționarea a cinci geamantane de pele cu la- căte, cu următârele condițiunl 1. Licitația se va faci prin oferte sigi late și concurențiî spre a putea fi admiși, vor depune uă cauțiune provisorie de 30 lei în numerar sati efecte de ale Statului. âră cauțiunea definitivă va fi de 20 la sută din prețul resultat asupra adjudecătorulul 2. Geamantanele vor fi conform mode- lului ce se pâte vedea la direcție în tâte dileie și orele de lucru , va avea fie care geamantan câte două lacăte cu duble în- cuetorl și chel diferite. 3. Predarea se va face ia magasia cen- trală a direcției la 40 dile de la data con- tractului și se vor primi de comisiunea consultativă carî va avea în vedere mode- lul sigilat. 4. Plata se va efectua prin mandat asu- pra thesaurulul public după predare , lu- ându-se de basă prescriptul verbal al co- misiunel de primire. 5. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mal sus cau- țiunea depusă va rămânea în folosul direc- țiune! fără somațiune, fără judecată nici punere în întârziere. Pe lângă aceste condițiunl concurențiî vor avea în vedere art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului și art. 32 din legea timbrului. No. 4,403. 2 1877, Martie 23. — Avend necesitate de 5 cumpene de scrisori cu greutățile lor, se publică spre cunoscința D-lor amatori că, în dioa de 4 Maiu viitor, orele 2—4 p. m., se va ține licitație în cabinetul directorului general pentru aprovisionarea acelor cumpene, cu următârele condițiunl: Licitația se va face prin oferte sigilate și concurențiî spre a putea fi admiși, vor depune uă cauțiune provisorie de 40 lei în numerariu sau efecte de ale Statului care va rămânea definitivă după adjude- care. 2. Cumpenele și cutiile lor cu greutăți, vor fi conform modelului ce se pâte vedea la direcție în tâte (Jilele și orele de lucru. 3. Predarea se va face la magasia cen- trală a direcției la 30 ile de la data con- tractului și se vor primi de comisiunea consultativă, care va avea în vedere mode- lui sigilat. 4. Plata se va efectua prin mandat asu- pra thesaurulul public după predare, lu- ându-se de basă prescriptul verbal al co- misiunel de primire. 5. Taxa timbrului și taxa de înregistra- re sunt în comptul antreprenorului. 6. In cas când antreprenorul nu se va conforma condițiunilor de mai sus , cau- țiunea depusă va remânea în folosul direc- țiune! fără somațiune , fără judecată nici punere în întârdiere. Pe lângă aceste condițiunl concurențiî comptabilităței generale a Statului și art. 32 din legea timbrulu’ No. 4,399. 1877, Martie 23. Oficiul centrai do statistică. In cancelaria oficiului central de sta- tistică fiind vacant un post de copist (lei 1110 pe lună,) se publică concurs, cai e se va ține joi, 28 Aprilie curent, în localul ministerului de interne, strada Academii I No. 9, la orele 12 din ji. Aspiranții vor depune în cancelaria ofi- ciului cu 24 ore înainte de Jioa fixată 28 Aprilie, cererea lor d’a fi admiși la concurs însoțit sau cu diploma lor de ba- calauriat, sau cu alte acte prin care să constate că au absolvit cel puțin studiele liceale, cu act de nascere sau alte piese, cari după lege pot ține loc de dânsul, și cu act prin care să probese c’au îndepli nit obligațiunile impuse de legea recru- tăței. (5-) ' DirecțiuneaȚmpîimo iei Statuii In dioa de 26 Mal anul 1877, la orele 2 după amâdl se va ține licitațe orală în cancelaria acestei direcțiuni din hotelul Șerban-Vodă, pentru vâujârea a 35,000. ocale hârtie maculată și diferite broșuri iegl vechi cu condițiunile următâre-: 1. Concurenți pentru a fi admiși la li- citațiune, vor depune uă garanțiă de lei 200 în numerar sau efecte garantate de Stat. 2. Dâca ptețul resultat la licitațiune^ va aproba de minister, adjudecă, arul . . depune costul menționat cantități de hâr tie lâ casieria generală a județului Ilfov în termen de 3 Jile de la'comunicarea ce i se va face de acestă direcțiune âră cil recipisa acelei casierii se va presența pen tru a primi prin cântărire espusa cuanti- tate de hârtie. 3. In cas când adjudecătorui nu va n următor, garanția depusă va rămâne în fo- losul Statului, fără dă dtinsulsă pâtă â’ vea vre-uă pretențiune, nicP'a intenta p'fo- ces Statului nici a invoca vr’o protecțiu ne străină. No. 666 1877,-Aprilie 1.1,.Ț MINISTERUL DE FINANCE. Direcția generală a vămilor și coutri bnțiunilor indirecte* La Biuroal vamal din Bucurescl, gara Filaret, se va ține licitațiune. în Jioa de 28 Aprilie curent, ora 11 de diminâță pentru, vânjerea a 357 ^.chilograme. pr^f de pușcă și 6 ²⁰⁰/₁₀oo chilograme unt-de- lemn ce s’a confiscat. No. 9463. [877, Aprilie. 1 . 'asieriu generala a districtului liiov. Se publică pentru a treia âră, ca în ^iOa de 25 ale curentei, se va ține licitațe în locul acestei casierii pentru închirierea a două perechi case ambele ambele într’o curte din strada Sf. Constandin No. 9 colârea verde, averea a D-lul 0. Pega, sub condițiunile din publicațiunea No. 1944, înserată în Monitorul oficial No. 54. No. 3140. 1877, Aprilie 16. Casieria generală de Gorj. După asigurarea dată de primarul Ben- gescl, cu reportul 105, din 1877, recepisa liberată de acestă casierie, sub No. 3484, lin De embre 1875, pe suma de lei 9 cost de registre pe 1876, fiind perdută, se publică spre generala cunoscință, că ori când se va găsi, se va considera ca o chărtie albă. No. 2736. 1877, Aprilie 14. MINISTERUL DE RESBEL Divrsionul de pompieri. ' u ondre se râgă tâte autoritățile atât civile cât și militare a ordona urmărirea prinderea și aducerea la corp a soldatului Călin Nicâ. Sol latul Călin Nica, diu comuna Tu- nari, plasa Dâmbovița, districtul Ilfov, ale cărei semnalimente sunt: talia 1 metru, 620 milimetre, fața smâdă, fruntea mare, ochii galbeni, nasul, gura bărbia potrivite, părul sprâncenile castanii, îmbrăcat cu o pereche pantaloni buni, una tunică, și un capei bonet. No; 2746 1877, Aprilie 16. