Un num&r 25 b. arțT monitTjriTl oficial AL ROMÂNIEI ABONAMENTUL: FI AN, ¥BEi-pECI ți SE; șiSE LUNI, 20 LEI (ântâiu Ianuarie și ântâiu Inlie) ANUNCIURJLB: LINIA DE TBEI-PECI LITBBK. TBBI-pM* BAS! (inserarea II-a și mal departe, 10 b.) Prețul unei publicații judiciare. pânâ la eiucl-tleel linii, cinei lei; eră mal ) mare de cinel-^eet linii, M Art. II. Decisiunea de faciă se va pu- blica prin Monitorul oficial. Art-jIIț. p. director general al vămilor i contribuțiunilor indirecte este însărci- ..â'f cu'ese^utareâ decisiunel de faciă. Făcută fu Bucurescl, la 13 Aprilie 1877. P. ministru financelor, G. Cantacnzino. No. 9,186. <,uîlf Ministru secretar de Stat la departa- rentul financelor, Având în vedere art. 15 al legei mono- olulul vândârel tutunurilor și art. 102 in regulamentul de aplicațiune al aces- tei legi; Având în vedere recomandațiunea făcu- ă de regie, prin scrisorile cu No. 7,853, 7,862, 8,027 și 8,067, Decide : <1 I irA Arti II Sunt confirmați în posturile mal jos arătate¹, posturi în cari sunt numiți de egie, următârele persâne: D. George Cordănescu , guard-călăreț lentrupasa Dunării, din județul Mehedinți. D. Grigore..Christescu ■, fevisop pentru oasa Dunării, în țudețul Doljih. D. 1 Dimitrescu , revrsor pentru tutu- jurl, îu județul Busău. D. Nicolae II. Christescu, revisor pen- .ru tutunuri, în județul Ilfov, Art. 2. Comisiunea prevăzută fa art. 102, alin. 3 din regulamentul de aplicațiune al egel monopolului tutunurilor, se va libera ie-cărel persâne , pentru a putea esercita Joncțiunea ce ’I este încredințată. Art. 3. Decisiunea de faciă se va Comu- lica regiei monopolului jtutiin^rTlor și se va publica prin Monitorul oficial. Ărt. 4 și cșl djn urmă. Directorul coh- îribuțiuniler indirecte va îngriji deesecu- jiunea decisiunel de faciă. Dată în Bucurescl, la 14 Aprilie 1,877. P. ministru financelor, G. Cantacnzino. P. directorul contribuțiunilor indirecte, No. 9,310. III LA ■ St. D. Fetescul âjOfil 4 Ministru Secretar de Stat la departa- mentul figaucș^or,, .111 Având înjjedere art. 15 al lege! mono- polului vândărel tutunurilor și art. 78 și 80 diu regulamentul de aplicațiune al a- cțstel legi •. ₁₁L , Avend în vedere recomandațițunea tăcută de regie , prin scrisorile el No. 7,824, 7,844, 7,935 și 8,009, Decide : Art 1. Sunt confirmați debitanțl, pentru a esercita venirea de tutunuri, următâre- le persâne : D. Nicolae David, în orașul Bârlad, ju- dețul Tutova. D. Costache Chelaru, în comun? Zorle- ni, plasa Târgu, județul Tutova. D. Dumitrache Moliga, în comuna Blă- jesci, plasa Târgu, județul Tutova. D. Nicolae Gărcânu , în comuna Hălă- resci, plasa Tutova, județul Tutova. D. George Covrig, în comuna Dragomi- resci, plasa Tutova județul Tutova D. G. Muntânu, în. comuna Băcani, pla- sa Simila, județul Tutova. D. Idn Vasile , -în comuna Picior-de- Munte, plasa Cobia, județul Dâmbovița. D. Florea Nicolau , în orașul Severîn județul Mehedinți. D. Nicu Stoicovfcl, în comuna Schela- Cladovi, plasa Ocolu, județul Mehedinți. DₙDimitrie Roșu, în corni, a C A^șț, plasa Ocolu, județul Mehedinți, D. Dinlitrache Maxim , în comuna Si- miana, plasa Ocolu, județul Mehedinți. D. Ghiță Gogan, în comuna M'rășesci, plajhl Cloșani, județul Mehedinți.. D. Barbu Popescu, în comuna Ponâreie, plaiul Ciobani, județul Mehedinți. Dl George Iliescu , în comuna Sagnă , plasa Siretu-de-Sus, județul Roman. Art. 2i Brevetul prevădut la art. 80¹, al 2 din regulamentul de aplicațiune al lege i monopolului tutunurilor, se va libera fie cărei persâne pentru a ’I servi de titlu doveditor âî cuali iVei'ue debitant. Art. 3. DWjisilirie^de faciă¹ se va co muniția tartei monopolului rttttțnufitor Ș: se va publica prin ’ • itor J Art, 4 și .₍cel din' urm^, Directorul general al vămjlor și contribuțiunilor, directe va îngriji de esecuțiuneâ decisiu- nel de faciă." (I Făcută în Bucurescl^ja 14 Aprilie 1877. p, Ministru financelor, G. Cantacuzinf. p. Directorul general al vămilor și^pntiji- buțiunilor indirecte St. D. Vetescu. No. 9,311. lu,i?6ff !!. . j hf'stjnoo mjâi)ainim6iî l, PARTEA NEOFICIALA .8¥8, oF un towb hOLiil i.‘N Buquresclț 18 Â^rfilie 1877. ! B inim f oo hoqj im v'i M Ș. pqpnjțpj'm ! tă, f 5 ale curentei; la orele 3 după ■ amedl, in .audiență particular^, pq D; ; - I tant al Majestăței Sele Imperatorelui Rusiei, însărcinat de a remite uă ser'¹! cetățenilor!datoria d’a observa neutralita- sdre din partea-Augustului seu Suvd-j ³^pulo3itațe. nn ..dresat» din Kișineu M. S. Dom-' cererile de mijlocire ale Porții. La Viena, nitorullli. , s’afl angajat negociări pentru neutrali In urma acestei audiențe, D. colonel' rea canalului de Suez. principe N. Dolgorouki a fost primit de M. S. Ddmna. Trămisul M. S. Imperatorelui Ru- siei a fost condus la Palat într’uă tră- sură a,Curței,de un.adjutant domnesc. în aceiași di, la orele 5 după a- medT, b. căpitan Papdff, ădiotant al A. S. I. MareluFDuce Nicolae, a avut o- ndre a fi primit asemenea în audiență particulară de șatre I. S. Domnitorul | și a'i înmâna uă scfiSore din partea Alteței Sele.TmperiâTe! ‘' D fi P E Ș I. T E L E.G R A F I C E. (Serviciul privat al Monitorului) sb » Viena. 28 Aprilie.--Se "eategțe oficii¹ diaru ui Foii, ^che coresponde;-^ Guvernul sârb n’a primit nici uă comu- nicare de la, Pârtă;, țelativ la. jnțentiunea ce i s’a atribuit d’a .trece fruntaria Sârbă. ■ Comandanții trudelor n’au semnalat nici uă mișcare/ a -trupelor, turcești spre Sârbja. Tâte. scirile răspândite îu acâstă pr vință suntrnumal născociri. Pesta, 28: Aprilie;—Camere deputați- lor. S’a adresat guvernului următârea, m- terpelaie:« 1. Deca consideră tra.tr/ • mai.asistând îpcă pentru Ăustro-U’ngaria. 2. De. voie ■ opr se^măriAir Sbcotfela Turciei¹ ș!i pune ast- fel sub~ alei directă sau* indirectă suve ranitate 'principatele 'precum.tșhțările si- tuate între Dunăre și Balcani. Berlinr28șArrilie.-Qu^n^ german și pune tâte silințele d a opri pe Pârtă'să i ’șl realiseze i atențiunea ce are d’a jsgoni după teritoriul el pe supușii ruși. ⁽. Pâfta a cerut întervenipea.ipĂte.rirîoT în . sensulJart. 8,. din tractatul de la P.aris. Ruterilei’i-aă respuns că negopiăr^e diplo- matice anteri^re ,s,e făcuseră în con^rpi tate cu prescrierile acelei articol'țri. clce- rerea'Perle' n’avea cuvânt d’a fi. b Tiflis, 26'Aprilie.—Avant-gards arma- tei' rusesc! ocupă uă posițiune pe terito- riul turcesc. Starea în. care sunt drumurile cc Ier împed.l ă mersul, armatei. Londra, 28 Aprilie..—Din Berlin se te- legrâfiâsă'^iarulul Tvrtâs că Pâ: 5 a emis un decret după al căruia " ienl Rușii trebue 'săpărăsâscăi Turcii, irnedjat. ■ , Constantinopole, 27 Aprilie. — Flota turcâscă bonbardâză por,tul Poți. Roma, 28 Aprilie- Gazeta oficială pu blică uă notă care declară că resbelul în ’tre îRtrăia și'Tu i'eiâ Impune* guvernului și sa- a I¹ 1977 DR1JL I Ci AL A lANIEI SENATUL. SESIUNEA EXTRA-ORDINARĂ Sumarul ședinței de la 16 Aprilie, 1811. Președenția D-lui vice-președinte Ma- nolaehe Costache, asistat de domnii secre- tari Bellu Stefăn și Cămărășessu N. Ședința se deschide 1%1 și juțn6tpte oră după amâijhf. PresențI 45 domni senatori. Nu răspund la apelul nominal 21 D-nl senatori și anume: Nemptivațl : Prea S. Sea mitropolitul primat, Prea S. Sea mitropolitul Moldovei și Sucevei, Prea S. Sda episcopul de Huși, Prea S. Sea episcopul Dunărei de jos, D-nii Bră- tianu I., Catargiu Lascăr, Corbu C., Kc- gâlniceanu M., Dimitrie G.,bocăni., Făl- coianu G<, Hermediu G., Morun Emanoil, Opranu Pera. «Orăscu Al., Rosetti G. D., Lahovari N.j Ghermani Menelas. Sumarfil procesului verbal al ședinței precedente se adoptă. — Se declară vacant colegiul II de Do- rohoiu, fiind-că D. Docan alesul acestui colegiu a dqplarat că pfcstrâsă mandatul D-sale de deputat. D. ministru de resbel, general Cernat, depune projectul delege reia.iv la rechi⁻ sițiunl militare. D-sa cere a se trata acest. project de lege de urgență. După Are carediscuțiunl Senatul adoptă urgență. Alegerea colegiului I de Vâlcea în per- sâna D-lul Nₐ,Lahovari fiind suspendată din ședința precedentă se aduce în des- baterea Senatului, și Desenator Miyiolescu raportor dă cițire din nofi motivelor din raport pentru care s’a respiqș acâstă ale gere. Di senator Geani arată că din esamina- rea ce a făcut dosierulul alegere!, a vă(]ut că Dj Lahovari a întrunit majoritatea su- fragiilor. Susține alegerea D- Demetriu Ghica. După închiderea discuțiunel, D. vice- președinte proclamă senator al colegiului I de Vâlcea pe D. Nicolae Lahovari. D. Leca arată că alegerea fiind contes- tată trebuia să vie în desbaterea Senatului cu un noii raport asupra căruia să se pro- nunțe Senatul prin vot secret, âră nu să se proclame alesul idppă cum s'a făcut. După espljcările EVluî vice-președinte, care declară-jcă nu a pus la vot acâstă a- legerecis proclamat numai pe ales, D-sa ridică ședința și incită pe D-nil senator a lucra în secțiuni projectul de rechisiți- une, pehttu care>s’a votat ujgența Ședința este ridicată. Londra, 28 Aprilie Anglia grăbasce cu activitate sfărșirea navelor sale de res- bel car! sunt în considerațiune. Constantinopole, 29 Aprilie.- -Esca- dra englesă a părăsit astăd! insula Malta pleeând spre Corfu. Numerâse trupe tureescl aii plecat as- *ă(]I ca să atacepe Muntenegreni, cari sunt campaț! la Herstak.. Paris, 29 Aprilie.—Preparativele En- jliterel fac sensațiune. Se^âsigură că flo- a'englfesă va merge la. Alexjaridria. Constantinopole, 28 Aprilie.—O de- oeșă de la Batum, eh data de 27, elice că Rușii reinoind atacul, aii fost respinși rentru a idoua âră și ati încercapmarl per- ii rid erl. Se asigură că trupele o.t mane ocupă tot teritoriul Miridiților. Se respândesce sgomotul că Sultanul va merge septâmena viitâre la Șumla și fratele săă va merge la Kars. Budgetul presintă un defleit ^.e 12 mi- lilîne lire. . Iota otomană v poriu 'le rusesc!. Hobart-pașa va merge în curând în Creta. , Londra, 30 Aprilie.— Ejpglitera a tră- atașați a Tipări la cuartierele generale ale armatei otoișanu. mu. SOA'.filic —Uă colână rusâscă coprind" 1 mult c valerie și material de așediii, merge spre. Ardakan în Asia (?). Brăna, Apri'ie -Se asișură că tâ- te navele de comerci u pfimit însciin- țarea verbal de^a opera descărcarea cât se va p a mal curând și de a eși din Dună- re înainte de 6 Maiă. (Havas) „_________ I' MINISTERUL DE ÎNfERNE Pcrsânele ±8i: îos, arătate oferind câî pentru armată , ministerul esprimă prin- tr’acesta mulțumiri numitelor persâne, pentru patriotica ofrandă ce aii făcut Sta- „ulși doiesce ca asemenea fapte să do- rândâscă cât de m 1 inutatoțl. (I 1l.il - J ’BO Din Prahova : f . ț. ; 'j ■ , *.■ “ J eh C G. Oantafiuzino 4 cal. Din Pitesci; D-lor jAgop Aritonovicl, G. Predescu , Dinu Marinescu, Nae Vieșorânu, Constan- tin Bu P/âc ’ din do.ll cal c8 au avutih ift făcut pul de Huși, Prea S Șea Episcopul de Busău, Prea S. Sea Epis- 0N1. RUL OFICIAL al ROMÂNIȘI 9 Aprilie (1 Maift) 1877 Koqălnicinu, asistat de domnii secretari Negruți Alecsandru și Bellu Ștefan (Urmare) D. senator, N. Manolescu, raportor al comitetului, dă cetire următorului raport și project de lege: Domnilor senatori, Projectul de lege pentru urmăriri, su- pus deliberăreî Senatului cu Domnescul Mesagiu Nr........secțiunele D-vâstră lu- ăndu’l în cercetare s’au pronunțat ast-fel: Secțiunea l-a l’a admis cu modificările din următorele dece amendamente: 1 .) De la art. 6 alin. 1 a suprimat cu vintele din urmă: „După încheierea casierilor generali sau autoritățeî respective." Asemenea a suprimat cu totul aliniatul al II-lea și l’a înlocuit cu următârele cu vinte: „Încheierea casierilor generali sau alte „autorități respective, nu se pot esecuta „înainte de a se da uă hotărâre a curțel „de compturî, dâră se pâte lua provisoriu „sequestre asigurătâre asupra bunurilor „perceptorilor debitori." „Chiar sentința curței de compturî va „fi supusă disposițiunilor art 77 din le- „gea curțel de casațiune.“ (Cele-lalte aliniate d' sub cest articol remân întocmai). 2 .) După art. 7 â adăogat? un articol noii. Art. 8. Nu se va putea vinde un imo- bil pentru plata de contribuțiune. 3 .) De la art. 8 devenit art. 9 aliniatul ântâiu, a suprimat cuvintele din urmă: „și imobilă, fără ca în privința imobile- „lor să fie supus la formalitatea inscrip „țiuneî." 4 .) La art. 10 aliniatul al II-lea la¹ fine, a adăogat cuvântul „imobil." 5 .) Art. 14 l’a modificat:ast-fel: T „Vânzarea imobilelor de ori-ce natură „pentru uă datorie care nu provine di:» „contribuțiunî saii ale garantului- debito- „reluî, se va face prin mijlocirea tribuna- „lului local unde se află situat imobilul, „în termenul uneî autorisațiunî dată de „ministerul financelor, saii de administra- „țiuneâ domenielor." 6 .) De la art. 16 aliniatul al 5-lea, a suprimat cuvintele din urmă; „Fără altă răspundere pentru vechiul „ idjudeeator, când va eși un preț fie și „mai mie la a doua licitațiune, de cât per- „derea garanției depuse." Și le a înlocuit prin următârele; „Hămăind în sarcina vechiului adjude- „cator a plăti diferența în minus a preciu- „lu.î până la suma adjudecăreî sale pre- „cum și cheltuelele ocasionate cu noua „adjudecare, conform art. 557 din proce- „dura civilă." copul de Roman, Prea S. Sea Episcopul de.Râmnic, Prea S. Sea Episcopul Dunării de jos, D-nil Catargi Lascar, Corbu Cons- irantin, Dimitriu G., Morțun Em., Pâc- leanu N., Vucinic George. D. Demetriu, Ghica, raportor, citesce ra- portul și projectul de lege asupra conven- țiuneî încheiate între România și Rusia pentru trecerea trupelor rosiane pe teri- toriul Român. (Urmâsă raportul, projectul de lege și Cvavențiunile). D. vice-președinte declară deschisă discuțiunea generală. D. senator D. Sturdza combate luarea în considerațiune a convențiune!, și o susține D. Demetriu Ghica. D. Carp combate asemenea mal multe puncte din convențiune. D. vice-președinte Dimitrie Brătianu ocupă fotoliul președențial. Răspunde D. ministru de esterne, care susținând convențiunile, face istoricul cir- comstanțelor care aii necesitat încheiarea lor. Se suspendă ședința pentru 5 minute. La redeschidere, se acordă cuvântul D-lul Manolache Costache. D-sa se decla- ră pentru convențiune însă cu reserva dâcă ’l-ar primi uă moțiune prin care să se es- plice că țâra nu este angajată la operațiuni mal depărtate. D. ministru de esterne răspunde D.. ’danolache Costache. Participă la discuțiune D. V. Boerescu. După răspunsul D-lul ministru preșe- dinte, care arată că scopul pentru care s’a făcut acâstă convențiune este casăferâscă țâra de nisce rele maî mari. Se cere închiderea discuțiunel și se pri- mesce. — Se pune la vot luarea în considera- țiune și se primesce asemenea. — Se pune la vot legea în total împre- ună cu convențiunile anexate la ea și se adoptă cu majoritatea de 41 voturi contra a 10. Ședința este ridicată la 2 și jumătate ore după miedul nopțel și cea viitâre se anunță pentruamâjă-ji. Rectificare.—In Monitorul de la 16 A- prilie curent, la pagina 2537, unde a’a în- serat prima ședință a sesiunel estraordi- nare a Senatului de la 14 curent, strecu- rânduse uă erâre, să se cilâscă ședința de la 14 Aprilie, âră nu sumarul ședinței. Asemenea la col. 11-a, aceeași pag. se adaogă la secț, 111-a și districtul Tecuci, SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA Ședința de la 16 Februariu, 1877. Președința D-luî vice-președint». Mihail 7 .) De la art. 19 aliniatul V a suprimat cuvintele: „Și alegerea dată în formă de hotărâre „de către casierul general, conform legeî „de percepțiune." 8 .) De la art 23 aliniatul III a supri- mat cuvintele „In ultima instanță și fără drept de o- „posiție și prin derogare la disposițiie „art. 151 procedura civilă." 9 .) Art. 25 l’a suprimat cu totul pentru că arendașii nu pot fi insolvabili, ânteiu pentru că ati fructele, și al doilea pentru că afl date garanții materiale la Stat. 10 .) Art. 26 ’l-a modificat ast-fel : „Oontribuțiunile directe datorite Statu- „luî, județelor și comunelor, se prescriii „după plata semestrului celui din urmă." — Secțiunea II în majoritate a admis în tocmai projectul de lege, âră minorita- tea a propus următârele două amenda- mente : 1 .) La art. 5 sub aliniatul II: „Constatarea de insolvabilitate se va face de perceptor imediat; faciă'cu pri- „marul și preotul satului și duol proprie- „tarl vecini, sub a lor respundere, lupă „care numaî se vor urmări locuitoriî." 2 .) La finele art: 7 aliniat ’nort: „In cas de abatere, adică ’.de șe za li- „bera de către perceptor uăchițănță orî „sub ce formă, fie din coridica‘„h' șOiiche" „saii nu, se va scuti acel locuitor'de a e- „fectua acea ,plață pentrtfa dquâ’âfă, și „despăgubirea Statuluî se va face de'că- „tre liberatorul aceleî, cfiiVaiițe;"'⁰* Secțiunea Ill-a l’a admis în unanimita- te, însărcinând pe delegatul său d’a face observațiunile și modificările ce le va cre- de de cuviință; Secțiunea IV-a asemenea l’a admis în unanimitate însăfciiaând pe' delegatul săii d’a propune amendamente la arț, Ș și 16 din legea de față; Secțiunea a V-aTa admis în lii'mitate fără nicî uă modificare. Comitetul delegaților întrunindu-se'sub președenția D:luî D. Ghica,‘ în^jiua ‘de 9 Februariu 1877 în număr complect de 5 membri și anume: D-niî D. Ghica, ' Drosu, G. Leca, I. Paladi și sub-scrisul, și luând din nou în discuțiune acest pro ject de lege cât și amendamentele tutulor secțiunelor, l’a admis întocmai ast-fel, precum s’a votat de ⁿnor. Adunare a de- putaților', înlăturând tâte amendamentele secțiunilor. D. lân Paladi, ca delegat al secțiune! a IV-a, a susținut amendamentele propuse de secțiunea a Il-a la art. 8 și 16. Acesta fiind resultatul deliberăreî co- mitetului delegaților, cu onâre viu a’l su- pune la cunoscința D-vâstre, rugându-vă tot-d’uă-dată să bine-voițî a ’l vota și D-vâstră. Raportor, N. Manolescu. apr (1 MONITORUL OFICIAL AL RUMÂNII 5b7 nile lucrătorilor, calfelor sati a orl-ce fel de servitori ce țin de mal bine de trei luni, și privitâre la timpul cât se găsesc în ser- viciul lor, rămâind și aceștia obligați a priimi chitanțele drept bani în plata sim- briilor lor. Art. 6. Perceptorii, casierii și v«r-ce comptabil, precum și garanții lor, sunt asemenea supuși legel de urmărire pentru datoriile provenite din gestiunea lor, du- pă hotărâri ale curțel de compturi, după încheierea casierilor generali sati autori- tățel respective. Acești debitori pot însă împedică ur- mărireă ce li se face, depanând în mâne- le agentului urmăritor recepisă pentru consemnarea sumei datorite, în bani sati în efecte publice, și făcând contestațiune la curtea de compturi. Dâcă, în termen de trei luni, nu va înfă- țișa casieriei generale certificatul de apel al curțel de compturi, casierul va rădica banii consemnați și ’I va incasa în comp- tul datoriei pentru despăgubirea Statului, fără prejudițiul urmărirel penale pentru cașul de delapidare și abusurl prevăzute la art. 112 din legea asupra comptabilităței generale. In cas ca consemnațiunea să se fi făcut în efecte publice, casierul general le va lua de la casa de depuneri, va publica venZ^rea lor, în termen de 10 Zile, ?i pre- țul realisat îl va incasa în comptul agen- tului urmărit. Art. 7. Numai perceptorii și casierii aă dreptul de a incasa dările fiscale, județene și comunale, și orl-ce alte venituri ale Sta- tului. Perceperea se va face în temeiul unul titlu sau rol și îu schimbul unei ehitai.țe tipărite sati recepise liberată din registrul cu matcă, care registru se aduce obligato- riii la casieria generală, spre verificare. Numai aceste chitanțe sau recepise des- carcă pe contribuabil sati pe debitor de datoria sa. Orl-ce alte chitanțe sati recepise par- ticulare, manuscrise sati tipărite, nu vor putea fi oposabile Statului, județelor, co- munelor și stabilimentelor publice. Tipărirea condicelor de chitanțe este reservată esclusiv Imprimeriei Statului, și se va face sub comanda și controlul minis- terului financelor. Este interZis particularilor a tipări ase- menea condici fără autorisațiunea formală a ministerului financelor. Orl-ce deposit particular de condici, de chitanțe pentru contribuție puse în comer- ciu, va fi supus confiscărel, urmărindu-se făptuitorii conform art. 395 și 396 din codul penal. PARTEA II. Privilegie și scutiri. Art. 8, Statul, județul și comuna ati pri - LEGE । entru urmăriri PARTEA I .... iturile ce se împlinesc cu legea de urmărire. Art. 1. Se va urmări după legea de fa- clă, contribuțiunile directe și indirecte, veniturile domeniale, taxele de timbrurl și înregistrare, amenzile în genere, și ori- ce alte venituri neachitate la termen, ale Statului, județelor, comunelor și diferite- lor administrațiunl saii stabilimente pu- blice de bine-facere, stabilimente cari se vor prevedea prin reglementul de a- plicațiune a legei de faciă, — resultând din roluri, contracte sau din alte acte le- gale de datorii. Art 2. Contribuabilul care nu va răfui datori sa, de orl-ce natură ar fi, până la a 15-a di din luna a doua a fie-cărui tri- mestru, chiar la biuroul de percepțiune, este supus urmărirel. Art. 3. Arendașii de moșii, de păduri, de poduri, de domenii, de ecarete, vil, ca- nalurl sati orl-ce alțl întreprinzători al Statului, județelor sau comunelor, precum i al ștab limentelor publice, dâcă nu vor răfui datoria în termenele fixate prin con- tractele lor, sunt supuși asemenea legel de urmărire. De asemenea vor fi supuși iegel de ur- mărire și cel ce au garantat pentru aren- dași sati întreprinzători, fie ca fidejusorl, fie ca garanțî’ ipotecari. Art 4. Pentru perceperea taxei de tim- u si îu 'egistrare, precum și pentru a- menZele încuviințate de autoritatea în drept, îo cas de contravențiune la legea mbrulul, se va aplica legea de urmărire, âră contestațiunile în acâstă materie vor fi resolvate conform art. 51 și 52 din le- gea specială. Art. 5. Arendașii și chiriașii sunt da- tori a popri la șinele și a plăti imposite- le ce va datora proprietatea, la termenele fixate prin legea de faciă, chiar când n’ar fi obligați prin contracte a plăti asemenea imposite; căci, la din contra, vor fi urmă- riți ca și contribuabilii. Proprietarii și usufructuanî sunt obli- gați a ține în sâmă arendașilor și chiria- ■ chitanțele legale de plata contribu- țiunilor fiscale. Locuitorii săteni cari vor dovedi prin contracte că sunt învoițl cu arendașii și roprietaril moșiilor a le plăti contribu- țiunile lor, vor fi scutiți de urmărire. In așa cas, se vor urmări cel ce ati luat ase- enea obligațiuni. Numai când se va constata că aceștia sunt insolvabili, Sta- il îșl dirigiază urmărirea în contra lo- cuitorilor debitori. Stăpânii de prăvălii sati de oil-ce alte cabilimente de comerciti și de industrie int asemenea datori a plăti contribuția’j । vilegiul, înainte de orl-ce datorie partic.u Iară, pentru contribuțiuniledirecte, asupra întregel averi a debitorului, mobilă și imo- bilă, fără ca în privința imobilelor să fie supus la formalitatea inscripțiunel. In cas de concurență între Stat, județ și comună, sati numai între duoă dintr’ân- sele, Statul va avea primul rang, județul al duoilea rang și comuna al treilea rang. Pentru arenZile datorite privilegiul Sta- tului se regulâsă după disposițiunile co- dului civil. Casa de liquidare are asemenea privi- legiu, înainte de orl-ce datorie particu- lară, asupra productelor de pe locurile date sătenilor prin legea rurală pentru despăgubirea clăcei. Art. 9. Nu se va putea urmări: a.) Paturile, așternutul și îmbrăcămin- tea necesară datorului și familiei sâle. b.) Duol trăgători de muncă, uă vacă cu lapte sati patru capre, sau șâse ol, sati duol rîmător, după alegerea debitorului, dimpreună cu nutrețul trebuincios pentru duoă luni, precum asemenea și semințele trebuinciâse pentru arătura sa. c.) Carul sati căruța, sacaoa, plugul sati alte asemenea objecte de muncă sati trans- port. d.) Cărțile trebuinciâse unul comer- ciant, industriaș, artist, profesor și alții, până la concurența de patru sute lei, după alegerea debitorului. e) Machinele și tot felul de unelte și ins- trumente trebuinciâse la învățătura prac- tică sati esercițiul sciințelor și artelor, până la valârea de șâse sute lei, după ale- gerea debitorului, âră pentru alt meșteșug sati îndeletnicire , până la concurența de trei sute lei, după alegerea debitorului. f.) Stupii cu miere, gândacii de mătase și frunZele de duZl pe timpul crescerel, spre a nu se întrerupe îmmulțirea lor. g.) Echipamentele militare și altele. La scutirile prevăZute la literele b, c, d, e, f, ati drept numai debitorii din con- tribuțiunl directe. Pentru datorii către Stat se va putea urmări și secfestra până la concurența da- toriei, jumătate din lefile impiegaților pu- blici sati pensiunile de retragere, plătite din tesaurul public sati din casele altor stabilimente publice sau persâne judiciare PARTEA III. Despre gradele de urmărire. Art. 10. Gradele de urmărire sunt: so- mațiunea, secfestrul și vânZârea. La începutul fie-cărui trimestru, agen tul va soma pe contribuabil ca penă la 15 a lunel a doua să achite datoria, căci la din contra li se vor secfestra și vinde a- verile. Arendașii și cel-alțl debitori, cari n’ar achita datoria lor la Zioa fixată prin con- tracte și uite titluri, vor fi somați la plată xuoo MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIE. 