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUC- ȚIUNEI PUBLICE. "'Direcția generală a teatrelor. Pentru închirierea bufetelor din localul teatrului cel mare, pe termen de trei ani, începători de la 1 Octombre 1877, până la 1 Octombre 1880, fiind a se ține licitație în cancelaria direcțiunel teatrelor, în ^ioa de 18 Mai 1877, și dupe condițiunile mal jo,s înserate. Se publică despre acâsta, spre cunos- cința generală și se previne toți amatorii c,e vor voi a. lua aceste bufete în întreprin- dere, spre a se presenta în arătata (ji, 'a orele 12, la cancelaria direcțiunel, cu ga- ranții în regulă spre a putea concura. No. 52. ₜ 1877, Aprilie 8. Condițiuni pentru întreprinderea bufetelor din teatfuLcel măre.. Art. 1 Bufetele îu număr de trei, din lo- calul teatrului, se dau în «sploatarep ter- T0RUL 0F1C1 AL ROMANII men de trei ani, incepetorl de la 1 Uctom- bre 1877, până la 1 Octombre 1880. Art. 2. Prețul ce va resulta la licitație, se va răspunde jumătate la facerea contrac- tului, âră jumătate la 1 Ianuarie, și ratele semestriale viitâre, la 1 Octombre și 1 Ia- nuarie al fie-căruia an. Art. 3. Antreprenorul luând bufetele în primire va fi oblig t a le ține în cea mal bună stare și curățenie, decorând eât se va putea mal bine cu objectele sâle mesele ce conțin articolele de consumație, a ținea parchetele tot-d’a-uua cernite, a repara, în- treține și ale preda tâte în bună stare la espirarea contractului după inventarul cu care le va primi. Art. 4. Serviciul bufetelor seva esecuta prin servitori curat îmbrăcațl, specialmen- te cel din primul etaj vor fi în costume de gală, âră conduita va fi ast-fel îu cât să nu aducă nemulțămirî publicului. Art. 5. Antreprenorul va avea îngrijire de a priveghea să nu se fumese în bufetul din rangul ântâiti, fumarea fiind permisă numai în bufetul de jos și îa cel de sus, ale căror uși vor sta tot-d’a-una închise pentru ca fumul să nu pătrundă în sala spectacolului. Art. 6. Antreprenorul va avea în abon- dență și de prima calitate la disposiția publicului, tot felul de consumațiuni pre- cum: limonade, ponciurl, ciaiuri, choco- lade, înghețate, cafele, fructe, glasele, bom- bâne, patiserii, dulcețuri, âră serviciurile necesarii, precum: cescl, pahare, lingurițe, butelii vor fi de calitate fină. Art. 7. Tâte mobilele ce sunt în servi- ciul bufetelor, antreprenorul este dâtor ale ține curate și ale înapoia la timpul prevă- zut la art...îmbrăcate din nou cu stofe dentice cu acele ce esistă Ia facerea con- tractului, dupe inventariti ce va face la in- trarea sa în stăpânire. Art. 8. Bufetele vor fi deschise cu uă ju- mătate oră înainte de începerea tutulsr spectacolelor până la finele fie-cărel repre- sentațiunl când v îngriji a stinge iampele bine, spre a evita pericolul de incenditi. Art. 9. Uă tarifă de prețurile tutulor ar- ticolelor de consumaținne sub semnătura direcțiunel generale a teatrelor, se va afi- ge în fie-care bufet, spre cunoscința con- sumatorilor. Art 10. Ori și ce stricăciune se va ob- serva ocasionată de public sati de servi- tori, antreprenorul va fi dâtor ca în termen de 24 ore să o repare cu cheltuâlă sa. Art. 11. Ușile de comunicare din dosul teatrului nu vor fi deschise de cât cu ju- mătate oră dupe începerea spectacolului, până atunci intrarea va fi pe din facia in- trărel principale. Art 12. La seratele representațiunelor române, luminatul și încălzitul fiind în sarcina municipalitățel, antreprenorul va contribui la cheltuiala acâsta numai în se- rile celor alte spectacole. 16^ irt. 13. Antreprenorul are lacunatea sa sub închiriese la alte persâne bufetele cele mici de la galerie și parter, pe răspun- derea sa. Art. 14. Neîndeplinirea din partea an- treprenorului a condițiunilor stipulate mal sus, dă dreptul direcțiunel generale a tea- trelor, de a resilia fără judecată contrac- tul de faciă și a se despăgubi din garan- ția sa de ori ce deficit ar resulta la o a doua licitație. Art. 15. Pentru îndeplinirea condițiilor de mal sus, antreprenorul va depune nă garanție în numerar sati efecte d’ale Sta- tului în valâre de lei 3,000, care vor sta în păstrarea direcției generale a teatrelor până la espirarea contractului. Art. 16. Concurenți! nu vor fi admiși la licitație de cât dupe ce vor de] une uă ga- ranție provisorie în valâre de lei 1,000 numerar sati efecte d’ale Statului, care nu se va putea retrage de cât dupe facerea contractului și a depune garanții definitive. (3-2.) Administrația domenielor și padurnor Statului. Vădând că din erâre s’a publicat priu foile Monitorului oficial, numeri le 53, 63 70, 72 și 82, adoua sfâră de moșie numită Malamucu din județul Prahova, în întin- dere de 300 pogâne arătură, având uă căș- ciâră de gard, evaluată cu lei 18,370; ad ministrațiunea publică spre generala cu- nosciință, că acâstă moșie nu se mal vin- de în dioa de 17 Maiii viitor. No. 10,925. 1877, Aprilie 18. (3-3) ANUNCIURI JUDICIARE LICITAȚIUNE Tribnnalnl Ilfov, secția III. D. Igoatz DavidovicI, prin advocat D C. N. Berescu, domiciliat suburbia St. Ge^rge-Vechiu, calea Moșilor, No. 13, în basa formulei esecutorie pusă pe actul de ipotecă legalisat de acest tribunal, la No. 593 din 1874, a cerut punerea în vândâre a caselor cu locul lor din comuna Bucu rescl, suburbia Olteni, strada Dudesci. No- 6, averea D-lul G. Hagiopolu, de profesie liberă, domiciliat în aceste case. Aceste case sunt de zid, compuse din 6 camere, antre, galerie de geamuri, sală și bucătărie cu pivniță, învelite cu șin- drilă, grădină cu pomi roditori, curtea împrejmuită; se învecinesce cu proprie- tatea D-lul Ilristescu, cu a fraților Hagio- polu cu a D-lul C. Bolintinânu, și în fa- ciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal afiă altă împrejurare, •NT .pu (2 Maifi) i | se va urma în pretori' acestui tribunal oreît 11 >n dioa de 14 Maiu viitor, la 11 ore de I iceia cari iCo dâră cunoscut in generai, că a- îâstă licitație se va urma în pretoriul ace- în dioa de 14 Maiu viitor, .. stul tribunal, în dioa de 17 August 1877, dimineță. ,'Șnd îu vedere că toți acel car. la 11 ore diminâță, având îu vedere că, ar pretinde vre un drept de propietate, u- toți acel cart ar pretinde verl-un drept de proprietate , usufruct, servitute , chirie, irivilegifi, ipotecă sau verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se arete a tribunal, înainte de dioa fixată pentru citațiune, spre a ’șl arăta pretențiunile căci în cas contrarii!, verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera No. 5 032 1877; Aprilie 15. D na Bălcș- Târuovenu, de profesie lenajeră, domiciliată suburbia Vlădici strada Libertății, No. 10, în basa formulei seentorie pusă pe decisiunea onor, cui “ e apel, secția I, din Focșani, No. 88 din 875 a cerut punerea în vândâre cu lici tație a caselor cu locul lor din comuna Bucurescl. ssburbia UdricanI. strada Vin- tilă. No. 5. averea D-lul Ștefan Roteseu pensionar, domiciliat în aceste case. Aceste case sunt de zid compuse îo tal din 9 camere, antre cu galerie, d«- mdinte pentru servi'orl. învelite cu fer, ajd și șopron tot de zid. curtea împre' rită; se iuvecinesce cu D. Teodoresci sufruct, servitute, chirie privilegiu, ipotr • să -- arate că sati veri ce alt drept asupra imobilului în la tribhhal înainte de la 10 ore de diminâță, a»dud în vedere că trei camere cuhnie cu p miță, îuvelite^și antre, învelite cu fer; se îuvecinesse cu toți aceia cari ar pretinde veri-un drept cetinii a, uă magasie;¹ pi r i, proprietatea D-lul Em. Lahovari cu- a le proprietate,, usufruct, servitute dh” având și viță, curtea împrejmuitÂ;-se în've- v-lui Ghiță'Penciu și în faciă cu strada privilegiu, ipotecă sâu veri-ce al dre'pt cineșce cu I). G. Precupeții, cu D. bsef menționată asupra'imobilelor în cestiune. să se arate Degenu, cu uă proprietate necunoscută și Asupra acestui imobil' nu se mâlmlli la tribunal înainte de diua fixată pentru in faciă cu strada menționată. alță împrejurare. licitațiune, spre a ș arăta pretențiunile; Asupra acestui imobil nu semit află m deră Cunoscut în general că a^ căci în cas contrariu verl-ce cereri se vor iltă împrejurare. u eâst- 1 țiune se va urma în’pretoriiil ivi, nu se vor mai considera; Se face dâr cunoscut că, aedstă licitație' cestul tribunal, în ^Lioa de 31 August 1877, ] No. 5 220. 