'urilie (1 ift) 18 < în terasa de 10 4-ile, șușotite din dioa primire! taft lăsăreî la domicilii! a soma- iuneî; căcî, la din contra, vor fi supuși măsureî de sechestru și vânjâre. Som . icnea se pr- dă saii persânel sati la domiciliu peutru contribuabil* de către perceptor, âră arendașilor și celor-alțî de- bitori, de către casierul general prin pri- marii comunelor respective, sub luare de dovâdă. Dâcă debitorul n’a voit a primi soma- țiunea saă nu s’a aflat la domiciliu, agen- tul va lipi somațiunea pe ușă sau la pâri a debitorului, constatând acâsta prin înehe- ere de proces-verbal, îu asistența unul aginte polițienesc sau comunal, și a doul martori din comună. Pentru sumele datorite din arenjî, a- gontul de urmărire va putea, odată cu so- mațiun a, și însoțit de un delegat comunal, să înființeze sechestru pe orî-ce avere mobilă a arendașului, aflată pe moșie sau transportată îu alt loc. Art. 11. Dâcă la espirarea termenului evâjut la art. 10 de mal sus, debitorul o contribuabilul nu a plătit suma pen- i car fost somat, agentul de urmărire ᵥᵣerceptorul saă casierul) va procede la punerea pepeților și secfestrarea objecte- lor dat irului până la concurență cu suma datorită. Agentul de urmărire va face un inven- tariu de objectele seefestrate și va încheia un proces-verbal de înființarea seefestru- luî, în asistența unuî agent comunal sau a- gent al poliției și a doui marturî din co- mună Agintele urmăritor este tot-d’a-una ținut face mențiune în procesul-verbal de ob- ctele ce a esceptat de la seefestru în rtutea art. 9 arătând anume aceste objecte. Acest proces-verbal seva subscrie de țintele de urmărire, de persâna urmărită do ceî-alțt asistenți. In cas când persâpa urmărită nu va voi saft nu va-sci să subscrie, se va face men- țiune de acâsta în procesul-verbal. Uă copie d pe procesul-verbal de see- festru și de pe inventarift se va lăsa în primirea persânel urmărite sau la domi- ciliul sâu, âră în lipsa debitorelul, ori când n’ar voi să le primâscă, procesul verbal îu cestiune și inventariul se vor de- uoe la cancelaria primăriei respective. bjectele inventariate și seefestrate se vor aședa în deosebi la domiciliul debito- r luî, care rămâne din acel moment depo- s tarul lor. In cas de a strica pecețile sau a înstr ina objectele sequestrate, depositarul ră- mâne responsabil și va fi urmărit conform legel penale. Când ar fi trebuință de maî multă sigu- mță în pasa vitelor, productelor și a bftu- trilor seefestrate, se va putea numi, în ocolâla debitorului, uu custode solvabil, rre va primi copie de pe procesul-verbal lor, agintele ia doui martori dintre persâ- nele asistente și constată opunerea în josu actului de licitație, depuind chitanța în archiva primăriei, âră restul banilor se va trămite casierului d^ județ, în 48 ore spre a ’I incasa pe sâma castl de depuneri și consemnațiuni, unde vor sta pânâ când ‘I va pretinde cel în drept. Actul de licitațiune se va face în dublu esemplar, din carî unul, investit cu tâte formele, se va depune în cancelari; pri- măriei. Agentele care ar abusa de adeste înda torirl, va fi d judedățef ș. urmărit la res tituirea banilor cu procentul lor. Art. 14- Vinderea imobilele d ori ' natură, ale debitorului sau ale garantuîu.' sâft, se va face pria mijlocirea tribunalu- lui local unde se află situat imobilul, î: temeiul unei autorisațiu ata minis terul financelor saft do ' une , domenielor. Art. 15. TriOunhlulf in temei¹ ’ auto risațiunel dată de ministerul financelor sac de administrațiunea domenielor, ordon imediat punerea în vânjâre a imobilulir’ urmărit, fără să fie nevoe de comand "mec tul prevădut la art. 496 din pr. c lă V'ân jârâa imobilului va fi precedată de publicațiunl făcute prin mijlocirea tribu- naliSuI, conform lâgel de procedură, afară de escepțiunile mal jos stabilite. Ori-ce oposițiunî safi contestatului s’ar rădica de debitorele urmărit în privința f rmel ven jârel, șț de cel de al treile it țeresațl pentru esercitarea verl-unnl arep- real asupra imobilul urmărit, se vor jude- ca de urgență de tribunal, conform regu lelor de procedură civilă. Art. 16. Vânjarea nu va putea avea loc de cât dop: 30 jile de la data înserărcl publicați unei în ire<. Vor fi gclmișl între concurenți. numai a-_ ceia cari vor depune garanție de jece la sută, în ban! safi¹ fi,n efecte publice pri- imite după valârea lor nominală. ' Adjudicațiunea se face f*r?, .. - 'citațiune. Iu bas când adjudicatarul nu va aduc- la tribunal, în termen de 4ece jile, rece sa casierului de depunerea pr* r < vă perde garanția, și imobilul se va pune diu nbu în vân jaro In acest cas (art. 544 din p\ civ.), ter- menul nouel adjudicațiunl va fide 20 ji- lâ de la data înserăreî publicațiunel în diare, fără altă respundere pentru vechiul adjndicătar, când va eși un preț fie și mal mic la a doua licitațiune, de cât perderea garanției dhpuse. Ih lipsă de amatori safi ‘concurenți la a |dona licitație, carterul general saft deh ie tuleau, va :vea cultatea -ă fixes^ । prețul și chiar să primâscă a se adjudi । ca asupra Statului imobilul pus în râu I jare, acâsta’îfisă dupe o- prealabi risațiune din partea ministerului de fiqau- și uă listă de objectele seefestrate, sub scriind de primirea lor pe procesul-verbal și pe lista originală. Retribuțiunea eustodeliiî se va fixa de la unu la treî leî pe di, după importanța seefestruluî. Vânjârea mobilelor se face după 15 (Iile de la data procesului verbal de înfiin- țarea seefestruluî și în temeiul uneî auto- ri.jațiunî dată, în termen de 24 ore, de consiliul cumunal saft, în lipsă, de pri- marul respectiv, în materie de contribu- țiunî și taxe comunale, și de casierul gene- ral, pentru cfel^-alte Venituri ale Statul Art. lâ. P/Șeestil-verbal uă dată î ae- iat, se va jMitlica imediat în eopnnsul orașului, târgului saft plășel unde are a se face licitația, indicându-se în actul de pu- blicați une, dioa, ora și objectele de vân- dâre. Art. 13. La termenul hotărît pehtru vân- dâre, agentul de urmărire (pferfeeptorul, ca- sierul sau delegatul sâft) va merge la locul unde se află objectele, împrefină cu un con- silier, în comunele rurale, saft împreună eu agentul polițienesc, în comunele urbane âr în lipsă, cu duol martori d’’~ ■'■■orouiîă, va desface pecețile puse pe objectele seefes- trate și va procede îo dată la vândârâa lor, treptat pânft la acoperirea ’d ofieî, libe- rânc ' prisosul objeeteloV seefestrate pro- prietarului saft îngrijitorului, carâ subscrie în procesul-verbal. Vânjârea se va efectua prin licitațiune publică și objectele se vor adjudica asu- pra aceluia care la a treia strigare va oferi prețul cel maî avantagios. Vândârea objectelor seefestrate se pâte face saiî la locul unde se găsesc, saft în alte tergurî, după cerer%.ti ; elon£ Tam »3 £b cj liului comunal, pentru dările trecute în debitul comunelor, care va autorisa scă- derea, conform legel de percepțiune. Art. 25. In constatarea insolvabilitățel datorilor pentru sumele provenind din a- ,vernil, deficite de gestiuni și alte venituri ce se împ^rțesc direct de casierul gene- ral, agentul de urmărire fiscal va încheia proces-verbal de insolvabilitate,? în asis- tența representanților legali a! comunei, a unu! proprietar și a unul agent poli- țienesc (în oraș), și, la cașuri importante, și în asistența casierului general sau a inspectorului de finance. Acestp procese-verbale se vor supune la aprobarea ministerului de finance saă a autoritățel respective, care va avisa în conformitate cu art. 85 din legea asupra comptabilitățel Statului. Art. 26. Contribuțiunile directe datori- te Statului, județelor și comunelor se pre- scriu după 3 ani din Z*ua din urmă a fie- căruie trimestru sau grad de urmărire. Agentul care ar lăsa să trâcă acest ter- men, fără să urmărâscă sumele datorite de contribuabili, perde orl-ce drept de împlinire contra lor, fără prejudiciul res- punderel ce are către autoritafea respec- tivă după legea de urmărire. Art. 27. Orl-ce negiigență din partea agenților (casierul general, perceptorul și agentul de urmărire), constatată prin a- plicarea el de faciă. atrage după sine a- mendarea agentului cu lâfi pe uă lună; fără prejudiciul penalităților prescrise prin art. 19 din legea comptabilitățel ge- nerale, îa' ceea-ce privesce pe casier și perceptor. Aplicarea amenZilor se va face după uă constatare a casierului general pentru perceptori și agenții de urmărire, și a inspectorului financiar pentiu casierii ge- nerallft aprobate și una și alta de minis- terul Znancelor. Art. 28. Actele de urmărire se vor face după modelele și instrucțiunile date de minjsterul financelor. Art. 29. Tâte disposițiunile așeZate prin leg! și regulamente anteriâre, con- trarii legei de faciă, sunt și remân abro- gate. Acâstă lege s’a votat de Adunarea de- putaților, în ședința din 29 Decembre 1876, și s’a adoptat cu majoritatea de 59 voturi, contra a 8, fiind și două abțineri. Președinte : C. A. Rosetti. (L,S.) Secretar, G. Tach. D. vice-președinte. Acum se deschi de discuțiunea generală. D-nu Bâțeovânu are cuvântul. D. N. Bâțeovânu. D-lor, am cerut cel d’ântâiu cuvântul în desbaterea acestei legi și ’ml voift da ostenela a vă arăta par tea el cea rea, dâcă voift fi fericit a vă es 2590 MUNliORDL uFIOIAL aL RujUAixi-bl 19 Aprhie (1 Maiuj 1877 plică cu claritate nevoile cari din notî ae aruncă prin acâstă lege asupra contribua- bililor și în general asupra tutulor dator- nicilor Statului; 187¹ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 2591 mă înflorea, nu atât de persână mea care cu drept cuvânt ar trebui să mă înflorea, fiind-că din nenorocire am a face cu mul- te comune fie ca arendaș, fie ca proprietar, dâră trec peste persână mea și^ic că sunt multe persâne a căror glas nu ae aude de cât la primar, șub-prefect safl cel mult la prelect. Așa dâră uă lege trebue să aibă dispo- sițiunl bine simțite pentru țara pentru ca- re se votâsă. Dâră să luăm aminte la ar- ticole să nu introducem disposițiunî pen- tru care țara să ne blesteme. Trebue să luăm măsuri ca Statul să nu rămâe păgubaș de dările sale, însă șă nu lovim pe acel ce afl nenorocirea a fi în ne- putință de a plăti și nnde au este rea vo- ință. Prin urmare , dâcă măsurile vor fi vexatorie, pentru dânșii va fi uă adevărată calamitate; și se va dice atunci că , noi Corpurile Legiuitâre, votăm cu ușurință numai privind la persânele nâstre, fără să ne aducem aminte că , legea privesce pe țara întrâgă. Acestea am avut de dis. Voci. Să se pună la vot luarea în cou- i derațiune. D. Lungeanu. Aș dori să adreses uă întrebare onor, principe Dimitrie Ghica care a cerut cuvântul, voesce să vorbâscă pentru safl contra. . . . D. Dimitrie Ghicit. Pentru. D. Lungeanu. Atunci fiind-că efl am să vorbesc contra, rog pe D. președinte a da cuvântul mal ântâifi principelui Dimi- trie Ghica , și în urmă să vorbesc efl. Să nu cereți închiderea discuțiunel, căci ces- iunea este fârte importantă. D. Dimitrie Ghica. Am luat cuvântul, orabill senatori, spre a răspunde onor, nostru coleg și amicului meti personal D. Bățcoveanu care a propus a se respinge legea. Întreb pe onor. D-nu Bâțcoveanu, cum împacă D-lul acâstă respingere , cu stare*» deplorabilă în care a ajuns casa țâ- rei, nu a guvernului? D. N. BâțcoveanL. Cer cuvântul. D. Dimitrie Ghica. Ce ar t^ra când pe de uă-parte ministrul de finance , în situațiunc? financiară în care ne aflăm, când s’a constatat ^.eciml de miliâne re- mășițe, ar sta cu mâinele în sân, fără a a- visa la mijlâee spre a remedia acest râfl, acâstă teribilă situațiune ? Negreșit că un asemenea ministru ar fi nedem de posițiu- nea sa; când consta¹ ă uă asemenea situa- țiune și nu vine a înlătura râul. S’a 4is, că acel funcționari prevă^uțl în acâstă lege, sunt flagele sociale; flagele sociale sunt acel râu de plată I Voci. Așa este, preabine. D. Dimitrie Ghica. Să vedem, D-lor de cine se preocupă acâstă lege; se preo- cupă de acel âmeni cari ati ajuns în stare de miserie în complectă sărăcie, sati de acel râl de plată ? D. prim-ministru. Nici Dumnezeii nu are ce lua de la acel căluți în complectă sărăcie. D. Dimitrie Ghica. ț)ice onor. D. Casi- mir, că o să ne blesteme țâra; o să ne blesteme risipitori, safl. acei âmenî cari voesc să ție Zecimi de moșii de a le Sta- tului, să ia râdele după acele moșii, și să nu plătâscă nici uă-dată ? Nu are să ne blesteme țâra, din contra are să bine cu- vinteze pe toți aceia care dorim să se plă- tâscă și să plătim datoriile Statului. Acâsta este cea d’ântâifl preocupațiune care tre- bue să aibă un om care ’șl iubesce țâra și care se respectă pe sine. El trebue să se gândâscă a plăti mai ’nainte datoria către Stat, și apoi să se gândâscă la trebuințele sale. Prin urmare, pentru acâsta nu are să ne blesteme, din contra are să ne bine cu- vinteze. Nu dic că acâstă lege este perfecă, dâră nu trebue pentru acâsta , ca onor. Senat, să se unâscă cu onor. D. Bâțcoveanu , ca să stăm în situațiunea în care ne aflăm, și a respinge uă lege care voesce a pune un capăt la acest râu; și când vom veni la discuțiunea pe art.cola să vedem dâcă o- nor. D. Bâscoveanu și onor. D. Casimir afl dreptate; și atunci să înlăturăm ori-ce articol vexatoriii; dâră să introducem da- că ar fi a se asculta glasul mefl, un arti- col și mal aspru spre a pune un capăt a- cestul scandal, vedem că avem în budgete 4-ecimI de miliâne, și cu tâte aceste râmân deficite din causa rămășițelor; și cel buni de plată sunt nevoițl a plăti contribuțiunî, (JecimI adiționale de trei, patru cinci și șase la sută, și acâsta din causa celor răi de plată, celor mișel. Nu cred că acâsta este dorința D-v. D. I. Deșliu. D-le președinte este par- lamentar âre espresiunea acâsta ? D. Dimitrie Ghica. M’așl îneca în Dâmboviță, dâcă aș fi redus să mă învețe D. Deșliu buna-cuviință. (Aplause ' ilari- tate). D. vice-președiute. Vă rog D-le Ghica. D. D. Ghica. Ce să fac D-le președin- te ! D=lor senatori! când cine-va rabdă pe un coleg al său ședințe întregi cu inter- pelări, cu cereri, cu scrisori și nu suflă un cuvânt, este în drept când vorbesce în- tr’uă cestiune seriâsă. să râge pe acel D. să aibă toleranța a asculta și pe alții chiar când nu vorbesc după placul D-sâle cu- vântul de mișel se aplică celor răi voitori! cum voițl D-v. să le spun că sunt âmeni de trâbă ? D. Bățcovânu. Dâră cari nu potti să plătâscă ? D. D. Ghica. EI, D-le Bâțeovene, nâm- țul are un proverb: „ Unde nu este, împă- ratul perde, “ și francesul dice: „La plus foliefille nepeut donner que cequ’ell a.u De aceea, efl v’aș ruga, să luăm legea în considerațiune, și la articole vom ve- dea dâcă trebue vre unul înlăturat. Pe câtă vreme s’ar înțelege când este un om care nu pâte plăti, este în imposibilitate, firesce că acel cari sunt chemați să aplice legea, vor pune armele jos , neavând ce face alt-mintrelea. Voci. închiderea discuțiunel. D. v.