1877, Aprilie; 16 1877’,'' Apri lie**l 6*'; 'OBOL OFICIAL ROMÂNIE ae (irânarn, ci arin Măc.elarnși custr da menționată. Asupra acest’ imobil nu se află altă împrejurare Sa face cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, îu dioa de 15 Iunie 1877, la 11 ore diminâța, având în vedere că , oțl aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate usufruct, servitute, chirie, privilegia, ipotecă safi vert-ce alt drept asupra imobilului în chestiune, să se ara- te la tribunal înainte de dioa fixată pentru : licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile , căci, în cas contrarifi, verl-ee cereri se vor ivi nu se vor mal considera No. 5,256. 1877, Aprilie 16. - D. perceptor al colori de Negru, prin adresa No. 233, din 1876, în basa jurna- lului onor, consilifi de miniștri. No. 9 a cerut punerea în vândâre cu licitație a ca- selor cu locul lor din comuna Bucuresci, suburbea Câușl-Radu. strada Gropile, ave- re' D-lul Lixandru Vasile, de profesiune liberă domiciliat chiar în ele. Aceste case se compune din uă cameră, cu tindă și locul lor, se î iveeinesee cu D. I. G. Haizatu, eu Ion Stoica, și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împregiurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câslă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, în dioa de 11 Iunie 1877, lă ort le 11 diminâța, având în vedere că toți ictl cari ar pretinde vre un drept de propiietate, usufruct, servitute, chirie, privi legifi, ipotecă safi veri-ce alt drept a- supr i imobilului în cestiune, să se' pre- sinte la tribunal, mai înainte de dioa fixată pentru licitațiune căci în urmă, veri ee ce- reri se v< r ivi, nu li se vor mal considera. N) 5,265. 1877, Aprilie 16. D. perceptor al colârel de Verde, prin adresa No. 263 , din 1874, și în basa jur- nalului onor, consilifi de miniștri, No. 6, a cerut punerea în vândâre cn licitație a caselor cu locul lor, din comuna Bucuresci, suburbea Spirea-Nouă, strada Crajovel, No. 202, avere D-lul Pavel Christescu, comer- ciant, domiciliat chiar în ele. Aceste case sunt de zid, cu 2 odăi și bucătărie, cu sală, având și vie lucrătâre cu pomi, se învecinesce cu proprietatea D-luî Nicolae Bălan, cu a Driul Panaiot Iordan și'cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află altă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în dioa H IQQie 1877, la 11 ore de diminâță, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct, servitute chirie, privilegii, ipotecă safi veri-ce alt drept —D. perceptor 1 colorel de Negru, c i a .resa No. 475 din 1876, în basa jurnalu- I onor, consilii! de miniștri, cu No. 9, a cerut punerea în vândâre cu licitație, a viei din comuna Bucuresci, suburbia Delea- Nouă, atrada Panteleimon, averea D-luT Nicolae Alecse, d< profesie liberă, domi- ciliat la acostă vie. Acâstă vie este ca la 12 pogâne, se în- ᵣ vecinosce cu David Costea, și cn strada Panteleimon. Asupra acestui imobil un se mal află nici uă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a costă N tație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în dioa de 11 Iunie 1877 la 11 ore diminâța, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legifi, hipotecă saă orl-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte de 4ioa fixată pentru lici- tațiune, spre a’șl arăta pretențiunile; căci, în cas contrarie orî-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No 5 238. 1877, Aprilie 16. D. perceptor al colori de Negru, prin adresa No. 473, din 1876, în basa jurna- lului onor, consilifi de miniștri, No. 9, a cerut punerea în vândâre cu licitație a ca- selor cu locul lor, din comuna Bucuresci, suburbea Delea-Nouă, strada Mihai-Bravu, No., 121, averea D-luî Hagi Simiou Pân- dele, de profesie liberă, domiciliat în ace- ste case. Aceste case se compune din 3 camere, uă magasie și vie, se învecinesce cu An- drei Veluda, cu Apostol Teodor, și în fa- clă eu strada menționată. . Asupra acestui imobil nu se mai află aită împrejurare. Se face, dâră cunoscut în generabcă a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- cestul tribunal, în dioa de 15 Iunie 1877, la 11 ore dimineața, având în vedere că toți acel cari ar pretinde vre-un drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie privi- 1 giă, hipotecă sau orl-ce alt drept asu- pra imobilului în cestiune, să se arate la tribunal înainte, de cjioa fixată pentru lici- tațiun spre a’șl arăta pretențiunile ; căci tn cas contrarifi, orl-ce ceror! se vor ivi, nu se vor mai considera. Np. 5 217. 1877, Aprilie 16. D. perceptor al colori de Verde, prin adresa Np. 114, din 1876, în basa jurnalu- lui onor, consiliu de miniștri No. 17 a ce- rut punerea în vândâre cu licitație a case- lor cu locul lor din comuna Bucuresci, su burbea Spirea-Nouă, strada Crajovel No. 267, averea D-lul Vasile Dumitru, de pro- fesie liberă domiciliat în aceste case. Aceste case sunt du zid, în paentă, cu prăvălie, și 2 camere, învelite cu tinichea, curtea împrejmuită, seînvecineste cu Nico- asupra imobilelor în cestiune, să se rate la tribunal, înainte de (jioa fix-A ᵣ„ntru licitațiune, spre a ’sl arăta pretențiunile căci, în cas contrar veri-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 5,274. 1877, Aprilie IC Tribunalul oe Argeș. Prin jurnalul dresat de complectul ace- stui tribunal, în dioa de 27 Ianuarie 1877 sub No. 548, s’a decis a se arenda cu li- citație publică în pretoriul acestui tribu- nal, în $ioa de 22 Aprilie curent, pe ter- men de trei ani, cu începere de la 23 Apri- lie 1877. până la 23 Aprilie 1880, urmă- Gîrea avere imobilă a casei defunctului Bucur Nicolau, dupe cererea D-lul lân Băl- tescu, epitropnl ijisel case și cu condițiu- nile arătate mai jos: Descrierea imobilelor. 