-președinte-. D. Lungânu are cu- vântul. D. Lungânu. D-lor senatori... D. Dr.Severin. Inchilereadiscuțiunel. D. Lungânu. Rog, pe onor. D. Dr. de la facultatea din Constantinopole, să bine- voâscă a’ml lăsa libertatea să vorbesc. D. v-președinte. Vâ rog, D-le Lun- gene, acâsta este treba președintelui, a- dresați-vâ la biurofl. Acesta nu este un mod de a discuta ! D. Lungânu. El! Ce să fac! Așa mâ tae capul! D- v.-președinte. Râu vâ tae ! D. Lungânu. Fie-care vorbesce după cum ’l tae capul! Dâcă am dis onor, doctor de la facul- tatea din Turcia, am atacat pe cine-va ? Am 4is să bine-voâseă să’ml lasă cu- vântul liber. Stimabili, D-nl senatori, am ascultat pe onor. D. B țcovâuu, pe onor. D. P. Ca- simir, și pe onor. Principe Dimitrie Ghi- ca, permiteți’ml a face și cu desvoltările mele. Principele D. Ghica, a resumat conclu- siunile D-sâle asupra acestei legi pornind din punctul acesta: „Sunt uă sumă de ră- mășițe, și sume fârte însemnate care are să le primâscă guvernul de la unii și de la alții și prin urmare n’au putut să le împlinâscă. Iată cestiunea, iată punctul de care aveți D-v. să vâ preocupați. EI bine, D-lor, malîntâiu de tâte ia să veijem dâcă es:stă âre-care rămășițe și pentru ce nu s’a îndeplinit ? Ca isa a fost că n’am a- vut uă kge complectă ? A fost că în a- câstă lege de urmărire, care deja esistă, nu sunt condițiuni, nu sunt drepturi lăsate acelor însărcinați ca să facă perceperea ? Sunt! Răul dâr nu vine de aci, ci vine de acolo că condițiunile coprinse în contrac- tele încheiate cu arendașii Statului nu se esecută! Iată, D-lor, de unde vine răul, nu este legea care face să esiste nisce a- seminl rămășițe, ci aceia cari sunt însăr- cinați cu esecutarea lor nu ’șl fac dâtoria. Dâr, D-Jor, mergem și mal departe, D-v. ați cetit Monițdrile și cred că ați vădut ca și mine lucruri care nu s’a mal vădut de cât de vre un an doi în câce. Se vede pe fie care di cereri de autorisație a se vinde proprietățile bieților locuitori cari nu au ajuns în posiție de a’șl plăti nu alt- ceva, dârcontribuțiuuea personală și mica fonciară cari au nenorocit locuitori din ju- rul capitalei și de prin județe. Acum D-lor, ia să mergem și mal de- parte să vedem dâce este bun terenul pe care s’a pus onor. D. ministru de finance să formulese uălege încondițiunea acâsta și se uă susție. Eu însă am convicțiu 2592 UTOBl 4 LH ' ‘ tEJ 19 Aprihed Maifi) 1877 nea că D^a nici n’a participat la confec- ionarea acestei legi și ni se pare că a- < â^iă lege vfrfe de la uă altă persână ce lista în minister înainte, fiindcă efi cred că dâca onor. D. ministru actual at fi fost singur care s’ar fi ocupat să fac^acestă lege ar fi trebuit mal întâiu să vadă: A- vem uă lege de urmărire? Avem! s’a ese- cutat acâstă lege sau nu ? Și sunt sigur că conclusiunile D-sale ar fi fost că, nu este lipsă de lege, ci este numai lipsa bu- nei aplicări a legei care deja uă avem ! VS aduc aminte onor, senatori ca îo se- siunea ținută de fostul Senat, de Senatul disolvat, fostul ministru de atuncIȚ). Ma- vrogheni a adus uă lege tot canffei forma acâsta și îo cele din urmă vădând că Se- natul nu este dispus pentnî ea a retras o. i bine, mie mi se pare că precum am fă- it cu legea de adiniâre de am pus’o în „aspensiune, tot așa ar fi bine să facem și cu acâstă lege. In trecut nu mal erafi remășițe căci pe atunci era uă sistemă blagoslovită, iar acum avem un nofi sistem care nu esistă e nicăeri, un sistem de domptabilitate pe care trebue să’i strice D. ministru de finance și care până astăcjl ‘n’a putut să găsâscă âmenl care să 1 esecute cum ar trebui; căci, 6-lor, când te duci să faci uă revisie ’ți trebue luni întregi ca să ved.1 în ce stare să jgăsesee casele publice. De a nu v’ați ocupat de acel sistem care ăr fi produs înlăturarea unei mulțimi de funcționari. D-lor până s’a introdîis actuala sistemă nenorocită de câmpta'bilitate, esistă în țâ- ră uă sistemă sistema cea mai bună, sis- temă care era practicată și de alte state miilt mal civilisate de cât noi. Cu acel sistem crediți D-v. că prileja vre un func- ționar să dispună de averea Statului? Nu D-lor der cu sistema nenorocită de astă- zi, cercetați și veți vedea unde o să gă- siți acele rămășițe, la uă sumă de percep- tori și casieri, nu numai uă sumă care să găsesce numai pe hârtii în casele publice dâr când este vorba de realitate esistă în altă parte. Funcționarii se schimbă pe tâ- 5 (piele, astă4t unii, mâine alții, în cât iți delapidâdă banii și când este vorba, u au pe cine să urmărâscă. Și când am ă(j.ut odată pe acest mijloc fatal, credeți D-v. că este bine să continuăm încă ? Nu r jrebui să ne preocupăm de mijlâcele ută; peati c câs i? I , țara ejea care trebue să luăm p%n?rii a ne asi- -de ;ura îo contra persânelor ce sunt însărci- numai țară, țară, .trebui să ajtuăm și iste de a percepe banii tesaurulul public¹ ne fii el, locuitor’ țărel sul copil tărel,- ..........................................iar țara muma locuitorilor. Uă ’ege de p'ercepțiuue dănătură acâsta ; cel puțin s’o facem câud vom fi îu atare normală, iar no-ca acea de faciă când te duci în târg și nk găsescl 20 napoleoni acâsta este cunoscut. El bine de unde pâ- te să plătâscă âmenil astăzi ? Acestea sunt i apoi să vedem ce mijlâce de împliniri rebue să adoptăm înf acea lege, cine tre- oue să revisuâscă acele case și să scăpăm de sistemul nenorocit ca/e ’l avem astădlj; căci cu sistemul cel vechifi nu s’a vădlut ca un casțer să delapide^*» până la 2 mi- iâne cum’se vedeastădl. Mijlocul de per- ceput care lațl'kviit până astăzi este cel nai yiți'os, sistemul tle comptabilitate «a" este cel mal vițios. Să regulăm der siste- mul de percepere, să regulăm sistemul comptabilităței, să regulăm personalul care trebue să fie însărcinat cu perceperea banilor Statiilul; sâ îndreptăm sistemul din comunele rurale unde bieți locuitori, aleg un perceptor care delapidâsă sume e- norme de bani si când este apucat n’are de unde să plătâscă și să pune ptfcomună dări noi ca să acopere suma delapidată. Eată ce trebue să vă preocupe în materia acesta. Domnilor, se dice în acâstă lege capâ- nă la finitul celei e a doua luni contri- buabilul să numai găsâscănicijuă scăpare imediat trebue să fie vâr ’ ,ă averea și el nu știe unde trebue să alerge și eu tâte că este de bună! credință n’are de unde plăti; în adevăr, D-lor, (dâcăaș pune per- sâna mea în joc) eu mal mult sau mal pu- țin sunt un om care am și eu ceva în țâra, der n’am parale; pentru ce ? Pentru că dâ- că am puține bucate nu le pot vinde deca am vinuri nu le pot vinde dâr nu am pământ:’ vine perceptor să plătesc, nu este rea voință dâr'este.imposibilitate PMI ajarătat drumu onor. D ministru de fi- nance, ’ml arătat banga unde trebue să măt meni adreses? ’ml arătat . ■ . bângile acelea de Am amj.it de un sistem financiar EI b - ovrel îu piață care ia 24 la sută. de sistem pentru: sistojn ; da să esto vorba EI bine, D-lor, unde sunt îndatoriri sunt a merge și mal departe voi merg, și folâse, și când pui îndatoriri, pune F « și înlesniri, mijlâce de pot să găsesc bani; că este cinci ore. căci decă am proprietate, am plasat bani în acea proprietate cultivend’o și ’ml tre-; nu are de cât să plece ; 1 șed pșijă la 9 și chiar până la 10 ore, p? să vad-. bue și bani, unue să mă adrises? In pia- ță ? Am văzut uă poliță ? hiar de senatori circulând în piață și nu găsea ban? ■ pol mal fii si în 'facia unul gent de pe cepțiune, în facia ^nul sbl; că ți ea și surtucu din spinare. Et bine! nutre- bue a neppreocupâ a pune numai impo- site. /mfurmaretot D-vâstră vă învinovățiți, pe D-v Nu este dorința națiunel ca să vedeln D-țâstră ațl. admis acest mecanism finam proletarl pe ulițe. Duceți vă pe la tribii»- nale și vedeți cum se vând averile nenoro- ciților pentru dările către Stat! Onorabili. D. Bâțcc âhu a desvoltăt în de ajuns și arătat mat cu? sâmă câud este vorba de clasa arenda/lor tdt:dâuna Ce gurile Legiuitâre le' a venit în ajutor ca să nu se. stingă. Când erau în nenorocire s’a in e'resat de arendași ast-fel în cât {tfinP i ’o lege li sau făcu ic scădămâ’nt de 25 la-sută; pentru ce acâsta ? Pentru că țara cousiderațitinile car - nafi preocupat și și acestă dege să aibă sârta legel înfău cel puți i, eu, în eondițiunife încare nă șată de D, Ma» ’ ‘ și T flnnisL'iu ’ găsim, ve rog Eu voi ru ja să luațl lucrul fârte serios der, ca împreună cu toți. s’ dăm ajutor și susținere ministrului de anance, ca să se preocupe a ne da uă leg de percepțiune, în care să fie determinate datoriile fie căruia; iar uu ca acum, und județele conține mai mulți amploiați do percepțiune de cât administrația, care mt până deunăzi avea îndatorirea și sarcin. de a percepe veniturile Statului, și care se Încasau ia timp și nu lăsau rămășiți Dâr cea cu vedemiastă^ este de speriat, rămășițele suui,euuimo ale duși se ț ■ tesc Ja comune, dâr b îl sunt tot, contribuabili. Iată, D-lor, adevărulprin urmare es de trebuință o asemenea lege, să facă ct puțin D. ministru de finance cum a făcui cu legea comunală, să numâscă uă corn’ siune de âmenl speciali, care, sub ocb săi, să’i vie în adjutor și să reguleșe si tema de percepțiune și modul ;de urmă- rire. D-lor dâcă este vorba să an ‘.ițesc tre cutul, scițl cine erau aceia care împlinâu ; banii Statului ? Erau sub-prefecți. Care ar ' fi răul dacă am însarciuă tot pe acești â- D. Dîmitrie Ghica. F prea a< D. Petre Luugâaua Cui I se urasce. unde vin aceste rămăețe. . am 'cat iqI la minister, a fost/onor D. Brătianudonoț>: ;D. Sturdza, onor, D. Cogălniceanu și onor. D. Ghica; D-vâstiă^țl admis.,,sistema a- câsta de percepțiune^.priu urmai?, âtă I qonsecințaiia nis l-"âstț : or j Idianv dârăisă îmi permiteți a. spune și mecanismul mefi. i -Ur vocea Ta altă .ședință. D. Petra Lungânu. Și D-vâstră aveți șă’l discutați,uși dâcă.veți gășj că este bun/I veți; primi.. .aoij D. Gh cr 3 Leca ’ ire i v’achemat la. minister nici- un p^eșșdințe do consiliu. D. :’e Luna-enn One D- ■ •: nu țin compt de faptele trecute ț. fiAță țip compt de faptele'?mele, - Df Yicerpreșeuoue« jye n-g ;• le Lt. u nu întrerupe ții .- , - „ D. PetrcLungânu. Nu voiu să mă re - comand țărel prin fapte ascunse;, aceste? ’c jas *a D tvâstră. D. Gheorghe Leca Sunieți corect* D. Petre Lungânu. Fârte corect. in urma tutmor acestor consiaera^iuul termin cu a ruga pe onor. Senat să lase ca Aprilie (1 Mai) 187⁷ IONITORDL OFICIAL AL KOMAWlJb finance să ns aducă aă lege cont-j. . și după ce vom vedea modal de percepțiune vom regula și modul de urmărire. Atunci cred că vom face uă lege complectă. Am dis 1 Voci. Este târd.fi D-le preșeeinte, sunt 5 ore. 3. președinte. Atunci i djc ședința. Ședință publică pe mâine. -Ședința se ridică la 5 ore și un cart. ADUNAREA .DEPUTAȚILOR Si S-UNEA ORI ARa PRELUNGITA. Ședința de la 1„ Jartie, 1877. ?reședenția D-lul președinte C. A. Po- aidi, asistat de D-nil secretari M. Buri- leanu, I. Lățescu și I Carabatescu. (Urmare). PARTEA II Mot f ie pe cari s’a întemeiat Adunarea deputaților pentru a da în judecată pe fostul ministru de justiție, prevenitul A. Lahovari, sunt cele următâre: „Că în comună înțelegere cu colegii săi a abusat de puterea sa spre a falsifica alegerile și a lipsi pe cetățnr* de liberul esercițifi al drepturilor lor civice, în acest scop întrebuințând și forța publică contra pacnicilor cetățeni, cari fapte contrarii Constituțiunii sunt prevăzute și de art. 95, 96, 106, 107, 147 și 157 din codul penal. „Că a violat ari. 14, 21, 24 și 25 din codul de procedură penală, oprind pe m • gistrațl de a ’șl îndeplini detoria, și suș? pendâud printr’acâsta cursul justiției, fapt; prevăzut și de art. 99 și 154 din codul penal. „Că a ab-sat de puterea sa, serviadu- se de numirile în magistratură ca mijloc decorUpțiune electorală; „Că it pe colegul sâfi de la finan- ce în violarea art. 45 din legea comptabi- lit.