1. Moșia Cepari, din comuna Cepari, pllasaTopologul, districtul Argeș, în sumă de 300 stânjeni, pe care se află clădite uă pereche case, pătul și graj, uă mâră ci două perechi pietre, ogrăzi cu pruni și pădure pentiu jir. 2. Moșia Bocănita, din comuna Sălătru- cu, plasa Lovisci, districtul Argeș. 3. Cinci și jumătate pogâne loc de ară- tură și islas și uă ogradă de pruni situate în cătunul Morăsci, comuna Șuiei. Condițiunile arenduirei. 1. Arenda ce va resulta la lieitaț’ a se vi răspunde în două câsciurî, jumătate la 1 Martie și jumătate la 1 Septembre al fie- cărui an. 2. D. arendaș este obligat ca peste suma arendel, să plătâscă și tâte dările fiscale, județiene și comunale 3. D. arendaș va îngriji de ogrădl, pă- dure și tâte ecaretele aflate în proprietate și ale preda la espirarea termenului tot ast-fel nrecum le va primi dupe inventar ce se va forma la intrarea D-sâle în esplo atarea moșiei. 4. D. arendaș însă sp folosi în esplo atarea proprietățel de a lua lemne necesa ril pentru casa moșiei, fiertul primelor și altele ce va aparține în esploatarea pro- prietăți. Pentru proprietatea Bocănita din comu na Sălătrucu. 1. D. arendaș va fi dator ca arenda anu- ală a acestei proprietăți ce se arendâsă to pe termen de trei ani, suma arenei ce va resulta la licitație, va fi dator a uă res- punde în d mă câșturl și tot la termenele prevădute mal sus : 2. D. arendaș însă, nu va avea dre] t asu pra șetrelor le târg și a cârciumi din acâ- stă proprietate ce se face peste an, de âre ce nu aparține acest drept al minârel. 3. D. arendaș va întreține biserica aflată pe acâstă proprietate, plătind preotu eu Hi^ITOkllT nVl. iai AI dui și casa destinată. 4. D. arendaș va respectă 2 pogâne loc în proprietate pentru întreținerea mino- relul espus de donatore. 5. D. arendaș va întreține 4 călugărițe ce sunt în schit, tdte aceste conform tes- tamentului lăsat de cuviâsa Singlitichiea monahia Balotesa, îngrijind tot-de^uăda J‘ țâle obj ¹ ele ce i se va entariă. L D. arendaș peste arend; la licitație, va fi dator a respunde și tdte ’^’-ile fiscale, "’^ețene ș: "^munale ’entru acel' și jumî 3 pogâ de arătură etc. moșie se mal găsesc construite următârele: vândută spre despăgubirea'D'-îuT Grigore L’ă casă cu 3 camere, sala la mijloc și Fărcășanu din Carac al, de creanța coprin ihnie cu un pavilion în faciă. de osebit' să'în actu ipotecar legalisat de acest tri pivniță de piatră zidită, âră camerile de bunal la No. 27 din 1872, ce ârtă' for >rd oardosite cu scânduri, alte 2 camer" mula esocutorL imbbi'Iu eare se comp'u i saiu la mijloc pentru servitori, și uă ne jumătate proprietatea D-luî I. N. Co hnie tot de gard cu scânduri pe.jos, uă mănânu. ce o are îu hotarul comuni Berin- ; pivniță de bârght. cu porumbar de nuele deitL Vechili plasa? Ș rbănesci; jiidbțul cu osebit d’asupra, uă altă casă cu două odăi, sală Olt cu tdte trupurile el, ale căril vecină- mijloc cu pământ pe jos, fără gâmuri și tățî sunt: la răsărit cu moșia D-liil M; va resulta urciuvele la ferestre, un porumbar de Plopianu, la mâ$ă-$i cu'moșia defuncta ide și tdte rd forY.t fcî un șopron de gard lui 0. Plopianu, până în ape JiuluLși de aă d sc ndufl de fag (uluci), uă' âci înainte se învecinesce cu moșia D-lul o păsări, d’asupra ldn Vicșorânu ce o are de lă Di Chiria lor c:iij..'uă..Gț asă' u două odăi Deconescu, la apus trece apa Oltului și se învecinesce cu'moșir Sto'en’esă între dânsele, în fundal'săli o pivni-i de zid pentru bivoli; j&ag sil de nuele li- în supra faciă pămâ tuluî de petră di-l pite cu pământ. învelite cu șiU două' p« bârghil pe jos ne'pardosit., alături uă ma- tor încăperi împrejmuită cu uluci: s’att - ii n ' ' . ' . a . - V . * .-i V . irt o i n m r i» in J Ât ~ . . .1 . fi .. - r *.. 1. D.jarendaș să fie dat alarenda ce va resulta să uă plătâscă ... două câșlurî rețl de gard, fără gâmurl și cercevele jumătate la 1 Martiu, și jumătate la 1 Sep- ferestre, tâte aceste clădiri ne împrej- tembre. . muite, ruinate și învelite cu zdremițe do 2. Peste arendă D. arendaș va plăti că- g vechiti. re comună pe fie pare an lei 246 bani 64 Inapoea acestora un han (cârcirmă), ne- lespăgubirea clăci și a 'mei i! cuit de nimenea, ruinat cu uă odae mi- jim u;Jui ă legea, rurală. lângă dânsa, în dreptă uă odăie mar' 3. _. ar___jș ya îngriji de bina.elo a- late pe acâstă proprietate ca la înplințrea ț ______ᵣ. . ____ ᵣ_____________ ᵣ______... .ermenuluî să le lase tot ast-fel precum le <..tă, c. : o. i c’ conștrrite, de •a primi după i-«b;»ul inventaria. ce se j j ..... . vă forma deepitropl. ■ sie tot de bA / • iiapoea b mulul u , pus din noii în’ vândâre bu deficit în odăiță, cnre conduce în podu'hanului socotâlă primului idjiidecător, fiind ' i Acâstă licitațiune nnhUr.s n-o ierala cunoscință, că c< cari vo- voi șt 3 presinte. în pretor... a -r No. 9 ). Tribunalul 1 La Augus ,18.77,.Aprii '14. ....iova, so,‘ia l. 877, ora 10 sală cons ;ruită pe 8 furci de lemn, c i - ------, ₒ —... -- sțiune și din împrejurări legale s’-atî jurnat efectuarea presantei licitații pentru 4ioa de 1'3 "Maifi 1877 ora 10 dim: conform jurnalului No. 1,406 Se. publică dar acâsta spre generală cii- ă ‘ î licitațiunea se v toriul acestui tribunal, în n jr iar, din comuna Berindel, n’a ur ir cu, a dep" - în termen pras- precrui cu cane i lajicitațiune ținu- duieqoica zaiog caire btaj ouie;. i no. 15, fila 777. 3. I. M. Omănâanu, jumătate proprie- atea Berindel Vechiu din acest distric cu lisat la Nd. 27'din 1872, dupti' adrâsa No 13 din 6 Iulie 1872. ' 20 ? ;ilie 2 Mal 1877 MONITORUL OFICIAL A wMAN! S 26c . Idem, proprietate: Berindel Vechii, cu idte trupurile din județu Oltu, plasi er ănescl, ipoteca către Stai, pentru Tu- dor Pa vlovicT, cel care ajj luat cu arendă prc-- ~ietatea Statului, numită Obârșa, pe periodu anilor 1873 până la 1878, act le- gali sat la No. 24 din 1872. 1877, Aprile 6. . Prin jurnalul dresat de compectu a- cestuî tribunal No. 852, s’aă dispus a se preschimba termenu de 18 Martie, și s’aă defipt (Jioa de 16 August 1877, ora 10 di- minâță. pentru vâmjârea prin licitație, una prăvălie cu loc și situată în strada Lips canldin orașul Slatina, pe care debitoru o‘ are cumpărată de ,4a Păun Costan- din și care sa învecinesce la râșăritcu Ion Pbborân, și la apus cu prăvălia Șre- posatuluî Ilie Mihail Rață, âră lungimea ; .-sțcuiin fadă Lipscani, șl pânăîu curtea biserici Sf. Treime, avere proprie a debitorului decedat Niță’Ion Ji anupal căriLepitropil este Anica, socia sa din acest oraș Slatina, și se vinde spre despăgubirea D4ul Gheorghe lonescu, de suma rănilor: ce se indritue cu act ipote- car legalisat de acest tribunal la No. 38 dir 1875;uînvestit cu titlu esecutorifl. x.. .Se publică dâră acesta spre generala Cunoscință a amatorilor ce vor voi să’cum- pere espusul imobil, că licitațiunea se va ține în pretoriul acestui tribunal, în (Jioa ie mal sus unde și când amatori, să se greși;"a covor.-a. Tot-uă-dată se'somâsă ca toți aceia cari prbtinde er-un drept de proprietate, usufruet, servitute, chirie, privilegii!, ipo- tecă safl ver-ce alt drept din cele prescrise la art. 506, din procedura civilă, să se pre- acest tribunal, mal ’nainte de dioa li’citațiunei, spre a’șl arăta pretențiunile ce'vor fi având; căci, în urmă ori ce cereri se vor mal ivi, nu li se vor mal considera. „ ă că după căutările fă- cu te Registrelor dc> popriri, pe numele de- I (decedat) Niță Ion Jianu, s’aă găsit următârele sarcini: ■ 1 Imanul 1872, Niță Ion Jianu, o pră- Pe temeiul sentințelor definitive No. 201 din 1874, și a onor, curți de apel, secția II, No. 41 din 1876, am onâre a vâ ruga să bine voițl a disposa înființarea de sec- festru, pe suma de lei noul 1038, bani 27 aflațl în casa de depunere, din acel trimiși pe lângă adresa onor, ministru al lucrări- lor publice, No. 3067 din 1874 și care sumă pe jumătate privind pe D. lulius Mihelson, conform închieri acestii onor, secțiune, No. 686 din 27 Martie, care a- cesta fiind condamnat a plăti defendorilor mei, pe jumătate diu suma de 4934, din 1876, în virtutea decisiunilor onor, curți de apel secția Iii, No. 13 din 1876, către vălie cu'lociil ei din acest oraș, cauțiu- , ,. ne pentru înființarea secfestruluî ce aii ce- j debitorele meii Salesschi, și pentru ca va- rnt a se aplica pe- averea mobilă a lui 0. i ^rea totală după acel mandat, No. 2962 , lui președinte lo- 1874, aii fost destinații pentru achita- i rea secfestruluî meu de âre-ce nu s'a adus uicl uă contestație de Mihelsou, âr Sales- cal No. 7,035 din 1872 2. In anul 1873,.' Niță Ion J.anu, una. . . pereche case cu locul lor din Slatina, i- s . ¹ sumă nu are a primi de la onor, potecă către sub locotenentu Teodor Ma- ministru, vă rog cu respect a se seefestra noles iu pentru suma de lei noi 1,200, atâstă sumă în puterea menționatelor de- • • z molun! a Fiat A In rlrxnnT rfcHegalisat-.iă.No. 2O'din 1873'. 3. In anul 1875. Jianul ipotecă prăvă- ia din acest oraș, ce uă are cumpărată de cisiunl aflate în dosar D., Tomescu. a Păun Costaudin, către creditoru Goor- j Tribunalul Ilfov, secția II corecțională | ic 3 lonescu pentru su No. 6/4652' a-de lei 2,234. 1877, Aprilie 5. D. Dau Stroe, din comuna Obedeul, e»te ' chemat la acest tribunal, în (Jioa de 26 I Aprilie 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul peu CITAȚIUNI fribvnalul Ilfov, secția II civilă. D-na Leanca Tudor, prin petiția reg la No. 1,817 din 1877, arătă că sociul său Tudor lancu Golea, părăsind domiciliul conjugal s’a făcut nevăzut încă din anul 1864, lăsâud'uă cu 2 copil mici, și cere ca să fie devorțată de numitul; In conse- cința dar se publică ca, în (Jioa de 16 Iu- nie 1877, ora 11 a. m. să se presinte la acest tribunal Țudor lancu Golea, spre în- fățișare cu reclamanta, căci în cas contra- riu se va resolva afacerea în lipsă, con- form art. 148 proc. civile, acesta se con- stată din cert, p, cap No. 6,713 din 1877. No. 4,117. 1877, Aprilie 17. Președintele tribunalului Ilfov,;sec. III D. lulius Mihelson, al cărui domiciliu este necunoscut, sa citâsă prin acâsta ca în (Jioa de 26 Aprilie 1877, să se presinte la acest tribunal, spre înfățișare în procesu cu D. 0. Tomescu, pentru poprire, căci, ladincontra. se va resolva procesul în lipsă, conform legei. No. 5,325. 1877, Aprilie 19. Petițiunea D-lui 0. Tomeseu, adresată D-lui , președinte al tribunalului Ilfov, secția 1LI. Domnule președinte, tru furt; ivând îu vedere că de nu va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 7 704. 1877 Martie 2. Costache Banu, cu domiciliul necu- noscut, este chemat la ac st tribunal, în ejioa de 3 Maiu 1877 la orele 11 dimiuâ ța , spre a se ce-ceta ca prevenit în procc sul pentru cal; având în vedere că, de ni va fi următor, se va judeca în lipsă. No. 11,362. 1877, Aprilie 16. Ion Pâmă. cu domiciliul necunoscut este chemat la acest tribunal, în (jioa dr 30 Aprilie 1877, orele 11 dimiuâța, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru furt; având în vedere că , de nu va fi ur- mător, se va judeca în lipsă. No. 13,354. 1877, Aprilie 15. — Costache Bălăcianu cu domiciliul necunoscut, este chemat la acest tribunal îu (Jioa de 25 Maiii 1877, la 11 ore de di minâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru furt; având în vedere că, de nu va fi următor, se va judeca în lipsă No. 11.096. 1877, Apilire 14. — Manea Tudor cu domiciliul necu- noscut, este chemat la acest tribunal, în dioa de 26 Maiu 1877, la ore! 11 dimi nâța, spre a se cerceta ca prevenit în pro- cesul pentru furt; având învedere că, de nu va fi următor . se va judeca în lipsă. No. 11 106. 1877, Aprilie 14. — D-lor losef Doue, isprăvnicelu și Done Hristescu, arendașul moșiei Popesci, din comuna Săftica. cu d 'miciliurile ne- cunoscute, sunt chemați la acest tribunal, în (Jioa de 26 Maifl 1877, la orele 11 di minâța, spre a se cerceta ca prevenițl în procesul pentru bătae; având în vedere că, de nu vor fi următori, se vor judeca în lipsă. No. 11,123. 1877, Aprilie 14. — D. Niță George și DrăghicI, servi- tor, cu domiciliurile necunoscute, sunt che- mați la acest tribunal, în dioa de 26 Maifl 1877, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenițl în procesul pentru a busurl; având în vedere că, de nu vor fi ur- mători, se vor judeca în lipsă. No. 11,133. 1877, Aprile 14 — D. Nae Audronescu și Anica Simi’ on, cu domiciliurile necunoscute, sunt chemați la acest tribunal, în (Jioa de 27 Maiu 1877, la orele 11 de diminâță, spre a se cerceta ca prevenițl îu procesul pen- tru violare de domiciliu; avend în vedere că , de nu vor fi următori, se vor judeca îu lipsă. No. 11,179. 1877, Aprilie 14. D. Solomon Rădulescu, cu dornici- 263 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE’ 20 Aprilie (2 Maifi)1877 - il necunoscut este chemat la acest tri- bunal, în dioa de 28 Maifi 1877, la 11 ore de diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; avend în vedere de nu va următor, se va judeca în lipsă No. 11 ,o? 1677, Aprilie 14. O. Petre Stan servitor, cu domici- liul necunoscut, este chemat la acest tri- bunal. în dioa de 31 Maifi 1877 la orele 11 diminâță, spre a se cerceta ca prevenit în procesul pentru bătae; avend în vedere ca, de nu va fi următor , se va judeca în lipsă. No. 11,310. 