ățfeî generală a Statului, fapi prevăduț și de wt. 140 din codicele penal. Descoperirile incute de Comitetul de acnsare în sarcina prevenitului Ale- xandru Lahovari, fost ministru al jus- tiției. CAPITOLUL I d.n^nințărl și ademeniri, prin numiri, destituiri și permutări de funcționari fă- cute în scop de a înrâuri și violenta pe al - get ori. Justiția pusă la ordinele adminis- trației. Spre a ajunge la acest scop ministrul justiției, prevenitul A. Lahovari, în uni- re pu colegul sSQ de Ia interne, preveni- tul L. Catarg , au stabilit între justiție și admiuiatrațiune uă armonie fără esemplu în ori-ce Stat unde puterea judecătorâscă este despărțită de cea administrativă, jus- tiția a fost pusă la ordinele prefecților, a cărora opiniune și agreare se cerea pen- tru ori-ce numire, destituire sâti permu- tare, al căror veto era priimit, solicitat și ascultat veri de câte ori avea a se face uă înaintare, uă promovare sâu uă din nou numire în magistratură. Așa dâră, D-nl al situațiunel în tribu- riale și curți, în pafquete și judecătoriile de pace, la portărei și chiar pentru numi- rea celui mai de pe urmă copist, erau pre- fecțih și tâte acestea erafi făcute numai și numai în scopul alegerilor, pentru ca guvernul prin tot felul de silnicii, corum- perî, ademeniri și ilegalități, să parvină a ’șl da nisce Corpuri legiuitâre, care să ’l perpetuese la putere, în contra asenti- mentului general al țârei, și să ’l scutâscă de ori-ce control și de ori-ce responsabi- litate. Nu se mai cerea sub acest guvern nici capacitate, nici moralitate; ci tâte condi- țiunile de admisibitate erafi reduse la a- ceste douâ dogme sacro-sante și nestră- mutate: a fi agreat de prefect și a nu avea principie politice contrarie vederilor gu- vernului. Prevenitul A. Lahovari, ministrul jus- tiției, d’inpreună cu colegul sâfi de la in- terne, afi avut partea cea mal largă în tâ- te manoperile ce s’afi întrebuințat în anii 1875 și 1876 spre, a falsifica represinta- țiunea națională. Etă criteriul întregului sistem sub care s’a administrat justiția în România de la 1871 penâ la 1876: triumf în alegeri cu ori ce preț. La 28 Martifi 1875, în ajunul alegeri- lor de deputațl, nu ministrul justiției se adresâză către procurorii sâl din țâră sâfi către judecătorii de instrucțiune, spre a afla cari sunt opiniuuile lor, sâfi dâcă, neavend opiniuni politice, sunt dispuși a deveni instrumente ârbe și inconștiente în manile administrațiunl! pentru campa- nia fiftârelor alegeri; ci acel care face a- câstă încercare este ministrul de interne, care prin circulara de la 28 Martie, 1875, se adresâză către prefecții din țâră și le (jice: „In facia fiitârelor alegeri de Cameră, oposițiunea se pregătesee a face desmem- brăfl violintl și chiar tulburări și vărsări de sânge, pentru a isbuti cu ori-ce preț. Iii asemenea împrejurări este de datorie a menținea liniscea cu orî-ce preț și a face ca alegerile să se facă în tâtă liniscea și fără ce?, m ' mică tulburare în întrâgă țâră. Guvernul însă urmând a lua disposiții- le cuvenite din vreme pentru ori ce cas, vâ invit a ’mi da în cel mal scurt timp și prin depeșl cifrate următâreld sciinț®: I De ce conbentrărl de dorobanți aveți ue- cesitate pentru'timpul alegerilor; 2. Dâcă comandanții forțelor militare din județ sunt âmenl siguri și în stare a'’șl face da- toria la un cas eventual; 3. Dâca procuro- rii și judecătorii de instrucție sunt siguri și bărbați de încredere cari să ’șl facă datoria? (!) Aștept de la D-vâstră aceste sciințe și fără nici uă întârdiere." (Din actele aflate prin perquisițiunea făcută la D-nu Donici. Apendice, pag. 79). Trebue, âre, uă altă probă mal pipăită care să constate că adevăratul stăpân în justiție, că adevărata lege nu mal era de cât ministrul de interne și prefecții săi? Se mai îndoesce cine-va că legea, minis- trul justiției și magistrațil nu erafi alt de cât nisce umiliți esecutori al ordinelor a- celora? A fost destul acâsta pentru ca prefecții; 'transformați tu proconsuli Romanț să de- vie censoril msgistraturel, să dictese din județele lor aceluia ce, în capitala țăreî, în deșert se mal numea ministrul justiției Etă câte-va esemple: NB. Din actele aflate la D. F. Radovici, fost prefect de Vâlcea, prin perqnisițiu- nea de la 22 August, 1876. 1. 13 Februarifi. — Notă confidențială D-lul Fotache Radovici prefect. — Reco- mandați-mi un judecător pentru orașul Râmnic. Căutați să fie om onorabil cu âre-care cunoscințe de legi. (Semnat) mi- nistru, Al. Lahovari. Apendice, pag. 69). 2. 24 Februarifi, 1876. — D-lul Laho- vari, ministru de justiție. — Bucuresci. — Transferarea președintelui tribunalu- lui nu pâte întru nimic a ajuta reușita nâstră în alegerea senatorilor. Persânelo sciute cari stârnesc nu se angajâ^ă a de- pune tot concursul posibil, sincer și pe faciă. De colegiul 1 de senatori nu este nici vorbă. Rămâne a lucra împreună cu. președintele tribunalului pentru colegiul II. La acesta partida roșie voiesce a da candidat pe Alexandru Zisu. Aceea ce de pe acum se simte ca necesitate pentru a ne ajuta în luptă în colegiul I, este, dâcă bine-voiți, a numi îndată judecător de pa- ce în Pitesci pe D. George Protopopescu, fost judecător de instrucție la acest tribu- nal, și pe Ion Căpitănescu, fost substitut, în locul celui actual. Alte preschimbări de-uă-cam-dată nu văd de trebuință, de âre-ce Papadopolu a credut a găsi ocasiă a ’șî satisface uă ambițiune, și în realita- te a face treburile Boeresculul. Prefect de Argeș, D. Kiiițescu. Idem D lui Las- car Catargi, ministru-președinte. 'NB Vedl originalul în dosarul 66, fila 43. A- pendice, pag. 69.) NB. Din actele aflate la D. Kirițescu, fost prefect de Argeș, prin perquisițiunea de la 22 August 1876. 3. Judele de instrucțiune îu tâte serile de baluri publice se îmbată Astă nâpte a băut cu chiar sub-comisarul polițienesc și alții peuă jn t^iort de <)iuă. Rog: faceți 2594 duNiTORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI 19 Aprilie (1 Maiti) 1877 a se ține prestigiul parquetulul. Nu mal puțin vă rog bine-voițl a face pentru per- mutarea procurorului, fiind de rea credin- ță. (Notă scrisă de mâna prefectului. A- pendice, pag. 69) 4. Județul Brăila. — 1876, Martiti 24; — D-lul Lascar Catargi, ministru. — Bu- curescl. — Sciti de două dile pentru Ro- set; să poftâscă. Detaliurl eu posta. Rog je D. ministru al justiției a ține triouna- ul cum se găsesce până după alegere, ’refect, Emandi. NB. Vedi recipisa D-lul Catargi în dosarul No. 135, pag. 6. A- pendice, pag. 70). 5. 1876. lanuarifl 31. — D-lui A. La- hovari, ministrul justiției. — Bucuresci — Vă rog a numi pe D. Balănescu, actual procuror la Teleorman, procuror îu locul D-lul Minescu, pe care vi ’l am recoman- dat pentru judecător de instrucția. D. Bă- lănescu este indispensabil. Procuror-ge- neral, Mănăilă. (NB. Vedi quitanța din dosarul 108, fila 112. Apendice, pag. 70/. 6. 18/6, Februarifl 2. — Mr. Constan- tin Budișteans, prefect. — Crajova. — J’ai fait diverses nominations dans la ma- gistrature au tribu ral Dolj. Fais prendre patience îi Mr............... dont le tour viendra bieatât. Ministre, Al. Lahjvary. (Apendice, pag. 70). 7. 1876, Martin 20. — Confidențială; D-lul Budiștânu, prefect. — Crajova. Dă promisiune formală lui Petrescu că va fi negreșit numit la MehsdioțI. Cât pentru judecătorii de instrucție, ce al 4lce d⁰ Mețulescu, grafierul Curțel? Răspunde’ml imediat. (Semnat) ministru, Al. Lahovari. (NB. Vedi telegrama din dosar 109, fila 89. Apendice, pag. 70). 8. Crajova. — 1876, Martiti 3 — D-lul Lahovari, ministru de justițiă — Bucu- resci. — Mihăescu,judecătorul de instruc- țiă, ne dă tot mal multe cuvinte de ne- mulțumire în vorbă și fapt. Poți numi pe Petrescu în locul lui. Rog răspunde’ml ca să iau înțelegere, de voiescl. (Semnat) prefect, Budișteanu. (NB. Vedi quitanța din dosarul 109, fila 49 Apendice, pag. 70). 9. 23 Martiti. — D-lul Al Lahovari, mi- nistru de justițiă. — Bucuresci. — Am în- tâmpinat stăruitâre cereri din partea a douî alegători al colegiului l-iii de sena- tori pentru numirea D-lul Anton Viișoreann jude de pace Târgu-Jiu, în locul actualului George Tilo, care de fel a adus nemul- țămirl în contra sea. Am promis acestor domni că voiti mijloci la D-v., drept care ne-a asigurat despre concursul D-lor în alegerea Senatului. Prin urmare rog res- pectuos, bine-voițl a avisa la numirea D-lul Viisoreanu, fost ajutor de jude da pace la Baia-de-Aramă, în astă funcțiune. Prefect de Gorjiti, Glogoveanu. (NB. Vedi orig. în dosarul 53, pag. 30. Apendice, pag. 71) 10. 1875, Aprilifi 5. — D-lul A. Laho- pe D. Ghiță Rădulescu, vechii! funcționar și pe care putem compta. Prefect de Mehe- dinți, Lahovari. (NB. ve NB. Din adele aflatrDla D. V. Ursaehi, fost prefectaie Tecucifi, prin perquisițiu- nea de la 22 August 1876. 36. Dimitrie Sturza a venit adi-dimp aețăîn Tecuci, ’șl a pud candidatura la\co- legiul mare, tripotâză pe la..g. și la Con- stantin Jacovachi, promite împrumuturi fonciare. Voiii vedea mal în uimă și voiii telegrafia D-v. Schimbări în tribunal tre-& !meșcᵤ In cas estrem ’mi dațl autorisațium; a pune pe Alexandru Papadopulo. (Apen- dice, pag. 77). < , > NB. Din actele aflăje la D. V. Ursaehi, fost prefect de Tecucifi, prin perquisițiu- nea de la 22 August 1876. Vă rog ^ine-voiți a destitui la mo- ment; pe procuroru^ ^cttțal Costache Po- pescu, șj numiți pe grafîerul actțfal Costa-⁰ che Iftimescu, vechili funcționar iu tribu- nal. (Apendice, pag. 77). ₐNB- Din acrele jeflate la D. V. Ursaehi-, Usț prefect de ^TecuAu, prin perquisițiu- nea de la 22 August 1876. 38. Urgentă: D-lui Alexandru Lanovari, ministru d‘e jdstiție —Bucuresci.—Vă rog să bine-voiți în interesM ordine! publice ■jttâ-fli, la orele 8 diminua, săfevtumit propufior D. Mihail Nicoleanu, absolvent în dr .t, în locul D-lul CostacMb⁸Popuseu. Plefect Ursaehi'. (Apendice, pag. 77). 39. JhdețuF Teleorman. — 5 Februa- T' .^-D-I*dț mi.dStru Eahovari.—Bucures- 'l’.l—Lăspfînd^ele^famei D-v. cifrată^ In- !0 alegătorii colegiului II ^agurâsă și D oăifduleșcu, prâcArorul curțeîycu părinte- le săfi. —Vă rog faceți D-v. să vină, căci p v fbMe împrăștiate ar fi cochetând Ju Jpo^iH tiOea. Neapărat să fie presinte a iboePe și D. Efrem Gherman , cădi nu e cunoscut în dYdlnct și face mifltJpresi4i- a D-s‘;le. V’aș ruga a ffrimiWtfumiți pe "ihail Zăgâ&escu, fost advocaî și judecăr ipr?.suplinind Sad procuror; căci iribuna- hr în maiâritat^' este compta numai de st?SinI și am neVB. A ae vedea originalul îuudosanil 31 ^fila (3 A Apendice¹, pagi 177) '.40. 28 Maî-tie. 187o. — UrgentămD-lui .u uisti'tl-pWședîflti Catargi Bucu?escu ‘®mAdvocatul⁸pVfbl\c Biidirescu este amic și a strânse legăminte cu-Vasile Boerescu. Este nnUspensabilă înlocuirea sa cu Di- '‘mitrii* Buri ă. fust judecător, alegător în ¹ colegiul 1 și de al Cărui concurs .și al ru- delor sale am neeesitp.te.1 Vă] rgg avlsațioq _ *oanTgenf la numirea sa.‘> Pdte a vSIîncredin* șfel; ța tfe aedsta și D. Stefanopolu. Prefect de trodus și în România acea p igă ta pe el. 3. Procurorul- ^ Judele ,de in- strucțiune nu^unt siguri, nu '^-em - vea pta n’umai de încredere în ei. Ircbce, schimbați numai " ““ ) de . Pi ' jțjse " 1: m ochiul neadormit ^asupra tutulor manppe,- rilbn Poliția este fârțe bună. Am primit amăuințări anogime , glât eu cât și șeful polițiefr, ddră nu ajenț nimic de temut. (Apendice? pag. 79), In acest mod, adică prirfemulțijpea sc - bărilor,,a permutări/. M a ,deșiituțiui r și mjmi.ilor faeQte gtjverp nnmațîp .- derea^legenilorî eljșqe^j.^ uă ^easi. ■ • - țiune asupfa voinț leg țăgeî și .i funcționari adeyăpați, jțț^pâuJ Șk ast- ■fel, aceLminister^arătat în.fapt, și a in-: Teleorman, ănos- cu, procurorul curte! ,• sure a veni la vot, fiind alegători. P,r.iect de Teleorman, Ohin-; tescu^(NB.i Ve^I originalul în dosarul 45, 21a 107. Apendice, pag. 78). 42. Județul Tutova. — 18 Martie, 1876. —D-lui Jurgea, prefect.—Bârlad.— pentru postul dernuplininte Tutova, reco- mandați urginte uă persână în condițiiii nile leg... (8 mi Al. ahova^ ri. (NB. A se vedea'chitanța D-lui prefecȚ în dosarul 107, fila46^ Apendice, pag. 78). NB. Din actele aflate la D. D Donicî, fost prefect de Vaslui, prin pej'quisițiupeh de la 22 August 1876. 43. Notă confidențială; D-lui Lascar CaP- targi, ministru de interne.—Bucur^șp}.— Răspund notei D-v. cifrată din ¹⁹/₃ₗ, Mar- tie : Casieru-l acestui județ ^te om sigiff și gata a da concursul său. Nu face opo- sițiune. Dâca este de temut, apoi nu sun- tem siguri de fel de prcședințtle tribuna- lului și de membrul Talian , conba căror strigă tot judelui. EI aii legături de țovă- । rășie clandestină cu unii advocati de aici.¹; (Apendice, pag. 49). • NB. Din actele afate la D. D Donicî, fost prefect d$Vaslui, ᵣ : perc^lșițiunea de la 22 Augusjț?1876. 44. Notăicflsidențială urgentă;. D-lui; Lascar Ca • i, • 'ni ' Ie , — Bu- curescl.