1877, Aprilie 15. Tribunalul de Ismail. D< Solomon Șapira, cu domiciliul în A- ustria la Sucâva, prin acâsta este citat, conform art. 219 și 220 din codul civil, a se presenta înaintea acestui tribunal, în persână, în dioa de 17 Maifi viitor, la 10 ore diminâță, cu ori-ce acte safi dovedi va fi posedând, când urmâsă a i se da consi- 1 urile necesarii în procesul intentat con- tră! de socia sa Sofia Șapira, născută Grutchy, pentru divorț, după cum se pre- vede din copie după procesul-verbal dre- sat de D. președinte al acestui tribunal al căruia text este următorul : Anul 1876 luna Decembre 9, înaintea tribunalului presentându-se astă-dl tn per ână D-na Sofia Șapira, cu presenta cere- re de a se devorța de sociul el Solomon Șapira. Reclamanta declarând că nu cundsce limba română, prin D. translator al tribu- alulul și susținu cererea pentru motiv că sociul el nu’I procură alimente necesare pentru esistență, o maltratâsă în continuă i că nici posedă vre’un domicilia stabil, ăsând'o prin case străine. In conformita- tea art. 219 din codul civil, ’I am făcut ob servațiunile cuvenite, însă reclamanta a persistat în cererea sa de divorț, susținând că are marturl cu care să probase cele a- rătate. Noi, în vederea acestora parafăm cererea și ordonăm înfățișarea părților pentru (jioa de 4 Februarie, comunicându- se pârâtului și copie după acest proces- verbal, âră în ceea ce privesce autorisația le a părăsi domiciliul bărbatului el și de sta la părinții sfii se pune în deliberarea complectului, pentrudioa de mâine; cunos- când că în cas contrariu, se va procede conform legel. No. 4 511. 1877, Aprilie 1. Tribunalul de Busfiîi. D. Gheorghe Gencu, din comuna isil, se citâsă ca, în dioa de 25 Aprilie 1877 orele 10 de diminâță, să se presinte îna- intea acestui tribunal, spre înfățișare în procesul în care se înculpă pentru bătae: cunoscând că, nefiiind consecin' termen, se pronunța sentința în lipsă. No 1648 1877 Martie 23. Tribunalul Prahova secția II. ■D. Ion Marin, din comuna Coslegi, este citat ca, în ^ioade 27 Aprilie 1877, la ora 10 diminâță, să se presinte la acest tribu- nal , spre a se cerceta ca inculpat, nefiind următor, se va judeca în lipsă. No. 7 940. 1877 Martie 30. Tribunalul de Argeș. D. Năstase Popescu, cismar, diri comu- na Pitesci, plasa Pitesci,'districtul Argeș, se citâsă ca, la 28 Aprilie' 1877, la orele 10 de diminâță. să vie la acest tribunal, a se înfățișa în procesul în care se inculpă | pentru bătae; cunoscând că, nefiiind urmă tor, se va cerceta procesul în lipsă, con- form art. 182 pr. penală. No. 26,073. 1877, Aprilie 1. D. lancu Lazăr, istrailit, servitor la Apostol Alexandrescu, d n comuna Pitesci, plasa Pitesci, districtul Argeș, se citâsă ca, la 26 M»l viitor, ora 10 de diminâță, să vie la acest tribunal, a se înfățișa în procesul în care se inculpă pentru insultă și bătae; cunoscând că ne fiiind următor, se va cerceta procesul în lipsă, conform art. 182 din pr. penală. No. 27,820. 1876, Noembre 22- Cu esecutarea acestui mano.at se insăr- cbieasă agentul puterei publice, care se va .conforma cu art. 99, 101 și 110 și urmă- i toril din « —----------- In temeiul sentinței acestui tribunal Cerem ca orl-ce depositar al forței pu- blice să dea adjutor, în cas de necesitate, spre esecutarea presentulul mandatt Dat în dioa 31 Decembre 1876, No. 4,425. la 4 Noembre 1875 , prin care condamn,ă- pe Dimitri Pleșescu Gagelescu, domici- liat în comuna Păngărați, la închisâre cp recțională, pe.termen de 6, luqLși uă 4i, pentru că a comis faptul de .abus de în- cradere și .înșelăciune. ,. Cerem ca orl-ce agent al forței, publice; să arestese și să conducă pe sus numitul, la temnița din Bisericani, comuna Pângă- rați. Mandăm și ordonăm directorului acelei închisori a primi și reține pe sus-numițiî la disul penitenciar pe, tot timpu’ - Noi procur rurel pe lângă acest tri- bunal; In basa art. 193 din codul de-procedură criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal, No. 953, pronunțată în audie ița de Ia 28 Oc- tombre, prin care condamnă pe Dumitru Siroe Stoichescu, în etate major.,do profe- siune plugar, fost domiciliat în comuna minat mai sus și calculat de la încarcera- re. când, la espirarea ’l va libera, - dâcă nu va fi deținuți pentru alte cause. Cerem ca orl-ce depositar al forței pu- blice să dea adjutor, în cas de necesitate, pentru esecutarea presentulul mandat. Dat la parchet, la 31 Maiti 1876. No. 2 643. DrăgoescT, âră acum dosit, la închisâre co- recțională pe termen de 1 an de dile, pentru I faptul de furt de obiecte prin efracțiune. Cerem ca ori ce agent al foțțel publice, să arestese și să conducă pe sus-numitul la temnița din districtul Doljiu. Noi primul-procuror. pe lângă ac.es,t tribunal; Ia basa art. 193 din codul de pr. crimi- nală; In temeiul sentinței acestui tribunal, fi deținut pentru alte cause. ' No. 349, pronunciată în audiențade la 20 Cerem ca orl-ce depositar al forței pu- Maiu 1876, prin care condamnă pe Gheor blice să dea ajutor, li cas de necesitate ghe Dumitru Prutânu, domiciliat îu comu pentru esecutarea presentulul mandat. na Borlesci, la închisâre corecțională pe Dat la parchet, la 24 Ianuarie 1877. termen de 3 luni, pentru că a comis faptul No. 200 de furt a unei epe după câmp. Mandăm și ordonam directorului acestei închisori" a primi și reține pe sus-numitul la disul penitenciar pe tot timpul deter- minat mal sus și calculat de la încarcera- re când la espirare ’l va libera, de nu va MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNII Parchetul tribunalului Vlașca Noi primul-procuror pe lâuga acest tri- ounai; Iu basa art. 193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței acestui tribunal, No. 1,017, pronunțată în audiența de la 23 Septembre 1876, prin care condamnă pe Năstase Vișan, îu etate major, de profesi- une muncitjr, cu domiciliul necunoscut, la închisâre corecțională, pe termen de 3 ani, pentru că a comis faptul de furt cu spar- gere, delict preveijut și penat de art. 308, 310 și 40 din codul penal. Cerem ca ori-ce agent al forței publice să arestese și să conducă pe sus-numitul la temnița de la Mărgineni. Mandăm și ordonăm directorului aces- tei închisori a primi și reține pe sus nu- mitul lă ijisul penitenciar, pe tot timpul determinat mai sus și calculat de la încar- cerare când, la espirare se va libera de nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori ce'depositar al forte! pu- blice să dea adjutor, la cas de necesitate, pentru esecutarea presantului mandat. Dat la 5 lanr’uarie 18,77. No. 40. PRETENȚIE NI DOTALE. Tribunalul Ilfov, secția II civilă. D-na Mar a C. MareovicT, prin petiția înregistrată la N o. 2,474, din 1877, a ce- rut, ca, în basa auțorisațiunel No. 3,524, din 1877, dată de D.;prim-președinte, se- pirațiunea sa patrimonială, compusă de 7,000 galbeni după fâea