— . ■ >1 D-v. . ‘ : 1. Pe timpul alegerilor viitâre vc^ . ■ ■ cesitate de concentrarea a 180 dorobanți, 50 de călărași călări. >2» Cpmar.saqțui ba- talionului de -oba : •ip ’ .jprț mi- litare! este om sigur și cr^că puțams/son- i ruinat multe alt țări: uă urmiă ie fun cționari chiăma 4 a falsi^ca judecata n țiunii exprimată prin alegeri; pentru că, după cum sunț t$te armate’e așa și mi ar mată de funcționari e dresată la asqulta rea pasivă. El a arătat în fapt, în 1875, ca și în 1876, ce pdte lucra p;e₍tut’" ’enea și prin tdte chipurile jasuprahoi lâiei ce- tățenilo prin admimstrațiunib ppblice prin p rcepțiunea impcsitelor, piin poli- ție, prin lucrări publi e, prin îovățăment, prin armată. In fine , pș l^ngă posturile rennmerate, se tiote adăp; i > mo iotă lectoralâ, funcț;?":,c quoUJce: ' (■* aces- te mijlâce de acțiu'notauyernameuială afi ■ ’fp'șt usltațe la boi, șl ur- adevi pericol pentru libertatea șl suveranitatea nați i -:i. Acesta este mijlocul «fiși cu iotul afară din lege toț-de-uă-dată. prin care ministerul Catarg miEbî ’ '■ ■ il d șpăi ' । . ■ publice ale Statul iii, corut cu atâta solem- nitate de Adunările mume în 1857 , con- sfințit prin oonvdiițiunea' europdâă dd la ,^₁₉’%.ugus/1858, precum ȘT prin 'Consti- tuțiunea de la i 866 : cB piitefnică a sverăl, a onârel și a drepturi- lor cetățenesc!,‘ politice și' civile. Am Vădut, mal sus, hum agistrațil procurorii se sebiiubă, ta numesc, se per- r¹' și se de prefecților. *■ . t - Tecuci, o. ’ ' penă la acee# țiel, preysAithrA. Lahovari, nu numai ^i- I ua, ci și bîa la ‘care'procurorul tribunalu- lui । trebuia să fie destituit și înlocuit cu uo altul. Destituit se cerea a fi acelaș Costache Popescu. care s<> numesce «n uă di mal ’ caintc, numai în scocul alegeriler, și'numai pentru că prefectul spera că prin ; concursul săfi vă te orisa pe alegătorii de l Tecucl.i Deră văzând așteptării? sâle înce rate de la I colegiu . prefectga cere înlo- cuirea D-lui Popescu cu D. Mihail Nico- lenu. In graba sa, ministrul justiției, spre a a conforma prescrierijloj prefectului k.egrafiază p 3ste nâpte președintelui tri- bunalului că : D. Costache Penescu, pro- I curor^ este ^suspendat din postul ce ocupă. I Luaț-. ciovos ițiun' di. । mii ist; cl c pișședinte, a se esecuta indgtă qpesțiordin. S’a- constat însă că qidJmuI'de dteii^uire n^ pârtă nici dată, nib' ju'măi. Spre-a e lucjda acest punct, comitetul . ai. lat D-lnț ministru al justiției’, se f-ud deslo- ș prin adresa cu No, 193. Din răspun- sul ce s’a primit, cu data de 2^ August 1876, . după ie ... ■ ■' A în archivek miid-: . ustiției nu s a găsit n . <1 u ■ reb pe^darția fectululțjprocuror Costache Po- ₜ seu, Ș co < mi ’ n " după '„cancelaria minis /.ilul, .pre a'ș pro upă un act ce îu rapt a ema- are a cura b ₖl Maiu) 1877 LIONiTOl.^ AL ROMA.,*^ nat de la densa, i flsti siîlită să st. adre- >ze la președintele trib. de Tecucl“care ’I a și înaintat telegrama de destituire legali- „ută. Din tdte acestea se vede modul pre- cipitat și esclusiv subornat triumfului în alegeri, cu care se făceati schimbările c acționarilor publici. Ceva mai mult, .se vede că aceste schimbări combinau nâp; tea între prefect și tainistru, fără ca, de multe ori, să se aducă lucrul la cunoscința chiar ti Domnitorului, de cât după ce schimbarea era fapt îndeplinit; probă în- ăși redacțiunea telegramei de schimba- rea procurorului Popeseu, în care nu se menționesă nimic despre Domnescul de- . Sturza. In sera dilel a doua a votărei col. I, prefectul m’a chiăm^t, m’am dus și am spus unul subprefect, cuvintele acestea . D. prefect nu mai are nimic cu mine o mg voiu ține de legea pectorală și de Consti tuțiune, rugândp’l ,pe D subprefect.a transmite aceate% D-lui prefect Ursachi iiupăncare în (Jiua ântâia a îotărel col. II, am fost, prin uă depeșă, al cărui original sau copiă nu se găsesce în minișțer acum nici se vedea pe d’ensa vr’gn număr de re- fgistru, supus pedepsei disciplinare de ^qspendaje. Am arătat acestă împregiu- >rare, cum șj celenșesp manțlpte de areșta- re ce le aveam la mipe din ordinul prefec- tului, și D-lor ati telegrafiiat despre a- câsta diarelor. In urmă am dat uă petițiu- ne la ministrul justiției, jugându-l să mi se: ai ațe causa pept^u, șamanijs’a infiigiqt uă. pedâpsă disciplinară^ petițiunea însă • s’a jjlipit la dosar, Jără m#q^ra i se pține vr’uă rosoluțigne de D. ministru sati alt- cine-va. Am mal făcut uă depeșa pătțe a- celaș ministru/ D. Lahovari, tot în acest sens, și acestă depeșă a avut tot șârța^pe- tițiunel. In fine venind D- ministru Vio- reanu, T apa amintit reclamele mele ante- riâre și ’l am rugat prin a treia petițiune de a resolva cașul, d^ănicl pe ac^at^pe- tițiune nu s’a pusₜnipl uă resoluțiung, A- poi am dat uă demisiune în ungătprul tmod, care ârășl nu se vede la dosa^-: „cu- moscând ’și legalitatea D-v., yă deqlj^de- ■ misiunea mea^jMj^ «deva ou - In facia aceștbr ^ajețe qrt-cș comentariu ar£ unlui. । liaol i .Aprinderea creare a lucratpreyqnitul Lahovari în alegeri, amestecul ce ’șj a per- mis în nisce operațiuni, pe care Constitu- țiunea și legea electorală ati voit să le sus- tragă cu desăvârșire de sub înrîurirea pu- terei esecutive, a fost atât de mare, încât nu s’p putut stăpâni de a nu da,ordin cir-[ cular confi lențial tutulor președinților, de, tribunale, la 11 Februariti 1875, șprg $ le atrage atențiunea cu ocasiunea revisuirel listelor electorale pe 1875, asupra înseri- erel alegătorilor în col. III. și cu deoser bire asupra jurisprudențel curțel de casa- țiune cșre sidmita) ^înscrierea în col. III a celor care plătesc uă dare de 8 urmatgavând candidatul oposițiunel, D. lim. Sturza, cel mai mare număr de vo- url, âră pu, spre a ’ml ține cuvântul de a ota pe faciă, însă pentru candidatul care ml a dictat conseiință, pentru D Dim. CAPITOLUL II. I Calcarea an. 29 din Constituția.., lu crând la suspendarea aplicațiu-Qei lut prin reintroducerea autorisațiunii de dare în /.< ecată hncționarilor publici, fapt precedat și de art. 99și 154 din cod pen. Purcedând din pricipiul c$ .cietatea are dreptul-d’a cere socptâlă₍ⱼț,utți₁ior agen- ților publici de administrațpupiaJor, so pietățile libere jap principiuf responsabi lițățel ca.jfuu iamept al organisațiunel lor. Guvernele ^splujțe,. ca cal U-țuI Ca- targi suprimă resppnsațțl'itate^ funcțio- narilor pudici sati: 0. fac iluso^â ₇ după cum jț flgut’^ă consiliul de minieri la noi în287j. nepafmi^ând urmărirea de cât după ce a dobândit autorisațiunea însuși a ace- lei puteri al căruj agent să urmăresce. într’uă societate bine organțsatățjuu pâte fi scutit de răspundere de cât Suveranul, pentru rșțiuul de stabilitate politică și șocială, Afară, de acestă esqppțiune, re- guja responsabilitățel agenților puțerel ’șl reiea domnia el. { . Nu așa s’a urmat lucrurile la noi, între 1871—1876. Consiliul miniștrilor/ prinjurgajele de la 16 luniti 1871, și 18 Shptembrej 1874, subscrise, cel d’ântâiti de foștii miniștri L. Catargi, N. Crețulescu, Chr. Teb G. CoștafogjU, I. Florescu.și cel de al dSnilea de foștii miniștri L. Catargju, P. #Iavro- gbeui, V. Boerescu, Al Lahovari^Gf Can- tacuzino .și T,. SlaiQțescu, ati^ispus^priu cel d’ântâiu j«rnal jca ministerul de jus- tițiă să presinte QamergI un project de le ga, conform art. 2^, alF2 din Constituți uue, prin care ștribuțigpela consiliului de Stat, privitârp la darea în Judecată %fșnc- ționaribr administrativi (joj^ă ,1a coe- ^jljul de miniștrjj ârl-pcuAlș f^rt a unei așemenea Ișgl (ceea ce nici popă au s’a făcut) minisir,ul,d^ justițiăcsăgor^one procurorilor ca să suspende acțiune^ in- tentată în contra D-lul Al. Milo, fost pre- fecț (de Sucâva, pentru abusuri vejerate comise îa esercițiul funcțiune! sâleₜfpre- .curneși în cgptra altqf prefecți pe șja tras în judecațgj ceea ce s^și ^acita,! prin telegrama sub Nb-eS 9^8 accesată L 1 lu- niti, anul 1871, procurorului de Sucâva. (Aneja, ppg. 181) .Prin cel de al do/jilșa jurnal,s$ sustras de sub urmărirea. purn[tă pe Df Nicolaide, foșț prefecț de P^ijuaj,-urniărije^acepută de procuroț-al gp^gral al ^urțe^'h Foc șanl, D, Opreanu, care f|i m^vpit si ₜșe retragi diq pod, vâd.â'^du^gl acțiunea sajegală împe/licată p o..,u^ o „șjune estraordinară^trămisă, coqtj& ^t^Od, diu Constituției îu facța 'ocqlițl de con- siliul de inpuișțfi îq pfir^m fitului prim-pțgpâfur al ciyțeț D. Vyire^nu., Cg comisiune estraordinară. după cum nă re cunâsce însuși consiliul miniștrilor prin 2598 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNOU 19 Aprilie (1 Maifi) 1877 Domnul nu pdte suspenda cursul urmăii- rel sâă al judecății, nici a interveni prin nici un mod în administrația justiției. A- pof aceia ce Domnul, Suveranul țărsl, n’a făcut, cum uă pdte face un ministru? Prevenitul Al. Lahovari, fost ministru al justiției, participând la măsura luată prin cel din urmă din sus citatele proces- verbal al consiliului de miniștri, de și a- cel din 1874, proces-verbal, nu era decât uă coroborare și uă complinire a măsuri! arbitrare luată în 1871, a asumat asuprăl tâtă răspunderea faptului, căci prin mini- sterul justiției s’a făcuttdte împedicările, directe și indirecte, pentru a pune magis- tratura din județul Putna în imposibilitate de a’șl pronunța verdictul el legal, asupra abusurilor și esceselor comise de D. Ni- colaide, fost prefect de Putna. A fost destul să se scie de autoritățile inferidre că consiliul miniștrilor a cjis că: în tdtă procedura urmăririi lui Nicolaide sunt neregularitățl; că urmărirea este ne- regulat intentată procesul-verbal al con- siliului de miniștri din 18 Septembre 1874, dosarul ministerului de justiție No. 787, pentru ca nimeni să nu mal cutele a atinge pe D Nicolaide. Iar ministrul, ’șl a însușit în mod arbitrar, atribuțiunl cu totul altele de cât acelea ce i le dă art. 120 și următorii din legea organisăril ju- decătorescl. Acâsta se constată din ordi- nul îe a dat procurorului tribunalului de Putna în Septembre 1874, în eoprindere : „Că lucrările formate ne constituind vre uă probă despre faptul pentru care sunt urmăriți numiții funcționari (Nicolaide, losif Gorciu, Petre Lupescu și Luca Lu- covicl, inculpați: cel întâi ca prefect, cee de al duoilea ca sub-prefecțl și primarii pentru abus de putere, nu gâsesce cu cal, a da curs acțiunii publice.u Și pe acest temei a conchis, substitutul de procuror în ().iua da 13 Septembre, când era a se judeca procesul, a se trămite parquetulul și cele alte lucrări ce mal erau la grefa tribunalului do Putna, tribunalul, vădend că reqaisitorul introductor causel, precum și actele formate^ sunt înaintate ministe- rului de justiție, care în lipsă de probe, Zice tribunalul, nu găsesce cu cale a pune acțiunea publică în mișcare, după cum de- clară represintantul ministerului public, a constatat cele ce preced prin procesul- verbal cu No. 4324 din 13 Septembre 1874, înaintat în copie legalizată, de că- tre D. procuror general al curții de apel din Focșani comitetului pe lângă adresa No. 6433, din 6 Octombre 1876. (Ve^I dos. comit. No. 7; anexa, pag. 179—186.) Tot atât de ilegal a procedat preveni- tul A. Lahovari în Ziua de 30 Noembre 1873, prin tragerea din mâinile justiției a unei nu"l acțiuni ce s’a fost intentat D. A Milo pentru nuol abusurl c mise în e- sersiciul funcțiunel sâle. I In anul 1873 Noembre, procurorul d jurnalul de la 10 Octombre 1874, a constatat asistența abusurilor imputate D-lul Nicolaide, însă guvernul, spre a ’l scăpa de urmărire și ptfdâpsa ce’l aștepta după lege, s’a mărginit a însărcina pe ministrul de interne a ’l face uă mustrare din parte sa pentru negligența sa admi- nistrativă. Dâca urmarea miniștrilor s’ar fi mărginit numai întru a sustrage de la urmărire pe fa- vorițil lor, suspendând acțiunea intentată în contră-le răul făcut s’ar fi mărginit Ia un ve- derat abus de putere; însă el au mers mal departe: după ce aii scos de sub judecată pe prefecții urmăriți, apoi au căutat a face imposibile orl-ce noul urmăriri, prin uă interpretare generală a Constituțiunel îu privirea acestei categorii de dări în jude- cată. Articolele 29 și 34 din Constituțiu- ne glăsuesc: Art. 29. „Nici uă autorisațiune preala- „bilă nu este necesară pentru a se eserci- „ta urmăriri în contra funcționarilor pu- „blicl pentru faptele administrațiunel lor „de părțile vătămate, remâind însă nea- „tinse regulile speciale statornicite în pri- vința miniștrilor. „Gasurile și modul urmăririi se vorre- „gul* prin anume lege. „Disposițiunl speciale în codicele pe- „nal vor determini penalitățile prepuito- „rilor." „Art. 34. Interpretațiunea legilor cu „drept de autoritate se face numai de pu- „terea legiuită re. “ Din testnl separat și combinat al aces- tor duoă articole este vederat că: 1. Nici uă autorisare prealabilă nu este necesară pentru urmărirea funcționarilor publici, afară de miniștri; și 2. Interpretarea le- gilor cu drept de autoritate aste reservată turnai puterii leginitore. Fostul guver^ a ținut a se substitui și în acesta Corpuri- or Legiuitâre,—cu tâte că nu ar fi avut trebuință de a uă face, grațiă resultatulul ce în tot-dâuna a sciut obține din alegeri prin violințele și procedura ce nu mal a- vem trebuință de a le califica. Camerele oâle ar fi voțat legea projectată prin jur- nalul din 1871 și ast-fel l’ar fi scutit să reînviere autorisaiea prealabilă anteriâră Constituțiunel, prin uă efemeră disposi- țiune luată în consilii! de miniștri. Cel mult: consiliul de miniștri nu putea de cit să repulamente^e dreptul de urmărire pentru viitor. El nu putea dispune pentru trecut. El nu putea sustrage pe funcționa- rii abusivl de sub acțiunea justiției, nu putea să facă a dispare, îu profitul pute- rii esecuiive, marele și mântuitorul prin- cipii! pe care se basâijă întregul nostru sistem de Stat: despărțirea puterii jude- cătoresc! de cea administrativă. Ceva și mal mult: și ministrul justiției, și consi- liul de miniștri ’șl aii însușit nisce pre- rogative pe cari Constituțiunea n’a voit a le lăsa njcl Capului Statului. Art. 93 Sucâva priimesce uă denunciare că la co- muna Mălinii s’ar fi comis de către pre- fectul Milo mal multe c ime și delicte. ș‘ anume: bătăi