dotată legalisată de tribunalul Ilfov, secția III, la No. 122, din 1865, osibit de alțl 8,000 galbeni, a- vere parafernală, după cum probâsă actul de partagifi din 7 August 1872; învestit । cu formula esecutorie, pentru motiv că so- ci’ul D-sale Constantin MarcovicI este că- dut îu.grele datorii și aiât dota cât și cea altă avere^parâferhale’; în 'pei’col de;a so perde. Consecințe acestei cereri, se publică ca toți creditorii D-lul Constantin Marco- vicI, să se presinte la acest tribunal, în (jioa de 22 Iunie 1877, la orele 11 de di- minâță, spre înfăcișare cu reclamanta căci, în cas contrar, se va resolva afacerea în I lipsă, conform art. 148 din procedura ci- vilă. No. 4,122 1877, Aprilie 14. „Tribunalul de Olt. :>-nă Mari Gigărtu’- de profesiune me- najeră, di Slatina, prin suplica dată tri bunalului, a cerut. în basa autorisațiunel dată de D. președinte local, separațiunea ‘patrimoniilor sale din averea sociului sită Cerem ca ori ce agent al forței publice • și să conducă pe sus numitul la temnița ■din orașul Pâtră. Mandăm și ordonăm directorului aces- tei închisori a primi și reține pe sus-nu- mitul la 4isul penitenciar pe tot timpul determinat mal sus, și calculat de la in- carceiare când la espirare se va libera , dâcă nu va fi deținut pentru alte cause. Cerem ca ori-ce depositar al forței pu- blice să dea ajutor, în cas de necesitate, pentru esecutarea presentulul mandat. Dat la parchet, la 7 Septembre 1876. No. 4 671. Panqpețpr.'tribwnalitliil Dâmbovița. Noi primul-procuror pe lângă acest tribunal; In basa art. .193 din codul de procedură criminală; In temeiul sentinței,acestui, tribunal, sub No. 1,458, pronureiatăîn audiența de la 30 Octombre 1876, prin care condamnă pa Neculae Vlășcânh, în etate majoră, de profesiune muncitor, cu domiciliul necu- noscut, la închisâre corecțională pe termen de 3,luni, pentru că acomisfaptul de furt, Cerem ca ori-ce ageut al forței publice să arestese'și să conducă pe sus-numitul la temnița din Tflrgoviște F^Manlăm și ordonăm directorului acelei închisori a primi și reține pe numitul pe tot timpul determinat prin sus-citata de- cisiune, calculat din'ijioa când se va aras- eră la espirarea sus-^isului termen să’l liberesp, daca nu va fi. deținut pentru alte căușe! 'Cerem ca oj-ce'depositar al forței pu- blice șă dea ajutor, în cas de necesitate, spre esecuțiunea presentulul mandat. Dat la 21 Februarie, 1877 No. 48. Noi primul-procuror pe lângă acest tri- bunal; ”In basa"art. 1'93 din codul de. procedură In temeiul sentinței acestuî tribunal, No. 1,485, pronunciată în audiența de la 3 Noembrie 1876, prin care condamnă pe Nae Neculăescu, în etate majori, de profe- sie muncitori, fost domiciliat în TSrgo- viște, âră acum cu domiciliul necunoscut, la închisâre corecțională, pe termen de 3 luni pentru că a comis faptul de lovire. Cerem ca ori ce agent al forței publice să arestese și să conducă pe sus-numitul la .temnița din orașul Târgoviscea. Mandăm i ordonăm directorelui acelei închisori, a primi și reține pe numitul la (Jisul penitenciar, pe tot timpul determi- nat mal sus și calculat de la încarcerare când, la espirare ’l va libera, de nu fi de- ținut pentru alte cause Cerem de la toți depositaril puterel pu- blice de a da adjutor, în cas de trebuință, ■entru esecutarea presentulul mandat. Dat lă 21 Februariel'1877.'- Nd:'49. țj 2635 Toma Gigărtu, domiciliat în orașul Slati- na, de profesiune proprietar și advocat că- sătorit, constatate prin actul dotai cu da ta din 27 Octombre 1872, legalisat de a- cest tribunal, la No...., pentru motiv ca soclul săfl prin întâmplări nenorocite ă căijut în grele datorii, în cât averea sa do tală este ajunsă a se deteriora din causa acelor datorii, și căra avere dotală coprin- să în espusul act dotai este cea următâre: 1. Tâtă partea ce i se cuvine din succe- siunea averel numiților săi părinți, pre- cum și a fratelui el Costică, decedat, și care avere este în moșia Radomiresci, diu acest județ, moșia Robănesci, din județul RomanațI, casele cu locul lor din orașul Craiova, via de la DrăgășanI, județul Vâl- cea, precum și cele alte coprinse în in- ventarul format la deschiderea tutelei, ose- bit de bonurile rurale și obiecte ce mi s’a dat mie în contractul de căsătorie cu s ra numitei demâsele; 2. Din acâstă avere galbeni 300 să des- tină pentru trusoul demâselei Mari; 3. La cas când se va îupărți averea în- tre frați și în partea numitei demâsele va cădea vre uă sumă de bani, nu se vor ră- dica de cât prin dare de solvabilă garan- ție, eafl pentru cumpărătâre de acte imo- bile ; 4. Să fie bine înțeles să sub-seiuuaiui în calitate de tutore nu mâ angajes la nici uă răspundere a mea personală, la cas când espusa avere va fi supusă ver unei împrejurări și nici ating prin acâsta drep- tul ce are consârta mea de a se împărți din averea părinților el cu porțiunea pe frați dâcă voi raporta dota, conform legei Epitrop, C. C. Isvoranu. Mari Băicoenu.. Slatina, 1872 Octombre 27. T. Gigârtul, îml.estrat, sunt mulțumit ș. am primit din cele mișcătâre lucruri, un fermoal cu uă petră de smarand în mijloc și împrejur cu petre mici de diamant, și un inel de diamant ca bobu de porumb, și 7 șire mărgăritare mărunt, fiind cătrosoul ce să coprinde la art. 2 din facia acestui act mi’l face D. Toma Gigărtu cu banii D-sale, căci casa nu are bani naht, acești bani în sumă de 300 galbeni, va avea drept D. Gigărtu al cere din ori-ce fond al aversl mele fără altă cerere de garanție, condi țiune ce o face în basa art. 1,231 din co dul civil. Despăgubirea acelor de mal sus 300 galbeni o va cere D. Gigărtu la îmoărtâla averel. Mari Băicoinu. 1872 Octombre 27. Atât fermoalul cu șirele de mărgărit»! și inelul coprinse în faci după estimați" făcută este de galbeni 90 peste tot. Toma Gigărtui 136 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Drept care, conform art. 629 din pro- cedura civilă, se publică acâsta spre cu- noscința a onorabilului public, că ori-ce creditor al D-lul Toma Gigărtu, pot ioter- veui spre a ataca separațiunea patrimoni- ilor de faciă dâcă vor crede că ati ver un drept, cunoscând că, procesul este sorocit pentru ^ioa de 1 Iunie. Șeful portăreilor, l. Nicol&nu. D-na Anica Georocânu, prin suplic* lată acestui tribunal, a cerut, în basa au- Inrisațiunel dată de D. președinte local, separațiunea patrimoniilor sâle din averea sociului sâti Dimitrie Georocânu, pentru notiv că sociul sâfi se află cădbit în grele datorii și dota ea constituită prin actul sSO cu data 23 Septembre 1871, este în pericol de a se perde și care dotă se com- pune de următârele obiecte: Uă prăvălie din cele 4 de sub un aco- periș cu uă odae și pivnița el, însă cea de .