barbare; că parte din locui- torii acelei comrine au fost esecutațî la munci agricole pe moșia D. Milo, Spătă- rescii, fără să fie angajați cu consimți- mântul și scirea lor; că aii fost schingiu- ițl cu ocasia acelei esecutărl; că a fos arestați ilegalmente; că din causa munce! făcute la Spătăresci peste puterile lor, deușif au perdut propria lor recoltă; și alte asemenea abusurl. Acest represintant al ministerului public, de îndată a luat disposițiunl pentru uă cercetare locală, invitând și pe judecătorul instructor, mal apoi președinte al tribunalului și cumn t al D. Milo, de a păși în fața locului. Ace- sta a refusat a pune mâna pe afacere. Pro- curorul a plecat singur. A făcut duoă Z^e cercetări la Mălini, unde a constatat indi- cie suficiente că denunțările menționate sunt întemeiate. In timpul absenții sâle din oraș, urmăritul prefect a și dat de scire la Bucuresci. Intorcându-se, procu- rorul a fost imediat chemat la telegraf de ministrul justiției, prevenitul A. Lahovari. După un lung și violent dialog urmat în- tre amânduol, ministrul acusă pe procu ror de conspirator, de turburător al ordi nel publice, de oposant guvernului, și în fine ’l avertisâ^ă că prefecții nu se pot schimba dupeplacul fie-căruia Nul snune însă nici un cuvânt pentrn crima la Mălini, despre care procurorul ’l înaintase lucrările prin postă cu raportul No. 2573 Ca răspuns la acest raport, procurorul priimit următorul avertisment, cu No. 15216 de la 30 Noembre 1873: „Am esaminat dosarul ce ’mi-aț! trimes cu raportul No. 2573, și drept resultat vă fac cunoscut că D-v. nu putâțl, fără a în- deplini formalitățile prescrise de art. 491 Proc. pen. începe uă urmărire îu contra D. prefect „Dâca însă scopul D-v. a fost ca să f cețl numai uă cercetare, nu erați comp tinte a o face fără judecătorul de instruc- țiune, de âre-ce cașul de flagrant delict, în înțelesul legii, nu esistă. „Pentru motivele espuse, mini: u vede că mal mult pasiunea, de cât intere- sul justiției v’a condus în acâstă afacere. „Vi se dă dâr avertisment pentru acest fapt, pe care ministerul nu pdte de cât a’l repreba. „Cât pentru faptele denunciate de D-v. de și pe uă cale neregulată, le-am pus însă în cunoscința și apreciarea D. ministru de interne. Ministru A. Lahovari. (Apendice pag. 181). In acest ordin mustrător procurorul a vă^ut clar suspendarea verl-cărel acțiuni în contra prefectului Milo. Ceva mal mult: a vă(]Lut uă pedâpsă ce i se infligea pen- (Suplimeni) i Supliment 2599 i " ⁿ.< ... c ței'a^l să uimâibșer în cerce. . atribuțiudi 1 or sâle, pe un funcționer favo- rat de regimul central, fără a cere mal în- tâiti autbrîsațiun'ea prescrisă plin“art.‘491 l roc. cod penal autonsațiune suprima ă dₐₜ ₘâₙcₐVᵣₑ șᵢ ₛₑ ₜᵣₑdₑ . ₚ₍^ mâine toți min art din (lnnRt.it.ntmna p.ata arIa r enesui uiu ^era, ca sa ia cunoscința ue ll) r.nr” șTÎRl DIN INlnU Așu Aprilie. - -Până acum? 1 s’a scos încă toți locuite câsta, și descoperind domiciliul s6u, si ții inundați, deră sta& ■ case unde li s’ prin art. 29 din Constituțiune, care este posteriâră Codicelul penal, și chiar supri- vor scăpa, Așa dâră rămâne constant că și în acest ” K cas¹ prevenitul A. Lahovari, numai prin violarea art. 29 diu Constituțiune, a putut să pedepsâscă pe un funcționar ce nu a-1 vea altă culpă, de cât'eă ’și-a îndeplinit cu sânțenie datoriele sâle. Și nemulțumit 1 cu avertismentul în ces' une, spre a agrava pedâpsa, maț întâi ti permută p,e urgisitul procuror Ciudin la Dorohoiti. Acesta de- misionâ^ă. -Insă ministrul după 20 otite de la demisionarea lui, îl destitue cu ra- - port motivat către Domn Tâte acestea resultă din depunerea în- scris făcută comitetului de către numitul procuror Ciudin prin raportul No. 2,469, Ai data de 5 Septembre 1876, în care după ce relatâdă faptele de maî sus, ada- ^“„De la Martin ¹1871' și până astS-'di Ia acest tribunal s’au schimbat 3—4 preșe- dinți și tot ațâți procurori; ast-fel că or- dii le de a s suspende ver un roces fi/ îjjg u-le personal, s’afi luat de către func- ționariVeărora le erati adresatej nertimâind îri^rhivl'tfibuiiâlillul. ¹ SOCIETATEA CRUCEI ROȘI* din R O M A N I A. COMITETUL CENTRAL Cu ocasiunea resbeluluTTurco-Sârb, comunice acestei casierii, cu informațiuni și de averea ce'posedă, sprețâ o pSne î urmărire, pentru despăgubirea' Statului. No. 3,645. ■ 1877, Apâlie 1;j MINISTERUL CULTELOR Șl 1NSTRUC - ȚIUNEI PUBLICE. Urmând a se înființa la gimnastul 1 . Târgovisce, întreținut de județ încă doui catedre si anume un numfif însemnat de medici și farmaciști, s’au pus la disposiția acestei societăți și aă adus .însemnate servicii pe câmpul de luptă. Astă-dl când theatrul' resbelulul pare a fi în parte și pe teritoriul nostru, nu ne îndoim că acele inime generâse se vor gră- bi a răspunde la apelul cele facem; Acel domni cari voesc a se înscrie Ia acâstă societate, sunt rugați a se înfățișa,*- în persână, sau a se adresa în scris la D. Dimitrie .Grigore Ghica, președintele so- cietățil îu Bucuresci. la eforia spitalelor civile, în tâteĂilek d’e lucru, orele 9 până la 12. No. 254. 1) . Catedra de limba-francesă. limba e- lenă, istoria și geografia. 2) . Catedra de agricultură, silvicultură, arpentagiti, meteorologia, drept adminis- trativ și economia politică , ministerul, conform intervenirei prefecturel respec tive, și audind pe consiliul. permenent de 1 instrucțiune, publică concurs pentru ocu- parea lor în mod provisoriă, conform legel instrucțiune! pe cțioa de 1 Septembre vi ^In^impul de 5 ani a fost la tribunalul SucâVa multe procese civile, electorale criminale, privitâre pe funcționarii ad- i ' iștrativî al fostului; regim,, unele sus- . udate, altele ajurnate la calendele grec, și cea inal mare parte tranșate cu uă par- ;ialitate vădută. La tâte aceste procese s’a menajaținai mult saă mal puțin aparințele; 'dâră nu e mai puțin adevărat că modul ju- decArel.a fost contrariti unei adevărate jus- Crime identice cu acelea de la Mălini aii fost denunțate asupra D-lul Milo că ar fi comis în comuna Bogdănescil, dâră și acești acțiune a' fpst suspendată ₐ până ișță. I. în,'acâtf'.ă privință a. fost țrămise câteva anchete admiinsjrative de către D. •Catargiu, cari, n’ati .avut de scop și resultat de^at de a împedeca cursul justiției or- dinare.' Ba ceva mai mult: predecesorul . mat Viccil,^seșisânc în ace? afacere pe j . uae instructor, acesta dă chiar ,or- ir ;ță ^reparatorie, șifînmnă retrage ' Oi 0 9 iPPȘ® 1® 9arĂ°.u. spre pB■’ -IM®- Pâ't âq.ma că D. Vicol a agisat asț-fel și să ordine intime DZ¹UÎ .Procuror^gener, respectiv,' cum piyn iși a afirmat-către amicii săi. (Anexa, Prepțafearinaltel.^urțl de justiție și cav iță nisce fapte ca acestea.^ (Va urma.) ANUNCIURI MINISTERIALE MINISTERUL DE INTERNE. Mrecția generală a serviciului sauit D. decan al facultățel de medicină din Bucuresci, prin adresa cu No. 249, comu- nică că D-nii: Draguton Constantin, Ver • berger Ludvig, Prapugescu Radu. Predes- cu Dimitrie și Tocilescu Ștefan, depunând cu succes esamșnile rigurâse pentru ob- ținerea diplomei de medicî-veterinarl,,a obținut dreptul la libera practică a artei veterinare în țâră. Acâsta se publică spre cunoscința ;ge- nerală. No. 837. 1877, Aprilie 15. itor. Concursul se va ține în Bucuresci, dina- intea jurielor esaminatâre ce se vor insti- tui la timp. No. 3,682 ' 1877, Aprilie 14." —Comitetul permanent al județului Bră- ila, luând inițiativa fondărelîn urbea Bră- ila, a unul atelier de croitorie cusutorie și marșandărie, ministerul, conform iuter- venirel prefecturel respective , publică * concurs pe :lioa de 2 Mal viitor, pentru postul de directrice de atelier, cu saL ifi * de 200 lei.pe lună, și a unei maestre ju- salariă de 120 lei pe lună. Concursul se va ținâ în. pretoriul, (lisei prefecturi, unde trebue să se adresese si cererile de către uă comisiunetânu strada de- menții No. 7. în basa formulei esecutorie pusă pe actul de ipotecă legalisat de acest tribunal, No. 480, din 1873 și 226 din 1875, a cerut punerea în vâmjâre cu lici- tație a imobilului, din comuna Bucuresci suburbia St. Nicolae Șelari, strada Șelari, No. 5, averea D-lul B. D. Arvanes, pro- prietar și funcționar, domiciliat în acest imobil. Acest imobil este de zid solid în două etaje, învelite cu fier, având în, etajul de jos mal multe prăvălii, și în etajul de sus mal multe camere, dependințe pentru ser- J vitorl, beciuiT pivniță curtea împrejmuită ■ și pavatii; se învecioesce eii proprjstatea D-nel Tița Veduva, cu strada Covaci unde pârtă No. 2, cu botelu Fieschi și cu strada Șălari unde pârtă No. 5. Asupra acestui imobil se afiă următâ- rele împrejurări: ipotecă acest imobil către D. I. N. Alexandrescu, pentru lei, noul 57,400 idem D. B. D. Arvanes a asigu- rat îh acest imobil dota socieî sale Ali- ' xandriua’Arvanes, în suma de lei noul 105,750, idem pentru galbeni 3,000. Se face dâr cunoscut că, acâstă licitație se va urmă în pretoriul acestui tribunal, lioa de 31 August viitor, la 11 ore de dimineță, avănd în vedere că toți acel cari . ar, pretinde vre,un drept de propietate, u- sufruct, servitute, chirie, privilegii!, ipote- ’ că saii veri ce alt drept asupra imobilului în ■ cestiune, să se arate la tribunal, înainte de (}ioa de licitație, spre a ’șl arăta pretenți- unile; căci în cas contrariu veri ce cereri se vor ivi, nu se vor mai considera. "No. 5,135. 1877, Aprilie 15. - D ^""^“ntinescu, funcționar, domi- ciliat în suburbia Olari, strada Moșilor No. 156, esecutorele testamentar al dece- datului V. Mateescu, în basa formulei e- secutone pusă pe actul de ipotecă lega- lisat de acest tribunal, la No. 98 din 1875 a cerut ‘punerea în v&uiâre cu licita- \ ție a caselor cu lociil lor, din comuna Bu- curesci sub Oțetarl. strada Clinului, No. 2, averea D-lul 0. D.Iorganda, funcționar, domiciliat în aceste case. Aceste case sunt de zid, înpaiande în- velite cu tinichea compuse din trei ca- mere, antre și pivniță, un pavilion uă cuhnie, curtea împrejmuită; se învecinesce cu proprietatea fraților Pautadi, cuaD-lui . ;G. Munteanu și în faciă cu strada menți- onată. Asupra acestui imobil nu se mal află nici uă împrejurare. '/'SA face dâră cunoscut în 1 eă a- tă licitațiune se va urm w pretoriul a- cesiul tribuual,?a de3i august ib/ i, orele 11 de diminâță, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde vre-un di ;pt de proprietate, usufruet, servitute , chirie, privilegiu, ipotecă sau vsr-co alt drept a- supra imobilului în chestiune, să se arate la tribunal înainte de (Jioa fixată pentru li- citație, spre a ’șl arâta pretențiunile ; căci î* cas contrariu, verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 5,146. 1877, Aprilie 15. —D. Ștefan Mihaiu., de profesie liberă, domiciliat în suburbia Șerban Vodă, stra- da Germană, No. 11, în basa formulei ese- cutorie pusă pe actul de ipotecă, legali- sat de acest tribunal, la No. 608, din 1872, a cerut punerea în vândâre cu lici- tație a caselor cu locul lor, din comuna Bucuresci, suburbia Popa Tatu, strada 0- rațil No. 1, averea D-lut Ghiță Papado- polu cismar, domiciliat chiar în aceste case. Aceste casi sunt de zidîmpaântă, com- puse din două camere, cu sală și cuhnie, învelite cu șiță, curtea împrejmuită, se învecineșce cu Dumitru tâmplaru, cu Sul- tana .văduva, cu strada Fundătura Păsto rulul și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil nu se mal află nici împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că acâ- stă licitați ese va urma în pretoriul acestui ,în4ioade25 Maiu 1877,1a 11 ore de diminâță, avend în vedere eă toți a- ■ceia cari ar pretinde vre un drept de pro- prietate , usufruet, servitute, chirie, pri- vilegifi, ipotecă, sati veil-ce ait drept de asupra imobilului în chestiune, să se arâte la tribunal, înainte de dioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile, căci, în cas contrariti, veri ce cereri se vor ivi, nn se vor mal considera. No.5, 126. 1877, Aprilie 15. D-na Eena Lă^ărescu, rentieră, domici- liată în strada Dioaisie, No. 34, tutârea minorilor decedatului Al. Lăejărescu, în basa formulei esecutorie pusă pe actul de creanță autentic legalisat de acest tribu- nal, la No. 557 din 1875 a cerut pune- rea în vâmj.âro cu licitație a caselor cu lo- cul lor. din co," una BucuiescI, strada Cra- iova, No. 52, averea D-nel Elena Predescu și Sevastița, Gliunpa, domiciliată cea în- tăiu în strada Scaunele No. 19 și cea de a doua în strada Teilor No. 9. Aceste case sunt de zid ruinate, com- din 6 camere, antre și sală dependințe pen- tru servitori și cuhnie, dedesupt pivniță și baciu învelite cu fier, în rând cu aceste două prăvălii cu câte două camere, tot de zid învelite cu fier, curtea împrejmuită. ₒ.ădină cu pomi roditori, se învecinesce cu proprietatea D-lul C. Arion cu D. Suțu, și în faciă cu strada menționată. Asupra acestui imobil se află următâ- reie împrejurări, 1: uosaru rw. Io2rf an 1875, prin ‘.are D-na Sevastița Gliunpa ș Elena Predescu, prin actul înscris de a- câstă secțiune la No. 505 din 1875. s’ai împrumutat cu lei noul 38775, de la D Const. Boerescu. Se face cunoscut în general că acâstă licitație se va urma în pretoriul aces- tui tribunal, în ijioa de 4 lunii! 