ângă ginerimefi Costache Dumitru ce o am într’acest oraș Slatina. Un loc de casă ce ’l am într’acest oraș, care loc se învecinesce despre apus cu Jo- lilâsa și despre r&sărit cu ginerimefi Cos- ache Dimitriu, ce e dat tot de mine de zestre, 200 galbeni, uă coșniciâ',ă de ar- gint și 6 lingurițe, uă pereche cercel de ,nr, uă pereche târte de aur, un inel de aur, un lighân galben cu ibricu lui, dece oca aramă în care se coprinde douâ tingiri eu capacele lor, uă căldare mare și una dem mică tdte noul, și tot trosoul com- plect în sumă de lei 11,130, după care, conform art. 629 din procedura civilă, să mblică acâsta spre cunoscința generală a onor, public că, ori ce creditor al D-lul Dimitrie Georocânu, pâte interveni spre a ataca separația patrimoniitor de faciă, dacă va crede că aii vre un drept; cunos- când că procesul este sorocit pentru în- fățișare, în dioa de 3 Iunie viitor. No. 25,634. 1877, Martie 18. ESTRACTE DE DECISIUNE Tribunului Ilfov, secția I corecționaia- Nicolae Ivan. cu domiciliul necunoscut prevenit peutru furt, prin sentința No. 123> din 1877, s’a condamnat la uă lună închi- sâre corecțională cu drept de oposiție și apel, conform art. 183 și 195 din proce- dura codului penal. No. 11 521. 1877 Martie 10. Tribunalul de Olt. D. A. Marinescu, din Slatina, prin su- plica înregistrată la No. 12,463, a inten- tat proces civil contra D-lul 'Trandafir Stoica, cu domiciliul necunoscut, pentru bani, în consecință sorocindu-se causa și după mal multe amânări legale, astă-dl * I din urmă termen în asistența D-lul pro - curor l i apelul nominal s’a presentat îu instanță numai reclamantul lipsind debi torele, care din Monitorul oficial s’a vMut că are cunoscința de termen. După care tribunalul intrând în cercetarea procesu- lui, în majoritate i în unire cu conclusi - unile D-lul procurore. Iu numele legel hotarasce : Admite pretenț'unea reclamantului A. Marinescu, și în consecință obligă pe pâ- rîtul Trandafir Stoica, cu domiciliul ne- cunoscut. ca să plătâscă reclamantului su- ma de lei noui 750, prevăduți în decisiu- nea curțel de apel din Bucuresci. No. 232, din 1876, va mal plăti și lei 40 cheltuell de judecată cât s’afi apreciat d. tribunal. Acâstă sentință s’a pronunțatei! dreptul de apel și oposiție în termepul prescris de lege. Dată și citită în ședință publică, as tă-4I, 11 Martie 1877. No. 52. Tribunalul de Muscel. Prin jurnalul No. 1.497, redijât dea- cest tribunal, în dioa de 19 Martie 1877, D. lorgu Diamandescu, din C.-Lung, pen- tru că nu s’a presentat de a lua parte ca membru comercial la judecarea procesului D-luIUdrea Gheorghiucu preotn Al. Chir- ca și altu, pentru datorie de bani proveni- tă din tovărășie, în virtutea art.jlO din legea pentrn sesiunea de vacanță, s’a con- damnat a plăti în folosul ticului lei 80 ca amendă. Sentința s’a pronunțat fără apel și fără recurs și numai cu acela de oposiție, con- form legel. No. 8,158. 1877, Aprilie 12. Tribunalul Prahova, secția I. Sandu Ion Cărămidaru, fost în Urlați, actualminte cu domiciliul necunoscut, prin sentința cu No. 1,569, pronunțată de acest tribunal în audiența - ia 1 Decembre 1876, s’a condamnat, în basa art. 238 din codul penal, a suferi închisâre corecțio- nală pe terna de 2 luni de dile, pentru . faptul de lovire cu voință. Se publică de acesta cu deslușiră că legea ’I acordă dreptul de oposiție și apel contra acel sentințe, în termenile prescri- se de art. 183, 195—200 din procedura penală. No. 29.783. 1876, Decembre 13. Tribunalul de Covur.ul. Maria Dimitriu, în etate de 28 ani, na țiunea română, religia ortodoxă, cu domi ciliul necunoscut, prin hotărârea dată de acest tribunal, secția II, No. 508, din 1 Octombre 1876, s’a condamnat să stea h închisâre corecțională timp de 2 luni,'dei dile, pentru furt de bani în prejudițul lui Andonie V. lân. Sentința este remasă definitivă, în dioa de 6 Martie 1877. Chirilă Sandu, major, cu domiciliu necunoscut, prin hotărârea dală de acest tribunal, secția II, No. 635, din24Noem bre 1876 s'.a condamnat să stea la indii sâre uă lună (jila, pentru că s’a bătut cu alții. Sentința este r masă definitivă, în iji de 6 Martie 1877 ANUNC. ’ A DmrfSTn A TIVE Primăria comunei Cncorăni, plasa Ti gulnl, județul Botoșani. La 30 Aprilie 1877, urmâsă a se rea. renda eraturele băuturilor spirtâse de la acâstă comună, pe comptul garanției,.ac- tualilor antreprenori, din causa neachită- rel căștiulul după contract. Se publică spre generala cunbsduță a D-lor ămatoil cari, în arătată dL orele 10 de diminâță, să se presinte în .camera a cestui oficifi, cu garanții suficiente , spre aterdesire. No, 262. 1877, Appiie;¹Q l ; Prefectura de Ilfov.. \ d ; La 30 Aprilie 1877. se va'ține concurs în sala ședinței comitetului'permanent, pentru ocuparea unul post .vacant, de c,oh- ductor cl. II, în corpul technic, cu'retri- buția după budget de lei 200. și lei .70 pentru transport mensual. D-nil concurenți pot fi vedea programul esamenulnl în cancelaria comitetului îu tâte dilele de lucru, de lâ orele 10,^4, âră la dioa concursului vor presenta ac- tele ce vor poseda. No. 6,079. 1877, Aprilie 15. MIȘCAREA PORTURILOR. - J Severin, 18 Aprilie 1^77; Corăbii sosite încărcate Corăbii sosite deșerte* „ pornite’Jmcărcate pornite deșerte Vapâre sosite cu j f pornite cu . . Bastimente fa'cfă în port . Prețul productelor la hambar :. Grâfi ciacăr, călit. I, lei 95-100. „ j II „ 78—85. Porumbul . 42—46/ Export: S’afi exportat kilogr. porumb 117,500 . . ) ' 'tis (2 J "1; 1877 MONI TORUL OFICIAL AL ROMANII CURSUL BUCURESCI PRIMA CAS DE SCHIMB LA BURSA No. 68. Strada Lipscani. No. 68. *7, Mai 1877. Oump. vând. Obligațiuni rurale 79 — 80 - domeniale 70 — 71 — funciare rur 68 — 69 : „ urb. 54 — 55 — • „ 3001. casa pena. 100 — 110 — j Imprum. municipal . 61 — 62 — j cu prime Bu urescl (bilete de 20 lei) . 20 - 21 - 1 (500 1.) Societat. Dacia 200 — 220 (.100 1.) România 45 — 55 -- hac M. Levy. । CURSUL VIENEl Viena, 1 Mai (st. n.) 1877 'detâiice. . . . 58 30 anta hârtie . 63 60 Naționale . 70 50 Lose 106 50 Acțiunile băncei Creditori 138 25 . . . 128 75 bl gațiu i u ale uugar . 71 50 , temeșvar . . . 70 — , transilvane 86 croate lecnet ‘igin în mărfuri 111 20 6 6 10 31 63 15 BIBLIOGRAFIE A eșit de sub tipar: DOESII de N. Scurtescn n volum în 8°, coprin^ând mal multe jde balade, elegii, fabula etc. Se află de vendâre la librăriile D-lor Socec de Comp., SzOlfisy și Graeve ’Tarna la alb 3 p m ?75). 7.a Tla>et se vân:': 1:!?-:: pel: — - 7 ~ r-’r T - 7 lerate cât și-pentru vaporele de postă pentru t6te stațiunile până în sus la Viena și în jos până la Chilia Imprimeria statului Directore • N. T. Orășanu