1877, la 11 ore dimineță, având în vedere că toți aceia cari ar pretinde vre un drept de proprietate, usufruet, servitute, chirie, privilegiu, ipotecă safl verl-ce alt drept asupra imobilului îu chestiune, să se ara- te la tribunal înainte de (jioa fixată pentru licitațiune, spre a’șl arăta pretențiunile , căci, în cas contrariti verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 5,005. 1877, Aprilie 15. — D. perceptor al eblori Negru, prin adresa No. 417 din 1876, în basajurnalu- lui onor, consiliu de miniștri No. 9 “ ce- rut punerea în vânijâre cu licitație a case- lorcujlocnl lor, din comuna Bucuresci, su- burbia Delea-nouă, strada Vergu No. 187 averea D-lul Badea Drăgan, de profesiune liberă, domiciliat îu ele. Aceste case se compune din 2 camere si magasie; se învecineseo cu D. Andrei Radu, cu Niță Stan și în față cu strada menționată. Asupra acestui imobil se află urmfltârea împrejurare: tot D. perceptor de Negru a cerut ventjerea acestui imobil pentru 37 lei 41 bani. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul acestui tribunal, în dioa de 20 August 1877, la 11 ore diminâță, avend în vedere că ttoțl acel cari ar pretinde vre un drept proprietate , usufruet, servitute , chirie, privilegiu , ipotecă safi verl-ce alt drept asupra imobilului în cestiune , să se pre- sinte la tribunal înainte de ijioa fixată pen- tru licitațiune , spre a’șl arăta pretențiu- nile; căci, în cas contrarifl, verl-ce cereri se'vor ivi, nu se vor mal □jnsidera.< > No 5,043. 1877, Aprilie 15. — D. perceptor al colori de Verde, prin adresa No. 290, din 1874, înbasa jurnalii* lui onor, consiliu de miniștri No. 5 a ce- rut punerea în vemjere cu licitație a case- lor cu locul lor din comuna Bucuresci, su- burbea Spirea-nouă, strada Spirea No. 86 averea D-lul Tănase DrăghicI, de profesie liberă, domiciliat în aceste case. Aceste case sunt de gard compuse din 2 perechi cu 4 odăi și uă prăvălie alt. casă împaeanlă eu 2 odăi și săli' î lor în velite cu șiță, curtea împrejmuita, se înve cinescecu Anica Bolongu, cu strada Isvoru cu Costică Bănică, și cu strada mențio- nată. Asupra acestui imobil nu se află altă împrejurare. V ''i..-gcț . “pr'. . face dâră cunoscut în general că a D. perceptor al colori de V-.de prin costă licitație se va urma în pretoriul a- adresa w. 267’, din 1874, tu basa jurr rm crsu, cu Ilie Guardistul, și cu siraui. cestnl tribunal, în dioade 20 August 1877. lului onor, consiliu de miniștri No. 6 i menționată. KJIAL OMAN: .9 Ai-ni la 11 ore diminâță, hvând în vedere că toți acel cari ar pretinde vre-uu drept de pro- prietate, usufruct, servitute, chirie, privi- legii!, hipotecă saii orl-ce alt drept asu pra imobilului în cestiune, să se arate 1 tribunal înainte de dioa fixată pentru lici tațiune, spre a’șl arăta pretențiunile; căci ncas contrarii!, orl-ce cereri se vor ivi, se vor mal considera. No. 5 052. 1877, Aprilie 15. cu Nicolae Radu, cu G. Spânu, și cu i ' ¹ .' . , [da menționată. • • colori de (Negru, pnn a gupra acestui imobil uu se mat a" ■resaNo. 595, din 1876, in basa juma- . iₜă împrejurare. Se face dâră cunoscut în general că a- câstă licitație se va urma în pretoriul a- tulul onor, consiliu de miniștri No. 9. a cerut punerea în vândâre cu licitație a ca- selor cu locul lor din comuna Bucuresci suburbea Pantilimonu, strada Oălușu • j. 13, avere» D-lul Niță Vlad , de pro siune liberă, domiciliat chiar în ele. Aceste case se compun din 2 camere, :u sală, se î ivecinesee cu G. Nicolae, c Sița Constantin, și î" faciă cu strad» meu ționată. Asupra acestui imobil nu se mal afl tă împregiurare. Se face -dâră cunoscut în general că a Asupra acestui imobil ou se mat află cerut punerea îa vemjâro cu licitație a - selor cu locul lor diu comuna Bucures ' altă împrejurare. suburbea Spirea-Nouă, strada Coriolan Seface dâră cunoscut in genera. a- No. 14, averea D-lul Stoian Stan, de pio- câstă 'licitație se va urma .în pretoriu. . leșie liberă domiciliat în aceste case. f' 'Seface dâră '/cunoscut în gM'șrju " , .. . 6 + • cestui tribunal, în diuă de 20 August 1877,- 1 A 1 1 • • ILV A* ¹ J A 1 Aceste caso sunt de zid în paiantă com- la 10 ore de diminâță, având în vedere că ■ pusă din 2 camere,¹ învelite cu șindrilă în toți aceia cari ar pretinde yeri-uh dr.ept" cnrte nă magasie de gard, învelită cu șiță. de proprietate, usufruct, servitute, cțiirje. < Se învecinesce cu Constantin Stoica, privilegiu, ipotecă sâu yeri-ee al drep cu Nicolae Radu, cu G. Spânu, și cu stra- asupra imobilelor .în cestiune, să se'arat' . ----la tribunal, înainte de diuavxată’.pentru ' licitațiune, spre a ’șl arăta prc^anțiu.i 'le căci în cas contrariu verl-ce cereri se vor ivi, nu se vor mal considera. No. 5097. 1877, August, 15, cestul tribunal, în dioa de 4 Iunie 1877, ta 11 ora de diminâță, având în vedere că toți acel cari ar pretinde verl-un drept de proprietate, usufruct servitute chirie, privilegiu, ipotecă safi veri ce alt drept asupra imobilului în cestiune, să se a- rate la tribunal, înainte de dina fixată pentru licitațiune, spre a ’șl arăta preten- țiunile; căci, în cas contrar • erl-ce cereri ie vor i iu se vcr mal considr No. 5 C"9. . 1877, Aprilie 15. stă licitație se va urma în pretoriul aces il tribunal, în ijioa de 20 August 1877 ori le 11 diminâță, având în vedere că ,1 ?ctl cari ar pretinde vre un drept d lululonor. consiliu de miniștri No. 9, a op/ietate, usufruct, servitute, chirie .erut punerea în vândâre cu licitație a ca- ivilegiii, ipotecă saăverl-Ce alt drept f ;elor cu locul lor din comuna Bucuresci, primobilului în cestiune, să se prc- suburbea Delea-Nouă, strada PanO^u, No. Re la tribunal, mal înainte de dioa fixat. 10, averea D-lui Nae Geantă e prc . en.tr,uilicitațiune căci îu urmă, veri ce ce-i foaie liberă,, domiciliat în ele. ris» vi r ivi, nu li se vor mal consider i Aceste case sunt-compuse diu 1 came- 1877,'Aprilie 15. ră cu tindă, se învecinesce cu Lina Vă- n .. । i • j rachelLixtartr și în febiă cu - D. perceptor al colon de Negru, prin- , . roca Mn .kr,Maift 1.R77 cestui tribunal, în dioa de 25 Maiu 18^7 mpâiimtă’.cdin-. la 11 orlTdminâța, avehd ‘njeler căt > H . ave. înma: este supusă b. u: ghe Ion, Costache Tănase Tatu Feteeăil și i împrejurare de ore ee prin lista le îu Oancea Antonescu, domiciliați Tatu Fete prejurărl din anul 1873 Iulie 7, numele căti și Oneea Antonescu în comuna Pebșiorl G. Ion și Ilie Popeseu se vede a fi domi âră cell’alțl îocomuna BălănescI plaiul ciliațl înalte comune și alte averi poprite. rietat usufr , itut , chiri . ih giu, hip .; saii . ?e alt drept r u- pra mobilului îi cest e ă ’’ alela tribunal, înainte de ilioa,fixată pentru li- citațiune,.spre, a’șl arăta pretențiunile; căci trarifi, verl ce cereri se vor ivi, ¹ 'nu se vbr'mâl.considera. Pâr covu acest județ, de profesiune mun Npl 5.156. ■ "18,77, Aprilie 15. ’l rivunidul Prahova, secția L ■ La 7JMaiu viitor la orele 10 do dimi- » . v j -i .i .. . ‘ nâță,¹ s’a decis a se vinde cu licitațiune la • acest tribunal,.averea imobilă ,a,D-luI V. Anf helescu,' 0. Anghelescu, Tache Anghe- lescu Lucsiia Carianopulo și Elisabeta ■seu moștenitorii defunctului Te- melie ^gg^e^scu, cel trei d’ântâiii.(|e pro- fesie pjffprie'farl ^i cele,dou6 'din urmă menajere de casă, dpmiciligțl, în comuna Slănic;; și Be tea, urmărită țdupă cererea D-neI‘Sița T. lonescu, menajeră , domici- liată în,ploescl, spre a sa despăgubire de suma bâDiipr’.prșvăi,Iută' în actul de ipo- tecă legalisat e acest tribunal, sub No. 20, din 1873 , învestit cu formula esecu- torie care ayere se compune din uă vie din dealul Mălăeșm-de-Jos , plasa Podgoriei, acest județ,. în mărime ca de 4 pogâne mari paragină de 2 ani fără haracl, cu pivniță ohavriicăj având’ la dânsa 2 odăi de „bârghil. de stejar cu tălpile de brad, li- pite cu pământ și spoite cu var, pivniță între ăcesteldoue odăi asemenea, un șopron de scânduri de brad eu ușile lui pentru ți- nut'vase și uri șopron asemenea pentru ți- nut cai fără uși, țâțe acestea sub un sin- /elite cu șindrilă, se ob- servă că acâstă vie nu are altă obrație de Fât singura bătătură și se învecinesce cu t proprietățilejD-lor ’tache "Anghelescu, li-» redea lui Zincă Mazâlu, din comuna Mă- lăesci, drumul dealului, cu via lui lancu Vâlsănoiu, Gheorghe Sălcânu , din Țipă- rescl și cu via lui loniță Târtanu, din că- . tunul Dumbrăvesci. Descrisul, imobil, după atestarea grefei, j’a găsit afectat la altă împrejurare de cât soe» -lontri..— se urmăfesce. " • Se publică de acâsta și se somâsă toți • ;aceia cari ar pretinde verl-une drept de proprietate , usufruct, servitute , chirie , ,privilegii!, ipotecă sati ’brl-e alt drept a- supra acestui bun urmărit, ca înaintea iji b lei de ad udecățiune, siț se presinte la tri- b.unăl, spre a’șl. arăta pretențiunile ce va să de a nu li se inal țiue i.sâmă,.conform alin III de la ar. 503 •No. 15.705. . 1877, Aprilie 12. । a 30.Aprilie-'. 877,'ora’lO d 'diminâ- e prin licitație ■ Iul de ------- citorî, spre despăgubirea fiscului de suma cedatorâsă numiți din eontribuțiunl directe și spese de urmărire, care vândâre s’a a- probat de onor, consiliu de miniștri în șe- dința de’la 2 Maiu 1873 sub No. 9, însă: 1. Lui lori Stan, uă casă de gard, cu două odăi învelită cn șindrilă , împrej- muită cu curte de gard de nuele, și uă li- vede de pruni, ca șâpte prăjini loc, care se învecinesce la răsărit pe de uă parte cu Savu Stan, âră pe de alta cu D. Ion Da- miân Cozian. 2. Lui Ilie G. Popeseu, 11 stânjeni mo- șie în hotarul BălănescI, pe caro se află locuri do arătură și făneța și alți doui stânjeni tot în acel hotar pe care se află livede de pruni, și se învecinesce cu moș- neni Mărculeșcl de âre case posedă în devălmășie cu dânșl. 3. Lui Gheorghe Ion, 4 stânjeni moaie în hotarul loneșcl, pe care se află pădure și locuri muntâse ce nu se pot cultiva, și care să învecinesce pe de uă parte cu mo- șia Statului Alunișib, și de da alta cu pro- prietatea Meehea, mal posedă uă casă de gard em două.odăi învelită.cu șindiilă n stare de mijloc care se învecinesce pe de uă parte cu D. Ion Damiean Cozian, eră pe do alta cu fratele sâu Ene lân. 4. Lui. Costache Tănase, 7 stânjeni mo- în hotarul Mărculeșcl, pe care se află pă- dure, fânâță și puține livezi le pruni, aceș- ti stânjeni ’I posedă debitorul în devălmă- șie cu moșneni .Mărculeșcl; ■. 5. Lui Tatu Petecăă, 11 pogâne pământ posedate în comuna Policiorl date după legea rurală'nelimitat de cel l’alțl cetățeni în care pogâne face parte o casă cu 7 pră- jini loc îuprejur compusă de uă odae cu tindă și învelită cu coceni de porumb, un porumbar și uă magazie tot de gard și în- va'lită cu coceni și șovar, locul casei ae învecinesce la răsărit cu Radu Spânu, la apus cu casele proprietăți care este D. Ion Marghiloman, la mâ^ă ar MiMIQttț MIN ou- ui ■ r‘ Sosire Plecare Dimin 7^ comana! Bufet p^® ' Plecare 54.4C0< Vidra ; Gradisce (halta)) I7az7^/» 49 '59,400 63.500 72.000 Sintesci (halta) । Jilava • ț BUCURESCI regtaurant I 9 ? ; Uimi*. « s o O 8 8 Trenurile Ar. 103 și 104 vor circula obligator tn filele de Mercurea și Sâmbăta luând și călători de c., Jșt '] și care vor merge cu vitesă trenurilor mixte. i v' A. CU LINIA DE NORD. să directă intre Viena-Constantinopole și vice-versa ' 1. Cursa Viena-Constantinopoî MARȚEA ȘI SAMBATA osire la ga;a Târgoviște la ora®—30 a. m. eu trenul accelerat Nr. 2. Sosire in « Filaret < < 9 cu trenul local. ’leearea din gara Filaret la ora 9—15 cu trenul Nr. ¹ 2. Cursa Const,antinopole-Viena: MERCUREA ȘI SAMBATA Susiie in iiiuigiu (Smârda) la 4 ore cu vapor local din Rusciuk Sosire în Bucuresci, gara Filaret, cu trenul Nr. 4, la ora 7—17 m sera Plecare din gara Filaret la ora 7 și 30 m. cu trenul loca Sosire în gara Târgovisce la ora 7 și 45 minute. P rai ea din « < 3 și 1'5 m. cu trenul 3. Tr«nui Nr. 2: renul accelerat Nr. 3 spre Vârciorova 4. Trenul Nr, IO4 și 4: ' -Ou renul ai lelerat Nr. 4, la ora 8 15 minute ,* la Brăil. Galați, Roman, lași-Suceva, Viena, Berlin, Paris Petersburg “5. TrtfcpN’r' I . ' uu trenui accelerat No 4 care sosesee diu ireiorova la ora 7 și 30 m. dimineța ! Cu trenul accelerat Nr. 2, care sosesee din Viena , Lemberg. ‘ Sunova. Roman. Galați. Brăila, la ora 8 și 30 minute dimineța Imprimeria Statului ¹ u trenul Nr 6, de eăiătorl oare țț je, AiaGaiaț. ai jBfăiU'^L ora. 4 și 30 "jinute, dupe ameiJă-Ț. 4l B. CU VAPOARE DANUBIENE LA GIURGIU. 1. Cu vanore accelerate. 1) Sosind la Giiirgiti din su&Mercbrea'și Sâmbătă, li-lTA , J trenul No. 104. ' ie la Giurgiu în sus Mercurea și S V . ra trenul Nr. 1 și 103. u n r 2. Cu yapoi-e de posta Ia Giurgh 1) . Sosind la Giurgiu din sus : Luni și Vineri trenul N_. Plecând de la Giurgiu în jos : Luni cu trenul No 1 3) . Plecând de la Giurgiu în sus.- Marți și Vineri eu trenul br . 1 4). Sosind la Giurgiu din jos : Vineri eu trenul No. 4. C. CU CALEA FERATA 0T0M AN J R MARȚEA ȘI'SAMBATA ■ Trei. C la 'postă care plecă la ora 1 șt 10 minu/» . Rusciuk lai-Vama NB).'La gara Filaret se vând bilete atât, pentru vapcrelea. - lerăte cât și'pentru vaporele de postă peptru tdte..stațiunile până;'¹ în sus la Viena și în jos până la Chilia. _________...... DiRECTORE: N. T ORĂȘANU